Copyright © BREN, 2008 Toate drepturile sunt rezervate autorilor. Editură acreditată CNCSIS, Adresa: EDITURA BREN „Str. Lucăcești nr. 12 sector 6, București Tel/Fax: (021) 637.30.29 (021) 637.03,81 Descrierea CIP a Bibliot în OPRAN, CONSTANTIN “Ci Naționale a Romania] Managementul proie, Stan. Bucureși”: BREN celor Constantin Opran, Sergiu. | Bibiogr. [ 7 SEN 976-973-648 495.7 | 1. Stan, Sergiu ici: Prof. Univ. dr. Pi Ni 5284/2010 Ul] BN ISBN 978.973.648.453) IMPRIMA: AT ÎN Re Tear Braye RCNA CUPRINS TOLUL 1 Managementul organizațiilor prin proiecte 1.1. Cooperarea si parteneriatul internațional 1.2. Inițierea proiectelor. ; 2 1.2.1. Conditionarea proiectelor. miră 2. Necesitatea previziunilor și a prev 1.8. Indicatori de succes și ee = ra i tupele ma . rin proiecte. 58 om “i 1 Instrumentele Structurale Europene ~ 0 politica de 1.11.3, Politica regională si de coeziune a Uniunii Europene 2007. 2013. 75 : dit 4. Programul Operational Regional 5 Arhitectura instituțională la nivel și Fondurilor structurale, ational pentru adminis | SI 6. Pregătirea potențialilor beneficiar N = * Tograme ale Uniunii Fu n Rom, N uz unii Europene in Romania. Programul Cadru CAPITOLUL 2 Managementul prok a. Managementul plete 2.1.1. Conee i : nceptul de proieci m2 212, Ciclu de viață al unui ct . 2.13. Elementele ce beg v6 -omponente 2. 14, Studii de caz p ale ciclului de viață al proiectului 96 rivind ciclul de viat al proiectului al proiectului. 7 23.1. Caracterizare, 232 stg 235 Studiul de feabiltate 24 233. Planul late 2 de ata chimbe min area, mode iis ‘ernizarea și re reat managementul . tarea mar i m nagementului propunerilor de proiccte, ncipiu Privis . „4 autocvalvarea propunerilor de luare și so 154 și selectane A i moni 4 propunerilor de Ori 7 izarea pr 15 telor 161 4 2.6.1. Controlul si monitorizarea proiectului 161 2.6.2. Finalizarea proiectului 168 2.6.3 Planul de management al sferei de cuprindere a proiectului… 172 2.6.4. Planul de implementare tehnologică a rezultatelor proiectului 17 2.6.5. Beneficii aduse participanților si societății 1 2.6.6. Avantajele produsului obținut in cadrul proiectului. Impactul social si ecologic. 180 2.6.7. Propunerea unor noi proiecte pe baza proiectului incheiat….182 CAPITOLUL 3 Managementul administrării resurselor materiale în cadrul proiectelor i 3.1. Resursele materiale in cadrul proiectelor, 188 3.2, Importanța managementului administrării resurselor materiale ……192 313 Strategii manageriale utilizate în administrarea resurselor materiale ale proiectului. — 193 3.3.1 Etapele procesului de administrare a resurselor materiale……193 3.4. Managementul stocurilor de materiale in cadrul proiectelor. 200 3.4.1 Intervenția din partea managerului de proic 200 3.4.2 Metode modeme de management ale stocurilor de materiale în proiecte. – 201 3.5. Proceduri de aprovizionare pentru pTOIECte…. „204 CAPITOLUL 4 Managementul riscurilor în proiecte 4.1. Elemente de principiu privind riscul 4.2. Elemente de principiu privind managementul riscurilor 43. Manager de rise 4.4. Psihologia riscurilor. 4.4.L.Elemente de principiu . 4.4.2 Riscuri legate de structura comportamentala a decidentilor 4.4.3. Riscuri legate de punerea în practica a elementelor. decizionale. . ang 444. Riscuri legate de d organizatorice 4.4.5 Perceptia riscurilor, 4.5. Managementul conflictele. ferent 4511 Elemente de principiu 240 152. Caracteristicile rezonări conic 248 453 Managementul conflictelor în cadrul proie a 454 Analiza Situații 4.5.5. Evoluția co 46. Managementul ris lor de criză în cadrul consorțiilor de proiect nflictelor și soluționa 2 lor în proiecte iscului operational, 46.1 Elemente de principi. as 262 Roll echipei de proiat in management acala 5 operational 2 $f Elemente de pinipiu privind maneacg, 208 48. Analzaproiectulifolosind many riscurilor 49, Elem i 269 fundamentale privi 49.1. Managementul riscuri 492. Metode avansate in managementul riscurilor financiari, „4.93 Noile modele ale afa ind managementul riscurilor financiare. 285 286 lor financiare. ‘cerilor financiare 29! ‘10 Aalizariscuior nana. 2 CAPITOLUL s Managementul cai proiecte lemente de principi $2 Manse Privind management eli 307 $3 Proce ea ltt ttle CrQN i 54 Lezinaițemezenca al at proiectului ad Stiaciso, “ME Manaemeay ata totale si diverse standarde de 3. Modele de CAPITOLUL 6 62 Relat metodele de management și costul gi bee e partenerilor proies ar sage le proiectului. tad Peome ciare ale proiectului. CAPITOLUL 7 vansate Metode avans rasanagenctl proc e Benchmarking” Sa 7.1.2, Utilizarea „Beni elor. . air lizei concurenfiale 2 Miter nentului concurenței. Benchmarkingul in acti inv 713, Deaarea unui proict de benchmarking — “agentul prin proiecte folosind teoria constrâng roe Caracerzaea eri constrângerilor, a 734 edu con promis bazată pe teoria constrângerilor. 2. Procedura de com; 122. nerea teoriei constrângerilor în managementul prin 7.2.3:Transpunere proiecte. o III Bibliografie …… _ E PREFAȚĂ i ‘ îndruma pentru elaborarea unei a unei propuneri , Lescon propuneri de proicet. ai icon management zementul proiectelor Cuvinte-chee i Managemental proiectelor este un instrument de planificare, coordonare înte-cheie în managementul proiectel realizare și control al activităților complexe din structurile industriale. er comerciale, sociale, culturale și politice modeme. Orice activitate modema este privită ca un proiect modem, cu un canoe” cope. care impune o. viziune nouă, începând eu analiza arate „o proigetului i terminând cu reutilizarea ecient a rezltatlor necesități Pil sistemului globaizat economie și polii concurența al acestuia, Prizee, competiivttea dintre production, un respect mai mare pentru valoarea respect pentru bună mare pent proictulti și implicit pentru costul acestei fore de muncă au de muncă Voltaren unor noi tehnici de management al proiectelor. Primul dus la dz ceea ce clientul daeste este cștigător și va supraviețui în care ul sistem concurenial, Soluia este realizarea unu sistem de Sadu perforant eu un management adecvat de programe și roate tarea celor care formează forța O afacere eficientă înseamnă o investiție într-un proiect performant. cu zici previaibile și planificate. Se are în vedere faptul că o struct meant de succes deshșoară o activitate prin proiecte, aceasta ind Cur solgie de existență în cadrul sistemului economie concurențal Slobazat, cu activitai având un grad inalt de imprevizbilitate Srzanizayile de succes, structurale prin proiecte, conduc Ta o societate ore structurată prin proiecte. Investiția in dezvoltarea prin proiecte mica managementul afacerilor prin proiecte cu parteneri care au activități prevail pe o piată prevail, cu evaluarea și minimizarea riscurilor in nl cuperiiei siuaților imprevizibil. Deasemenea, activitatea de Seroetare proiectare mu este optional, ci absolut obligatorie pentru o strategie de succes în afaceri. Caracteristica definitorie a unui proiest ete noualea sa. Un proiect est un pas în necunoscut, pândii de riscuri si de incertitudini, Nu există do N in pe et entice și har un priest ar repel va ide care A proiecte Pe sal în mai multe dintre aspectele sale comercial seer trative, sociale, politice, fizice sau temporale, Proiectul este tei sami, care realizar o cane Doi, unica bine definită în părin 4-1. Elemente de pri Elemente de principiu priving riscul Orice. aciviate are spective organizatorică din e, pa de rise, | ri are face 24 de rise. În fiecare zi struct diverse rise, Todas gan, PE et abordată iret sau indirect de eur. Trăim into lume a since PETSOane fizice, sîntem supuși la diverse are Sunt la dispoziția noasng Iul. Aceste riscuri se retea la bunurile Mucrăm. Implementarea op Pareneri cu care luare, e tn are urmare, un import tnt stem de management sa Eul în CE Penta penne a itv pe Aanagement al iscu devine, pen Pater eae gl (Bina 2994) Structură organizatorică, cât $ aleatori cara efect în iba Par că vrem a AE ale unor asemenea evenimente manager e CA Sioranță Te pu e ne pace sau nu? Probabil că nu acer și, mai aa Olt obligatorii ut. Managementu riscului Și Tare” amanagemennigee Sct una, Activitate de succes n aa eet Al riscului conde Proiecte. O acgoaniZatorice prin proiect Shier umane. Mutitudinen ee? importa vite ecorespunzătoare oma de iți pen, Și Ompleiaees Pierderi financiare, politice i fan 209 instrumentelor dezvoltate de ramet ing tt pure ek tp cere dezvol maximale,© ttivitate senina, acești doi Oi at Conceptul, egale Activitatea ge 20% și iefină, acești 4 magi ds BR i Piete, dey ansgement al scl iad hed nant macroriscuri anumit sens, a unei institu a Structuri organizatorice sau a unui i n dinte de eve tacuri sectii pric (e citite a insti seu ES Le Ce aude insuicientacorelare inte ua na activi d cad paru organizatorice sau ale pir Particularități aci e cadru general al proiectul i. i În accepțiunea tori cai sdecze element incert, day = aceia data de Aeademie, se definește iai > societățile de sept » expunerea la posibilitatea pierderii 4 ări consideră acest element drep ste cate în evaluarea siseuilon, e vulpi SIbOrată a riscurile seul rhe ziarelor posibile, pret ilitatea și valorile i e d te reia și all a ii relent se realista fe’ pry ease nor Panett” cântare e Ben fe pin ser eee partner i a pierderilor post” pentru fiecare alege” mult mai tad apte iaca Ga erg SSB ulidimensigu tate; nu poate fi redus la un sing™ A i de ete ees precizate, putem remarca faptul CĂ ra imitat pentru rise diferă foarte mult: concepe arie fe tou pertinentă) că decide stă de multe horas OMEN, o ime Peru acceași site, Că deci și de mul er ate supune unitară aupra Aa, docd xi! A aceluiași concept? 210 lor în proiecte anagementu rise MANAGEMENTUL. PROIECTELOR – Managé iguroasă a elementelor comune Soluția survine tocmai în identifcareargwoasl comer e estor definiții cate stau la baza tuturor acest ” (nedeterminarea) si pierderea (Butler, 200 crime ese mezi Î otiunea de incert =e î aces sens, putem preciza ă noțiunea de incendie toe deta ; ului, Jeoarece validarea existene ses mistenei distinc. Vom acfinițile cnța a două reale poale, i să care existența 4 două feta de rise dacă *onsidera, astfel, că un eveniment nu este afe o pierdere. ext, se va produ ciun proces “eeritudine că, indiferent de context, se vă prod, i i a ob e etate, e ne relevă practic 101 Shi de aci calitatea imediată ne sară în orice COnștieny asumat, ce se desfășo: ate concluriona în acest contest, poale cone sr eimdinea a poa feline Cena fiscul si incertitudinea se întâlnesc abateri capabile nori diferite vizibil pol eo ea devenind n situații deosebite, evenimentleimpreviZ P ce m meat configurația alor pb se pot modifice fundamental configu crtiuines 1 e Po! „stim pote per deri e de diete mi prezente în diverse combinati! ind o ză că „în timp ny e a noțiuni pula se pot nda, între aceste două tant stiP e relor care d piicuive, dintre care cea mst impera peruci fo, incur Peniny d mite antice cate producerii Îsi dintre i rise se por face probabilalr saca Pt car pica nr nai ct pote Het a papi . mstinenele posibile a se pradiee (i e următoarea dei „biltatea producerii lor ss, se poate adm i, ce apare gi Marea celor de mai SHS rt, dar posibil, “ice, “eal element înc” mane, sociale ie de ‘enter tehnice, We Leese zubitoare „epecient în procesul evenimente ior pe eject posibil pie” „Recting variate sil pe man . 5 meio ject i ge valorile subjective și bu jc 2 Nireversinng (Dicționar de manage analiza aoe puiril is se realize ¥ VeygiSurarea riscului se realizează Pe re ate de net ec, să pn pec steuigs în a pierderilor posible “a particuare riscului st iat de manitetare al casete gu ie Și ca urmare se face ‘event ilitatea lor de realizare ca riscul și ine ey bicut se defineste drept un tatea sa de e probate de ct et e or ind probabilitatea de realizare a acestora este foarte mare De rise mediu – când probabilitatea de realizare a acestora este moderată De rise scăzut – când probabilitatea de realizare a acestora este foarte scăzută Fls, 43. Clasinearea even îmi renzaea pg SE P manage de rise ai gala Ste realizată, în mod particular, de Către cesta, în gener] ot Stnucturilor organizatorice sau 2i nitorsare și de cong jute Strategii de pă INOT de one Ast sau interiorul organizații , uri externe compare, a manageri este de tipul: set ătoareje et organizatorice, proiectul omits ă, Paraipan, 2004 * RISCURI INTERNE, ipan, 2004): Riscurile vizând am iscurile datora vel sori cit det e incoerente capilor sau a prioritățile i nd imprecisig altelor de sarcini | Vi concrete în ede compa lititii unor responsabilități Penis, al structuri organizatorice ‘biguitatea obie i a Proiectului, 3 Rica ehmotogh ler AS coool de inovație moderuizare, tht Modan și mo, apnea esi al , aplicarea res simulare, ploi tohnolO® le: re ca e ro în domeniu) Ur as Meîndepliciri modemizărlo Și Matic iq au. tchnolgti- Vizează aspecte ca fiabilitate? Portion, produce, Ines de. fabricație: eficacitate? » SU’s MO anche mice, efacita „a. „9 30% dintre înieprindefi ental riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management înainte de folosire, culatoarele înainte de fo i a serviciului, căruia îi este scădea costul general al stemului informatic, duel pe activitățile imează că reușese să testeze convenabil cal nr 16% ameliorează calitatea unei aplicați 5 ‘asa în timpul utilizării sale. Prioritatea interucuri cu So prevăzând. tansfrmare i au centr ‘isnt un model bazat pe servi St CE te mese că înreprinderii, Din declarația a 83% dintre persoane’s căi ani iar samy Vor inve crsiuni noi ale aplicațiilor lor ino ot care eră cumpărarea de noi aplicați, In loc Să Îi Per aleg ceea ce or pe care le a, / te utilizării scurie asociate ut mmponeate riscurile scie eyecare Riscul de producție are drept <0' jucție vizează m dezvoltări dé nol epmologi.. Riscul de Prodhete în cort, find Smeu a ne De poe În termeni PAL YC de serve, sfert companiei care asigură, COME Chim: de *istengétchnien tor companii pn numa transfer să > “panică saual dernizare poste A i tel inst consorțiul șă cul de inovație modei ați, at ma nologii, prin inovații brevetate sa! sut sel realize regcUREASCH să ofere servicile și pro iar dezvolte ci informației, de la parametri proiectat, la ni al tehnolo Nua intemet poate da semne de rile cathibile, căi de nulare-căutare ac cng ’tAie. Pentru securitatea COMMENT so Ge el însuși informațiile. tor umane epg, Riscurile in gestionarea FE sere, ment tățiea competenței, excesul de P Pănelor implicate in proiect cate cel mi Pi actorul general de educați tele Perea La mesaje despre eterice de tm ile. Expunerea la informație VI, de ty ha între 30 si 40 de a i alt ni educație , Samenit perp Repent tt terei A Stocp€reotipurile. desemnează 2 gi aia sunt normal par CE tipe în noastră a definit pen oi. Cu citiva sursele de la care S€ Si, “entierea erorilor și a “Orespund exact nevoilor activită ‘Ste mai performant pe piață. importantă decât Parte.“ Responsabilitatea a Tie socială și ca trebuie formată în ani de muncă. Procesul de „marea unor specialiști cu 0 procesul de insure Perfectionare si de învăța ‘Inala ținută etică și morala irmărește for Riscul documentației Proiectul cu erori sau cu omisiy e°P© documentația de organizație sau Ru) e er dă si documentația capeti jurisdic, legile [e a maj a docum te care se desfășoară în Pas veh ie a in SOM can tar toe vcspectivă de web. Control] Ele fii în epic. i ormație pagina pacii adept RE MS n A ere ferma page unui pot at intelectual fy COMI, având pi Towale de unu consiier frig „dosh trebuie incheiate cu asistenta iscuri în gesti 1a peur în gestionarea resale materiale, mare și în aprovi 8. Riseuri e competitiviate. An cond teme compan e se po cui © la adaptarea greoaie IE Valutar, riscul de transfer veVidenția umnat ptarea, greo: oale: riscul de pret, riscul om etl de mie a Twi ste de > Riso de prey a TVA, Riscul de ment de Pre apare datorii cept, pestei caut si monet prețului în timp, ine celta de cab în monezi MOM rea în AND, pe oare, de cite consort încheel sau al pli. DE decât prețul la nivel =p de la un geen Contractului de cumpărare de Hal are poate să ajungă mai n fin et ine conga tlt urata nek m, PS pi git tt tng ey B.P, ‘este al matei prime sai EI gemeata riscurilor în proiete MANAGEMENTUL PROIECTELOR -M în or contracte; anoperei. Acest rise se resimte mai ales în cazul încheierii unor contracte pe ” „este fix. femen lung sau cu livrare esalonatd pe mai multi ani, dacă preu ese Bx Ch pet Ca tă pet a e meta bit în contract. > Riscul valutar i eri în cadrul cut vel să n posibila ing ne pie eric, tai tanzacți fianciare, ca urmare a modificări e moment incheierii „eciere) a valutei de contract, în intervalul misca valutar apare, de actului și data, efectuării plăți în an EURO are 0 putere de “plu, în momentul în care moneda de plat EUR Me procurat 0 ase mai mare, ar parent const + (an ine Valu jecit a d i are frecvent mai scumpă în momentul Pl ar ap a wtectului de cumplrare de echipament urile monetar iile actuale ale economie, de pi dă “M323 sub imperil legii cereri și oferte n fa șocuri cea, Te$te riscul valutar, vulnerabilitatea țări n n, este posibil = pu ul ‘aa, alerta cca i *himitiă Va tine banii în bănci, În fi com rii, comportamentului m “ment poate fi cel de a tine yi sunt atrase de banci pot inf Sti preturilor. iscul de transfer valutar cauza unor d pici de valutar apare din sea putea cir, valutar sa poli ae tre partenerii consort! ui vata St duse estici pentru cfecuarea wan de pre fio ‘grag Sunt majorate excesiv. ire SCH ej mei tg Aig ezite din cauza TOT lor prod Song ONE. Pierderile din CA area pezv Revie’ prețului real, iat cursurilor MONET Pobate gy influențează fuctuațile 1. Riscul valu in care cu e al PO le care economisire. POPs, Fondurile de. econ acasă Fondurile e pani tt în vel, 3% ta consumul oare a prs Car + Comunicații între ele pron Pleat ot mai largă a siteme ial tiv POL fi văzute ca o Fata 9 ze distanță sacle > nanciare si comerciale ® geomet fe ca isca a TVA a Spi in concurență d Moduj de aplicarea TVA. activi, ists ie dar dacă le aplicare a TVA-ul să mu fe Uniunii Saner cletueare ee de tă 8 comuni ăn ar Uri Pe CFercompe 2000). TVA Crina Sb” o o anu series contrast 60 ce pel eng ervicilr contact cu acă un beneficiar N d Pi și a reelelor în as MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul anagementul riscuritor în proiecte americană pentru concepția unui si acd este un contract cu 0, so Menfionind TVA-ul german, i Web, TVA-ul nu trebuie dat, în timp ce ielate germană, ca va primi o factură respectarea procedurii de care nu va putea fi recuperat decât cu scule favor intemal ns i re). Legile și element peang, Ie americane în detrimentul societăților Preiudiciind în consecință bugetul statelor ite în mare parte din & investtiei, consorțiul de proiet pElira TVA-ul deductibil în exces, acestă au demonstry EXPeiențe. diferite, referitoare. x nd la pie Sun posibile întârzieri substanțiale aeerbate de deygjoPTUei monetare (afectează fluxurile de igEzărea monedei nationale. E posibil – ti de la autor, le A asuy A. Se recom, Autoritatile fiscale, pentru întârzieri! Bonet papi le de tzara dă ela cximarea impact folosirea și Se au în vedere reducerea pierderii A! contractelor de construcție (Su Vwwbrm.zo) > Ride nas spy Impozitul reprez intrun contact de pare ite pin alele Doce, ee inp tat pl Jemente de cost ide #8 impozitelor, să comma’, să înjelege Privat (PPP). La aceste tipuri I0 Alocim cosuri și coste Costurile și riscurile ‘ere Referitor | urile afe Și riscurile aferente impozitelor, 55 a sistem e impopictile aferente impozitelor: Publi, se au de impozite = cota de impozit pew a evoluția acestuia în proiecte — pierderea, tocate Prof (6: = tendința e de. MCtibila pe impo pie Dean ~ idende; ‘importa impozital cu Derrienor cas agg I sana (1 mventilor cordă iy n), scuti, PY vitae gama, ) im „tori cinci ani i pe profit si de creștere * 0» la dobinds ce se plete Acest impozit este subiect 2. Și al altor posibile reduceri 52 român a ture, Modificările valorilor in LEA lor în Yi valuta R sau USD, conduc | ur, aferente ș tae dene aferente 5 vp. Ae resticțiile pp PTamutrilor în EUR/ USP” Pitalization”); 216 R – Managementul riscrilor in proiecte MANAGEMENTUL. PROIECTEL igurile din diferente de curs valutar la împrumuturile î n EUR/USD sunt impozabil sunt impozabile. _ > Modalități de evitare a riscurilor de impozit in PPP: — thin capitalization — lobby, pentru schimbări în lege sau pentru negociere de scutiri aplicabile companiilor, un scop Special e ce — costurile fiscale aerenie diererntelor de curs valu «Rit negociere pentru eventualele modificări ale impozitelor, i Costurile sectorului public; tivelor în ce mărul PPP (Active Fixe vs. Active piectul contractului. poate fi izării fiscale — conform îveoisrată ca activ x intangiil, supus amor (ec conacul repturilor companiei de proiect din contact) otivul PPP poate fi PPP se acordă dreptul de a primi sume fixe Vio MO his și fiscale Tecunoscut și ca un activ financiar, pentru consider ce e vânzare cu (Similar unui contract de leasing finan Plata în ate); la 7 diferențe semnificative si tratamente F (AA și la impozitul pe profil apar în În unsa: www.brm.r0). ar dn partea co au importanta obține mai întăi carii din pi Morităților fiscale. 10. Riscul de firmmă/ de compa! Riscul operațional, concurential în activul care face of e, referitoare otential complexes m potent de activ renova nsultanțilo și a ural se re, riscul conjunctură! de implant “exists o contradic de compa de o parte, și combina ină, producând riscul de firm tivitate, pe de 9 Pe mbtrenă între nevoia de comunicații Și Cca daeor secaieatile sata aig conden 8 A re o e comice ete, Viteza si eficient lect it , pe de altă parte. Vit ie. (poștă ei ional al stance ge documente și 86, Pee) allt de EStonică, transfer eletonie pete conceal come anager într-o economie m sentiment fa te lor care acționează = ello, ban te cals ieri, seal de euforie a uli Te transforms rae de fra de ale a comunicațiilor, C8 PO ederi mai ți n pi ms ii, În agg de accesul la informa d Sau : i Sudierea plecat operațional 0 0 rude de Scari de bază tent riscului OPE recite, cu S’A vordarea it întreagă fingticate trei abordări IFC? ver). A penru Inot ic în ional, „uiți atorul de bază, standardizat $, Tiscului operat “sei un singur indici 27 MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proee standardizată activitate a instituției financiare sau a băncii. Abordarea. standarii specifică indicatori diferiți, pentru diferite linii de afaceri. Metodele intern de măsurare cer băncilor le an în op dezlirii uni formule convenabile, pentru determinarea riscului Operațional (de exemplu, bănci blocării sistemului pmermționa, al depistării de frau eta): Malte area mari alocă acum aproximativ 20% din Capitalul intern, pentru dimim riscului operational, Riscul operajona poate fi dat de = suprapreciere TI ibundenta de informații și viteza lor, Timpul prea ser pentu Sy eta ima în gine „> Supravegherea. continuă; “mn . Ti iezendeța de siteme automa te; . d ge de pes yaar care schimbat culturi fel de muncă; Sistemele de control p te nu dau oameni! Posiilittea dea invita cong se descur : Hee in Situații crițice. e mama nin Al tranzacilo somerciale prin calculator poat pat ii bet tana yo {eine stemele in rat tăi iluzia comenzii E & avea autoritatea necesară, li ‘nei generații de: tranziție în, domeniul fi oz mioritatea > Riscul concurential Naniclor ă Având in vedere fă tul că fionție i seit pe mara Mont ața nu au bariere, pent 45 ise ae at ca e (einologia se dez, Structuri concurent iale, ca mare glina. Pot ta ehoolos Parteneriate i informatice “noi liane și de, Riseul de im zvoltări tehnologice preoc n upale de uritate, Pi para scat API de nevoia de secui ac recent (Culp, 2001) arată atau (CUI 200 pere în veneer, 1595 cniente de gândes ue dere Conf Vialitatea informațiilor, 1% Peantoizat (hacker, virus) aig riscuilor in proiecte ELOR – Management MANAGEMENTUL PROIECTELOR vitica lor de ză, pentru Pol 32% dintre întreprinderile europene. apelez intre. inte ro ‘ett la un susține extene i Europa, o intreprindere din cine ested istemul n 3 a it pee echpamental ese De al e serie Sans do inceputul peer în gr ae i m epice cer, dar ma les avd de “Intteprinderi minimizează riscurile. Riscul conjunetural cul conjunerural apare în, logia informației și proces ‘nerilor consoriului inim impactul unei ere Nu ee sfint ea acest bețe să cu inse lizind în. special ti fre de contol a condiție pietii e juridice, în al junctural 1: sunt rise con relucrate e care presupul materialelor aroma ‘uri de Probleme car presupun) ate Sa Loner mobi pivelul. costurilor, oieri șia shee nora eoleme care influențe d res ce poi surselor materiale ale proiectului, & P SU intârziațe; oto jig PU de presiune neoneste Pb partener consorțiul on iscuri datorate contra inca cv, imagini afecta, în med 158% 4 Pci ie activit i mii ate regi mt ale en % RISCURI EXTERNE par fever e 1. Riscurile politice – schini Tones cn seta uvemului, fapt arii pir apa suctiei propuse de guver, ci police, e eee pe de Peer oa ae ar ee i omen peo, Oe orn 907 se o, în men er On doine în plan imediat devi ude Ade men de acne ca și IE cei de a pune în practi a pu “Silo și societatea rel sive E cae iscurile comerciale – MYC senici 2. Riscurite eo suse alee oa ei Riscurile comunitai „meri ita re = îmi, Riscurile de reglementa simatice gre NS de autorizația import ited big’, Riscurite de mediu ~ * Raton, cutremure 219 MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Management riturilor in profes $, Rbcurie privind relate cu subeontractangi 7. Riscurile” setae canu sociale în fară, incerttudines Imbunitirit semnificative “educates Populi privind combate ctminalității cconomice, reticenta de a oust organele abilitate efectueze cercetarea, pentru că numai ci informatie din partea victime Fram Be fapei comise, urmărirea aie Pa ir i cu partenerii. ‘anata sistemulu ccanomi concura slobalizat, urmat de schimbarea 8. Riscurile ju i les din cauza unei legii ovujePunzătoar, care permite dep ascunsă a infracționaliăți globale. Riscul juridi formației este dat de absența legi juridice ~ apar mai în sprijinul organetor Pentru combaterea te informații și, măsurilor des ilor Rare judiciar sau al organizațiile! i sensul de a scurta timpul de acee Care lucrează, poate np» Se autor. în acc tn? vor st favorizat apariția nor 9% > 0 activitate flexibilă în timp Sale Care lucrează salariatul. Pro at muncii si de partajarea costurilor. e legate de asigurarea se ae anrinde (Coytot, 2001) Tiger ce seen incendicrea cu intenției Tcheluirea peste bug Planitia Copie naiul dal de gee lu, Sepia informații de ser i Poul oc de md iu pe Ye neat care este demis POM, ™ electronic și e poate wil idential al ori convorbirilr pen negocierilor și al acte) mesaje poștale asa Natal procuraturii în > Tfeitoare la numele domeniului 220 agementul riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manage internet; PEN i — corupția angajaților, oilor aude lsiv cele rezltate în urm — controlul penal al aface a consortiului; turilor fiscale. ‘cfu angajaților consort, afi Me T fisificare semodturi, ats fa tee zi deret i Riscul privind terorismul de teat Re tn ; um gazele for de rise extem de important în com În o user itemațional upizează agent chimici și | eset eee si tiona : eroismul ul unor rin Zane sau apei patogeni. Biteorismi 9 de pace, emt a formule hime impart de Te ie ps inerea unui tip de contol polii, economic Ss n criminalitatea terorismului sunt prevăzute reglementa conta ne. prin cre innizații itemaționae. Niciun sat nu ne a ruperea celulelor wma (eybereime). See «pică a și di Wiciile speciale statale au în vedere SToriste internaționale. i de iar, de infație și at de riscul arm Ta nerealizarea ie — influent Riscut economie ~ influent de Tr fumizori sau « een aer și fur Ti se ance Riseurile cron ie am pneficarit m0 a mi mate prin c jet dacă bee nizon mu a serviciilor. consorfu e prerotuale sau dacă obligațiile respecte obl consoniul contract respect” pentru consort s tru beneficiu: i miner foot Eve interes economic rel penru interoaiorele iara, E msebroieel., Schimbările în econo e isc ominani rilor economice. Fenomenul dom! rise economic: impune în fata politicului. ori factor brie Pot pune in evident urile, rd TI sonictete intre întreprinde? pere: roars Sominarea relație e So sapt, folosirea unor puii monelare obli ocuparea unor Peri iile: cc deal a raporturile e schimb nech!e ys i in ion E parere pi a protecjionismul însoțit de Anu care vor SI nd să pri expansiunea comet me sei o, inter ter strait yearcte Sie: SOntrolul unor domenii cu CH ini și tehnic cor; Spionajul economic și Eh cil Tipsa fondurilor necesar MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementalriscurilor în prolete cel voluntar fiind mai ușor MANAGEMENTUL PROIECTELOR – agementul riscurilor în proiecte TI pimvenile uneori nedeclarate și prețurile de dumping, — dacă riscul este voluntar sau impus, = lipsa unor piețe de de Piețe de desfacere. seceptat; urile artificiale find mai | Eat far diel dea i = dacă riscul este natural sau industrial, ris | ascums, utilizând haite; nee clar între războiul economic si militar ereu de suportat; temându-se. de | hepemonicd des se mei informației, pentru că este meta ambii — dacă riscul este obișnuit sau exotic, came de inerconecare ierte Schimburile comerciale și militare. Gradul necunoscut si de tehnologiile noi: ia vrând să uite crizele; | determinant în asiguraeg PILE economice și cele militare este = dacă riscul este memorabil sau nu, poPultia TS icul fiind. mai dinte cele spe fre de aot pie let de securitate națională. Una = dacă riscul ese crore sau iinet Cit Puf: războiul informația econ le destășurrirzboiulu informațional ete interesat de riscuri catastrofale, deci de cele Riscurile estionabile suni 43 aceasi e Not, când uz de propil ij iți miooce! Ratficaren defictar a acces IGS ° Răspunsul adecvat la piei a diferit “Cităților organizaționale pier minuarea acectora, pe oad pt > Factorii de rise strategic, pole ȘI St pin eecvarta de shel mute sat disci rue Această sii e ca snt Manic ctectcază schimbări porta Prattiti unui now concurent ay Pelentelor con lor. d panielor consumatorilor… un met, dece en Acre seg = cae a ezită incertitudinea 30 (parai deals. Modele sis, ce arată a 7002). Aceste i foc la butie pentru fiecare iat, it catre, 2 lor, la care structură . MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor proiecte Pin până ind ablttea mediului exonomico-socal d a produce noi dat e concrete. 43. Manager de rise Meorttea terior modeme asupra teoriei decizionale, pornesc de It Enel de vene ff de e aid e O tri carta Aita umană optând, prin structura Săi penta ținerea GU Certtudine a unui rezulta, in dauna unci opțiuni fără o certitudine sigură, 0 aceeași finalitate. De asemenea, studiile de acest proces. tru unele aspecte cum ar fi gustul pentru rise, specialiștii ist arcane ale Se asociat, de cele mai mult or cu anumite privește difereațierea «e, PESPTalității individului decident, în ceea ce acele, e baze șiniice, a amatori de rise de ell ev A Sali su profesi, opiniile elor e ear acest ena 2003). Aceste neconoordanie, Tie e, Jatt! sunt însă, în mare parte, pe depli Specialist un element stipe SY riscului este considerat de către Și Perceptiaacetia de pl PETonaiăți, atitudinea fata de risc precu cum sr îsenimeateie ae iii, Sie dependent de element vail acă aceaste ul de prezeatare al realități, ete. society etl managerilor sau a pene cale în ar etn tia de ag o companii et, ts vent Complezități acega aci a firme’, a domeniului de activi et specie indoors societatea respeziv posedă sau pu uP tn manage ăi ibiza Baal Peogozeor, pen identificare, fină în perme; Acesta tepui IO tis, structurd condust de că referitoare a stra Contact cu gan POSede o înaltă calificare în domenii» Pent teal de mele noutăți și descopesi tice atere și/. i a ie sau PI sau de diminuare a riscurlor OMe ecg, SPAS at e Șimimuare oscdi asfel de „iți de managensens A pos E etate mnegeneni de ie sn 26 mentul riseurior în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul N ieatoriu, în de către managerul general al firmei, care va ine în mod obligatoriu, Cadrul agendei sale de lucru, aceste tipuri de activ racticat, studiile de ge pr Indiferent însă de sistemul de management de fe Pe ate so aliate arată că asumarea riscului ete, în sea mp TS Picre în cadrul funcților de conducere, min, lot, Tir ‘eesti măsură are mai de grabă o moive Paso va asemenea, teoriile modeme preia Sil in asumarea factorilor disc Co. ni Succesul unei decizii manageriale ar asumarea unor riscuri manager, elemento obligato fe 2. Factorii de rise reprezintă, pentru ind mai mult 7 Tat în considerare, asumarea acestor HEN vidului spre acest Profesională, decât de inclinaia pers capitol : Asumarea factorilor de rise de Ci emoțional deosebit, dură a da Serica pe care lime EO pu aa eat În ea turi de aceste trei motivați ESP oelor mint de variate inregistrate dato A, ingerilor față de rise depinzând, în anunti eeărilor În un, AN ecu mea lichiditiilor și a vânzări! 1 ate, : imple’ lichidiiăților și ald 0 ano ml ementăii proiectului, poziția 460 «i Mergeti proiectului, po: – inferet de on “ye a respinge Studiile de baza demonstrează că: În gegzabă ten în gene tesfigoarg atin eri sunt Nu ci eaționetZĂ Hn Toc de a ară activitatea, manage res a e ică, ensabil legat de 3 un conținut implică un cont manageri dar re manne” ti și burii Fiscul, des ceasta deo a în imp decât de a-l accepta, aceast d onal ții pe care le primese d? 25 optică Piz cani ia Stipa cena, ear. În 2625 , negociere pla “generată fm clauzelor stipulate, mic: on și Meine, a „abilitaea Pie șia mediului en) Me are oo ing etl mi e de mie cdea obs comportamentul. wile practică! „n persoane insgltăt că una dintre oa scanere era a alte pri ony În raport cu samt decizie Knut: zu, deoarce pita vie see i rii dens de a cat domeniu arată că MAPA peace meet Tai caută să sider inclement onto i acest mm impicit inerenta SH seal Și camer Spirit ant MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managemeatu riscurilor în proiecte Stăpânescă mai degzabă inceritudinije destinului, riscurilor, Pomind cu ceroetăile pe o altă direcție de studiu, Adler stabilește © Giant clară itre manageri care vită riscurile, între cei care si le asumă areas’ domind, precizând că aceștia din urmă nu se mulțumesc dost ou esumarea lor, încercând în permanență să e stăpânescă gi să le modifice. Același grup de speciali sunt: fee de acord asupra concluziilor Seat’ ln aiudinea managerilor în raport cu lene prosnozl Studile arată că, analizând o optiune ce reprezintă un randamnet destul de bun pentr o societate sau pentru un proc de investiții, dar care prezintă tral un gr de pericol inacecpail poziția mu e ener, de ce pericolul și de păstra, și timp, beneficiul. De iai mile oe nse să modifice me EP i pec pa Mana estimărilor, Una din cele mai pi greșeli manageriale, pie la oct nivel, cate de a consider ef de fapt, se poate realiza lotul thai bine, chiar si după refacerea Sstimărilor, conducătorii de instituții sau de Mote nee sail experina pe cae o posed le it dunele “In connie” mai bine stația, în ciuda nec lente elect Sompletarea celor prezentate mai Sus, pentru o mai bună înțelegere # Profan ile asumare a deciziei de cate au o put d institutt sau de ic de finantare, trebue să evidențe existența a trei categorii de riscului. maNaeriale, distincte față de concepțiile clasice, aplicate in teoria Prefers elton redusă în cotă probabilistice, importanță Pe decane asumarea riscului și asumarea diferențiată eine ediblttea redusă în estimările probabilistice are 1a baz sau pe care managerilor în estimările; probabilistice, pe care nu le înțeles ză decals În general, ceată eee ageri icorii decizionr 2 PIeext în favoarea exchilerit acestora di acestei Ă Greșeala tal, care apare în robabiltate de const tocmai în sible, a căror „eailtate de realizare ccm în i ezaltatelor posibile, a Mhenoar se te labs se ne de Cu ezită 9 probabilitate slabă inițială se combi ‘mportnt, se poate ajunge I proiectele care se derulează, loc să accepte asumarea dupa vaiuțăe se De. propria ele oad PE “ota ice de prog, tere nul dintre i, mental riscurilor in proiete MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul n ocazie pe care o manageri uilizează noțiunea de „risc maxim”, ca | in fara puli că ‘inti în cel mai bun sau in cel mai rău dine mura une atl de noțiunea „a simți” diferă de aun manager lala asume we! 2 “3timări grosiere poate conduce la maximizarea not jitică sau o investiție 1 atingerea sum ne doi ar impli ich at oes 1 termen lung, din cauza temeri inregistrate „idicat de pericol al acestei opțiuni. în asum rezultă mportnța preferințelor manager a cin St tule de specialitate efetat în dement pi 2, vara în od evident, că preferințele în materie de asumare 4 TG cident dete, de context, alegerea = ven inzând de relația dintre pericolele ana anne, pe de-o parte, gi obiectivele pe care ™ so decidentl își arte e, se consideră că decide în Cadrul acestei abordări manageri, e că, de i mai oncezirează atenția în mod exclusiv pe subiectiv. Te obiectiv prag ăn separă eat subiectivă e ai sn be Pe ut “it „de rise in de supravie ă, ilizați de către managerii în sin nivel ding 2! (de exemplu, „punctul mort) i și dj aceste puncte de referință cup: iSpariție. „area riscurilor rezultă « atenția 1 de rezultat, i sub Pra colului iminent, a acestei torii este evitarea SEE “aupra PHC suie oa Concentrată, în această simț, a avis unitățile de câștig trecând pe in i on itil de câșig tr ui i ip : (ering de e ieee deasupra pragul ca această it Deoarece însuși i SDtarea factorilor de risc, tocmai PCT! tate 165 TOS unea de supraviețuire pent OC, ae trag este percept sabii în n seat Poate rezulta, în mod implich Mitățile decizionale. a a riscul de beri Asumarea dliferentiat Fi ‘ Cele if – meant sensible aspecte ae ani ot a m domeabăti 4 persoanelor din CMT gecizii iute conga În fond, asumarea 4 a een în apti și interpret diferite În oi, Est Di int Și den mod COPY să aleagă recete ange a fica din de d pi Sy cute Norocugu Re cel care își SN Crypt Socul PIR în condi bane ii. În fond, managerii Oare soy investii) A acc (a căror ăoptre conduc CE eee wre rele (care conde Că z MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte incertitudine, putând astfel să rezolve 0 anumită incoerență a normelor sociale care cer în pane asumarea riscurilor și reșita asigurată. rea de pe poziții diferite a acestor realități poate conduce Ia © atitudine mangerială | diferențiată, in ceca oc privește politica de acceptare scarilor: Personalitatea individului decidea șut etiml vind, cultura recădere în domeniul gestionării riscurilor), îl vor în ipostaza de a accepta, într-o mai mică Sau mai măeură, ideca că este posibil ca în momentul decizional să facă foarte bine difeenta între riscule eu rezolvare favorabilă si cele a făra rezolvare va fi nefavorabil, întrun asa sens, se poate spune că întâlnim o atitudine ușor vanitoasă, în care managerii cred că pot stăpâni cu Succes riscurile și că Pot crește cu certitudine sansele de reușită ale proiectului lor. Ideea pe 1 fane o acreditează in general acest tip de manageri sate Că decile pe care le adopt, mod categoric, că Sare este implicată o astfel de persoană, Toate aceste teze mai sus acreditate, asupra atitudinii manageriale in fata în funcții de conducere. : jin pe manageriale corecte se. sprij cauamed fericit, a unor mulitudini de aspecte, care trebuie calcul datorită experienței sau flerului personal, asumi combinarea, in wate simultan, ici de den? propie individului, care trebuie să se subsidieze nunti misi eden a mei inu penru satisfacerca vant i, – lerea în tanta estimărilor ilistice și area Jor? Se stint poet ice eu one mse manageriale ce impune siuarea Arc sau a i în acet eta ge Un „Drag de rezultat” (de altel tisa e această abordare, “OW obiectivul final și nu pe el In na pur PE Tear gent a risariler și selecarea or in finețe de în dauna celor rig Produce (abordata pe edt posi a sc pentru prose) „Gre rezntă de multe ori Meta devastatoare amuietizin tate aceste spe Pater conciuzi a e Tiscurilor în mod rational fia ties cont denial proiect, cu orice contând ie hui Milizării unor teorii decizional rai de veni sol coca ce copi ot, Sei dezvoltare a une osie a uric sau Shiar politic, cât și a planului de în uri organizatorice. emcatul riscurilor în proiete MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management 44. Psihologia riscurilor 44.1. Elemente de principiu ordre pihologie a sui dons Printr-un comportament decizional, subi E ‘te două sau mai multe alternative, eu sade di wi Resiguran sau cu elemente de aleatoriu. Deoarece in (ore inagrale i, în special n mangement de ie element ci Prezent înt-o proporție determinantă, eS te Mhologiciiscurlor (Coyrot, 2001). 4 igo afst exit incl Atitudinea individului in raport eu factor de 1 orale re nt vechi impui, marie «acestor fin i “ : timpuri, mărturie a A PS cr în cehi os pancreatic J) Uitte bine inainte de a sări DAR lee Mai bine în siguranță decdt săi PU par ‘tee oc rea muți bucătari Absent ce nina mai tuba, pi DAR prea mul Mai mute mâini fac mea mi nsrează că festa că acesta se mani decident trebuind să aleagă ferite de periculozitate, de arece în cadrul activității 4, DAR dacă wei să dau ciorba în foc. dt una singură. a * Două minți judecă mai bine decâ avar de ie ni să ie coef sing at că en BE d pe nilizind aceste proverbe rezulă le ae că cores cid ve apica un d al aa “luna coleciv de tri sat, res ie ei cs determină opiniile incoretatea cexperientelot oo Motivele provin din natura și urează “Pr struct lar organizatorice. AC TI supergeneralizarea;, TI practica organizațională; Țatenția mediilor de info TD? decățile de valoare. are pentr Proceduri de perfeeționare PC capre W ggeetaren este cale et stemanticd de informații de proiect omgeitoconducerea ese uiti, Absența luării când apare tune irziepeg cope Mei sate ana inplca Zo” comunicării deciziel adopta vomă că XCeni, impetut Atl dei eee izeazĂ în decree de mutată Mi sai hr, ace so ip de inact za ași logic, za în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managemeatu riscurilor în p ; i multe ori, sub rint-un complex de factori care acționează, de cele mai mult forma unei structuri compuse. meazi insuficienta Dintre cei mai importanți astfel de factori, se ment cota profesională eredere in sine a persoanei ce își asumă decizia, expetelte Pe i ir Taltsi în domeniu, nivelul de exigente foarte cretu Al ies ploile proprii sau motivațiile, personale deo en daceren Ustiicérii în mod sistematic a deciziilor, adopte ama av de a nu lua societăți sau a organizații. Se consideră tu ein arse pot i, decât a lua o decizie greșită sau parțial 8? Corect sau adapta male se manifest cu Analiza incompletă a simaților decionle îns de bine esidereatunci cand elementele decizionale n OO i ma aa la ealile problemei, au informați, insu eee jupoZiție timpul efectiv necesar efec dena deci ali, Persoana decidentă mu poate avea la îi ec ernst ell propuse, de ele mai multe or ne pro en. eră sl Posibil impact negativ în derulare? iar pent de nivelul de > Ne nsecingelor int afectate de rie VCCOnstientizaren consecirțele sie snt afecte de ina Poiectului. Se cunoaște faptul că deci or anflor pe care itudine pe care l-ar presupune SPN a lui “ea le-ar putea avea, pentru fiecare din ie manner asupra caiet întrun mod mai mut Sys a otet de “i A realize către lor, a intarzierilor în derulare? în 72% decizii luate de era 5, a on se di e din Pr unor soluții în Cadrul unui proiect SE da o parte din rare Manager de + de a disponibili? dul PIE Sy întregi derulări pt tna e iai ne one lire atunci apace, capable să ofere o come cet ip dese aude ceru cal msabill de îi lage Căutarea de solii a 1%. de pina în spirt unor ate ai Persoana decident ( a de A mt apt n i cu strategia lostet de lucru ete.) are ten cle one niv Sai sunt întâlnite astea Mt ie can de or a ga ei e ne opel implicate în ro co Pi teh rânduri, pe cât este maj ag sit! din tre e de cre i, ini pe d vedere al le Bs —_ ș MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte Sosuri a situației social. Ceea ce rezultă de obicei în fina, în urma ‘Sordi unei astfel de strategii, este ua amalgam de soluti parle ce riscă să crească gradul incoereaței decizionale. la nivel global al proiectului > Lipsa de concentrare și de ciware a consensul Ca toate că în uaa unui proiect, există și situați particulars (are com ene stata mint în curul acestei categorii de riscuri), când seeste afaik int eat la nivel declamativ. Î aceste situații majoritatea deciziilor Sunt Iuate în general în urma unor alegeri personale ale managerilor de etc, A 30 cera obținerea unei convergente de idel ca tot factorii ditional. Acest tip de abordare a pri exe aproape de stilul meth în care o persoană decidem acfanced ted reals vina lui vizate. În general, majoritatea variantele de scenarii posibile, care pol au la nivelul global al întregului proiect i de sit cont de convergent intimpla ca judecata să fie realizată într-un dinu ca ge n raport cu decizie adopta în general SSS bint consensul san Gale adept copia majorități 26 mental riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL. PROIECTELOR – Managementul te de derularea factorilor decidenti, în abordarea unor probleme lega r i reacția factorilor de decizie, “au chiar de în fsolvares unor anumite probleme, ete de deed s. crimaitastere a celor adoptate. O ase de categorie Ot ON nace, Spt o lipsă de solidaritate în rapor cu decizie a tated {ee în mod inevitabil, la eșuarea implemen! E loptate. 1 in organiza > Confictul de interese se regăsește Prepaive sau orientări diferite, HU cărora principali factori de decizie au ote a ernizorice Cn’ de vedere incompatible, interese în 4, ia unor să și Sincurene, cosa ce conduce, de cele mai multe oF “Natl tensionate în cadrul proietl mod ien ‘unerea sub semnul întrebări î a decor “ma alton dece eerie adoprate. Gestionarea unui role pi oțn et ie Pr Dara unor decizi succesive, mai mult SOM aa cupă i decizionali sau a mr de cauzalitate, în fanetie de tipul Fs unor cei dica cai Pricctului. De alai poate apărea SUSPICIT asupra validity te decizi, cota implicat in deruare Poe ions, pare, care pot permite, prin relat Wtibiittea de propegare în lant a unor EE ogo Bite de : sibilelor 7%, o ional. În me limite, usPiciune asupra pos ec dec ei e, firească și chiar bene! Părea punerea la în mms conduca n mod inevitabil lene, i i varea tt tării activităților. rezol¥ activități cert i Era Slaba implicare a cov un decizional sau în ceea ce POV) iuti in tn gone, ini i e responsabii în cadrul poi ie anager de i ASând totul spre rez ea ui de tsa al Pamieui Constă în faptul că, a decideni ie ei n ie in i, se recomandă tre, în care clement (ee sageti sss pe Organ Sau © persoană Cu 06 ag 0% i ict oat velo cutizației respective, Penir CV, în 0 dec v insti în, or astfel de alea un ir ierte situații a tementele cu desgărea unei culturi ale organ + uoeori, ei aeCentralizare și pe responsabili oder Vas de a motiva pe Conducere re „lia incape Du. Slaba capacitate de coma rată „deco pese MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul riscuritor în proiecte cela siborsonați în cadrul implementării proiectului, Lipsa unui lider Pra Sani Să gesioneze ficient situație de criză ce pot apărea feria proiectului, poate conduce adesea către accente de insubordonae din Deer ă cr participant în cadrul proiectului, care se pot transforma, în le gravitatea lor, în conflicte dese re afectează derularea de prvi leschise, care afectează derulare p ang ea în general de o organize În astfel de ii i la cel al definirii atribuțiilor individual ‘conform banal fiecare responsabil din cadrul proiectului va action? condace, att Plas sabia proprie principi e, ceea ce va > Recurgerca den a seurcireuitarea procesului decizional. ruc, influent sau la couple din poet abordării întregului proiea seu atică, SUPErioară a proiectului, în sensul Sau a unei părți a acestuia în interes personal În e, în faza inițială sau mai avansată În „at pentru organiza, Putem Si riscurile legate de structs”? comportamentală a decid a de manifestare avind «ati? Prezintă o ri vând mult e și mod! Bric Ese importa et lee cose area Structura comportamentală a donsyt ott faptul că, deși riscurile legate 2° Sete sunt putemic intră onal prezintă o boda individual riscurile priv tc e, prin vind Pena net, Piți e econo r decizionale 443. Riscurile decizionale Name de puserea în practică a elemente? Managementul un ui riscuri legal ge UB Poet impune, ye a a punerea in cvidenă ental E, DE Hing identificarea principale! Categoriilor de ge tO”! al elementelor. decide” decizionale, MSIE, einai SU Stern atin! cnd sun PO Floare fer ott complexității. proce or categorii de riscuri, lesa le adoptarea unor 30) e în ca su SPs e apr A tal e sui lor decizionale €e 28 MANAGEMENTUL. PROIECTELOR -Managementalrscurilor tn proiecte eronate, ambigue, sau imposibil de introdus in timp util în practică ete. Aceste riscuri sunt strâns legate de următoarele impedimente: isa > Absența standardizării proceselor în cadrul actului decizional și al mecanismelor de luare a deciziei. Din cauza absenței documentației sau a i a succesiunii tuturor Stu coerent, care să poată oferi o descriere precisa ei aie Stapelor. îm Th Peăul decizional, acest implicate în actul decizional, Se aieditoh impedimenie, cu repercusiuni evidente in derulaea ultero proiect ă deczion ă În definite. Totuși, că a unor activități, nu sunt întotdeauna Clar define: o e ce SCestea există, se omite ades precizarea uni ierarhi ae ete sonate (decizii strategice, tactice, operationale) PI telor nivele de responsabilitate solicite… mel Procesul decizional Segmen ‘a procesului deci Tele decizii ementarea prea mare a procesul e eles tt dei osibilitatea de Tispunde i, i e inde, de cele mai multe ori, unei logici ca imitând în final Sule dept acest it linii n car Bee, pare Doe desde adopte, acest Sp ver decizional, are, i. Folosirea mai mul ați a tru în detaliu a unui condi abordări mul dice la o supraincăreare cu inform au dip de situații, cade pradă efectelor aria, Lipsa de coordonare între decizi – atuyg; Lipsa de coordonar sf fost cal Când într-un proiect există mai MINE Tan ca acestea ce inn Sunt adoptate un mumăr impor, e, de coondentr or. te ri e situ i ivit ră ined, core În stl e ete i pene st tnt în cazul ță și către eficacitate & ice je eae pri attr organizatorice spradinerie7 a Un sate în ine Constitute din punct de voor ves car general ln mare, din cauza num în Suez, d cauza eet ml yore adc “Viilor în cadrul termenelor” in pra sub, aspectul lity porn find pusă în iv, Sins legată de orei veni proiect OO ce și a impor ierarhice. Numiri e în der, aste or ilizate într- Pring n lanț de intermedi ite Masi Din numai probe Ce de par in caza uni um tt costuriler mari eect complexe (sea „Stem supradimensionat. lor o identificare a> Aneta enon Sc A zt o en Beneral, structurile 5 e decit “S Terezia in apt o multă 2 apare de obicei entree deine ate, în cal il es de asiona MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte ară și riguroasă a rolului centrelor de decizie în procesul decizional. = obioei, in cadul unor astfel de structuri, nu este precizat, în mod concret, nivel de responsabilitate, iar gradul de libertate este lăsat la disereia feck sponsabil de centru. În astfel de situații, o multitudine de sarcini nu Sunt Dress direcționate, ele find, de multe oi, atribuite unor persoane fără atribuții particulare în acest domeniu: > „dnexsteța structurilor sau a procedurilor de arbitraj. Desfăsurat lexititii sale, crearea unor instante de respectiv la blocarea întregului organizatorice, respectiv al Unui pus departament exist intitulat ca wdepertame Seat uneori denumită sub divene aie ee CE et rage, «comite decor», comitet de it, e agatare „Sau. leba copalizare a poe ut. înainte Bi Adopiare une decizi, toate persoane eu yy? decizională trebuie SE-ți activist proceso gC PACE necesa dat trebue a tote lor preonzate, deorece know pupe derulări o esențial în gi preeee desene, Exist mame 4 Ste și conjuncturi când ne of or 8 pot fi cena Ul și organizației, trbuind să se revised în expose manga ear responsabile. Rezulă că absența say gen capitalizare a know-how 2 conduce, în mod inevitable unor decizii manageriale ero” Proiect. În cadrul unei structuri de proiect, un astfel Et de arbitrajy’ sau «curtea tre atribuirea comunicarea acestea dire Marca unei decizi, ȘI consti? responsabili de subproiccte sete” din cadrul consortiului sau este corect canalizat, imagiau de avi. Dacă quxul informațional m adecvat, în consecință penupatile Bu pot ajunge în timp util la niv sth mei he e te put activități nu permit schisn iCaniamele g ere în practică a diferitelO! minoritare e și putea PU de punc astfel le i Jedere, nepermițând persoane Fat elena sau pga pes Punctul de vege Ha pet ele mai multe or, iy gag diPonibtij on tii unor informații complexe De 20 mentul riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul te de instrucțiuni detaliate informațional, deciziile manageriale nu sun urmate de instructive “eta 4 in punct de a de punere a acestora în practică, mai ales di pret de de doce dn incomplete, contradictorii su impress. În set cant, ci d CRloanele icrrhic i eroare beneficiază de infomati parți Sau truncate ind, în acest context nes o niz nea ‘born acestora, precum gia modului die aaa decurg din respectivele directive. Interpret in cl infin, va decizi, de către elemenele deziene din ictal Conduce către îndepărtarea catastrofală, de, Cat chir blocarea întregului pulitl ale proiectului, generând mari intra a Proiet, , udrea conice > sări în cadrul pi ceai in cauza | dtp « Psa descentralizarii ropa, oss d caza ir Sate dpicarea în mod eronata decizilr wg ce va iu Tet sistem flexibil si coerent de ȘPocințelegeri cu privire la executa (asonate în cadrul echipei de pri, ră ai deen alr ie su har ares Pie de ee be ficultățile legate Reality dr „rocesuli ența unor e ine a deciziilor, tea demonstrează, în mod pret specifice de POE i grace, a preguse Privește utilizarea mecanismelO forme tabelar Și Acre cum ‘utilis de mm utilizarea analizelor sinele 7. grupurilor wv, format din Stele structurale decizionale, comstitiie vile iei, cu iile statistice, efectuate pe un Sig giferite izelor sintetice și de proiect și din persone (E, ilizarea se” de cvahare a {Stonsaitta in eadrul unui oie scale err ore Pede alt dqttticelor, în principal aint inst onl și cu POPU pair natn sonal or propri alia deine nr Set de Șjerupurile de lucru, însărcina SO cneral pi SOluții constructive, sunt privite e cu inert mare > Saba pu aie a Tes fan Slaba pulere de decizie a rob Ung importa, implicat în real o lay Proiect. Probleme mari AP idere decizională > rolul său limitându-i deține, MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte După acestă analiză succintă asupra riscarior implicate de strutura pumportamentald a elementelor decidente, precum si a riscurilor legate de he a prăctică a elementelor decizionale, urmează evidentierea unei île categorii de riscuri foarte importante, siemens acelea legate de SUH cuturle inreisrate st între membritconsomtclt de grote cătși în interiorul organizatilor. i 444. Riscuri le Bate de diferențele culturale în proiect si structurile organizatorice . A. Aspecte generale Una dintre cele mai sensibile probleme, Je, ani leme, legate de colaborarea în ca Proiectelor intemationale, o reprezintă aborde iferită ului și 2 percepției culturale de cătpe nat 4 0 arena ‘Se Erupur de indivizi sau, extrapolénd, de funcție de tipu lor mai mule dimers, STAfor cutare, acess pot diferent PE Pic eek e uere Provine din gradul în care membri societăi putere mai mar, ca și pe ed, PUT, incluzindue pe cet care den © dit a de puters cS dețin una mai mea fn au cu sec i a Pere ice een ic, În cler ci in societ cu pia de Putere mu se ate inimizală, sup mare: in societățile cu diferență. î atribuie o importanță numa tps cand Pee, inegalitatea este accepath ea Bind Printre societățile cu dif ii ele de putere sunt subliniate. Zeelandă, Israel și Austria ‘Cape fe, tăsim Danemarca, NOU le Filipine, Hor cu diferente mari de puter® diferență mică de putere, in, es! netica 14 Tespectiv 15, rămând la A2. Evitarea incertsudinii e media este de 29, neconfortbil în situațiile ambigue adul în care oamenii se simt Seca St mai puțin pag Sare, Curie es oameni Sb a securitate, iar munca din gg? reguli, de conformitate și de Danemarca și Suedia). La popă, n €S© privită ca © virtute (Sigapore; incertitudini cuprind Ja ȘPUS, culturile cu e evitare puternică 2 8. Clare sete Cu ea, N de ant masculine diferențiază ci conomic. Cute pret Piso si uim rana cealitatea mea lor prin raponigc © apreciază ploile uri lor feminine i masca, masculin- feminin,“ sublinieaz , accentuând caiatea vieții in 22 anagementu iscurilor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manage ul de ging danez Conform unui studiu extrem de interesant efectuat de omul de gtin din 116.000 de Greet Hofstend, studiu «feat pe un ion oma că Japonia este în ai TBM, localiza in 40 de i de aml, re Venezia Tine timp ce Statele Unite sun n-o orce eu miătatea distanței dintre Japonia i Cenad. care tnd să subline: 4. Individwalism/Colectivism — Sun 30% es Societățile de independența, inițiativa individuală Și, Midia de ireeri lectiviste favorizează interdependenta Și Ii Ca sunt vie dept chip. Statele Unite, Australia, Mara Beale 4 Columbia și Se mai individualist societăți, î timp C€ Vise a mijloc Sunt printre cele mai colectiviste, Japonia proiectelor internaționale urale a diferențele cult car evidențiază Alen lor de îm Afara celor prezentate mai 35; e 1 nivelul proietler e plan mondi rurale imnstate la nivel general pe plan 10 ciocnirilor ulii mente de investii există particularități distincte le oO a monitorilor și a iotonani penta un prometer de ORAS e onora nene ză ale culturii managerilor de rojectelor (oferi de P ÎN ‘ponsabililor de monitorizarea PF! *Wopene – CE), sincadrul 8. Ciocairea culturilor pereeputi în BL. Elemente ale culturii elor conduse: um îi apreciază scz se ct aci management superior Ic de oameni de îti iret ȚȚ recunoașterea gi aprecion® silite; i rezultatelor proiectului, de 1. enclor stă) penta Pietele de cercetare Seren cal eile Și executarea lucrărilor panic pen is = elon fay, Petre a area proiectului jes Cent pică manei Pr pre > lipsa informațiilor aferente SEG menagerie EM ea Teosa adminis es tm am = suprizele care pol de proiect Proiectului, catre cip i tor de resp Heaprecierea muncii !OF Ponsabili CE ete. MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul rscurilor în proiecte 3. De ce e este teamă managerilor de proiecte: — tensiuni și neinelegeri contractuale în interiorul consortiului proiectului; — încălcarea normelor si a prevederilor de confidentiale, convenite Contractual între 7 parteneri proiectului Dacă acestea au fost principalele tăsătur ale culturii promotorilor de Proiecte prezentate schematizat, considerăm interesant a prezenta trăsăturile definitorii ale responsabililor de monitorizarea proiectelor. (ofițerii de proioele), tocmai în sensul de a identifica ciocnirea culturii acestor două categorii B2. Elemente ale culturii responsabililor de monitorizarea proiectelor (ofițerilor de proiecte) P 1. Cum își apreciază — lipsa problemele gestionează; — proiccte și solicitate; Succesul responsabilii de monitorizarea proiectelor: er contractuale în cadrul proiectelor pe care le poarte executate de managerii de proiect stiință jectelor de cercetare»dezvoltare), puli anti în cadrul proiectel rezultatelor rea ate de iti și de tratate de referință, pe baza put hi Te Clare i store care manag de limită etc.). LA are depunerii proiectelor, termene Ponsabiilor de moniu derulării și sau implement projec > Se Pot interveni în T suprizele neprevăzate în derularea pro Țară în derularea project PHOT; Es sa Pons e monitor, elor: pro nt ego de area proiectelor: — întârzierile în cade insurmontabile; ; activi ssi proiectelor. “Wile preconizate au al finaizăi Înțelegând aceste element proiecte, cât și ale respony stale definitorii atât ale managerilor de Pra de ni root de iasă de Monitorizarea projection en posibil astfel de măsură, tacă tii poate să unite într-o semnificativ, efecte pie Să fc. capabit ag! OTeanizaze acțiunile int etate ocne Ed minimizeze, întrun mo Prezentate mai sus, raleee agemeatul riscurilor în pi MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manag 44.5. Perceptia riscurilor — a de emoții. Percentia Percepția riscului de către public este intuit de pi ca aa silt se bazează pe dat obsrate Și PE COE Leia, ter persoanele care aparțin celui ep Fă Pe 555 ‘ae apar în percepția publicului (Dowd 2008) (Garner 4. PERICOLUL MIN NT („SABIA LUI Da rie momeat 4 Riscul este considerat o amenin A PO e, Pericolul cons toate determina un dezastru, sursa de ris ind 40 N în imposibila de a prevedea menentl 20 yy oven Exemplu: percepia publicului că ee ‘rice clipă catastrofe ȘI B RISCUL INVIZIBIL („CUTI pă Riscul este o amenințare inv 3 det tastă Publi. Efectele apr eu ret tu epider, icul nu are acces direct la Infonet Rise este crucial, Îi „cdibilitatea sursei de informare €5t€ eric odin de sa eclor implica Pune ma de nvinov tre aco alimenai IE mă tic Si eer (AAT gt și cea e C RAPORTUL COSTURL-BENEE jure cec °° Set financiare ubicul percepe riscul ca Gift ciur aul Pi ete. Percepția riscului ese i il ln si și mu sun supuse ingineriei imitată le este situații funcționează gândire? DRAGUL RISCULUI” – Xemplu: jocuri de noroc pyscul. DE find Ia rise RISCUL VOLUNTAR expunere ca ajutorul „MITUL LUI HERCULI 2 tota în m act tla rise j vaii ete dont i eel po Exist percep CE A castle me „mânării. Consecințele nu 501% “i pui Xemplu: sporturi mai mult MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul riscurilor proiecte 4.5, Managementul conflictelor. 45.1. Elemente de principiu ituatie de forță maj multe părți, respectiv, în cazul proicctlor, cursul Cărora, fiecare parener caută să impur care apare intre două sau mai între partenerii de proiect, în de rise major în clborarea în Nu toate situațiile negative sunt eapărat negative. Relațiile dintre depășite sichidate . Janae dem al riscului apus n evident solu de ip citi câștig, în cadrul situațiilor conflictuale, prin medierea conflictelor, soluții pe dee uit mu le poate da. Evaharea îneacă în cadrul unei afaceri poate duce la concluzia că este mai a Important să se câștige, decât să fie declarai învingători. Un calcul riguros al costes unui proces de judecată, o analiză atentă a riscurile și a timpului pier o proceduri juridice sunt motive suficiente pentru a prefera, Variante altemative, folosind managementul riscurilor al conflictelor Contextul profesional co de duce la apariția de situații în care raportul Von, Bazat pe relații de put a autoritate si de dependență ierarhică, e în interiorul echipei de protect Acie en apa ied comporam Vrnsmieii mesajului, fie mese in logic ransmis Ee produc dificultăți Șpmmunicarea proprie a parent es membrilor echipe, rezultind © dsfineționalitte a consertiul tou ech ce a blocarea proiectului. Conflictul ex de idei/ de informații seater în mod dient e vă ba diferență de mb. Accastă diferență d Pr pa, de său E „prezentată, în fond, pin acs bn comit Se pat ge ra ictuoi și Uchidarea aplicării eesti Sonvingind pe ne Stor că a fost „Mă inu de vedere a paru PE inerocua Managementul unui comete > A Cadrul unuj ăt ie a-i dfn por confirmarea acte POM 8 Pb © formă constructivă, căutând 246 roiste agement scalar în pr MANAGEMENTUL. PROIECTELOR – Manag oral să reinterpreteze five Intotdeauna managerul um poet tbe retea fad ‘ot ceea ce apare negativ, folosind același tine bd inv A coma respectării nu limba desen și re manage pete Într-un conflict latent in cn vedea sels esi poi Asleptarea și tăcere ht ote o atitudine Poni ve E adopte o poziție cen, pe Mone 0 ide = ficult situația în care er neutră. e un eveniment impera peamite Negocierea. confictului este un eveime | a pet management ui riscului în desfășurarea demers care lioares flictelor, dar nu este vor lioarea confictelor. dar ba de un dei de rezolvat în se imposibil de ie nt dors at er ate confictul, deoarece este impostori oivarea. confieelor. pa durabil un conic, dacă ele dou i n reheat dre. Și nu sunt deci lopte con o persoană nelt Etapele de negociere a conflict emătoaele ionarea i _ calmarea conflictului si dete celui ti definitivă sau definirea cadrului de discutare 7 rediscularea problemelor. € inic preconce tor comune: clare sublnires punctelor in dit PT viabile; ara rest PR Beza At i Cerulean ue pe Ta) decals căutarea împreună, deo ca îm ir Aba : ‘eformularea soluțilo Și eoorea unei cc smimeatu că concluzionarea prin 9! din cont eu Ste ea însă tut Pee aca bre E a ae tele cn cl aut cae import to A Sant, primul Cota în repere ien Per se pu pe ape e rea unui câștigător mai PICĂ sr solu Profa e Si ae Citi lea. ca ese a mech ările celui dea nae e or, a roi aveai anu fi soluția ea tăversarului sau a adversari ca op a dot e ci le Moi care să conducă la realiafea tai 08 mest de mari, inc le și jolentes valuarea Vigilor, n care o parte piere î e vilele: ala mis. E ai vyvyry om : e judec um componenta bun. De aici în mtr Ses CT me Sate de iit în fa inu a 8 îmbele Parti ar fi ieșit mai i condi” în elo în iuți contor Migi, deat să fie declarat on MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte Compromisul poate fi mai bun decit cștgarea cauzei, Medierea. costs urează mult mai puțin, Medierea se desfășoară în condi aliate, cu drepturilor referitoare. la ile, prin clio, să ajungă le o slut de Parte și, bineînțeles, în deplin acord cu legil 452. Caracteristicile rezolvării conflictelor În funcie de tipul de existent al conictelor, caracteristicile rezolvării conflictelor sunt: 1 Conficte îure superior și subordonat 9) Auorilar: Nu există confiui posibil, altfel înseamnă excluderea subordonatulu b) Paternalist: Confli moralei 9) Consultativ: Conictu trebuie rezolvat, convingând subordonatul că pants drepte: Există totuși o dicate 9 Paricpativ: Contictele sint pete ici recunoscute ca atare ©) îngăduitor: Confictele sunt frecvente, dar nu pot fi exprimate și nici Tecunoscute ca atare, Pervers: Confictul es ictul este de negăi it. Este de ordinul atacului și dar nu pot fi exprimate Și ste negat. Cel mai des, adevăratele conte e deplasate spre probleme afectiv say At probleme secundare; De sia, nu există niciun sie rezolvare a conflictelor, Și acestea pest {Confit ntre subordona ‘sunt; Cadrul acestei categorii de conflicte, tipurile predominant întâlnite 2) Autoritar: se împarte vi, i i ii unea. MP Vina te subordona și ese pedepsită te ) Poteras: Cal mai 2 Conta Ce se intotdeuna det , 9 Partea: “Supe Due rezova de cul ronaț treci. negpăbăi:.Sopenora avu confictele și facilitează $) Îngădtor: Suborăon, in ing n înrțnue eu ge 248 Managementul riseurior în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manag în cadrul proiectelor 453, Managementul conflictelor în cadrul prot privat în car price m pre format din eri de poet int in i peta si obligații oare bi rece, Numărul de Participarea instituțiilor, publice si jtemionale se face prin alcătuirea unu cone ui este, în Parteneri în cadrul consoniul cheselor de lucru crise in structură Pa Yalizării optime a obiectivelor desers de colaborare ctu ne și (Subproiectelor din cadrul proiectl me cope irae i mal 4 BERD, Datorită mutatii de tipuri de PE HHARE, oes rematlonl, innate din suse ete Ce în cu ne at de Feulle de panicipare a institut ee speci în funcție de crin Mograme diferă structural, în funet ce nm nl poy Asigurati, pe cat posibil, complement i proiect și evitati e proiectului, „st sens, i viilor : a de ce parea El e ea fiecăruia, dintre Pi gumneavoastră au infles ie, Asigurai-vă de fiecare dal PENT cay de fiecare Prfeol ce au de ficut în cadrul Proiectie de acetia 7 luca A urate de fe de parteneriat in > Interesați-vă foarte bine, înainte E sui p la vor participa drul consos tata fiecărui inst care ce rțiului, de ream entanilor acesteia Cel puteți Vgicetulu, cât și de a reprez iesi, Nun cal sus dea rarca propunerii de proiect Și 2 A Ga în exemplul 6 4 ictuale Să A respins proiectul: Told Se Utetioare ul > Stabiliti, pe am și imp Stab me or ensortillr de proiect aps în cadrul conser? de pi lor de er consortilor in cadrul consort le în Citare, în «confi în se map Este evident faptul că elenenil“ e intense umumit moment evident fap ditai in diferite „ein in situților că diferite forme și PHN por fi indePi ue apari Analiza situații ie e condiție particulate coi ați în cadrul i: Prezentăm, mai jos, principal 1 dinre participant ză în cadrul consortilor de PO ui Părăsirea Consorțiul 4e și a instiuților Proiectului. inanalruli,, în scopul aducerii Soluții manageriale: gia 4 uti manageriale: di tra =. contacarea ime aul consoriului și responsabile de “ee; situații din cădea; Ia cunoșință 201; de pure ge come = informarea S12 geo” sri or mis stabilirea nor 2”, MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte ~ Inlocuirea partenerului si redistribuirea sarcinilor în cadrul pachetelor de lucru; =. ajustarea, in mod corespunzător, a contractelor și, eventual, 3 bugetului, acolo unde este cazul i 2 Schimbări in cadrul conducerii unei organizații partenere din consorțiu Soluții manageriale: 7. contactarea imediată a finanfatorului * informarea consoniulu și stabilirea unor măsuri adecvale; de comun acord; 7 Construirea de rapoarte, în scopul explicării $i prognoză posibilelor întârzieri ale executării activităților sau apariției rezultatelor proiectului. cary Mate# unor contacte permanente cu partenerii de proiect 3. Incetarea respectării oblig ațiilor contractuale de cdtre unul sau de mi mult parteneri din consort, Solutii manageriale: 2 informarea imediată a finanatorului, 1 gfsiea unor soluții acceptabile, pe baza acordului consenstl al partenerilor din consortu, derularea procedurilor. referitoare la situațiile de nerespectare 4 clauzelor contractuale de cel puțin unul dintre parteneri irmată de eventuala estimare a prejudiciului si de plat torate de către partea responsabilă. wi «clivităților de către unul sau de mai milf Solu managerial = noicarea” care explicativ: probit ii consensual între paren, d solutions? a problemei; rons tr portat, e finanțator și întocmirea unui raport ” Regocierea, zu izare Pre ore ARANțalorl a majorării temenetor de finali – EVentuala penalizare a form elor stabilite content Partenerul responsabil, com! în afi de ode unor sri cm wala o anata ilor fat ot conduce la apari? or for care pot conduce la spa de ori, este deopotrivă important pra prin ai facto” Pinipalelor motive eae saw Ia BZ 252 MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manate iului au la bază Aceste tipuri de stări conflictual din interiorul consort iferențele semnificative: * de ordin cultural (ciocni consortiului; mbrilor rea culturilor în cadrul mer domeniul competențelor profesionale: + diferente valori 5 iterese propri divergent ie % _afinitati diferite in cadrul proiectul au ca bază Moti: cale ce Aceste diferențe semnificative, care 4 Ci A op co cun N ere erate, por conduce cite instr & S* Vor manifesta in fa incipientă pt a legitimit * lupte pentru putere sau de af itor consortior: or și a responsabi conflicte asupra împărțirii Losey ice as eth Proiectului; aren de incompet | | Gonflicte generate de acuzată lor decizionale; decizional a unor participant cad a err Conflict generat d nem de obi rii conflicte generate de peluzionesză ot roiec, vind gt ae iss pei eet Pe agua vedere cele mi a Se a! Se do dep? Surse de conflict onalul FeSPORSS i, de manageri onsortului, ae deopotrivă de peecutie a Pole tre men smPSTonalul inter de exer ge, relația dintre sauetura de conducere a Ph anit Far unui proiect, și „de personalul auxiliar. în în cadre! le implicate, În acest sens vom prez ae, cae Pe aie de pri incipalele surse de conflicte! de caiet în 2001) nivel surse de e suse de OP Can, 20 Tantensitate a ton 2001) Ce o magni ‘form Tabelui 4.1 (in Burtor conflict și a biet iaelor individuale . și că co cum se poate Aer ori Feil olane to sitilor apar cu privire în Cecil gor sări contictuae în miine de odin thie # tati ae, Prea) ter ia e e, să poale te Lars înțeles că a0 dude Pat LE Fane, Sta, dar și prin tehnicile ip ri SI aeciionali, implicați ue da Și pn cn sti E i Po izolarea ficat dn, oul su a Site arată că reuși FY sură, pe conlucrarea ar al — a MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscuri in proiecte urilor în proiecte Managementul ris MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manage major de incipale surse de rise major 7 oiect nord ~ americani, au reesit, drept pi Producere a acestora (Couto de parteriat solide și eficiente i “onict în proiecte, în ordinea importanei de 1998, p.122): Fiscurile asupra planificării fiind necesară, în velo; *._ riscurile asupra priorititilor ete acest sens, 0 anal * riscurile asupra alocării dare dintele 2 Tscurile asupra exigențelor de ordin oti Fir * riscurile asupra procedurilor 7 ori et și interpersonale; Respons | Personal | Membrii sal * riscurile asupra conflictelor indivi or de er | Person ile asupra a riscat pects | consortia | General | susie * riscurile asupra costurilor si bugetul de magnituing “crv i era pachete | execuție | consortia | Ct Toate acestea erau poziționate peo seal. 6 ME ii faze de | pace R acestea erau poziționate pe 9 Sy E | faze de E ate slab (căruia îi era atribui e, icre manage de se lucru | project uită valoarea 3), e menționat uia să determin | eat e sursele de rise ment re cinci Planiteare a fa say SR fiecare dtr sursele de ie ni i gin cadru a ear — Persoană decidentă, cu responsabili, Le cot “ a 7 capertata relativă a factor de 150 ai bl Sălezorii distincte. dupa eum urmează tamentelor: Marea de 2 a ori dininee pupă car meționarea dest sure umane conice referitoare la fancier [Enea la . Couto ca peroane dese 38 * conflicte între membrii € ice superioares pai: isi ‘ J contlicte cu eșaloanele ierarhice dela 013, pen fear ag DY Ja, Conflicte cu subordonații: ibuira de Dol e imensitatea ș Faza următoare se referea la at În acest sudului efectuat te capitole mal sus enn eye studi Sala “ cinei note amen TO conic: tă find media clor ini 1 a es biguc Acestă c avea dient Fi ential Se e re dintre castă clasificare ate, ca PO pi ficea “WS Prezenta următoarele spec cadrul PO Cegțelor > Majoritatea atribuțiilor î 2% campeen joare de către 455. Evoluția conti > diversificare pice. Supe eentictelor și soluționarea lor în proiecte ance mle atv: peer IE epecte punitive Fii e amplice ă 2 tă spre icctel de et mide de una dine cele ai importante teme de studi supa. lttelegearea deplin scăzute, inde în caărul proiectelor, cic ng na em importe om weston Verdonai generează sui sa, n „Șmareable dintre acess telor a cunoscut mai mare ECE mn e find Je Wilemon, in 1975, culming al Ci i: 92, asupr Principalelor Surse de Ea i ten 2001), (Conway, 2001), Hess de con vice a ie oja, AUloritatea ierarhică gijjor de comica asupra response? stituie o sursă sigură de sau n velor specifice. ale obiect! liferite în cadrul ali, “esoane CL. majore în ni Wilemon fa leleg erm pic n și t Pons ae Sa Pgh aan DL, Wile, în Prec, cond ate Ir fee pare format din 100 de manageri 40 Analizând modelul Pre di 1975, și tina cont de SOO 255 snagementa rieurlor în prolete MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte suavscenesron PROIBCTELOR „Ma interiorul unui proiect, DS, Kezbom întreprindea un studiu extrem de (FIII re ‘complex asupra a 500 de companii nord-americane, oprindu-se asupra unui Neadaptrea sistemelor de motivate personalului 4 Fig.5, Analiza surselor 6 car de ie, Ret pet macenticele legate de strucura de comunicare si de sistemul de mama identificării acestor noi Pur de i medi a co informare. În modalitatea de determinare a intens 908, p.129): în ordine > Ambigui i îi “ Cea aere? > Ambigattea rolurilor în raport cu structura organizațională onfite pir sumele de conflict (Cotare sa legate de liderhip leadership neperformant. iccare dintre. persoanele, inerea. ui note dela >, ante legate d jocuri de i pei Ip we Aescresitoare, principal 7 Sr te a ye impor sia în ince de magnitudinea acestora, precum Și 2. Pentna pare, inc acest se de ein n utara scare (Canney RER de rot, DS. Kem Pra 7 (nota 7 se va atribui pet ‘ (Conway, 2001), (Culp, 2001), 3 Mama) ede cli oat ri * Pentru fiecare dintre sursele O° ay 4, pie apariție a acestora în funet! * Pentru fiecare dinre surse € Îi cata SU calea un se ge xa se, tein fiesta sa mee Pe ce? ac apt raportarea lor la ee ie se cor pr diversi îi evatizand toate aceste SP, 8 el oF Oluției isc, Pre vel ren 1a exit factorilor de rise PT, nivel Boul oP oa continua a nes i moderne, aicea avea drept ral tehpindințele viitoare ale 50% apelor manageriale, Ore a continuă a fac MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte 46. Managementul riscului operational 4.6.1. Elemente de principiu operațional este definit ca fiind riscul de înregistrare a unor Pierderi rezultate în urma inadecvanței sau inoperativități unor procese, pembri i personalului sau tehnologii interne sau ca urmare a acțiunii unor factor exten’ în Figura 4.6 (Kerzner, 2001) « Riscurile de proces cuprind inefciențele diferitelor procese de afaceri în cadrul organizației, care au ca reper volar produselor (vânzări, mareine, proiectare), precum și procese care sprijină valoarea (IT, resurse umane). > Riscurile eterne — aici sunt incluse iseurle fe pierderi cauzate de temi scinbares aia, Precum aeunca competitor, extend schimbarea cadru dereglementesevenimeon O, sie economice. Siructurile oreanizatorce de pe i financiare necessită, în modipertomană și în at fe management al riscung obligatoriu, tufe scieaie barete managementului operating posionl. Acres unor sisteme rabie 25g 4 de control, desemnată Să mentul iseurilor în proiecte MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managements riscurilor i firme. Nivel crescut {eri spectral compet al iscuilr in cara unei ne Nivel ees îe interes în managementul riscului operațional a tori: a mecanismelor de ac etteren complexității produselor financiare #2 mesi ‘weactionare, in special a dezvoltării pee ele de relemetar, cu >. nroducerea unor noi cerne de ce eT de ttenie particulară asupra metodelor de calcul joare de management al tte operational ia ft ctu av e cer rea Poste fi atins doar prin imbunatitree semi 3 ‘Pate temologitor modeme. vette ce e nisl sine, esterea experienței in api i Pi Care să ragga provocărilor managements el, caer sat Componentele-cheie ale management 85 prntămpine in ate de conceperea unor. Soluții Cr riscuri de tehnologie, proee® agement al riscului îPmponenți aj riscului operajoal se de Pe Pera ie exteme. Etapele unui proces efit ‘onal, se indică în Figura 4- MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proleete Etapa 1. Stabilirea politicii Polcile care definesc un management eficient al riscului operational trebuie să fe umate îndeaproape de organizație. Acestea contribuie la tate tspectele îmbunătățiri continue n performanța afacerilor. Responsabilitățile jpumăte in fața comunității de afaceri trebuie îndeplinite în spiritul și în litera legii. Așteptările acționarilor, ale angajatlor, ale clienților si ale societății în general trebuie satisfăcute. Există abordări care permit evoluția activelor intangibile, care au rolul de a reduce pierderile financiare. Etapa 2. Organizarea Pentru a pune in aplicare poliicile motivarea și stabilirea atribuții mar succesului pe lermea lung al Arme, me 7. stimularea participa ficient din partea angjaio; 5 =. susținerea comunicări ficient și apese Mori eteței, cae să permită „tuturor angajaților fă corale de mai sus definite, este necesri agementului, în vederea protejări Etapa 3. Implementarea Un plan sistematic de implem, ‘operational este necesar pentru a demon minimizarea riscului. Metodele de eg n rsa se decide suga rn, aa sul san vizate Pat 2 gi a reduce riscurile inerente, Dacă, aca atunci sunt luate în considerare i ‘petal la instrumentele pieței nanan snot de transfer a acestora, PE apElEDeneecăee le rosea gen . EA Figura 4.8. lementare sunt prezent > Defnirea/revicurea cay dette sommes a catego foe risc. Primul pas este stabil interdependenflor dinre acestea, 4″ & riscurilor ed eveaimente Și 2 cas nel at let e pi AS ae ade dea aja conflctelor și a ineficienelar, se poets În Scopul categorsii și incl procesului. * retliza © schemă compreheasivă > Evaluarea rscur lor. Sunt a tuturor riscurilor bazate pe jun! Necesare unele f inițială mtu unei im: pactul forme de evaluare inițială cor pei imagini comune supa Jobsite scuar în sp nificative riscuri, dual Vaza proiecte MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Manageme a pe acordul privind nivelurile > Definirea strategiei de rise este bazată pe acordul privi “eosplabile pentru ise sta riscurile Car ere sat i pen a dei rer Sare întră în intervalele de atenție În acest cazari se fc ai Și Ia proceduri speciale, pentru diminuarea riscuri ‘ftelor negative ea riscului. Pentru a > Definirea acțiunilor strategice și dim onal, este Sigura normalizarea valorilor. indicatorilor. 1 Pecesară definirea unor acțiuni strategice. cer, Efectuarea unor > Me NI ih mediului de afaceri. Estetica în >. Monitorizarea riscului si a medi de dia ciPoarte privind evoluția indicatorilor de Tt € Mii Abordarea strategică este sprijinită 0 ert ae rile ecvenei polilor ineprinse de MA dei Setvitatea de management al Hse 7 Suis tori de rises a pentr indica Tabla unor valor petru 7 ZT monitorizarea indicalrlr de ie. „ara unor int Tr nenea amo operation: ge be fecventi pentru monitorizare ror de Preven E cacat valorilor inde 4 ope viziune managementul va avea 0 viz Sonectate cu activitaten sa: > identificarea noilor surse e mai mici de er mauri de rin urmare, op Fnilor rican, is. 201 de : MANAGEMENTUL PROIECTELOR lor în proiecte Plemesele cee procesul de inp Strategie Papa 4. Misra „Performanța sistem, măsurat pr see mm tatea a necesită buna unor standards ri neces imuni Monoran de Sare „dl sul operational ete Obiectivele moni Caz, se au în vedere atv reflectă evidență ariile care fective monitor active gases t ctr inten ta nice, Seminee “rp Piesa NT exe — identificarea im ” riscului Etapa S. Audie Organizația inva di dobândite. Exist ae ile de montez i Menace spa E și epică uno tile de monitor ric sy ică cunoștințele de management aibe mM ghar, bazate pe acest din intreg sistemu! 4 diferten’,, constituie bazele Standarde nationale ȘI rea performanței latter stage OTMABelor inferiare tri si ia Memului de management îl E MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilr în proecte a sistemelor, a tehnicilor de implicarea activi și continua TZ urmărirea indicatorilor de performanți =— comparație cu cei mai buni competitori n este un aspect esențial al ramura de activitate. feedback-ul de ansamblu tatea de management al riscului ivități continuu îmbunătățit a lu al sistemului în cele a le din urm Proces Procesului de management al ris Aci ese una iniară ci reprezintă un cel de 4) „ice entra succesul deans agementul riscului operational ste critică 4.6.2. Rolul echipei de proiect in mans venim și m eso, In gene, sete imentele care cauzează pierdei si e Pierderi survin ca muză HET sai de cin 4 îm, une, Slip ct putea fi un cțec a a unor factori, multipli. Cauza in 5m oer i mindeplinirii corespunzătoare 4 cor managenetii ruc ina Corespunzător umane, PO spb Firmele CrBanizationale si a modului în eare SUN, i se st ze iementează un CT i entire în aci noa angaig tajaților. Obiectivele riscului oper «Movin pare a culturii i depafrarea riscului ecum ce celalie obiective ale 287 cu prin Hilt Pre lista responsabilitiilor aleatorii Organiza scule eX oiBtnizaționale și sunt ecu tape cational ne ai mentă penmanenl inca 46 lu structurile nciorilor executivi, Abor i vin, st event inul activ cesul managementului rii cae pet “porument, directorii Superioare, : oare ale organizației. SP ™plica rr entale P ami rea directorilor sunt fun ui comportare cui a giretoriloe inter propriul guvereaz polite de Beneral ee mită pile directa, responsabilitiile rue: ee a venă ct, si domeniu fiind Riscul opera se o probl conecta are Oper cai dt mate la acest nivel al ri în acestora nu i se acordă BERRY 4 Factorii organi ing detrii onganizat individual sau de grup, oY Ira €stigarea evenimentelor PP” poses dec ta cuvenită six cod teense wu peng tori legați de pos or riscul: Terationale bine definite, Performantete individuale cit fi imparte conform unor PI 268 —_ a Managementul riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul ; proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR capabile să ia în calcul Rise de incompetent datorat corupției insuficiente în cadrul companiei pot fi cerințele unei anumite sarcini, atitudini, abili iciunile relaționate la Aceste atribute pot include obiceiuri, E personalitate, care poate influenta comportamentul în aA rmațelor relationate cu un anumit proiect nu pot fi întotdeauna dinitrate! relaționate Elemente ‘componente ale Fiscurilor în Proiecte a sau lucrul de evaluat ‘fects în echipă initial Datorită compli se, e siuenPene al managementului de oie graniță, care necesită în general conjuga Categoria Select a științelor de domenii: economic, tehnic, juridi lucrarea de informații din mai multe subiectivitate Este în mod claro zona oS” © balanță inte obiectivitate Și jeete fanagementul la nivel si nu tă. e în proi Management 1 nivel super dep up eaters _ mod direct și Personal. Bfortal de a gas hi te compan ae activitate, riscurile ect, un spirit de managea -9. Elemente 60 e e, în raport cu Pret în sani de manag ‘tl ritului nec ig.4.9, Elemei se averii a ‘isin în zi secs proiet a a ies © contributie pozitivă enormă ape Orit acestei remarcal site PI te dreptatea componente ale riscului în proiecte, „ura 4.9 sunt date elemenlele te unui proiect prezint! se în div riscurile în cadrul it date eler Oricare, alte fome ide rise intl te În te Se sion Votetula, având nagementul riscuri În an „ ustodelor și a mijloacelor ‘0 proiect, eu scopul It et *titudinea ea pază mal nuj înce, 265 anagemenul rscrilr în proiecte 5 FCTELOR – Mana MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management icurtor î proict MANAGEMENTUL PROIE Analizând principial aspectele prezentat remarca tocmai omniprezența factorilor. de prezentate drept componente ale activității man Astfel, prima categorie a factorlor vâlnite putem otivele. frecvent diagrama de mai sus, putem Cercetare al proiectului”, printre mo tn prelect pentr rise in toate sectoarele evident iza aciviățir prevăzte în proet petru eriale de profil * Imposibilitatea realizări ac int cal piei partenere, lobii în categoria general a fiecare dine parent, dn caza nice ame ghiscurilor de ordin tehnic”, ce conduc către invalidares eroic tul, din (dacă implicarea este la niv nivel Tizte (dacă implicarea este Ia cauza fundamentrii acetuia pe niște baze de pomise ere imbracd © Seer st multitudine de aspecte distincta, câteva exemple de motive financiară”, din multitudinea ‘general de către managerul d Pentru obținerea unei imagini mai clare asupra acestor aspecte, iată doar generatoare de respingere a unui proiect, datorită unor idei de pornire eronate > Obiectivele proiectului > Grupurile țintă, descrise drept benefit ale tehnologiei finale ale Find si soe 228 printe ele fa i ne eG finale să find eligible în programul de nana » comori Care se dorese fi dezviat în cadrul proiectului PE corespunde standardelor naut în cad p internaționale în vigoare Aotivitățile prevăzute in eadrl ale În vigoa sata de timp mai mare dest 42 proiectului se tind pe o per cea revăzută, în mod expres, de finanțator Pentru tipu respociv de proecte e În mod expres, dă v Pentru cel de al doilea aspect semnalat, referitor la riscul „Progm cererii de finanțare, se mem Olive & & putea eonduce aie >. Construți eronată a un e i buget de către ] ject (prea ‘mare sau prea mic), față de managerul de proi a finanfatoare. 9 de plaoou! maxim age je Proc i 7. Disiuia nec & fonduria 1 cate în cadrul capitolele! 2 compromiterea întregului > Prognoza financiară defectuoasă ari subevaluate as as iectului (esti ce ae wa So desta ca imposible eruptie sta ne proiectului, !* > Proiectul aduce benef esursclorinsuficiente. revăzut sau de evan en lung, care agit su de pre “Tata, senerigd gil cre sum ins gr finalității sale, © imagine incertă asupra Referitor la cea de a treia aluat, gAMegorie de rise e is e pi ari în caca) Pmaore asumate fa niv Privește „Colectivul de implementarea defectuoasa a teh colectiv) a > Nerespectarea atribuțiilor stabili al cadru consort renee neomogeniate pentru fiecare din instituie PTE tn inalt grad de Colectivul de cerceare orând situa find, în general, greu de conflictuale fieevente, fin» S conflict „gestionat In ceea ce privește cea de a jet te de etre manager de Pr saa enfin Motive „generatoare de probleme” in Cadru. PY nic e el wl Rexespectarn centi SO de et E n ot materiale sa de echipamen Ori proiect de finanțare), in get Să cumpăr eu” Invoducerea poli tele enorme sau ar condi, I A espectiv, provocâni ame carii, no miere, oe sl, tel Calitatea produselor gi cu cet ee, și, în același c, nu este Earl Oia portant, acolași achiziționate, nu ete 2 mal imparat Și în e anager dft a nt mai de peer ia, poste canis et dept Periculoși factori de Po Sectuos, întâlnite în de core Pol ape nitoarce: mu are Pe oct im — Managerul de Pr condi ul bictvele proiect tion 2 proc 107g de între. în mod eficient de pred re în 2 să gestion tener Sat) al Niet ine preoti ine so ul sau activitățile Pree eine > Nae proiect Str iri inacceptabile tn ageri de a situate a limentarea acestuia sau a situațiilor de eri Managerul de Pr derularea proiect patra categori e cost de fabricate ar impune eral rea masivi i n oxo a strucuri Ino oe ctre OT aici a tru festonale suficiente MANAGEMENT! ‘ UL PROIECTELOR – Managementul riscurilor in proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte Companiel pe care o conduce activităților componente ale Factorul de rise „fise de incompet | – ncompeten incapacitatea decizională, managerială gi urmare a impuneri prin coruptie, incompetente. Acest factor cond a sarcini introduse in cadrul derulări datorat corupyiet* conduce la sorin inno 1 etnică în exinl eT > Realizarea structurii procesului manage le dee, nor pete repeată în mod sistemate la tote nivel managerul de proiect. În eadrul acest ul este si cea mai importantă), managerul de ai ci ema început riscurile majore, urmând apoi ct PE profesional, aci i e maraga itso, să poală deta iale MAS sug MIS Ca ierni că mule care pot conduc cre ie ri cdl drt poe vedere numeri elt a der semnificativ mai multe, att din punct de Soe foe ena a Sa lr, cxempide generac vind ns ou spammy „curio, cadru proectelorintemationae, „°° Ce implică aborda entului de rise, care va fi urile proiectului de către ime faze (care, de fapt, ject va identifica de la Pia apicarea metodei care vor apărea mai anagementul riscurilor; matricea riscurilor suelege, al putea cuantfica și «i seamnă a-l fyeles apă Sontrola riscul „stientiza consecințele. Având în vedere aceste tei aspecte MNT Ama iversiet eri dn & în ram ificarea riscurilor, de mést Sone izi m de complexitatea er ara oy die mms i către ideea că factorii de is? e incluse în cadrul unui proiect. es a oricărui tip de cereri de finanțare: jgonizale a se desfășura în cadrul e management de rise, dezvoltate de alui s-au ea lungul timp joe, de tate, legate de Side aplicarea unor Astfel, pentru abordarea cu suec trebuie privite toate ae activitățile proiectului, prin prisma unei strate us către managerul de- Project Steg Modat prin son | a Modei e man Titers one și all a | managementul riscului în defnines ty de „Proiect poate. intodee erntretant de obsenat ete abort, în una un manage de votarea bugetului pe acege ct, În Organizarea. proiectului si în pros Sau a modelu atentie, pn Drm ceara ae ton Pete nee acre y activitate, trebuie si tre mana N să ‘Sunt următoarele: a proiect în proiect? i rezalie Me Managerul însărcinat cu aces ty ul pri sama în pri Geopouiva cele genenie aS, în mod evident, atât obiectivele © Care sunt riscurle pentr PE din seu all de costuri © generale și toate acestea fini i cele partic panne ind apoi inch lare), cât și constrângerile: proiectului, al cărui use într-un si # Proiectului va freer ae imate, a mena Ce SUCCES. ior Tise, in scopul identică. Petva critică a mu telor slabe ale proiectului. ESI? imperios necesrt marea, e Punetul gg 22% nivel, a rigeuritor considerate drep rezonabile di actvitiilor pro, e vee > Pundomentirce po, re al bugetului gi al planificării management ale riseute, re&uilor pro implementări ay cui, se baze Olectulu, a. strategiilor de zea proiectului, pe plant! PE matrices PE Planul de acțiune anul referitor a responsabilități în cadrul Comunicare ș oilor au asupra n > Care sunt pierderile ce Ol, apa > Cit de mar sant pire POS de investi’? Cat de grave ar put prognozele cele mai PE > Care sunt altemativele PE i > Cum pot fielimin N > Aneztaivele ection aa? te întrebări, Laem tari anor sc AE ac uc ce te a Către în ua ‘are pa ing, În urma răspunsurilor ITE curl CP la, man: ui respectiv. tr primi frm, principalele apară BOP Ove „eect N analiză lo cai Viuații cec. Al ez ge adu 0 forma primară, stat s-ar adeveri te, sat n ea fi Pi olvarea situației sii ave po i ue vor conduce către „petele? tesa cf OTS re | MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management rscurilr i proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management seul n price vel pee, ru zona de mare iure poate prezent I 4. Estimări nerealiste aura realtor roi | mătoarea formă, descrisă în diagrama de mai jos 5. Insuficienta suportului executiv pel det 6. Schimbarea cerințelor și a specificațiilor 3 4 proiect au Mur mare Insuficienta planificare a activitățile mira M 3. Eliminarea elementelor esențiale pentru pros tre manageal ean et 9. Managementul defectuos, estășurare a proiect am asia numa sale 1 ma des deproied scr majors, capable idence, 10. Suportul tehnologic precar, pentru opt ună. identi Să conducă la neealizarea Punctială a obiectivelor proiectului — 4% exeluse în mod voluntar de către Dacă din punct de vedere formal ese itr i proiect de Alementelor de e major eae pot intenet în ATU aaa de ce investiți, la nivel practic o importanță similar’ TIN, reducere sau de ginagerul de risc, identificării unor soluții con: radicare a acestor factori. intreprinse de către manat gerul de ste, pai de măsuri E, | Riscuri nesem- re principalul s „ătoarele aspect lor de risc promita Priel ti se cazare pernă aa certe | E oe | Wdentificarea zonelor de rs is tai de Pentru fiecare zonă. j definirea probabilități 2 Bure acre dese eerie | apariție a unui pericol potenti” i, în scopul redus Pre 4.10 Tpur descr sl somarea 3. Gear eye a esse popi , ‘sumarea lor de nagerul lonarea opti jpile, pentru reducerea —————e— Ea și nln tener ATES PAN Aspectul fundamental care lentificarea i scare factor de rise | | nod on det factorilor de risc. ive pentr Itemnativelor prezentate sugerează, in prinde din analiza diagramei mai $US clor alterna siune, a al sao cuninse profan, ae, mu că dir ap 3. Selectarea caer iute ln ps de 3) identifica absolut toți font, Me unui Manager gett SP Implementarea, în cadru rie de fat; acțiunilor de succes mult de aici rezultând impas i eH pent un price ul mal 2, setate pentru fear pl iei necesar a cunoaște iona litatea de in project, cu 08 „Obținerea unui feedback. PF care entate mai sus, a nal Innere AP pai Tet ea te insă imp de reducer sel PRI Iaru pede Pi de proiect i risc, capabili să conducă» i, deci la eșecul său. nu incipial) care sunt factorii Pena pura dc ob nr pica) de rise major si care sunt cei g că. 12 nivel pri trebui o cunoaștere apriorică și ¢ După a și tru p pă cum am putu 9 pent: DIE d bora unui Saul ine’ cle mal import ele e revela consecințele = stituie delimitare te trol a tuturor obiectivelor Te-ar avea producerea efecte: „2 și gay În Sfera normalului, Proiect de investiți, pentru & Miz. OP” Analizând, cu ajutoral oo. titi consecințelor pe care rise i pentr Bt sea investiga, a re rng PUR, due project a pine crin incomplete a 5 urine te ară pla, 3. Resurse insuficiente € Pa SCunilor asumate, în SE “oieetului de investiți. vind mane eanigrama structurală Pr Prezintă în Figura 4.11 co iau în proiecte se prelevate de 1a subiecii Palelor 10 riscuri majore În enerilorin Cadrul deruării proiectului m I ‘1W©Ww®°~—?—S ?SZ?LLLLL I, LL ———£—. —£—J£X£ZO£ZUOEzUEEa a MANAGE JEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor in proiecte MANAGEMENTUL. PROIECTELOR « Managementul rbeurier in proeete în evidență caracter 3. Evidențierea riscurilor pe baza exper Compararea riscurilor selectate eu ele | evenimentelor similare. 5. Analiza calitativă a riscurilor, prin auulize calitative a riscurilor și a condi Piortății efectelor riscurilor asupra obiective velor precedente. CNE ege, survenite în cadrul SdenGcim swrder ae erie desi 0 sbi a or Ps obit anak ea no > Debnivesssuntr inca Aten | Analiza cantitativă a riscurilor, prin mis ‘mplicatiei riscurilor > rare cepa sca 8 Canitaiă a sur. Penmaes mpl 3 dca wate Fe arene “Supra obiectivelor proiectului i în proieet, ca urmare a Stabilirea riscurilor care pot surven! desfășurării podea și a bugetului Proietul a folosind mat ui se feteat Stabilircariseurilor in cadru proietelo © „Scurilor în proiecte, ca mai jos: evenimentelor. componente ist not ricee Maitorstesteanna = oat cro 3 certa ea ee air iene pea sce cde | > Ende seca re Fig. 4.11. Organigrama se ama structural “ecu pa ind managementul A. Evaluarea riscurilor Evaluarea riscurilor consti Feprecined rezultatul unui cet de Baga n, Mt managementul experienta relevantă în domeney SX de fat, întregului proces. FA See nica esti ocina nete în ate e disinete; i ase ră cargo 1. Planificarea preliminar C următoarele cat «avr de managment POE de deg, 2. Identificarea riscurilor. isCUrilor pen if proiectului și care afectează pPO6ibile, c; ituie prima et , camu u EYehimentele proiectului. U elaborar pi. Se impune realizarea “5% profilului de rie care să pună om de ris care si pi Mica risca în proicte rc, te am) Procedura de calcul „Scara de Risc”. SR: nex. 3000) ‘R= CIR (IPN x CIPN + PA x CPA BFR x CFR) Exempla: SR=5(959 43034 949) = 855 a ae MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte A.LTehniei de evaluarea riseurilor a cele ce urmează vor fi identificate modalitățile prin care categoriile vidențiate contribuie Ia procesul de evaluare al riscurile, Consultări tuturor persoanelor implicate în deaaea ue D’S Tea & eehimentului de analizat si influența aspre factorilor care ar putea Sonibui, inu-un mod direst sau indie a dice ca nega a îSiviăților sau a nezulateler. Modaliățle pina I ae eee ‘let posibiele riscuri care pot apăra st ses de brairstormire a Seal: de brainstorming (anion de HE geese 0 Mu Sunt pri adera ore (al arate MEOH e Î E pret jenifiare a poteațalelor riscuri cae PO intenet Female zid în să scop do nici SECT Cold mi Sd Ia generată une it de 6 MEA în ue cae et suzi să Conțină idei cât mai senna TT acs și osti în proiect. A doua tonică 2h ează Cea de apariție, Urmează Soros tor dpa magie SD papă ir de SP i Climinarea riscurilor care implied © cru . influențează, în mod nesemnificaliv, demas Picate în cadrul proiectului Interviurile individuale cu PERO? se sesiunile de brainsterti me sită stractura. mult mai elaborată dei n genera, wilizate sei de Aeoarcce în cadru unei ast de NC rul asi + opinii a perch speciale, menite Să Vin Boanci intervievate. modi ‘arte important Henscare a seule or_modalti Lignan de eat de Pepe ideilor tan Fg implica, În similare de acest tip. În evident tttror persoanelor I registra XP iute de brainsormng îi Here faptului dacă au pe e SE eavă a roci sens, vor fi invitați Să ronducereă OF ficiarii direcți ai iuni: personal Hos ori patcipat în cadrul Prog, erii din cadrul omer Diet cât mai larg de opinii luselor fi e proiectul i unt ‘Pra acestei probleme: A. rborarea preiei”. cm nemai de prea A cote, A ie precedente, pentu a fopPTeedura este util cade 95esc experienta acum i MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul rivearilor în procete identifica factorii de rise specifici, care s regăsesc și în struct ‘actual în care sunt sunt implicați ‘Un profil de rise bun urmărește evoluția următoarelor criterii = specificitatea industrială, = specificitatea organizatorică; . ~ Profile de rise se adresează deoporrivă atât producei, edt și activități de management al riscurilor ~ Proflurile de rise pot fi utilizate în predicția fiecărui rise individual: Chiar i simpla identificare subiectivă a indicatorilor de rise „ridica mediu sau scăzut” contribuie, în mod evident, la identificarea actorilor de rise specific. Uiilizarea în mod ștințific a profilurilor actualizare constituie un factor de progn. calcul de către managerii implicați în atv Profilul de rise se identified pe baza util adresează principalelor zone de incest respectivului proiect: echipa de proiect, di model de chestionar este prezentat mai jos proiectului de risc, precum și continua lor ‘zi, foarte important de luat le de gestionare a riscurilor izării unui chestionar, care Se tudine existente în cadrul icoții A3. Colectivul proiectului otra pute fice Mă scoti situați, tebe răspunde in md obiectiv la următoarele întrebări: să răspunde 4 Ine referee cect 3 Chtepersome nt ni et 5) Ce procent din colectval projec fice? in cae poi oară activități doar 2) Căi nue membres zeny, timpul re ur: et av nea tă mai 4 Ca ee nivel de ong a tema proiectului? son le proiect, pe ©). Au era împreună membrii oles , 9 Coletval ois a oft pag 2 Inner bre ag» 8) Beneficial pods rica el Proce fbrcale curent, penru a uiliza produng bul să she proces de răspuns No Schimbări mii, Schimb mat) HPS? (Cy proc ge %) Aplicarea ” produsului – protean’ beneficiarului? (Cu opțiunile de mari) proiectului Putin de 20% din aim = pune reorganizarea Nu, Schimbari mii Sebi e IC mentul riscurilor în proecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Mana sete în compartimente e) Beneficiaul produsului proiectului se găețe în comps diteite ale aceleiași companii sau în companii difeite? C.Înrebări referitoare la ehmologie a) Tehnologia dezvoltată în cadru _ colecivul proiectului? 1 projet ete_ 00 penru 5 Tehmologia dezvoltă in curul preoti, ei? 1 proiectului este nouă pentru viza din cadrul consorțiu piece ee ouă sau o tehnologie ) Fiecare intrebare-cheie va pune Îi zori de ris și A proiectului, i categoi în Adăugarea la list înnehări che a acestor întreb iructura detaliată și directional 9 9°02″ yy într înalizae, lila factori de 18% deoarece la a principalilor e continuă ‘eet similar derulate. e o îți urează prin adoptarea ezentald 2 10 i i ari va fi relizată după venit în cadrul unor mai sus isc est fi intocmirea unui profil de rise °° se eco +, structura Ve nălizarea oricărui poi lementelor no ect Profil de risc pentru implementare? prok & Planul proiectului ) ucr precum și fazele ge pct Există un plan detalit are Ul implic ee ete de activități și EXită un plan detalia al 20% sie Pe ; a Ne precum gun plan fe de timp si ce resurse pot unt definite, în mot rezerve de Ub e ului (cine i i de criz e Planului roe are ati tiu dott unt cunoscute activit a în ti ts, în condițile sabie, fi itizate în alte zone le Peg în 8 * Există un plan de cone San n Planificarea inițială, DUE Fezultatele proiectului Scor P= total/10 —_ a MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Ma sementul riscurilor în proiecte b, Resursele proiectului (R) Există suficiente resurse umane penru desfășurarea proiectului? Bute utilizată o tehnologie familiară membrilor echipei de proiect PE întreg ciclul de vital paoictu + vgimologia folosită ca support pentru activitățile proiectului este ilizabilă și acoperită integral de costurile proiectului. (inclusi auofinanare)? 7 Sainte apeiioe în cadrul “pretului sunt bine distibuite îi sestionate? , * PesonalulPriectului cunose în detain rolul atribuit în ad proiectului? Scor R = total/10 cadru proiecu * propre iti menirii coma se arte de Inde de clo sa ect acceptă embe editez i Proiectie PU? eu 8 membri, somonul, ar seg a def esi de către întră personalul proiectului? ine înțeleși * Personalul proiectului i prot (n spec ea Personal preiei 3 din cadrul proiectului? — rile marii consorțiului infeleg limită ntl nu își propune să realizeze)? ele brii consorțiului înțeleg care sunt cerint Scor O = total/10 4. Justificarea costurilor i tbenefiiior pro $ iilor proiecu * Bugetul si costurile membrii consoriului © Au fost estimate *. Proiectul asigură ti) Neng a fst onset de comun aot! tate rm ee cohen tS ic e en re e ii eliza pe pai companie romana sre amet * AU fost cuantifice” Pare de Cofinantare? implementare Je tiled je 4 Aacivitorplile de satisfacere pentru măsuri + Finanjarea este acopegi e Proiectului? integral pe durată de i „Pe durată de derulare a proiect NN agementul riscariler în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manage Scor d = total/10 mbrilor consoriului precum și a $, Eertiza personalului proiectului, membril beneficiarilor (E) e experiență profesia Toți membrii proiectului au nivele similare de exper ITI domeniu? vțiului precum și benefic Personalul proiectului, membri incl sete postentizează rezulatele proiectului i sue vor fi ev Peronalul proiectului conștientizează m tat și înțeles Performanțele? ral proiectului ete car delimit Rolul fiecărui membru din cadrul pro de timp, de către ficare dintre aceștia? a (incluzând perioade e se * Au fost preconizate activități de mening (ni cul și Componcața medueler de formare pri ii? total/10 Yaluare) pentru membri pret Scor ului (C) * Clartatea cerințelor proiect ( NR perso a Jo ale programului penru a ca ole tore ore i? cntru roiectului și pent Obiesivele proiectului san lare P a Membrii consorțiului? oi Pisstiveleproiectlu se aot ae QE se solicită finanțare sau cel git ale proiecte cauti? unt entuziasmat de șansele de i, crinele PE opiectvelor și Există o doc je adezală Pet aspra Copii a recum i ay domnie aie, in ‘Ost făcută o prez rezultate proiectului ‘tuturor mem Membrilor consortiului e proiect & Tehnici manageriale adecvate P le Scor C= tota/10 ului D ts ue ca mai nt ici mana eramelor i ¢ vii iasa oe iectului d sad r nou m Cadru proiectului Soni de | aspunde cerințelor no cae, exemplu: Te ee reste . tat liza one de pro tein de manageri îDănue în cadrul pre + {imentae în ate Zoe Emenii de refină + ssponsabilitate în ca MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte * Managerul de proiect are deplina disponibilitate de a rezolva situaiile de criză sau pe cele care solicită intervenția acestuia? * Autoritatea contractantă este de acord cu planul de implementare stabili Scor T= total/10 Modul de evaluare al profilului de rise. (sursa: Standish Group 2000): 1. Rispundenti la ficare intebare a profilului de rise, atribuind fiecăreia o notre cuprinsă inte 4 i Scalare: Ă 4 = puternic dezacord sau nu “a= dezacord; 4 = acord putemic. 2. Însumați toate rezultatele scorului E, CT pentru ficare caeariedisined în pata (PR O, e Ex 3. Catala scorul tot a pro iului PR ec: a. Auribuiți proiectului un grad de risc după unătoarea scală a scorul +14 la +7 = grad de ise seus 47 la 0 = grad derise medi 0 la~7 = grad dense pe -7 la -14= grad de risc inacee se cunoaște răspunsul; At, după alae mapa Pb e Soe trebuie adoptată penizu bunul me managerul de risc va Șt de eradul de rise identifica, care poate vara g’s, proiectului, în fun e la scăzur până Ta inacceptabil: AA. Stabilirea riscurilor Compararea experiențelor precedente: Analiza performantelor e ur ătorilor fagi, managerul. tre elor inne cadrul proiectului. 9 inregistrate, Porta fa N experience de predicție peztru activit lor dobindite în Were A0leer i evden latea pi * I paralel cu cele previzionate în 280 moma entul riscurilor I proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul p ari în cadrul > 2 au condus la schimbari în cadrul > Venificarea elementelor care au & i în caini proiectului și evidențierea modului în care au fost soluționat probleme. ea fiecărui proiect sau a > Analiza globală a activităților după derulare Beni i piesa subpicăcer componente poi. Pa, e ua sinteze conduce la repetarea, stu A erai acelorași insuficientei cunoașteri a factorilor de risc tu 9 =P sreșeli ului și, acolo unde este cazul; > Analiza rezultatelor finale ale pre direcți. asupra iati în arerilor beneficiarilor direc actvititilor roduselor sau a serviciilr, a reconizate. stie, penru mana „Analiza etala trurr acestor pei a sc, un foarte important element de Ole pa now po eciziilor n care acesta le in în cadrul See mesial re an isaotologia acumulări de informati în itl ui, din experiențele inregisale “7 documentația de Sree Erne manage dese sri oT Leg fi ga Patură, astfel încât aceasta E Îi P “Pa finalizarea proiectului. it utile în rolect ea urmare a în pi ente ot sun lor compon AS. Stabilirea riscurilor ce Pt STG; eveniment desfășuu tăților și a Proiectului, Mans tui cont agementul riscului ai în agivităilor planinicate, funcționa activate componenti Îealierea aetivittior reprezint tu pen cupe pică Și ne! conu realizării unei analize n cr riza im dc) imi, scurilor pe înre8t pepene, pei strategii adecvate, e tare riscurile E cate i are E etice pri Aer 8 wart păr mite Pentru pe unui Pe dest ue să un DOL Pe mici, în activităților și sl Peps, dear ae SCuSuu de invest sic Cn ‘4 0 importanță deose “edi spectte devin eee iproca însă Și ec a identi ivelay MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor in proiecte B. Planificarea răspunsului la factorii de rise în funcție de tipul riscurilor, precum si de intensitatea de manifestare a acestora, riscurile pot conduce către efecte devastatoare în cadrul unui proiect (în general, în cazul omiterii lor sau din cauza, abordării unei strategii manageriale inadecvate. Identificarea tipului de rise, precum $i a magnitudinii acestuia, în scopul evidentierii celor două. tipuri de categorii mai sus prezentate, cade in sarcina m ti, și o strategie de gestionare a riscurilor, aliate dezvoltarea unei strategii de răspuns. care presupune: — definirea riscurilor, inclusiv defn = atribuirea probabil de spt — reducerea și anularea unor eon — crearea și dezvoltarea de strategi, elor efecte negative riscurilor rămase, “E POM reducerea posibilele crearea de strategi patru demo a sii creerea fetelor porte SEPVOlara oporuntăilr și pei irea impactului potential negativ; a riscurilor; componente distincte: Strategiei de Tăspuns, aceasta va conține trei ae ee rrr sina în derularea activităților manageriale înțelegere oare bună a naturii sa. pEur09 unor factori de risc impun vltimă instanță, de identificarea condi acte această înelegere ține: n consecințelor riscurilor. Millor de producere si de stabilire 2 Condi de’ prodicere — iggy conduce către incertitudine fn cadrul că ei negative care ar putea fi cauzate identifi cara situațiilor care PO” ui proiect. 7 carea posibilelor rezulta către Este util de menționat că o poți Onțile de predueere a politică i i procesul de definire a riscu i ă de succes prevede, du? formă d cos planul de activi consecințelor acestora sul Pate surveni în derlareaproicyg; “iarea eventuaelr pe eae 7 B.1.Strategii de reducere a și După. defen acne i problemă ET te sie sata IO probabtistică, principală reducerea riscurilor in Cadru proieg, legile optim răspuns, pentru lor în proecte anagementalriseurilor în pre MANAGEMENTUL PROIECTELOR care pot fi aplicate, sunt cinci în fine de stație carter in er ot opiu. ot Categori de strate distincte de reducere a is mia mat ne rii Acceptarea riseilo ~ se rel n în ce mare mim Sima ar ata deci dez e d se îndepărtarea oes, O as de artegie ee MIZĂ de ic Giada de rte eas de e et Său consecințele acestora peniru dentar vat je iit în „semniicative ca de dun ai wat în ami Eta racer — se Ein, kite cn neni, NOs sama menționa in eadrl acest paragraf, Că miu excluderea seth vitae asumării unor decizii manage capu adu proiectului 1 situa oh a în genera ot produce mari casă satis iz în ai car Po Todea Îi d anularii unei pari we Pe sits 8 re, dings urbații atât în cadrul activităților es fica, ‘Septate in cet ai consider ent est de panagerului de proiect. evitarea riseUtt St Po conduce ete probe Say peteriteni om revizibile cerea unt SEC pre Aceast proces are la bază rep desfășurare aula, ezită je “VOluici acestora, pe întreaga durate vizibile ao PA opus, in anurile pentru situație Pr? ate planus penta situa situa rea srategii de Waite de rise, prin. pregătire stent nor jn estar acestor. sunt axel Pe depășirea PUP? altilor sau map Benea, aceste planuri Manca (fe le na uns în Situații de 15 ac) i ep I logic (AM nolosic e). eatizaeii unor aiPrevăzute) sau de rise teh opdin cazul iva e de onda Fe ca în alten € Sinamentelor inde el “mel ec trai aby de risc major CHE ite IA te, întro ancl nl de răspuns, castle or simi a ect. În acest sens, plan Modalități ae inpălitățile de asigurare Ale Oo te, “plicate în derularea unor Prove Transferul și distribuție MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul ris lor în proiecte distribuirea riscurilor la mai mm ajutorul mediului bancar Exige? societăți, apelând, de multe ori, la – nit deci și ve Ani chiar în rândul unităților de sigan Un Feral riscului de asigurare Strategii de reducerea riscurilor Preeti plan penta Situații imprevizibile Reducerea, Sistematică a Hseuilor atică Fig.12. Strategii de reducere Aceste exemple identifică moda ? riscurilor cadrul unor proiecte sa ha mpi dir gg factor. situ de de Exist însăși modalități de tranfy unui expert in eadrul unui preiau indie arcu tou civ rr Eu rao, cam a angle frat ceda iia ds al riscurilor, de dat transfer al riscurilor i rr, impotriva acest m4 rilor in proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul risc acesta însă din parea managerului de proiect, către 0 alll persoană, Considerată competentă în domeniu. O altă formă cunoscută de transfer iu proiectelor, a contractelor de serv implicate uilaje sau echipamente sofisticate: comatose este transferat companiei care asi na funcționare a întregului sistem. Un capitol important în caâni transferi Cl ee Proiectele de finanțare, il constituie costurile 7amb/360 2 cale sau către În plata unor lucrări suboontratte către ale stică esa merele Companii, în ceea ce privește forța de mune ChPOM or cu costuri Wilizate în cadrul proiect. Manageri une echipe din cadrul ui urilor o reprezintă uilizarea, în An Cn seca, eno ude snt Si sau costisitoare). Astfel, riscul ură, conta cost, servici pentru risearilr, specifie pentru „ambursbile se secant ut a manager ur ENI oc area unor rezultate ti 7 ecial, alate tangible și, in special momen ‘unui pachet de lucru, care a fost supus suibcontae’ intă practic un complex de 5. Reducence opunea a riscurilor ~ PIZ Dă sistemate, până la code icre strat Suciu în gri de poet Stabilirea acesta vărul unui prag accel POT de pyoiect capabil să inverse n n CoP i poe rll manageriale, rezulte ees „ Putem precizia că, desi au fos abort paid, “iinuare a riscurile, ele sunt will opal uli a a riscurilor, lor, adecvat. comă fiind aceca de combinare fi, un SPH ™plexe, capabile să furnizeze; n i umagementul riscurilor m ct aceste sate de ea mai uzată ne stategi 49. Elemente fundamente PO Panca nene A căra, domeniul are este, în Pui acesti avi, M finan i SPO piață de credit, de lanagementul riscurilor Danii ea de Pt te aduce ci : ctre Pola ns impar A al inatatilor e rii sie oat et lb pote Yigg sun, expuse ack © goo) uni ME anciare respective. e și operational Cm, în cl ate ale our substan sa din Siege fot, e e o i a cu cerinte dai să cheltuias Ponte ln falimentul DIME combină eee Me, pr care să mobila unui exe 8%, su BO one si tori, pion rapi an . pice seni 2 “™e importante pentru ss n MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiete controleze riscul. Totul sau aproape lotul depinde de cunoașterea la timp & stărilor de ap, a proceselor și a tendjțelor economici (Brat, 2006). Astăzi, intemetul este folosit extensiv și intensiv în sfera serviciilor comerciale, astfel încă, reteitor la viitorul managementului inancia al riscului, se pune intel Me aa dacă și cum această extraordinară facilitate de i luenta un domeniul atăt de specific, De fapt, mai clar coastă întrebare se referă la impactul pe care solutile world wide web” îl iscului. Care ar fi posibilele > aflată la începutul carierei sale, cae băncilor comerciale? Tehmologi unui sistem at © „Coaptă”, pentru a îndeplini funcțiile Mier tt e come în timp real? Petr de explo : ner care vor anzationa prac din props cS vor avea nevoie de instruments : ae Srumente i mai sofisticate dees ele flote până în si cum vor f afectate practicile eu olosită de Internet este suficient ger ae 49.1 Managementul riscurior fane, inanciare Pentru o institui financiar ideificare, de masurare (gi minagementul riscului ese procesul E de riscuri ce rezultă din activitate ©) și de Management al diferitelor tipuri riscuri se referă la riscul de pias fg ct a instituției respective. ACeSI€ ta cel pertional precum il ug de edi n iseu de hide 5 Pentru a realiza managementul acesior pombinație a riscurilor menționate: acestor riscuri, an ționate: sisteme informatice sofisticate, cars a4 piscuri, aceste instituții au nevoie de Aceste sisteme sunt capabile, jy eu defnuu (Butler, 2001 oricăror situații, de la riscul valutar (Geet moment, ak ee eprom deinerea und portofoliu de derivative, ye Schimb), la eel rezulta dit cere să evalueze situatia portofolinyy s &5emenca, yo lise sei grenade iului bane, acestor sisteme Et fos sbi Golu inc pană RENEW o anumită zor primească o cvluare în inp a O banc, ci 2% anumite praguri dE i Sării adverse a ‘ime potențiale, pe care Imaximd, calculată pentru o perigee piețe. ne pe care o « sta pierdere potențială sisteme informatice patemice și, chine gy AR Aceste Stl 10 zile, poartă In obinerea evaluări finale este gas Calcule au nevoie d 286 a A mental riscurilor în proecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor informatic într-o institute Implementarea în mod traditional a unu sistem informa ‘cra tara Veneară ese un proces lung si complex. Pe deo pate fe ee ae Sitemului însuși, jar, pe de até pure, sistemul te OT are i lelalte sisteme care deservesc banca respertivă: ilor. Modul de Crime, ge resol fin de value a nasti Modul de conestare este de obicei intranet, dar sant iuti cind Si OT a Waste în acest scop (wide-area networks), pen Poziților sistem de management Funciile pe care trebuie să Ie îndeplinească 4 . înanciar a riscului sunt următoarele (într-o PIE? = evaluarea, dată de prețul pietei: = verificarea tranzacție si autorizarea = analiza tranzacției: = managementul poziției respectivei = managementul riscului: = managementului riscului de i? ize (scenarii posible; anl = aeceplarea tranzacției: T confirmarea; ari și plăti management al fluxului de ineoss > plăți si regularzar sis hg refrain coal ae apă es În tod curent, instituție fina“ cul of a iceafa software Moducătri sau de Ia vanzitor “Pee oferte Peabile, intervalul în pat stabilite în funcție d 1 det USD. Această practică Posi ve ceest cost 2 A asupra acestor ililor utilizatori. Acest OT sp ln jul total ase re variază find ae la 30.000 US), in comet Deoarece instituție supune faptul că utilizatorii (se iia romatice, în oreanigrama omPonenie, în ceea ce PHN isende gigs, care Să realizeze inanci, î vital echipă are depind, in mod Vito” echipă ealizează configurarea $i acest una ora există întotdea Jor, se este in me , Se Tt sistem est integrat anagemental acestor STO tet cnd tare succint) acesteia: side credit dens pă 7 pier ază elementele ardoare, de la orient Su in la în o perioadă de Prima fază a imple apoi MOI age se POL “se ridicat. Mai mult x 7 apoi 20 fre e Pie i ; îetrea parametrilor. UrmmeaZĂ dee ov ad de rd în ementări ioe în si ! ce. int Fre stemele deja existente: AS preci e cu folosi de ce ti istemele deja și petit Oe a se ca ce am? între trei luni și doi 47 tl, pent it instituții nu Sun! Tenet au chiar renunță la 4 * ia dețin. : —_— a ȚI a ————————————–—||hhmUmUmUmw™””~C~™” MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte La intervale regulate, sistemele trebuie actualizate, printr-o nouă Versiune sau prin noi module. Fiecare actualizare este laborioasă și necesită o perioadă de timp relativ lungă Avantajele acestui model sunt următoarele — utilizatorii finali beneficiaz Z soluție pot fi adaptate fiecărui utilizator particular, T Perel poate fi integra în cadrul instituie respective; Fy baza de date astel generată este menținută în eonditi de securitate, nivelul firmei, N (ee, mai importante dezavantaje se referă la aspectele financiare Și logistice: „— costuri ridicate ale implemu TI eoeeaPenente pot fi adăugate numa în condiții de gost ridicate: = costurile integrării pot fi prohibitive, N — tebuie menținută permanent ch de specialiști IT. ă de un control total asupra sistemului: entării i managementul 49.2. Metode avansat în managementul riscurilor financiare Într-o analiză recentă, Meridia pi în 2004 doar n ien Research a estimat că în 2004 aplicaile în rise management -velorag ai miliarde USD, la nivel intemational Un facor dee, de ing iy ăi creștere este pent Recare ja ionilor de mape în această cretre pentr fiecare tar în par, Pract mare a pieței ră imagina o societate de broker sayy peo” BEN de aplicații, nu s poa Dat fiind faptul că inteme Comercială (Paraipan, 2002). fuziune dintre rile cute, oi en tt in ao comer i. În acest may și aplicațiile „ori wide wel exe evi În acest moma amen pla ie en imple mersemen nai d et © mule e tei asp hear na lt te see dar et informa rl peta mu te sora de sh cect buze de dn. e mg acea nimeni se ome obține oc le instrumente și aplicații în managementul pă Putine site-uri care să of mai aprofundate. Având în ve nanciar al riscului. precum ȘI analize mai ee Având în vote gap lsc, proza $ acesta est folosi nt-o mică măsură Votare po ui, Po Se poate spune că aceșia sui ni ey atu fa terei Petru vitor apropiat, este de agen fie mai ini folosite de insite mc, des Otil bazat pe intent SĂ Aceasta, in primu rând, deoarece ince de steal institu finaneiar de sigur. siderat a fi suficient i, 20 Managementul riscurlor în proiecte MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Manag ă o gamă largă de intemet oferă o gam În prezent, furnizorii de soluții bazate pe it ari un set de programe Produse, Anumiti vânzători, cum ar fi ee m itujiei financiare per integrate, care se referă la toate act tru anumite problem în mp cea fers due progam, PE n progane în specifice. Spre exemplu, KMV Corporation 0 inzare doa domeniul riscului de credit, Există i furi aze de date. a În final, pachetele de programe Ci. pate ms mul sa mai pin det Alt ot i împărți în următoarele ICE a și zori care oferă spre ¥ sunt a soli bzate pe Internet re infin nete mar i i mijlocii, tra acc i instituții financiare de imestitorii on-line. i și medii medii, instituțiile ancile mari Și DEM mar, care F nce a ep aE n d mah Seeastă categorie sunt IIe carpen i Paniare, și probabil un număr FEE moneară e integrat, reat importante PS informatic ză operațiuni crescute: „un sitem informatie încete VSbuic să facă fata unor riscuri TERM, ae yn site dar A. Instituțiile financiare ma i au dej i, aceste i cevent, aceste instill 2 Sp nur cre bit ace care mod fortat, est gckeofice Sine o ase Potential noi și aoaDeinde on ff ce ey sase 0 ep. De PO ae inpocietăți de brokers Pen” șa este insti oa Care o poate imtituii alocă sume impor arat il o iinet ea izatori ai soluitor oferit de 9 pa jal, deoarece e Duca fc fe aia orlando “luce acest nou sistem. ce fel Et lr să. Stef $ mu își pot de orice fo iți Să vedere Securitatea tranzactilor de în aa Ciel ct de vedere 0 n caspunde în ate sist meniu au chiar condiții fo format averea 794” uit raze mite să dezamigeased. io jn tri pentru 9 remele legale de 0 de neglijat. Orice inti (i Li bat acestora pe cele deja atelor, per aflarea mule ine pentru E “ipo infeemn’ pierderea unor iN a miegrarea sistemelor if e an m stent sunt afl dei să asi, Aceste sisteme vor Eau telat. De exemplu aie cet, ai fot tansmitenea confirmă CI mp: Sondițite în care, în 03 etapele de mut toate etape auto sau nu a acestuia, et mzări financiare „Pun software performant FP) MANAGEMENTUL, PROIECTELOR – Management riscurilor în proiecte aaa e stabili diverse strategii de portofoliu, procesând multe resurse și în timp real și care, evident, necesită un supor tehnic de ultimă ord. Cele mai mari câștiguri pent aderea Stiguri pentru instituțiile financiare sunt scăderea ma a Pentru instituțiile. fin nt. scădi producing» COSUril cu fora de muncă și eresterea importantă a ‘B. Institutile financiare de dimensiuni miei si mijloc Te vezoluie Chiu’ comerciale mari, cu freovente ot invert aperatu (ewer: Cha ‘seats institutt nu desfășoară activity Fnanciat® (pre exemplu Comite re de lator peor pe care atone la anumite standarde. le) să își alinieze sistemele operaționale Unele dintr mari me eee ef {i administratorii de fonduri și companiile aceste institu, vor fi mult mai gee unor noi cerine. De aceea, pentr menținere ale acestor sisteme, bazate tale costurile de implementare și 4° tipuri de companii se bazează po da te pe internet. f ste e. În mod traditional, aces adecvate de sofware, dat Rin acral de IT, care va ofer soluțile argile ar Clienți, în ete m raci pe care Ia inițiază 19 asemenea facilitate. i multe cazuri, nu au nevoie de 0 | E aceste rup d uliztori «sla timp, Putin costisitoare va fi binevenitg. ul bazată pe internet interesantă pentru institute finangjat DE asemenea această soluție este acest fel, pot pătrunde pe piețe noii re, de pe pie te noi și se pa o solu ‘Tranzactionarea electronică, oi neglijabil, și acest ip de investitori canoe 2 inflenat doar anumite pa er ma pote Prezan o erestre deloc i ind în prod ac ‘norat, Influenta lor nu formă. Din 2000 și pân în prea aan or nt le ne a scăzut cu 50%, anca ara dt NASA, ue ate dette n aaa e emitea de pe pată i Volatlitatea pietei a în timpal unor sede a bolas pi ai sunt aplicabile în Tradescape, unul dnre cei mai importa atone Ant plicable volumul totul de anzaționare si NASDAQ Pomg€ za intamplat SI Aceși utilizatori au acces Ta inst AQ. otalizeze 3% d estiunea de portofoliu și pentru contabilitat’, Telatiy * ~ ” 008 poză, Fudimentare pentru Vor deținute, servicii Pe chim ail magementul riscurilor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR ți fumizor de oferite gratuit sau pentru o taxă foarte mică de către anumiți farnizos sevai on-line. Pe măsură ce inteetul va deveni din ce în ce mai ase se va rea o nișă prin care chiar gi ace utilizator, co poe EP ai redusă, să aibă acces la mijloace modeme de Bes Ty Privind soluția bazată pe internet în ansamblol Să, au te Și fumizorii acestor servicii speciale e vor mul în 30050 TS ară Internetul este o rețea accesibilă pentru Pot restrict geografic = folosirea internetului poate re aso internetului p sci pot fi A miul manage = aplicațiile curente în domer je internets Complete sa înece pin sole feted oral, snt lati ete eines pe ode se numește ,user-friendly” § ice cosurile de comunicație eu până verilor financiare sca spit i Luind în considerare ceea c SE îl” prob e, ice o clasifeare a moor modele PE Ee Și exe _ modele, Masiv și ENE Vătorii ani, ca urmarea folosirii In, modele de 49.3. Noile modele ale afi te industri se poate ‘yom întâlni în a internetului: furnizor-elient modele de tip businees-to-business „Siness-t0-consumer). jness (B2B) , sine A. Modele e ip busines an de date vehi interes deosebit Îi Modelul bazat pe n Cerei CE „a sui on terei, cest model folosește im iar 4% dormațilr financiare in ragemnental i datei te puse la dispoziția hic. Un exemple în acest 2 = erai prestabilite (zilnic Viator ENPI e Morgan (mute propriul ler sistem de scara or de a este st, pglbCIZ pile expuneri mapgăPlămânal), pe nancial i sitem de management agement al iseuri” post, piere fiecare lien, la un est sistem oft re pa cea ta sttinerii în stare de dp total PS sti ‘anciar al riscului: Pret care reprezintă O pi i a D= — 22. MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor in proiecte arhitecturii și, acest fel, costurile sunt amortizate, Acești furnizori folosese intemetul, pur și simplu, ca o bază de interacțiune cu clienții lor 2. Modelul AF (aplicații de la furnizori În aceste caz, aplicațiile se află servicii), iar clienții treb — soluțiile oferite de clienților Sun cuprinse în of ene fee Impact supra em . Sare este recuperatlinvestitiainigigng ne de TT — utilizatorii finali benefiiang 24 de ore din 24, zile din 7; °° Patonă de lucru ta dispoziția 17 = prețurile pe care trebuie pumizei un a pear aceite, iar cernele ral 7 urilor g i mărește viteza cu exclusiv la aplicațiile pe car ut Plteaseă utilizatorii finali se referă oferite de pachetul de programe ape 08: $i mu la toate posbilitile — modelul est orientat spre vii încorporate ușor și rapid, în Sensul că noite soluții pot fi Dintre dezavantajele modeluti cet peciicu relate funizr-tizatart Porta su legate mai ales som tuatii deo t legate 2 în anumite stați de cr cae . (utilizatorul) să aibă probleme’ jy conor _, # £_.» . MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Managementul riscurilor în proiecte Și în acest mod, furnizorii de aplicații informatice vor trebui să realizeze Parleneriate, pentru a oferi toate pachetele de programe necesare. Pentru bănci, acesta va fi o modalitate de reducere a costurilor, precum Și 0 posibilitate de creștere a productivității Pentru fumizorii de aplicații, aceste mutații înseamnă o realitate ascmenca, acest mariaj între internet Și a descoperi noi oportunități. Dacă este caracterizată de inovare continuă. De managementul financiar al riscului v necesară 0 autorizare a tranzacțiilor, 4-10. Analiza riscurilor financiare isca, Sameiae au existat i, comerciale. În timp însă, nivelul pang | ation la care au fost identificate, măsurat uni e plan be mut Pierdere financier cases cn compen constienizarea, de căt tt le; putemic media gt aes IB constientizarea, de către manager,” £ importante vestiunil ail de. compatimental tere € și reconsidere pozitie organizatorică a unei compani, inate itor în set Astfel, compartimentul trezorerie are up py © Obiectul ci de activi gii compar os ine în tant în succ tir, e ue de cala m. moda rezent, accesibile oricărei. socea scurilor financiare fiind, î Inbuntiajesed practica de gest omersile cane es a 2001). i “wilorfinanciare (Nicolăescu: O samă complexă de instrument af, zilnic la lumină de ingineria financiară, cea (Zola, iar altele sunt adus? rise să poată f acoperit Se pote spun E fie pos eee one penru negplicare ficienlă a acesti a CA fim my pi e sproape 0 une! strategi de begin te o cei. ma mt a nici Sea potrivi: O ese de decizie tobi bine pe dar nt et 296 Oe em eet ee smentulrisurlor în proiecte MANAGEMENTUL. PROIECTELOR – Managementul ied următoarele. activități Managementul riscurilor financiare implică ură (Nicolăescu, 2001) scurte financiare mentul 1 Figs: spatele activități în marne” ie de mag ec 184.13 Principalele n mp cei se cm în ian stii anagem Trebuie spus, de asemenea îi, jiscului facilitează reducere cica, în iloace ge creare a riscurilor. POT ion, ine rage de creare a Feliz stat sential, pentru lui unci companii se, iat Circ ete cored și in i e înteles? inter ete oncazd corect și în ze baie feat bine Eu e a ie controlate foarte erie tv putin cartea de seul este relativ p Ne asigura că activitatea de (7 4 at scl este relativ poți Spit ae Că sie me agement Cu în vedere sun, în itul strategici gen de set de dolar și riscurile ea de mel, ST față de dolar și În România, activillei 4 rimel rea Jou Ty este că multe dintre peal, Pentru mai, der e), Mai o ee Si nule dinire cipal, riscul deterint! crem unt cunoscute și de Opera riscul dei ar, CU or n SU ropane Să aducă argumente Perationale (incendiu, A, is eat al riscului în orice in acopere * ape de ager e pietele de copca CG ge mantie ch de stiviae și Pita Branca mir Mee Se cae Pt i lost în acasă Companie, indiferent 46 use și ™ rezinte cateva dinte stvitate 2 MANAGEMENTUL. PROIECTELOR – Managementul rise proiecte 1. Tipuri de riscuri financiare Riscul financiar este definit ca ind expunerea la o anumită schimbare eu sa posibilitatea une deviații adverse de a ceca ec este prevăzut Exemplu: [St propietarul unei ile în valoare de 100.000 dolari. medie, e atei să pltet ca 5000 dela pono reparații. Totuși, casa poale fi distrusă de un incenys Costuri prevăzute: 5000 USD Deviatie adversă posibilă: 200.000 ~ 5.000 = 195.000 USD, deci exist un is „Riscul face parte din viața noaste, . uiți să facem aprecieri zilnice privitoare hi ușă ro: Suntem obigauiț e. „Să Fasten: tt Să luam decizii în funcție de ris aversez acum sau Să astept op treacă autoturismul care se vede. Sere „Să cumpăr btu a any” cele mai multe ori, posibilele ispunsusi Sunt clare și labile. Dar, în alte cazuri: Probabilitiile sunt nesigure Po3ibiliăile de răspuns sut neclare, ia! Peroepța noasră este afeată don ie de fasonat in exempl! Bene riza pac mac e Bet recent accident de mașină: le îneroderea în abilitatea de a ent acci ae. Perea eal eta res cante, de sara de spirit actuală „Riscul este o componentă a rate activi pi, cerut se oni Sat ale pret una ne us i ne COP eză cai De fp nto în sare ya dtemima fame financiare sunt luate în funcție de cas n, nbd ineritudine Dece it Ca n scenice” ile evened cot e ă ciziilor ciare. Nu isca „0 component important a sistemu financier eae r faptul că dobânzii, de prețurile acțiunile, de age e riscul legate oa i mărfuri. Piața de on (alm numere HRD sau de prețul ieee Aiversificaea riscurile. (climinareg NUD instrumente atât pet! comercială), cât și pentru peioctra acon ge Su Pentru o socitate Cadrul unei societăți prin impartines acestora. E Du pot fi diversificate îi Gigura 4.14) Înte mai mute companii riscurile cale în activitatea în activitatea E) co LOR – Managementul riscurilor in proeei MANAGEMENTU PROIECTE — riseul de credit — riseul de piață risen de iit — riseul operațional —> alte riseuri nciare i de riseuri ina Fig, 14. Tipuri de ris A. Riscul de credit (eontrapartidă) it itudinea capacit ent din incerte i” obligatile ȘI cul provers asi inden! Real de contrat st et, Ege e a dovingei_partenerilor nitractuale, eee unit un stii bancă dă un împrumut indiu Pi ca scie one ST Supusă riscului de contrapar pi le investiții are Un făiaa, fecale ‘investi face plata în 200, fae Pa, fi acra d mp, pn san Posibilitatea ca bancă Să Mis ii a 0 fă aceseia o obligație BRIS i de Ca riza pâna pa ate Firma A face un swaP Pi ei ea ca FT A risc de contrapartd ; ers volcan fave rapit? caca 8 et. Deoarece exis PA rebuie să impună metodele de p ire obligati. fi Me mai multe ori, riscul de îndeplinire obligat oare me e) ai orci. DE curat ca fiind suma cheltuielilor Management Pat mare a elor cărare a riscului Sf sate cae e tra pete. Managementul “Ontraparidă, în cazul del, ră Pi SU inlocuirea porițilr 296, nbe euro pentru a schimbe cure penru ntact fir cor de fus orar este 0 Deoarece exist wn de investi ete Ea îi Ip MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Management riscurilor in proiecte rii l ne va stabili modul de calcul al costului de înlocuire – fi Pct setat de piață, fe valoarea actuală a oja ti plai, caleulaă în poten d piață prezente precum si mega le că expuneti potențiale la rise. Limitele riscului de „Contrapartidă fac parte dintr-un sistem size Pus pune de management lacus a trebuie stabilite penru să perene cu care firma ar relat de since niciun contract nu se ¥8 derula fără ca riscul de contrapartid aot fie măsurat. Limitele de i alculate global, asul încât firma să ie la riscul de contrapartida ic folosește crit General Electr ‘swap valutar sau salle de mai jos de câte ori intră întrun Pe rata dobânzii D. de i Dacă parienerul depășește limit expunere la is din tabelul de ma partenerul depaes cand ris iciun alt contract nu este Semnal: Tur gând EU! acestui mu se requ isn alt contract on n CC la un vel corespunzator, stabil cati de mai js: Conta se dia semnate riman în vigoare (Tabelul 42), Termenul tranzacției Intre 1-5 ani Pes Limitele expunerii Pană la 50 mil USD Până Ja 75 mil USD e T TAK a Tabelul 4g, Wea eT Riscul ca un partener de apa, ctuale la timp sau det să m me: Prine met doc te Ve care ate inea aspectele unei praz ce e mai gl cu de rani reine reg mer i cn ntl te baa nea use mai mE cee tet sua reia ins nam ns și o măi mare ln Dec ve de fie inant beats val, suma pe cas = me a arma este suma principalului. i ptoarea ggg să o plăteasc Slots pia egale aye genei ete egală 2 send de ae de ama it Aia atat, eri * aferentă lor nu este egal 300 Ent lor nu este eg îndeplinească obligațiile mzemenul risurbor în proiecte MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Manage pană 3. De obicei este egală cu cost i laren expuneri evului de bază. De că e a înlocuirii contractului, în cazul în care CO bligatile, B. Riscul de piață lui sau a tia adversă a pret N Riscul de piață este riscul rezultat din cir, mei. Eso dc de Vola activetor care ue parte din powepreznts valores. prezen arenes le piață a uni fie & a oak ae “sttumentelorfinanciare ale firmei fron sph ck re ul de piață reprezintă ceea ce POE TET trebuie sila cul de piață reprezint cca e o or the ealaittes acivelr se modi’ sett, it ma ne sine de it care dei di Pro nr msn Fel ecid cu privire la ore zii ere pe FE au un portofoliu foa e sul banii și ci și mu foarte a Pie co I See cu portofolii mai miei și n frig, ÎN Ris iat include, in abordar i scăderea vet vane piață inclu ree di i Riscul ratei dobânzi re i ii cul în cauza evoluției ratei dobinzii ora penele SU cut altar exe unit Te brie punerii datorate acestui 1 si pa conta (sau de tranzitie), o pini n ae iată sau încasare (Paracuaă se refer l e OS crs de lee ne pi ma Roca SNA ferm vitor 8 aaue c mobi ct Cm mentul încheierii une Ia moi ro desi va st Peace ec cauza operțunilo 4 unci firme pe piață, din ae et, ie el a ‘nie valute 3 ese Jt me 5 SEF Gene, peo perioadă Expunerea conablă a ale Ue firmă cate die Riscul de Nalutare în evidențele contib, se in modifica potential’, aferentă unei Valută cșaloate pe © PSM de pi edi Bcare de pret sau cu o ‘np au Ea main e Su o ae “et Je sete de serice burilor valutare stu, expunerea Geonomicd. Expunerea cati nan Cru va mențin apare in fncegistritii operațiunilor i a itetul director al unei ață poate fi măsurat C8 iz de comit x Poziții sau întregului Poul O pere e e să decid cai privire la Probabilitate dată, ie e Iu sopetearee caeulri VaR. Aceștia pot {tizie importantă, Cr” de emca îi firme. De asemenea, MN EI Parametri-cheie care e OX MANAGEMENTUL. PROIECTELOR Managementul riscurilor în proiecte Primul ai MURE stu se confuntă cu 2 tipuri de ditt. a adanci, tipuri de rise de lichida specifice, iar cel dă a] doles, Pet! pentru produsele, tranzacționate tanzaconare a anes tliat de Gane civile de iscuri aferente irea limitelor pentru variatele tipuri de respect {enate, managementul superior trebuie să av poza iehiditatea pieței, deoarece lichidialeă “eta capacitatea firmei de a schimba mo Cod © firmă nu poate să deruleze 0 abilă să obțină pu, de timp sau atunci când firme nduri pentru a-și achita obligațiile ee Sls ree in deschise pe piața futures, În fn er re de sei Ba pot la jacoperi nevoile de | In acest Bt Rey ig stmt ged et ji eS eee Bg Cta i = aoe car ant ah aie ea rag ort et ear ou în e Sazincs | | Ea ei E stint ns ae I A D. Riscul operational Ral operand sistemul informale sau în activi ZU proceduri. Prin natura Iui, acest rise stem sau qnye îl firmei. Poate fi anilor „90, insiațil financiare ay ge, il Area incorect a unor Sans sk ict În impel PLE atenția asupra ciențele apărute în / MANAGEMENTUL PROIECTELOR -Managementolriscurilor în proiecte back-office – ceea ce urma să se ață si de cocupați de riscul de piață și Pcadat în riscul operational tate efni riscul operational mult căderea sis tiscurilor asociate operațiunilor lor de numească riscuri operaționale. Fiind dej Tiscul de contrapartida, multe institut au î celelate riscuri, cu excepția primelor. Altii au d îti restrâns, asoiindu-l cu eraren Umană se a eis operational: Pentru afi mai explicit, iată câteva exemple de cele eiseepanih „> Activitatea de back-office a unei bine! 16 e partener. in acest înreo raportare a unei tranzacții și confrmnaret i E Cute cauza chiar o i Vanzaci poate face obiectul unei dis ere financiară. să ai caz. n ne de wanton e capi de ice it Lyonnais, în 1996). Jing perdantă, pierderea find de 10 mil. USD. Decă să anunte ORE ney de hedging eronate ant, nape o poziție speculativă, it tiudine de alte E. Alte riscuri compri a de fark iversitaten activitilor unei COMPA ne riscul je, ctl Yiscuri, in afara celor expuse anii? ne contabil HS : „cul de reglementare, riscul de Sane Sistemic ete, Riscul juridie se referă. piu, un swap) să Du alesi i cin, obligațiile contractiile er ln pos Piscine SE pg, hind Privind piața financiară Să SUPT lege „ea legislației ou privire la Anumite tipuri de tranzacții POL rs ln însa reglementărilor cu privire Riscul de impozitare 5° ising 580 Le Tiel. ” impaca de aria e FE ci Regen! ele de impozitare hedging yt i ales în cazul unei companii Riscul contabil este 4% rere 1 – Teglementir,contabile sv aupra uni lan economic, Un maine e mpi PE Sombre 1987, in SUA, când Riscul sistemic © My îi page mari ir Pericipanții aw fost xem, ee 2% iei iuți Bancare poate duce la Piata de capital a Pte cit conducând astfel la un crap Supringi de panică: fiți Căderea multor alte iu eum a fost cazul contract (fe sen ca n numi one in pricina en extant e în sont de Pe. Sn fe ndePH 4 ca reglementările vizibili Aste, 0 mice anagementul riserilor în p MANAGEMENTUL PROIECTELOR – Mi fa riscurile normale ale de i iva . ine expuneri e bază (activului – este acea situație, gen crah financiar, care se Categoria scule expe con ere Pie ratare Frome în toate sectoarle economice șia negativ întreaga Dist, atăt ale piețe derivatelor, că i de Pl fom i înro situate pon) Categoria anal neme mediu economic . losirea derivativelor intr-ut urile mociae cu instrumentele derivate leit pie jaca Curate ai pot fl paral sau total acoperite Și Bs e este un ti cu devi et le aridă aferent UP ceru, un contact cu opun. fipe N le următoare, pn contract similar, tranzach clus n valoarea prime le ep acesor instrumente induce riscuri sumer Options Exchange). Acest ev aes ny pen st fl de | rnd institui ae pie; se ee a. forurilor wefan mică pentr piata OTC. de. Coen ce ebie mentions Sof | identificării i mirii Caiaive Pi sa îndrepta, în special ss „i afara riscului rational, riscul juridic Coe aceste Pina devreme am ors ar ned cc pitt Ma specifi se ober Tits, scl operation ae nae, CE ee inovația fans tel de tranzacion tortor economiei inat de Sptul că nu produse OTC In incită și de expansions Nr a deivativclor, deter stea tar ri datorate net det ate, Stata pieței în care sn ace 2 foramen fa de, lenumit riscuri de percene 541 re a in cade ee ae, anne: Melegerii greșite a noțiunilor prvi privet ge aceste riscuri Și OTC. În acest context, se analiza umitoare 1. În primal nd, pig oduselor, cât si de dezvoltare a pieței “Wenig semne genti de dez vor conduce a lipsa torre ‘aformatilor, ip a a imperfecțiunile pieței, în 9% era i amanare derivate a 2 Teme eee , Mea iiepreaei pie el ri or ale acestora? SETVAle ateteză prețul srivelor de ba ici șa euros ra est rani e, putea Putem face mai mult decg din toto final ai actele scurilr în Cr, acestă prezentare, Due * une soa st mre și să cliicăr sursele dei nasa masa eee a om omen exh monitorizarea lor? lodele de măsurare cantitativă pentru Revenind la nuebărl 46 pentr Pit no, eței activelor. suport, 4. Sistemele inteme de monitor riscuri încerca să dăm niște răspuns lor: „inerente. PIE „Aa întrebare, am sau avem nevoie de meci 2a i a, sun eficiente supimeailOr Sunt sufcieate și fi veste a > Sare să mențină expunerea in categorie riscurilor as structura pieței | vai derivat de la rise într-o limită acceptata EXplicite, asociate utilizări 5. Ce rol a trebui să ode regtlemeny in cect ce te op an redistribuirea risc mul În fei ee prd ună e surse de sesc ori ‘Se poate afirma, de e SPntom unu joe cu Sai are i qi ei e Pent a lulu dis scents” și cele eterne, pent # arătat de asemenea, Că are a, recul ecaional sa Pentru a încerca să răspundea Pal de panic, pieței? analiza „lanțul” care leag pre cr de u impicte și a ssc eons (ie * tranzacționare și În Ny, 8 ge în exe ca svat și activul suport, există ®Wemenea, că, de unt nic „re podis dr aria confirmă fapta că Vs peiice ce it ai, E mer supa iscurer de Fh În ceea ce priv a le financiare derivate, și usele derivor, de mai sus, ai întâi vom Prisma funcțiilor acestora, în cadea ue, derivate gamă Sus, mai int rul unei cconomi® vrilizatorii finali, prin iverson ut 0 tiv cele nt ea speria der lan ate mis = teren acivlo 2 ge se Fig 4.15 Rieu sig, mine | Relativ i ol Per Es 304 IVatelor monitorizarea i OO Ol ionale sau internationale pe care le-a adoptat respectiva organizație, ete “Totodată aceste regulamente sunt pro rd-ul de u ropuse si adoptate de către board-ul Șpnducere a respective orazați, find validate als cade cae sual i de le organisme CU drept decizional precar age CI general 4 actionarilor, comittul ligt de conduca e Dintr-o. asi de pespeaivă, defines culo, continua identificare a procedure interne monitorizarea evolua Tor, cena Idee de procedurile interne organizație i în adn regulamentelor nene. -* “* SIN Ce sunt definite explicit © problemă aparte 0 constituie as afectează î mod direct mediu ip tele ester organizaționale C% si armonizarea regulamentelor panizfilor moderne este legată de corelaret eficient decât dacă va găsi modgiaey® OrBanizație nu se poate dezv două tipuri de de regulamente tile de echilirare a co patul celor Acest nivel a echilibru pe care o, de armonizare. de regulamente, “Sizaia estimează a-l atinge la nivel gulamente, “este ee meniorizare a riscunlr în cadru piei corelat cu stratcat ive, 306 ee Se roietelor saagemental nancia MANAGEMENTUL PROIECTELOR. – Manet 5. MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN PROIECTE menta cali 5.1. Elemente de principiu privind manage om en a uci oni oe în cadru sitemutui de management a me Fa, n ecesare pentru imporiană et corală iste de ANDES re ese Ea cariere, rose PSE, id amare, Pi sragementul calități. Onsale pică ecesar roiect, sistemul de manage C ‘implicit, proiectelor. a ans, cil lanagementul calității“ reprezin ați, care determin în tenezale de management al unei organi e implementa? În ‘alta, obictivele și responsabili Pc, cm urarea gigel calități, prin a 5001, 2000 ie, responsabile, PI imbunătățiea calități n SR 2 nizato Teze Sistemul calității reprezintă SEE” pe me i Procedure, procesele $i Ime de tipul rele intenționa Managementului calității tH ai „wanizatiei si de conformitate (în SR 180 9001, 2001) ro ea aceste terisici ale unui ide tisface ditt și de Cta “ae a sa ul de propie aud Calitatea reprezintă ansamble fă seer para standart de ie Ms sau serviciu, hae jici e e il constituie internationale BO miele exprimate sau 6; cali e Je stant alt ve, Principiile management Sy fail ri ea ani, sont Management i alți dn cae e mite pere 9000 și care trebuie Să a SP ae clienții lor și trebuie să a conduce zile depind“ oenților, satisfacerea „Următoarele: Ori”, bs sire client. OTE i depășira așteptărilor 1. Orientarea către Heyes “ări pentru moleagă necesitățile, Uns pete Recesiilr lene © T oo aS ont pac Clienților. ial i truirea echipei, nae git je urmat, const vein 2 pace gerd OB ares (n emenarea de strategii care Organizației. icine în i. Liderul stabilește unitatea deosebite. pri performan creativitatea Vizează realizarea
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Alina78mn@yahoo.com 872 Opran & Stan Managementul Riscurilor In Proiecte Text (ID: 700061)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
