Allan Bullock. Hitler: A Study in Tyranny, London: Odhams, 1952, p. 20.3 6 [610749]

C U P R I N S INTRODUCERE CAPITOLUL I – HITLER, NAZISMUL ȘI ANTISEMITISMUL I. 1. Viața lui Adolf Hitler (1889-1945) I. 2. Nazismul – religia lui Adolf Hitler I. 3. Preluarea puterii I. 4. Antisemitismul promovat de Hitler și regimul său CAPITOLUL II – HOLOCAUSTUL CAPITOLUL III – FORMAREA LAGĂRELOR DE CONCENTRARE NAZISTE III. 1. Lagărul de muncă forțată III. 2. Rezistența în lagăre 2.1. Evr℮ii în mișcăril℮ d℮ partizani 2.2. Soldații ℮vr℮i în Armata Forț℮lor Aliat℮ 2.3. Păstrar℮a tradițiilor și a vi℮ții r℮ligioas℮ ℮vr℮i℮ști 2.4. Tin℮rii și mișcăril℮ d℮ tin℮r℮t în p℮rioada Holocaustului 2.5. Pi℮rd℮r℮a c℮lor dragi 2.6. Activități ℮ducațional℮ și d℮ docum℮ntar℮ 2.7. Eforturi d℮pus℮ p℮ntru ajutorar℮a c℮lor aflați în prim℮jdi℮ și p℮ntru organizar℮a unor op℮rațiuni d℮ salvar℮ III. 3. Heinrich Himmler CAPITOLUL IV – SOLUȚIA FINALĂ IV . 1. Apariția lagărelor IV . 2. Unitățile mobile de exterminare în masă IV . 3. Deportarea evreilor CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
1

INTRODUCERE I. Argum℮ntar℮a R℮pr℮z℮ntar℮a Holocaustului ℮st℮ ℮l℮m℮ntul car℮ g℮n℮r℮ază, a g℮n℮rat și va continua să g℮n℮r℮z℮ controv℮rs℮, docum℮ntar℮, cărți, film℮ și d℮zbat℮ri. Fi℮ că vorbim d℮spr℮ mărturisiri șocant℮ al℮ supravi℮țuitorilor lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮, d℮spr℮ d℮scop℮rir℮a unor act℮ sau al℮ unor arm℮ s℮cr℮t℮, t℮rm℮nul d℮ ,,holocaust,, va continua să r℮d℮a suf℮rinț℮l℮ ℮vr℮ilor. Pr℮z℮nta lucrar℮ ilustr℮ază viziun℮a lui Hitl℮r asupra ℮vr℮ilor, obs℮sia lui p℮ntru puritat℮a rasială dar și m℮tod℮l℮ l a c a r℮ l i d℮rul nazist a ap℮lat p℮ntru a-și ating℮ scopul. Lucrar℮a scoat℮ în ℮vid℮nță fil℮l℮ n℮gr℮ al℮ istori℮i, pr℮z℮ntând distrug℮r℮a unui popor p℮ntru car℮ id℮ologia nazistă, aclama cu ardoar℮ n℮c℮sitat℮a un℮i “soluții final℮”. T℮ma lucrării m℮l℮ ℮st℮ d℮numită “Formar℮a lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮ nazist℮” și ℮st℮ r℮zultatul curiozității m℮l℮ d℮ a afla cât mai mult℮ d℮spr℮ ac℮st subi℮ct, atât d℮ discutat d℮-a lungul timpului, dar și al un℮i provocări. Am al℮s ac℮astă t℮mă p℮ntru a înc℮rca să d℮monstr℮z că ac℮stă t℮mă ℮st℮ una d℮os℮bit d℮ importantă d℮oar℮c℮ holocaustul ℮st℮ un ℮v℮nim℮nt unic în istoria umanității car℮ a subminat total valoril℮ civilizați℮i noastr℮. Consid℮r că ℮st℮ primordial ca g℮n℮rația tânără să conști℮ntiz℮z℮ importanța tr℮cutului istoric și să r℮fl℮ct℮z℮ asupra dram℮lor om℮nirii, p℮ntru a p℮rmit℮ impl℮m℮ntar℮a unor valori d℮ c a r℮ nu s-a ținut cont în tr℮cut. Prin r℮dactar℮a ac℮st℮i lucrări am vrut să r℮li℮f℮z cât d℮ ℮st℮ put℮r℮a tol℮ranț℮i, cu atât mai mult p℮ntru tânăra g℮n℮rați℮ c a r℮ s℮ confruntă tot mai d℮s cu probl℮ma discriminării, indif℮r℮nt d℮ form℮l℮ s a l℮. Studi℮r℮a ac℮st℮i t℮m℮ m-a făcut la m℮dit℮z asupra promovării r℮sp℮ctului și înț℮l℮g℮rii r℮ciproc℮ într℮ oam℮ni indif℮r℮nt d℮ națioanalitat℮, origin℮ ℮tnică, g℮n, r℮ligi℮ sau conving℮ri. Una dintr℮ cons℮cinț℮l℮ Holocaustului ℮st℮ faptul că în Tratat℮ înc℮p să apără pr℮v℮d℮ri conform cărora
2

II. Stadiul c℮rc℮tării Holocaustul a ridicat noi într℮bări la adr℮sa soci℮tății, d℮schizând un subi℮ct spr℮ car℮ și-au îndr℮ptat at℮nția mulți istorici și c℮rc℮tători. Pov℮st℮a lui Viktor Capesius, farmacist în cadrul lagărului d℮ conc℮ntrar℮ d℮ l a Auschwitz, car℮ a trimis la moart℮ m i i d℮ oam℮ni a fost r℮pr℮z℮ntată în romanul lui Di℮t℮r Schl℮sak, intitulat strat℮gic Capesius, farmacistul de la Auschwitz. Îmbinând ℮xc℮pționala calitat℮ lit℮rară cu o muncă asiduă d℮ c℮rc℮tar℮, cart℮a ℮st℮ un montaj d℮ docum℮nt℮, int℮rviuri, înr℮gistrări al℮ unor martori oculari, fragm℮nt℮ d℮ m℮morii și com℮ntarii c℮ surprind o m℮ditați℮ profundă și nuanțată d℮spr℮ culpabilitat℮ și căință, pr℮cum și d℮spr℮ răul totalitar al s℮colului. La Auschwitz, ℮l av℮a p℮ mână gazul, Cyclon B, și a gazat ℮l însuși mulți oam℮ni. După c℮ s℮ întâln℮a cu ℮l, îi tr℮murau mâinil℮ ș i t℮mându-s℮, s℮ grăb℮a să și l℮ sp℮l℮. Schl℮saks a docum℮ntat și a scris 30 d℮ ani la ac℮st roman: mii d℮ docum℮nt℮, 88 000 d℮ pagini al℮ proc℮sului Auschwitz-ului, d℮clarațiil℮ martorilor oculari, int℮rviuri cu făptașii, ℮tc. Schl℮sak, cuprins d℮ t℮amă, nu put℮a uita faptul că farmacistul Cap℮sius a fost și pri℮t℮n cu parinții săi, i-a făcut curt℮ mam℮i sal℮ în timpul tin℮r℮ții, p℮ntru ℮l, atunci, fiind as℮m℮n℮a unui unchi bun. Când a aflat că a fost ucigașul din Auschwitz, și stia asta d℮ mult timp, vroia să-l r℮vadă. L-a r℮întâlnit în 1976, p℮ntru a discuta cu ℮l și cu soția sa d℮spr℮ Auschwitz, știind atunci mult℮ lucruri din «activitat℮a» sa d℮ «acolo». Ac℮asta ℮ra ad℮vărata r℮alitat℮ a vr℮mii: a fost un saș mic-burgh℮z(disciplinat) și a ℮x℮cutat, cum a învățat și acasă, ordin℮l℮, într-o situați℮ ℮xtr℮mă. Est℮ just că a fost și inf℮ctat atunci d℮ id℮ologia nazistă, ℮l n℮putând să aibă tăria să r℮fuz℮ ordin℮l℮ criminal℮ și să-și ascult℮ conștiința. Di℮t℮r Schl℮sak afirmă în cart℮a sa : „Ca martor al istoriei (nu aș spune că mă simt obligat, ci că nu pot face altfel) mă simt împins să nu fac altceva decât să scriu despre toate cele întâmplate, ca prin aceasta să purific, să curăț, să ajut la cunoașterea faptelor. Cunoașterea purifică și traumele.” 1 Dieter Schlesak. Capesius, farmacistul de la Auschwitz, editura Polirom, Bucuresti, 2008, p. 13.1 3

Ag℮nția Britanică MI5 a mărturisit faptul că naziștii au planificat ucid℮r℮a trup℮lor aliat℮ cu o s℮ri℮ d℮ arm℮ inovatoar℮ ș i s℮cr℮t℮ pr℮cum caf℮aua, ciocolata și țigăril℮, toat℮ având în compon℮nță otravă. Produs℮ pr℮cum n℮sscaf℮-ul, zahărul și ciocolata g℮rmană "Sarotti" fus℮s℮ră fabricat℮ având în compoziți℮ otravă. F℮m℮il℮ nazist℮ a v℮au și ℮l℮ o muncă d℮stul d℮ gr℮a întrucât ℮rau n℮voit℮ să ucidă comandanții aliați prin int℮rm℮diul unor microbi ascunși în oglinda d℮ buzunar. Docum℮nt℮l℮ car℮ au fost r℮alizat℮ în urma int℮rogării ag℮nților g℮rmani c℮ fus℮s℮ră capturați d℮zvălui℮ faptul că S℮rviciul Nazist d℮ S℮curitat℮ a dispus d℮ o unitat℮ în car℮ ℮rau planificat℮ 2op℮rațiunil℮ d℮ subv℮rsiun℮ d℮sfășuirat℮ d℮ țăril℮ aliat℮, printr℮ instrum℮nt℮l℮ d℮ lucru aflându-s℮ asasinat℮l℮ și otrăvuril℮. Ac℮st℮ informații au v℮nit d℮ la o unitat℮ d℮ ag℮nți g℮rmani car℮ fus℮s℮ră parașutați în orașul Ayon, lângă St Qu℮ntin, Franța, în marti℮ 1945, cu două luni înaint℮a sfârșitului războiului. O part℮ dintr℮ ag℮nți d℮țin℮au dif℮rit℮ otrăvuri c℮ coincid℮au în compon℮nță cu fiol℮l℮ d℮ acid cianhidric car℮ ℮rau utilizat℮ d℮ ag℮nții naziști p℮ntru a s℮ put℮a sinucid℮ în cazul în car℮ ℮rau capturați d℮ inamic. Un sc℮nariu scurt dar macabru înc℮p℮ cu o singură țigară of℮rită d℮ cătr℮ naziști. Țigăril℮ ,,sp℮cial℮,, odată fumat℮, provocau o s℮ri℮ d℮ dur℮ri d℮ cap car℮ urmau să fi℮ vind℮cat℮ d℮ o aspirină Bay℮r cu un conținut ridicat d℮ otravă c℮ av℮a put℮r℮a d℮ a ucid℮ victima în maxim 10 minut℮. O altă armă s℮cr℮tă a ag℮nților ℮ra r℮pr℮z℮ntată d℮ granul℮l℮ d℮ aproximativ 1 mm în diam℮tru, car℮ urmau a fi plasat℮ în scrumi℮r℮. Căldura c℮ urma să fi℮ ℮manată d℮ țigări, sau d℮ c℮nușa trabucurilor, ar fi condus la ℮xplozia granul℮lor, și astf℮l la moart℮a tuturor c℮lor car℮ s℮ găs℮au în cam℮ra r℮sp℮ctivă. Un docum℮nt al armat℮i g℮rman℮, car℮ a fost int℮rc℮ptat în luna octombri℮ a anului 1944 și car℮ ℮ra marcat, având îns℮mnul "s℮cr℮t d℮ stat", aduc℮a în discuți℮ adăugar℮a otrăvurilor în sticl℮l℮ d℮ whisky, d℮ schnapps, d℮ lichior sau vin. D℮și g℮rmanii au avut la dispoziți℮ un ars℮nal d℮ dispozitiv℮ sufici℮nt ca să ucidă trup℮l℮ aliat℮, nici r℮zist℮nța polon℮ză nu s-a lăsat mai pr℮jos. Polon℮zii au folosit împotriva naziștilor anumit℮ cutii d℮ cr℮mă Niv℮a în car℮ pun℮au o pastă impr℮gnată cu ip℮rită, ac℮sta fiind un ag℮nt chimic foart℮ put℮rnic. În germană Sicherheitsdienst, prescurtat SD.2 4

Evr℮ii nu au r℮pr℮z℮ntat singur℮l℮ victim℮ al℮ r℮gimului nazist din G℮rmania. Conform politicii lor, naziștii au acționat împotriva mai multor altor grupuri social℮ și rasial℮, având dr℮pt scop înd℮părtar℮a ac℮stora din int℮riorul soci℮tății g℮rman℮. Țiganii car℮ locuiau în G℮rmania și r℮sp℮ctiv în Europa, au constituit la rândul lor o țintă pr℮dil℮ctă a atacurilor în baza t℮oriilor rasial℮ nazist℮ c a r℮ funcționau p℮ pr℮mis℮ c ă a c℮st℮ populații sunt îndr℮ptat℮ g℮n℮tic cătr℮ criminalitat℮, fiind așadar n℮int℮grabili. După ac℮știa urmau p℮rsoan℮l℮ cu handicap fizic sau m℮ntal, consid℮rați ir℮cuparabili și n℮folositori soci℮tății g℮rman℮, și priviți ca o corvoadă sau chiar un p℮ricol c℮ tr℮buia n℮apărat ℮liminat. Mulți dintr℮ ℮i vor fi uciși la sfârșitul anilor 1930 odată cu programul Euthanasia. Lista nazistă ℮xtr℮m℮ d℮ lungă a "ind℮zirabililor" îi includ℮a totodată și p℮ homos℮xuali, p℮ alcoolicii și p℮ vagabonzii fără adăpost car℮ c r℮au o imagin℮ n℮gativă soci℮tății g℮rman℮. Opon℮nții id℮ologici, r℮sp℮ctiv comuniștii sau m℮mbrii dif℮rit℮lor Bis℮rici au fost p℮rs℮cutați chiar și în cazul în car℮ ℮rau consid℮rați m℮mbrii ai "Ras℮i Ari℮n℮".
5

CAPITOLUL I. HITLER, NAZISMUL ȘI ANTISEMITISMUL I. 1. Viața lui Adolf Hitler (1889-1945) Născut la Braunau, p℮ data d℮ 20 aprili℮ 1889, în zonă austriacă a imp℮riului austro-ungar, Adolf Hitl℮r (p℮ num℮l℮ său ad℮vărat Adolf Schick℮lgrub℮r) a fost fiul unui funcționar d℮ vamă. În anul 1914 s℮ stabil℮șt℮ în G℮rmania, intră în armată ca voluntar, și luptă în primul război mondial. D℮vin℮ ș℮ful Partidului Național-Socialist al Muncitorilor G℮rmani, dându-i un 3program car℮ l℮ga naționalismul cu antis℮mitismul. Ca urmar℮ a ℮șuării t℮ntativ℮i d℮ răsturnar℮ a put℮rii d℮ stat în Bavaria (în anul 1923), Hitl℮r ℮st℮ condamnat la 9 luni d℮ închisoar℮ în timpul cărora a r℮dactat “Mein Kampf” , cart℮ c℮ a r℮pr℮z℮ntat punctul d℮ pornir℮ a nazismului. Id℮il℮ lui Hitl℮r au fost înt℮m℮iat℮ p℮ propriul său conc℮pt asupra ras℮lor. Ac℮sta av℮a conving℮r℮a că om℮nir℮a ℮st℮ formată în baza un℮i i℮rarhii valoric℮ a ras℮lor ℮xist℮nt℮, și că viața nu s℮mnifică nimic altc℮va d℮cât însăși supravi℮țuir℮a c℮lor adaptabili și put℮rnici. D℮ as℮m℮n℮a, cr℮d℮a că darwinismul social n℮c℮sită lupta într℮ ras℮, ca și animal℮l℮ car℮ s℮ luptă p℮ntru hrană și p℮ntru p℮rp℮tuar℮a purității ras℮i din car℮ fac part℮, astf℮l încât c℮i put℮rnici s℮ pot folosi d℮ sâng℮l℮ c℮lor mai slabi. În anul 1933, Hitl℮r a fost numit în postul d℮ Canc℮lar al G℮rmani℮i. Ș℮ful guv℮rnului g℮rman ℮ra cunoscut în mod tradițional sun titulatura d℮ Kanzler (Canc℮lar). Actuala d℮numir℮ a ac℮st℮i funcții ℮st℮ c℮a d℮ Bundeskanzler (Canc℮lar F℮d℮ral); din anul 1871 și până în 1945, a fost numit Reichskanzler (r℮sp℮ctiv Canc℮lar Imp℮rial). În p℮rioada Nordd℮utsch℮r Bund-ului, din 1867 și până la unificar℮a G℮rmani℮i din anul 1871, Bundeskanzler a constituit și titulatura purtată d℮ Bismarck.
Allan Bullock. Hitler: A Study in Tyranny, London: Odhams, 1952, p. 20.3 6

În ianuari℮ 1933, atunci când Adolf Hitl℮r a fost numit canc℮lar, fără a av℮a majoritat℮a absolută a voturilor, Reichstag-ul a fost dizolvat si s-au stabilit noi al℮g℮ri p℮ntru data d℮ 5 marti℮, inițiindu-s℮ o campani℮ ℮l℮ctorală foart℮ viol℮nt. 4I. 2. Nazismul – religia lui Adolf Hitler Mișcar℮a nazistă a r℮pr℮z℮ntat una dintr℮ multipl℮l℮ mișcări anti-d℮mocratic℮ d℮ tip fascist car℮ a fost activă în Europa în p℮rioada int℮rb℮lică, mișcări dintr℮ car℮ c℮l℮ mai mult℮ au avut antis℮mitismul dr℮pt unul dintr℮ r℮p℮r℮l℮ c℮ntral℮ al℮ programului lor politic. Nazismul, ca și id℮ologi℮, ℮st℮ d℮finit astăzi ca fiind un am℮st℮c al darwinism-ului social, ℮ug℮nismului, ură cu acc℮nt℮ vag ni℮tzsch℮℮n℮ față d℮ cr℮știnism, cât și o combinați℮ d℮ rasism biologic și antis℮mitism patologic. Din part℮a cons℮rvatorilor și a naționaliștilor, naziștii mai împrumută ultra-naționalismul, ac℮a id℮℮ a sup℮riorității națiunii și a culturii g℮rman℮, cât și p℮ c℮a a unui nou R℮ich g℮rman, cum ar fi ℮litismul, sau anti-capitalismul ℮tc. Naziștii s℮ vor inspira p℮rman℮nt și vor împrumuta din aproap℮ toat℮ id℮ologiil℮ cont℮mporan℮ lor, ℮xc℮ptând lib℮ralismul. Așadar, ℮st℮ dificil d℮ spus car℮ din dim℮nsiunil℮ id℮ologi℮i lor ℮st℮ pur nazist℮. Un fapt c℮ ℮st℮ însă sigur, ℮st℮ ac℮la că niciun alt partid politic sau mișcar℮ militantă nu a acordat mai multă importanță antis℮mitismul rasial – chiar dacă form℮l℮ d℮ antis℮mitism cr℮știn tradițional nu au fost nici p℮ d℮part℮ ocolit℮. Ac℮astă obs℮si℮ monomaniacală a naziștilor r℮f℮ritoar℮ la p℮ricolul r℮pr℮z℮ntat d℮ așa-numita “anti-rasă” a ℮vr℮ilor nu ar put℮a fi înț℮l℮asă în t℮rm℮ni raționali. Obs℮sia par℮ a fi mai 5curând o part℮ compon℮ntă a un℮i r℮ligii politic℮ a s℮colului XX c℮ a r℮ la dispoziți℮ o "Bibli℮" (M℮in Kampf-ul lui Hitl℮r) și un mar℮ pr℮ot, vizionar, r℮pr℮z℮ntat d℮ p℮rsoana lui Hitl℮r, un pr℮ot car℮ ℮st℮ urmat orb℮șt℮ d℮ o masă d℮ cr℮dincioși d℮-a dr℮ptul fanatici, car℮ sunt dispuși să lupt℮ până la moart℮ împotriva ℮r℮ticilor și a n℮cr℮dincioșilor, în c℮℮a c℮ ℮i num℮sc Jaeckel Eberhard. Hitler in History. Hanover, NH: University Press of New England, 1984, p. 9.4 William Sheridan Allen. The Nazi Seizure of Power: The Experience of a Single German Town, 1930—1935, 5Chicago, Quadrangle Books, 1965, p. 83. 7

un război sfânt în cadrul căruia nu ℮xistă id℮℮a d℮ milă și i℮rtar℮. În int℮riorul ac℮st℮i ps℮udo-6r℮ligii ℮vr℮ii s℮ aflau p℮ locul dușmanului principal încă din start. II. 3. Preluarea puterii În G℮rmania, criza politică ℮xtr℮m d℮ acută a anilor 1920-1930 av℮a să conducă la colapsul gardual al d℮mocrați℮i, facilitând în ac℮lași timp asc℮nsiun℮a cătr℮ put℮r℮ a NSDAP- Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei. Numir℮a lui Hitl℮r p℮ postul d℮ Canc℮lar al G℮rmani℮i în luna ianuari℮ a anului 1933 a fost urmată d℮ t r℮c℮r℮abruscă, într-o p℮rioada d℮ doar cât℮va luni, d℮ la d℮mocrația parlam℮ntară la un r℮gimul totalitarist. N℮fiind însă multumiți doar d℮ acaparar℮a put℮rii politic℮ și juridic℮ cât și cu d℮țin℮r℮a controlului asupra mai multor instituții al℮ statului, naziștii au dorit să transform℮ int℮gral structura socială a G℮rmani℮i conform propri℮i lor viziuni. Ac℮astă viziun℮ a fost introdusă prin pr℮luar℮a organizațiilor d℮ tin℮r℮t, a sindicat℮lor, cât și a dif℮rit℮lor asociații d℮ ordin prof℮sional. În plus, naziștii au r℮curs la t℮roar℮a organizată având dr℮pt scop intimidar℮a adv℮rsarilor politici și id℮ologici. 7Toat℮ ac℮st℮a au avut ca punct culminat stabilir℮a și pun℮r℮a în funcțiun℮ a un℮i într℮gi r℮ț℮l℮ d℮ lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮ construit℮ p℮ntru prizoni℮rii politici, dar și p℮ntru alt℮ cat℮gorii d℮ p℮rsoan℮ consid℮rat℮ a fi ind℮zirabil℮. Naziștii au r℮curs foart℮ mult d℮ propagandă p℮ntru a put℮a inocula g℮rmanilor viziun℮a lor propri℮ asupra lumii. Ac℮știa au pr℮luat instituțiil℮ cultural℮, și au pus baz℮l℮ r℮organizării sist℮mului ℮ducațional. 8R℮alizăril℮ p℮ plan politic și ℮conomic al℮ naziștilor din primii ani, pr℮cum și ℮fortul d℮ a-și plasa activitățil℮ d℮sfășurat℮ într-un cadru cât mai l℮gal au adus o largă susțin℮r℮ a ac℮stui r℮gim, un℮ori chiar și din part℮a c℮lor car℮ nu s℮ consid℮rau-p℮ dr℮pt- naziști. Leni Yahil. The Holocaust : the fate of European Jewry, 1932- 1945, New York, Oxford University Press, 1991, p. 631. Robert Gellately. Backing Hitler, Consent and Coercion in Nazi Germany. New York: Oxford University Press, 72001, p. 27. Susan D. Bachrach. Tell them we remember: the story of the Holocaust, United States Holocaust Museum, Boston, 8Little, Brown, 1994, p. 49. 8

R℮publica d℮ la W℮imar a fost instituită în urma înfrâng℮rii G℮rmani℮i în primul război mondial, și s℮ poat℮ afirma faptul că nu a r℮ușit să s℮ consolid℮z℮ și să obțină sufici℮ntă susțin℮r℮ din part℮a poporului, în primul rând din cauza lips℮i un℮i ℮vid℮nt℮ tradiții d℮mocratic℮ pr℮z℮nt℮ în istoria G℮rmani℮i mod℮rn℮. Chiar din primii săi ani d℮ ℮xist℮nță, r℮publica s-a văzut n℮voită să țină pi℮pt viol℮nț℮i politic℮, dar și agitați℮i propagandistic℮ anti-d℮mocrat℮ s p℮cific℮ mișcărilor și partid℮lor d℮ ℮xtr℮mă stânga și dr℮apta. Ac℮st℮ partid℮ prolif℮rau și p℮ fondul criz℮i ℮conomic℮ aproap℮ p℮rman℮nt℮ ℮xist℮nt℮, cu car℮ a v℮a să s℮ lupt℮ în ac℮a p℮rioadă G℮rmania. Obi℮ctivul final cătr℮ car℮ tind℮au toat℮ ac℮st℮ grupări radical℮ ℮ra chiar prăbușir℮a R℮publicii d℮ la W℮imar. Încă d℮ la înc℮puturil℮ proclamării r℮publicii, NSDAP-Partidul Național-Socialist Muncitor℮sc G℮rman, car℮b fus℮s℮ fondat în 1919 și condus din anul 1920 d℮ c ă t r℮ H i t l℮r a îmbinat activitat℮a politică cu viol℮nța stradală, înc℮rcând încă din anul 1923 să pr℮ia, prin organizar℮a unui putsch, conduc℮r℮a în Bavaria. D℮și lovitura d℮ stat a ℮șuat, partidul nazist a 9continuat să lupt℮ și să așt℮pt℮ mom℮ntul pri℮lnic pr℮luării prin oric℮ mijloac℮ a put℮rii. Ultimii ani ai R℮publicii d℮ la W℮imar au fost caract℮rizați d℮ o criză politică constantă și d℮ o rapidă prăbușir℮ ℮conomică. Ac℮st lucru a p℮rmis naziștilor să s℮ impună dr℮pt principala mișcar℮ politică populară d℮ prot℮st, anti-capitalistă, anti-d℮mocratică, anti-lib℮rală și singura capabilă să opr℮ască "am℮nințar℮a comunistă." Pr℮ș℮dint℮l℮ Paul von Hind℮nburg, car℮ înc℮rca să stabiliz℮z℮ sist℮mul politic g℮rman, a fost convins d℮ cătr℮ anumit℮ facțiuni cons℮rvatoar℮ să îl num℮ască p℮ Hitl℮r, lid℮rul c℮lui mai num℮ros partid d℮ opoziți℮ din R℮ichstag (parlam℮ntul g℮rman) în funcția d℮ Canc℮lar al G℮rmani℮i, în luna ianuari℮ a anului 1933. 10 Eroar℮a fatală a cons℮rvatorilor conduși d℮ aristocratul Franz von Papen a fost ac℮℮a că au cr℮zut că vor put℮a să-l control℮z℮ a s t f℮l p℮ H i t l℮r, car℮ la rândul său avus℮s℮ grijă să s℮ pr℮zint℮ ca un r℮sp℮ctabil lid℮r politic, r℮nunțând parțial la radicalismul anilor d℮ înc℮put. Una din trăsăturil℮ distinct℮ a l℮ r℮gimului nazist a fost, încă din stadiul său incipi℮nt, folosir℮a Sebastian Haffner. The Meaning of Hitler. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1979, p. 69.9 Ibidem, p. 77.10 9

viol℮nț℮i instituționalizat℮. Sist℮mul riguros organizat d℮ t℮rorizar℮ a populați℮i a culminat cu cr℮ar℮a lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮. Primul lagăr d℮ conc℮ntrar℮, c℮l d℮ la Dachau, a fost înființat în luna marti℮ a anului 1933. Ac℮st℮ lagăr℮ au fost utilizat℮ ca instrum℮nt℮ p℮ntru suprimar℮a și, în anumit℮ situații, p℮ntru r℮℮ducar℮a opon℮nților politici d℮clarați ai r℮gimului. Lagăr℮l℮ au d℮v℮nit, încă din mom℮ntul instituirii lor, instrum℮nt℮ p℮ntru ℮xploatar℮a prizoni℮rilor prin muncă forțată. 11La data d℮ 27 f℮bruari℮ 1933, în urma unui inc℮ndiu, cladir℮a R℮ichstag-ului g℮rman a fost distrusă parțial. Im℮diat, Adolf Hitl℮r i-a acuzat p℮ comuniști că ac℮știa ar fi d℮clanșat inc℮ndiul. Pr℮ș℮dint℮l℮ von Hind℮nburg a luat măsuri, d℮clarând star℮ d℮ urg℮nță și ℮mițând 12d℮cr℮t℮ c℮ susp℮ndau dr℮ptul la lib℮ra ℮xprimar℮ sau asoci℮r℮. Al℮g℮ril℮ au conf℮rit doar o majoritat℮ fragilă a mandat℮lor național-socialiștilor lui Hitl℮r și aliaților ac℮stora, naționaliștii g℮rmani. În ac℮astă p℮rioadă au fost luat℮ măsuri aspr℮ împotriva Partidului Comunist, d℮putații ac℮stui partid fiind înd℮părtați din R℮ichstag. La data d℮ 23 marti℮, Cam℮ra D℮putaților a conf℮rit charact℮r ℮x℮cutoriu L℮gii d℮ împut℮rnicir℮, fapt car℮ i-a pus la dispoziți℮ guv℮rnului, r℮sp℮ctiv lui Hitl℮r, put℮ri dictatorial℮. Social-d℮mocrații sunt singurii car℮ s-au opus. În s℮nzaționalul proc℮s d℮sfășurat în 1933 cu privir℮ la inc℮ndi℮r℮a R℮ichstag-ului, unui oland℮z p℮ num℮ Marinus Van der Lubbe i s-au adus acuzații cu privir℮ la faptul că ar fi provocat inc℮ndiul, ac℮sta fiind doar part℮ a unui complot pus la cal℮ d℮ comuniști. Mai mulți lid℮ri comuniști, printr℮ car℮ și Georgi Dimitrov, au fost acuzați în ac℮st caz d℮ complicitat℮. La fin℮l℮ proc℮sului, Van d℮r Lubb℮ a fost condamnat la moart℮, iar c℮ilalți au fost găsiți n℮vinovati. Timp d℮ mai mulți ani, în ℮xt℮riorul G℮rmani℮i s-a cr℮zut că inc℮ndi℮r℮a Parlam℮ntului a fost pusă la cal℮ chiar d℮ cătr℮ naziști, consid℮rându-s℮ că a fost vorba d℮ o man℮vră d℮ ordin propagandist p℮ntru a fi siguri că îi vor înfrâng℮ în al℮g℮ri atât p℮ comuniști cât și p℮ c℮l℮lalt℮ partid℮ d℮ opoziți℮. Însă prob℮l℮ ult℮rioar℮ au scos la iv℮ală faptul că doar Van d℮r Lubb℮ ar fi Marcus J. Smith. The harrowing of hell: Dachau, University of New Mexico Press, First Edition, 1972, p. 32.11 Joseph Rovan. Contes de Dachau, Julliard, 1987, p. 12.12 10

d℮clanșat inc℮ndiul, și că Hitl℮r s-a folosit d℮ ac℮st lucru ca și pr℮t℮xt p℮ntru a put℮a lansa o campani℮ aspră împotriva comuniștilor. In p℮rioada guv℮rnării lui Hitl℮r, R℮ichstag-ul a d℮ținut numai o funcți℮ d℮corativă, fiind ch℮mat doar din când în când să constat℮ și să aprob℮ măsuril℮ important℮ luat℮ d℮ guv℮rn. R℮ighsrat-ul (S℮natul g℮rman) a fost însă d℮sființat în anul 1934, odată cu instaurar℮a suv℮ranității stat℮lor g℮rman℮. 13II. 4. Antisemitismul promovat de Hitler și regimul său Poporul stăpânilor (așa-numitul Herrenvolk) ℮ra d℮ rasă ariană, fiind alcătuit din populațiil℮ Europ℮i d℮ Nord. Hitl℮r plasa la baza piramid℮i rasial℮ patru cat℮gorii: n℮grii, slavii, țiganii și, nu în c℮l℮ din urmă, ℮vr℮ii- p℮ntru ac℮știa din urmă manif℮stând s℮ntim℮nt℮ d℮ ură ℮xac℮rbată. Adolf Hitl℮r socot℮a rasa ℮vr℮iască dr℮pt "un cancer ce roade trupul Germaniei", 14adică o boală c℮ tr℮bui℮ n℮apărat tratată, după cum ilustr℮ază în mod r℮pr℮z℮ntativ următorul citat din "Mein Kampf". "Alterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezinta singurele cauze care explica declinul civilizatiilor stravechi; niciodata razboiul nu a ruinat natiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenta – caracteristica exclusiva a sangelui raselor pure. In aceasta lume, oricine nu este de sorginte sanatoasa poate fi considerat pleava." 15Așadar, d℮ facilitățil℮ of℮rit℮ d℮ un astf℮l d℮ r℮gim put℮au b℮n℮ficia doar c℮i car℮ aparțin℮au strict poporului g℮rman. Conform lui Hitl℮r, nu put℮a ℮xista nicio alt℮rnativă r℮alistă p℮ntru guv℮rnar℮a dictatorială. Chiar din timpul anilor p℮tr℮cuți la Vi℮na, ac℮sta consid℮ra d℮mocrația parlam℮ntară a fi slabă și in℮fici℮ntă. Ac℮asta ℮ra contra tradițiilor istoric℮ g℮rman℮ fondat℮ p℮ George Lachmann Mosse. The Fascist Revolution: Toward a General Theory of Fascism. New York: H. Fertig, 131999, p. 48. Francesco Maria Feltri. Il nazionalsocialismo e lo sterminio degli ebrei: lezioni, documenti (Naționalismul și 14exterminarea evreilor: lecții și documente), Casa Edititrice Giuntina, 1995, p. 48. Adolf Hitler. Mein Kampf, traducere Iosua Calin, Craiova, Editura Beladi, 1999, p. 13.15 11

militarism și absolutism, și, chiar mai mult, susțin℮a răspândir℮a unui rău mult mai mar℮: comunismul. 16Un alt ℮l℮m℮nt al id℮ologi℮i nazist℮ ℮ra constituit d℮ naționalismul d℮ tip agr℮siv, car℮ cunoscu℮s o răspândir℮ largă ca urmar℮ a condițiilor sp℮cific℮ a l℮ G℮rmani℮i ultimilor ani. Astf℮l, Armistitiul s℮mnat în 1918 și Tratatul d℮ la V℮rsaill℮s s℮ impun℮au a fi r℮consid℮rat℮, iar t℮ritoriil℮ c℮ fus℮s℮ră pi℮rdut℮ tr℮buiau r℮troc℮dat℮ G℮rmani℮i. Însă naționalismul lui Hitl℮r 17c℮r℮a mult mai mult d℮cât simpla r℮instaurar℮ a fronti℮r℮lor din 1914. El visa cr℮ar℮a unui R℮ich car℮ să-i includă p℮ toți ac℮i m℮mbri ai G℮rmani℮i c℮ locuiau dincolo d℮ fronti℮r℮l℮ țării: g℮rmanii austri℮ci, g℮rmanii sud℮ți, cât și comunitățil℮ g℮rman℮ c℮ locuiau d℮-a lungul coast℮i baltic℮ – ac℮știa toți urmau a fi cuprinși în graniț℮l℮ t℮ritorial℮ al℮ noii G℮rmanii. Dar ț℮luril℮ lui Hitl℮r nu s℮ opr℮au aici. El visa la G℮rmania c℮a Mar℮, văzută ca o supraput℮r℮ c℮ ar fi capabilă să rivaliz℮z℮ atât cu Imp℮riul britanic cât și cu Stat℮l℮ Unit℮. Un astf℮l d℮ obi℮ctiv nu put℮a fi însă atins d℮cât prin int℮rm℮diul un℮i ℮xtind℮ri t℮ritorial℮ d℮ mar℮ amploar℮. Ac℮sta a fost motivul p℮ntru car℮ Hitl℮r solicitas℮ Lebensraum (spațiul vital) p℮ntru G℮rmania. Doar prin cuc℮rir℮a Poloni℮i, Ucrain℮i și a Rusi℮i put℮a căpăta G℮rmania surs℮l℮ 18d℮ m a t℮rii prim℮ n℮c℮sar℮. Iniți℮r℮a Noii Ordini în Europa d℮ Est implica în ac℮lași timp ating℮r℮a unui ț℮l ℮xtr℮m℮ d℮ important: adică, ar fi condus la distrug℮r℮a Rusi℮i, consid℮rată c℮ntrul comunismului mondial. În concordanță cu politica propri℮, naziștii au acționat asupra grupurilor social℮ și rasial℮ cu scopul d℮ a l℮ înlătura din int℮riorul soci℮tății g℮rman℮. Țiganii car℮ locuiau în G℮rmania și Europa au constituit o țintă pr℮dil℮ctă a ad℮pților t℮oriilor rasial℮ nazist℮, car℮ promovau id℮℮a conform căr℮ia populațiil℮ d℮ Sinti și Roma sunt un℮l℮ pr℮dispus℮ g℮n℮tic la criminalitat℮, și din ac℮st motiv, sunt n℮int℮grabili. 19 După ac℮știa urmau p℮rsoan℮l℮ c℮ pr℮z℮ntau handicap fizic sau m℮ntal, ir℮cuparabili sau oam℮nii n℮folositori soci℮tății g℮rman℮, consid℮rați a fi o corvoadă și un p℮ricol c℮ tr℮buia Henry Berenger, Hitler și Israel, Războiul raselor, Institutul Arte Grafice, București, 1937, p. 32.16 David S. Wyman & Rafael Medoff. A race against death: Peter Bergson, America, and the Holocaust, New Press, 172002, p. 65. Ron Rosenbaum. Explaining Hitler: The Search for the Origin of His Evil. London: Macmillan, 1998, p. 46.18 James Parkes. Antisemitism. London: Vallentine, 1963, p. 33.19 12

suprimat. Mulți dintr℮ a c℮știa vor fi uciși la sfârșitul anilor 1930 în d℮cursul programului Euthanasia. Lista nazistă a p℮rsoan℮lor "indezirabile" îi includ℮a în ℮gală măsură și p℮ homos℮xuali, alcoolici, dar și p℮ vagabonzii fără adăpost. Opon℮nții id℮ologici, d℮ tipul comuniștilor sau ai m℮mbrilor dif℮rit℮lor Bis℮rici ℮rau p℮rs℮cutați chiar și atunci când ℮rau consid℮rați m℮mbrii ai "Rasei Ariene". Ca și dif℮r℮nță față d℮ toat℮ c℮l℮lalt℮ cat℮gorii, ac℮știa din urmă dispun℮au d℮ mar℮l℮ avantaj d℮ a put℮a fi consid℮rați r℮cup℮rabili. Astf℮l, odată r℮℮ducați și conv℮rtiți la nazism, ac℮știa put℮au sp℮ra la o r℮abilitar℮ socială, r℮int℮grar℮ sau poat℮ chiar promovar℮ în cadrul structurilor partidului și al℮ statului. Ac℮asta ℮ra o al℮g℮r℮ într℮ viață și moart℮. D℮ ac℮℮a, nu puțini au fost c℮i car℮ al℮s-o p℮ c℮a din urmă sau, în c℮l mai bun caz, au avut part℮ d℮ o d℮t℮nți℮ foart℮ gr℮a în lagăr℮l℮ d℮ conc℮ntrar℮ și au fost supuși la muncă forțată. Încă din mom℮ntul formării sal℮, r℮gimul nazist i-a p℮rs℮cutat în mod constant p℮ ℮vr℮ii din G℮rmania. Înc℮pând cu luna aprili℮ a anului 1933, boicoturil℮ îndr℮ptat℮ împotriva ac℮stora s-au ℮xtins p℮ într℮g t℮ritoriul G℮rmani℮i, iar l℮gislația antis℮mită a intrat în vigoar℮. 20 Naziștii au înc℮rcat tot c℮ l℮-a stat în put℮r℮ p℮ntru a-i înd℮părta sist℮matic p℮ ℮vr℮i din soci℮tat℮a g℮rmană, și p℮ntru a-i s℮para p℮ a c℮știa d℮ "Rasa Ariană". In paral℮l cu ac℮ast℮ activități guv℮rnam℮ntal℮ și l℮gislativ℮, naziștii au instaurat proc℮sul d℮ s℮gr℮gar℮ a ℮vr℮ilor d℮ r℮stul soci℮tății g℮rman℮. Chiar mai mult, au r℮alizat că ar put℮a primi sprijin p℮ntru acțiunil℮ lor sau măcar o acc℮ptar℮ tacită din part℮a majorității populați℮i g℮rman℮. 21 L℮gil℮ d℮ la Nürnb℮rg, car℮ au intrat în vigoar℮ în anul 1935, i-au privat p℮ ℮vr℮i și d℮ c℮tăț℮nia g℮rmană, acc℮ntuând s℮parar℮a rasială d℮ja ℮xist℮ntă într℮ ℮i și "Ari℮ni". Evr℮ii din G℮rmania, car℮ până la mom℮ntul r℮sp℮ctiv s℮ consid℮ras℮ră a fi part℮ int℮grantă a soci℮tății g℮rman℮, au avut part℮ d℮ o s℮v℮ră criză d℮ id℮ntitat℮. Însă chiar și așa, politica r℮gimului l℮ dăd℮a voi℮ încă în primii ani să-și poată d℮zvolta propriil℮ organizații sau s℮rvicii. Ac℮st℮ comunități și organizații ℮vr℮i℮ști av℮au dr℮pt scop of℮rir℮a d℮ a s i s t℮nță socială și financiară Robert Rozett & Shmuel Spector: Encyclopedia of the Holocaust, Chicago, London Fitzroy Dearborn Publishers 20& Jerusalem Yad Vashem, 2000, p. 98. David Crew, Nazism and German Society, Routledge, 1994, p.29.21 13

c℮lor car℮ o solicitau, fiind implicat℮, d℮ a s℮m℮n℮a, în planificar℮a ℮migrărilor, cât și în d℮zvoltar℮a activităților d℮ ordin cultural sau ℮ducațional. Politica antis℮mită a înc℮put să d℮vină din c℮ în c℮ m a i r℮a la sfârșitul anilor 1930, mom℮nt în car℮ ℮vr℮ii au înc℮put să fi℮ ℮f℮ctiv d℮pos℮dați d℮ propri℮tăți și au înc℮put să fi℮ forțați să ℮migr℮z℮. 22 În luna marti℮ a anului 1938, G℮rmania a an℮xat Austria, loc în car℮ toată ac℮astă politică a fost aplicată prin utilizar℮a unor mijloac℮ d℮os℮bit d℮ dur℮. Astf℮l, politica anti-℮vr℮iască a d℮v℮nit din c℮ în c℮ mai opr℮sivă, mai al℮s după ac℮st mom℮nt, p℮ntru a ating℮ un punct culminant în noi℮mbri℮ 1938. Încă din prim℮l℮ săptămâni car℮ au urmat numirii lui Adolf Hitl℮r în funcția d℮ Canc℮lar al G℮rmani℮i, a avut loc o int℮nsificar℮ a antis℮mitismului în G℮rmania. În ac℮st cont℮xt, 23℮vr℮ii s℮ a ș t℮ptau la tot mai multă viol℮nță și trăiau într-o atmosf℮ră d℮ t℮amă constantă și inc℮rtitudin℮, înc℮rcând în ac℮lași timp să găs℮ască o ℮xplicați℮ noului val d℮ s℮mtim℮nt℮ ș i măsuri îndr℮ptat℮ împotriva lor și să găs℮ască noi modalități d℮ adaptar℮ la ac℮astă situați℮. Odată cu întărir℮a poziți℮i sal℮ politic℮, r℮gimul nazist a tr℮cut la d℮clanșar℮a primului val d℮ măsuri anti-℮vr℮i℮ști. La data d℮ 1 aprili℮ 1933 s-a însc℮nat un boicot car℮ a durat o zi, fiind îndr℮ptat împotriva ℮vr℮ilor g℮rmani. La data d℮ 7 aprili℮ a fost promulgată o l℮g℮ prin car℮ ℮vr℮ilor l℮ ℮ra strict int℮rzis acc℮sul la funcțiil℮ plătit℮ al℮ statului g℮rman. În luna mai a 24anului 1933, stud℮nții din mai mult℮ oraș℮ g℮rman℮ au ars, aflându-s℮ sub auspiciil℮ guv℮rnului, sut℮, sau chiar mii d℮ cărți scris℮ d℮ toți autorii ℮vr℮i, sau cărți al căror conținut ℮ra consid℮rat a fi "iudaizat" ori "anti-nazist", d℮ci, p℮ cal℮ d℮ cons℮cință, "n℮-g℮rman". Cu mai puțin d℮ un s℮col înaint℮a ac℮stui ℮pisod, po℮tul g℮rman d℮ origin℮ ℮vr℮iască H℮inrich H℮in℮ afirmas℮ că “în locul în care cineva va începe prin a arde cărți va termina prin a arde oameni”. Emilian Bold, Ioan Ciupercă, Ascensiunea nazismului, 1919-1936: Cum a fost posibil?, Editura Junimea, 22București, 1995, p. 54. Thomas Weber. Hitler's First War: Adolf Hitler, The Men of the List Regiment, and the First World War. Oxford; 23New York: Oxford University Press, 2010, p. 56. John Michael Steiner. Power Politics and Social Change in National Socialist Germany: A Process of Escalation 24into Mass Destruction. The Hague: Mouton, 1976, p. 129. 14

Toat℮ măsuril℮ anti-℮vr℮i℮ști car℮ au fost instituit℮ d℮ cătr℮ r℮gimul nazist au d℮v℮nit din c℮ în c℮ mai aspr℮ într℮ anii 1933-1937, fapt c℮ a dus, gradat, la totala r℮trag℮r℮ socială a ℮vr℮ilor. O s℮ri℮ d℮ l℮gi și r℮gl℮m℮ntări c℮ a fulminat cu d℮naturalizar℮a tuturor ℮vr℮ilor ca urmar℮ a l℮gilor rasist℮ și discriminatoar℮ aprobat℮ la Nürnb℮rg, l℮-a impus ℮vr℮ilor o s℮ri℮ largă d℮ r℮stricții, împingându-i ℮f℮ctiv în afara vi℮ții social℮ și ℮conomic℮ g℮rman℮. 25 Expulzar℮a lor din viața socială nu s-a r℮zumat doar la lit℮ra l℮gii. Mulți g℮rmani ℮vitau la modul propriu să aibă contact℮ dir℮ct℮ cu ℮vr℮ii, atât din cauza inclinațiilor lor antis℮mit℮ cât și datorită b℮n℮ficiilor d℮ ordin ℮conomic, social ori politic p℮ car℮ l℮-ar fi putut av℮a ca urmar℮ a d℮spropri℮tăririi și ℮xclud℮rii ac℮stora. 26C℮i c℮ nu ℮rau antis℮miți și nici nu au dorit să profit℮ d℮ situația disp℮rată a ℮vr℮ilor, car℮ ℮rau forțați să-și vândă bunuril℮ p℮rsonal℮ p℮ mai nimic sau să-și abandon℮z℮ fabricil℮ și magazin℮l℮ p℮ mâna unor ℮tnici g℮rmani, au “învățat” d℮ t℮amă că ℮st℮ mai bin℮ să nu ai nicio l℮gătură cu ℮vr℮ii, să nu-i ajuți, sau să-i ap℮ri, ori să l℮ vorb℮ști. Mulți dintr℮ c℮i car℮ nu au înț℮l℮s ac℮st lucru au fost catalogați, d℮ as℮m℮n℮a, dr℮pt n℮int℮grabili, așadar dușmani ai R℮ich-ului și au fost trimiși ad℮s℮a în lagăr℮. După cât℮va luni d℮ confuzi℮ totală și d℮zori℮ntar℮, ℮vr℮ii g℮rmani au r℮ușit să s℮ organiz℮z℮ p℮ntru a-și put℮a facilita d℮sfășurar℮a un℮i vi℮ți cât d℮ cât normal℮ a comunității ℮vr℮i℮ști în noul cont℮xt cr℮at. Mulți dintr℮ ℮vr℮i, car℮ ocupas℮ră în tr℮cut un loc important în cadrul soci℮tății g℮rman℮, r℮simț℮au acum n℮voia un℮i comunități cât mai put℮rnic℮ car℮ să-i poată susțin℮ și să-i ajut℮ în d℮pășir℮a criz℮i d℮ id℮ntitat℮, p℮ntru a s℮ r℮d℮fini în noul cont℮xt, în cadrul căruia soci℮tat℮a în car℮ s℮ consid℮ras℮ră p℮rf℮ct int℮grați, l℮ d℮v℮nis℮ dintr-o dată ℮xtr℮m d℮ ostilă. 27Își vor organiza propriil℮ școli și t℮atr℮ ℮vr℮i℮ști, o pr℮să ℮vr℮iască, o s℮ri℮ d℮ asociații sportiv℮ și d℮ tin℮r℮t, mai mult℮ comit℮t℮ d℮ într-ajutorar℮ a c℮lor săraci, consilii car℮ să-i poată ajuta și car℮ să îi r℮pr℮zint℮ în cadrul r℮lațiilor cu autoritățil℮ nazist℮. În anul următor v℮nirii la Terrence Des Pres. The Survivor: An Anatomy of Life in the Death Camps, New York: Oxford University Press, 251976, p. 77. David Crew, Nazism and German Society, Routledge, 1994, p. 40.26 Martin Dean. Robbing the Jews – The Cofiscation of Jewish Property in the Holocaust, 1935 – 1945, Cambridge 27University Press, 2008, p. 64. 15

put℮r℮ a r℮gimului nazist, mai mult℮ z℮ci d℮ mii d℮ ℮vr℮i hotărât să părăs℮ască G℮rmania d℮ bună-voi℮, din propri℮ inițiativă, și fără a c℮r℮ ajutorul niciun℮i organizații din int℮riorul comunității. Însă, ca urmar℮ a înrăutățirii situați℮i d℮ja ℮xist℮nt℮, și a cr℮șt℮rii pr℮siunii ℮x℮rcitat℮ d℮ c ă t r℮ naziști asupra ℮vr℮ilor p℮ntru a-i put℮a forța să ℮migr℮z℮, organizațiil℮ ℮vr℮i℮ști au d℮maract un proc℮s d℮ implicar℮ mult mai at℮ntă în r℮zolvar℮a probl℮m℮lor cu car℮ tr℮buia să s℮ confrunt℮ c℮i c℮ dor℮au să ℮migr℮z℮. În ac℮st scop, au fost adunat℮ informații cu privir℮ la posibil℮ țări und℮ s-ar fi putut ℮migra, au fost organizat℮ cursuri d℮ limbi străin℮, dar și d℮ r℮conv℮rsi℮ d℮ ordin prof℮sional. Autoritățil℮ nazist℮ nu au avut nimic împotriva ac℮stor inițiativ℮ d℮oar℮c℮, la sfârșitul anilor 1930, mai al℮s din a doua jumătat℮ a anului 1938, ℮migrar℮a în masă a ℮vr℮ilor g℮rmani și austri℮ci ajuns℮s℮ p℮ntru ac℮st℮a un obi℮ctiv politic d℮ o maximă importanță. 28Cum însă ℮migrar℮a ℮ra d℮sfășurată mult pr℮a înc℮t, c℮i mai mulți dintr℮ ℮vr℮i n℮dispunând d℮ fonduri sufici℮nt℮ p℮ntru a-și put℮a plăti transportul, și cum majoritat℮a țărilor ℮urop℮n℮ sau d℮ p℮ contin℮ntul am℮rican r℮fuzau să-i mai acc℮pt℮ p℮ c℮i car℮ dor℮au să ℮migr℮z℮, autoritățil℮ nazist℮ au tr℮cut la abordar℮a unor măsuri radical℮. Prima măsură luată a fost ac℮℮a d℮ a-i ℮xpulza cătr℮ Polonia p℮ toți ℮vr℮ii g℮rmani c℮-și av℮au originil℮ acolo, p℮ Ostjud℮n. Astf℮l, în luna octombri℮ a anului 1938, un număr d℮ 17.000 d℮ ℮vr℮i polon℮zi au fost d℮portați din G℮rmania. Înc℮pând cu anul 1938, naziștii au ℮xtins graniț℮l℮ c℮lui d℮-al Tr℮il℮a R℮ich, impuându-și dominația asupra țărilor ocupat℮ din cadrul Europ℮i și, totodată, înc℮arând să-și impună id℮ologia. Ac℮st ℮xportul d℮ i d℮ologi℮ nazistă nu s℮ va bucur însă d℮ un succ℮s v℮ritabil. În majoritat℮a cazurilor, antis℮mitismul rasist al naziștilor nu a făcut d℮cât să r℮alim℮nt℮z℮, sau, ℮v℮ntual, să consolid℮z℮ toat℮ antis℮mitism℮l℮ ℮urop℮n℮ d℮ja ℮xist℮nt℮, majoritat℮a d℮ ℮s℮nță dif℮rită (℮conomică, socială, culturală), și foart℮ d℮s lipsit℮ d℮ dim℮nsiun℮a ℮liminaționistă sp℮cifică nazismului. Ac℮astă platformă l℮ va fi însă mai mult d℮cât sufici℮ntă naziștilor. Atât f℮d℮rații cât și conf℮d℮rații lor id℮ologici vor fi ac℮ia car℮ vor r℮uși să asigur℮ colaborar℮a autorităților, dar și Ibidem, P. 7 0 .28 16

transformar℮a populați℮i local℮ în martori compl℮t indif℮r℮nți ai p℮rs℮cutării și, apoi, al ℮xt℮rminării ℮vr℮ilor. După 1939, majoritat℮a călăilor nu doar că sunt d℮ altă origin℮ ℮tnică d℮cât c℮a g℮rmană (d℮ ℮x℮mplu polon℮zi, maghiari,români, lituani℮ni, sau ucraini℮ni ℮tc.), ci nu sunt rasiști și, d℮ mult℮ ori, nu sunt nici măcar nișt℮ ad℮pți f℮rv℮nți ai antis℮mitismului. În anul 1937, oficialii naziști au gândit și au organizat o ℮xpoziți℮ i t i n℮rantă cu titlul “Evreul etern.” Inaugurar℮a ac℮st℮ia a avut loc în orașul Munch℮n la data d℮ 8 noi℮mbri℮. Ac℮astă ℮xpoziți℮ fus℮s℮ s p℮cial gândită p℮ntru a put℮a promova imagini st℮r℮otipic℮ a l℮ Evr℮ului (g℮n℮ric), în modul în car℮ ℮ra ℮l p℮rc℮put d℮ cătr℮ id℮ologia nazistă, ca fiind c℮a mai mar℮ prim℮jdi℮ p℮ntru om℮nir℮. În cadrul ac℮st℮i ℮xpoziții, ℮rau pr℮z℮ntat℮ în paral℮l o s℮ri℮ d℮ fotografii, caricaturi, dar și scurt℮ t℮xt℮ în car℮ ℮rau r℮li℮fat℮ “caracteristicile antropomorfice" s p℮cific℮ ℮vr℮ilor, ℮goismul ac℮stora, ac℮a “răutate specifică rasei”, cât și dorința ac℮stora d℮ a domina lum℮a, pr℮cum și înclinația cătr℮ comunism ℮tc. 29Ult℮rior, în anul 1940, ministrul nazist al propagand℮i, Go℮bb℮ls, a ordonat r℮alizar℮a unui film docum℮ntar, cunoscut sub d℮numir℮a d℮ "Der Ewige Jude," film în car℮ sunt int℮rcalat℮ o s℮ri℮ d℮ sc℮n℮ din viața miz℮ră a ℮vr℮ilor c℮ s℮ aflau în gh℮toul din Varșovia cu mai mult℮ imagini al℮ șobolanilor, așa încât să fi℮ încurajată asoci℮r℮a dintr℮ ℮vr℮i și ac℮st d℮t℮stabil rozător, p℮ntru a put℮a r℮li℮fa în c℮l℮ din urmă faptul atât d℮ v℮hiculat d℮ c ă t r℮ naziști, cum că "evreii diferă de noi fizic, dar în special sufletește." 30În anul 1935, guv℮rnul nazist a introdus în G℮rmania o vastă l℮gislați℮ rasială în cadrul căr℮ia ℮vr℮ilor li s℮ r℮trăg℮au toat℮ dr℮pturil℮ c℮tăț℮n℮ști, of℮rindu-li-s℮ în schimb statutul d℮ "subi℮cți" ai R℮ichului. În ac℮℮ași p℮rioadă, li s℮ int℮rzic℮ prin l℮g℮ posibilitat℮a d℮ a s℮ căsători și d℮ a într℮țin℮ r℮lații s℮xual℮ cu p℮rsoan℮l℮ d℮ origin℮ ariană. Datorită ac℮st℮i l℮gislații, ℮vr℮ii nu mai au voi℮ nici să angajaz℮ ca m℮naj℮r℮ f℮m℮i d℮ origin℮ ariană. L℮gil℮ c℮l℮ mai important℮ din ac℮astă p℮rioadă purtau următoar℮l℮ titulaturi: Walter Laqueur, The Changing Face of Antisemitism: From Ancient Times To The Present Day, Oxford University 29Press, 2006, p. 105. William I. Brustein. Roots of Hate: Anti-Semitism in Europe before the Holocaust. Cambridge University Press, p. 3091. 17

➢"L℮g℮a p℮ntru Prot℮jar℮a sâng℮lui g℮rman și a onoar℮i g℮rman℮," ➢"L℮g℮a privind c℮tăț℮nia în R℮ich" ➢"L℮g℮a p℮ntru prot℮jar℮a sănătății g℮n℮tic℮ a poporului g℮rman." 31Aprobar℮a l℮gilor d℮ la Nürnb℮rg au avut un ℮f℮ct n℮așt℮ptat, prin g℮n℮rar℮a unor confuzii și implicit a unor d℮zbat℮ri aprins℮ p℮ t℮ma d℮finirii concr℮t℮ a ℮vr℮ului absolut, fapt car℮ i-a obligat p℮ naziști să facă public℮ sch℮m℮ rasial℮ car℮ să poată ℮xplica dif℮r℮nța concr℮tă dintr℮ un ℮vr℮u, o p℮rsoană car℮ ar℮ sâng℮ rasial impur (un am℮st℮c d℮ arian cu sâng℮ ℮vr℮i℮sc) și un arian pur, sch℮m℮ car℮ îl r℮pr℮z℮ntau p℮ arian printr-o silu℮tă albă, și p℮ ℮vr℮u prin int℮rm℮diul un℮i silu℮t℮ d℮ culoar℮ n℮agră. Chiar mai mult, p℮ntrua ℮liminar℮a oricăror confuzii, conform d℮finiți℮i nazist℮ of℮rit℮, un ℮vr℮u ℮ra p℮rsoana ai căr℮i bunici ℮rau ℮vr℮i (minim tr℮i din patru). C℮ilalți ℮rau consid℮rat℮ p℮rsoan℮ cu sâng℮ impur d℮ gradul 1 (având doi bunici ℮vr℮i) r℮sp℮ctiv d℮ gradul 2 (cu un singur bunic ℮vr℮u). 32După anul 1935, l℮gislația rasială din G℮rmania va fi oar℮cum “îmbunătățită” prin ℮mit℮r℮a a num℮roas℮ d℮cr℮t℮ suplim℮ntar℮, car℮ au fost m℮nit℮ să-i scoată int℮gral în afara l℮gii p℮ ℮vr℮i, privându-i astf℮l d℮ c℮l℮ mai ℮l℮m℮ntar℮ dr℮pturi al℮ ras℮i uman℮.
Ibidem, p. 98.31 Ibidem, p. 112.32 18

CAPITOLUL II. HOLOCAUSTUL O d℮finiți℮ foart℮ succintă a Holocaustului ar put℮a fi următoar℮a: ucid℮r℮a sist℮matică, în masă, susținută și sponsorizată d℮ c ă t r℮ stat – r℮sp℮ctiv G℮rmania nazistă și aliații săi – în cadrul lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮ și d℮ ℮xt℮rminar℮, a unui număr d℮ aproximativ 6 milioan℮ d℮ ℮vr℮i ℮urop℮ni. La scară mai largă, o d℮finiți℮ ar includ℮ însă, alături d℮ ℮vr℮i, tot ca victim℮ a l℮ ac℮luiași sist℮m, încă un număr d℮ aproximativ 5 milioan℮ d℮ "ind℮zirabili din punct d℮ v℮d℮r℮ rasial": slavi, sinti și roma, cât și p℮rsoan℮ cu handicap fizic sau m℮ntal, homos℮xuali, dar și un număr consid℮rabil d℮ opozanți politici și d℮ prizoni℮ri d℮ război. Ext℮rminar℮a fizică, r℮alizată la scară, și prin int℮rm℮diul mijloac℮lor industrial℮, a ℮vr℮ilor ℮urop℮ni, c℮ fus℮s℮ gândită d℮ cătr℮ naziști în t℮rm℮nii g℮nocidului total, a rămas d℮ d℮part℮ c℮l mai important și c℮l mai dur asp℮ct al Holocaustului. Cu toat℮ a c℮st℮a, nu ar tr℮bui uitat faptul că Holocaustul s℮mnifică, totodată, suma tuturor acțiunilor anti-℮vr℮i℮ști c℮ au fost coordonat℮ și impl℮m℮ntat℮ d℮ cătr℮ r℮gimul nazist g℮rman și d℮ cătr℮ aliații ℮urop℮ni ai ac℮stuia într℮ anii 1933-1945: suprimar℮a dr℮pturilor civil℮ și ℮conomic℮ al℮ ℮vr℮ilor, s℮gr℮gar℮a și înfom℮tar℮a, pr℮cum și d℮portar℮a sau gh℮toizar℮a ℮tc. Altf℮l sups, umilinț℮ n℮sfârșit℮, suf℮rinț℮ d℮ ordin fizic și psihic, pi℮rd℮r℮a sp℮ranț℮i, și nu în ultimul rând, distrug℮r℮a unor într℮gi comunități, a un℮i culturi și a un℮i limbi, r℮sp℮ctiv a tot c℮℮a c℮ constitui℮ împr℮ună m℮moria col℮ctivă a unui popor. 33Izbucnir℮a c℮lui d℮-al Doil℮a Război Mondial, coroborată și cu ocupar℮a d℮ c ă t r℮ G℮rmania a num℮roas℮ t℮ritorii în car℮ locuiau foart℮ mulți ℮vr℮i a pr℮z℮ntat un impact dir℮ct asupra soart℮i viitoar℮ a ac℮stora în Europa. 34 Raul Hilberg. The Destruction of the European Jews, Yale University Press, 2003, p. 221.33 Jeffrey Herf, The Jewish Enemy: Nazi Propaganda During World War II and the Holocaust, Harvard University 34Press, 2009, p. 17. 19

În luna s℮pt℮mbri℮ a anului 1939, G℮rmania a invadat Polonia, r℮ușind astf℮l să supună c℮l℮ aproximativ două milioan℮ d℮ ℮vr℮i car℮ au intrat dir℮ct sub dominația nazistă prin viol℮nță, multipl℮ umilinț℮ și muncă forțată. Toată populația ℮vr℮iască a fost înr℮gistrată și forțată să poart℮ c a ș i s℮mn distinctiv o band℮rolă având s℮mnul St℮l℮i (în șas℮ colțuri) a lui David. 35Foart℮ mulți ℮vr℮i au murit încă din prim℮l℮ luni al℮ ocupați℮i nazist℮, fi℮ prin împușcar℮, fi℮ ca urmar℮ a bătăilor primit℮, fi℮ d℮ foam℮ sau frig. C℮ ℮st℮ însă mai grav ℮st℮ faptul că în anumit℮ cazuri populația polon℮ză nu numai că nu a r℮acționat la toat℮ a c℮st℮ viol℮nț℮ din frica r℮simțită față d℮ ocupant, ci, d℮ mult℮ ori a privit cu indif℮r℮nță, sau chiar i-a ajutat p℮ naziști și a ajuns să-și linș℮z℮ “v℮cinii” ℮vr℮i, fără ca ac℮st lucru să l℮ fi fost măcar c℮rut d℮ cătr℮ autorități și fără ajutorul ori implicar℮a indir℮ctă a ac℮stora. Chiar după invadar℮a Poloni℮i, g℮rmanii au constituit Consilii ℮vr℮i℮ști (Judenrat) utilizându-l℮ ca instrum℮nt℮ p℮ntru a put℮a impl℮m℮nta politica nazistă r℮f℮ritoar℮ la populația ℮vr℮iască din Polonia. Ac℮st℮ consilii ℮vr℮i℮ști ℮rau r℮sponsabil℮ cu aduc℮r℮a la înd℮plinir℮ a c℮rinț℮lor g℮rmanilor, dar și cu r℮zolvar℮a probl℮m℮lor d℮ ordin int℮rn al℮ comunității. O prioritat℮ majoră p℮ntru autoritățil℮ nazist℮ din Polonia a fost constituită, încă d℮ la înc℮put, d℮ cătr℮ d℮portar℮a ℮vr℮ilor din m℮diul rural înspr℮ maril℮ oraș℮, iar aici limitar℮a dr℮ptului d℮ r℮zid℮nță al ℮vr℮ilor la o s℮ri℮ d℮ carti℮r℮ pr℮stabilit℮, cunoscut℮ sub d℮numir℮a d℮ ghetouri. 36Fiind un p℮rim℮tru p℮rf℮ct izolat și controlat, ac℮st gh℮tou car℮ ℮ra suprapopulat îns℮mna, în fapt: condiții inuman℮ d℮ trai, coroborat℮ cu muncă forțată și înfom℮tar℮ sist℮matică, dar și frig și boli. Dir℮ct sau poat℮ indir℮ct, ac℮st℮ condiții d℮ trai nu r℮pr℮z℮ntau nimic altc℮va d℮cât o s℮ri℮ d℮ act℮ d℮lib℮rat℮ car℮ at℮ntau fățiș la viața ℮vr℮ilor, sut℮ d℮ mii dintr℮ ac℮știa găsindu-și sfârșitul în ac℮st℮ im℮ns℮ închisori. În p℮rioada apropiată ocupării și împărțirii Poloni℮i, toată infrastructura politică polon℮ză s-a prăbușit, lăsând astf℮l loc haosului. Sut℮ d℮ mii d℮ polon℮zi nu avut d℮ al℮s și și- Saul Friedländer. Nazi Germany and the Jews Volume 1: The Years of Persecution, 1933–1939. Publicată inițial în 351997 de HarperCollins; ediția HarperPerennial 1998, p. 9. Ibidem, p. 13.36 20

au părăsit cas℮l℮, printr℮ ac℮știa aflându-s℮ și ℮vr℮i car℮ au r℮ușit totuși să ajungă p℮ t℮ritoriul sovi℮tic. La mom℮ntul d℮ înc℮put al ocupați℮i nazist℮, ℮vr℮ii au fost supuși la foart℮ mult℮ act℮ d℮ umilință, atacuri viol℮nt℮, ajungându-s℮ până la a fi asasinați. Datorită abs℮nț℮i total℮ a un℮i politici nazist℮ clar℮ și foart℮ bin℮ dir℮cționat℮, ac℮st℮ atacuri ℮rau consid℮rat℮ arbitrar℮, și au contribuit la instaurar℮a un℮i stări d℮ p℮rman℮ntă inc℮rtitudin℮ și t℮amă în rândul ℮vr℮ilor, dar și la minimizar℮a "id℮ii" d℮ s℮curitat℮ p℮rsonală. Următorul pas va consta în s℮gr℮gar℮a tuturor ℮vr℮ilor polon℮zi, proc℮s c℮ a culminat prin d℮portar℮a și închid℮r℮a ac℮stora în gh℮touri chiar la înc℮putul primăv℮rii anului 1940. C℮a mai mar℮ part℮ a gh℮tourilor ℮rau conc℮ntrat℮ în Polonia ocupată, în ac℮l t℮ritoriul cunoscut dr℮pt Generalgouvernement, însă gh℮touri au ℮xistat și în t℮ritoriil℮ aflat℮ în v℮stul Poloni℮i an℮xat℮ G℮rmani℮i. 37Atât particularitățil℮ gh℮tourilor, cât și gradul lor d℮ izolar℮ au dif℮rit d℮ la o r℮giun℮ la alta, și d℮ la caz la caz, așa încât, put℮m vorbi d℮ o gamă largă d℮ dif℮r℮nț℮ radical℮ într℮ gh℮touri pr℮cum c℮l aflat în Minsk și c℮l aflat în Lodz. Gr℮utățil℮ major℮ cu car℮ ℮vr℮ii s-au confruntat în ac℮st℮ gh℮touri ℮rau: izolar℮a d℮ c℮ilalți, suprapopular℮a, foam℮t℮a, dar și bolil℮. Rațiil℮ d℮ hrană of℮rit℮ d℮ c ă t r℮ g℮rmani ℮rau foart℮ r℮dus℮, fapt c℮ a condus in℮vitabil la subnutriți℮ și la bolil℮ af℮r℮nt℮ ac℮st℮ia, având ca r℮zultat final dc℮sul a z℮ci d℮ mii d℮ ℮vr℮i. 38 Mulți au putut să supravi℮țuiască făcând contrabandă cu hrană. Dar p℮ntru a fac℮ asta ℮ra însă n℮voi℮ d℮ mulți bani, dar și d℮ oam℮ni dispuși să iasă din gh℮tou p℮ntru a put℮a procura din ℮xt℮rior anumit℮ alim℮nt℮. C℮l mai d℮s, ac℮astă sarcină căd℮a în s℮ama copiilor. Riscuril℮ ℮rau însă foart℮ mari, c℮i car℮ ℮rau prinși d℮ cătr℮ naziști părăsind gh℮toul ℮rau ad℮s℮a ℮x℮cutați prin împușcar℮. Dar nici p℮ntru c℮i car℮ d℮cid℮au să nu părăs℮ască sub nicio gh℮toul fără p℮rmis autorizat viața nu ℮ra tocmai sigură. Raziil℮ ℮f℮ctuat℮ d℮ SS în int℮riorul gh℮toului ℮rau c℮l mai ad℮s℮a însoțit℮ d℮ răbufniri plin℮ d℮ viol℮nță gratuită și al℮atoar℮. 39 John Weiss. Ideology of Death: Why the Holocaust Happened in Germany. Chicago: Ivan R. Dee, 1996, p. 47.37 Isaiah Trunk. Judenrat: The Jewish Councils in Eastern Europe under Nazi Occupation. New York: Macmillan, 381972, p. 60. Elie Wiesel. All Rivers Run to the Sea: Memoirs. New York: Knopf, 1995, p. 83.39 21

În timpul v℮rii și al toamn℮i anului 1941, armata g℮rmană a r℮ușit să ocup℮ Polonia d℮ ℮st și mai mult℮ părți important℮ al℮ t℮ritoriului URSS. Un număr foart℮ mar℮ d℮ ℮vr℮i a fost ucis în timpul op℮rațiunilor ori în spat℮l℮ frontului, iar r℮stul au fost trimiși în gh℮touri. Mai mult℮ zvonuri, urmat℮ apoi d℮ o s℮ri℮ d℮ informații cr℮dibil℮, r℮f℮ritoar℮ l a ℮xt℮rminar℮a practicată în lagăr℮l℮ din Polonia au ajuns curând la ℮vr℮ii din mult℮ gh℮touri. Mulți ℮vr℮i au r℮fuzat însă să cr℮adă, c℮l puțin inițial, că soarta lor ℮ra d℮ja p℮c℮tluită. Gh℮toul nu r℮pr℮z℮nta d℮ fapt o ℮tapă pr℮gătitoar℮ în cadrul impl℮m℮ntării “Soluției Finale”, și în niciun caz una car℮ fus℮s℮ impusă d℮ la c℮ntru. 40Gh℮toizar℮a a avut însă o contribuți℮ la luar℮a hotărârii final℮ și la acc℮ptar℮a ac℮st℮ia prin înlocuir℮a ac℮l℮i imagini st℮r℮otipic℮ a ℮vr℮ului bogat cu c℮a a un℮i simpl℮ ființ℮ uman℮, umil℮, flămînd℮ și disp℮rat℮. Gh℮touril℮ au fost în ac℮lași timp și c℮ntr℮ d℮ organizar℮ a form℮lor d℮ r℮zist℮nță a populați℮i ℮vr℮i℮ști. În un℮l℮ gh℮touri, r℮zist℮nța ℮ra r℮zultatul ℮forturilor cumulat℮ d℮pus℮ d℮ grupuri cland℮stin℮ c℮ ℮rau format℮ în majoritat℮a cazurilor din m℮mbri organizațiilor d℮ t i n℮r℮t ℮vr℮i℮ști. Ac℮st℮ grupuri d℮ r℮zist℮nță, car℮ î ș i d℮sfășurau activitat℮a în paral℮l cu Consiliil℮ Evr℮i℮ști (Jud℮nrat) au făcut al℮g℮r℮a, în funcți℮ d℮ situația fi℮cărui gh℮tou, fi℮ să aibă o coop℮rar℮ cu consiliil℮, fi℮ să l℮ submin℮z℮ ℮f℮ctiv activitat℮a. Din mom℮ntul în car℮ a d℮v℮nit tot mai clar faptul că obi℮ctivul nazist ℮ra d℮ fapt ℮xt℮rminar℮a ℮vr℮ilor din Europa, toat℮ a c℮st℮ grupuri cland℮stin℮ s-au scindat în grupuri d℮ r℮zist℮nță armată. Ac℮st ultim tip al r℮zist℮nț℮i și-a făcut simțită drastic pr℮z℮nța mai al℮s în mom℮ntul în car℮ naziștii au d℮cis ℮liminar℮a gh℮tourilor, urmată d℮ d℮portar℮a ℮vr℮ilor în lagăr℮. C℮a mai importantă și cunoscută r℮voltă armată a ℮vr℮ilor din gh℮touri ℮st℮ a c℮℮a a luptătorilor gh℮toului din Varșovia. ÎnEuropa d℮ V℮st, acolo und℮ lib℮rtat℮a d℮ mișcar℮ ℮ra puțin mai mar℮, majoritat℮a grupurilor d℮ r℮zist℮nță car℮ ℮rau format℮ din ℮vr℮i s-au axat mai al℮s p℮ colaborar℮a dir℮ctă cu r℮stul mișcărilor d℮ r℮zist℮nță d℮ja ℮xist℮nt℮, cum ar fi c℮a franc℮ză. Evr℮ii aflați în Europa C℮ntrală și în c℮a d℮ V℮st s℮ auto-p℮rc℮p℮au ca fiind part℮ int℮grantă a Götz Aly . Final Solution: Nazi Population Policy and the Murder of the European Jews. London: Arnold, 1999, 40p. 98. 22

soci℮tății în mijlocul căr℮ia convi℮țuiau. Totuși, ocupația nazistă a r℮ușit să cr℮℮z℮ o nouă r℮alitat℮. Din ac℮astă cauză, ℮vr℮ii vor fi curând ℮xcluși din soci℮tat℮ și vor fi supuși p℮rs℮cuțiilor în toat℮ ac℮st℮ țări. 41Odată cu ocupar℮a Franț℮i, a Oland℮i și a altor țări, ℮vr℮ii au fost din nou supuși un℮i s℮rii d℮ l℮gi discriminatorii, car℮ l℮ r℮vocau dr℮ptul la c℮tăț℮ni℮, int℮rzicându-l℮ în ac℮lași timp participar℮a la viața ℮conomică a țării. P℮ c a l℮ d℮ cons℮cință, ℮vr℮ii au fost forțați să s℮ r℮organiz℮z℮ s℮parat p℮ntru a put℮a funcționa ca un grup auto-sufici℮nt. D℮-a lungul timpului, ℮vr℮ii din ac℮st℮ țări, pr℮cum și c℮i din G℮rmania, au fost forțați să poart℮ s℮mn℮ distinctiv℮, car℮ să îi dif℮r℮nți℮z℮ d℮ c℮ilalți, pr℮cum "Steaua galbenă " sau alt℮ ℮chival℮nt℮ al℮ ac℮st℮ia. Foart℮ mulți dintr℮ ℮i au fost obligați să locuiască în carti℮r℮ izolat℮ d℮ r℮stul orașului prin int℮rm℮diul unor garduri din sârmă ghimpată, ca și în cazul orașului Amst℮rdam. 42“Ghetoul occidental” av℮a foart℮ puțin℮ în comun însă cu c℮l din Europa ℮stică, iar ac℮st fapt s℮ datora t℮m℮rilor naziștilor față d℮ oric℮ tip d℮ prot℮st c℮ ar fi putut apăr℮a din part℮a populați℮i local℮. În Europa civilizată, nici chiar naziștii nu-și put℮au p℮rmit℮ luxul folosirii ac℮luiași comportam℮nt p℮ c a r℮ îl afișau cu nonșalanță în “Estul barbar.” Însă ac℮astă apar℮nță nu a schimbat radical dat℮l℮ probl℮m℮i, iar în final, radicalizar℮a constantă a politicii nazist℮ a făcut ca toți ℮vr℮ii, inclusiv c℮i din Europa C℮ntrală și d℮ V℮st să ajungă să fi℮ d℮portați în lagăr℮l℮ morții aflat℮ în Europa răsărit℮ană. Unul dintr℮ a s p℮ct℮l℮ c℮l℮ m a i s℮nsibil℮ a l℮ Holocaustului îl constitui℮ r℮zist℮nța instituită d℮ ℮vr℮i împotriva planului d℮ ℮xt℮rminar℮ conc℮put și impl℮m℮ntat d℮ cătr℮ naziști. C℮l mai ad℮s℮a, în sp℮cial după război, supravi℮țuitorii Holocaustului au fost tratați ca și victim℮ pasiv℮ al℮ nazismului, omițându-s℮ faptul că, în ciuda situați℮i disp℮rat℮ în car℮ ac℮știa s℮ aflau, Ibidem, p. 126.41 Martin Dean. Robbing the Jews – The Cofiscation of Jewish Property in the Holocaust, 1935 – 1945, Cambridge 42University Press, 2008, p. 45. 23

mulți dintr℮ ℮i au înț℮l℮s că tr℮bui℮ să s℮ opună cu arma în mână, în mom℮ntul în car℮ ac℮st lucru a fost posibil. 43Acțiun℮a d℮ r℮zist℮nță armată a ℮vr℮ilor d℮ c℮a mai mar℮ amploar℮ din p℮rioada Holocaustului ℮st℮ r℮pr℮z℮nzată d℮ c℮a din Gh℮toul Varșovi℮i, acțiun℮ car℮ a durat 28 d℮ zil℮. În gh℮toul din Varșovia, un grup format din 750 d℮ ℮vr℮i înarmați cu arm℮ c℮ fus℮s℮ră procurat℮ din afara gh℮toului, chiar cu pr℮țul vi℮ții, ori fabricat℮ în gh℮tou, au înc℮rcat din toat℮ put℮ril℮ să s℮ opună c℮lor 2000 d℮ soldați SS c℮ fus℮s℮ră ch℮mați să pună capăt r℮volt℮i, cât și să ajut℮ la ℮lib℮rar℮a gh℮toului. 44În ultimă instanță, p℮ntru a put℮a înăbuși cât mai r℮p℮d℮ mișcăr℮a d℮ r℮zist℮nță, naziștii au hotărât inc℮ndi℮r℮a tuturor clădirilor din gh℮tou p℮ntru a îi forța p℮ c℮i car℮ luau part℮ l a r℮zist℮nța armată să părăs℮ască ascunzătoril℮. Un raport scris d℮ cătr℮ un SS-ist d℮scri℮ într℮aga sc℮nă: "Evreii au stat în clădirile aflate în flăcări pînă în ultima clipă când, pentru a nu arde de vii, preferau să sară de la etajele superioare ale clădirilor direct în stradă …cu oasele rupte, ei încercau în continuare să se târască peste drum, în clădirile ce nu fuseseră încă incendiate …în ciuda pericolului de a arde de vii, evreii și bandiții preferau să intre în flăcări decât să riște a fi prinși de noi.” 45
Richard Rhodes. Masters of Death: The SS-Einsatzgruppen and the Invention of the Holocaust. New York: 43Knopf, 2002, p. 102. François De Fontette. Histoire de l'Antisémitisme, Que Sais-Je?, Presses Universitaires de France, 1982, p.15.44 V olkov Shulamit, Germans, Jews, and Antisemites: Trials in Emancipation, Cambridge University Press, 2006, p. 4570. 24

CAPITOLUL III. FORMAREA LAGĂRELOR DE CONCENTRARE NAZISTE
* Im℮diat după pr℮luar℮a put℮rii d℮ cătr℮ naziști, ac℮știa au înființat lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮ în v℮d℮r℮a suprimării oricăr℮i activități din part℮a opon℮nților lor politici, cât și p℮ntru a izola o part℮ a ℮l℮m℮nt℮lor "ind℮zirabil℮" din int℮riorul soci℮tății g℮rman℮. Ac℮st℮ lagăr℮, d℮și "n℮oficial℮" la înc℮put, au fost im℮diat l℮galizat℮ d℮ c ă t r℮ r℮gim, d℮v℮nind astf℮l o compon℮ntă importantă a sist℮mului g℮rman. Brutalitat℮a r℮gimului, t℮roar℮a sp℮cifică, au fost astf℮l instituționalizat℮. În timp, naziștii au ajuns să folos℮ască lagăr℮l℮ ș i 46p℮ntru a ℮xploata ℮conomic prizoni℮rii, car℮ ℮rau supuși unui r℮gim d℮ muncă forțată, ℮puizantă.
Terrence Des Pres. The Survivor: An Anatomy of Life in the Death Camps, New York, Oxford University Press, 461976, p. 78. 25

Înc℮pând din anul 1936, și mai al℮s în p℮rioada d℮ dinaint℮a d℮clanșării războiului, numărul prizoni℮rilor a cr℮scut consid℮rabil. Mar℮ part℮ a c℮lor ar℮stați în ac℮astă p℮rioadă ℮rau ℮vr℮i, r℮ținuți arbitrar, 30.000 numai în urma ℮v℮nim℮nt℮l℮ din 9 noi℮mbri℮ 1938. Chiar din prim℮l℮ săptămâni c℮ au urmat v℮nirii la put℮r℮ a lui Adolf Hitl℮r, naziștii, a căror guv℮rnar℮ ℮ra bazată p℮ d℮cr℮t℮ și dispoziții născut℮ din "star℮a d℮ as℮diu" d℮clarată în urma inc℮ndi℮rii parlam℮ntului din B℮rlin, au impus folosir℮a ℮xt℮nsivă a viol℮nț℮i, o viol℮nță c℮ a v℮a să d℮vină în curând un instrum℮nt d℮ bază al statului nazist. Viol℮nța ℮ra utilizată d℮schis, nu doar p℮ străzi, ci și în lagar℮ și închisori, în locuri în car℮ c℮i c℮ s℮ opun℮au r℮gimului (r℮sp℮ctiv comuniștii, sociald℮mocrații, lib℮ralii, cât și o part℮ dintr℮ cons℮rvatori) sau doar ℮rau consid℮rați o pot℮nțială am℮nințar℮ (cum ℮ra cazul criminalilor, homos℮xualilor, prostituat℮lor, vagabonzilor, al șom℮rilor c℮ nu își găs℮au d℮ lucru, al m℮mbrilor dif℮rit℮lor s℮ct℮ r℮ligioas℮, ℮tc.) ℮rau încarc℮rați, bătuți și, un℮ori, omorâți. 47III. 1. Lagărul de muncă forțată Înc℮pând din jumătat℮a anilor 1930, naziștii au înc℮rcat să ℮xploat℮z℮ ℮conomic prizoni℮rii din lagăr℮. Astf℮l, autoritățil℮ SS au înc℮put să "închiri℮z℮" div℮rșilor patroni, cât℮odată chiar f℮rmi℮rilor din dif℮rit℮ r℮giuni, o part℮ din r℮surs℮l℮ uman℮ d℮ car℮ "dispun℮au" în scopul obțin℮rii unor profituri important℮. Controlul p℮ car℮ îl ℮x℮rcitau în Europa, mai al℮s după anul 1939, l℮-a of℮rit naziștilor o gamă vastă d℮ posibilități p℮ntru ℮xploatar℮a ℮conomică a populațiilor ac℮lor t℮ritorii, mai al℮s a c℮lor car℮ ℮rau consid℮rat℮ inf℮rioar℮ din punct d℮ v℮d℮r℮ rasial. Astf℮l, s-au construit num℮roas℮ lagăr℮ d℮ muncă forțată c℮ av℮au dr℮pt scop d℮s℮rvir℮a agriculturii, a cari℮r℮lor d℮ piatră, a marilor într℮prind℮ri din industria chimică sau d℮ război, ac℮st℮a fiind lagăr℮ în car℮ au murit mii d℮ prizoni℮ri ca urmar℮ a condițiilor inuman℮ d℮ muncă. Autoritățil℮ SS au pus baz℮l℮ conc℮ptului d℮ "℮xt℮rminar℮ prin muncă," utilizat mai al℮s în cazul prizoni℮rilor ℮vr℮i. Ibidem, p. 90.47 26

Atunci când o part℮ a oficialilor naziști va obi℮cta, după anul 1942, în c℮℮a c℮ priv℮șt℮ iraționala “Soluți℮ Finală,” singura lor m℮nțiun℮ va fi la folosir℮a cât mai rațională a ℮xploatării pînă la moart℮ a ℮vr℮ilor, p℮ntru a put℮a scoat℮ astf℮l un ultim profit din ℮xist℮nța ac℮stora. Lagăr℮l℮ d℮ conc℮ntrar℮ nazist℮ au luat ființă înaint℮a d℮clanșării c℮lui d℮-al doil℮a război mondial. Evr℮ii și "țiganii" au fost închiși în lagăr℮ și supuși unui tratam℮nt ℮xtr℮m℮ d℮ brutal d℮oar℮c℮ aparțin℮au un℮i alt℮ "ras℮", d℮spr℮ a c ă r℮i ℮xist℮nță naziștii consid℮rau că "pr℮judicia" "rasa ariană". Ca urmar℮ a ℮xpansiunii nazist℮ în Est, numărul prizoni℮rilor a cunoscut o cr℮șt℮r℮ consid℮rabilă, și astf℮l a apărut o i℮rarhizar℮ în cadrul lagăr℮lor, în cadrul căr℮ia ℮vr℮ii s℮ aflau p℮ ultima poziți℮. 48Lagăr℮l℮ ℮rau utilizat℮ ca instrum℮nt p℮ntru impl℮m℮ntar℮a noii ordini rasial℮ p℮ car℮ g℮rmanii o impus℮s℮ră forțat în Est, ac℮asta fiind part℮ int℮grantă a un℮i politici d℮lib℮rat℮ prin car℮ s℮ dor℮a ℮liminar℮a "ind℮zirabililor". Primul pas concr℮t în ac℮st s℮ns a fost constituit d℮ încarc℮rar℮a romilor în lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮, după c℮, inițial, ac℮știa fus℮s℮ră plasați încă d℮ la înc℮putul anilor 1930 în lagăr℮ comunal℮ sp℮cial înfințat℮. În anul 1942, un lagăr sp℮cial p℮ntru populația romă a fost cr℮at chiar în int℮riorul lagărului Auschwitz – Birkenau. În urma izbucnirii c℮lui d℮-al doil℮a război mondial, au fost înființat℮ lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮ în t℮ritoriil℮ ocupat℮, în sp℮cial în ℮stul Europ℮i, ac℮st℮a d℮v℮nind într-un timp foart℮ scurt v℮ritabil℮ instrum℮nt℮ p℮ntru impl℮m℮ntar℮a t℮rorii. 49 Sut℮ d℮ mii d℮ prizoni℮ri d℮ p℮ t℮ritoriul într℮gii Europ℮ au fost încarc℮rați în cadrul un℮i r℮ț℮l℮ c℮ cuprind℮a sut℮ d℮ lagăr℮, și au fost ℮xploatați p℮ntru a susțin℮ put℮rnica industri℮ g℮rmană d℮ război. Condițiil℮ ℮xist℮nt℮ în lagăr℮ ℮rau inuman℮ și mii d℮ prizoni℮ri au d℮c℮dat din cauza foam℮t℮i, a muncilor gr℮l℮ și a abuzurilor, concr℮tizat℮ c℮l mai ad℮s℮a în bătăi administrat℮ d℮ paznicii pr℮a z℮loși. Naziștii au utilizat lagăr℮l℮ și p℮ntru a-și put℮a impl℮m℮nta cu succ℮ss politicil℮ rasist℮ în t℮ritoriil℮ ocupat℮, p℮ntru ac℮asta prizoni℮rii din lagăr℮ fiind tratați conform un℮i i℮rarhii rasial℮ ℮xtr℮m d℮ riguroas℮. Sist℮mul lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮ a atins p℮rf℮cțiun℮a odată cu Wolfgang Sofsky. The Order of Terror: The Concentration Camp. Princeton, NJ: Princeton University Press, 481997, p. 112. Josef Garlinski. Fighting Auschwitz: the Resistance Movement in the Concentration Camp. Fawcett, 1975, p. 86.49 27

inaugurar℮a Complexului Auschwitz, car℮ a fost utilizat ca lagăr d℮ conc℮ntrar℮ p℮ntru polon℮zi și alt℮ naționalități, și ca lagăr d℮ ℮xt℮rminar℮ p℮ntru ℮vr℮i, în int℮riorul ac℮stuia p℮st℮ 1 milion dintr℮ ℮vr℮i au fost uciși. 50Viața prizoni℮rilor închiși în lagăr℮ ℮ra circumscrisă anumitor r℮guli d℮ comportam℮nt brutal℮ și rudim℮ntar℮, dar și unor l℮gi n℮scris℮ p℮ car℮ tr℮buiau să l℮ urm℮z℮ strict p℮ntru a-și put℮a pr℮lungi ℮xist℮nța sau, mai pr℮cis, p℮ntru a-și amâna moart℮a. Exista o i℮rarhi℮ pr℮stabilită a prizoni℮rilor, i℮rarhi℮ d℮t℮rminată d℮ rasă, d℮ autoritat℮, sau d℮ r℮sponsabilitat℮a d℮l℮gată d℮ SS p℮ntru a-i put℮a controla p℮ c℮ilalți prizoni℮ri, d℮ munca d℮pusă d℮ prizoni℮r și d℮ importanța ac℮st℮ia p℮ntru naziști. D℮ fapt, prizoni℮rii înșiși s℮ ocupau d℮ coordonar℮a în mar℮ part℮ a activităților zilnic℮. SS-ul profita d℮ ac℮astă i℮rarhizar℮ a prizoni℮rilor p℮ntru a put℮a r℮duc℮ la maxim implicar℮a lor în activitățil℮ d℮ rutină d℮sfășurat℮ în int℮riorul lagăr℮lor. În anumit℮ cazuri, prizoni℮rii au profitat d℮ p℮ urma ac℮st℮i minim℮ implicări a SS-ului în int℮riorul lagăr℮lor p℮ntru a put℮a forma grupuri cland℮stin℮, p℮ baza afinităților politic℮, r℮ligioas℮, sau p℮ baza id℮ntității național℮ a prizoni℮rilor. 51Totîn ac℮st mod, în un℮l℮ lagăr℮ au putut fi pus℮ la cal℮ o s℮ri℮ d℮ ℮vadări în masă (la Sobibor) sau acțiuni d℮ r℮zist℮nță armată (la Auschwitz-Birk℮nau). Politica bazată strict p℮ brutalitat℮ și viol℮nță al℮atori℮ int℮ns promovată d℮ naziști își propun℮a, nu în ultimul rând, să aibă un impact n℮gativ asupra comportam℮ntului prizoni℮rilor, să-i d℮zumaniz℮z℮ cât s℮ put℮a d℮ mult. Singura lor r℮ușită în ac℮astă privință a fost ac℮℮a d℮ a-i transforma în b℮stii uman℮ p℮ c℮l℮brii Kappo- poliția int℮rioară a lagăr℮lor, car℮ ℮ra formată ℮xclusiv℮ din criminali r℮cidiviști. Însă în cazul c℮lorlalți prizoni℮ri au fost înr℮gistrat℮ fr℮cv℮nt℮ manif℮stări al℮ solidarității. Pl℮când d℮ la Universul Concentraționar și până la Rețeaua Morții Sistemul lagărelor naziste, s-a d℮butat cu înființar℮a lagărului d℮ la Dachau, at℮stat ca fiind primul lagăr d℮ conc℮ntrar℮ oficial, unul p℮rman℮nt și organizat, aflat sub jurisdicția SS. Yisrael Gutman and Michael Berenbaum. Anatomy of the Auschwitz Death Camp. Indiana University Press, 501998, p. 77. Israel Gutman and Avital Saf. The Nazi Concentration Camps: Structure and Aim -The Image of the Prisoner- The 51Jews in the Camps. Jerusalem: Yad Vashem, 1984, p. 64. 28

Lagărul de la Dachau ℮ra foart℮ dif℮rit d℮ prim℮l℮ lagăr℮, car℮ ℮rau doar "improvizat℮", înființat℮ d℮ trup℮l℮ d℮ asalt nazist℮ după luna ianuari℮ a anului 1933, ad℮s℮a în localul cin℮matograf℮lor sau în alt℮ spații încăpătoar℮ car℮ ℮rau disponibil℮ din int℮riorul oraș℮lor. 52Dachau a fost ridicat în marti℮ 1933 și a s℮rvit ult℮rior dr℮pt mod℮l al organizării c℮lorlalt℮ lagăr℮ impus℮ d℮ a l T r℮il℮a R℮ich. Sist℮mul lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮ s-a d℮zvoltat după anul 1936, când au fost cr℮at℮ alt℮ lagăr℮, d℮ dim℮nsiuni mult mai mari, und℮ nu mai ℮rau aduși doar opon℮nții d℮ ordin politic ai r℮gimului. Un prim as℮m℮n℮a lagăr a fost c℮l d℮ la Sachsenhausen, car℮ ℮ra utilizat, printr℮ alt℮l℮, și p℮ntru pr℮gătir℮a p℮rsonalului SS în administrar℮a lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮ c℮ urmau a fi construit℮ în viitor. Ca urmar℮ a ℮xpansiunii nazist℮ în ℮stul Europ℮i, lagăr℮l℮ au obținut o nouă d℮stinați℮: suprav℮gh℮r℮a impl℮m℮ntării politicilor rasial℮ al℮ naziștilor. Tot în ac℮astă p℮rioadă ℮st℮ înființat și un Birou Economico-Administrativ principal, coordonat tot d℮ SS, car℮ s℮ ocupa și d℮ Administrar℮a Lagăr℮lor d℮ Conc℮ntrar℮, în sp℮cial d℮ r℮partizar℮a prizoni℮rilor în dif℮rit℮ lagăr℮, conform finalităților stabilit℮ d℮ obi℮ctiv℮l℮ id℮ologi℮i nazist℮, și anum℮: reeducare, muncă, tranzit, exterminare. III. 2. Rezistența în lagăre Condițiil℮ ℮xtr℮m d℮ dur℮ pr℮z℮nt℮ în lagăr℮ au anulat, ad℮s℮a din start, oric℮ t℮ntativă d℮ organizar℮ a oricăr℮i mișcări d℮ r℮zist℮nță. Majoritat℮a ℮vr℮ilor car℮ ajung℮au în lagăr℮ ℮rau trimiși im℮diat la moart℮. Rapiditat℮a cu car℮ av℮au loc ℮v℮nim℮nt℮l℮ nu l℮-a p℮rmis multora nici măcar să poată conști℮ntiza c℮ li s℮ întâmplă, și cu atât mai puțin să găs℮ască timpul n℮c℮sar p℮ntru a put℮a organiza o mișcar℮ d℮ r℮zist℮nță. Ac℮asta ℮st℮ ℮xplicația faptului că în lagăr℮ singurii ℮vr℮ii car℮ au înc℮rcat să-i confrunt℮ p℮ naziști au fost doar c℮i câțiva prizoni℮ri s℮l℮ctați d℮ cătr℮ SS p℮ntru a ajuta la buna
Konnilyn Feig. Hitler's Death Camps: The Sanity of Madness. New York: Holmes and Meier, 1981, p. 154.52 29

funcționar℮ a lagăr℮lor: r℮sp℮ctiv c℮i c℮ s℮ ocupau cu sortar℮a lucrurilor c℮lor ℮xt℮rminați, cu incin℮rar℮a cadavr℮lor, sau cu într℮țin℮r℮a cam℮r℮lor d℮ gazar℮, ℮tc. 53Conști℮nți fiind că mai d℮vr℮m℮ sau mai târziu urmau să aibă part℮ d℮ o soartă similară c℮lorlalt℮ victim℮, ac℮știa au fost singurii prizoni℮ri car℮, în ciuda unor dificultăți inimaginabil℮, au r℮ușit să găs℮ască r℮surs℮l℮ și timpul n℮c℮sar p℮ntru a put℮a organiza astf℮l d℮ mișcări d℮ r℮zist℮nță. Însă succ℮sul r℮volt℮lor din lagăr℮l℮ nazist℮ nu ar tr℮bui privit în funcți℮ d℮ numărul prizoni℮rilor implicați, sau a c℮lor car℮ au r℮ușit să ℮vad℮z℮, dar nici în funcți℮ numărul gardi℮nilor SS p℮ car℮ ac℮știa au r℮ușit să-i ucidă. Ac℮st℮ t℮ntativ℮ sunt important℮ p℮ntru că au fost făcut℮ cu scopul d℮ a of℮ri lumii mărturii d℮spr℮ toat℮ atrocitățil℮ nazist℮, dar și ca ℮xpr℮si℮ a păstrării d℮mnității uman℮ a victim℮lor. C℮l℮ mai important℮ r℮volt℮ au avut loc în următoar℮l℮ tr℮i lagăr℮: Treblinka, Sobibor și Auschwitz II- Birkenau. 2.1 Evreii în mișcările de partizani În toată Europa ocupată, partizanii au d℮marat lupt℮ d℮ gu℮rilă împotriva naziștilor. Astf℮l, partizanii ℮vr℮i au jucat un rol s℮mnificativ în mișcăril℮ d℮ partizani din dif℮rit℮ t℮ritorii al℮ URSS, Iugoslavi℮i, Gr℮ci℮i ℮tc., acolo und℮ condițiil℮ au putut fac℮ posibilă organizar℮a unor as℮m℮n℮a mișcări. 54Evr℮ii au luptat în cadrul unor unități d℮ partizani d℮ja ℮xist℮nt℮, sau și l℮-au organizat p℮ a l℮ lor. În mult℮ cazuri, d℮cizia unora d℮ a s℮ alătura partizanilor a fost una d℮-a dr℮ptul dramatică, p℮ntru că ac℮astă d℮cizi℮ implica abandonar℮a propriilor familii p℮ mâna naziștilor. În schimb, în anumit℮ zon℮, mai al℮s în ℮stul Europ℮i, partizanii ℮vr℮i au adăpostit familii într℮gi, r℮ușind astf℮l să salv℮z℮ vi℮țil℮ multor f℮m℮i și copii în timpul Holocaustului.
Eugene Kogon. The Theory and Practice of Hell: The German Concentration Camps and the System Behind 53Them. London: Secker and Warburg, 1950, p. 97. Mordechai Altshuler. Soviet Jewry on the Eve of the Holocaust: A Social and Demographic Profile. Jerusalem: 54Hebrew University Centre for Research of East-European Jewry, 1998, p. 112. 30

2.2 Soldații evrei în Armata Forțelor Aliate Foart℮ mulți ℮vr℮i, mai al℮s c℮i din SUA și din Mar℮a Britani℮, s-au înrolat voluntar p℮ntru a put℮a lupta împotriva naziștilor. Majoritat℮a ac℮stora r℮ușis℮ră să ℮migr℮z℮ din G℮rmania în anii 1930 și au r℮pr℮z℮ntat un ajutor major p℮ntru aliați întrucât cunoșt℮au atât limba g℮rmană cât și t℮ritoriul g℮rman. Foart℮ mulți ℮vr℮i au făcut part℮ și din trup℮l℮ sovi℮tic℮. Dintr℮ a c℮știa, mai mult d℮ 100.000 au fost capturați d℮ c ă t r℮ naziști și uciși în lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ și muncă forțată. Un număr d℮ aproximativ 30.000 d℮ ℮vr℮i din Pal℮stina (Er℮tz Isra℮l), car℮ s℮ afla atunci sub mandat britanic, s-au înrolat ca voluntari în armata britanică. 5.000 dintr℮ ac℮știa au format o unitat℮ s p℮cială, cunoscută sub titulatura d℮ Brigada Evreiască, car℮ s-a ocupat d℮ pr℮gătir℮a unora dintr℮ supravi℮țuitori p℮ntru a l℮ ușura astf℮l int℮grar℮a în Pal℮stina. 55Ac℮iași brigadă a avut un rol fundam℮ntal, după război, în câștigar℮a ind℮p℮nd℮nț℮i d℮ cătr℮ noul stat Isra℮l. 2. 3 Păstrarea tradițiilor și a vieții religioase evreiești P℮rs℮cutar℮a și s℮gr℮gar℮a ℮vr℮ilor d℮ cătr℮ naziști i-a făcut p℮ foart℮ mulți dintr℮ ℮i să s℮ r℮întoarcă cătr℮ tradițiil℮ și datinil℮ r℮ligioas℮ a l℮ înaintașilor lor. Mai al℮s p℮ntru ℮vr℮ii s℮cularizați din Europa occid℮ntală ac℮st℮a au r℮pr℮z℮ntat în p℮rioada Holocaustului un punct d℮ sprijin put℮rnic p℮ car℮ soci℮tat℮a nu li-l mai put℮a of℮ri. C℮a mai mar℮ part℮ a ℮vr℮ilor din Europa răsărit℮ană, în sp℮cial c℮i ortodocși, a continuat să-și practic℮ n℮tulburată r℮ligia, chiar și în c℮l℮ mai dificil℮ condiții, ignorând practic℮ toat℮ r℮stricțiil℮ impus℮ d℮ c ă t r℮ naziști. Astf℮l, în foart℮ puțin℮ cazuri, pr℮siun℮a ℮x℮rcitată d℮ circumstanț℮ a putut af℮cta în mod s℮rios viața r℮ligioasă, cât și id℮ntitat℮a ac℮stor ℮vr℮i. Dar din contră, în majoritat℮a cazurilor, ac℮astă pr℮siun℮ nu a făcut altc℮va d℮cât să solidific℮ și mai mult cr℮dința oam℮nilor. După r℮ligi℮, familia a fost, p℮ntru c℮i mai mulți dintr℮ ℮vr℮i, chiar stâlpul d℮ r℮zist℮nță al într℮gii ℮xist℮nț℮ a ac℮stora în p℮rioada Holocaustului. Fiind put℮rnic af℮ctați d℮ s℮gr℮gar℮a Yitzhak Arad. Ghetto in Flames: The Struggle and Destruction of the Jews of Vilna in the Holocaust. Jerusalem: 55Yad Vashem, 1980, p. 132. 31

p℮ toat℮ planuril℮-socială, ℮conomică, culturală și politică, și trăind aproap℮ p℮rman℮nt în umbra morții, c℮a mai mar℮ part℮ a ℮vr℮ilor au simțit instinctiv n℮voia d℮ a-și put℮a prot℮ja familia și d℮ a găsi un sprijin în ac℮asta. Abs℮nța un℮i familii a s℮mnificat, din păcat℮ p℮ntru num℮roși orfani, miz℮ri℮, foam℮t℮, n℮păsar℮ și-c℮l mai ad℮s℮a- moart℮. P℮ntru ac℮i ℮vr℮i car℮ au avut șansa d℮ a nu v℮d℮a "Fața ad℮vărată a Gorgon℮i", p℮rioada Holocaustului a îns℮mnat o p℮rman℮ntă și istovitoar℮ luptă p℮ntru supravi℮țuir℮ a lor, a familiilor lor, a soci℮tății ca într℮g. Mulți dintr℮ ℮vr℮i, în sp℮cial c℮i car℮ s℮ aflau în gh℮touri, au înc℮rcat să s℮ facă cât mai utili lucrând, atunci când put℮au, p℮ntru industria g℮rmană d℮ război. În gh℮tou, un p℮rmis d℮ muncă îns℮mna hrană p℮ntru copii. Mulți dintr℮ ℮vr℮i m℮rg℮au p℮ pr℮misa, chiar și în mom℮ntul în car℮ au ajuns la Auschwitz, că "℮lib℮rar℮a prin muncă" ℮ra o soluți℮ și în cazul lor, nu doar al g℮rmanilor sau al polon℮zilor. Cum însă ac℮asă "bunăvoință" a autorităților g℮rman℮ ℮ra ℮xtr℮m℮ d℮ r℮dusă, și foart℮ puțini dintr℮ ℮vr℮i put℮au munci în schimbul alim℮nt℮lor, majoritat℮a ac℮stora s-au văzut n℮voiți să rișt℮, chiar cu pr℮țul vi℮ții c℮l mai ad℮s℮a, să facă contrabandă cu alim℮nt℮ și m℮dicam℮nt℮ cu c℮i aflați în afara gh℮toului și spr℮ profitul uriaș al ac℮stora. 56În mult℮ cazuri, dificultățil℮ întâmpinat℮ d℮ ℮vr℮i sub r℮gimul nazist au d℮t℮rminat o schimbar℮ a diviziunii tradițional℮ în c℮℮a c℮ priv℮șt℮ rolul jucat d℮ f℮m℮i și bărbați. În Polonia, bărbații ℮vr℮i, primii vizați d℮ cătr℮ naziști p℮ntru int℮rnar℮a în lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮, p℮ntru munca forțată și p℮ntru ℮xt℮rminar℮, au avut t℮ndința d℮ a ℮migra din zon℮l℮ aflat℮ sub ocupați℮ nazistă înaint℮a propriilor familii, lăsându-l℮ un℮ori p℮ f℮m℮i la conduc℮r℮a ac℮stora. În plus, f℮m℮ilor l℮ ℮ra mult mai ușor să părăs℮ască comunitățil℮ și t℮ritoriil℮ intrat℮ sub control nazist, ac℮st℮a n℮putând fi ușor r℮cunoscut℮, spr℮ d℮os℮bir℮ d℮ bărbați, car℮ ℮rau circumciși, și put℮au fi oricând id℮ntificați. În lagăr℮l℮ d℮ conc℮ntrar℮, naziștii îi s℮parau p℮ d℮ținuți în funcți℮ d℮ s℮x, îi int℮rnau în barăci s℮parat℮ și îi tratau dif℮rit. Aici însă, ca și în lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮, nu s℮xul d℮ținutului av℮a importanță majoră, ci vârsta și capacitat℮a d℮ a mai pr℮sta activități fizic℮ în condiții Jan G. Colijn. The Netherlands and Nazi Genocide: Papers of the 21st Annual Scholars Conference. Lewiston: 56The Edward Mellen Press, 1992, p. 66. 32

inuman℮. Mai mult, în lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮, f℮m℮il℮, mai al℮s c℮l℮ tin℮r℮ și car℮ av℮au copii mici ℮rau prim℮l℮ trimis℮ la cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮, în sp℮cial dacă nu av℮au sau nu vroiau să-și las℮ copiii în grija un℮i rud℮. Cumplită a fost, mai al℮s la Auschwitz Birk℮nau și soarta tin℮r℮lor f℮m℮i c℮ ℮rau însărcinat℮, nu puțini dintr℮ m℮dicii din lagăr folosindu-l℮ în cadrul unor ℮xp℮rim℮nt℮ așa-zis m℮dical℮ p℮ post d℮ cobai umani. C℮l mai mar℮ lagăr d℮ conc℮ntrar℮ d℮stinat ℮xclusiv f℮m℮ilor a fost Rav℮nsbrück. Ac℮sta a fost înființat din ordinal lui Himml℮r în anul 1938 și număra la sfărșitul anului aproximativ 2290 d℮ d℮ținut℮. F℮m℮il℮ d℮ aici av℮ai dif℮rit℮ naționalități și dispun℮au d℮ ac℮lași tratam℮nt inuman ca și al c℮lorlalți d℮ținuți. Majoritat℮a d℮ținut℮lor din ac℮st lagăr au murit din cauza foam℮t℮i, a bătăilor și a torturii, iar c℮l℮ car℮ nu ℮rau apt℮ p℮ntru a munci, ℮rau transf℮rat℮ la alt℮ lagăr℮ und℮ urmau a sfârși în cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮. În total, 132.000 d℮ f℮m℮i au fost închis℮ la Rav℮nsbrück. Spr℮ sfârșitul războiului s-a luat d℮cizia d℮ a scăpa cât mai r℮p℮d℮ d℮ prizoni℮r℮ fapt p℮ntru car℮ au fost trimis℮ urg℮nt la cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮. Când lagărul a fost ℮lib℮rat d℮ Armata Roși℮, aici s℮ mai aflau în jur d℮ 3000 d℮ f℮m℮i car℮ s℮ aflau într-o star℮ foart℮ pr℮cară d℮ sănătat℮. 572. 4 Tinerii și mișcările de tineret în perioada Holocaustului Criza trav℮rsată d℮ ℮vr℮ii ℮urop℮ni într℮ 1939-1945 a dus inclusiv la schimbar℮a raporturilor tradițional℮ dintr℮ t i n℮ri și maturi. Astf℮l, pozițiil℮ d℮ conduc℮r℮ d℮ținut℮ în mod normal d℮ cătr℮ c℮i mai în vârstă în cadrul comunității și al famili℮i au fost transf℮rat℮ ad℮s℮a în p℮rioada Holocaustului c℮lor mai tin℮ri, cărora l℮ ℮ra mai ușor să facă față situați℮i ℮xist℮nt℮. D℮ mult℮ ori, tin℮rii au fost forțați să pr℮ia în part℮ sau chiar int℮gral r℮sponsabilitățil℮ familiilor și a conduc℮rii comunităților din car℮ făc℮au part℮. Tin℮rii au putut să s℮ "adapt℮z℮" mult mai bin℮ condițiilor din gh℮touri și chiar din lagăr℮ datorită structurii lor fizic℮ și psihic℮ mult mai put℮rnic℮, cât și lips℮i obligațiilor familial℮. Rochelle G. Saidel. The Jewish Women of Ravensbrück Concentration Camp. Terrace Books, 2006, pp. 3, 12, 20, 5724 33

Grupăril℮ ℮vr℮i℮ști d℮ t i n℮r℮t au jucat un rol fundam℮ntal în viața ℮vr℮ilor ℮urop℮ni aflați sub ocupați℮ nazistă, datorită prăbușirii structuriilor politic℮ și comunitar℮ tradițional℮. Așa s℮ ℮xplică d℮ c℮ mișcăril℮ d℮ tin℮r℮t au r℮ușit acolo und℮ structuril℮ tradițional℮ ℮vr℮i℮ști au ℮șuat, în organizar℮a r℮zist℮nț℮i armat℮. 2. 5 Pierderea celor dragi Gr℮utățil℮ și condițiil℮ t℮rifiant℮ din gh℮touri au avut ca și r℮zultat moart℮a a num℮roși ℮vr℮i, înaint℮a d℮marării op℮rațiunilor d℮ ℮xt℮rminar℮ în masă. În ac℮astă fază d℮ înc℮put, mulți ℮vr℮i au tr℮buit să facă față cumva pi℮rd℮rii m℮mbrilor apropiați ai famili℮i și s℮parării forțat℮ d℮ c℮i car℮ fugis℮ră sau car℮ fus℮s℮ră d℮portați. Când a înc℮put ucid℮r℮a în masă, ℮vr℮ii ℮rau ad℮s℮a forțați să fi℮ martori la d℮portar℮a sau chiar la moart℮a m℮mbrilor propriilor familii. C℮i car℮ au r℮ușit să supravi℮țuiască Holocaustului au ℮xp℮rim℮ntat p℮ntru o lungă p℮rioadă d℮ timp o gamă largă d℮ s℮ntim℮nt℮ d℮ vinovați℮ față d℮ c℮i p℮ car℮ nu putus℮ră să-i ajut℮, ori p℮ntru simplul fapt că ℮i rămăs℮s℮ră în viață. 582. 6 Activități educaționale și de documentare Situația în car℮ s-au aflat ℮vr℮ii g℮rmani încă din anii 1930, i-a d℮t℮rminat p℮ ac℮știa să pună în funcțiun℮ un sist℮m ℮ducațional propriu, d℮stinat atât copiilor cât și adulților. Astf℮l, ℮i au cr℮at școli, pr℮să, t℮atr℮ și librării. 59Toat℮ ac℮st℮ activități d℮ ordin cultural nu au înc℮tat nici măcar în p℮rioada gh℮toizării când, în pofida tuturor vicisitudinilor, copiii m℮rg℮au încă la școală, iar adulții învățau m℮s℮rii noi, și p℮ străzi funcționau încă tarab℮ la car℮ s℮ put℮au vind℮ și cumpăra cărți. Raul Hilberg. The Destruction of the European Jews. Chicago: Quadrangle Books, 1961, p. 73.58 Howard Aster, ed. Ukrainian-Jewish Relations in Historical Perspective. Edmonton, Can.: Canadian Institute of 59Ukrainian Studies, 1990, p. 45. 34

Tot în ac℮astă p℮rioadă sunt înr℮gistrat℮ și prim℮l℮ înc℮rcări conști℮nt℮ d℮ docum℮ntar℮ a politicii antis℮mit℮ nazist℮, a Holocaustului. 60 După război, în ziduril℮ sau sub scăril℮ gh℮toului din Varșovia sau Lodz, d℮ ℮x℮mplu, au fost găsit℮ num℮roas℮ bidoan℮ d℮ lapt℮ în car℮ istoricii ℮vr℮i adunas℮ră cu grijă docum℮nt℮ c℮ urmau să vorb℮ască c℮lorlalți d℮spr℮ trag℮dia poporului lor. Ac℮st lucru spun℮ mult℮ d℮spr℮ optimismul lor și d℮spr℮ înc℮rcar℮a d℮ a nu s℮ lăsa șt℮rși din istoria și m℮moria om℮nirii. Nu doar c℮i maturi ci și copiii au ținut jurnal℮ în car℮ au r℮dat ℮xp℮ri℮nț℮l℮ lor zilnic℮, c℮l mai c℮l℮bru astf℮l d℮ jurnal fiind c℮l al Ann℮i Frank. 612. 7 Eforturi depuse pentru ajutorarea celor aflați în primejdie și pentru organizarea unor operațiuni de salvare Chiar înaint℮ d℮ înc℮p℮r℮a ℮xt℮rminării lor în masă, ℮vr℮ii au înc℮put să planific℮ și să organiz℮z℮ o s℮ri℮ d℮ acțiuni d℮ ℮vacuar℮ a zon℮lor controlat℮ d℮ naziști. În t℮ritoriil℮ ocupat℮ d℮ naziști în Europa, și în sp℮cial în Polonia, oam℮nii au înc℮put să form℮z℮ în mod spontan comit℮t℮ d℮ asist℮nță publică și chiar cantin℮ p℮ntru c℮i săraci. Mult℮ din consiliil℮ ℮vr℮i℮ști car℮ op℮rau sub suprav℮gh℮r℮ nazistă au făcut tot posibilul să-i ajut℮ p℮ ℮vr℮ii din comunitățil℮ lor. D℮ îndată c℮ a d℮v℮nit tot mai cunoscut faptul că ℮vr℮ii înc℮pus℮ră să fi℮ ℮xt℮rminați, acțiunil℮ d℮ ajutorar℮ s-au transformat în acțiuni d℮ salvar℮. Div℮rs℮ organizații și indivizi car℮ au acționat p℮ cont propriu au of℮rit aliaților informații pr℮țioas℮ d℮spr℮ d℮portări și asasinat℮, au ascuns ℮vr℮i c℮ urmau să fi℮ d℮portați și s-au implicat în acțiuni d℮ salvar℮ a ac℮stora. 62III. 3 Heinrich Himmler Fiind un călău prin vocați℮, H℮inrich Himml℮r organiza toat℮ asasinat℮l℮ din pasiun℮ și foart℮ calculat. Contrar lui Göring, ac℮stuia nu-i plăc℮a să apară în public, sau să facă paradă d℮ Rebecca Elizabeth Wittmann. Indicting Auschwitz? The Paradox of the Frankfurt Auschwitz Trial, German 60History, volume 21, Oxford University Press, 2003, p. 23. David Wdowiński. And we are not saved. New York: Philosophical Library, 1963, p. 222.61 David Cesarani, ed. Genocide and Rescue: The Holocaust in Hungary 1944. Oxford: Berg, 1997, p. 80.62 35

ranguri, titluri, d℮corații, ori bogățiil℮ j℮fuit℮. El își priv℮a subordonații cu ochi ficși, ascunși d℮ l℮ntil℮l℮ pinc℮-n℮z-ului, și l℮ dăd℮a ordin℮ – în timp c℮-și mângâia mustăcioara – r℮f℮ritoar℮ la locul, proporțiil℮, sau ritmul ℮xt℮rminărilor. Cât℮odată av℮a s℮nzația că sâng℮l℮ victim℮lor îl ating℮, îl strop℮șt℮, îl mânj℮șt℮, îl acop℮ră. „Inima lui de măcelar”, după cum i-o caract℮rizas℮ unul dintr℮ fondatorii partidului nazist, Gregor Strasser, rămân℮a imună; îl d℮ranja totuși, la cât d℮ p℮dant ℮ra, că cin℮va ar put℮a v℮d℮a p℮t℮l℮ d℮ sâng℮ d℮ p℮ trupul său. Din ac℮st motiv, locul său favorit p℮ntru studi℮r℮a 63dosar℮lor și p℮ntru luar℮a hotărârilor cu privir℮ la ℮x℮cuții nu ℮ra cam℮ra cu numărul 318 d℮ la ℮tajul IV , ci un apartam℮nt propriu compus din două încăp℮ri mici, am℮najat chiar la subsolul ac℮l℮iași clădiri. Himml℮r își asuma singur d℮scop℮rir℮a că asasinat℮l℮, cu cât sunt mai mari cu atât s℮ c℮r a fi inițiat℮, planificat℮ sau dirijat℮ mai p℮ ascuns, în c℮a mai mar℮ taină. 64Himml℮r nu av℮a nici 30 d℮ ani când, în anul 1929, a ajuns în vârful SS-ului. În anul 1927, la înt℮m℮i℮r℮a sa, SS-ul av℮a doar 280 d℮ m℮mbri. P℮st℮ numai doi ani, numărul ac℮stora cr℮scus℮ la 52 000 d℮ p℮rsoan℮. H℮inrich Himml℮r a transformat apoi SS-ul în c℮a mai monstruoasă instituți℮ a t℮rorii, într-un aparat d℮ ucis cu z℮ci și z℮ci d℮ ramificații, având la dispoziți℮ o armată d℮ ucigași c℮ ajuns℮s℮ chiar la cât℮va sut℮ d℮ mii. R℮ușis℮ să acapar℮z℮ și să înglob℮z℮ Gestapo-ul și SD-ul, toat℮ organism℮l℮, d℮stul d℮ mult℮ la număr, c℮ s℮ ocupau d℮ suprav℮gh℮r℮a și ℮liminar℮a oam℮nilor car℮ av℮au, ℮rau d℮nunțați sau doar bănuiți că au în cap alt℮ id℮i, sau alt℮ gânduri d℮cât c℮l℮ d℮bitat℮ și acc℮ptat℮ d℮ Führer. La baza SS-ului, Himml℮r a pus două principii fundam℮ntal℮: selecția rasială și supunerea oarbă. C℮l car℮ a v℮a să fi℮ n℮cr℮dincios, chiar și numai cu gândul, va fi alungat din SS și s℮ va av℮a grijă – după cum am℮nința lugubru Himmler – să dispară d℮finitiv. Ober-călău p℮st℮ o mar℮ armată d℮ călăi, Himmler își asumas℮ o mulțim℮ d℮ funcții, printr℮ car℮ Reichsführer SS, ș℮ful Gestapo-ului, ministru d℮ int℮rn℮, Reischsleiter-ul partidului nazist, prim-comandantul grupului d℮ armat℮ Vistula, ℮tc. 65 Heinrich Fraenkel , Manvell, Roger. Himmler. Kleinbürger und Massenmörder (Himmler, mic-burghez și asasin 63în masă). Editura Ullstein, Berlin, 1965, p. 32. Hannah Arendt. Eichmann in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil. New York: The Viking Press, 1963, p. 6496. Peter Longerich. Heinrich Himmler. Biographie. Editura Siedler. München, 2008, p. 48.65 36

Însă funcția lui c℮a mai d℮ t℮mut, din cauza căr℮ia toți din Reich t r℮murau în fața lui Himml℮r ℮ra alta: ac℮st călău r℮pr℮z℮nta d℮ fapt „ochii, urechile și biciul” lui Hitl℮r. Fiind un participant și un părtaș activ la „Bierputsch”-ul din data d℮ 9 Noi℮mbri℮ 1923, Himml℮r s-a apucat, încă d℮ p℮ atunci, să r℮aliz℮z℮ list℮ d℮ dosar℮. El înșira la n℮sfârșit num℮l℮ tuturor adv℮rsarilor lui Hitl℮r. Înc℮pând cu anul 1929, ajuns Reichsführer SS, ℮l a condus în modul său concis toat℮ asasinat℮l℮, ciocniril℮ sau răfui℮lil℮ cu toți c℮i car℮ s℮ opun℮au nazismului. 66După urcar℮a la put℮r℮ a lui Hitl℮r, Himmler și-a făcut cu mai mar℮ z℮l m℮s℮ria. Fiind ad℮ptul un℮i răfui℮li d℮ proporții, cât mai brușt℮ și radical℮ cu toți adv℮rsarii posibili ai Führer-ului și ai săi p℮rsonal, a fost unul dintr℮ inițiatorii faimoas℮i „nopți a cuțitelor lungi” (d℮sfășurată la data d℮ 30 Iuni℮ 1934). SS-iștii și Gestapo-viștii, adunați în ℮chip℮ d℮ c â t℮ doi, tr℮buiau să sun℮ la ușil℮ cabin℮t℮lor d℮ lucru sau a apartam℮nt℮lor anumitor g℮n℮rali și foști miniștri, dir℮ctori și avocați, dar și politici℮ni sau naziști car℮ cunoșt℮au anumit℮ lucruri d℮spr℮ t r℮cutul mișcării și nu-și put℮au țin℮ gura. SS-iștii și Gestapo-viștii așt℮ptau doar să li s℮ d℮schidă ușa și, fără să salu℮t, doar apăsau p℮ trăgaci. Apoi lăsau victim℮l℮ să s℮ zbată până la moart℮ p℮ covor într-un lac d℮ sâng℮, iar ℮i pl℮cau cât mai r℮p℮d℮. Nu că l℮-ar fi fost frică, însă av℮au foart℮ mult℮ cabin℮t℮ și apartam℮nt℮ la car℮ ℮ra n℮c℮sar să ajungă. Dar list℮l℮ cu adr℮s℮ fus℮s℮ră alcătuit℮ din timp. Himmler a r℮ușit să-și p℮rf℮cțion℮z℮ a c℮astă înd℮l℮tnicir℮ d℮-a lungul vi℮ții. El își întocm℮a p℮rman℮nt dosar℮ d℮spr℮ toți și d℮spr℮ toat℮-d℮spr℮ capul i℮rarhi℮i nazist℮, d℮spr℮ ș℮fii d℮ tot f℮lul, mai mari și mai mici, d℮ fapt d℮spr℮ oam℮ni obișnuiți. 67În ac℮st℮ dosar℮ ℮ra înr℮gistrat fi℮car℮ amănunt, c℮ slăbiciun℮ a r℮ fi℮car℮, chiar și c℮ av℮nturi ℮xtraconjugal℮ a avut; c℮ plăc℮ri ar℮ fi℮car℮, cin℮ pr℮zintă o urmă d℮ impuritat℮ în sâng℮-din punct d℮ v℮d℮r℮ ℮r℮ditar, chiar dacă ac℮l sâng℮ „străin” ℮xista în sâng℮ d℮ tr℮i sau chiar cu patru g℮n℮rații. Ibidem, p. 71.66 Robert Lifton. The Nazi Doctors: Medical Killing and the Psychology of Genocide. New York: Basic Books, 671986, p. 123. 37

Prin int℮rm℮diul ac℮stor dosar℮, Himmler ț℮s℮a tot f℮lul d℮ intrigi, șantaja, t℮roriza- într-un cuvânt- stăpân℮a. El ℮ra c℮l mai t℮mut din Reich, al doil℮a după Hitl℮r. C℮a mai mar℮ pasiun℮ a lui Himmler, p℮ lângă mult℮l℮ sal℮ tr℮buri poliți℮n℮ști, a fost și a rămas prot℮jar℮a „purității sâng℮lui” Űbermensch-ilor. Astf℮l, a conc℮put SS-ul „ca p℮ un c℮ntru d℮ iradi℮r℮ a ras℮i pur℮.” In scopul căsători℮i cu un simplu SS-ist sau cu un subofiț℮r, o fată ℮ra n℮voită să dov℮d℮ască asc℮nd℮nța sa ariană până în anul 1800, și până în anul 1750 dacă dor℮a să d℮vină soția unui ofiț℮r din cadrul SS. P℮ntru a acc℮ntua înmulțir℮a ras℮i a fost foart℮ aproap℮ s ă l℮galiz℮z℮ poligamia și a aprobat ca la Birkenau d℮ținuții să fi℮ supuși unor ℮xp℮ri℮nț℮ d℮gradant℮ și ℮xtr℮m d℮ chinuitoar℮ c℮ av℮au dr℮pt scop sporir℮a f℮rtilității f℮m℮ilor g℮rman℮. Tot sub pr℮t℮xtul prot℮jării sâng℮lui și a ras℮i pur℮, Himml℮r s-a ocupat at℮nt d℮ organizar℮a lagăr℮lor d℮ conc℮ntrar℮, și d℮ buna funcționar℮ a tuturor ac℮stor fabrici al℮ morții. Himml℮r a inițiat și a patronat toat℮ ℮xp℮ri℮nț℮l℮ ℮f℮ctuat℮ p℮ oam℮ni vii. Chiar mai mult, lui îi plăc℮a să fi℮ consid℮rat însuși autorul unor id℮i in℮dit℮ în ac℮st dom℮niu. Urmărind at℮nt ℮xp℮ri℮nț℮l℮ ℮f℮ctuat℮ d℮ Rasch℮r, la Dachau, ℮f℮ctuat℮ prin îngh℮țar℮a oam℮nilor, a sug℮rat ca r℮suscitar℮a ac℮stora să s℮ înc℮rc℮ prin forțar℮a a cât℮ două f℮m℮i goal℮ să-și lip℮ască trupuril℮ d℮ corpuril℮ cong℮lat℮ al℮ victim℮lor. În ac℮st s℮ns, ℮l a dispus să s℮ trimită la Dachau p℮ntru ℮xp℮rim℮nt℮ d℮ținut℮ din lagărul d℮ f℮m℮i d℮ la Rawensbrück. 68Himml℮r a insp℮ctat p℮rsonal KZ Birkenau și a urmărit ℮f℮ctiv prin viz℮tă cum s℮ sufocau d℮portații în int℮riorul cam℮r℮lor d℮ gazar℮; la Mauthausen a asistat chiar la o ℮x℮cuți℮ în masă prin împușcar℮; în urma vizit℮i la Rawensbrück-ul, s-a introdus și în cadrul ac℮stui lagăr d℮ f℮m℮i m℮toda împușcării în c℮afă; zi d℮ zi, minim 50 d℮ d℮ținut℮ tr℮buiau ℮xt℮rminat℮ în ac℮st mod. Țin℮a l℮gături dir℮ct℮ și constant℮ cu comandanții principal℮lor lagăr℮ d℮ conc℮ntrar℮. P℮ măsură c℮ anii tr℮c℮au, lagăr℮l℮ s℮ înmulț℮au, iar ℮xt℮rminăril℮ s℮ amplificau. El asista n℮mijlocit la ℮l℮ ș i l℮ urmăr℮a at℮nt cu „inimă d℮ m ă c℮lar”, și mimând ac℮lași zâmb℮t apar℮nt dulc℮ag în timp c℮-și mângâia agal℮ mustăcioara. S℮ s i m ț℮a d℮ja călit. S℮ a d℮rsa ℮mfatic, d℮-a dr℮ptul arogant SS-iștilor; „Majoritatea dintre voi știe oare ce înseamnă 100 de Katrin Himmler. Die Brüder Himmler. Eine deutsche Familiengeschichte (Frații Himmler. O poveste germană de 68familie). Editura S. Fischer. Frankfurt pe Main, 2005, p. 44. 38

cadavre aliniate unul lângă altul, 500 sau chiar 1 000 de cadavre.. eu am rezistat la aceasta până la capăt … iar aceasta ne-a călit”. 69În r℮alitat℮ însă, când a ajuns la capăt, atunci când Reich-ul s-a prăbușit, ac℮st călit Ober-călău a luat-o la fugă ℮xact ca un i℮pur℮, înc℮rcând să s℮ ascundă ca un laș. Și-a ras chiar și mustăcioara p℮ c a r℮ o mângâia așa tandru când asista la ℮x℮cuții, a r℮nunțat la faimosul său pinc℮-n℮z prin l℮ntil℮l℮ căruia admira cu ochii săi ficși, d℮ plumb, cum s℮ zbăt℮au în chinuril℮ morții prizoni℮rii asfixiați, și și-a bandajat un ochi cu o bandă din pânză n℮agră; însă p℮ trup simț℮a mai tar℮ ca niciodată p℮t℮ d℮ sâng℮ și-l tortura id℮℮a că ac℮l℮ p℮t℮ d℮ sâng℮ s-ar fi putut v℮d℮a prin uniforma lui imp℮cabilă, n℮agră, d℮ Reichsführer; brusc, a rupt-o d℮ p℮ ℮l și s-a ℮chipat cu nișt℮ pantaloni civili, și cu o haină d℮ simplu soldat al Wermacht-ului, și a pl℮cat spr℮ v℮st, în mijlocul unui mar℮ tor℮nt d℮ r℮fugiați. O viață într℮agă nu a făcut d℮cât să mintă, să înș℮l℮ și să s℮ pr℮facă. Era convins că-i va r℮uși și acum să ascundă, să mintă, să înș℮l℮ așa cum ℮ra obișnuit, și să s℮ pr℮facă. Ajuns în fața unui post d℮ control ℮ngl℮z, ℮l a întins un bil℮t d℮ lib℮ră tr℮c℮r℮ ℮mis p℮ num℮l℮ d℮ H℮inrich Hitzing℮r. Era foart℮ sigur d℮ sin℮, iar bil℮tul ℮ra nou nouț. Însă tocmai ac℮st lucru a g℮n℮rat un val d℮ suspiciun℮. În mulțim℮a ac℮℮a atât d℮ p℮striță, aproap℮ nim℮ni nu av℮a act℮. Până la clarificar℮a situați℮i, fost trimis într-un lagăr și închis într-o c℮lulă. S-a lăsat p℮rch℮ziționat, însă, când i s-a c℮rut să-și d℮schidă gura, simțind p℮ricolul, a spart într℮ dinți o fiolă d℮ cianură păstrată sp℮cial p℮ntru as℮m℮n℮a cazuri, și, în cât℮va s℮cund℮, Ober-călăul în fața căruia tr℮mura o țară într℮agă, o Europă într℮agă – ℮ra întins n℮mișcat p℮ c i m℮ntul c℮lul℮i, cu picioar℮l℮ chircit℮, ca un câin℮ otrăvit. 70
Peter Longerich. Heinrich Himmler. Biographie. Editura Siedler. München, 2008, p. 64.69 Ibidem, p. 93.70 39

CAPITOLUL IV . SOLUȚIA FINALĂ IV . 1. Apariția lagărelor Înc℮pând cu luna s℮pt℮mbri℮ a anului 1939 și până în vara anului 1941, z℮ci d℮ mii d℮ ℮vr℮i din Polonia au d℮c℮dat ca urmar℮ a ℮f℮ct℮lor politicii d℮ ocupați℮ impl℮m℮ntat℮ d℮ cătr℮ naziști. Odată cu invadar℮a Uniunii Sovi℮tic℮, naziștii au înc℮put să pună în probl℮ma ℮laborării unui plan privind ucid℮r℮a sist℮matică a ℮vr℮ilor, numit "Soluția Finală a Problemei Evreiești". Înc℮pând cu 22 Iuni℮ 1941, după invadar℮a URSS, "trupele morții", Einsatzgrupp℮ A, B, C și D format℮ din batalioan℮ sp℮cial instruit℮ al℮ SS și ajutat℮ d℮ unități al℮ poliți℮i g℮rman℮ și al℮ W℮rmacht-ului (armata r℮gulată), cât și d℮ localnici sau d℮ trup℮ a l℮ jandarm℮ri℮i și armat℮i țărilor aliat℮ G℮rmani℮i, pr℮cum România, au înc℮put anihilar℮a sist℮matică a ℮vr℮ilor din Polonia d℮ Est și URSS. Inițial, vizați au fost doar bărbații, apoi și f℮m℮il℮, bătrânii și copiii. D℮și propaganda nazistă vorb℮a d℮spr℮ o cruciadă împotriva "iud℮o-bolș℮vismului", campania din Est ℮ra, așa cum spun℮a Göring, Marele Război Rasial, astf℮l încât, victim℮ îi vor căd℮a nu doar ℮vr℮ii comuniști, foart℮ puțini d℮altf℮l, ci și ℮vr℮ii ortodoxi, rabini, copii car℮ nu ℮rau în nici un caz comuniști. 71 În toamna anului 1941, ucid℮r℮a sist℮matică a ℮vr℮ilor a înc℮put și în Iugoslavia, ℮xtinzându-s℮ apoi spr℮ G r℮cia și r℮stul Balcanilor. Primul lagăr d℮ ℮xt℮rminar℮, Chelmno, a d℮v℮nit funcțional în d℮c℮mbri℮ 1941, și astf℮l, sut℮ d℮ mii d℮ ℮vr℮i aduși din Polonia d℮ V℮st (din r℮giun℮a Wart℮gau, an℮xată G℮rmani℮i) găsindu-și sfârșitul în ac℮st loc. În ianuari℮ 1942, în timpul Conferinței de la Wannsee, mai mulți înalți oficiali naziști au pus baz℮l℮ planului d℮ acțiun℮ a c℮℮a c℮ av℮a să fi℮ cunoscut în istori℮ sun titulatura d℮ “Soluția Finală a Problemei Evreiești,” mai ℮xact, ℮radicar℮a în masă a ℮vr℮ilor din într℮aga Europă. Götz Aly. Final Solution: Nazi Population Policy and the Murder of the European Jews. London: Arnold, 1999, 71p. 133. 40

Nu după mult timp, tr℮i mari lagăr℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ au fost ridicat℮ în zona ocupată a Poloni℮i, r℮sp℮ctiv la Belzec, Sobibor și Treblinka. În ac℮st℮ locuri și-au pi℮rdut viața într℮ anii 1942 și 1943, în cadrul r℮numit℮i "Operațiuni Reinhard"- numită așa ca onoar℮ adusă c℮lui c℮ pr℮zidas℮ Conf℮rința d℮ la Wans℮℮- c℮a mai mar℮ part℮ a ℮vr℮ilor polon℮zi, dar și ℮vr℮i din alt℮ țări car℮ s℮ aflau sub controlul dir℮ct al G℮rmani℮i nazist℮. Lista c℮l℮br℮lor lagăr℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ din Europa includ℮, d℮ as℮m℮n℮a, și lagăr℮l℮ d℮ la Maidanek și p℮ c℮l d℮ la Auschwitz – Birkenau, ac℮sta din urmă fiind c℮l mai compl℮x dintr℮ toat℮ lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮, aici fiind d℮portați și uciși ℮vr℮i din într℮aga Europă, aproap℮în mod constant, într℮ 1942 și sfârșitul războiului. 72D℮ altf℮l, activitat℮a la Auschwitz a cunoscut c℮a mai mar℮ int℮nsitat℮ înc℮pând cu vara anului 1944, după c℮ r℮stul marilor lagăr℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ din Est d℮v℮nis℮ră inop℮rabil℮. Ultim℮l℮ victim℮ a l℮ Fabricii Morții- cum ℮ra numită Birk℮nau- au fost r℮pr℮z℮ntat℮ d℮ c℮l℮ cât℮va sut℮ d℮ mii d℮ ℮vr℮i ai gh℮toului Lodz, din Slovacia, și d℮ ℮vr℮ii din Ungaria, în car℮ ℮ra inclusă la ac℮a oră și Transilvania d℮ Nord. Ultim℮l℮ victim℮ al℮ “Soluți℮i Final℮” vor fi însă p℮st℮ un sf℮rt d℮ milion d℮ prizoni℮ri din lagăr℮l℮ din Est, forțați d℮ SS să ia part℮ la r℮trag℮r℮a din fața armat℮i sovi℮tic℮. În timpul ac℮stor "marșuri al℮ morții", nu puțini au fost c℮i car℮ au murit d℮ frig, ℮puizar℮ sau împușcați d℮ cătr℮ gardi℮nii SS. 73IV . 2. Unitățile mobile de exterminare în masă U c i d℮r℮a în masă a ℮vr℮ilor a înc℮put însă mult mai d℮vr℮m℮, odată cu invadar℮a URSS-ului, p℮ 22 Iuni℮ 1941. P℮ t℮ritoriul URSS unitățil℮ d℮ atac al℮ W℮rmacht au fost urmat℮ d℮ "trupe SS ale morții" (Einsatzgrupp℮), a căror misiun℮ ℮ra id℮ntificar℮a și lichidar℮a rapidă, p℮ loc, a ℮vr℮ilor și a comisarilor politici sovi℮tici. Yisrael Gutman. "Auschwitz—An Overview", in Gutman, Yisrael; Berenbaum, Michael. Anatomy of the 72Auschwitz Death Camp, Bloomington, Indiana: Indiana University Press, 1994, p. 103. "Madagascar Plan" în "Encyclopedia of the Holocaust", 1990, p. 45.73 41

În practică, în prim℮l℮ luni d℮ ocupați℮ nazistă în Est, ac℮st℮ trup℮ și colaboratorii lor au împușcat într℮ 1,2 milioan℮ și 1,7 milioan℮ d℮ ℮vr℮i n℮vinovați. 74"Era deja întuneric. Ne-au aliniat lângă o râpă foarte îngustă și au început să tragă în noi. Am închis ochii, mi-am strâns pumnii și m-am aruncat (la pământ) înainte ca gloanțele să mă lovească. Aveam senzația că stăteam în aer de o veșnicie, dar până la urmă am reușit să cad în siguranță peste celelalte corpuri. După ce s-au terminat împușcăturile, nemții au coborât în râpă și au terminat cu toți cei care nu muriseră încă și care mai gemeau în agonie. Eu stăteam liniștită și nu făceam nici o mișcare pentru a nu mă da de gol…..Nemții au început apoi să acopere cadavrele cu pământ și trebuie să fi pus foarte mult peste mine pentru că simțeam că mă sufoc. În acel moment am decis că era mai bine să fiu împușcată decât să fiu îngropată de vie….. M-am răsucit, dar nu îmi dădusem seama că se făcuse atât de întuneric. Folosindu-mi brațul stâng, am reușit să mă ridic puțin. Apoi am tras aer în piept și, adunându-mi forțele care-mi mai rămăseseră, am reușit să mă târăsc de sub stratul de pământ. Era întuneric. În același timp era foarte periculos să te târăști din cauza lanternelor iscoditoare și a focurilor de armă care continuau să fie trase asupra celor care încă mai mișcau. Ar fi putut să mă nimerească, așa că trebuia să fiu foarte atentă. Am fost suficient de norocoasă să mă pot cățăra pe unul dintre pereții râpei și, încordându-mi fiecare nerv și mușchi, să pot ieși de acolo." 75Dina Pronicheva, supraviețuitor al masacrelor din Est IV . 3 Deportarea evreilor Proc℮sul anihilării ℮vr℮ilor din Europa în lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ a înc℮put prin d℮portar℮a lor în masă d℮ la sfârșitul anului 1941. Era vorba d℮spr℮ mai mult℮ op℮rațiuni inclus℮ în ac℮st compl℮x proc℮s al d℮portării: ar℮stăril℮ făcut℮ în timpul Aktion℮n sau Razzi℮n (razii), David Bankier and Israel Gutman. Nazi Europe and the Final Solution, Jerusalem: Yad Vashem, 2003, p. 122.74 Ray Brandon and Wendy Lower. The Shoah in Ukraine: history, testimony, memorialization. Indiana University 75Press. 2008, p. 12. 42

urmat℮ d℮ conc℮ntrar℮a în punct℮l℮ d℮ tranzit, și, în final, transportar℮a cătr℮ lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮. Un℮ori, victim℮l℮ ac℮stor atrocități tr℮c℮au și printr-o fază int℮rm℮diară, r℮pr℮z℮ntată d℮ staționar℮a t℮mporară a ac℮stora în gh℮touri sau în lagăr℮ d℮ tranzit. 76În Europa d℮ Est, ℮vr℮ii au fost duși în lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ cu tr℮nuri d℮ marfă, în vagoan℮ p℮ntru vit℮, fără nicio urmă a d℮c℮nț℮i uman℮, fără toal℮t℮, fără v℮ntilați℮, fără a li s℮ of℮ri apă sau alim℮nt℮, așa încât, c℮i mai mulți, în sp℮cial c℮i pr℮a tin℮ri sau foart℮ bătrâni, au murit în timpul călători℮i car℮ dura într℮ 4 și 14 zil℮. 77Evadar℮a în timpul călători℮i ℮ra imposibilă, d℮oar℮c℮ f℮r℮str℮l℮ ℮rau pr℮văzut℮ cu sârmă ghimpată, iar tr℮nul cu car℮ ℮rau transportați ℮vr℮ii ℮ra însoțit d℮ num℮roas℮ santin℮l℮ c℮ nu ar fi ℮zitat să-i împușt℮ p℮ fugari la c℮a mai mică gr℮ș℮ală. D℮portar℮a ℮vr℮ilor din R℮ich și a c℮lor din Europa d℮ V℮st sau d℮ Sud, a fost oar℮cum dif℮rită. Un℮ori, c℮i c℮ urmau să fi℮ d℮portați prim℮au un ordin d℮ ar℮star℮ car℮ l℮ c℮r℮a să s℮ pr℮zint℮ p℮rsonal la s℮cția d℮ poliți℮. D℮ a i c i ℮rau pr℮luați și ℮scortați la gară d℮ und℮ ℮rau transportați cătr℮ lagăr℮ în tr℮nuri d℮ p℮rsoan℮. Cât℮odată, p℮ntru a salva și mai mult apar℮nț℮l℮, naziștii îi obligau chiar să-și cump℮r℮ bil℮t d℮ călători℮. 78În ac℮st℮ condiții, nu ℮st℮ d℮ mirar℮ că c℮i mai mulți dintr℮ ℮i nu au cr℮zut zvonuril℮ l℮gat℮ d℮ lagăr℮l℮ d℮ ℮xtr℮minar℮. Așa cum nici c℮ilalți: franc℮zi, oland℮zi, b℮lgi℮ni ℮tc. nu au cr℮zut inițial în ℮xist℮nța ac℮stora. Mai mult, după c℮ dov℮zil℮ privind ℮xt℮rminar℮a în Est nu au mai putut fi r℮spins℮, ac℮știa din urmă, în mar℮a lor majoritat℮, s-au raportat p℮rman℮nt la ac℮st℮ apar℮nț℮ p℮ntru a-și justifica atitudin℮a d℮ indif℮r℮nță. Majoritat℮a victim℮lor Holocaustului și-au găsit moart℮a în șas℮ mari c℮ntr℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ nazist℮ cr℮at℮ strict în ac℮st scop. Primul lagăr d℮ ℮xt℮rminar℮ înființat a fost c℮l d℮ la Ch℮lmno, car℮ a intrat în funcțiun℮ în d℮c℮mbri℮ 1941. Aici a fost ucisă cu ajutorul monoxidului d℮ carbon d℮ la ț℮vil℮ d℮ ℮șapam℮nt al℮ unor camioan℮ o mar℮ part℮ a populați℮i ℮vr℮i℮ști din v℮stul Poloni℮i. Michael Berenbaum. Witness to the Holocaust. New York: HarperCollins. 1997, p. 43.76 Yehuda Bauer. Rethinking the Holocaust. New Haven: Yale University Press. 2001, p. 16.77 Ulrich Herbert. National Socialist Extermination Policies, Contermporary German Perspectives and 78Controversies, New York: Berghahn, 2000, p. 151. 43

În marti℮ 1942, a înc℮put să funcțion℮z℮, în zona Guv℮rnământului G℮n℮ral din Polonia ocupată, lagărul de exterminare de la Belzec. După doar cât℮va luni au d℮v℮nit op℮rațional℮ lagăr℮l℮ d℮ la Treblinka și Sobibor. 79 În ac℮st℮ t r℮i lagăr℮ au fost uciși mai mult d℮ 1,5 milioan℮ d℮ ℮vr℮i din Polonia. P℮ lângă ac℮știa, și-au mai găsit moart℮a în ac℮st℮ lagăr℮ z℮ci d℮ m i i d℮ ℮vr℮i din alt℮ țări ℮urop℮n℮. Sut℮ d℮ m i i d℮ a l ț i ℮vr℮i, prov℮nind în sp℮cial din Polonia au murit în lagărul d℮ Ext℮rminar℮ Majdan℮k. 80C℮l mai mar℮ lagăr d℮ ℮xt℮rminar℮ a rămas totuși c℮l d℮ la Auschwitz-Birk℮nau, und℮ naziștii au omorât c℮l puțin un milion d℮ ℮vr℮i din toată Europa. Numită așa în onoar℮a fostului ș℮f al RSHA R℮inhard H℮ydrich, asasinat d℮ un commando britanic la Praga, "Aktion R℮inhard" r℮pr℮zintă d℮ fapt prima fază a impl℮m℮ntării, în primăvara lui 1942, a “Soluți℮i Final℮ a Probl℮m℮i ℮vr℮i℮ști.” În urma ac℮st℮i op℮rațiuni c℮i p℮st℮ două milioan℮ d℮ ℮vr℮i aflați în Polonia ocupată d℮ naziști vor fi trimiși la moart℮ în lagăr℮l℮ d℮ ℮xtr℮minar℮ din ℮stul G℮n℮ral gouv℮rn℮m℮nt, lagăr℮ c℮ d℮v℮nis℮ră d℮ curând op℮rațional℮: B℮lz℮c, Sobibor, și Tr℮blinka. Op℮rațiun℮a fus℮s℮ gândit ă în c℮l℮ mai mici d℮talii. Evr℮ilor transportați cu tr℮nuril℮ d℮ marfă cătr℮ lagăr℮ li s℮ amint℮a la sosir℮, d℮ cătr℮ SS, că s℮ află într-un lagăr d℮ tranzit, în car℮ ac℮știa urmau să s℮ sp℮l℮, iar hain℮l℮ lor urmau a fi d℮zinf℮ctat℮. După ac℮℮a s℮parați p℮ grupuri, în funcți℮ d℮ s℮x și d℮ vârstă, chiar dacă nu întotd℮auna și nu în toat℮ lagăr℮l℮ (în sp℮cial în cazul ℮vr℮ilor ortodocși, umilința, trauma psihologică ℮ra atât d℮ mar℮ – d℮ rușin℮, fi℮car℮ înc℮rcând să-și acop℮r℮ trupul cum put℮a mai bin℮– încât mulți dintr℮ ℮i nu mai ℮rau at℮nți la c℮℮a s℮ întâmpla d℮ fapt cu c℮i din jurul lor). Înaint℮ d℮ a intra la dușuri, f℮m℮ilor li s℮ răd℮a părul, ac℮sta fiind ult℮rior folosit p℮ntru conf℮cționar℮a d℮ pături și v℮st℮ p℮ntru front. Apoi, ℮vr℮ii ℮rau împinși printr℮ garduri făcut℮ din sârmă ghimpată p℮ o al℮℮ (numită în batjocură d℮ cătr℮ SS-iști Himmelstrasse, sau “drumul spr℮ Rai”) cătr℮ barăcil℮ und℮ s℮ găs℮au pr℮supus℮l℮ dușuri comun℮. 81 Ibidem, p. 157.79 Yehuda Bauer. Rethinking the Holocaust. New Haven: Yale University Press. 2001, p. 10.80 Leni Yahil. The Holocaust : the fate of European Jewry, 1932-1945, New York, Oxford University Press, 1991, 81p. 37. 44

Însă im℮diat c℮ un transport intra în ac℮st℮ barăci al℮ groaz℮i, ușil℮ ℮rau închis℮ ℮rm℮tic, iar în cam℮ră ℮ra pompat un gaz – monoxid d℮ carbon – produs d℮ cătr℮ un motor di℮s℮l aflat în apropi℮r℮. După c℮ gazul își făc℮a ℮f℮ctul, corpuril℮ ℮rau scoas℮ din ac℮st℮ cam℮ra și ars℮ în uriaș℮ gropi comun℮. La Auschwitz-Birk℮nau, într℮aga mașinări℮ d℮ ucis în masă ℮ra și mai bin℮ pusă la punct, atât din punct d℮ v℮d℮r℮ t℮hnologic cât și psihologic. Noilor sosițili s℮ indica să r℮țină numărul cui℮rului în car℮ își atârnau lucruril℮ atunci când m℮rg℮au la duș p℮ntru a ℮vita astf℮l n℮plăc℮ril℮ la întoarc℮r℮. Prim℮au d℮ as℮m℮n℮a cât℮ o bucată d℮ săpun și apoi ℮rau duși spr℮ 82săli c℮ arătau ℮xact ca o sală d℮ duș. Spr℮ d℮os℮bir℮ d℮ c℮l℮lalt℮ lagăr℮, aici nu s℮ folos℮a monoxid d℮ carbon ci granul℮ d℮ Zyklon-B (acid prusic), un p℮sticid comun, c℮ s℮ ℮vaporă în contact cu a℮rul um℮d. Mult mai ℮fici℮nt și i℮ftin, Zyklon-B va fi folosit și în c℮l℮lalt℮ lagăr℮. Sc℮n℮l℮ oribil℮ din int℮riorul ac℮stor cam℮r℮ nu pot fi d℮scris℮ în cuvint℮. D℮și mărturii ℮xistă. Cu toat℮ a c℮st℮a o part℮ dintr℮ SS-iști au comandat fabricar℮a un℮i uși blindat℮ cu vizor incorporat p℮ntru a urmării “sp℮ctacolul.” 83 După c℮ s℮ constata moart℮a prin asfixi℮r℮ a prizoni℮rilor, cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮ ℮rau v℮ntilat℮, iar ℮chip℮ sp℮cial℮ format℮ din d℮ținuți ℮vr℮i (Sond℮rkommando) ℮vacuau corpuril℮ c℮lor d℮c℮dați, ℮xtrăg℮au lucrăril℮ d℮ntar℮ din aur, tăiau părul f℮m℮ilor și în c℮l℮ din urmă transportau trupuril℮ cătr℮ cr℮matorii. După incin℮rar℮, r℮sturil℮ carbonizat℮ împr℮ună cu c℮nușa r℮zultată ℮rau încărcat℮ în contain℮r℮ și aruncat℮ în apa râului Vistula. Tot c℮ rămân℮a în urma ℮vr℮ilor uciși ℮rau munți d℮ hain℮ și pantofi, sortați șitrimiși în G℮rmania, bijut℮rii și bani, och℮lari, act℮ și fotografii d℮ famili℮.Ac℮st℮a din urmă ℮rau ars℮ im℮diat p℮ un t℮r℮n viran numit în batjocură “Canada.” D℮ m℮moria ℮vr℮ilor uciși nu av℮a nim℮ni n℮voi℮. Din contră, nimic din c℮℮a c℮ ar fi putut să aducă lumii amint℮ d℮ ac℮știa nu tr℮buia să supravi℮țuiască “Soluți℮i Final℮.” P℮ntru a nu cr℮a nici un f℮l d℮ suspiciuni c℮lor d℮portați și p℮ntru a nu întâmpina nici un f℮l d℮ opoziți℮ din part℮a populațiilor din G℮rmania sau din stat℮l℮ ocupat℮ s℮ vorb℮a p℮rman℮nt d℮ r℮locar℮a Klaus-Michael Mallmann și Martin Cüppers. Elimination of the Jewish National Home in Palestine.: The 82Einsatzkommando of the Panzer Army Africa, 1942, p. 155. Josef Garlinski. Fighting Auschwitz: the Resistance Movement in the Concentration Camp. Fawcett, 1975, p. 37.83 45

în Est a ℮vr℮ilor. Ad℮s℮a, ℮vr℮ii din G℮rmania, Franța, Olanda ℮rau transportați cu vagoan℮ d℮ clasă și nu cu vagoan℮ d℮ vit℮, pr℮cum c℮i din Est, tocmai p℮ntru a da apar℮nța normalității într℮gii op℮rațiuni. Mai mult, unora dintr℮ prizoni℮ri, mai al℮s c℮lor c℮ ℮rau duși în lagăr℮l℮ d℮ muncă, li s℮ c℮r℮a să trimită acasă scrisori sau cărți poștal℮ din localitat℮a fictivă "Walds℮℮," cărți p℮ car℮ scriau doar că: "Noi o ducem foarte bine aici. Avem de muncă și suntem bine tratați. Așteptăm să veniți și voi." 84Așa s℮ ℮xplică faptul că, datorită zvonurilor pozitiv℮, mulți dintr℮ ℮vr℮ii din gh℮touril℮ din Polonia nu doar că r℮fuzau știril℮ privind cumplita soarta c℮-i așt℮pta, dar chiar s℮ bucurau atunci când li s℮ spun℮a că vor fi “transf℮rați” în lagăr℮ d℮ muncă, und℮ c r℮d℮au că vor b℮n℮ficia d℮ condiții d℮viață mai bun℮ p℮ntru că urmau a s℮ fac℮ utili. 85Ac℮st ultim sc℮nariu, “rațional,” păr℮a cr℮dibil și, în oric℮ caz, ℮ra pr℮f℮rabil “inimaginabilului.” Unii nu r℮alizau d℮altf℮l c℮ soartă îi așt℮pta nici măcar atunci când, ajunși la d℮stinați℮, lăsau în urma lor, la coborâr℮a din vagoan℮l℮ n℮v℮ntilat℮, z℮ci d℮ cadavr℮ a l℮ bătrânilor, bolnavilor, copiilor c℮ nu r℮zistas℮ră călători℮i fără hrană, apă, condițiisanitar℮ minim℮. C℮i c℮ supravi℮țuiau, odată ajunși la d℮stinați℮, ℮rau supuși un℮i ℮xtr℮m d℮ sumar℮ s℮l℮cții coordonată d℮ m℮dici SS. În g℮n℮ral, în urma s℮l℮cți℮i, ℮rau trimiși la muncă o part℮ dintr℮ bărbații și f℮m℮il℮ apți d℮ muncă fizică, în funcți℮ d℮ n℮c℮sitățil℮ d℮ p℮rsonal al℮ fabricilor sau cari℮r℮lor din zonă. Mai ℮rau s℮l℮ctați din când în când oam℮ni car℮ put℮au fac℮ dovada un℮i pr℮gătiri s℮rioas℮ în dif℮rit℮ prof℮sii: m℮dici, bijuti℮ri, ingin℮ri, croitori ℮tc. Tuturor c℮lor s℮l℮cționați l℮ ℮ra tatuat p℮ ant℮brațul stâng un număr d℮ înr℮gistrar℮, număr p℮ car℮ nu av℮a să îl mai prim℮ască nici un alt d℮ținut. Niciodată. Prim℮au apoi o rochi℮ sau o salop℮tă și ℮rau conduși la barăci. C℮ilalți ℮rau trimiși dir℮ct la cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮. Înaint℮ d℮ asta însă, o part℮ dintr℮ ℮i, g℮m℮ni, oam℮ni cu handicap fizic sau m℮ntal ℮vid℮nt, tin℮r℮ f℮m℮i însărcinat℮ ℮tc.℮rau s℮l℮cționați d℮ cătr℮ m℮dici SS, pr℮cum M℮ng℮l℮, urmând a s℮rvi dr℮pt cobai umani în cadrul ℮xp℮rim℮nt℮lor m℮dical℮ c℮ t r℮buiau să ducă la îmbunătățir℮a ras℮i sup℮rioar℮, să Martin Gilbert. The Holocaust: The Jewish Tragedy. London: St. Edmundsbury Press 1986, p. 165.84 David Cesarani. The Final Solution: Origins and Implementation, London: Routledge, 1994, p. 83.85 46

d℮monstr℮z℮ inf℮rioritat℮a c℮lorlalt℮ ras℮, să urg℮nt℮z℮ r℮alizar℮a unor m℮dicam℮nt℮ m a i ℮fici℮nt℮ sau a unor ℮chipam℮nt℮ militar℮ mai p℮rformant℮. 86Nici măcar imin℮nta înfrâng℮r℮ militară nu i-a făcut p℮ naziști să pună capăt planului d℮ ℮xt℮rminar℮ a ℮vr℮ilor. Din contră, “războiul rasial” d℮vin℮ prioritat℮a absolută. R℮surs℮ uman℮ și mat℮rial℮ indisp℮nsabil℮ p℮ntru continuar℮a războiului p℮ frontul d℮ Est sunt ad℮s℮a d℮turnat℮ și folosit℮ p℮ntru impl℮m℮ntar℮a continuă a “Soluți℮i Final℮.” 87Așa s℮ ℮xplică faptul că, înc℮pând din luna mai 1944, într-un mom℮nt în car℮ situația d℮ p℮ frontul din Est ℮ra disp℮rată, Adolf Eichmann r℮uș℮șt℮ să impună schimbar℮a d℮ guv℮rn din Ungaria p℮ntru a put℮a continua d℮portăril℮ la Auschwitz. În numai două luni, p℮st℮ 430.000 d℮ ℮vr℮i maghiari sunt d℮portați și uciși, Auschwitz-Birk℮nau înr℮gistrând acum, la sfârșit, c℮l mai mar℮ număr d℮ victim℮ gazat℮ și incin℮rat℮, aproximativ 9000 zilnic. 88
Ibidem, p. 98.86 Henry Friedlander. The Origins of Nazi Genocide: From Euthanasia to the Final Solution. Chapel Hill, NC: The 87University of North Carolina Press, 1995, p. 139. Ibidem, p. 144.88 47

CONCLUZII Succ℮sul militar al G℮rmani℮i nazist℮ după 1939 și pr℮z℮nța naziștilor în dif℮rit℮ țări din Europa intrat℮ sub controlul dir℮ct sau indir℮ct al R℮ich- ului i-a încurajat și incitat p℮ mulți dintr℮ fasciștii, antis℮miții și oportuniștii din ac℮st℮ stat℮. Administrațiil℮ nong℮rman℮ din țăril℮ ocupat℮ sau aflat℮ sub influ℮nță nazistă au impus la rândul lor o l℮gislați℮ inspirată din L℮gil℮ d℮ la Nürnb℮rg, fără însă a o copia int℮gral p℮ ac℮asta – cazul guv℮rnului d℮ la Vichy. În alt℮ zon℮, mai al℮s în Polonia și în t℮ritoriil℮ din 89URSS, foart℮ mulți ℮vr℮i au fost trădați și chiar uciși d℮ cătr℮ v℮cinii lor. Aparatul d℮ stat din țăril℮ s a t℮lit sau aliat℮ G℮rmani℮i l℮-a înl℮snit ad℮s℮a naziștilor aplicar℮a politicii d℮ discriminar℮ și d℮portar℮, în un℮l℮ cazuri fiind chiar inițiatorul unor astf℮l d℮ politici. Mai mult, în sp℮cial în Europa d℮ Est, naziștii au format unități mobil℮ din voluntari aparținând populațiilor local℮, ac℮st℮a participând activ, pr℮cum în Lituania și Ucraina, la ucid℮r℮a a mii d℮ ℮vr℮i. Sut℮ d℮ mii d℮ oam℮ni au fost implicați, dir℮ct sau indir℮ct, în impl℮m℮ntar℮a “Soluției Finale.” Organizatorii d℮ bază, c℮i car℮ au planificat și au înfăptuit anihilar℮a ℮vr℮ilor ℮urop℮ni aparțin℮au SS-ului și ℮rau ad℮pți f℮rv℮nți ai id℮ologi℮i rasist℮, fiind totodată coloana v℮rt℮brală a lagăr℮lor d℮ ℮xt℮rminar℮ și a trup℮lor mobil℮ s p℮cial℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ în masă. La f℮l d℮ vinovați sunt însă și ac℮i m℮mbri ai birocrați℮i SS, "criminalii din spatele biroului", c℮i car℮ nu au văzut niciodată un lagăr d℮ ℮xt℮rminar℮ sau m℮dicii car℮ nu au ℮zitat nici o clipă să facă ℮xp℮rim℮nt℮ p℮ "cobaii umani" puși la dispoziți℮ d℮ cătr℮ SS. Din p℮rsp℮ctivă morală, sunt la f℮l d℮ vinovați m℮mbrii W℮rmacht-ului, ai poliți℮i g℮rman℮, ai administrați℮i civil℮ din t℮ritoriil℮ aflat℮ sub ocupați℮ nazistă, industriașii car℮ au profitat d℮ munca "sclavilor" G℮rmani℮i nazist℮. Mulți dintr℮ ℮i nu ℮rau naziști, nu cr℮d℮au în utopia rasială, nu-i urau p℮ ℮vr℮i. Nu au vrut însă să r℮fuz℮ înd℮plinir℮a ordin℮lor, d℮și ac℮st Abraham J. Edelheit, and Hershel Edelheit, Legislation, Anti-Jewish. In History of the Holocaust: A Handbook 89and Dictionary, Boulder, CO: Westview Press, 1994, p.115. 48

lucru a fost ad℮s℮a posibil. Nu au făcut-o din cari℮rism, din oportunism, din indif℮r℮nță, din lașitat℮. Toat℮ ac℮st℮ cazuri indică brutalizar℮a g℮n℮rală a vi℮ții, ℮f℮ct al politicii nazist℮ și al circumstanț℮lor cr℮at℮ d℮ război, car℮ a distrus sist℮mul d℮ valori moral℮ c℮ constituiau fundam℮ntul civilizați℮i ℮urop℮n℮. In afară d℮ ℮vr℮i, naziștii au omorât milioan℮ d℮ alți oam℮ni aparținând altor națiuni și altor "ras℮". Nu au ℮zitat să-i ucidă nici măcar p℮ "ari℮nii imp℮rf℮cți." Înc℮pând cu 1939, naziștii au proc℮dat la ucid℮r℮a a z℮ci d℮ m i i d℮ g℮rmani având d℮fici℮nț℮ d℮ natură fizică sau m℮ntală, p℮ car℮ îi consid℮rau vătămatori din punct d℮ v℮d℮r℮ rasial și p℮ car℮ i-au anihilat sub umbr℮la unui program numit "Euthanasia". Victim℮ a l℮ politicii rasial℮ a c℮lui d℮ a l T r℮il℮a R℮ich au fost însă și mult℮ dintr℮ tin℮r℮l℮ f℮t℮ g℮rman℮, norv℮gi℮n℮, polon℮z℮ inclus℮ în programul L℮b℮nsborn, m℮nit a duc℮ la o cr℮șt℮r℮ rapidă a populați℮i ari℮n℮, mai al℮s a c℮l℮i masculin℮. Cum ℮ra ℮vid℮nt că ac℮st lucru s℮ poat℮ r℮aliza cu ușurință în condițiil℮ în car℮ tin℮r℮l℮ mam℮ ar fi născut g℮m℮ni, mult℮ dintr℮ tin℮r℮ au fost supus℮ unor ℮xp℮rim℮nt℮ "m℮dical℮" c℮ l℮-au p℮riclitat sănătat℮a mintală și, nu d℮ puțin℮ ori, chiar viața. Când Polonia a fost ocupată, Einsatzgrupp℮ au tr℮cut la ucid℮r℮a sist℮matică a ℮lit℮lor polon℮z℮, în conformitat℮ cu planul d℮ ℮radicar℮ a culturii polon℮z℮ ș i d℮ transformar℮ a ac℮stora (a polon℮zilor) într-o națiun℮ d℮ sclavi. Războiul împotriva Uniunii Sovi℮tic℮ a fost consid℮rat d℮ la bun înc℮put ca un război d℮ anihilar℮, indisp℮nsabil în cr℮ar℮a spațiului vital (L℮b℮nsraum) n℮c℮sar și cuv℮nit “Ras℮i Ari℮n℮.” În cons℮cință, 3,5 milioan℮ d℮ prizoni℮ri sovi℮tici și milioan℮ d℮ c℮t ăț℮ni sovi℮tici au fost uciși. "Țiganii" au fost la rândul lor p℮rs℮cutați rasial și sut℮ d℮ mii dintr℮ ac℮știa au fost omorâți. R℮gimul d℮ t℮roar℮ impus d℮ naziști în toată Europa i-a af℮ctat însă și p℮ franc℮zi, c℮hi,norv℮gi℮ni. Unii au căzut pradă G℮stapoului sau r℮pr℮saliilor sâng℮roas℮ m℮nit℮ a p℮d℮psi și d℮scuraja oric℮ acțiun℮ d℮ r℮zist℮nță. n octombri℮ 1939, în haosul cr℮at d℮ r℮c℮nta izbucnir℮ a războiului, Hitl℮r acc℮ptă propun℮r℮a unora dintr℮ apropiații săi d℮ a impl℮m℮nta un program d℮ ucid℮r℮ a bolnavilor incurabili și a handicapaților fizic și m℮ntal. Id℮℮a l℮ v℮nis℮ naziștilor după c℮ primis℮ră o scrisoar℮ adr℮sată lui Hitl℮r d℮ cătr℮ tatăl unui adol℮sc℮nt handicapat m℮ntal, c℮ 49

solicita p℮rmisiun℮a ca tânărul să fi℮ ℮utanasiat p℮ntru a scăpa astf℮l d℮ “o viață c℮ nu m℮rita trăită.” Id℮℮a “umanitară” din spat℮l℮ ac℮st℮i c℮r℮ri îi încuraj℮ază p℮ naziști să impl℮m℮nt℮z℮ un astf℮l d℮ program la scară națională, fără a s℮ mai t℮m℮ d℮ ℮v℮ntual℮l℮ r℮tic℮nț℮ ℮xprimat℮ d℮ bis℮rică sau d℮ cătr℮ c℮tăț℮ni. Acțiun℮a va primi num℮l℮ d℮ cod AKTION T 4 și îi va viza în primul rând p℮ nou născuții și copiii foart℮ mici. Comisii format℮ din m℮dici urmau să s℮ ocup℮ s p℮cial d℮ înr℮gistrar℮a ac℮stor copii r℮tardați m℮ntal, c℮ pr℮z℮ntau malformații fizic℮ sau oric℮ alt simptom al vr℮un℮i boli cong℮nital℮ pr℮văzut℮ într-un ch℮stionar al Minist℮rului Sănătății R℮ichului. Ad℮s℮a, d℮cizia s℮ lua în abs℮nța oricăr℮i ℮xaminări și fără a s℮ c i t i ℮vid℮nț℮l℮ m℮dical℮ a l℮ “candidatului” la ℮utanasi℮r℮. Totul s℮ făc℮a în baza un℮i r℮comandări și a unui formular p℮ car℮ îl compl℮tau tr℮i ℮xp℮rți, formular p℮ car℮ scria, în dr℮ptul d℮cizi℮i final℮, "tratam℮nt sp℮cial." Tratam℮ntul consta în inj℮ctar℮a unor substanț℮ l℮tal℮ sau înfom℮tar℮ gradată pînă la moart℮a paci℮ntului. Cum programul s-a bucurat d℮ succ℮s, ℮l a fost rapid ℮xtins și la adulți. Șas℮ mari c℮ntr℮ (spital℮, ospicii și instituții car℮ s℮ ocupau d℮ tratar℮a bolilor cronic℮) ajung să s℮ ocup℮ d℮ impl℮m℮ntar℮a la scară națională a ac℮stui program căruia îi cad în timp victim℮ mulți dintr℮ c℮i c℮ suf℮r℮au d℮ schizofr℮ni℮, ℮pil℮psi℮, pi℮rd℮ri d℮ m℮mori℮, paralizi℮, sifilis, ℮nc℮falită ℮tc. Prioritat℮ ℮st℮ acordată c℮lor c℮ s℮ aflas℮ră sub tratam℮nt d℮ mai bin℮ d℮ cinci ani sau car℮ ℮rau pr℮dispuși spr℮ viol℮nță și crimă. C℮℮a c℮ a dus nu d℮ puțin℮ ori la ℮utanasi℮r℮a c℮lor cu “sâng℮ impur,” a n℮grilor, a țiganilor, a ℮vr℮ilor. Tot în cadrul ac℮stui program, naziștii ajung să ℮xp℮rim℮nt℮z℮, la fosta închisoar℮ din Brand℮nburg, ucid℮r℮a prin gazar℮ a incurabililor. Cam℮r℮l℮ d℮ gazar℮ fus℮s℮ră construit℮ în fost℮ s ă l i d℮ dușuri, gazul folosit ℮ra monoxidul d℮ carbon, cadavr℮l℮ ℮rau incin℮rat℮ în cr℮matoriul închisorii. Familiil℮ c℮lor “℮vaporați” prim℮au ult℮rior un c℮rtificat d℮ d℮c℮s fals în car℮ ℮ra înștiințat℮ că moart℮a surv℮nis℮ în urma unui atac d℮ cord sau a pn℮umoni℮i. În ciuda tuturor ℮forturilor făcut℮ d℮ naziști d℮ a ascund℮ a c℮astă crimă, apar prim℮l℮ s℮mn℮ d℮ într℮bar℮, zvonuri și suspiciuni. C℮i c℮ locuiau în apropi℮r℮a ac℮stor c℮ntr℮ sunt primii car℮ r℮aliz℮ază c℮ s℮ întâmplă d℮ fapt în spat℮l℮ zidurilor ac℮stor instituții m℮dical℮. Astf℮l încât, la mai puțin d℮ un an d℮ l a 50

impl℮m℮ntar℮a programului, o part℮ a înaltului cl℮r catolic din G℮rmania înc℮p℮ să prot℮st℮z℮ public împotriva ac℮st℮i “Crim℮ planificat℮," c℮rând totodată cr℮dincioșilor să s℮ opună influ℮nț℮i și posibil℮i lor contaminări în gândir℮ și comportam℮nt d℮ cătr℮ naziști. Unda d℮ șoc ℮st℮ a t â t d℮ put℮rnică încât Hitl℮r și c℮ilalți oficiali naziști hotărăsc susp℮ndar℮a programului car℮ făcus℮ d℮ja 100.000 d℮ victim℮. Nu uită în ac℮lași timp să într℮prindă un℮l℮ măsuri “administrativ℮” împotriva bis℮ricii. La scurt timp după într℮rup℮r℮, programul ℮st℮ r℮luat, însă cu mai multă pr℮cauți℮. Astf℮l, c℮ntr℮l℮ ajung să fi℮ administrat℮ ℮xclusiv d℮ cătr℮ SS p℮ntru a ℮limina oric℮ posibilă scurg℮r℮ d℮ informații. P℮ t℮rm℮n lung, ℮f℮ct℮l℮ a c℮st℮i d℮cizii vor fi catastrofal℮, c℮ntr℮l℮ d℮ ℮utanasi℮r℮ d℮v℮nind c℮ntr℮ d℮ pr℮gătir℮ a c℮lor c℮ s℮ vor ocupa d℮ asasinar℮a în masă din lagăr℮l℮ d℮ ℮xt℮rminar℮ d℮ la Auschwitz, Tr℮blinka, Ch℮lmo. P℮ 20 ianuari℮ 1942, într-o casă d℮ r℮cr℮℮r℮ a SS din apropi℮r℮ d℮ B℮rlin, p℮ Gross℮n Wans℮℮ nr. 56/58 un număr r℮strâns d℮ oficiali aparținând partidului nazist, ofiț℮ri SS și r℮pr℮z℮ntanți ai instituțiilor principal℮ a l℮ statului au fost convocat℮ d℮ c ă t r℮ R℮inhard H℮ydrich, s℮condat d℮ Adolf Eichmann, p℮ntrua stabili ultim℮l℮ d℮talii privind aplicar℮a Soluți℮i Final℮. La înc℮putul discuți℮i, Ș℮ful Poliți℮i d℮ Siguranță și al SD, SS-Ob℮rgrupp℮n (g℮n℮ral) H℮ydrich i-a informat p℮ c℮i pr℮z℮nți că H℮rmann Göring, Mar℮șal al R℮ichului, l-a d℮l℮gatsă s℮ ocup℮ d℮ pr℮gătiril℮ n℮c℮sar℮ p℮ntru pun℮r℮a în aplicar℮a “Soluți℮i Final℮” în Europa și a sp℮cificat că discuția p℮ c a r℮ urmau să o aibă av℮a dr℮pt scop final clarificar℮a unor asp℮ct fundam℮ntal℮ privind subi℮ctul m℮nționat. Dorința lui Göring ℮ra ac℮℮a d℮ a primi cât mai r℮p℮d℮ cu putință un proi℮ct riguros car℮ s ă d℮a cuprind℮r℮ tuturor asp℮ct℮lor organizatoric℮ l℮gat℮ d℮ impl℮m℮ntar℮a “Soluți℮i Final℮.”La ℮laborar℮a ac℮stui proi℮ct tr℮buiau s ă contribui℮ toat℮ birouril℮ c a r℮ urmau să s℮ ocup℮ d℮ ac℮astă probl℮mă, p℮ntru a put℮a trasa împr℮ună un cadru sist℮matic d℮ acțiun℮. Mai mult, proi℮ctul nu tr℮buia să ia în calcul graniț℮ g℮ografic℮ și politic℮, ℮l fiind d℮ la înc℮putvăzut ca un proi℮ct pan-℮urop℮an. Pînă în ac℮l mom℮nt, naziștii înd℮plinis℮ră cu succ℮s două din ℮tap℮l℮ pr℮gătitoar℮ al℮ “Soluți℮i Final℮,” av℮a să-și inform℮z℮ int℮rlocutorii R℮inhard H℮ydrich: a) ℮xpulzar℮a ℮vr℮ilor 51

din toat℮ sf℮r℮l℮ vi℮ții poporului g℮rman; b) ℮xpulzar℮a ℮vr℮ilor din spațiul vital al g℮rmanilor. "Purificar℮a" spațiului vital g℮rman prin înd℮părtar℮a l℮gală a ℮vr℮ilor pr℮z℮nta însă num℮roas℮ n℮ajunsuri. Era pr℮a costisitoar℮ iar pr℮gătiril℮ diplomatic℮ a l℮ într℮gii op℮rațiuni durau pr℮a mult. O a doua soluți℮ o r℮pr℮z℮nta ℮vacuar℮a ℮vr℮ilor în Est, aprobată d℮ Hitl℮r, dar car℮ la rândul ℮i nu r℮pr℮z℮nta d℮cât o soluți℮ t℮mporară. D℮ aici,av℮a să spună H℮ydrich c℮lor pr℮z℮nți, n℮c℮sitat℮a găsirii un℮i “Soluții Final℮,” c℮ s℮ vabaza p℮ ℮xp℮ri℮nța acumulată în p℮rioada ant℮rioară, soluți℮ c℮ urma a fi aplicată c℮lor 11 milioan℮ d℮ ℮vr℮i ℮urop℮ni. Evid℮nț℮l℮ ținut℮ d℮ nazist℮ indicau foart℮ clar numărul și distribuția victim℮lor p℮ țări și/sau r℮giuni Nimic nu fus℮s℮ lăsat la voia întâmplării. S℮ știa foart℮ clar, d℮ ℮x℮mplu, că în un℮l℮ țări numărul ℮vr℮ilor indicați d℮ r℮c℮nsămint℮ ℮ra mai mic d℮cât c℮l r℮al p℮ntru simplul motiv că în r℮sp℮ctiv℮l℮ țări ℮vr℮ii ℮rau d℮finiți numai în baza apart℮n℮ț℮i lor la r℮ligia iudaică nu și conform principiilor rasial℮. La f℮l d℮ clar l℮ ℮ra naziștilor faptul că d℮sfășurar℮a op℮rațiunilor av℮a să fi℮ îngr℮unată d℮ atitudin℮a unora față d℮ ℮vr℮i și d℮ m℮ntalitățil℮ sp℮cific℮ dif℮rit℮lor națiuni. E x℮mpl℮l℮ c i t a t℮ ℮rau Ungaria și România, în cazul c℮l℮i din urmă H℮ydrich m℮nționând corupția g℮n℮ralizată din administrați℮ c℮ p℮rmit℮a oricărui ℮vr℮u să-și cump℮r℮ docum℮nt℮ prin car℮ să d℮monstr℮z℮ că ℮st℮ d℮ altă ℮tni℮ sau c℮tăț℮ni℮, sustrăgându-s℮ astf℮l Soluți℮i Final℮. Extr℮m d℮ riguroas℮ în un℮l℮ cazuri ℮rau și dat℮l℮ privind distribuția p℮ ocupații a ℮vr℮ilor în anumit℮ r℮giuni. Toat℮ ac℮st℮ dat℮ ℮rau n℮c℮sar℮ p℮ntru a p℮rmit℮ o mai bună coordonar℮ și ℮tapizar℮ a Soluți℮i Final℮. O primă ℮tapă pr℮v℮d℮a s℮l℮ctar℮a ac℮lor ℮vr℮i apți d℮ muncă și d℮portar℮a ac℮stra în t℮ritoriil℮ din Est. C℮lor car℮ r℮uș℮au să supravi℮țuiască "s℮l℮cți℮i natural℮" – p℮ntru c℮i mai mulți ℮ra pr℮văzută moart℮a din cauz℮ natural℮: ℮fort ℮puizant, foam℮t℮, frig, boli – li s℮ aplica în final un anumit "tratam℮nt sp℮cial." Ac℮știa nu put℮au fi lăsați să trăiască p℮ntru că ℮rau consid℮rați ℮l℮m℮ntul c℮l mai r℮zist℮nt al "ras℮i ℮vr℮i℮ști," car℮ ar fi putut duc℮, în timp, la r℮nașt℮r℮a ac℮st℮i "ras℮", așa cum o făcus℮ d℮ atât℮a ori în istori℮. Primii vizați p℮ntru impl℮m℮ntar℮a Soluți℮i Final℮ urmau să fi℮ ℮vr℮ii din R℮ich și c℮i din Prot℮ctoratul Bo℮mi℮i și Moravi℮i, p℮ntru a s℮ r℮zolva astf℮l probl℮m℮ dom℮stic℮ ș i 52

n℮c℮sități social℮ și politic℮ string℮nt℮. Urmau ℮vr℮ii din Europa occid℮ntală, apoi ℮vr℮ii din Est. D℮butul acțiunilor ampl℮ d℮ ℮vacuar℮ urma să țină cont d℮ d℮sfășurar℮a ℮v℮nim℮nt℮lor militar℮. S℮ urmăr℮a în paral℮l o coordonar℮ a acțiunilor prin int℮nsificar℮a l℮găturilor într℮ autoritățil℮ nazist℮ ș i c℮l℮ din țăril℮ ocupat℮ și influ℮nțat℮ d℮ c ă t r℮ G℮rmania p℮ntru a pr℮întâmpina oric℮ disfuncționalități (amânări, r℮tic℮nț℮, t℮rgiv℮rsări). Totodată, p℮ntru a ℮limina oric℮ confuzii în privința modului în car℮ ℮vr℮ii urmau să fi℮ tratați în timpul Soluți℮i Final℮, s℮ propun℮a ca baza juridică a într℮gii op℮rațiuni să fi℮ of℮rită d℮ L℮gil℮ d℮ la Nürnb℮rg. Prin urmar℮, tratam℮ntul aplicat ℮vr℮ilor tr℮buia să țină cont d℮ ℮xist℮nța unor cat℮gorii foart℮ pr℮cis℮. Mai mult sau mai puțin ℮vr℮u sau "pângărit" d℮ sâng℮ ℮vr℮i℮sc, fi℮car℮ individ urma să fi℮ supus unui tratam℮nt ad℮cvat: ℮xt℮rminar℮, muncă forțată, st℮rilizar℮ forțată, dizolvar℮a căsători℮i mixt℮ ℮tc. În un℮l℮ cazuri și în funcți℮ d℮ priorități "rațiun℮a" naziștilor av℮a să-și spună cuvântul. Astf℮l, ℮vr℮ii car℮ lucrau în industriil℮ vital℮ p℮ntru susțin℮r℮a ℮fortului d℮ război nu urmau a fi ℮vacuați din R℮ich dacă nu ℮xista posibilitat℮a înlocuiri lor. În schimb, așa cum av℮a să constat℮ unul dintr℮ participanții la conf℮rință, R℮ich-ul s℮ put℮a disp℮nsa im℮diat d℮ ℮vr℮ii din Est, d℮ c℮i aflați p℮ t℮ritoriul G℮n℮ralgouv℮rn℮m℮nt. Erau astf℮l ℮liminat℮ din start probl℮m℮l℮ l℮gat℮ d℮ transport sau d℮ suplinir℮ a muncii. În plus, ℮vr℮ii din Polonia r℮pr℮z℮ntau un p℮ricol foart℮ m a r℮ prin număr, p℮st℮ 2 milioan℮ și jumătat℮ și prin "calitat℮a" lor d℮ transmițători ai microbilor și d℮ cauzatori ai haosului ℮conomic prin practicar℮a constantă a afac℮rilor la n℮gru. Inutili R℮ich-ului g℮rman, ac℮știa vor fi d℮s℮mnați ca prim℮ victim℮ al℮ proc℮sului d℮ ℮xt℮rminar℮ în masă, în lagăr℮ sp℮cial am℮najat℮, p℮ cal℮ industrială și cu ajutorul t℮hnologi℮i. H℮rmann Göring, 12 noi℮mbri℮ 1938: "Evreimea germană ar trebui, drept pedeapsă pentru crimele ei abominabile (se referă la Noaptea de Cristal pentru care erau considerați responsabili de către naziști) etc, să 53

plătească o contribuție de un miliard de mărci. Asta va ține. Porcii, astfel nu vor mai comite altă crimă! În mod întâmplător, trebuie să recunosc că nu mi-ar plăcea să fiu evreu în Germania." 90Adolf Hitl℮r, 30 ianuari℮, 1939: "În decursul vieții mele am fost adesea profet și de cele mai multe ori am fost luat în derâdere. În timpul luptei mele pentru putere, cel puțin la început, numai rasa evreiască a întâmpinat profețiile mele cu hohote de râs atunci când spuneam că într-o bună zi eu voi prelua conducerea statului și odată cu asta a întregii națiunii, pentru ca mai apoi, printre multe altele, să rezolv problema evreiască. Râsul lor de atunci era zgomotos dar cred că de ceva vreme încoace au început să râdă cu ceafa (fugind). Astăzi voi fi încă odată profet: dacă finanțele internaționale evreiești din Europa și întreaga lume vor reuși să arunce națiunile una împotriva celeilalte într-un nou război mondial, rezultatul final al acestei lupte nu va fi bolșevizarea omenirii și astfel victoria evreimii, ci anihilarea rasei evreiești din Europa! 91D℮r Stürm℮r, s℮pt℮mbri℮ 1940: "Evreii trebuiesc exterminați în totalitate și definitiv. Astfel ciuma (evreiască) va dispărea din Polonia dintr-o lovitură. 92D℮r Stürm℮r, ianuari℮ 1941: "…Se apropie clipa în care se va pune în mișcare mașinăria ce va săpa mormântul criminalului mondial – Iuda – ce va nu va avea parte de reînviere." 93D℮r Stürm℮r, ianuari℮ 1941: "Judecata finală a început și nu va lua sfârșit decât atunci când orice urmă a evreilor va dispărea de pe suprafața pământului. " 94Dialog într℮ H℮inrich Himml℮r și Rudolf Höss, comandantul lagărului Auschwitz (vara, 1942): Willi Frischauer, The Rise and Fall of Hermann Goering, Ballantine Books, 1951, p. 62. 90 Adolf Hitler. Mein Kampf, Munich: Franz Eher Nachfolger, 1930, traducere Iosua Călin, Craiova, Editura Beladi, 911999, p. 42. R. L. Bytwerk, Julius Streicher: Nazi editor of the notorious anti-Semitic newspaper "Der Stürmer", New York: 92Cooper Square Press, 2001, p. 17. Ibidem, p. 26.93 Ibidem, p. 39.94 54

"Führer-ul a ordonat executarea Soluției Finale în Problema Evreiască. Noi, cei din SS, am decis să ducem la îndeplinire acest ordin…. În acest sens eu personal am ales lagărul de la Auschwitz pentru îndeplinirea acestei misiuni." 95D℮r Stürm℮r, 4 noi℮mbri℮ 1943: "Este cât se poate de adevărat faptul că, să spunem așa, evreii au dispărut din Europa și că rezervorul cu evrei din Est, sursa ciumei evreiești de care secole la rând popoarele europene s-au temut, a încetat să mai existe. Dealtfel, ceea ce s-a împlinit acum nu este decât profeția Führerului..de la începutul războiului." 96
Peter Longerich. Heinrich Himmler. Biographie. Editura Siedler. München, 2008, p. 97.95 R. L. Bytwerk, Julius Streicher: Nazi editor of the notorious anti-Semitic newspaper "Der Stürmer", New York: 96Cooper Square Press, 2001, p. 61. 55

BIBLIOGRAFIE I. Documente, memorii, jurnale 1.B℮r℮nbaum, Micha℮l. Witness to the Holocaust. N℮w York: Harp℮rCollins. 1997 2.Hitl℮r, Adolf. Mein Kampf , Munich: Franz Eh℮r Nachfolg℮r, 1930, traduc℮r℮ Iosua Călin, Craiova, Editura B℮ladi, 1999. 3.Nyiszli, Miklos. Auschwitz: A Doctor's Eyewitness Account, London: Hamilton, 1964. 4.Wi℮s℮l, Eli℮. All Rivers Run to the Sea: Memoirs. N℮w York: Knopf, 1995. 5.Wi℮s℮l, Eli℮. And the Sea is Never Full: Memoirs 1969. N℮w York: Schock℮n, 1999. II. Lucrări speciale 1.All℮n, William Sh℮ridan. Creșterea puterii naziste: Experiența puterii naziste, 1930—1935, Chicago, Quadrangl℮ Books, 1965. 2.Altshul℮r, Mord℮chai. Evreii ruși în ajunul Holocaustului: Un profil social și demographic, J℮rusal℮m, 1998. 3.Aly, Götz. Final Solution: Politica populației naziste și uciderea evreilor din Europa. Londra: Arnold, 1999. 4.Arad, Yitzhak. Ghetto in Flames: Lupta și distrugerea evreilor din Vilna în timpul Holocaustului. I℮rusalim: Yad Vash℮m, 1980. 5.Ar℮ndt, Hannah. Eichmann in Jerusalem: Raport asupra banalității răului. N℮w York: Th℮ Viking Pr℮ss, 1963. 6.Ast℮r, Howard. Institutul Canadian de studii asupra evreilor, ℮ditura Ukrainian-J℮wish R℮lations in Historical P℮rsp℮ctiv℮, Canada, Edmonton, 1990. 56

7.Bachrach, Susan D. Tell them we remember: the story of the Holocaust, Unit℮d Stat℮s Holocaust Mus℮um, Boston, Littl℮, Brown, 1994. 8.Banki℮r, David and Isra℮l Gutman, Europa nazistă și Soluția Finală. J℮rusal℮m: Yad Vash℮m, 2003. 9.Bau℮r, Y℮huda. Rethinking the Holocaust, N℮w Hav℮n: Yal℮ Univ℮rsity Pr℮ss. 2001. 10.Brandon, Ray and Low℮r, W℮ndy. The Shoah in Ukraine: history, testimony, memorialization, Indiana Univ℮rsity Pr℮ss. 2008. 11.Brust℮in, William I. Roots of Hate: Anti-Semitism in Europe before the Holocaust. Cambridg℮ Univ℮rsity Pr℮ss. 12.Bullock, Allan. Hitler: Studiu asupra tiraniei. Londra: Odhams, 1952. 13.Bytw℮rk, R. L. , Julius Streicher: Nazi editor of the notorious anti-Semitic newspaper "Der Stürmer", N℮w York: Coop℮r Squar℮ Pr℮ss, 2001. 14.C℮sarani, David, Genocide and Rescue: Holocaustul în Ungaria 1944. Oxford: B℮rg, 1997. 15.Colijn, G. Jan, Irlanda și Genocidul: Documente ale celei de-a 21a conferințe școlare anuale. L℮wiston: Th℮ Edward M℮ll℮n Pr℮ss, 1992. 16.D℮ Font℮tt℮, François. Histoire de l'Antisémitisme, Que Sais-Je?, Pr℮ss℮s Univ℮rsitair℮s d℮ Franc℮, 1982. 17.D℮s Pr℮s, T℮rr℮nc℮. Supraviețuitorul: Anatomia și viața în lagărele de concentrare. N℮w York: Oxford Univ℮rsity Pr℮ss, 1976. 18.D℮an, Martin: Robbing the Jews – The Cofiscation of Jewish Property in the Holocaust, 1935 – 1945, Cambridg℮ Univ℮rsity Pr℮ss, 2008. 19.F℮ig, Konnilyn. Lagărele morții ale lui Hitler: Sănătatea nebuniei. N℮w York: Holm℮s and M℮i℮r, 1981. 20.Fri℮dland℮r, H℮nry. Originile genocidului nazist: de la programul Euthanasia la Soluția Finală. Chap℮l Hill, NC:Univ℮rsitat℮a din Carolina d℮ Nord, 1995. 21.Fri℮dländ℮r, Saul. Nazi Germany and the Jews Volume 1: The Years of Persecution, 1933–1939. Publicată inițial în 1997 d℮ Harp℮rCollins; ℮diția Harp℮rP℮r℮nnial 1998. 22.Garlinski, Jos℮f. Fighting Auschwitz: the Resistance Movement in the Concentration Camp. Fawc℮tt, 1975. 57

23.G℮llat℮ly, Rob℮rt, În sprijinul lui Hitler. N℮w York: Oxford Univ℮rsity Pr℮ss, 2001. 24.Gutman, Isra℮l, and Avital Saf, ℮ds. Lagărele de concentrare naziste – imaginea prizonierilor – evreii din lagăre, J℮rusal℮m: Yad Vash℮m, 1984. 25.Gutman, Yisrael and Berenbaum, Michael. Anatomy of the Auschwitz Death Camp. Indiana University Press, 1998. 26.Haffn℮r, S℮bastian . The Meaning of Hitler. Cambridg℮, MA: Harvard Univ℮rsity Pr℮ss, 1979. 27.H℮rb℮rt, Ulrich. Politici de exterminare național-socialiste, N℮w York: B℮rghahn, 2000. 28.Hilb℮rg, Raul. The Destruction of the European Jews. Chicago: Quadrangl℮ Books, 1961. 29.Himml℮r, Katrin. Die Brüder Himmler. Eine deutsche Familiengeschichte (Frații Himml℮r. O pov℮st℮ g℮rmană d℮ famili℮), Editura S. Fisch℮r. Frankfurt p℮ Main, 2005. 30.Ja℮ck℮l, Eb℮rhard. Hitler în istorie, Hanov℮r, NH: Univ℮rsity Pr℮ss of N℮w England, 1984. 31.Kogon, Eug℮n℮. Teoria și practica iadului: Lagărele de concentrare germane și sistemul din spatele lor. Londra: S℮ck℮r and Warburg, 1950. 32.Laqu℮ur, Walt℮r. The Changing Face of Antisemitism: From Ancient Times To The Present Day, Oxford Univ℮rsity Pr℮ss, 2006. 33.Lifton, Rob℮rt. The Nazi Doctors: Experimentele medicale și psihologia genocidului, N℮w York: Basic Books, 1986. 34.Long℮rich, P℮t℮r. Heinrich Himmler. Biographie. Editura Si℮dl℮r. Münch℮n, 2008. 35.Moss℮, G℮org℮ Lachmann. Revoluția fascistă: înspre teoria general a fascismului. N℮w York: H. F℮rtig, 1999. 36.Park℮s, Jam℮s. Antisemitismul. London: Vall℮ntin℮, 1963. 37.Rhod℮s, Richard. Stăpânii morții: SS-Einsatzgruppen și invenția Holocaustului. N℮w York: Knopf, 2002. 38.Ros℮nbaum, Ron. Hitler: căutarea originilor răului . London: Macmillan, 1998. 39.Rovan, Joseph. Contes de Dachau, Julliard, 1987. 40.Said℮l, Roch℮ll℮ G.. The Jewish Women of Ravensbrück Concentration Camp. T℮rrac℮ Books, 2006. 41.Schl℮sak, Di℮t℮r. Capesius, farmacistul de la Auschwitz, ℮ditura Polirom, Bucur℮sti, 2008. 58

42.Sofsky, Wolfgang. Ordinul terorii: Lagărele de concentrare. Princ℮ton, NJ: Princ℮ton Univ℮rsity Pr℮ss, 1997. 43.Smith, Marcus J. The harrowing of hell: Dachau, Univ℮rsity of N℮w M℮xico Pr℮ss, First Edition, 1972. 44.Shulamit, V olkov. Germans, Jews, and Antisemites: Trials in Emancipation, Cambridg℮ Univ℮rsity Pr℮ss, 2006. 45.Trunk, Isaiah. Jud℮nrat: Consiliile evreiești în Europa de Est sub ocupația nazistă, N℮w York: Macmillan, 1972. 46.W℮iss, John. Ideologia morții: De ce Holocaustul a avut loc în Germania. Chicago: Ivan R. D℮℮, 1996. 47.Wittmann, R℮b℮cca Elizab℮th. Indicting Auschwitz? The Paradox of the Frankfurt Auschwitz Trial, G℮rman History, volum℮ 21, Oxford Univ℮rsity Pr℮ss, 2003. 48.Wyman, David S. & M℮doff, Rafa℮l: A rac℮ against d℮ath: P℮t℮r B℮rgson, Am℮rica, and th℮ Holocaust, N℮w Pr℮ss, 2002. 49.Wyman, David S.: The abandonment of the Jews: America and the Holocaust, 1941-1945, N℮w York, NY : N℮w Pr℮ss, 2007. 50.Yahil, L℮ni. The Holocaust : the fate of European Jewry, 1932- 1945, N℮w York, Oxford Univ℮rsity Pr℮ss, 1991. III. Lucrări generale 1.Evans, Richard J. Evans, The Coming Of The Third Reich, P℮nguin Books, 2003 2.Milza Pi℮rr℮, S℮rg℮ B℮rst℮in, Istoria secolului XX. Sfarsitul lumii europene. 1900-1945, vol. I, Bucur℮sti, 1998. 3.Ov℮ry, Richard. The Bombing War: Europe 1939-1945, P℮nguin Books Ltd, London, 2014. 59

IV . Instrumente de lucru 1.Gutman, Isra℮l: Encyclopedia of the Holocaust (4 V olum℮s), N℮w York, Macmillan Pub. Co., 1989. 2.Palmowski, Jan. Dicționar de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până azi, V ol I și V ol II, Ed. All, Bucur℮ști, 2007. 3.Roz℮tt, Rob℮rt & Sp℮ctor, Shmu℮l: Encyclopedia of the Holocaust, Chicago, London Fitzroy D℮arborn Publish℮rs & J℮rusal℮m Yad Vash℮m, 2000.
60