Alternative ale Aplicatiilor Informatice Open Source Privind Administratia Publica

CAPITOLUL 1

Abordari teoretice privind aplicatiile informatice in administratia publica din Romania

Orice introducere majoră a unui sistem informatic care cuprinde aplicații software pentru automatizarea proceselor de lucru trece printr-o etapă de analiză, în cadrul căreia se analizează modul de lucru al organizației în scopul configurării aplicațiilor software la specificul respectivei organizații.

În cazul implementării unor aplicații standard, etapa de analiză are rolul de a identifica acele informații specifice organizației, care sunt necesare în vederea configurării aplicației software. Atunci când implementează o aplicației software, beneficiarul urmărește, de obicei, nu numai reducerea costului, a riscului și a costului implementării prin utilizarea unei aplicații software a cărei utilizare în organizații similare a fost demonstrată cu succes în trecut.

Un alt obiectiv subsidiar al apelării la o aplicație software este, în multe cazuri, faptul că aceste aplicații încorporează bune practici ale industriei pentru care sunt dezvoltate, iar organizațiile care implementează astfel de aplicații beneficiază implicit și de aceste bune practici. În cazul implementării unui produs, etapa de analiză este, de asemenea, o ocazie pentru a depista eventualele diferențe între modul de lucru specific organizației care dorește implementarea aplicației și fluxul de lucru al aplicației. În cazul în care astfel de diferențe sunt identificate, o decizie este necesară cu privire la modul în care implementarea va continua: organizația își va păstra modul de lucru actual, și atunci este necesară modificarea aplicației software pentru a modela un proces de lucru diferit față de cel standard, sau organizația își va schimba modul de lucru și va adopta
noul proces de lucru pe care aplicația îl modelează.

Fiecare dintre aceste opțiuni prezintă atât avantaje cât și dezavantaje, iar decizia finală trebuie luată în fiecare caz în parte pe baza unei analize relative a avantajelor și a dezavantajelor. Este foarte important ca reprezentanți ai utilizatorilor să fie implicați în această decizie. Multe proiecte a căror implementare este coordonată de reprezentanți ai organizației IT, care eșuează în luarea unor decizii strategice cu privire la schimbarea modului de lucru odată cu implementarea unor sisteme informatice, considerând că procesele de lucru ale utilizatorilor sunt primordiale, iar aplicațiile informatice trebuie să le modeleze exact.

În multe situații această abordare este însă una greșită, deoarece multe organizații operează cu procese de lucru “moștenite”, care nu au fost optimizate, iar simpla automatizare a acestora prin informatizare nu face decât să automatizeze ineficiența.

Un alt caz care poate însă complica situația descrisă mai sus este cel în care beneficiarul nu alege cu bună știință o aplicație, ci aceasta îi este oferită de către un furnizor ca răspuns la o serie de specificații documentate într-un caiet de sarcini. Într-o astfel de situație, așteptarea beneficiarului este aceea că va beneficia de o aplicație software care să îi modeleze întocmai procesele de lucru, în timp ce furnizorul are constrângerea lucrului cu o aplicație care poate fi configurată, dar nu neapărat rescrisă.

Sunt suficiente situații în care o astfel de diferență de abordare a provocat conflicte în cadrul echipei comune de implementare, iar finalizarea proiectului s-a făcut cu întârzieri mari și cu concesii importante din partea ambelor părți.

Aplicații dezvoltate

În cazul implementării unor aplicații dezvoltate la cerere, etapa de analiză este una semnificativ mai complexă și de mai lungă durată decât cea necesară pentru configurarea unui produs standard. În cadrul unei astfel de analize, echipa furnizorului trebuie să înțeleagă și să documenteze toți pașii proceselor de lucru pe care noile aplicații le vor modela, toți actorii implicați, regulile de business aplicabile (precum și excepțiile).

Executarea corectă și completă a acestei etape este fundamentală, întrucât noua aplicație va fi construită exclusiv pe baza informațiilor acumulate și documentate în cadrul analizei. În cazul în care este realizată corect, o astfel de analiză poate fi însă extrem de utilă și din perspectiva identificării acelor procese de lucru care pot fi optimizate, atât prin eficientizare, cât și prin informatizare. Odată identificate aceste oportunități de optimizare, procesul propriu-zis de modificare a proceselor de lucru trebuie gestionat cu atenție în cadrul unui sub-proiect de business re-engineering, iar introducerea noilor procese optimizate trebuie însoțită de activități de management al schimbării. Pentru a avea succes, o astfel de inițiativă trebuie susținută la nivel managerial de către organizația beneficiară, deoarece, în caz contrar, rezistența la schimbare a utilizatorilor va fi mai mare decât influența pe care echipa tehnică de implementare o poate avea.

Pentru a evita însă apariția unei rezistențe majore față de noul sistem informatic, este bine ca furnizorul să evite modificarea cu orice preț a modului de lucru al beneficiarului odată cu implementarea unui nou sistem informatic, deoarece gestionarea simultană a două schimbări (schimbarea modului de lucru și introducerea unui nou sistem informatic) poate fi mai mult decât un utilizator mediu poate realiza cu succes. Am asistat la proiecte majore de informatizare al căror obiectiv a fost “deturnat” datorită faptului că furnizorul și-a propus o analiză exhaustivă a întregului mod de lucru al
organizației beneficiare și o optimizare a proceselor odată cu dezvoltarea și implementarea noului sistem informatic.

Acest demers s-a dovedit a fi unul păgubos, deoarece echipele de analiză au fost copleșite de complexitatea proceselor de lucru ale beneficiarului, timpul necesar absorbției corecte a tuturor informațiilor în vederea identificării unui mod optim de lucru a fost foarte lung și a dus la prelungirea excesivă a etapelor de analiză și de proiectare, iar timpul rămas pentru dezvoltare și implementare a devenit insuficient. În plus, implicarea viitorilor utilizatori nu a fost suficientă, iar echipa de proiect a beneficiarului (formată preponderent din personal IT) nu a găsit pârghiile necesare pentru a “forța” luarea unor decizii care afectau modul de lucru.

Consultanța BPR

O abordare care a dat rezultate foarte bune, mai ales în cazul unor proiecte de anvergură, este aceea ca implementarea unui nou sistem de aplicații software să fie precedată de un proiect de consultanță care să își propună exclusiv analiza proceselor de lucru existente, documentarea acestora și identificarea potențialului de optimizare a acestor procese (Business Process Re-engineering).

O astfel de abordare este indicată deoarece o firmă de consultanță specializată în analiza proceselor de afaceri poate furniza un serviciu de analiză mai eficient și mai bine structurat decât o firmă a cărei specializare constă în dezvoltarea aplicațiilor informatice, având în plus și avantajul unei obiectivități crescute, neinfluențată de eventuale restricții tehnologice. De asemenea, un astfel de proiect de consultanță este perceput ca fiind unul “de business”, și nu unul IT, astfel încât implicarea nivelelor manageriale de decizie este mai mare decât în cazul unui proiect care are ca finalitate o soluție tehnică și care este, în cele mai multe situații, catalogat ca fiind unul IT, fiind astfel delegat spre implementare compartimentului IT al organizației beneficiare.

Un alt beneficiu al unei astfel de abordări constă în faptul că descrierea proceselor care vor trebui automatizate poate fi prezentată potențialilor furnizori de servicii de dezvoltare software ca parte a documentației de atribuire a contractului de dezvoltare a aplicației software, astfel încât aceștia să poată realiza o evaluare corectă a efortului de dezvol-tare necesar pentru finalizarea proiectului.

Se evită astfel problemele care apar des în cadrul proiectelor de implementare a sistemelor de aplicații informatice datorită slabei documentări a cerințelor în cadrul documentației de atribuire și a diferențelor mari între ceea ce s-a solicitat și ceea ce trebuie de fapt implementat, diferențe care sunt sesizate însă doar după demararea proiectului și care, în cele mai multe cazuri, duc la dispute între partenerii de implementare. (http://www.marketwatch.ro/articol/10311/Sistemele_informatice_si_procesele_de_afaceri_Adaptarea_aplicatiilor_informatice_la_procesele_de_lucru_sau_schimbarea_modului_de_lucru/)

(www.scrigroup.com)

Sondaj privind informatizarea administratiei publice 

91,43% dintre respondenți au menționat că fac parte din grupul persoanelor/ firmelor care consumă timp prețios la ghișeele statului pentru a-și declara și plăti taxele și impozitele.

97,14% dintre cei chestionați consideră că petrec exagerat de mult timp la ghișeele administrației publice.

Referitor la întrebarea „Cum considerați că sunt serviciile de care beneficiați la ghișeele diverselor instituții ale statului?, 88,57% dintre cei chestionați le consideră stresante și foarte stresante.

91,43% dintre cei chestionați consideră că reducerea sau chiar eliminarea contactului direct (de la ghișeu) între funcționar și contribuabil va reduce foarte mult și posibilitatea de mită/șpagă, subiectivism și stres/nervi.

Referitor la întrebarea “Care dintre metodele de declarare și plată către stat, considerați că v-ar reduce stresul și timpul prețios pe care îl pierdeți prin depunerea prin sistemul actual?” ordinea preferințelor respondenților a fost următoarea:

operațiuni on-line;

ghișeu electronic asistat;

ghișeu electronic;

ghișeu clasic cu angajat supravegheat video

Peste 94% dintre respondenți au evidențiat necesitatea generalizării operațiunilor on-line pentru transmiterea declarațiilor și efectuarea plăților la bugetele statului/locale/instituțiile statului, explimându-și dorința de a folosi această formă simplificată.

Aproximativ 83% dintre cei chestionați consideră absolut necesară și utilă existența unor aplicații IT pentru telefon, tablete etc. pentru declararea și plata obligațiilor financiare la diverse instituții ale statului sau locale și adaptarea lor continuă, având în vedere cum evoluează tehnologia informației.

 (http://www.mdm.ro/2014/rezultatele-sondajului-referitor-la-digitalizarea-administratiei/)

CAPITOLUL 2

Alternative open source aplicatii informatice privind administratia publica.

Viata economica si sociala a devenit dependenta de cunoastere, de aceea este esential sa exploram si sa intelegem cu cat mai multa acuratete semnificatia proceselor si fenomenelor reale si consecintele acesteia. Una dintre consecinte este cresterea importantei cunoasterii. O simpla trecere in revista a literaturii despre societatea informationala ne convinge asupra acestei resurse de importanta considerabila.

Se discuta din ce in ce mai mult despre produse inteligente, servicii bazate pe cunostinte, sisteme inteligente (sistemele conexioniste, sistemele fuzzy, sistemele multiagent , sistemele pentru calcul evolutiv, sisteme hibride), sisteme expert si sisteme bazate pe cunostinte, intreprindere inteligenta, case inteligente , muncitorii cunoasterii , organizatii bazate pe cunoastere intensiva, organizatiile care invata continuu, economia cunoasterii , etc.

Toate acestea nu sunt simple slogane. Ele se refera la faptul ca produsele, serviciile si toate activitatile sociale vor contine din ce in ce mai multa cunoastere pentru ca rezolvarea problemelor, desfasurarea proceselor, luarea deciziei , sa aiba loc cu ajutorul celor mai modern tehnologii. In unele procese , cunoasterea reprezinta chiar material prima de baza care face obiectul crearii, depozitarii si transferului.

Cunoasterea a inceput sa fie recunoscuta si manipulate ca o entitate cu valoare inestimabila, a devenit un bun intangibil, un active sau o resursaca oricare alta.

( ȘTEFAN ILEANA 1, 1Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu–Mureș)

Pe vechile structuri existente au fost implementate aplicații noi care au rolul de a îmbunătății activitatea unităților administrative și de a ușura relația administrației publice locale cu cetățenii (există implementări de sisteme de management electronic al documentelor, colectarea prin medii electronice ale taxelor și impozitelor locale, infochioșcuri, etc). Aceste aplicații reprezintă punctul de pornire pentru inițierea procesului de informatizare a administrației publice. ( ȘTEFAN ILEANA 1, 1Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu–Mureș)

Societatea informațională integrează obiectivele dezvoltării durabile, bazată pe dreptate socială și egalitatea șanselor, protecție ecologică, libertate, diversitate culturală și dezvoltare inovativă, restructurarea industriei și a mediului de afaceri.

Informatizarea administrației publice ușurează accesul persoanelor și instituțiilor la serviciile publice locale, asigurând totodată transparența în îndeplinirea atribuțiilor specifice. ( ȘTEFAN ILEANA 1, 1Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu–Mureș)

Programele (software-ul) cu sursă deschisă (engleză open source software) sunt programe (software) dezvoltate de către o comunitate, de către o companie sau de către o persoană și oferite spre folosire sub o licență liberă, care garantează accesul tuturor utilizatorilor la codul-sursă.

– Exemple de programe open source: Vuze (client bittorrent), Blender (grafică 3D), Pidgin (client pentru mesagerie instantanee), o mulțime de distribuții GNU/Linux, Mozilla Firefox (browser), OpenOffice.org (suită office) etc.

– Sistemul de operare GNU/Linux este alcătuit integral din programe libere (open source), unele distribuții GNU/Linux fiind gratuite, altele contra cost (comerciale). De asemenea, există și programe (software) contra cost (comerciale) pentru platforma Linux.

Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia, modifica și îmbunătăți. Mai exact, este vorba de următoarele patru forme de libertate pentru utilizatorii săi:

Libertatea de a utiliza programul, în orice scop (se mai numește "libertatea 0").

Libertatea de a studia modul de funcționare a programului, și de a-l adapta nevoilor proprii ("libertatea 1"). "Open source" asigură accesul la tot codul-sursă.

Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui tău ("libertatea 2").

Libertatea de a îmbunătăți programul, și de a pune îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți ("libertatea 3"). Necesită accesul la codul-sursă.

Un program (o aplicație) este Software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Astfel, oricine oriunde ar trebui să fie liber să redistribuie copii, modificate sau nu, în mod gratuit sau contra unei sume pentru costurile de desfacere. Aceste libertăți înseamnă (printre altele) că nu este necesar a cere sau a plăti pentru a primi permisiune în acest scop.

Trebuie de asemenea să existe libertatea de a face modificări și de a le folosi atât pentru uz personal cât și cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără a fi obligat de a menționa cuiva anume că aceste modificări există, situație care se aplică și atunci când modificările se fac publice.

Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizație, pe orice tip de sistem de calcul, pentru orice formă de activitate, și fără a trebui să se comunice aceasta autorului programului sau altor entități juridice.

Libertatea de a redistribui copii trebuie să includă forme binare sau executabile ale programului, ca și codul sursă, atât în versiunile originale cât și în cele modificate. Distribuirea programelor în formă executabilă ușurează instalarea lor. Dacă nu există concret posibilitatea de a produce forma binară sau executabilă pentru un anumit program (anumite limbaje de programare nu suportă acest mod de lucru), aceasta se poate trece cu vederea, cu condiția să se acordă dreptul de a le distribui sub aceste forme în viitor.

Pentru a avea libertatea de a implementa modificări și de a publica versiuni îmbunătățite, este nevoie de accesul la codul-sursă al programului, o condiție necesară pentru a putea califica un program drept „liber”.

Pentru ca aceste libertăți să fie reale, ele trebuie să fie irevocabile atât timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului își rezervă prerogativa de a revoca licența fără a-și întemeia această decizie pe comiterea unei anumite fapte de către utilizator, atunci software-ul nu este liber.

Totuși, există și anumite reguli acceptabile privind distribuirea de Software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertățile centrale. Spre exemplu, copyleft este, pe scurt, regula potrivit căreia prin redistribuirea software-ului nu se permite adăugarea de limitări libertăților fundamentale ale altor utilizatori. Această regulă nu contravine libertăților fundamentale, ci le protejează.

Indiferent de modul în care se obțin programele conform GNU, deci atât cu, cât și fără plată, oricine are dreptul de a le copia, modifica, și chiar de a vinde copii ale acestora la alții.

Software liber nu înseamnă neapărat că este și necomercial (gratis). Un program liber trebuie să fie utilizabil și în scop comercial, și să fie disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit, devenind chiar foarte importantă.

Eventualele condiții sub care se pune pe piață o versiune modificată sunt acceptabile, dacă acestea nu anulează libertatea de a lansa versiuni modificate. Clauzele conform cărora "dacă publicați un program în forma X, trebuie să îl publicați și în forma Y" sunt de asemenea acceptabile, sub aceeași condiție. (O asemenea clauză nu împiedică opțiunea de a publica sau nu programul.) Este de asemenea acceptabil ca o licență să stipuleze obligativitatea ca în cazul lansării unei versiuni modificate, la cererea unui autor anterior al programului să i se trimită și acestuia o copie.

În cadrul proiectului GNU se utilizează conceptul de „copyleft” pentru a proteja juridic aceste libertăți pentru public. Există însă și software liber în afara copyleft-ului. Există motive puternice de a utiliza copyleft-ul, dar chiar dacă un program nu face uz de copyleft, el poate fi utilizat în continuare.

Uneori reglementările vamale și sancțiunile comerciale internaționale pot limita libertatea de a distribui în lume copii ale programelor. De obicei autorii de software nu au puterea de a ocoli sau depăși aceste restricții, dar pot, și trebuie să refuze impunerea de restricții utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, restricțiile nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara jurisdicției statelor care le impun.

Discutând despre software-ul liber este indicat să se evite termeni ca „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa.

Condițiile enumerate în definiția software-ului liber necesită de obicei o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide că un anumit program este într-adevăr Software liber, el trebuie să respecte atât litera cât și spiritul definiției. Dacă o licență de utilizare a unui program include restricții excesive ea ar trebui refuzată, chiar dacă acele restricții nu au fost anticipate în enunțarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse într-o licență conduc la situații ce trebuie analizate minuțios, inclusiv prin discuții cu avocați de specialitate, înainte de a decide dacă acele prevederi sunt acceptabile sau nu.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Software_cu_surs%C4%83_deschis%C4%83)

OpenOffice.org,

Este o suita de software birotic liberă (Open source). Proiectul se bazează pe codul sursă al unei versiuni precedente a StarOffice, de la Sun Microsystems.[2] Numele precis al proiectului este OpenOffice.org și nu OpenOffice, datorită unui conflict de marcă.

OpenOffice.org este un concurent direct al suitei Microsoft Office, majoritară pe piață. Acesta deține o interfață similară și implementează majoritatea funcționalităților unui software comercial. OpenOffice.org folosește formatele de fișiere OpenDocument, standardizate de către OASIS, precum și set de formate proprii, mai vechi, dar foarte apropiate de OpenDocument. Cu mici excepții, OpenOffice.org poate citi și scrie și documente în formatele Microsoft Office.

Noile versiuni StarOffice (începând cu 6.0) se bazează pe codul OpenOffice.org.

Proiectul are o comunitate activă care se ocupă de traducerea documentației, precum și a altor aspecte legate de această aplicație. De menționat ar fi corectorul ortografic pentru limba română și interfața graficâ. Fiind un proiect cu sursă liberă colaboratorii vor fi întotdeauna bineveniți. Până acum, s-au înregistrat mai mult de 100 000 000 de descărcări. [3]

Istoricul versiunilor

Componentele din suita OpenOffice.org

Componentele OpenOffice.org seamănă într-o oarecare măsură cu cele din suita Microsoft Office, până și culorile distinctive sunt similare; au fost alese astfel încât utilizatorilor care migrează de la Microsoft Office la OpenOffice.org să le fie mai ușor. [ De menționat că spre deosebire de celelalte pachete de software birotic, OpenOffice.org nu conține câte o aplicație pentru fiecare componentă ci fiecare componentă este integrată în aplicația în sine. Astfel, utilizatorul poate proceda astfel: deschide un document text, îl modifică, îl închide fără a închide aplicația în sine, apoi deschide o foaie de calcul în aceeași aplicație, o modifică, etc. Numele procesului principal al aplicației este soffice.bin. soffice vine probabil de la „StarOffice”, sugerând că numele aplicației a rămas neschimbat. Fiind opensource, OpenOffice.org a fost tradus în un număr foarte mare de limbi, printre care și limba română.

Între componentele pachetului OpenOffice.org există o mare interoperabilitate, ele putând să se apeleze între ele oricând. Cele șase componente principale sunt: Writer, Calc, Impress, Draw, Base și Math. Există și alte componente care nu rulează separat, ci se integrează în componenta de unde au fost apelate; acestea sunt Chart, Media Player, Gallery, QuickStarter și Basic.

Pachetului OpenOffice.org i se pot adăuga facilități prin intermediul unui sistem de add-on-uri similar cu cel de la Firefox.

Writer

OpenOffice.org Writer

Tip: editor și procesor de text

Culoarea distinctivă: albastrul de oțel (#3C6586)

Echivalentul din MS Office: Microsoft Word

Format de fișier implicit: ODT (OpenDocument Text)

Câteva formate de fișier suportate:

ODF Text Document Template (OTT)

Microsoft Word 95/97/2000/XP (DOC, DOT, WPD)

Rich Text Format (RTF)

Text, Text encoded (TXT)

HTML Document (HTML)

AportisDoc (PDB)

DocBook (XML)

StarWriter 1.0/2.0 (SDW)

Ichitaro 8/9/10/11 (JTD, JTT)

Hangul WordPerfect 97 (HWP)

Writer, în traducere liberă Scriitorul, este procesorul de text din suita OpenOffice.org.[26] Writer nu este doar un procesor de text ci îndeplinește și alte funcții, fiind apelat și de către alte aplicații OpenOffice.org. Spre exemplu, în OpenOffice.org Base, formularele și rapoartele sunt create cu ajutorul aplicației Writer, chiar dacă formularul/raportul finit nu se salvează ca un fișier separat, ci ca un obiect formular/raport în fișierul bază de date.

Fereastra are o alcătuire asemănătoare ferestrei Microsoft Word. În mod implicit, fereastra este formată din meniul principal, din barele de instrumente detașabile (implicit bara Standard și Formatare), din riglă, din zona de editare și din bara de stare.

Pe lângă facilitățile unui procesor de text (verificarea ortografică/gramaticală, găsire/înlocuire, cratimă automată, generarea automată de tabele, atașarea la e-mail și altele), Writer are și alte facilități-cheie cum ar fi șabloanele și stilurile, diverse metode de așezare în pagină a textului (cadre, anteturi, subsoluri), atașarea de diagrame, grafice create în alte componente ale OpenOffice.org, instrumente de desenare incluse, instrumente de desenare incluse, integrarea bazelor de date și exportul documentului în Portable Document Format (PDF).

În afară de facilitățile descrise mai sus, Writer mai are și alte facilități. Una dintre ele este Navigatorul, unealtă inexistentă în MS Office. Intstrumentul Navigator afișează toate obiectele din document și permite saltul rapid la ele. Navigatorul poate de asemenea gestiona capitolele din document, mutându-le sau schimbându-le nivelul.

Writer are multe metode de așezare în pagină a textului: coloanele, cadrele (frame-urile), tabelele, secțiunile, iar acestea sunt foarte particularizabile. Cadrele sunt echivalentele casetelor de text din Microsoft Word, dar oferă o flexibilitate mare. În cadre pot fi incluse fără probleme texte, imagini, tabele, chiar și alte obiecte. Spre deosebire de casetele de text din Word, cadrele din Writer pot fi legate între ele astfel încât textul din un cadru să continue în alt cadru, oriunde s-ar afla în pagină sau în document.

Calc

OpenOffice.org Calc

Tip: calcul tabelar [29]

Culoarea distinctivă: verdele crud (#9EBC00)[22]

Echivalentul din MS Office: Microsoft Excel

Format de fișier implicit: ODS (OpenDocument Spreadsheet)

Câteva formate de fișier suportate:

OpenDocument Spreadsheet Template (OTS)

Microsoft Excel (XLS, XLT, PXL)

dBASE (DBF)

SYLK (SLK)

StarCalc 3.0, 4.0, 5.0 (SDC, VOR)

Calc, este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org. Calc lucreează cu registre (spreadsheets). Registrele constau dintr-un număr de pagini individuale (sheets), fiecare conținând un bloc de celule ordonate pe rânduri și coloane. Aceste celule păstrează elementele individuale — text, numere, formule etc. — pe baza cărora se fac calculele și se determină ce se va afișa pe ecran.

OpenOffice.org Impress

Tip: creare și afișare de prezentări grafice

Culoarea distinctivă: oranjul (#F26A00)

Echivalentul din MS Office: Microsoft PowerPoint

Format de fișier implicit: ODP (OpenDocument Presentation)

Câteva formate de fișier suportate:

OpenDocument Presentation Template (OTP)

Microsoft PowerPoint (PPT, PPS, POT)

StarImpress 5.0/6.0 (SDD, SDT, VOR)

Computer Graphics Metafile (CGM)

Impress, este componenta de creare și prezentare de diapozitive din OpenOffice.org. Cu ajutorul acestei componente se pot crea cadre ce conțin multe elemente diferite, incluzând text, liste numerotate sau cu simboluri grafice, tabele, grafice și o vastă paletă de imagini și obiecte grafice. Impress mai include un verificator ortografic, un dicționar, stiluri text gata definite, stiluri pentru fundal și un sistem de ajutor.

Așezarea în diapozitiv a elementelor se poate face manual sau cu ajutorul aspectelor predefinite, asemănătoare cu cele din PowerPoint. Se pune mare accent pe desenarea și introducerea elemntelor 2D și 3D, Impress punând la dispoziție o gamă largă de instrumente de desenare. Este disponibil și un sistem de animație particularizată și tranziție animată între diapozitive, foarte asemănător cu cel din PowerPoint.

Draw

OpenOffice.org Draw

Tip: creare de desene artistice / tehnice bi- sau tri- dimensionale [39]

Culoarea distinctivă: galbenul (#FFCF26)[22]

Aplicație asemănătoare: COREL Draw

Format de fișier implicit: ODG (OpenDocument Drawing)

Câteva formate de fișier suportate:

OpenDocument Drawing Template (OTG)

Joint Photographic Experts Group (JPG, JPEG)

Portable Network Graphics (PNG)

BitMap (BMP)

Windows Metafile (WMF)

Mac Pict (PCT)

Sun Raster (RAS)

Truevision Targa (TGA)

Draw, este componenta de desenare artă sau tehnică, bi- sau tri-dimensională. Draw este o unealtă de desenare de grafice vectoriale, chiar dacă poate efectua niște operații și asupra imaginilor fotografice.[41] Chiar dacă Draw este conceput special pentru graficele vectoriale, exportul în SVG (cel mai folosit format de stocare a graficelor vectoriale) este încă defectuos.

Pentru că Draw este perfect integrat în suita OpenOffice.org, conținutul unui document Draw poate fi folosit în oricare alt document, ca de exemplu în Writer, fără a fi necesar un import, ci doar copy & paste. [41]

Draw suportă exportul desenului finit în mai multe formate (SWF, PDF, BMP, JPG, PNG, ș.a.) printre care și SVG. Exportul în SVG are însă multe neajunsuri,[41] printre care faptul că singura dimensiune nominală posibilă este de 256 pe 256 pixeli iar uneori desenul se exportă greșit. Iată mai jos un astfel de exemplu:

Desenul exportat corect în JPG

Desenul exportat greșit în SVG

Aplicația poate insera în desen sau poate chiar deschide fotografii. Pentru editarea lor există o gamă largă de opțiuni cum ar fi Îngroșarea (Sharp), Încețoșarea (Blur), Red/Green/Blue/Gamma (Roșu/Verde/Albastru/Gama), Reduce Noise (Reducerea erorilor), Solarization (Solarizare), Aging (Îmbătrânire), Charcoal Sketch (Schițare cu cărbune), ș.a.

BasOpenOffice.org Base

Tip: creare și manipulare de baze de date

Culoarea distinctivă: roșul închis (#7A0229)

Echivalentul din MS Office: Microsoft Access

Format de fișier: ODB (ODF Database)

Base, este componenta care permite crearea și manipularea bazelor de date. Base a început ca o funcționalitate de acces la baze de date a celorlaltor componente, dar a devenit o componentă separată în versiunea 2. Chiar dacă Base nu poate deschide bazele de date Microsoft Access, se poate conecta la baze de date externe (MySQL, PostgreSQL dar și MS Access). Base oferă „vrăjitori” (wizards) pentru crearea obiectelor și a controalelor în formulare, are un mod de vizualizare pentru editare (design) dar și un mod de vizualizare SQL pentru utilizatorii avansați. În Base, se lucreează cu: tabele (tables), interogări (queries), formulare (forms) și rapoarte (reports).

Math

OpenOffice.org Math

Tip: creare și editare de formule matematice

Culoarea distinctivă: albastrul deschis (#9DB6CB)

Echivalentul din MS Office: Microsoft Equation Editor

Format de fișier implicit: ODF (ODF Formula)

Câteva formate de fișier suportate:

StarMath (SXF)

MathML (MML)

Math, este componenta pentru scrierea ecuațiilor și formulelor matematice complexe. Editorul de ecuații este utilizat doar pentru scrierea ecuațiilor în forma specifică, nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc.

OpenOffice.org Basic. Observați evidențierea sintaxei (syntax highlighting).

Basic

OOoBasic este componenta care permite crearea și editarea macrocomenzilor (macro-urilor) din documente folosind un limbaj de programare foarte asemănător cu Visual Basic. Basic este disponibil în Writer, în Calc și în Base. Pe când în Writer și în Calc Basic este folosit pentru operațiuni mai mici și mai simple (ca de exemplu numărarea cuvintelor din document), în Base poate fi folosit pentru crearea dialogurilor și a acțiunilor repetitive care nu sunt incluse în aplicație.

Managerul de fișiere 7z arată conținutul arhivat al unui document ODT scris în Writer.

Concret, fișierele produse de OpenOffice.org sunt niște arhive comprimate de tip ZIP, în interiorul acestora aflându-se, printre altele, mai multe fișiere XML:

meta.xml: informații despre document (autorul, data accesului, etc.)

styles.xml: stilurile utilizate în document

content.xml: conținutul documentului (texte, tabele, elemente grafice, etc.)

settings.xml: informații specifice reglajelor documentului (ca de exemplu lățimea/înălțimea foii)

Interoperabilitatea cu Microsoft Office

De când Microsoft s-a reorientat pe folosirea formatului Office OpenXML în Office 2007, Novell a realizat un convertor de Office OpenXML pentru OpenOffice.org sub licențele BSD, GNU GPL și LGPL. Novell va face o cerere de includere a acestui cod în OpenOffice.org. Acest cod ar permite OpenOffice.org să poată deschide documentele scrise în formatul Microsoft OpenXML (cu extensia DOCX). Această facilitate a fost introdusă în distribuția Novell a OpenOffice.org.

Integrarea grafică în MacOS X

Versiunea 1.0 de OpenOffice.org pentru MacOS X a fost criticată pentru că nu seamănă și nu se comportă ca o aplicație nativă MacOS X. Începând cu versiunea 2, OpenOffice.org folosește widget toolkit-uri, randare de fonturi și pictograme specifice fiecărei platforme pe care rulează pentru a se regăsi cât mai mult în sistemul de operare sub care rulează dar și pentru a oferi utilizatorului o experiență mai plăcută.

Această problemă s-a pronunțat mai mult pe MacOS X pentru că interfața grafică a MacOS X este diferită de cea a sistemului de operare Windows sau cea a mediilor de operare bazate pe modelul X11 iar dezvoltatorii OpenOffice.org sunt puțin familiarizați cu toolkit-urile. Pentru MacOS X, au fost implementate două modele:

Securitatea

Având în vedere că OpenOffice.org este open source și că este distribuit atât pe internet cât și pe huburi și rețele P2P, un hacker ar putea cu ușurință să implanteze un virus în codul sursă al OpenOffice.org și să distribuie varianta infectată, făcând astfel un număr foarte mare de victime.

OpenOffice.org a avut puține breșe de securitate de-a lungul versiunilor. Societatea Kaspersky anunța în iunie 2006 descoperirea unui virus în OpenOffice.org, cu numele de StarDust. Comunitatea OpenOffice.org a răspuns că de fapt acel cod nu reprezintă nimic periculos. Totuși, în iulie 2006 au fost descoperite trei breșe de securitate. Acestea au fost rezolvate rapid iar de atunci nu s-au mai înregistrat probleme majore.

Popularitate

Federal Computer Week numea OpenOffice.org unul din produsele open-source de 5 stele, pe când The Guardian ilustra limitele datorate naturii open-source, chiar dacă spunea la sfârșit că Writer este într-o oarecare măsură mai bun la scrierea de cărți decât MS Word.

Este extrem de dificil de estimat câți utilizatori folosesc OpenOffice.org, dat fiind că este distribuit pe hub-uri, pe nenumărate saituri de descărcări dar și prin torrente.

Derivate

Există un număr destul de mare de aplicații care au fost derivate din OpenOffice.org.Unele din ele sunt gratuite (ca EuroOffice, IBM® Lotus® Symphony™ și LibreOffice), altele sunt brevetate. Printre cele mai cunoscute lucrări se află StarOffice, produs de Sun Microsystems și NeoOffice. Există și un derivat al OOo dezvoltată de niște programatori români, numit RomanianOffice.[84]

RomanianOffice

RomanianOffice este un pachet de software birotic, derivat al OpenOffice.org, dezvoltat de niște programatori români. Pachetul este derivat din o versiune veche de OpenOffice.org, probabil de pe ramura 1.1, având în vedere că îi lipsește componenta Base. RomanianOffice vine tradus complet în limba română, cu un dicționar atât pentru limbile română și engleză, cât și pentru alte limbi și un despărțitor în silabe. Spre deosebire de versiunea originală a OpenOffice.org, în RomanianOffice nu există tezaurul. El este prezent în meniu dar este dezactivat în permanență.

RomanianOffice nu este un produs gratuit, ci brevetat. Poate fi descărcat ca demo și înregistrat cu plată pe internet sau poate fi cumpărat un CD cu aproximativ 100 lei din magazinele de vânzare CD-uri.

NeoOffice

NeoOffice este o implementare separată a OpenOffice.org pe sistemul de operare MacOS X care integrează suita în interfața Aqua folosind toolkituri Java, Carbon și din ce în ce mai multe toolkituri Cocoa. NeoOffice aderă din ce în ce mai mult la interfața grafică a OS X, folosind nativ meniuri în gen „pull-down” și având acces direct la fonturile instalate. Lansările de NeoOffice se bazează pe lansările de OpenOffice.org pentru Mac OS X X11 datorită faptului că echipa de dezvoltare este foarte mică.

OpenGroupware.org

OpenGroupware.org (abreviat OGo) este un set de aplicații de extindere a suitei OpenOffice.org care să permită partajarea de documente, adrese, e-mailuri și mesageri instantă și comunicarea cu aplicații groupware. De asemenea se lucreează la crearea de șabloane pentru documente sortate și la alte astfel de îmbunătățiri în cadrul proiectului OOoExtras.

Un set de extensii Perl este disponibil prin intermediul Comprehensive Perl Archive Network. Aceste extensii permit editarea documentelor OpenOffice.org prin intermediul unor aplicații externe. Aceste biblioteci scriu în și citesc din fișierele OpenOffice.org folosing codecul standard Perl pentru decodarea fișierelor XML.

Portable

O versiune portabilă a OpenOffice.org, Portable Office, permite suitei să ruleze fără probleme de pe un dispozitiv portabil, ca de exemplu un USB Flash drive.

OxygenOffice Proffessional

OxygenOffice Proffessional este o îmbunătățire a suitei OpenOffice.org, care cuprinde noi facilități ca posibilitatea de a rula macrocomenzi VBA în Calc (doar pentru testare), suport pentru exportul registrelor Calc în HTML, o paletă de culori îmbunătățită, mai multe manuale de utilizare și sfaturi mai multe pentru începători. Opțional, aplicația poate oferi pentru utilizare personală sau profesională mai mult de 3200 de grafice (atât clip-art-uri cât și fotografii), diverse șabloane și documente exemplu, peste 90 de fontur gratuite și unelte adiționale ca OOoWikipedia.

Planuri pe viitor

Următoarea versiune majoră a OpenOffice.org, versiunea 3.0, va fi lansată în septembrie 2008 iar în mod curent este disponibilă pentru descărcare o „avan-premieră” a versiunii 3.0.

Printre facilitățile noi care sunt planificate să fie lansate odată cu versiunea 3.0, se află:

un gestionar de informații personale (Personal Information Manager): o componentă nouă a suitei OOo care va face concurență lui Microsoft Outlook, care va folosi probabil codul sursă de la Mozilla Thunderbird

îmbunătățirea exportului în PDF în Draw; în mod curent exportul este defectuos și nu menține întotdeauna așezarea în pagină stabilită

suport Web 2.0 pentru webloguri și wikiuri

suport pentru documentele MS Office 2007 OOXML

interfață grafică mai modernă

integrare grafică mai bună în interfața MacOS X Aqua

motor de generare a rapoartelor în Base

suport pentru prezentări multi-ecran în Impress

(http://ro.wikipedia.org/wiki/OpenOffice.org)

Capitolul 4 :

Consideratii personale, avantajele si dezavantajele privind aplicatiile din administratia publica.

Six thinking hats:

Prin prisma palariei albastre am aranjat cele 5 palarii in urmatoarea ordine:

-alba

-galbena

-neagra

-rosie

-verde

Prin prisma palariei albe putem spune ca 91,43% dintre cetateni consumă timp prețios la ghișeele statului pentru a-și declara și plăti taxele și impozitele.

88,57% dintre cetateni le consideră foarte stresante, serviciile de care beneficiaza la ghișeele diverselor instituții ale statului.

91,43% dintre cetateni consideră că eliminarea contactului direct (de la ghișeu) între funcționar și contribuabil va reduce foarte mult și posibilitatea de mită/șpagă.

Prin prisma palariei galbene putem spune ca Orice lucru poate fi facut de pe telefon, tableta sau laptop. Cafeneaua cu wi-fi, smart car-ul, toate ofera sansa maxima a productivitatii, intocmai ca un birou clasic.Astfel pentru un angajat al administratiei, biroul obisnuit , va lua locul celui mobil.

Munca se schimba. Companiile incep sa marginalizeze programul traditional de la ora “x” dimineata la “y” seara. Munca depinde tot mai frecvent de creativitate, nu de ordinele date de sef.

Societatea se divizeaza intr-o elita mai mica a angajatilor foarte priceputi, interconectati si a celor “underclass”, care ofera o valoare mai redusa a muncii.

Prin prisma palariei negre putem spune ca distinctia dintre relaxare si munca este influentata in mare parte de existent emailului.

In secolul 20, mergeam la birou si apoi veneam acasa, unde ne relaxam sau ne dezvoltam pe plan personal prin diverse activitati. Emailul nu ne permite insa sa ne mai abandonam munca, oriunde am fi. Astfel, notiunea biroului traditional, abandonat si transformat in cel “mobil”, devine o sabie cu doua taisuri.

Defectiunile tehnice, prabusirea sistemului , virusii , pot pune in pericol o masa foarte de oameni , toate transferurile de date fiind facute pe cale tehnologica.

Prin prisma palariei rosii putem spune ca in viitor biroul administrative intelligent va fi mult mai performant , axandu-se mai mult pe eficienta.

Biroul administrativ intelligent va rezolva in mare parte coruptia din administratia publica, interactiunea dintre populatie si functionar fiind eliminata.

Functionarul public va o altfel de slujba, in principal va trebui sa aiba cunostiinte it, acest lucru ne fiind un impediment , avand in vedere noua generatie de oameni crescuta cu tehnologie . In loc sa stea ore intregi in trafic acest functionar poate lucra aproape de oriunde , productivitatea muncii crescand considerabil cat si placerea de a lucra , creativitatea acestuia de a rezolva probleme fiind prioritara, el fiind mai uman decat in trecut cand lucra precum un robot, rolul lui fiind de a transporta documente sau de a sorta , trimite etc.

Din perspectiva palariei verzi putem spune ca o alternativa de tip software liber este Linux el se referă și la nucleul Linux, însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci software diferite programe și diverse unelte.

Tehnologia videoconferintelor (Skype), este atat de ieftina si eficienta, incat intalnirile virtuale sunt la fel de bune ca si cele fizice. Videoconferinta ofera un multi-tasking mai efficient, spatiul si timpul ne mai fiind un impediment.

Timpul este de partea noastra si lucreaza in defavoarea biroului clasic, unde ne angajam sa venim “prin contract”, totul se poate rezolva mult mai efficient si de oriunde intr-un mod cat mai profesionist posibil.