Alimentatia Populatiei In Legatura cu Veniturile, In Romania, In Perioada 1995 2011

Introducere

Tema lucrării mele de licență este intitulată ”Alimentația populației în legătură cu veniturile, în România, în perioada 1995-2011”.

Alimentația omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcției sale.  Sănătatea și echilibrul fiecăruia, se află în corelație directă cu hrana. Deprinderea unei alimentații adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viață sănătoasă. În ceea ce privește actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci și cât, când și cum ne alimentăm. După cum se știe, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci și un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greșit.[http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html].

Organismul uman are nevoie de energie și factori nutritivi pentru desfășurarea vieții în condiții normale. Factorii nutritivi reprezintă componentele de bază din care sunt alcătuite alimentele pe care le consumăm zi de zi. Acești factori nutritivi sunt proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apa și vitaminele. Noi vom studia proteinele, glucidele și lipidele care furnizează energie organismului dar au și rol plastic, adică de reînroire a țesuturilor uzate. În cele ce urmează vom descrie pe scurt fiecare factor nutritiv.

Proteinele sunt indispensabile vieții. Unul dintre rolurile proteinelor în organism este că intră în structura celulelor și iau parte la refacerea țesuturilor, deci au rol plastic. Sursele cele mai importante de proteine pentru alimentație sunt: carnea și derivatele de carne (20-30%), laptele (4%), brânzeturile(20-30%), oulăle (13%), legumele uscate (20-25%) pâinea(10%), pastele făinoase (10-15%) și nucile (17%).

Lipidele sau grăsimile reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism. Din punct de vedere chimic ele sunt constituite din acizi grași și glicerol. Consumul excesiv de grăsimi bogate în acizi grași saturați (ouă, carne grasă, unt) duce la creșterea colesterolului din sânge, iar depunerea lor în pereții arterelor duce la arteroscleroză. În alcătuirea unei alimentații raționale sunt necesare atât grăsimile animale, cât și cele vegetale în anumite proporții. Sursele cele mai importante sunt untul și margarina( 80-85%), slănina (70%), smântâna (20-30%), uleiurile vegetale(100%), brânzeturile grase( 23-30%).

Glucidele sau carbohidrații(zaharurile) sunt indispensabile pentru metabolizarea proteinelor și lipidelor. Acestea se găsesc în proporție mare în alimentele de origine vegetală: grâu, porumb, orez, fructe, legume, zahăr, miere și în cantitate mică în cele de origine animală cum ar fi laptele sau carnea. Consumul exagerat de glucide poate duce uneori la apariția diabetului zaharat, boală caracterizată prin creșterea zahărului din sânge peste valorile normale și la alte boli cum ar fi obezitatea, ateroscleroza. Sursele cele mai importante sunt zahărul în proporție de 100%, produsele zaharoase(60-80%), pastele făinoase( 60-80%), legumele uscate (50-60%).

Caloria reprezintă unitatea de masură a energiei eliberate de caldură, utilizată pentru a exprima consumurile și necesitățile energetice ale organismului, precum și valoarea energetică a alimentelor.

Conform INS-Institului Național de Statistică

Consumul alimentar mediu zilnic exprimat în calorii și factori nutritivi, pe locuitor reprezintă conținutul în calorii și factori nutritivi al consumului alimentar mediu zilnic și se determină pe baza datelor privind consumul mediu net zilnic, (exclusiv partea necomestibilă a unui produs alimenar care se îndepărtează atât în timpul prelucrării industriale sau culinare cât și în momentul consumului efectiv) și a compoziției alimentelor, exprimată în calorii și factori nutritivi (proteine, glucide, lipide).

Veniturile totale ale gospodăriilor cuprind veniturile bănești, care sunt încasări bănești provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC, alte bănci și instituții similare, împrumuturile și creditele primite) și veniturile în natură, care sunt evaluate în lei(contravaloarea consumului uman și furajer de produse alimenatare și nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei, respectiv contravaloarea mărfuriilor și serviciilor, gratuite sau cu reducere de preț).

Veniturile bănești conform INS sunt împărțite pe surse de proveniență, adică: salarii, venituri din activității pe cont propriu, vânzări, ajutoare de șomaj, pensii, alocații pentru copii, venituri din proprietăți etc.

Veniturile în natură sunt împărțite în două categorii și anume contravaloarea consumului de produse alimentare și nealimentare din resurse proprii și contravaloarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale.

În lucrarea de față, pe baza datelor preluate de la INS, vom analiza evoluția consumului alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii și factori nutritivi și evoluția veniturilor totale, ale salariaților, șomerilor și pensionarilor. De asemenea, vom construi legături între aceste variabile și vom afla cum anume veniturile fiecărei categorie de gospodării a influențat consumul de calorii, lipide, glucide și proteine.

Pentru analiza modului de evoluție al consumului alimentar și al veniturilor am efectuat instrumente statistice. Astfel, pe baza diferenței absolute și relative, atât cu bază fixă cât și cu bază în lanț, am analizat evoluția consumului și a veniturilor în perioada studiată. Deoarece trendul evoluției fiecărei variabile a fost unul aproximativ liniar estimările pentru anul 2013 și anul 2014 le-am realizat prin indicele mediu de modificare și modelul liniar. La final, am comparat estimările realizate cu cele două metode și am ales-o pe cea mai corectă.

Lucrarea este structurată în 4 capitole:

Capitolul 1. Consumul alimentar mediu zilnic în perioada 1995-2011, în România

Capitolul 2. Evoluția veniturilor totale ale populației în perioada 1995-2011

Capitolul 3. Legătura dintre consumul alimentar și veniturilor totale ale populației în perioada 1995-2011

Capitolul 4.Concluzii și propuneri

În Capitolul 1 ne-am propus sa analizăm evoluția numărului de calorii, lipide, glucide și proteine în perioada 1995-2011 folosind instrumentele statistice stabilite. Cu ajutorul acestora ne propunem să estimăm consumul mediu zilnic, pe cap de locuitor al caloriilor, glucidelor, lipidelor și proteinelor în perioada supusă studiului și să realizăm previziuni pentru anul 2013 și anul 2014 folosindu-ne de metodele de previzionare. Tot în acest capitol, vom vedea care au fost cauzele creșterii consumului alimentar în perioada studiată precum și dacă modul de alimentație a fost unul sănătos.

Capitolul 2 cuprinde evoluția veniturilor totale lunare ale populației precum și ale anumitor categorii de gospodării: salariați, șomeri și pensionari. Motivele pentru care veniturile, în anumiți ani au avut perioade de declin sunt prezentate în acest capitol. De asemenea am efectuat o analiză statistică a variabilelor și am estimat cu ajutorul indicelui mediu de modificare și modelul liniar, valoarea veniturilor totale ale populației și a celor trei categorii de gospodării pentru anul 2013, respectiv anul 2014.

În Capitolul 3 am determinat cum anume influențează veniturile totale, veniturile gospodăriilor de salariați, șomeri și pensionari modul de alimentație al populației exprimat în calorii și factori nutritivi. Numărul caloriilor, glucidelor, proteinelor, lipidelor a fost estimat prin metodele de previzionare și anume: indicele mediu de modificare, modelul de evoluție în funcție de veniturilor totale ale celor trei categorii de gospodării, iar la sfârșit am comparat rezultatele obținute. La finalul acestui capitol este relatat un studiu realizat de către Econtext, efectuat în anul 2011, care arată cum a evoluat consumul lunar a celor 12 produse alimentare: pâine, mălai, făină, orez, zahar, unt, carne proaspată, preparate din carne (mezeluri), pește, brânzeturi, smântână, frișcă și cașcaval, în funcție de gospodăriile de salariați, pensionari și șomeri.

În Capitolul 4 am prezentat sinteza evoluției consumului mediu zilnic, de calorii, proteine, glucide, lipide, a veniturilor totale lunare ale populației, salariaților, pensionarilor și șomerilor în perioada 1995-2011 precum și concluziile cu privire la studiul efectuat și propunerile în urma concluziilor conturate.

Banca Mondială, în martie 2012, afirma că din lipsa banilor, tot mai mulți oameni cumpără alimente ieftine, lipsite de nutrienți și bogate în calorii goale astfel că scumpirea alimentelor va îmbolnăvi populația lumii. De altfel, situația economică dificilă nu provoacă doar foamete, ci și obezitate. În ziua de azi este destul de greu să mănânci sănătos dacă nu ai suficienți bani. Alimentele bune pentru organism sunt destul de scumpe, așa că tot mai mulți aleg alternativa ieftină și periculoasă.

Otaviano Canuto, specialist Banca Mondială afirmă: "În acest context, cu prețuri mari, observăm că bolile de obezitate încep să se înmulțească. Gospodăriile, mai ales cele sărace, înlocuiesc alimentele bune cu cele ieftine, sărace în nutrienți".[http://stiri.tvr.ro/banca-mondiala-scumpirea-alimentelor-imbolnaveste-populatia-lumii_28779.html]

Am ales acestă temă „Alimentația populației în legătură cu veniturile, în România, în perioada 1995-2011” deoarece sănătatea populației este un domeniu de importanță fundamentală pentu dezvoltarea economică și socială. Din dorința de a aprofunda mai multe cunoștiințe despre un stil de viață sănătos, mi s-a părut interesant să studiez modul de alimentație prezent în țara noastră și care sunt motivele pentru care nu se consumă suficiente alimente sănătoase.

Capitolul 1

Consumul alimentar mediu zilnic în România, în perioada 1995-2011

Este cunoscut faptul că modul în care un popor se alimentează reflectă în mare măsură nivelul de trai al populației. O alimentație bogată în calorii poate de multe ori să însemne că alimentele consumate nu sunt cele mai sănătoase, ori calitatea hranei, trebuie să recunoaștem că este strâns legată de calitatea vieții, care la rândul ei reflectă nivelul veniturilor. Aceasta fost și ideea care a stat la baza acestui capitol și anume dorim să studiem cum a evoluat de-a lungul timpului calitatea hranei cetățenilor din România. Astfel ne propunem să studiem evoluția numărului de calorii, proteine, glucide și lipide consumate de populația din România în perioada 1995-2011.

În ultimii anii s-au produs modificări semnificative în ceea ce privește consumul alimentar mediu zilnic exprimat în calorii și factori nutritivi. Cel puțin două fenomene remarcabile s-au manifestat în domeniul consumului populației, în ultimii 20 de ani: polarizarea accesului la bunurile și serviciile de larg consum, încă din primii ani ai tranziției și manifestarea unor tendințe consumeriste, prin intermediul creditelor bancare, îndeosebi în familiile de salariați și patroni, în intervalul 2002–2007.

[http://www. revistacalitateavietii. ro/2010/CV-3-4-2010/03. pdf]

În anii 1997-1998, România a înregistrat cel mai redus nivel de trai din ultimii 40 de ani. Explicația creșterii consumului în condițiile reducerii drastice a puterii de cumpărare stă cel mai probabil în autoconsum. Autoconsumul reprezintă contravaloarea bunurilor produse și consumate în gospodăriile populației, iar în perioade de sărăcie extremă, populația cumpară mai puțin din magazine, și consumă mai mult din producția proprie – mai ales la țară. În 1997 spre exemplu, autoconsumul a reprezentat o treime din cheltuielile lunare ale unei gospodării.

[http://businessday. ro/03/2011/consumul-populatiei-de-la-66-miliarde-dolari-in-1970-la-101-miliarde-dolari-in-2010/]

În Tabelul 1.1 este evidențiată evoluția consmului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii și factori nutritivi, pe locuitor în perioada 1995-2011:

Tabelul 1.1:Valoarea caloriilor, proteinelor, glucidelor, lipidelor în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

1.1. Evoluția numărului de calorii

În tabelul 1.1.1 este reflectată evoluția consumului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii pe locuitor în perioada 1995-2011.

Tabelul 1.1.1. Valoarea caloriilor consumate în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Grafic vorbind, consumul de calorii în România, în perioada 1995-2011 se prezintă astfel:

Figura 1.1.1: Evoluția consumului de calorii

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.1.1

În figura de mai sus, evoluția numărului de calorii consumate zilnic de un locuitor în perioada analizată urmează un trend crescător. Astfel, numărul maxim de calorii consumate zilnic de un locuitor s-a înregistrat în anul 2006 și a fost de 3455 calorii, pe când valoarea minimă de 2593 calorii consumate s-a înregistrat în anul 1996. În medie, în perioada supusă studiul, s-a înregistrat un consum de 3161 ,58 calorii.

Pentru o analiză mai amănunțită a evoluției numărului de calorii vom calcula diferența absolută și diferența relativă în bază fixă și bază în lanț.

Tabelul 1.1.2 Evoluția diferenței absolute în perioada 1995-2011

Sursa: Calcule proprii

Observăm că cea mai mare creștere în consumul caloric al populației, comparativ cu anul 1995 se înregistrează în anul 2006 (522 calorii). Pe de altă parte este interesant de văzut că în anul 1997 consumul caloric revine la cel din anul 1995.

Cea mai mare creștere a consumului caloric, de la un an la altul se înregistrează în anul 2004 (117 calorii), iar cea mai mare scădere în anul 2007 (165 calorii).

Figura 1.1.2: Diferențele abolute cu baza fixă

Sursa:Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.1.2

Tabel 1.1.3 Evoluția diferenței relative în perioada 1995-2011

Sursa: Calcule proprii

Din punct de vedere procentual, comparativ cu anul 1995, anul 2006 înregistrează cea mai mare creștere a numărului de calorii consumate de populație în perioada studiată (17,8%). Dacă ne raportăm la anul precedent în anul 2004 populația a consumat zilnic cu 3,63 % mai multe calorii iar în anul 2007 s-a înregistrat cea mai scăzută creștere a consumului caloric (4,78%).

Având la dispoziție consumul caloric pe cap de locuitor, în România, în perioada 1995-2011, suntem interesați să estimăm consumul caloric pentru anul curent,2013.

Cum trendul consumului de calorii în perioada supusă studiului este unul aproximativ liniar, vom utiliza ca primă metodă de estimare, metoda indicelui de modificare.

Valoarea indicelui mediu de modificare este 0,9951. Fiind o valoare subunitără induce ideea că în perioada imediat următoare consumul caloric pe cap de locuitor va scădea. Astfel, utilizând această valoare obținem că în anul 2013 consumul mediu de calorii pe cap de locuitor va fi de 3137, iar în anul 2014 acesta va ajunge la o valoare medie estimată de 3107.

O altă metodă de estimare a trendului este cea bazată pe funcții elementare. Faptul că evoluția este una aproximativ liniară, ne permite să utilizăm un model liniar simplu și astfel obținem:

Nr. cal= 2919.29 + 26.9216*perioada

Spre deosebire de metoda bazată pe indicele mediu de modificare, această metodă ne arată că de la un an la altul numărul de calorii consumate pe cap de locuitor va crește cu 26,92, astfel că în anul 2013 se va înregistra un consum mediu caloric de 3438 corespunzător, cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3302,17 și 3559,44.

Pentru anul 2014 consumul mediu caloric va fi de 3471,39 iar intervalul de estimare este cuprins între 3318,63 și 3596,83 calorii.

1.2. Evoluția numărului de lipide

În continuare vom analiza evoluția consumului alimentar mediu zilnic exprimat în lipide, pe locuitor în perioada 1995-2011.:

Tabelul 1.2.1. Cantitatea de lipide consumate în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Din punct de vedere grafic evoluția consumului mediu zilnic de lipide, pe cap de locuitor în perioada 1995-2011 este:

Figura 1.2.1:Evoluția consumului de lipide în perioada 1995-2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.2.1

Asemenea evoluției numărului de calorii consumate zilnic pe cap de locuitor, evoluția numărului de lipide urmează un trend ascendent. Numărul maxim de lipide consumat zilnic de un locuitor este de 107,5 grame în anul 2006 iar valoara minimă de lipide consumată este de 76,1 grame, înregistrată în anul 1997. În perioada 1995-2011 s-au consumat în medie 92,55 grame de lipide.

Cu ajutorul diferenței absolute și diferenței relative în bază fixă, respectiv bază în lanț, putem realiza o analiză mai în detaliu în ceea ce privește consumul alimentar mediu zilnic exprimat lipide, pe cap de locuitor în perioada 1995-2011.

Tabelul 1.2.2 Evoluția diferenței absolute în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

Comparativ cu anul 1995, cea mai mare creștere în consumul de lipide al populației este înregistrată în anul 2006 (28,2 grame), iar cea mai mare scădere este de 3,2 grame în anul 1997. Tot în anul 2006 consumul mediu de lipide crește cu 5,8 grame comparativ cu anul 2005. Cea mai mare scădere a consumului de lipide față de anul precedent este înregistrată în anul 2011(7,5 grame).

Figura 1.2.2: Diferențele absolute cu baza fixă

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.2.2

Tabel 1.2.3 Evoluția diferenței relative în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

Cât despre evoluția consumului de lipide exprimată în procente, observăm că în anul 2006 s-a înregistrat cel mai mare consum de lipide (35,56%) comparativ cu anul 1995.

Comparativ cu anul precedent cea mai mare creștere a fost în anul 2006 (5,7% grame) iar în anul 2010 a fost cel mai scăzut nivel de lipide consumate (7,08% grame).

Știind consumul de lipide pe cap de locuitor în perioada analizată, vom estima consumul de lipide pentru anul 2013. Trendul consumului de lipide în perioada 1995-2011 este unul aproximativ liniar, prin urmare vom folosi ca primă metodă de estimare, metoda indicelui de modificare.

Indicele mediu de modificare este 0,9887. Valoarea acestuia este una subunitără și semnifică faptul că în următorii ani consumul de lipide pe cap de locuitor va scădea. De altfel, obținem că în anul 2013, consumul mediu de lipide pe cap de locuitor va fi de 94,13 grame iar în anul 2014 acesta va fi de 92,02 grame.

A doua metodă pe care o vom folosi pentru estimarea trendului consumului de lipide pe cap de locuitor în perioada analizată este cea bazată pe funcții elementare. În urma folosirii modelului liniar obținem ecuația:

Nr. lipide=74,4596 + 2,01103*perioada

De la un an la altul numărul de lipide consumate pe cap de locuitor va crește cu 2,01, astfel că, în anul 2013 se va înregistra un consum mediu exprimat în lipide de 112,66 grame.Cu o probabilitate de 95%, estimăm un consum mediu de lipide cuprins între 107,494 grame și 117,844 grame. Consumul mediu de lipide pentru anul 2014 va fi de 114,68 grame iar intervalul estimare este cuprins între 109,084 grame și 120,276 grame.

1.3. Evoluția numărului de glucide

Vom analiza evoluția consumului alimentar mediu zilnic exprimat în glucide, pe locuitor în perioada 1995-2011.

Tabel 1.3.1. Cantitatea glucidelor consumate în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analizând grafic evoluția consumului mediu de lipide în România, în perioada 1995-2011 se prezintă astfel:

Figura 1.3.1: Evoluția consumului de glucide în perioada 1995-2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.3.1

După cum observăm și din figura de mai sus, evoluția numărului de glucide consumate zilnic de un locuitor în 1995-2011, urmează un trend crescător. În anul 2004 s-a înregistrat numărul maxim de glucide consumate zilnic de un locuitor, acesta fiind de 487,2 grame iar consumul minim de glucide a fost în anul 2010 (440,6 grame). S-au consumat în medie pe parcursul celor 17 ani studiați, 458,62 grame glucide.

Pe baza diferenței absolute și relative în bază fixă, respectiv bază în lanț vom analiza evoluția numărului de glucide consumate zilnic de un locuitor în perioada analizată.

Tabel 1.3.2. Evoluția diferenței absolute în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

Conform datelor din acest tabel deducem că cea mai mare creștere a numărului de glucide consumate de populație comparativ cu anul 1995 este în anul 2004 (45,8 grame). Privind evoluția consumului de glucide de la un an la altul, observăm că cea mai mare creștere s-a înregistrat în anul 2004 (19,5 grame) iar cea mai mare scădere în anul 2010 (12,1 grame).

Tabel 1.3.3. Evoluția diferenței relative în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

În comparație cu anul 1995 cea mai mare creștere a numărului de glucide s-a înregistrat în anul 2004 (10,38%). Evaluând valoarea consumului mediu zilnic exprimat în glucide, pe locuitor la anul precedent, observăm că cea mai semnificativă creștere a fost în anul 2004 (4,17% grame), pe când cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2007(4,17%).

Figura 1.3.2:Evoluția consumului mediu zilnic de glucide, pe locuitor raportat la anul 1995, în perioada 1995-2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.3.2

Deoarece trendul consumului de glucide este unul aproximativ liniar vom putea face estimări pentru anul 2013 și anul 2014 cu ajutorul indicelui mediu de modificare și prin modelul liniar.

Valoarea indicelui mediu de modificare este 0,9985. Consumul de glucide va scădea în următorii ani, deoarece valoarea indicelui mediu de modificare este una subunitară. În anul 2013 estimăm că va fi un consum mediu de glucide de 451,52 grame și de 450,18 grame în anul 2014.

Nr. glucide= 449,976 + 0,96152*perioada

În consecință, numărul de glucide consumate pe cap de locuitor crește de la un an la altul cu 0,96 grame. Estimăm că în anul 2013 se va înregistra un consum mediu de glucide de 468,24 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 450,884 grame și 485,605 grame. Pentru anul 2014 consumul mediu de glucide va fi de 469,2 grame iar intervalul de estimare va fi cuprins între 450,433 grame și 487,979 grame.

1.4. Evoluția numărului de proteine

În continuare vom studia evoluția consumului alimentar mediu zilnic exprimat în proteine, pe locuitor în perioada 1995-2011.

Tabel 1.4.1. Cantitatea de proteine consumate în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Reprezentând grafic consumul de proteine în România, în perioada 1995-2011 acesta se prezintă astfel:

Figura nr 1.4.1:Evoluția consumului de proteine în perioada 1995-2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.4.1

Numărul maxim de proteine consumate zilnic de un locuitor s-a înregistrat în anul 2006 și a fost de 114,3 grame, iar valoarea minimă de 94,7 grame consumate s-a înregistrat în anul 1996 și anul 2000. Populația din România în perioada studiată a consumat zilnic în medie 103,48 grame de proteine.

Pentru o evaluare mai în detaliu a evoluției numărului de calorii vom calcula diferența absolută și diferența relativă în bază fixă și bază în lanț.

Tabel 1.4.2 Analiza statistică a consumului mediu zilnic de proteine, pe locuitor în perioada 1995-2011 pe baza diferenței absolute în bază fixă respectiv bază în lanț

Sursa:Calcule proprii

Raportând consumul mediu zilnic de proteine la anul 1995, cea mai mare creștere a numărului mediu de proteine s-a înregistrat în anul 2006 (18,4 grame). Dacă privim cum a evoluat consumul mediu de proteine de la un an la altul, cea mai mare creștere a consumului de proteine, se înregistrează în anul 2002 (5,7 grame), iar cea mai mare scădere în anul 2010(4,3 grame).

Figura 1.4.2: Diferențele absolute cu bază fixă

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 1.4.2

Tabelul 1.4.3 : Evoluția consumului mediu zilnic de proteine, pe locuitor raportat la anul 1995, în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

După cum se poate observa, cea mai mare scădere a consumul de proteine al populației, comparativ cu anul 1995, se înregistrează în anul 1996 și 2000 (1,25% grame). Cea mai mare creștere a consumului de proteine, de la un an la altul se înregistrează în anul 2002 (5,84 grame), iar cea mai mare scădere în anul 2010 (3,99 grame).

Valoarea indicelui mediu de modificare este 0,9958. Deoarece această valoare este una subunitară, în perioada următoare, consumul de proteine pe cap de locuitor va scădea. În acest sens, consumul mediu de proteine pe cap de locuitor va fi de 102,08 grame în anul 2013, iar în anul 2014 acesta va fi de 101,23 grame. Conform modelului liniar obținem ecuația:

Nr. proteine=94,2037 + 1,03162*perioada

Numărul mediu de proteine consumate crește de la an la an cu 1,03 grame. Astfel, putem face previziuni pentru anul 2013 și 2014. În anul 2013 se va înregistra un consum mediu de proteine de 113,8 grame corespunzător, cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 107,907 grame și 119,702 grame.

Cât despre consumul mediu de proteine în anul 2014, acesta va fi de 114,8 grame iar intervalul de estimare obținut este cuprins între 108,458 grame și 121,214 grame.

În încheierea acestui capitol, pe baza analizei efectuate putem concluziona că populația din România, în anul 2006, consuma prea multe proteine și lipide de origine animală și nu-și asigura aportul energetic și de glucide zilnic necesar. Astfel, românii mănâncă multă carne grasă, puține legume și fructe și nu-și asigură necesarul de vitamine și minerale. În plus, nivelul colesterolului în sânge este cu 60% mai mare decât valorile normale. Din cauza alimentației dezechilibrate, 50% dintre locuitorii țării noastre sunt supraponderali. De aici ia naștere un cerc vicios, deoarece kilogramele în plus sunt responsabile pentru o serie de afecțiuni, precum hipertensiunea arterială și bolile de nutriție. Acestea sunt rezultatele unui studiu de evaluare a stării de sănătate și nutriție a populației, realizat de doctorul Horațiu Zapartan.[http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/alimentatie-romanii-mananca-prea-multe-grasimi-23702.html

Capitolul 2

Evoluția veniturilor totale ale populației în perioada 1995-2011

Veniturile populației reprezintă principala sursă a procurării bunurilor economice și în același timp influențează consumul. În acest fel, este interesant să studiem care a fost evoluția veniturilor totale ale populației din România, în perioada 1995-2011, în special a trei grupe de gospodării precum salariați, pensionari și șomeri.

Dacă discutăm despre structura veniturilor, în anul 2000, un sfert din venitul lunar al unei gospodării era generat de autoconsum, respectiv contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii, veniturile bănești având o pondere de doar 74.4%. Până în 2008, autoconsumul a scăzut la 16,9%, iar veniturile bănești au crescut la 83,1.

[http://businessday.ro/07/2011/cum-a-evoluat-structura-consumului-populatiei-in-ultimii-10-ani/]

2.1. Evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor

În Tabelul 2.1.1 este evidențiată evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-2011:

Tabel 2.1.1. Valoarea veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-2011

Sursa: Sursa: Institutul Național de Statistică

Graficul care definește evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor din România, în perioada studiată arată astfel:

Figura 2.1.1: Evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor

Sursa:Grafic pe baza datelor din Tabelul 2.1.1

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică (INS) veniturile totale ale gospodăriilor au înregistrat o valoare minimă de 43,1 lei lunar/gospodărie în anul 1995, spre deosebire de anul 2011, când acestea au înregistrat o valoare maximă de 2415,50 lei lunar/gospodărie. Veniturile totale ale populației au constituit în medie, în cei 17 ani studiați 1029,12 lei lunar. Acest trend crescător al veniturilor totale ale gospodăriilor ar putea fi datorată scăderii inflației sau creșterea salariilor.

Potrivit datelor din anul 2011 ale Institutului Național de Statistică, în trimestrul IV, al anului 2010, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 2308 lei, în scădere cu 3,4% față de trimestrul IV din anul 2009 și cu 0,5% față de trimestrul IV din anul 2008. Cu alte cuvinte, în ultimii doi ani, adică anul 2009 și 2010, mai precis în anul 2010, veniturile practic au stagnat, în timp ce prețurile au crescut cu aproape 14%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut în mod corespunzător.[http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-8478512-cum-influentat-criza-structura-veniturilor-cheltuielilor-populatiei.htm?]

Situația cu care se confruntă România în prezent este și situația cu care se confruntă și Uniunea Europeană. Criza economică, care s-a manifestat prin recesiune, creșteri ale deficitelor bugetare, precum și a datoriilor publice, s-a resimțit la nivel global. Existența deficitelor bugetare în perioadele de recesiune temporară este perfect justificată. Recesiunea din România s-a manifestat la nivelul anului 2009 printr-o diminuare a activității economice cu 7,1% față de anul anterior. Conform teoriei economice, intrarea economiei în recesiune se reflectă automat asupra veniturilor din taxe și impozite (diminuarea acestora) ca urmare a reducerii veniturilor populației și a profiturilor companiilor afectate direct de scăderea economică.[http://mpra.ub.uni-muenchen.de/40476/1/MPRA_paper_40476.pdf]

Vom studia evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-2011 folosind diferențele absolute și relative cu bază fixă ,respectiv bază în lanț.

Tabel 2.1.2. Evoluția diferenței absolute în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

Dacă ne raportăm la anul 1995, în anul 2011 s-a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor totale ale gospodăriilor, acestea fiind de 2374,4 lei lunar. În schimb, comparativ cu anul precedent, cea mai mare creștere a veniturilor a fost în anul 2008, (444,94 lei lunar) iar cea mare scădere în anul 2010 (11,71 lei ).

Figura 2.1.1: Evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor, raportate la anul 1995 în perioada 1995-2011

Sursa:Grafic pe baza datelor din Tabelul 2.1.2

Tabel 2.1.3 Evoluția diferenței relative în perioada 1995-2011

Sursa:Calcule proprii

Este de remarcat faptul că în comparație cu anul 1995, în anul 2011, veniturile totale au crescut cu 5509,05%. De altfel, în anul 2008 veniturile totale au crescut cu 26,38% comparativ cu anul 2007 și au scăzut în anul 2010 cu 0,51% .

Cunoscând valoarea veniturilor totale ale gospodăriilor din România, în perioada supusă studiului putem face estimări pentru anul 2013 și 2014. O primă metodă de estimare este metoda indicelui mediu de modificare, deoarece trendul veniturilor totale este unul liniar.

Indicele mediu de modificare este de 0,9015 și fiind o valoare subunitară în anii următori veniturile vor scădea. În acest fel, estimăm că veniturile totale ale gospodăriilor vor fi de 1597,05 lei lunar/ gospodărie, respectiv 1298,06 lei lunar pentru anul 2014.

Evoluția veniturilor totale lunare este una aproximativ liniară și poate fi exprimată astfel:

Valoare venituri totale = -479,098 + 167,58*perioada

Veniturile totale vor fi de 2704,92 lei lunar în anul 2013 iar intervalul de estimare este cuprins între 2475,1 lei lunar și 2934,75 lei lunar. În anul 2014 veniturile totale vor fi de 2872,52 lei lunar iar intervalul de estimare este cuprins între 2623,98 lei lunar și 3121,03.

2.2. Evoluția veniturilor totale ale salariaților

În Tabelul 2.2.1 este evidențiată evoluția veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011:

Tabel 2.2.1. Valoarea veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Evoluția veniturilor totale ale grupei de salariați în perioada 1995-2011 reprezentată grafic:

Figura 2.2.1: Evoluția veniturilor totale ale salariaților

Sursa:Grafic realizat pe baza datelor din Tabelul 2.2.1

Așadar, evoluția veniturilor totale ale salariaților este una crescătoare. Cea mai mare creștere a veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011, se constată în anul 2006 (3146,53 lei lunar), iar valoarea minimă a acestora se înregistrează în anul 1995(85,86 lei lunar). Potrivit acestor date, veniturile salariaților, în perioada studiată au fost în medie de 1395,62 lei lunar.

Din totalul veniturilor unei gospodării, veniturile salariale au avut o pondere de 48,6%, procent în scădere față de 2008, când ponderea depășea 50%. Scăderea veniturilor salariale a fost determinată atât de faptul că bugetarii au suferit o reducere a salariilor cu 25%, cât și de faptul că numărul salariaților a scăzut de la 6,348 milioane în ultimul trimestru din 2008, la doar 6,09 milioane în ultimul trimestru din 2010.[http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-8478512-cum-influentat-criza-structura-veniturilor-cheltuielilor-populatiei.htm]

Pe baza următorilor indicatori statistici, putem realiza o analiză mai în detaliu în ceea ce privește veniturile totale ale salariaților în perioada 1995-2011.

Tabel 2.2.2. Analiza statistică a veniturilor totale ale grupei de salariați în perioada 1995-2011 pe baza diferenței abolute cu bază fixă și cu bază în lanț

Sursa: Calcule proprii

Cea mai mare creștere a veniturilor totale ale salariaților comparativ cu anul 1995, s-a constatat în anul 3088,33 lei lunar. Raportându-ne la anul precedent, cea mai mare scădere a veniturilor salariaților se înregistrează în anul 2010(13,96 lei lunar), pe când cea mai mare creștere este în anul 2008(505,83 lei lunar).

Tabel 2.2.3. Analiza statistică a veniturilor totale ale grupei de salariați în perioada 1995-2011 pe baza diferenței relative cu bază fixă și cu bază în lanț

Sursa:Calcule proprii

Remarcăm faptul că în anul 2010 veniturile salariaților au scăzut cu 0,45% comparativ cu anul 2009 și au crescut în anul 2001 cu 57,49% comparativ cu anul 2000.

Vom estima veniturile salariaților din România în perioada 1995-2011, prin metodele folosite și în capitolul anterior, adică prin metoda indicelui mediu de modificare și prin funcția liniară, deoarece trendul veniturilor salariaților este unul liniar.

Valoarea indicelui mediu de modificare este 0,9085. Conform acestei metode valoarea veniturilor salariaților în anul 2013 va fi de 2143,79 lei lunar, pe când în anul 2014 aceasta va scădea, fiind de 1769,53 lei lunar.

În urma utilizării modelului liniar obținem:

Valoare venituri totale salariați= -620.034 + 223.962*perioada

Potrivit acestei metode veniturile salariaților cresc de la un an la altul cu 223,96 lei lunar, așadar putem spune că în anul 2013 veniturile salariaților vor avea o valoare de 3635,24 lei lunar, cu o probabilitate de 95%, invervalul de estimare va fi cuprins între 3346,47 lei lunar și 3924,01 lei lunar. La fel putem realiza estimări și pentru anul 2014, când se înregistrează o valoare a veniturilor salariaților de 3859,2 lei lunar, intervalul de estimare fiind cuprins între 3546,94 lei și 4171,47 lei lunar.

2.3. Evoluția veniturilor totale ale șomerilor

În Tabelul 2.3.1 este evidențiată evoluția veniturilor totale ale șomerilor în perioada 1995-2011:

Tabel 2.3.1. Valoarea veniturilor totale ale șomerilor

Sursa: Institutul Național de Statistică

Evoluția veniturilor totale ale grupei de șomeri în perioada 1995-2011 reprezentată grafic :

Figura 2.3.1: Evoluția veniturilor totale ale șomerilor

Sursa: Grafic pe baza datelor din Tabelul 2.3.1

În graficul de mai sus evoluția veniturilor totale ale șomerilor în perioada analizată urmează un trend ascendent. Anul 2010 înregistrează valoarea maximă a veniturilor totale ale șomerilor în perioada studiată adică 1647,32 lei lunar. Valoarea minimă a acestora este reflectată în anul 1995, de 39,38 lei lunar. În medie veniturile totale ale șomerilor în cei 17 ani studiați este de 717,85 lei lunar.

Cu ajutorul diferenței absolute și relative în bază fixă și în lanț, putem realiza o analiză mai detaliată a veniturilor totale ale șomerilor în perioada 1995-2011.

Tabel 2.3.2. Analiza statistică a veniturilor totale ale gospodăriilor de șomeri în perioada 1995-2011, pe baza diferenței absolute cu bază fixă și cu bază în lanț

Sursa:Calcule proprii

Comparativ cu anul 1995 cea mai mare creștere a veniturilor șomerilor se înregistrează în anul 2010, 1607,94 lei lunar. În ceea ce privește anul precedent, veniturile șomerilor au crescut în anul 2009 cu 308,62 lei lunar și au scăzut cu 9,82 lei lunar în anul 2011.

Tabel 2.3.3. Analiza statistică a veniturilor totale ale gospodăriilor de șomeri în perioada 1995-2011, pe baza diferenței relative cu bază fixă și cu bază în lanț

Susa: Calcule proprii

Exprimând evoluția veniturilor șomerilor în procente, valoarea cea mai mare a acestora comparativ cu anul 1995, este în anul 2010 de 4058,20% lei lunar.

După ce am studiat evoluția veniturilor șomerilor, putem estima care vor fi veniturile acestora în anul curent, 2013 și în anul 2014. Prin metoda indicelui mediu de modificare acestea în anul 2013 vor fi de 1098,2 lei lunar iar în anul 2014 de 899,45 lei lunar.

Ecuația prin metoda liniară a evoluției veniturilor totale lunare ale șomerilor este exprimată astfel:

Valoare venituri totale șomeri = -298.051 + 112.879*perioada

Având în vedere că, veniturile totale lunare ale șomerilor cresc de la an la an cu 112,87 lei, previzionăm pentru anul 2013 un venit total lunar al șomerilor de 1846,85 lei cuprins intervalul de estimare între 1702,49 lei și 1990,79 lei . Estimăm în anul 2014 un venit lunar al șomerilor de 1803,64 lei, care se află, cu o probabilitate de 95% în intervalul de estimare cuprins între 1803,64 lei și 2115,4 lei.

2.4. Evoluția veniturilor totale ale pensionarilor

În Tabelul 2.4.1 este evidențiată evoluția veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011:

Tabel 2.4.1. Valoarea veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 2.4.1:Evoluția veniturilor totale ale grupei de pensionari

Sursa: Grafic pe baza datelor din Tabelul 2.4.1

Pe baza datelor din graficul de mai sus valoarea maximă a veniturilor totale ale grupei de pensionari este de 2016,96 lei lunar în anul 2010, pe când valoarea minimă este de 30,2 lei lunar înregistrată în anul 1995. Veniturile totale ale pensionarilor, în perioada studiată au fost în medie de 818,7 lei lunar.

Vom putea realiza o analiză a veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011, cu ajutorul diferenței absolute și relative în bază fixă respectiv bază în lanț.

Tabel 2.4.2. Analiza statistică a veniturilor totale ale gospodăriilor de pensionari în perioada 1995-2011 pe baza diferenței absolute cu bază fixă și cu bază în lanț

Sursa:Calcule proprii

Veniturile lunare ale pensionarilor au înregistrat în anul 2010 cea mai mare creștere comparativ cu anul 1995, 1986,76 lei lunar. Analizând evoluția veniturilor comparativ cu anul precedent în anul 2008 s-a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor 430,31 lei lunar. Totodată, cea mai mare scădere a avut loc în anul 1996, 14,24 lei lunar.

Tabel 2.4.3 Analiza statistică a veniturilor totale ale gospodăriilor de pensionari în perioada 1995-2011 pe baza diferenței relative cu bază fixă și cu bază în lanț

Susa: Calcule proprii

Procentual, comparativ cu anul 1995 veniturile pensionarilor au crescut în anul 2010 cu (6578,68% lei lunar). Cu privire la anul precedent, în anul 2010 veniturile au crescut cu 1,8% lei lunar iar în anul 1997 cu 118,21 % lei lunar.

Vom putea face previzionări pentru evoluția veniturilor pensionarilor pentru anii 2013 și 2014. Asemenea evoluției veniturilor gospodăriilor precedente, evoluția veniturilor pensionarilor urmează un trend aproximativ liniar. Valoarea indicelui mediu de modificare este 0,8930. Folosind această valoare estimăm un venit al pensionarilor de 1282,93 lei lunar în anul 2013, iar în anul 2014 de 1023,19 lei lunar.

Am văzut anterior că atunci când evoluția veniturilor este una liniară estimările se vor realiza prin funcțiile elementare. Astfel, obținem:

Valoare venituri totale pensionari = -402.103 + 135.645*perioada

Pe parcursul cei 17 ani studiați veniturile totale ale pensionarilor cresc de la an la an cu 135,64 lei lunar. Pentru anul 2013 estimăm un venit lunar al pensionarilor de 2175,15 lei, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 1971,61 lei și 2378,69 lei. În anul 2014 venitul lunar al pensionarilor estimat va fi de 2310,79 lei iar intervalul de estimare va fi cuprins între 2090,69 lei și 2530,9 lei.

Ca și concluzie finală a acestui capitol, nivelul de trai se poate analiza și prin prisma veniturilor populației care evidențiază adâncirea neregularităților, creșterea discrepanțelor între diferite categorii de gospodării. Mărimea gospodăriei, numărul de persoane aflate în întreținere conduc, de asemenea, la o polarizare foarte accentuată a distribuției veniturilor pe gospodării.

Capitolul 3

Legătura dintre consumul alimentar și veniturilor totale ale populației

în perioada 1995-2011.

În capitolele anterioare am realizat o analiză statistică a evoluției fiecărui factor: calorii, lipide, glucide, proteine, veniturile totale ale gospodăriilor, veniturile totale ale salariaților, șomerilor și pensionarilor.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) afirma în raportul său din 2007 că, în România, circa 2,5% din populația totală a fost subnutrită în perioadele 1993–1995 și 2001–2003. Asemenea cazuri de subnutriție au fost provocate însă, în general, nu de lipsa hranei, ci de accesul economic redus la hrană al anumitor categorii sociale.

[http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/03.pdf]

După cum bine știm, alimentația populației diferă în funcție de veniturile acesteia, precum și de la o categorie de gospodărie la alta. Considerăm că este important de cunoscut cum anume este influențat consumul alimentar mediu zilnic exprimat în calorii și factori nutritivi de către veniturile populației.

În acest capitol ne propunem să studiem legăturile dintre fiecare factor nutritiv și veniturile totale, ale salariaților, ale șomerilor și ale pensionarilor din România, în perioada 1995-2011. În cele ce urmează, în fiecare subcapitol vom evidenția evoluția consumului alimentar și a veniturilor totale, sub formă de tabel, folosind datele colectate de la INS.

3.1. Evoluția consumului de calorii în raport cu veniturile populației

În acest subcapitol, dorim să realizăm legătura dintre consumul mediu caloric și veniturile populației. Pentru aceasta, vom folosi programul StatGraphics, care ne va ajuta să construim o ecuație prin modelul liniar.

3.1.1. Evoluția consumului de calorii în raport cu veniturile totale ale populației

Pentru început, în Tabelul 3.1.1 este reflectată evoluția consumului mediu de calorii și a veniturilor totale ale gospodăriilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.1.1. Valoarea caloriilor și a veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-

2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

În ceea ce privește numărul mediu de calorii consumate zilnic de un locuitor în anul 1995, este același ca și în anul 1997, doar că veniturile pentru anul 1995 au fost de 43,5 lei lunar pe când în anul 1997 au avut o valoare de 121,95 lei lunar. Deși venitul populației în anul 1997 a crescut comparativ cu anul 1995, populația a continuat să consume alimente bogate în calorii, asemenea anului 1995.

Știind valoarea consumului caloric pe cap de locuitor, și valoarea veniturilor totale lunare în România, în perioada 1995-2011, suntem interesați să estimăm consumul caloric în funcție de veniturile totale ale gospodăriilor.

Dacă ne reamintim valoarea veniturilor totale estimată, în Capitolul 2, în funcție de perioada studiată, pentru anul 2013 aceasta este de 2704,92 lei lunar, pe când în anul 2014 aceasta înregistrează o valoare de 2872,52 lei.

O altă metodă de estimare a trendului pe care am utilizato și în capitolul precedent este cea bazată pe funcții elementare. Faptul că evoluția consumului caloric și evoluția veniturilor totale este una aproximativ liniară, ne permite să utilizăm un model de evoluție liniar și astfel obținem:

Nr.cal= 3015,08+0,142364*venituri totale

Conform datelor obținute prin programul StatGraphics, între veniturile totale ale gospodăriilor și consumul caloric al populației există o legătură directă puternică, datorită valorii coeficientului de corelație care este 0,716151.

Coeficientul R2 arată că veniturile totale lunare ale gospodăriilor influențează consumul caloric în proporție de 51,28%, adică veniturile explică variabilitatea consumului caloric în proporție de 51,28%. Diferența de 48,72% reprezintă influența pe care o au alți factori asupra consumului caloric.

În continuare, vom estima valoarea consumului caloric în funcție de veniturile totale. În acest sens, pentru anul 2013 estimăm o valoare a consumului caloric de 3400,16 calorii, corespunzătoare cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3256,98 calorii și 3543,34 calorii.

În ceea ce privește anul 2014 se va înregistra un consum caloric de 3424,02 calorii, intervalul de estimare fiind cuprins între 3269,3 calorii și 3578,74 calorii.

3.1.2. Evoluția consumului de calorii în raport cu veniturile salariaților

În acest subcapitol de propunem să studiem cum a fost influențat consumul de calorii de către veniturile totale lunare ale gospodăriei alcătuite din salariați. Asemenea Subcapitolului 3.1, vom folosi modelul de evoluție liniar pentru estimarea consumului caloric în funcție de venituri.

În Tabelul 3.1.2 este evidențiată evoluția consumului de calorii și a veniturilor totale ale salariaților în România în perioada 1995-2011:

Tabel 3.1.2. Valoarea caloriilor și a veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

Din acest tabel deducem faptul că în anul 2010 veniturile totale ale salariaților, precum și consumul caloric a scăzut. În ceea ce privește anul 2011, veniturile salariaților au o valoare de 3146,53 lei lunar, venituri pe baza cărora salariații au consumat alimente cu o valoare calorică mare (3199 calorii).

Vom estima consumul caloric în funcție de veniturile totale ale salariaților. Veniturile totale ale salariaților au fost estimate cu ajutorul funcției în timp prezentată în Subcapitolul 2.2, înregistrând o valoare de 3635,24 lei lunar în anul 2013 și 3859,2 lei lunar în anul 2014.

Dat fiind că evoluția consumului caloric și evoluția veniturilor totale ale salariaților este una aproximativ liniară, vom folosi modelul liniar pentru a stabili valoarea consumul caloric în funcție de veniturile salariaților. Astfel:

Nr.cal= 3009,02+0,109317*venituri totale salariați

Prin folosirea programului StatGraphics, am obținut o legatură directă puternică între veniturile totale ale gospodăriilor și consumul caloric al populației, datorită valorii coeficientului de corelație care este 0,732888. Veniturile totale lunare ale salariaților influențează consumul de calorii în proporție de 53,71%, proporție constatată prin coeficientul R2.

În urma rezultatelor obținute prin modelul liniar realizat, estimăm pentru anul 2013 un consum caloric de 3406,41 calorii, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3266,54 calorii și 3546,29 calorii. Pentru anul 2014 consumul caloric va crește, fiind de 3430,89 calorii, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 3279,73 calorii și 3582,06 calorii.

3.1.3. Evoluția consumului de calorii în raport cu veniturile șomerilor

Pe parcursul acestui subcapitol vom afla cum anume a fost influențat consumul caloric de către veniturile totale lunare ale șomerilor în perioada 1995-2011, în România. Datele din Tabelul 3.1.3 reprezintă evoluția consumului de calorii și a veniturilor totale ale șomerilor:

Tabel 3.1.3. Valoarea caloriilor și a veniturilor totale ale șomerilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

Conform datelor preluate de la INS(Institutul Național de Statistică), în anul 1995 veniturile totale lunare au avut o valoare de 39,38 lei lunar, iar în anul 1997 au crescut de aproximativ 3 ori. Este interesant de văzut faptul că, numărul de calorii în acești ani a fost același, ceea ce înseamnă că populația a continuat să consume produse bogate în calorii, chiar dacă veniturile aveau o valoare mai mare.

Pentru a afla în ce măsură influențează veniturile totale ale șomerilor consumul caloric, avem nevoie de valoarea veniturilor totale ale șomerilor în anul 2013 și 2014 estimată cu ajutorul modelul liniar, în Subcapitolul 2.4.

Astfel că, în anul 2013 am estimat o valoare a veniturilor de 1846,85 lei lunar și o valoarea de 1803,64 lei lunar pentru anul 2014. Am obținut următorul model liniar, care reflectă valoarea consumului caloric în funcție de veniturile șomerilor:

Nr.cal= 3007,61+0,2145*venituri totale șomeri

Datorită faptului că valoarea coeficientului de corelație este 0,72450 între consumul mediu caloric și veniturile totale ale șomerilor există o legătură directă cu o intensitate puternică. Prin urmare, veniturile totale influențează consumul caloric în proporție de 52,49%, conform coeficientului R2.

Estimările consumului caloric pe cap de locuitor, în anii 2013 și 2014, le vom realiza în funcție de veniturile șomerilor. În acest sens, în anul 2013 consumul caloric va fi de 3403,75 calorii pe cap de locuitor, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3261,98 calorii și 3545,54 calorii. În anul 2014 estimăm un consum caloric de 3394,49 calorii, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 3257,03 calorii și 3531,94 calorii.

3.1.4. Evoluția consumului de calorii în raport cu veniturile pensionarilor

În Tabelul 3.1.4 este reflectată evoluția consumului de calorii și a veniturilor totale ale pensionarilor în România în perioada 1995-2011:

Tabel 3.1.4. Valoarea caloriilor și a veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

Conform unui comunicat de presă al INS, din martie 2013 în trimestrul IV 2011, numărul mediu de pensionari a fost de 5555 mii persoane, în scădere cu 106 mii persoane față de același trimestru al anului precedent și cu 21 mii persoane față de trimestrul III 2011. Pensia medie lunară a fost în trimestrul IV 2011 de 760 lei, mai mare cu 5,4% față de același trimestru al anului precedent și cu 0,3% față de trimestrul III 2011. În funcție de veniturile disponibile populația s-a orientat pe consumul de produse ieftine însă cu un aport energetic ridicat.[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/pensii_trIVr11.pdf]

Dorim să subliniem cum anume este influențat consumul caloric de către veniturile pensionarilor. Pentru acesta vom construi un model de evoluție liniar în funcție de veniturile pensionarilor, care are la bază valoarea veniturilor acestora estimată pentru anul 2013 și 2014. Astfel, acestea au înregistrat în anul 2013 o valoare de 2175,15 lei lunar, respectiv 2310,79 lei lunar în anul 2014. Prin urmare, am realizat ecuația prin care obținem consumul caloric raportat la veniturile pensionarilor în perioada 1995-2011:

Nr.cal= 3024,36+0,167616*venituri totale pensionari

Deoarece valoarea coeficientului de corelație care este 0,685701, legătura dintre veniturile pensionarilor și consumul caloric este directă și cu o intensitate medie. Am obținut valoarea coeficientului R2 că este 47,01, adică veniturile totale lunare ale pensionarilor influențează consumul caloric în proporție de 47,01%.

Înlocuind în ecuația obținută mai sus veniturile totale ale pensionarilor cu valoarea estimată prin funcția liniară ale acestora, pentru anul 2013 și 2014, putem estima consumul caloric mediu zilnic pe cap de locuitor. În acest sens, în anul 2013 acesta va fi de 3388,94 calorii, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3240,19 calorii și 3537,71 calorii.

La fel procedăm și pentru anul 2014, pentru care, estimăm un consum de 3411,68 calorii, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 3250,95 calorii și 3572,42 calorii.

3.1.5. Rezultatele estimărilor pentru consumul mediu caloric pe cap de locuitor

Prin folosirea acestor metode de previzionare am obținut diferite valori ale consumului mediu caloric pe cap de locuitor în anul 2013 și anul 2014.

Din tabelul de mai sus deducem că în anul 2013 cea mai mare valoare a consumului caloric este cea exprimată prin funcția în timp, (3438 calorii), iar pentru anul 2014 cea mai mare valoare estimată este tot prin funcția în timp, adică 3471,29 calorii.

3.2. Evoluția consumului de lipide în raport cu veniturile populației

În subcapitolul prezent, vom studia legătura dintre consumul alimentar exprimat în lipide pe cap de locuitor și veniturile populației. Folosind structura folosită în Subcapitolul precedent, estimările realizate vor fi prin modelul de evoluție liniar, care vor demonstra cum a evoluat consumul de lipide în funcție de veniturile populației.

3.2.1. Evoluția consumului de lipide în raport cu veniturile totale ale populației

Tabelul 3.2.1. evidențiază evoluția consumului de lipide și a veniturilor totale ale gospodăriilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.2.1. Valoarea lipidelor și a veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Analizând evoluția consumului de lipide, observăm că numărul consumului de lipide pe cap de locuitor în anul 2011 a fost de 98,4 grame, în scădere comparativ cu anul precedent, pe când veniturile au crescut în anul 2011, ajungând la 2417,5 lei lunar pe gospodărie. În acest fel, populația a consumat alimente cu aport lipidic mai scăzut.

Cunoaștem din Subcapitolul 3.1 care a fost valoarea veniturilor totale în funcție de perioada studiată, pentru anul 2013 va fi de 2704,92 lei lunar, iar în anul 2014 va fi de 2872,52 lei lunar. Le vom utiliza pentru obținerea legăturii dintre consumul de lipide și veniturile totale ale populației prin modelul de evoluție liniar. Astfel, ecuația obținută este:

Nr.lipide= 80,8607+0,0113671*venituri totale

Între veniturile totale ale gospodăriilor și consumul de lipide al populației există o legătură directă și de o intensitate puternică, datorită valorii coeficientului de corelație care este 0,894953. Consumul mediu de lipide este influențat de către veniturile totale lunare ale gospodăriilor în proporție de 80,09%, proporție relatată prin coeficientul R2.

Pentru anul 2013 estimăm o valoare a consumului de lipide de 111,6 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 105,752 grame și 117,443 grame. În anul 2014 se va înregistra un consum de lipide pe cap de locuitor de 113,51 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 107,189 și 119,825 grame.

3.2.2. Evoluția consumului de lipide în raport cu veniturile salariaților

Tabelul 3.2.2. evidențiază evoluția consumului de lipide și a veniturilor totale ale salariaților în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.2.2. Valoarea lipidelor și a veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Cunoaștem din Subcapitolul 3.1 care a fost valoarea veniturilor totale ale salariaților în funcție de perioada studiată, pentru anul 2013 va fi de 3635,24 lei lunar, iar în anul 2014 de 3859,2 lei lunar. Pentru obținerea legăturii dintre consumul de lipide și veniturile totale ale salariaților folosim modelul de evoluție liniar. Astfel, obținem:

Nr.lipide= 80,4973+0,00864237*venituri totale salariați

Între veniturile totale ale salariaților și consumul de lipide al populației există o legătură directă și de o intensitate puternică, conform coeficientului de corelație realizat care este de 0,906839. Consumul mediu de lipide este influențat de către veniturile totale lunare ale salariaților în proporție de 82,23, proporție realizată prin coeficientul R2.

Pentru anul 2013 estimăm o valoare a consumului de lipide de 111,91 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 106,378 grame și 119,833 grame. În anul 2014 consumul de lipide înregistrat pe cap de locuitor de 113,84 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 107,867 grame și 119,833 grame.

3.2.3. Evoluția consumului de lipide în raport cu veniturile șomerilor

În Tabelul 3.2.3 este evidențiată evoluția consumului de lipide și a veniturilor totale ale șomerilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.2.3. Valoarea lipidelor și a veniturilor totale ale șomerilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Valoarea veniturilor totale ale șomerilor estimată în cei 17 ani studiați, pentru anul 2013 și 2014 este de 1846,85 lei lunar, respectiv de 1803,64 lei lunar. Ecuația obținută în urma utilizării modelului de evoluție liniar este:

Nr.lipide= 80,2903+0,0170905*venituri totale șomeri

Între veniturile totale ale șomerilor și consumul de lipide al populației există o legătură directă și de o intensitate puternică, datorită coeficientului de corelație care este 0,903471. Influența asupra consumului mediu de lipide, pe cap de locuitor, de către veniturile totale lunare ale șomerilor este de 81,62 %.

Previzionăm pentru anul 2013 un consum de lipide de 111,85 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 106,22 grame și 111,11 grame. În anul 2014 consumul de lipide înregistrat pe cap de locuitor va fi de 119,78 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 105,654 și 116,577 grame.

3.2.4. Evoluția consumului de lipide în raport cu veniturile pensionarilor

În Tabelul 3.2.4 este evidențiată evoluția consumului de lipide și a veniturilor totale ale pensionarilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.2.4. Valoarea lipidelor și a veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Valoarea veniturilor totale ale pensionarilor estimată în funcție de perioada studiată, pentru anul 2013 și 2014 este de 2175,15 lei lunar, respectiv de 2310,79 lei lunar. Ecuația obținută în urma utilizării modelului de evoluție liniar este:

Nr.lipide= 81,3608+0,0136777*venituri totale pensionari

Legătura care există între veniturile totale ale pensionarilor și consumul de lipide al populației este una directă și cu o intensitate puternică, datorită coeficientului de corelație care este 0,875746. Veniturile totale ale pensionarilor influențează consumul mediu zilnic exprimat în lipide, pe cap de locuitor în proporție 76,69%.

În acest sens, putem estima un consum mediu de lipide pentru anul 2013 de 111,11 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 104,808 grame și 117,416 grame. În anul 2014 consumul mediu de lipide înregistrat pe cap de locuitor va fi de 112,96 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 106,148 grame și 119,764 grame.

3.2.5. Rezultatele estimărilor pentru consumul mediu de lipide pe cap de locuitor

În tabelul ce urmează vom constata care metodă de previzionare a fost cea mai eficientă în estimarea consumului de lipide.

Observăm că în anul 2013 cea mai mare valoare a consumului mediu de lipide este cea exprimată prin funcția în timp (112,66 grame). Pentru anul 2014 am estimat, tot prin funcția în timp valoarea consumului de lipide fiind de 114,68 grame.

3.3. Evoluția consumului de glucide în raport cu veniturile populației

În acest subcapitol studiem legătura dintre consumul alimentar exprimat în glucide pe cap de locuitor și veniturile populației. La fel ca și pe parcursul celorlalte două subcapitole, este necesar să realizăm ecuația modelului liniar, pentru a putea previziona câte grame de glucide va consuma populația din România în perioada 1995-2011 și în ce măsură acestea sunt influențate de veniturile totale ale populației.

3.3.1. Evoluția consumului de glucide în raport cu veniturile totale ale populației

Tabelul 3.3.1 evidențiază evoluția consumului de glucide și a veniturilor totale ale gospodăriilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.3.1. Valoarea glucidelor și a veniturilor totale ale gospodăriilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Anul 2004 înregistrează cea mai mare cantitate de glucide consumate zilnic de către un locuitor, însă nu și valoarea veniturilor totale ale populației.

Legătura dintre consumul de glucide și veniturile totale ale populației este reflectată prin următoarea ecuație:

Nr.glucide= 455,22+0,00331336*venituri totale

Spre deosebire de legăturile realizate dintre consumul de calorii, de lipide și veniturile populației, care sunt directe și de intensitate puternică, legătura dintre consumul mediu de glucide și veniturile populației este una directă slabă. Am constatat acest lucru, prin calculul coeficientului de corelație care s-a dovedit a fi 0,190197. Astfel, veniturile populației influențează consumul mediu de glucide în proporție de doar 3,61%, proporție dedusă prin coeficientuluiR2.

Conform datelor obținute mai sus și înlocuind în ecuația obținută valoarea veniturilor totale exprimate prin funcția liniară, estimăm pentru anul 2013 estimăm o valoare a consumului de glucide de 464,18grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 446,533 grame și 481,831 grame. În anul 2014 se va înregistra un consum de glucide pe cap de locuitor de 113,51 grame , intervalul de estimare fiind cuprins între 445,665 grame și 483,809 grame.

3.3.2. Evoluția consumului de glucide în raport cu veniturile salariaților

Tabelul 3.3.2 arată cum a evoluat consumului de glucide și veniturilor totale ale salariaților în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.3.2. Valoarea glucidelor și a veniturilor totale ale salariaților în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

Legătura dintre veniturile populației și consumul mediu de glucide pe cap de locuitor este următoarea:

Nr.glucide= 454,817+0,00273167*venituri totale salariați

Din calculele efectuate prin programul StatGraphics, constatăm că legătura dintre consumul mediu de glucide și veniturile salariaților este una directă slabă, deoarece coeficientul de corelație este 0,208982. Prin urmare, veniturile salariaților influențează consumul mediu de glucide în proporție de 4,36%, proporție calculată prin coeficientuluiR2.

Astfel, estimăm pentru anul 2013 un număr de glucide consumate zilnic pe cap de locuitor de 455,814 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 447,128 grame și 482,367 grame. În anul 2014 estimăm un consum de glucide pe cap de locuitor de 465,85 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 446,318 grame și 484,4 grame.

3.3.3. Evoluția consumului de glucide în raport cu veniturile șomerilor

Datele consumului de glucide și a veniturilor totale ale șomerilor în România, în perioada 1995-2011 sunt relatate în Tabelul 3.3.3:

Tabel 3.3.3. Valoarea glucidelor și a veniturilor totale ale șomerilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

Am obținut o ecuație de legătură dintre consumul de glucide și veniturile șomerilor prin modelul de evoluție liniar, folosit și în subcapitolele anterioare:

Nr.glucide= 454,897+0,00519997*venituri totale șomeri

Între veniturile șomerilor și consumul mediu zilnic exprimat în glucide, pe cap de locuitor, în cei 17 ani studiați s-a format o legătură directă slabă, coeficientul de corelație fiind de 0,200421. Cu toate acestea veniturile șomerilor influențează consumul de glucide în proporție de doar 4,01%.

Previzionăm pentru anul 2013 un consum de glucide de 464,50 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 446,84 și 482,16 grame.

În anul 2014 consumul de glucide înregistrat pe cap de locuitor de 464,27 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 447,154 grame și 481,397 grame.

3.3.4. Evoluția consumului de glucide în raport cu veniturile pensionarilor

În Tabelul 3.3.4 este evidențiată evoluția consumului de glucide și a veniturilor totale ale pensionarilor în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.3.4. Valoarea glucidelor și a veniturilor totale ale pensionarilor în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul de Statistică

În urma utilizării modelului liniar pentru exprimarea legăturii dintre consumul de glucide și veniturile pensionarilor am obținut ecuația:

Nr.glucide= 455,936+0,00329032*venituri totale pensionari

Deoarece coeficientul de corelație rezultat dintre consumul de glucide și veniturile pensionarilor este de 0,153598, putem spune că între cele două variabile există o legătură directă slabă. Veniturile totale ale pensionarilor influențează consumul mediu zilnic exprimat în glucide, pe cap de locuitor în proporție 2,35%.

Astfel, putem estima un consum mediu de glucide pentru anul 2013 de 463,09 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 445,395 grame și 480,79 grame. În anul 2014 consumul mediu de lipide estimat pe cap de locuitor va fi de 463,53 grame , intervalul de estimare fiind cuprins între 444,417 și 482,66 grame.

3.3.5. Rezultatele estimărilor pentru consumul mediu de glucide pe cap de locuitor

În cele ce urmează, vom vedea prin ce metodă de previzionare consumul de glucide a avut cea mai ridicată valoare.

Asemenea rezultatului obținut în cazul consumului de lipide, cea mai mare valoare a consumul mediu de glucide estimată este tot prin funcția în timp, înregistrând în anul 2013 și 2014 un consum de 468,24 grame, respectiv 469,2 grame.

3.4. Evoluția consumului de proteine în raport cu veniturile populației

În acest ultim subcapitol, vom prezenta datele consumului mediu de proteine, precum și a veniturilor populației printr-un tabel. Vom construi asemenea subcapitolelor anterioare un model de evoluție liniar și vom obține o ecuație pe baza căreia vom realiza estimări pentru consumul de proteine pentru anul 2013 și 2014.

3.4.1. Evoluția consumului de proteine în raport cu veniturile totale ale populației

În Tabelul 3.4.1. avem evoluția consumului de proteine, precum și a veniturilor totale ale gospodăriilor, pe parcursul celor 17 ani studiați:

Tabel 3.4.1 Valoarea proteinelor și a veniturilor gospodăriilor, în România, în perioada 1995-2011

Sursa:Institutul Național de Statistică

Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că în primele cinci luni ale anului 2011 românii au consumat cu 15% mai puțină carne, mezeluri și preparate din carne decât în aceeași perioadă a anului 2010. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, apreciază că scăderea este determinată de doi factori: „Cauzele sunt criza financiară și la un anumit segment, conștientizarea. Aceștia din urmă, cei cu posibilități materiale, au trecut la alte produse care sunt mai sănătoase”, a declarat specialistul pentru VerticalNews.[http://verticalnews.ro/scade-consumul-de-mezeluri-romanii-mai-saraci-sau-mai-interesati-de-sanatate/]

În urma utilizării modelului liniar am obținut ecuația:

Nr.proteine= 97,7159 + 0,00560896*venituri totale

Datorită faptului că valoarea coeficientului de corelație obținut dintre consumul de glucide și veniturile totale ale gospodăriilor este de 0,682728, între cele două variabile există o legătură directă de intensitate medie. Veniturile totale ale gospodăriilor influențează consumul mediu zilnic exprimat în proteine, pe cap de locuitor în proporție 46,61%.

Consumul mediu de proteine estimat pentru anul 2013, va fi de 112,88 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 106,693 și 119,082 grame. În anul 2014 consumul mediu de proteine estimat pe cap de locuitor va fi de 113,82 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 107,134 și 120,522 grame.

3.4.2. Evoluția consumului de proteine în raport cu veniturile totale ale salariaților

Tabelul 3.4.2. reflectă evoluția consumului de proteine, precum și a veniturilor totale ale salariaților, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.4.2:Valoarea proteinelor și a veniturilor totale ale salariaților

Sursa:Institutul Național de Statistică

Vom construi modelul de evoluție liniar și ecuația se prezintă astfel:

Nr.proteine= 97,4679 + 0,00431372*venituri salariați

Deoarece coeficientul de corelație obținut dintre consumul de glucide și veniturile totale ale salariaților este de 0,699783, între cele două variabile există o legătură directă de intensitate medie. Veniturile totale ale salariaților influențează consumul mediu zilnic exprimat în proteine, pe cap de locuitor în proporție 48,96 %.

Estimăm un consumul mediu de proteine pentru anul 2013 de 113,14 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 107,08 și 119,219. Pentru anul 2014 consumul mediu de proteine estimat pe cap de locuitor va fi de 114,11 grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 107,556 și 120,675 grame.

3.4.3. Evoluția consumului de proteine în raport cu veniturile totale ale șomerilor

Tabelul 3.4.3. evoluția consumului de proteine, precum și a veniturilor totale ale șomerilor, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.4.3:Valoarea proteinelor și a veniturilor totale ale șomerilor

Sursa:Institutul Național de Statistică

Ecuația modelului de evoluție liniar prin care vom estima valoarea consumului mediu a proteinelor pe cap de locuitor în funcție de veniturile grupei de șomeri arată astfel:

Nr.proteine= 97,5229 + 0,00830992*venituri șomeri

Coeficientul de corelație obținut are o valoare de 0,679157 ceea ce semnifică faptul că între veniturile totale ale șomerilor și consumul de proteine există o legătură directă de intensitate medie. În proporție de 46,12% veniturile totale ale șomerilor influențează consumul mediu zilnic exprimat în proteine, pe cap de locuitor . Restul de 53,88% sunt alți factori care influențează consumul de proteine.

Estimăm un consumul mediu de proteine pentru anul 2013 de 112,87 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, intervalului de estimare cuprins între 106,631 și 119,11 grame. În ceea ce privește anul 2014 consumul mediu de proteine estimat pe cap de locuitor va fi de 112,51grame, intervalul de estimare fiind cuprins între 106,462 și 118,56 grame.

3.4.4. Evoluția consumului de proteine în raport cu veniturile totale ale pensionarilor

În Tabelul 3.4.4. este redată evoluția consumului de proteine și a veniturilor totale ale pensionarilor, în România, în perioada 1995-2011:

Tabel 3.4.4:Valoarea proteinelor și veniturilor totale ale pensionarilor

Sursa:Institutul Național de Statistică

Modelul de evoluție reprezentativ pentru consumul de proteine în funcție de veniturile pensionarilor este exprimat prin următoarea ecuație:

Nr.proteine = 98.1296 + 0.00654533*venituri pensionari

Între cele două variabile studiate, veniturile pensionarilor și consumul de proteine, există o legătură directă de intensitate medie, conform coeficientului de corelație calculat, care are o valoare de 0,647903. Astfel, putem afirma faptul că veniturile pensionarilor influențează consumul mediu de proteine pe cap de locuitor în proporție de 41,97%, datorită coeficientului R2, pe care l-am calculat.

Pentru anul 2013 previzionăm un consum de proteine al populației din România de 112,36 grame, corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 105,933 și 118,8 grame iar pentru anul 2014 un consum de proteine cu o valoare de 113,24 grame, corespunzător la rândul său cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 106,303 și 120,206 grame.

3.4.5. Rezultatele estimărilor pentru consumul mediu de proteine pe cap de locuitor

În tabelul de mai sus sunt evidențiate valorile consumului mediu de proteine obținute prin metodele de previzionare folosite.

Astfel că, pentru anul 2013 consumul de proteine cel mai ridicat, este cel exprimat în funție de veniturile totale ale gospodăriilor(112,88 grame). În anul 2014, cea mai mare valoare a consumului mediu de proteine este, de asemenea, cea exprimată în funcție de veniturile totale ale gospodăriilor (113,82 grame).

În încheierea acestui capitol, conform unui studiu realizat de către Econtext, efectuat în anul 2011, vom vedea în cele ce urmează cum evoluează consumul lunar a celor 12 produse alimentare: pâine, mălai, făină, orez, zahar, unt, carne proaspată, preparate din carne (mezeluri), pește, brânzeturi, smântână, frișcă și cașcaval, în funcție de gospodăriile de salariați, pensionari și șomeri.

Consumul românilor-consum mediu pe anumite categorii sociale, exprimat în kilograme/lună este evidențiat în tabelul următor:

După cum se poate constata din acest tabel pensionarii au consumat cea mai mare cantitate din alimentele enumerate. Ei sunt pe primul loc în special la consumul de alimente mai ieftine. Dacă ne uităm pe lista alimentelor, vom vedea că sunt pe prima poziție la consumul de pâine, făină, orez, zahăr, pește și brânzeturi.

În ceea ce privește alimentele mai scumpe, cum ar fi cașcavalul, smântâna, carnea proaspătă sau mezelurile (preparate din carne), consumul salariaților este peste cel al pensionarilor. De exemplu, la consumul de cașcaval, salariații au consumat, în medie, 122 de grame pe lună, aproape dublu comparativ cu pensionarii (care au consumat 64 de grame pe lună).

Cu alte cuvinte, pensionarii mănâncă cel mai mult, dar salariații mănâncă cel mai bine. Pensionarii consumă o cantitate mai mare de alimente, pe când salariații consumă alimente de calitate mai ridicată. Datele au fost colectate de pe site-ul [http://www.econtext.ro/dosar–2/analiza/cine-mananca-cel-mai-mult-si-cel-mai-bine-in-romania-salariatii-pensionarii-somerii-agricultorii-top.html].

Capitolul 4

Concluzii și propuneri

În perioada analizată s-a observat o creștere a consumului alimentar mediu zilnic, care s-a datorat în mare parte creșterii veniturilor. Dar, în ciuda faptului că veniturile au urmat un trend aproximativ liniar, cetățenii români au continuat să consume alimente bogate în proteine și lipide, neasigurându-și necesarul zilnic de vitamine și minerale de care are nevoie organismul. Numeroase boli de nutriție și afecțiuni și-au pus amprenta asupra sănătății populației din cauza acestui dezechilibrului alimentar.

O alimentație bogată în calorii, proteine, glucide, sau lipide poate de multe ori să însemne că alimentele consumate nu sunt cele mai sănătoase, ori calitatea hranei, prin urmare trebuie să recunoaștem că este strâns legată de calitatea vieții, care la rândul ei reflectă nivelul veniturilor. Aceasta fost și ideea care a stat la baza realizării acestui studiu.

Pentru a face concluziile cât mai elocvente, ne-am propus să prezentăm, comparativ rezultatele obținute pe parcursul lucrării. Conform metodologiei descrise în introducerea acestei lucrări, vom prezenta concluziile folosind cele trei componente ale studiului: estimări, predicții și analiza seriilor cronologice.

Evoluția celor 4 variabile: glucide, lipide, proteine și calorii a urmat un trend aproximativ liniar în perioada supusă studiului, fapt pentru care în estimarea consumului alimentar pentru anul 2013 și 2014 am folosit două metode de estimare, metoda indicelui de modificare și modelul liniar.

1.În ceea ce privește evoluția consumului mediu caloric, valoarea minimă înregistrată de 2593 calorii pe cap de locuitor a fost în anul 1996, iar valoarea maximă de 3455 calorii s-a constatat a fi în anul 2006. Prin metoda indicelui de modificare am estimat că în anul 2013 populația va consuma zilnic 3137 de calorii, iar 3107 calorii în anul 2014. Folosind modelul liniar am obținut următoarea ecuație:

Nr. cal= 2919.29 + 26.9216*perioada

În anul 2013 consumul mediu caloric va fi de 3438 calorii corespunzător, cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 3302,17 și 3559,44. Pentru anul 2014 consumul mediu caloric va fi de 3471,39 calorii viar intervalul de estimare este cuprins între 3318,63 și 3596,83 calorii.

2. Numărul maxim de lipide consumate zilnic de un locuitor a fost în anul 2006 (107,5 grame) iar minimul în anul 1997 (76,1 grame). Estimările consumului de lipide pentru anul 2013 și 2014 prin intermediul indicelui de modificare a fost de 94,13 grame respectiv 92,02 grame. Prin modelul liniar ecuația obținută este:

Nr. lipide=74,4596 + 2,01103*perioada

Astfel, consumul mediu de lipide în anul 2013 va fi de 112,66 grame, intervalul de estimare este cuprins între 107,494 grame și 117,844 grame. Pentru anul 2014 consumul va fi de 114,68 grame iar intervalul estimare este cuprins între 109, 084 grame și 120,276 grame.

3. Valoarea maximă de glucide consumată s-a dovedit a fi de 487,2 grame, în anul 2004, pe când minimul a fost în anul 2010, de 440,6 grame. Cu ajutorul indicelui de modificare am previzionat un consum de glucide de 451,52 grame în anul 2013 și de 450,18 grame în anul 2014. Ecuația alcătuită prin modelul liniar este:

Nr.glucide= 449,976 + 0,96152*perioada

Estimăm că în anul 2013 se va înregistra un consum mediu de glucide de 468,24 grame corespunzător, cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 450,884 grame și 485,605 grame. În schimb, în anul 2014 consumul mediu de glucide va scădea fiind de 469,2 grame iar intervalul de estimare va fi cuprins între 450,433 grame și 487,979 grame.

4. Proteinele la rândul lor, au înregistrat în anul 2006, o valoare maximă de 114,3 grame și un minim de 94,7 grame consumate în anul 1996 și anul 2000.

În urma calculării indicelui mediu de modificare, estimăm un consum mediu de proteine pe cap de locuitor de 102,08 grame în anul 2013 și în anul 2014 de 101,23 grame. Conform modelului liniar obținem ecuația:

Nr.proteine=94,2037 + 1,03162*perioada

Înlocuind în acestă ecuație cu datele necesare am obținut că în anul 2013 se va înregistra un consum mediu de proteine de 113,8 grame corespunzător, cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 107,907 grame și 119,702 grame. Consumul mediu de proteine crește în anul 2014 fiind de 114,8 grame iar intervalul de estimare obținut este cuprins între 108,458 grame și 121,214 grame.

Asemănător evoluției consumului alimentar și trendul evoluției veniturilor populației este unul aproximativ liniar, fapt pentru care estimările realizate pentru anul 2013 și 2014 au fost efectuate tot prin cele două metode amintite mai sus. Creșterea veniturilor populației pe parcursul anilor 1995-2011 a fost influențată de factori precum creșterea salariilor sau scăderea inflației, care au avut un impact asupra consumului populației.

Prin urmare, valoarea minimă a veniturilor totale ale populației a fost de 43,1 lei lunar/gospodărie în anul 1995, iar maximul de 2415,50 lei lunar/gospodărie, în anul 2011. Prin prima metodă de estimare am obținut pentru anul 2013 un venit lunar de 1597,05 lei / gospodărie, respectiv 1298,06 lei lunar pentru anul 2014. Ecuația liniară potrivit evoluției veniturilor populației este următoarea:

Valoare venituri totale = -479,098 + 167,58*perioada

Astfel că, în anul 2013 veniturile totale vor fi de 2704,92 lei lunar iar intervalul de estimare va fi cuprins între 2475,1 lei lunar și 2934,75 lei lunar. În anul 2014 veniturile totale vor avea o valoare de 2872,52 lei lunar iar intervalul de estimare este cuprins între 2623,98 lei lunar și 3121,03.

Veniturile totale lunare ale grupei de salariați au avut o valoare maximă de 3146,53 lei lunar în anul 2006, iar valoarea minimă în anul 1995 (85,86 lei lunar). Conform primei metode de estimare salariații vor avea un venit lunar în anul 2013 de 2143,79 lei, pe când în anul 2014 va urma o scădere a veniturilor, acestea urmând a fi de 1769,53 lei lunar.

În urma utilizării modelului liniar obținem:

Valoare venituri totale salariați= -620.034 + 223.962*perioada

Pentru anul 2013 veniturile salariaților vor avea o valoare de 3635,24 lei lunar, cu o probabilitate de 95%, invervalul de estimare va fi cuprins între 3346,47 lei lunar și 3924,01 lei lunar. Pentru anul 2014, estimăm un venit al salariaților de 3859,2 lei lunar, intervalul de estimare fiind cuprins între 3546,94 lei și 4171,47 lei lunar.

Spre deosebire de celelalte gospodării, șomerii au avut un venit maxim de 1647,32 lei lunar în anul 2010 și un venit minim de 39,38 lei lunar, potrivit anului 1995. Ecuația prin modelul liniar se prezintă astfel:

Valoare venituri totale șomeri = -298.051 + 112.879*perioada

Prin urmare veniturile șomerilor în anul 2013 vor fi de 1846,85 lei lunar, iar intervalul de estimare va fi cuprins între 1702,49 lei lunar și 1990,79 lei lunar. Estimăm în anul 2014 un venit lunar al șomerilor de 1803,64 lei lunar, care se află, cu o probabilitate de 95% în intervalul de estimare cuprins între 1803,64 lei lunar și 2115,4 lei lunar.

Veniturile totale ale pensionarilor, au înregistrat în anul 2010, o valoare maximă de 2016,96 lei pe când valoarea minimă a fost de 30,2 lei lunar înregistrată în anul 1995. Prin folosirea primei metode de estimare am obținut un venit al pensionarilor de 1282,93 lei lunar în anul 2013, iar în anul 2014 de 1023,19 lei lunar. Prin modelul liniar obținem:

Valoare venituri totale pensionari = -402.103 + 135.645*perioada

Potrivit anului 2013 pensionarii vor avea un venit de 2175,15 lei lunar corespunzător cu o probabilitate de 95%, unui interval de estimare cuprins între 1971,61 lei lunar și 2378,69 lei lunar. În anul 2014 am estimat un venit lunar al pensionarilor de 2310,79 lei iar intervalul de estimare va fi cuprins între 2090,69 lei lunar și 2530,9 lei lunar

Studiind legăturile dintre fiecare variabilă a consumului și fiecare variabilă a veniturilor remarcăm faptul că, între acestea există o legătură directă puternică, cu excepția legăturii dintre consumul mediu de glucide și veniturile populației, care este directă slabă, coeficientul de corelație fiind cuprins între 0 și 0,3.

Veniturile totale ale populației au avut o evoluție crescătoare în perioada studiată, cu excepția anului 2010, când acestea au stagnat, prețurile au crescut, iar puterea de cumpărare a scăzut în mod corespunzător.

Cât despre consumul alimentar, am remarcat faptul că în anii 1997-1998 populația a consumat mai multe produse din producția proprie și a cumpărat mai puține alimente din magazine. Acest fapt se datorează sărăciei din acea perioadă și puterii de cumpărare scăzute.

Consider că, dacă cetățenii din România ar fi mai interesați de sănătatea lor și ar urma un regim de viață sănătos, diversele boli care predomină la ora actuală în țara noastră, ar scădea semnificativ. Desigur, un rol important în realizarea acestui lucru sunt și veniturile, care conform estimărilor obținute de către noi pentru anul 2013 și 2014 majoritatea vor crește, mai puțin al pensionarilor.

Acest studiu va putea fi continuat și aprofundat pentru obținerea consumului mediu anual al populației pentru produsele de origine vegetală și produse de origine animală. De asemenea se vor putea estima și cheltuielile lunare pentru o gospodărie în vederea procurării bunurilor alimentare.

Bibliografie

Cărți

1. Anderson D.R., Sweeney D.J., Williams T.A., (2001) Essential Statistic for Business and Economics, Second Edition, South-Western College Publishing

2. Anghelache, C. (2001), România 2001 după unsprezece ani de tranziție, Editura Economică

3. Curwin J., Slater R., (2002), Quantitative Methods for Business Decisions, Fifth Edition, Thomson Learning, Singapore

4. Dicționar de medicină, (1998), Editura  Univers Enciclopedic,

5. Fleming M.C., Nellis J.G., (2000) Principles of Applied Statistics, Second Edition, Thomas Learning

6. Kolozsi E., Statistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

7. Mincu I., Marinescu E.,(1984), Alimentația rațională și sănătatea, Editura Sport-Turism

8. Negoescu Gh., Ciobanu R., Bontoș C., (1999), Bazele statisticii pentru afaceri, All Beck, București,

Articole de specialitate.

9. Mesea O.,A, (2012), The impact of budget deficit on the economic development of România, disponibil on-line la

http://mpra.ub.uni-muenchen.de/40476/1/MPRA_paper_40476.pdf

10. Poenaru M.,(2006), Sănătatea populației din România în context European, Seria Probleme Economice, Vol. 192-193, Colecția BIBLIOTECA ECONOMICĂ

Articole sau documente descărcate de pe internet

11. Stancu, M., (2010), Consumul populatiei din România în ultimele două decenii, disponibil on-line la http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/03.pdf

Pagini web

12. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html

13.http://stiri.tvr.ro/banca-mondiala-scumpirea-alimentelor-imbolnaveste-populatia-lumii_28779.html

14.http://businessday.ro/03/2011/consumul-populatiei-de-la-66-miliarde-dolari-in-1970-la-101-miliarde-dolari-in-2010/

15. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/alimentatie-romanii-mananca-prea-multe-grasimi-23702.html

16.http://businessday.ro/07/2011/cum-a-evoluat-structura-consumului-populatiei-in-ultimii-10-ani/

17.http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-8478512-cum-influentat-criza-structura-veniturilor-cheltuielilor-populatiei.htm?

18.http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/pensii_trIVr11.pdf

19.http://verticalnews.ro/scade-consumul-de-mezeluri-romanii-mai-saraci-sau-mai-interesati-de-sanatate/

20.http://www.econtext.ro/dosar–2/analiza/cine-mananca-cel-mai-mult-si-cel-mai-bine-in-romania-salariatii-pensionarii-somerii-agricultorii-top.html

Alte documente

Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României, Veniturile, cheltuielile și consumul populației (2012)

Bibliografie

Cărți

1. Anderson D.R., Sweeney D.J., Williams T.A., (2001) Essential Statistic for Business and Economics, Second Edition, South-Western College Publishing

2. Anghelache, C. (2001), România 2001 după unsprezece ani de tranziție, Editura Economică

3. Curwin J., Slater R., (2002), Quantitative Methods for Business Decisions, Fifth Edition, Thomson Learning, Singapore

4. Dicționar de medicină, (1998), Editura  Univers Enciclopedic,

5. Fleming M.C., Nellis J.G., (2000) Principles of Applied Statistics, Second Edition, Thomas Learning

6. Kolozsi E., Statistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

7. Mincu I., Marinescu E.,(1984), Alimentația rațională și sănătatea, Editura Sport-Turism

8. Negoescu Gh., Ciobanu R., Bontoș C., (1999), Bazele statisticii pentru afaceri, All Beck, București,

Articole de specialitate.

9. Mesea O.,A, (2012), The impact of budget deficit on the economic development of România, disponibil on-line la

http://mpra.ub.uni-muenchen.de/40476/1/MPRA_paper_40476.pdf

10. Poenaru M.,(2006), Sănătatea populației din România în context European, Seria Probleme Economice, Vol. 192-193, Colecția BIBLIOTECA ECONOMICĂ

Articole sau documente descărcate de pe internet

11. Stancu, M., (2010), Consumul populatiei din România în ultimele două decenii, disponibil on-line la http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/03.pdf

Pagini web

12. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html

13.http://stiri.tvr.ro/banca-mondiala-scumpirea-alimentelor-imbolnaveste-populatia-lumii_28779.html

14.http://businessday.ro/03/2011/consumul-populatiei-de-la-66-miliarde-dolari-in-1970-la-101-miliarde-dolari-in-2010/

15. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/alimentatie-romanii-mananca-prea-multe-grasimi-23702.html

16.http://businessday.ro/07/2011/cum-a-evoluat-structura-consumului-populatiei-in-ultimii-10-ani/

17.http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-8478512-cum-influentat-criza-structura-veniturilor-cheltuielilor-populatiei.htm?

18.http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/pensii_trIVr11.pdf

19.http://verticalnews.ro/scade-consumul-de-mezeluri-romanii-mai-saraci-sau-mai-interesati-de-sanatate/

20.http://www.econtext.ro/dosar–2/analiza/cine-mananca-cel-mai-mult-si-cel-mai-bine-in-romania-salariatii-pensionarii-somerii-agricultorii-top.html

Alte documente

Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României, Veniturile, cheltuielile și consumul populației (2012)