Alldocs.net Studiu De Caz In Orizontul Local [615125]
Tabacaru Nicoleta
FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN BUCURESTI
Specii floristice si faunistice cu valoare
etno-culturala si turistica din Romania
Studiu de caz in orizontul local
Specii floristice si faunistice cu valoare etno-culturala si turistica din Romania
Studiu de caz in orizontul local
Cap I
INTRODUCERE
I.1
a este des
cris! p!durea
Comana "n
#$arele Dic
ionarul %eo
&rafic al Ro
m'niei( din
1)**+
Comana, p!dur
e
ș
ț
de
ste
ar
i
de
leau,
prop
rieta
te
a
stat
ului
,
ocup
'nd
part
ea
mo
iei
d-ad
reapt
a
C"ln
i
tei
i
desp
re
S,
ud.
la
ca.
ș
ș
ș
ș
ș
ș
Suprafa
a ei este de /
000 ect. 2
3rin milocul
ei trece linia fer
at! 4ucure
ti-%iur&
iu. 5n aceast! p!d
ure sunt
ț
ș
mai m
ulte
sua
turi,
poen
i,
i se
afl!
situ
ate sa
tul
lad
–
epe
sau %
ur6a
nul
i sat
ul Da
dilo
vul
.
ceast
! p!d
ure
ș
Ț
ș
ș
servea de
loc de "
nt'lnire a
diferitelor
societ!
i culturale
din 4ucur
e
ti cari
vin s!
petreac! vara "
n aceast!
ț
ș
localitate.
ici se v'neaz! fo
arte mult+ lu
pi, vulpi
i epuri.
ș
Cercet!ri asupra faunei de neverte6rate au fost facute de c!tre
$otas 7i cola6. "n anul 1*89, realiz'nd
investi&a:ii asupra ta;onilor neverte6ratelor din apele su6terane 7i
din izvoare.
I.9
Investi&area incepe cu delimitarea spatiului local implicit a
o6iectului de studio, acesta fiind Comuna Comana
udetul %iur
&iu.Intrucat i
n acest spatiu este lo
calizat 3arcul Natural Comana ,am ales ca stu
diul meu sa ai6a
acest spatiu ca
punct central de interes. urmat apoi o
documentare <e6o&rafica si 6i6lio&rafica pentru ca
ulterior sa mer& in 3arcul Natural Comana sa o6serv speciile floristice si faunistice despre care ma
documentasem.
In urma documentarii <e6o&rafice, am selectat cateva impresii ale turistilor ce au vizitat Comana inclusiv
3arcul Natural Comana +
=5n par
c am v!zu
t marcat u
n tras
eu cu cru
ce ro
ie> est
e un rai p
entr
u 6ici
cli
ti erau
foart
e mul
i, de to
ate
ș
ș
ț
v'rstele
? drum
ea&urile d
in p!du
re ofer!
at't por
iuni
u
oare, c't
i pasa
e mai
dificile.
m
v!zut ciar
o tr!su
r!,
ț
ș
ș
pro6a6il de la u
na din pensiun
ile din pream!. 5n p
!dure se afl!
i Ca6ana @'nt'na cu nuc con
struit! "n 1)
)*, azi
ș
sediu administrativ al parcului natural.
m
re
u
it
s!
v!
d
i
ș
ș
ghimpele pădure
(ruscus aculeatus)
ț
, pl
ant!
prot
eat!
"n c
adru
l rez
erva
iei
tiin
ific
e, al!
turi
ț
ș
ț
de 6uorul rom'nesc Ace are o s!r6!toare special dedicat! ?
dup! cum ar!ta p!durea nu cred c!
mai sunt prea
multe e;emplareB. %impele, semnali
zat printr-o pl!cu
! ru&init!, era prezent prin dou! e;emplare, av'nd ciar
ț
i
mici
fruc
te
ro
ii.
i
v!
conf
irm
c!+
"n
eap!.
ș
ș
Ș
ț
Concluzii+
m
avut no
roc de
vreme cald
!
i de
lini
te Aceilal
i vizit
atori nu
ascultau m
uzic! tare,
nu u
rlau, etc.
?
ș
ș
ț
e posi6il ca dum
inica "n timpul v
erii atmosfera s! fie cu to
tul altaB. Ne-am plim6
at pe puntea din st
uf!ri
, am
ș
admirat 4alt
a Comanei de
la "n!l
imea foi
orului, am
"ncercat apa
rece de la
izvor,
am m'ncat c'te
ceva "n aer
ț
ș
curat. 3entru o ie
ire de <ee-end, "n li
ps! de alte idei, este o ale&ere po
trivit de 6un
!( ?
ș
iuliaanic
= Ce am
constatat noi in rezervatie+
– merita sa inciriezi 6icicleta Aatat de
la Casa Comana, de la ven
tura 3arc dar si de
la rezervatieB>
– nu merita sa mer&i cu masina,
distantele fiind accesi6ile cu piciorul Apana la urma, este o rezervatie…B iar
drumul forestier nefiind intr-o stare &rozava>
– foisoarele noi de
o6servatie sunt incise cu lacat Apro6a6il ca
sunt rezervate pentru protipendada…B>
– padurea se prezinta alnic, fiind nein&riita+ am vazut cativa copaci cazuti pe
drumul forestier si uscati 6ine, ca
dovada ca nimeni nu se ocupa de toaletarea
lor>
– TENTIE la TNTRII UCI%SI+ dupa 1 minute de plim6are, aratam ca niste parizere, prezentand cu totii
zeci de umflaturi. Or fi specie proteata… >B
3ersonal, m-as mai duce acolo numai daca a
s sti ca au
rezolvat pro6lema evidenta a tantarilor si numai pentru o
ora-doua de mers cu 6icicleta Amountain-6ieB. = –
Nosferatoo
= Noi, pentru ca ne
plac mult drumetiile, am ales traseul marcat cu
cruce rosie. m ramas impresionati ca putem
face miscare si respira aer
curat si fara a fi
nevoiti sa stra6atem
al
ea 3raovei.
$i s-a parut interesant la Comana+ Delta, trasee
turistice si istorie toate la un loc, atat de
aproape de casa.( ?
umis88
Stufaris in Delta
Neajlovului
Lebee in Delta neajlovului
Ti&anusul
Farta turistica Comuna Comana
%impele =Ruscus
culeatus(
4uorul
II
CRCTERISTICI
E
RIEI DE
STUDIU
II.1
Coma
na est
e satu
l de r
e
edin
! al com
unei
cu acel
a
i num
e din
ude
ul %iu
r&i
u, $u
nten
ia, Rom
'nia.
ș
ț
ș
ț
Comuna se
afl! "n est
ul ude
ului
, la limita cu
ț
ude
ul Ilfov
ț
la 9 m
de 4ucuresti si G m fata de
%iur&iu
.Este str!6!tut! de
ose
aua na
io
nal
!
ș
ț
DN si are
le&aturi cu sate si
commune din impreurimiA4uden
i,@alastoaca,dunatii-
Copaceni,Calu&reni
,$iai-4ravu etc.
B.
Este
a
sezata pe malul drept al
r
&
e
ul
ui
ș
, acol
o und
e el pr
ime
te ape
le
ș
Nealovului
care
la r'n
dul
s!u p
rime
te
ș
pe teritoriul
s!u apele afluentului
%ur6anu si
pe teritoriul com
unei se &!se
te
ș
3arcul Natural Comana
, care este
format! din trei p!duri+
Călugăreni- Fântânele
,
Oloaga – Grădinari
,
Padina Tătarului
, ce acoper! apro;imativ
00 de ectare.
II.9
3arcul Natural Comana prezint! o arie natural! "ncadrat! "n 6iore&iunea continental! sudic! a C'mpiei Rom'ne
i cea
nord-esti
c! a
C'mpiei
4urnazului,
ce ad!po
ste
te, pr
oteeaz!
i co
nserv!
o
&am! f
loristic!
i f
aunistic!
ș
ș
ș
ș
divers!,
e;primat! at
't la
nivel d
e specii
c't
i la
nivel d
e ecosist
eme terestre
i acvatice.
ș
ș
4iore&iunea Cn
tinentala cupr
inde
inuturile i
ncluse "n d
omeniul p!du
rilor de f
oioase
i de foio
ase "n amestec cu
ț
ș
conifere din Europa C si
Corespunde "n mare m!sur! cu
domeniul central european. To
t aici sunt
incluse
p!durile de cer
, &'rni
!
i stear pufo
s din S-E Europei care f
ac trecerea spre su6re&iun
ea mediteranean!.
ț
ș
III
.
3OTE
NHI
U
E
CO
O%I
C ? SU
3OR
T
CO$
UNI
TH
IO
R E
%ET
E JI
N
I$
E
III.1
3oten:ialul
&eomorfolo&
ic
i ed
afic
ș
Din pun
ct de ved
ere &eo&rafic,
zona aflat!
"n stud
iu este
situat! "n
C'mpia Rom'n!,
districtul
C'mpiei
4urnazului A4urn
azul esticB. Teren
ul este 6r!zdat de ape,
cu terase ce dispar "n zona
de diva&are a r'urilor 7i cu
interfluvii lar&
i, iar
la trecerile dintre terase
prezint! puncte de diferite "nclin!ri 7i
e;pozi:ii. Ca forme ne&ative
de relief se "nt'lnesc v'lcele, v!i cu
mla7tini 7i numeroase depresiun
i 7i microdepresiuni "ncise, "n care, "n
func:ie de "ntinderea 7i ad'ncimea
lor, s-au format soluri ce corespund unor condi:ii cu e;ces
de umiditate. Cel
mai veci relief din cuprinsul acestei zone se "nt'lne7te "n partea sudic! a
parcului, la sud de r'urile C'lni7tea,
Nealov 7i
r&e7 7
i este reprezentat de C'mpia 4u
rnazului, o c'mpie ta6
ulara, cu terase.
ceasta, numit!
i
ș
3latforma 4urnasului
, are o
altitudine de ) – *9 de metri 7i prezint! diferen:e de
nivel de G0 de metri "n zona de
nord, spre Nealov 7i r
&e7 7i 80 de metri spre unca Dun!rii. Este
sla6 "nclinat! de la vest la est,
fiind
str!6!tut! de v!i or
ientate sud-no
rd, cu o6'r
ia "n apropierea ver
santului sud
ic, care se ad'ncesc p'n! la K0 – /0
ș
de metri.
3e locuri plane se "nt'lnesc depresiuni cu diametre p'n! la 00 –
100 de metri denumite LpadiniL, cu
ad'ncimi de c':iva
metri. pa freatic! se &ase7te la
apro;imativ G0 de metri. Spre sud-est 3latforma 4urnazului
este m!r&init! de o teras! "nalt! Aterasa %reacaB, cu
altitudinea de /9 – / de metri, cu
diferen:e de nivel de 8 –
) de metri fa:! de
unca Dun!rii. C'mpiile formate mai recent "n zona descris! sunt C'mpia lascei AC'mpia
Nealovului
B, situat! "ntre
r&e7 7
i C'lni7tea, "mp!r:it
! "n dou! de cursu
l r'ului Nealov 7i
C'mpul C'ln!ului
,
situat la nord-est de r&e7, limitrof parcului.
ltitudinile relative sunt de apro;imativ G0 – K0
de metri "n
C'mpia Nealovului 7i de circa 90 de metri "n
C'mpia C'ln!ului. p
a freatic! "n aceste
c'mpii este situat! la 10
– 90 de metri.
Relieful c'mpiilor este reprezentat printr-o suprafa:! plan! care co6oar!
treptat spre sud-est+ se "nt'lnesc
depresiuni Acrovur
iB analo&e celor
din 3latforma 4urnasului, de 9 –
8 m a
d'ncime, cu soluri pseudo&leice
podzolite de d
epresiune.
ltitudin
ea terenului este de apro
;imativ )0 de metri "
n partea nordic! a parcu
lui, 7i
este cuprins! "ntre K de metri A"n partea estic!, din
aval a r&e7
uluiB 7i 80 de metri A"n partea de
sud a parculuiB.
3antele sunt pu:in r!sp'ndite 7i apar
ca forme de
trecere dintre unit!:ile &eomorfolo&ice Aluncile r'urilor 7i
interfluvii
B 7i ca
versan:i ai v!ilor 7i v'lcelelor. E;pozi:ia 7i "nclinarea condi:ioneaz! u7oare modific!ri "n
re&imul apei 7i
&eneza solurilor.
III.9. 3oten:ialul climatic
aB Re&imul termic
Te
mperatura medie multianual! prezint!
varia:ii relativ mici,
cuprinse "ntre 10,) 7i
11,9 &rade Celsius.
Te
mperatura medie a lunii
ianuarie este de apro;imativ -G &rade
Celsius, izoterma de -G
&rade Celsius a lunii
ianuarie fiind de mare importan:!, "ntruc't separ! "n sistemul Mpen climatele temperate Ac.f.B de cele 6oreale
Az.f.B. ceast! izoterm! trece la sud de 4alta Comana, mai
la sud de acestea
temperatur! medie a lunii ianuarie
fiind pu:in mai ridicat! dec't -G
&rade Celsius. Tem
peratura medie a
lunii iulie este de
apro;imativ 9 &rade
Celsius, f!r! varia:ii
semnificative "n interiorul parcului. Temp
eratura minim! a6solut! "nre&istrat! a
fost de
-G1,9 &rade Celsius, la data de 9K.01.1*K9, iar temperatura ma;im! a6soluta de K0,G &rade Celsius 7i s-a
"nre&istrat la data de 9*.II.1*9). 3rima zi de "n&e: se manifest! "n urul datei de 1
noiem6rie, iar ultimul se
"nre&istreaz! "n urul datei de 11 aprilie. Se poate concluziona, din acest punct de vedere, c! perioada de
ve&eta:ie este destul de
lun&!, iar re&imul termic favorizeaz!
evolu:ia ve&eta:iei.
6B Re&imul plu
viometric
3recipita:iile
medii anuale
se situeaz!
"n urul
valorii d
e 80 m
m. 3recipita:iil
e sunt
repartizate "n
tot cur
sul
anului, cu unele accente la "nceputul verii, suma medie a
precipita:iilo
r lunii iunie aun&'nd la /8 de milimetri.
Diminuarea volumului precipit
a:iilor se "nre&istreaz! la
"nceputul toamnei 7i "n timpul iernii, mai
ales "n luna
fe6ruarie. Reparti:ia pe anotimpuri a precipita:iil
or se prezint! astfel+ iarna /8 –
100 mm, prim!vara 19 – 10
mm, vara 10 – 1/ mm, toamna 100 –
19 mm. Indicele de ariditate anual este de
9K ? 9), valoarea mai mare
fiind corespunzatoare p!duril
or de 7leau
cu stear pedunculat. Evapotranspira:ia poten:ial! anual!, "n ur de
/G0
mm, dep!7e7te cantitatea precipita:iilor anuale, fiind caracteristic! ve&eta:iei forestiere. Nivelul
mai mare al
evapotranspi
ra:iei se e;plic!
prin intensificarea proceselor fiziolo&i
ce manifestate "n
perioada de ve&eta:ie,
aprilie – octom6rie. Evapotranspira:ia real! este inferioar! celei
poten:iale. Umiditatea atmosferic! relativ!
medie anual! este de /9. a
loarea cea mai redus! se
"nre&istreaz! "n luna iulie, fiind de 81, iar cea mai
ridicat!, "n luna decem6rie, c'nd atin&e valoarea de )0. 5n
perioada de ve&eta:ie umiditatea relativ! este de
8K.
cB Re&imul eolian
Pona 4!l:ii Com
ana este e;pus!
"n "ntre&im
e ac:unii v'nt
urilor
. 'nt
urile domin
ante sunt cele
din nord
-est 7i
sud-vest, av'nd intensi
tatea cea mai
mare "n perioada de iarn!, atin&'nd dup! scara 4eaufort, &radul – /,
care
corespunde unei viteze de 9/ – K mQor!. Intensitatea ma;im! a deplas!rii maselor de aer
se produce pe o
durata medie de 10 zile anual, "n
restul timpului aceasta fiind mai sc!zut!.
III.G 3otential
idrolo&
ic
aB pele de
suprafa:!
Dup! modul de asociere
a ramurilor idro&rafice, R'ul Nealov este inclus
"n re:eaua idro&rafic! dendritic!,
specific! r'urilor cu 6azine idro&rafice medii sau mici, al c!ror curs inferior se afl! la
altitudini redus
e, unde pe
terenuri plane se ramific! "n numeroase 6ra:e secundare, form'nd adesea lacuri 7i 6!l:i. R'ul Nealov poate fi
inclus "n &rupa r'urilor cu 6azin idro&rafic relativ mare,
acoperind o suprafa:! de G
880 m9 . $odific!rile
ap!rute ca urmare a ac
tivit!:ilor antro
pice din sec. al
I-lea 7i prima um!tate a sec.
Aconst'nd "n
defri7area p!durilor, p!7un
atul a6uziv, e;tinderea ar!turilor "n lun&ul pantelor etcB,
au condus la
apari:ia unor
puternice fenom
ene de eroziune, cresc'nd to
ren:ialitatea r'urilo
r.
l6iile r'u
rilor au fost p
uternic colmatate,
"nre&istr'n
d fenomene intense de
de&radare. Pona aflat! "n
studiu, din punct de vedere idrolo&ic este
influen:at! de r'ul r&e7, afluent de ordin I al
Dun!rii 7i de afluen:ii s!i
direc:i, r'urile Nealov 7i Sa6ar. De6itul
acestora este permanent, dar varia6il "n timpul anului. 5n anii ploio7i se produc rev!rs!ri de ape care se
soldeaz!
uneori cu pa&u6e materiale importante. limentat! de R'ul Nealov, 4alta Comana are
un re&im idrolo&ic
varia6il. Influen:ele sistemulu
i idrolo&ic asupra ve&eta:iei se resimt direct
"n zonele de
lunc! prin frecven:a
inunda:iil
or, cantitatea materialului aluvionar depus, nivelul p'nzei
freatice. Re:eaua
idro&rafic!
semipermanent! este constituit! din v!i secundare, cu
de6it de ap!
numai "n timpul ploilor, care "7i "nceteaz!
activitatea la scurt timp
dup! "ncetarea acestora. !ile
sunt scurte, ad'nci, uneori av'nd versan:i puternic
"nclina:i 7i caracter toren:ial. R'ul Nealov particip! la formarea unuia dintre cele mai importante noduri de
conver&en:
! din zona de c'mpie
A"n zona localit!:ii Stoene7tiB la care conflueaz!, al!turi de Nealov r'urile
C'lni7tea, D'm6ov
nic
i %lavacioc. Coeficient
ul de sinuozitat
e caracteristic r'urilor d
in zona de c'mpie este
ș
cuprins "ntre 1,G0 7i 1,80. 5n
cazul r'ului Nealov, datorit! diferen:ei mici de altitudine "n profilul lon&itudinal al
al6iei, coeficientul de sinuozitate se apropie de valoarea ma;im!. ucr!rile antropice de amenaare a
6azinului
idro&rafi
c au avut ca
rezultat sc!derea nivelului de v!rsare a afluen:ilor, cre7terea vitezei de scur&ere a apei "n
al6ie 7i reducerea &radului de
sinuozitate "n lunca Nealovului. lt
itudinea medie a 6azinului idro&rafic este de
189 metri iar de6itul mediu al r'ului este de 8,K) mG Qs.
5n zona localit!:ii Comana, R'ul Nealov se "ncadreaza
"n Tipu
l =%( al
scur&erii
, "n care
scur&erea cea mai important! este "n prim!var!, urm'nd apoi, ca valoare,
scur&erea din sezoanele de iarn! 7i de var!. limentarea su6terana variaz! "ntre 10 7i G0 din scur&erea total!,
iar alimentarea de
suprafa:! este predominant nival!. Traiectul ini:ial al r'ului este descris "n Tipul =@1(,
localizat "n piemonturile sudice, unde scur&
erea cea mai
mare este "n prim!var!, urm'nd apoi cea
din iarn! 7i
var!. limentar
ea su6teran! reprezint! 90
? K0
din scur&erea total!, iar alimentarea de
suprafa:! este mi;t!.
Scur&erea ma;im!, respectiv de6itele ma;ime anuale,
"n maoritatea cazurilor, sunt de provenien:! pluvial!. 5n
C'mpia Rom'n! Azona localit!:ii ComanaB
apro;imativ /0 din de6itele ma;ime au provenien:! pluvial! 7i
numai 9* au
provenien:! mi;t!. nali
za frecven:ei apelor mari
7i viiturilor realizat! pentru posturile
idrometrice din apropi
ere de Comana a
ar!tat c!, "n cursul anului, num!rul ma;im de v'rfuri are loc
prim'var!
AG0 ? 0 din totalB, minimul fiind "nre&istrat toamna A10 ? 90 B sau iarna A ? G0 B.
6B pele su6terane
5n sectoarele
de lunc!, p
'nza de ap!
freatic! se &
!se7te la ad
'ncimi care var
iaz! "ntre 9
0 de cen
timetri A"n
zonele depresionareB 7i 9, –
G metri pe
&rinduri.
cest lucru influen:eaz! puternic reparti:ia speciilor ve&etale.
$odific!ri important
e "n
nivelul p'nzei freatice s-au remarcat
"n unca r&e7ulu
i, ca
urmare a s!p!rii
canalului
Dun!re-4ucure7ti
, determin'nd co6or'rea p'nzei freatice cu –
8 metri, fapt care a
condus la uscarea "n mas! a
ar6oretelor de plop al6, plop ne&ru 7i
plop euramerican. 5n urma construirii acestui canal,
unca r&
e7ului a
devenit inapt! pentru speciile de z!voi
Asalcie, plop al6, plop ne&ruB 7i
plop euramerican, prin co6or'rea
nivelului apei freatice, fapt care a condus la scim6
area tipurilor de sta
iuni. Nealovul
, r'u "m6!tr'nit, prezint!
ț
meandre evoluate, curs su6secvent 7i fenomene de diva&are cu 6!l:i "ntinse – caracteristic! din acest punct de
vedere fiind 4alta Comana.
Depresiunile acestui r'u sunt formate din aluviuni car6onice fine,
cu te;tur! lutoas!
sau luto-ar&ilo
as!, aceasta
fiind principala cauz! care
a condus la
constituir
ea de
soluri 7i sta:iuni net diferite
fa:! de cele
ale uncii r&e7ul
ui. $icroclimatul umed "ntre:inut de c!tre
6!l:ile din unca Nealovului e;ercit!
influen:e 6enefice asupra ve&eta:iei
forestiere.
I
.
E%ET
I
I
U$E
NI$
S3ECI@ICE
RIEI
DE
STUDIU
Ț
Ș
I
.
1 Ponalitatea si
etaarea ve&eta
iei Ace zone
i etae de ve&etat
ie se succed in
cadrul ariei d
e studiu,
e;emple
ț
ș
de specii caracteristiceB
3arcul Natural Comana infiintat prin Fotararea de
%uvern nr. 911 din decem6rie 900K.
Decizia de constituire a
parcului a fost ad
optata in 6aza docum
entatiei tenice si sti
intifice ela6orate in
ca din anul 1*K
de catre
cademia Romana in
vederea delimitarii si protearii a doua
arii de importanta floristica deose6ita, respectiv
Rezervatia Stiintifica de &impe ARuscus aculeatusB si
Rezervatia Stiintifica de 6uor A3aeonia pere&rinaB.
cestor doua rezervatii li s-a adau&at incepand din anul 900K 4alta Comana, ca rezervatie
naturala si zona de
protectie avifau
nistica.
Suprafata totala a parcului natural este de 9K*8G a, din care+
– )09K a, fond forestier din care+
–
190K
fond
privat,
–
8)90
fond
forestier de
stat
–
1908
a
6alta
Comana
– cca G00
a zone umede mlas
tinoase, saratur
oase, inunda6
ile periodic
sau luciu d
e apa
– 1KGG
a localitati
rurale, drumu
ri, terenuri a&
ricole, pasuni
, islazuri, etc.
Fa6itatele prioritare identifi
cate in aceste arii
proteate se re&asesc numai partial in Conventia de la 4erna, fiind
necesara includerea acestora in
re&imul de clasificare prioritara a
Directivei Fa6itate a Consiliului Europei,
pentru a putea dem
onstra ca re&imul de p
rotectie a a6itatelor p
rioritare coresp
unde si criteriil
or de prioritate
sta6ilite pentru Reteaua NT
UR 9000. De asemenea foarte multe
specii de flora si
fauna au fost identificate in
aceste arii proteate,
acestea re&asindu-se in ista Rosie Eur
opeana, fiind reprezentative cu un pro
cent ridicat
atat in cadrul ariei respective cat si
la nivel national.
@lora .N.3
.Coman
a, e;trem de
diversificat! este caracterizat! prin prezen:a a
mai mult de
11
0 de specii
ve&etale ATar
navsci 7i col. 1*/KB, incluse "n
peste 90 de
asocia:ii ve&etale ANedelcu, 1*8/B. @lora este
"n cea
mai mare parte alc!tuit! din specii er6acee,
dintre care apro;imativ 0 au ori&ine eurasiatic! 7i european! 7i
apro;imativ 19 fiind de
ori&ine mediteranean!.
.N.3.
Comana este amplasat! la limita sudic! a
speciilor cu areal 6oreal, la limita estic!
7i vestic! a unor specii
asiatice 7i la limita nordic! a
speciilor mediteraneene, fapt care e;plic! 6o&a:ia "n ta;oni 7i diversitatea
floristic!. 5n plus, marea varietate a speciilor ve&etale se e;plic! 7i prin e;isten:a unor condi:ii variate de
microrelief, climatice 7i
idrolo&i
ce.
e&eta:i
a ar6orescent! este 6ine
reprezentat!, fiind identifica:i )/ de ta;oni, dintre care
0 sunt specii de
ar6ori 7i restul de ar6u7ti. Datorit! condi:iilor pedo-climatice 7i de
microrelief e;trem de diferite din 3arcul
Natural Comana, aici se po
t &!si specii care caracterizeaz! etae de ve&eta:ie d
iferite, de e;emplu sp
ecii
caracteristice dealurilor, . petraea al!turi de .
pu6escens 7i . vir&iniana.
5n 3!durea Comana se pot o6serva toate speciile autotone de frasin descrise "n Rom'nia, / dintre speciile de
uercus, cele trei specii de tei
identificate "n Rom'nia 7i K specii de ulm. De
asemenea, "n zonele inunda6ile se
&!sesc specii
caracteristice zonel
or umede,
apar
in'nd &enu
rilor
lnus,
Sali;
i 3opu
lus. Ca s
pecii cu
ț
ș
importan:! 7tiin:ific! deose6it! se men:ioneaz!
Ruscus aculeatus, 3aeonia
pere&rina var. romanica, Convallaria
maalis, Sanicu
la europaea, Sal
via &luti
nosa
i $arsil
ea uadrifol
ia.
ș
@lora
zonelor
umede
este
caracterizat! d
e pr
ezen
a un
or
specii
ca Salvi
nia n
atans,
specii
apar:in'nd
&enului
ț
Care; si emna, sau speciile diverse de stuf, precum 3
ra&mites australi
s. Ca specii endemice,
rare sau
periclitate, sunt m
en:ionate+ $arsil
ea uadrifolia, Ranun
culus pol
pllus, Cardam
ine parviflora, C. mao
vsii,
Di&italis ferru&inea,Orc
is la;iflora, 3aeonia pere&rina, Dictamnus al6us, Iris
&raminea, Iris varie&ata,
eucantenella serotina, Carpesium cernuum, Nectaroscordum siculum A3auc! 7i al.,9000B. De
asemenea
tre6uie mentiona:i 7i numero7i ar6ori
v'rstnici, apar:inand &enurilor Auercus, @ra;inus, Ulmus, lnusB, al c!ror
statut ar putea fi de #monument al naturii(, constituind "n acela7i timp rezerve semincere.
e&eta:ia de 6!l:i 7i lacuri este format! din asocia:ii i&rofile de 3ra&mites australis, Tpa an&ustifolia,
Scoenoplectus lacustri
s, %lceria ma;ima,
etc., "n comple; cu
asocia:ii natante 7i su6merse de
$riop
llum
sp., Ceratopllum sp., Nmpaea
al6a, Nmpoides peltata, Fdrocaris morsus-ranae, Trapa natans,
Stratiotes aloides, Nupar luteum, emna sp., 3otamo&eton sp.,
diverse al&e, etc.
I.9
aB @auna de neverte6rate
Cercet!ri asupra faunei d
e neverte6rate au fost
e de c!tre $otas 7i cola6. "n an
ul 1*89, realiz'nd
investi&a:ii
asupra ta;onilor neverte6ratelo
r din apele
su6terane 7i din izvoare, cit'nd astfel
prezen:a a nou! specii
apar:in'nd 5ncren&!turi
i 3latelmintes 7i 19
5ncren&!turi
i $ollusca. De
asemenea, s-a indicat prezen:a
a dou!
&asteropode pulmonate endemice+ Deroceras &eticus
7i Daude6ardia rufa
&etica A%rossu,1*/, 1*8*B. Dintre
anelide s-a indicat prezen:a a
10 specii. rtro
podele cuprind 1 specii de
crustacei, una fiind endemic! ?
filopodul T
anmasti; motasi, 7i
)0 de
specii de insecte incluz'nd idracarieni endemic
i ?
Tadiotas
fi6ulata
i
ș
Dacotas savalescu
i sau relicte &laciare – e6erti
a lineata
i F&ro6
ates norve&icus. Di
ntre cara6ide, @amilia
ș
Cara6idae, au fost id
entificate K de sp
ecii, "ntre care se num!r!
i ucanus cervus –
V
. Mnectel
, S. 3anin
ș
-1*KK citat de 3auc! 7i col., 9000.
6B@auna de verte6r
ate
Dintre
verte6rate,
pe7tii
sunt
6ine
reprezenta:i
ca nu
m!r
de ta;
oni.
Unele
dintre
speciile
descrise
"n
aceast!
zon! prezint! importan:! 7tiin:ific! deose6it!, fiind specii endemice sau rare+
euciscus 6orsteni
cus, Co6itis
me&aspila, Um6ra rameri, $is&urnus fossilis, Rodeus sericeus amarus. l
!turi de acestea
mai e;ist! 7i
alte
specii ale c!ror arii de distri6u:ie 7i popula:ii naturale s-au restr'ns foarte mult "n Rom'nia, cu ar fi Eso; lucius,
4ar6us 6ar6us, %o6io essler
. Speciile de pe7ti
cu valente euritope precum Carassius auratus &i6elio,
3seudoras6or
a parva, l6urnus al6urnus, pot fi
"nt'lnite "n maoritatea 6iotopurilor formate "n
aria proteat!.
ltele sunt str
ict le&ate de un anumit
tip de 6iotop acv
atic, ca
i %o6io essl
er care "7i desf!7oar! "n
tre& ciclul
ș
de via:! "n
plin curent al r'ului, ori
$is&urnus fossi
lis, care se
reproduce 7i supravie:uie7te "n mediul lentic.
mfi6ienii din parc sunt prin reprezentan:i ai Ordinului Urodela – Triturus vul&aris vul&aris AinnaeusB
1/) 7i ai Ordinului nura – 4om6ina 6om6ina AinnaeusB 1/81, 3elo6ates fuscus fuscus AaurentusB 1/8),
4ufo 6ufo AinnaeusB, 4ufo viridis viridis Aaurentus
B 1/8), Fla ar6orea
ar6orea AinnaeusB 1/), Rana
ridi6un
da ridi6unda A3allasB 1//1, Rana esculenta
AinnaeusB 1/), Rana dalmatina A4onaparteB 1)G* Dintre
reptile s-a identificat prezen:a
speciilor 6lep
arus itai6elii fitzin&eri A$ertensB 1*9, acerta
a&ilis
cersonensis Andrzeo<
siB 1)G9, acerta
viridis viridis AaurentiB 1/8), 3roteus fra&ilis colcicus
ANordmannB 1)K0, Coronella austriaca austriaca AaurentiB
1/8), Natri; natri; natri; AinnaeusB 1/),
Natri;
tessellata tessellata AaurentiB 1/8), iar din @amilia
Emdidae, Ems or6icularis AinnaeusB 1/). 3!s!rile
constituie &rupul de verte6rate cel mai
6ine reprezentat "n .N.3
. Comana, fiind inventariate 919 de specii de
p!s!ri caracteristice zonel
or umede, a6itatul
ui forestier
, p!7unil
or 7i terenurilo
r descise. Dintre acestea, /)
de
specii sun
t specii
proteate, m
en:ionate "n
ane;ele Conven
iei de l
a 4erna
i Directivei
3!s!ri a Comi
siei
ț
ș
Europene.
Dintre speci
ile a c!ror
protec:ie est
e asi&urat!
prin le&
isla:ia na:io
nal! 7i i
nterna:ional!
se men:ioneaz!+
3alacrocora; p&maeus, rdea cinerea
innaeus, rdea purpurea innaeus, rdeola rallloides Scopoli,
E&retta
al6a innaeus, E&retta &arzetta innaeus,
Ncticora; ncticora; innaeus, 4otaurus stellaris innaeus,
I;o6rcu
s minutus innaeus, Ciconia
ni&ra innaeus, C&nus c&nus %melin, nser anser innaeus,
Cre;
cre; innaeus, ccipiter &entilis innaeus, ccipiter nissus innaeus, 4uteo 6uteo innaeus,
Circus
aeru&inosu
s innaeus, @alco
colum6arius, @alco pere&rinus Tunst
all, @alco
su66uteo innaeus, @alco
tinnuncul
us innaeus, @alco
vespertinus innaeus, 4u6o 6u6o innaeus, sio otus innaeus, tene noctua
Scopoli, Dendrocopos maor innaeus, Dendrocopos medius linnaeus, Dendrocopos minor innaeus,
Dendrocopo
s sriacus FempricQEren6er&, 3icus viridis innaeus, 3icus
canus %melin, Drocopus martius
innaeus, l
cedo attis innaeus, Slvia atricapilla, S
lvia 6orin ., Slvia communis atam, S
lvia curruca,
Slvia nisoria 4ecstein, anius colurio innaeus, anius e;cu6itor innaeus. @auna de
mamifere cuprinde nu
num!r relativ mare de specii caracteristice zonei sudice a
Rom'niei, dar 7i specii care, de7i la
ori&ine sunt specii
de altitudine oas!, "n prezent
7i-au restr'ns arealul spre re&iunile deluroase 7i montane. D
intre mamifere, se
noteaz! prezen:a urm!toarelor+ din
@amilia $ustelidae -3utorius putorius innaeus, $ustela nivalis
innaeus,
$artes martes innaeus, $eles meles innaeus, utra lutra innaeus, din Suprafamilia @eloidea – @elis
silvestris Scre6er, din @amilia Cervidae – Capreolus capreolus innaeus, Cervus elapus innaeus, din @amilia
Erinaceidae – Erinaceus concolor A$artinB 1)G), din @amilia
Cricetidae – Cricetus cricetus
innaeus, din
@amilia $o;idae – Dromis nitedula A3allasB 1//*, %lis &lis
AinnaeusB 1/) 7i alte specii comune.W
.
S3ECII CU
ORE ETNO-CUT
UR
I
TURISTIC
3REPENTE 5N
RI
DE STUDIU
Ș
.
1 Specii
floristice Ade planteB valorificate
"n medicina popular! Aplante
de leacB-
Rostopasca , usturoiul
.
9 Specii floristice utilizate "n ritu
aluri AceremoniiB reli&i
oase
i care marceaz! s!r6!tori diverse Anul Nou,
ș
Cr!ci
unul
, 3a
tele etc
.B ? 6r
adul , v
asc .
ș
.
G Specii de plante utilizate "n alimenta
ieQ&astronomi
e local! ? urzici , floare de salcam.
ț
.K Specii floristice utilizate "n cosmetic! ?%al6enele , $usetel .
.
Specii floristi
ce utilizate "n indu
stria u
oar! Ate;til!B- Canep
a,In .
ș
.8 Specii floristice utilizate "n practici oculte Avr!itorie, <odoo –
.8 Specii floristice cu valoare decorative –
CONCUPII
3arcul Natural Comana este o zona de
interes stintific intern
atonal unde au fost dea identificate +
3asari+ 1K1 specii, din care /1 proteate international, prevazute in ane;ele Conventiei de la 4erna, iar 1 in
Directiva 3asari a Consiliului Europei, nr./*QK0*
3esti + 1G specii identificate prin studii Adate mai recente identifica insa 1* speciiB, dintre care
specii sint
proteate de le&isl
atia nationala Acleanul
-euciscus 4orist
enicus- apare pe lista r
osie a speciilor de ver
te6rate din
Romania
si
este
present
cu
o
su6specie
endemica
>
ti&anusul-
Um6ra
rameri
>
tiparul-$is&
urnus
fossilis
>
doua s
pecii de
&uvizi
B
$amifere+ G1 de specii,
din care proteate prin Convent
ia de la 4erna A vidra si pisica sal6atica proteate prin
e&ea 10G Q 1**8B
Reptile + ) specii , din care 9 proteate prin Conventi
a
de la 4erna A sarpele de apa ? Natri; tessellata , o sopirla
X napirca ,
sarpele de sticla ?
n&u
is fra&illisB
mfi6ieni+ ) specii identificate , din care strict proteate A Conv. De la 4ernaB
sociatii ve&etale+ peste 90 A citat din Nedelcu ,
1*8/B
3lante + – peste 900 de
specii si su6specii in rezervatiile de 6uor, &
impe si mar&aritar, din care /0 pe cale de
disparitie si 9 strict proteate de
le&islatia romaneascaA &impele si 6uorulB peste 190 specii de
plante pe
teritoriul actual al parcului Acitat
din T
ornavsci si
cola6ora
torii ,
1*/KB.
Importanta naturala a speciilor floristice si faunistice identificate in orizontul local, este
recunoscuta le&al de
catre instituti
ile specializate dar si de riv
erani si turist
i. E;istenta endemism
elor precum >
ti&anusul-
Um6ra
rameri, tiparul-$is&ur
nus fossilis si a
6uorulu
i ofera
o importanta etno-culturala considera6ila.De e;emplu in
primvara,luna mai at
unci cand inflor
esc 6uorii, se or
&anizeaza =Sar6atorea 4uoru
lui ( in padurea di
n satul
lad Te
pes unde cetatenii si
turisti pot o6serva 6uorii, se 6ucura de mancare
traditionala si asista la concerte.
To
ate acestea atra& un numar
mare de turisti atat vara cat
si iarna, fie ei a
matori de sport cu caiacul, de aventura,
de plim6ari in aer li6er sau cei
care doresc sa vada le6edele,6uorii.
4I4IO%R@IE
Documentare 6i6lio&r
afica+ =Delta
Nealovului( , %elu 3alamaru
Documentare <e6o&rafica +
ttps+QQr
o.<iipedia.or
&Q<iiQ3arculY
NaturalYComana
ttp+QQ<<<.comanaparc.roQ
– Site-ul official al
3arcului Natural Comana
ttp+QQamfo
stacolo.roQot
el.ppZdXrezervatia-
naturala-comana–&i
ur&iu[id
X))G9
? impresii si
discutii despre
Comana si 3arcul Natural
ttps+QQ&eoper.<ordpress.comQ9011Q19Q1/Qre&ionarea-6io&eo&rafica-a-uscatului-0-19-9011Q
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Alldocs.net Studiu De Caz In Orizontul Local [615125] (ID: 615125)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
