. Alternative Institutionaliazre [621860]

ASISTENȚA SOCIALĂ
A COPIILOR
AFLAȚI ÎN
DIFICULTATE

BAZA LEGISLATIV Ă
REFORMA PROTECȚIEI COPILULUI:
I. îN PERIOADA COMUNIST Ă: LEGEA 3 DIN 1970 – copiii
orfani , abandonati , cei ai caror parinti nu le puteau oferi conditii
materiale sau un climat moral corespunzator erau luati in grija
statului .
- adoptarea Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile
Copilului , la 20 noiembrie 1989 ;
institutiile rezidentiale pentru protectia copilului erau organizate
și separate artificial pe criteriul varstei :
-copiii de la 0 -3 ani fiind ocrotiti in "Leag ăn“, MS.
- copiii intre 3-6 ani – instituții pentru preșcolari, MEN
 – copii între 6 -18 ani în "Case de copii“, MEN.

II. -la nivel national a fost armonizat ă legislatia prin ratificarea de
catre Romania prin Legea nr. 18/1990 a Conventiei O.N.U. cu
privire la drepturile copilului .
- Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997 , aprobată si republicata
prin Legea nr. 108/1998 – reglementa problematica copilului
aflat in dificultate , daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica
sau morala era periclitata , in timpul cat se afla in ingrijirea
parintilor ori a uneia dintre ei, a reprezentantului sau legal sau a
oricarei alte persoane .
- din 1997 institutiile rezidentiale pentru protectia copilului au
intrat intr-un proces de restructurare , constituindu -se in "Centre
de Plasament " prestatoare de servicii pentru copiii aflati in
dificultate .
centre le au intrat in subordinea Directiilor de Protectie a
Copilului (conform Ordonantei de Urgenta nr. 26/1997 .

III. Legea 272/2004 – reglementeaza cadrul legal privind
respectarea , promovarea si garantarea drepturilor copilului” ,
Ord. 35 din 2003 ( pentru copiii aflati la asistenti maternali
profesionisti ) si Ord. 21 in 2004 (pentru copiii aflati in sistem
rezidential ).

problemele dificile pe care le intampina familia și copilul in
prezent se datoreaza nu atat caderii economiei din ultimii ani,
cat mai de graba deficitului din zona politicilor sociale de
suport pentru familie și copil.
In Romania, a crescut tot mai mult numarul cazurilor de copii
abuzati si neglijati, luand o amploare si fenomenul « copiii
strazii ».
Pentru definirea categoriilor de copii care necesita protectie si
asistenta sociala este utilizat conceptul de “copil aflat in
dificultate” .
 Copilul se afla in dificultate in cazul in care dezvoltarea sau
integritatea sa fizica sau morala este periclitat ă.
in cazul inexistentei sau deficitului de resurse necesare unui
copil pentru o dezvolt are normal ă din punct de vedere fizic,
intelectual, spiritual sau moral corespunzator varstei pe care o
are, putem vorbi de un copil aflat in dificultate .

COPILUL ÎN DIFICULTATE:
ALTERNATIVE LA INSTITUȚIONALIZARE
În științele socio -umane conceptul de alternativă se folosește atunci
când, într-un anumit context, un sistem social poate fi organizat în
modalități diferite , alternative (Dicționar de sociologie, Ed. Babel,
1998 ).
În procesul de asistență socială a familiei și copilului , alternativa
cea mai bună este aceea care corespunde cel mai bine interesului
superior al copilului .
În general, menținerea copilului în familia sa, este considerat
lucrul cel mai benefic pentru copil . Asistenții sociali din domeniul
protecției copilului, trebuie să aibă în vedere cu prioritate obiectivul
acesta . Exista însă situații, când acest obiectiv nu este posibil de
realizat și atunci, se acționează pentru securizarea copilului și
obținerea unui cadru potrivit pentru creștere și educare .

Copiii care sunt separați, temporar sau
definitiv , de mediul lor familial, au dreptul să
beneficieze de măsuri speciale de asistență din
partea autorităților publice .
În cazul în care este vorba despre copii, care au
fost separați de părinții lor ca urmare a unei
decizii luate potrivit legislației în vigoare în
domeniul protecției copilului, serviciile care
funcționează în cadrul Direcțiilor Generale de
Asistentă Socială și Protecția Copilului de la
nivelul fiecărui județ și al fiecărui sector al
municipiului București, au responsabilitatea de a
găsi o măsură alternativă de ocrotire pentru
acești copii .

Forme alternative pot fi:
încredințarea / plasamentul în familia
extinsă (până la gradul IV) sau la alte
persoane/familii,
încredințare în vederea adopției, adopția
asistență maternală ,
ocrotirea într -un centru de zi , centru în
regim de urgență, centre de sprijin pentru
tinerii de peste 18 ani ș.a.
 case de tip familial, apartamente sociale…

SISTEMUL DE PROTECTIE A COPILUI
poate fi impărțit in PATRU MARI DIRECȚII:
1. OCROTIRE FAMILIAL Ă ASISTAT Ă DE STAT, aceasta fiind
o masura de preventie aplicabila familiilor aflate in
dificultate . Parintii pastreaza tutela propriilor copii, dar
beneficiaza de sprijinul si supravegherea institutiilor /serviciilor
statului .

2. ADOPTIA – alternativa pentru acei copii ai caror parinti au
decedat , au renuntat la drepturile parintesti sau au fost
decazuti din aceste drepturi in urma unei hotarari
judecatoresti .
Adoptia este considerata cea mai buna optiune pentru
copilul care nu poate ramane in familia de origine .
-cu cat copilul este adoptat la o varsta mai frageda , intarzierile
in dezvoltare , traumele abandonului si ale institutionalizarii vor
fi mai reduse .

3.PLASAMENTUL FAMILIAL :
 – este o varianta pentru toti copiii care nu indeplinesc
criteriile de adoptie sau care asteapta sa fie adoptati .
Persoana care ia in plasament copilul este de obicei un
asistent maternal profesonist , iar aceasta masura are un
caracter temporar , ingrijirea putand fi de scurta durata sau
de lunga durata (asemanatoare adoptiei ).
In multe cazuri copiii se succed de-a lungul vietii lor, la mai
multi asistenti maternali , pentru ca o parte din cazuri sa
ajunga chiar intr-un serviciu de tip rezidential .
Considerat "A DOUA CEA MAI BUNĂ OPTIUNE " pentru
copil, dupa adoptie .
Majoritatea tarilor occidentale , dezvoltate si-au inchis
institutiile de ocrotire de mari dimensiuni prin dezvoltarea
sistemului de plasament familial individual sau pentru mici
grupuri de copii.

4. PLASAMENTUL IN CADRUL
SERVICIILOR DE TIP REZIDEN ȚIAL

este cea de-a patra alternativ ă,
este considerata si ultima alternativa, deoarece ei i
se atribuie efectele negative marcante in dezvoltarea
copilului .
In multe tari aceasta forma de plasament este
utilizata doar pentru acei copii care:
 nu au reusit sa se adapteze variantelor anterioare sau
pentru acei copii care prezintă handicapuri grave, cu
dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial
specializate .

TRASEU L UNUI COPIL
ABANDONAT LA NA ȘTERE (scenariu)
Drumul care ar putea fi parcurs:
1. se dispune in mod obligatoriu plasamentul doar la o
familie substituitiv ă sau asistent maternal , deoarece
conform legii 272/2004 plasamentul copilului care nu a
împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia
extinsă sau substitutivă, plasamentul acestuia într -un
serviciu de tip rezidențial fiind interzis.
Prin excepție de la aceste prevederi, se poate dispune
plasamentul într -un serviciu de tip rezidențial al copilului
mai mic de 2 ani, doar în situația în care acesta prezintă
handicapuri grave , cu dependență de îngrijiri în servicii
de tip rezidențial specializate.

- integrarea în familia naturală, biologică (dacă se găsește
familia și nu a fost declarat prin hot. judecătorească abandonat)
Dacă este declarat abandonat, pentru copiii ce au depășit varsta de
2 ani, alternativele sunt:
- continuarea plasamentului la un asistent maternal ,
- adopția sau
- plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential
specific vârstei sale (in cazul in care adoptia nu este posibila
pentru acel copil sau acel copil inca asteapta o familie
adoptatoare ).
Asistentii maternali si serviciile de tip rezidential vor fi schimbate de
mai multe ori pe parcursul evolutiei copiilor , astfel că acel copil care
a fost privat odata de stabilitate , afectiune si ocrotirea unei familii , va
fi privat si de stabilitatea unei familii substituitive sau macar de
stabilitatea unei locatii si a unui personal fata de care sa poata
stabili anumite legaturi de atasament .

1.Încredințarea copilului unei familii sau unei persoane :
aceasta măsură de protecție poate fi instituită în cazul în
care o familie sau o persoană care prezintă garanții morale
și materiale consimte să ia în îngrijire spre creștere și
educare un copil care se află într-una din următoarele
situații :
părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub
interdicție, declarați judecătore sc morți ori
dispăruți și nu a fost instituită tutela ;
părinții sunt decăzuți din drepturile părintești și nu a
fost instituită tutela,
copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă .

2.Plasamentul copilului la o familie sau persoană
care consimte :
Dacă securitatea,
dezvoltarea sau
integritatea morală a copilului este periclitată în
familie din motive independente de voința părinților,
Comisia pentru Protecția Copilului poate hotărî
plasamentul copilului la o familie sau persoană la
cererea acesteia sau a unuia dintre membrii familiei
sau a unei rude a copilului până la gradul al-IV-lea
inclusiv . În acest caz, părinții naturali ai copilului
își mențin drepturile față de copil, cu excepția
cazurilor în care securitatea, dezv. și integritatea morală
a copilului este pusă în pericol de părinte .

ART. 56 , Legea 272/2004
 Conform legii, d e masurile de protectie speciala instituite
beneficiaza :
 a) copilul ai carui parinti sunt decedati , necunoscuti , decazuti
din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat
pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti , pusi sub interdictie ,
declarati judecatoreste morti sau disparuti , cand nu a putut fi
instituita tutela ;
 b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate
fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora ;
 c) copilul abuzat sau neglijat ;
 d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in
unitati sanitare ;
 e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si
care nu raspunde penal.

PLASAMENTUL COPILULUI constituie o măsură de
protecție specială , având caracter temporar , care poate fi
dispusă , în condițiile prezentei legi (Legea 272/2004 privind
protectia drepturilor copilului , Art. 58), după caz, la:
o persoană sau familie
un asistent maternal
un serviciu de tip rezidențial licențiat în condițiile
legii……….
…………………..
(3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari :
 a) plasarea copilului , cu prioritate , la familia extinsa sau la
familia substitutiva ;
 b) mentinerea fratilor impreuna ;
 c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a
vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta .

Pe durata masurii speciale de protectie , domiciliul copilului
este la persoana , familie , asistent maternal sau centru
rezidential , dupa caz.
Masura plasamentului se stabileste de catre :
1. Comisia pentru Protectia Copilului competent ă atunci
cand exista acordul parintilor , sau
2. instanta judecatoreasca , in cazul copilului abuzat sau
neglijat , copilului gasit sau copilului abandonat de catre mama
in unitati sanitare , atunci cand parintii sunt decedati ,
necunoscuti , decazuti din exercitiul drepturilor parintesti , cand
nu sunt sau unul dintre parinti nu este de acord cu masura , in
cazul in care se impune inlocuirea plasamentului in regim de
urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala
si \protectia copilului .
Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe
durata plasamentului dispus de catre Comisia pentru Protectia
Copilului .

Tipuri de servicii alternative la institutionalizarea
copilului aflat in dificultate :
 a) centru maternal cu serviciile:
-Serviciul de pregatire a integrarii/ reintegrarii copilului
in familie
-Serviciul de consiliere a femeii in perioada
preconceptiva
-Serviciul de consiliere a gravidei cu risc de abandon al
copilului
-Serviciul de consiliere pentru parin ți si copii
b) centre de zi :
 -pentru copiii prescolari, proveniti din familii
defavorizate material si financiar.
 -beneficiaza cu prec ădere copiii saraci proveniti din
comunitatea locala
 -ingrijire in timpul zilei, programe educative si
distractive, consiliere psihologica
 c)servicii de prevenire

3. Încredințarea copilului în vederea adopției :
-măsură de protecție pentru copilul aflat în
dificultate, măsură alternativă la
instituționalizare ;
- se stabilește în condițiile încredințării obișnuite
(în cazul în care părinții copilului sunt decedați,
decăzuți din drepturile părintești, copilul a fost
declarat abandonat prin hotărâre judecătorească sau
părinții și-au dat consimțământul pentru adopție) cu
condiția ca familia/persoana care solicită această
măsură să intenționeze să îl adopte pe copil și să-și fi
dat acordul de a-l adopta pe copil în
forma autentificată (la notariat) .

-D.G.A.S.P.C.trebuie să întocmească un plan individualizat
de protecție (P.I.P.) pentru copil .
-în evaluarea potențialului de reintegrare familială sunt
luate în considerare aspecte vizând :
disponibilitatea afectivă a copilului și a familiei,
nivelul socio -economic al acesteia,
serviciile asociate necesare pentru realizarea și menținerea
reintegrării,
managerul de caz procedând la efectuarea mai multor
demersuri dintre care este foarte important să amintim
contactul permanent cu familia naturală a copilului și
încercarea acestora de consiliere , informarea deplină a
părinților copilului asupra posibilității redării de către instanța
judecătorească a exercițiului drepturilor părintești și asupra
condițiilor redării, în situația în care acestora le-a fost limitat
exercițiul drepturilor sau au fost decăzuți din drepturi .

Familia sau persoana adoptatoare este
evaluată din punct de vedere social,
psihologic ; este consiliată, urmând să existe mai
multe întâlniri cu specialiștii ;
-se va întocmi un raport de evaluare a
capacității persoanei/ familiei de a adopta ;
-Se va evalua de asemenea, potențialul de
integrare al copilului în familia extinsă .

- Urmează procesul de stabilire a compatibilității
dintre copil și familia / persoana adoptatoare , pentru
care instanța judecătorească a încuviințat deschiderea
procedurii de adopție internă și care se bazează pe
potriviri teoretice dar și practice care presupun informarea
copilului și pregătirea părților implicate, în vederea
acomodării copilului cu persoana sau familia adoptatoare .
pe perioada în care copilul a fost încredințat,
D.G.A.S.P.C. monitorizează evoluția acestuia, întocmind
în acest sens o serie de rapoarte .
la urmă, se întocmește raportul final referitor la
evoluția relațiilor dintre părți, care se transmite instanței
judecătorești pentru revocarea măsurii de încredințare .

întregul proces de adopție este monitorizat de
responsabilul de caz din cadrul Direcției
Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului .
Adopția este o măsură specială de protecție a
copilului, prin care se stabilește filiația între cel
care adoptă și copil, precum și rudenia între copil
și rudele adoptatorului ; își produce efectele de la
data rămânerii irevocabile a hotărârii
judecătorești .

4. Plasamentul sau încredințarea copilului
până la împlinirea vârstei de 18/26 ani la un
asistent maternal profesionist :
– asistentul maternal profesionist este o persoana
fizică atestată în condițiile legii, care asigură prin
activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său,
creșterea, îngrijirea și educarea necesare
dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi
primește în încredințare / plasament .

BIBLIOGRAFIE
Petre, Nina, 2002 – Abandonul copilului, Copil în
dificultate, neglijat, în Pop, Luana Miruna
(coordonator), 2002 – Dicționar de politici sociale ,
Ed. Expert, București
Pop, Luana Miruna (coord .), 2002 – Dicționar de
politici sociale , Ed. Expert, București
Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu Lazăr (coord .), 1998 ,
“Politici sociale în România ”, București, Ed. Babel
*** Legislație
Legea 272/2004