Alin Pricop Ana -Maria Piperea [608184]

Alin Pricop & Ana -Maria Piperea
11-28-2019
Universitatea “Politehnica” Timișoara
Analizatorul Olfactiv
Materia : Sisteme de Baza
Profesor Coordonator: Sl.dr.ing. Alin Totorean

1
Contents
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
1. Scopul si importanta temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
2. Noțiuni anatomice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 2
3. Prezentarea mecanismului fiziologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
4. Prezentarea schemei biologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 4
5. Prezentarea prin analogie a schemei tehnice asociate ………………………….. ………………………….. …………….. 4
6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
7. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5

2
Introducere

Simțul mirosului ( olfacția ) la om este localizat in cavitatea
nazala. Darele de miros, miresmele din jurul nostru ne
aduc informații despre obiectele sau ființele din mediul în-
conjurător . Mirosul ne informează despre calitatea aerului
sau despre starea unor alimente, ne ajuta la recunoașterea
persoanelor si a locurilor, uneori chiar la retrăirea amintiri-
lor.[1]
Explorarea funcției analizatorului olfactiv se efectuează
utilizându -se anumite substanțe odorante, cunoscute paci-
entului (flori, parfumuri, condimente etc.), dar care nu ex-
cită alți nervi cranieni decât terminațiile olfactive (amonia-
cul, acidul acetic, mentolul, cloroformul).
Cât privește depistarea cauzelor disosmiilor (dereglărilor mirosului) de natură rinologică aceasta
poate fi realizată prin rinoscopie (examinarea ad oculus a cavității nazale cu ajutorul rinoscopului –
unui instrument special, care se introduce în fosele nazale).[2]

1. Scopul si importanta temei

Scopul lucrării este de a determina funcționarea analizatorului olfactiv din punct de vedere biolo-
gic si mecanic, si de a face legătura dintre cele doua medii. De asemenea, vom putea investiga si
schema tehnica asociata celei biologice.

2. Noțiuni anatomice

Simțul mirosul ui al oamenilor este slab dezvoltat, comp arativ cu anumite animale. Rolul princi-
pal al simțului mirosului consta in depistarea prezentei in aer a unor substanțe mirositoare, eventual
nocive, si, împreuna cu simțul gustului, de a participa la aprecierea calității alimentelor si la declan-
șarea secrețiilor digestive.
Receptorii analizatorului olfactiv sunt chemoreceptori care ocupa partea postero -superioara a fo-
selor nazale. Epiteliul mucoasei olfactive este format din celule de susținere , celule bazale (cu înăl-
țime mica) si celule senzitive bipolare. Celulele senzitive bipolare reprezintă , in același timp, recep-
torul si protoneuronul. Ele au dendrita scurta si groasa, care pleacă de la polul apical, orientata prin
celulele de susținere , si se termina cu o vezicula ( buton olfactiv) prevăzută cu cili (10 -20).
Cilii au o mare densitate – 10 000/mm2. Ei măresc suprafața receptoare a veziculelor care sunt
adevărate traductoare fizico -chimice cu rol in codificarea mesajului olfactiv. Axonii celulelor

3
bipolare pleacă de la polul bazal si se înmănunchează pentru a forma nervii olfactivi (10 -20) care
străbat lama ciuruita a etmoidului si se termina in bulbul olfactiv, făcând sinapsa cu neuronii mitrali
multipolari de la acest nivel. Aceasta sinapsa este de tip glomerular.
Neur onii mitrali din bulbul olfactiv reprezintă cel de -al II-lea neuron al caii olfactive . Axonii lor
formează tractul olfactiv, care se termina prin trigonul olfactiv de la care pleacă stria olfactiva medi-
ala si laterala, delimitând substanța perforata anteri oara. Axonii celui de -al 2-lea neuron ajung la cor-
texul olfactiv primar ( substanța perforata anterioara si nucleii septului pelucid ). Prelungirile neuroni-
lor din cortexul olfactiv primar se termina in aria entorinala (aria 28) care constituie cortexul olfa ctiv
secundar. Calea olfactiva este singura care senzoriala care nu are legături directe cu talamusul.[3]

3. Prezentarea mecanismului fiziologic

Interacțiunea anumitor molecule din țesutul epitelial ol-
factiv oferă o mulțime de informații organismului despre
schimbarea mediului chimic. Aceasta informație a percepției
stimulilor chimici se manifesta ca o senzație de miros. Sec-
vența care sta la baza mecanismului neuronal, operabila in
epiteliul olfactiv, care inițiază aceste răspunsuri subsec-
vente au fost analizate folosind tehnici electrofiziologice si
neuroanatomice asemenea celor descrise mai sus.
Stimulii olfactivi traversează stratul de mucus înainte de
interacțiunea lor cu receptorii moleculari care sunt localizați
pe membrana celulelor a regiunii distale a celulei receptoa re,
pe cili sau pe butonul olfactiv (dendritic). Interacțiunea mo-
leculara rezultata, cuplata cu mecanisme ionice de conduc-
tanță trans membrană , inițiază fluxul curentul generator in
regiunea dendritica a celulei receptoare.
Curentul generator se răspândește electric prin dendrita
in soma celulei receptoare, unde o micro pipetă intracelulara
înregistrează o depolarizare trans membranica, potențialul generat, pe baza cărora potențialele de ac-
țiune sunt de obicei suprapuse. Proprietățile electrice a membranei celulei receptoare si rezistenta in-
terna specifica calculata a citoplasmei arata cum constanta lungimii este suficienta pentru a permi te
răspândirea electronica centripetala a curentului la locul de vârf a electrogenezei in segmentul inițial
somatic al axonului.
Răspunsurile excitatorii evocate de mirosuri sunt caracterizate de o scădere sistematica a durați-
lor primelor intervale intre vârfuri . Modelul rezultat de impulsuri transmise de către axonul celulei
receptoare către bulbul olfactiv rezulta dintr -o interacțiune intre mirosuri si membrana chemorecep-
tiva, schimbări de conductanța ionica transmembranica si flux de curent ionic. Aces tea sunt asociate
cu zone specifice ale neuronului receptor olfactiv.

4
In concluzie, mirosurile interacționează cu receptorii moleculari de pe membrana chemoreceptiva
al cililor si butonului olfactiv. Fluxul de curent din părțile distale ale celulei se răspândește electric la
segmentul inițial axonal unde electrogeneza de vârf are loc. In plus, olfa ctanți i pot cauz a eliberarea
unor produși secretorii din celulele sustentaculare, schimbând natura mucusului care este scalda su-
prafața epiteliala. Celulele sustentaculare pot de asemenea funcționa ca stabilizatori al mediului ionic
al milieului extern .[4]

4. Prezentarea s chemei biologice

–aici mai e de lucru —

5. Prezentarea prin analogie a schemei tehnice asociate

6. Concluzii

Miros
patrunzatorNeuroni
receptori
olfactiviBulb
olfactivCortex
piriformSenzatia de
miros
Până când mirosul pătrunzător dispare

5
7. Bibliogra fie

1. http://www.ymed.ro/analizatorul -olfactiv/ (articol științific ?)
2. Lupașcu , T. Elementele de explorare pe viu la temele: „Organul vestibulocohlear. Urechea externă, medie și
internă” și “Perechea VIII de nervi cranieni. Calea conductoare a analizatorilor auditiv și vestibular. Analizato-
rul olfactiv. Nervul cranian I. calea conductoare a analizatorului olfactiv”.
3. Cezar Th. Nicolescu, Radu Cârmaciu , Bogdan Voiculescu, Carmen Salvastru, Cristian Nita, Catalina Ciornei
„Anatomia si Fiziologia Omului – Compendiu”, Editura Corint Educațional
4. Theimer, E. T. (2012). Fragrance Chemistry: The Science of the Sense of Smell. Elsevier.