Alimentatia Copiilor Prescolari

Psihologie

Alimentatia Copiilor Prescolari

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

Introducere

Alimentația preșcolarilor a luat amploare în ultima perioadă în rândul studiilor și cercetăriilor asupra stilului de viață al copiilor și dezvoltarea acestora pe plan fizic și psihic, fiind de o mare importanță pentru părinți și grădinițe, în special pentru cele care oferă mese zilnice. Astfel că în zilele noastre, cu ajutorul cercetărilor științifice din domeniul alimentației și al dieteticii infantile, s-a făcut posibilă cunoașterea nevoilor nutritive ale copiilor pe grupe de vârste, cât și a compoziției alimentelor, a substanțelor nutritive, a cantității necesare din fiecare pentru o bună desfașurare a creșterii și dezvoltării.

“Scopul” alimetației este de a permite o creștere normală, o dezvoltare psihică și fizică cât mai potrivită pentru ca pe viitor să se poată evita anumite probleme legate de alimentație (obezitate, diabet zaharat, malnutriție). Astfel că, o alimentație adecvată va duce la sănătatea copilului, la prevenția bolilor și va influența dezvoltarea creierului și a sistemului imun, ferindu-l pe acesta de infecții.

În această lucrare propun să scot în evidență greșelile alimetare pe care părinții le fac în alimentația copiilor cât și dezechilibrul dintre nutrienți, ceea ce va duce, în cele mai multe cazuri, la o creștere în greutate la pubertate urmată de o perioadă grea în care adolescentul v-a încerca să slăbească și nu va fi ușor, afectându-l astfel atât pe plan emoțional cât și pe plan social.

Obiceiurile din familie influențează în mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Cu toate că până la vârsta de 4-5 ani părinții acordă o mare importanță alimentației sănătoase, s-a constatat faptul că după această vârstă aceștia nu se mai implică așa de mult, urmând ca acești copii să aibă probleme cu greutatea. De aceea este foarte important ca in primii ani de viată, și nu numai, alimentația copiilor să fie echilibrată, variată și suficientă caloric și proteic.

Copilul trebuie învățat de mic cu o alimentație sănătoasă, astfel că atunci când va crește nu va mai fi așa tentat de alimentele periculoase.

Alimentația este cel mai important factor în creșterea și dezvoltarea copilului, fiin considerat factorul esențial[1].

Principii nutritive

Atât în timpul școlii cât și în timpul grădiniței, copii au perioade de creștere și un apetit mai mare iar alimentația din aceată perioadă e decisivă privind sănătatea acestora în viitor. De aceea e importantă promovarea unei alimentații sănătoase, echilibrate și variate întrucât organismul să își procure din hrana consumată toate elementele necesare creșterii și obținerii de energie pentru activitățiile zilnice.

Alimentele consumate au diferite funcții în organism[1]:

Funcție calorigenă – alimentele sunt “arse” în organism și astfel ele dau energie calorică, mecanică și chimică.

Funcție specifică – ceea ce face ca fiecare aliment în parte să aibă o anumită funcție caracteristică, astfel că acestea să nu se poată înlocui una pe alta.

Proteinele

Proteinele sunt substanțe complexe, formate din aminoacizi. Pe lângă funcția lor calorigenă (prin “arderea” lor se eliberează 4,1 calorii pe gram de substanță) acestea formează, păstrează și repară țesuturile organismului (funcție specifică). Sunt foarte importante în perioada creșterii, fiind nevoie de un aport de 2-3 grame/kilocorp pe zi, iar necesarul la adult fiind de doar 1 gram/kilocorp pe zi, organismul nefiind capabil de a face rezerve de proteine[1].

Doar alimentele de origine animală conțin protine care au toți aminoaizii esențiali (proteine complete), pe când cele de origine vegetală nu conțin toți aminoacizii esențiali, ceea ce face ca din totalul unui procentaj de 15-18% care este necesarul zilnic din rația alimentară, jumătate din proteine să provină din regnul animal și cealaltă jumătate din regnul vegetal[1].

Lapte, carne, fructe de mare, ouă, produse de soia, nuci, leguminoase uscate (mazăre, fasole) sunt doar câteva exemple de alimente bogate în proteine.

Glucidele

Glucidele sunt sursa preferată pentru obținerea de energie pentru creștere și pentru activitatea psihică și fizică, fiind singura sursă de energie pentru creier (glucoza). Sursa de glucide în alimentație se află aprope exclusiv în alimente de origine vegatală, de exemplu în făina din cereale, amidonul din porumb, zaharurile din fructe, produse industriale zaharoase, iar cele de origine animală sunt reprezentate de lactoza din lapte și de glicogenul din ficat[1].

Au o funcție calorigenă la fel ca și proteinele (prin “ardere” eliberează 4,1 calorii/gram de substanță), însă funcția specifică constă în arderea completă a grăsimilor și sinteza de proteine. Este necesar un aport de minim 8-10 grame/kilocorp pe zi pentru preșcolari, însă raportul din rația alimentară variază de la 55% la 65% din nevoile calorice[2].

Lipidele

Lipidele, sau grăsimile, au și ele un rol important în organism deoarece aduc cel mai mare aport energetic (9,3 calorii find eliberate la “arderea” unui singur gram de lipide) dar au și alte funcții specifice (vehiculează vitaminele liposolubile în organism). Acestea aduc acizi grași nesaturați (linoleic, linolenic, arahidonic) foarte importanți în perioada de creștere, ajutând la dezoltare.

Organismul e capabil în cazul grăsimilor să stocheze cantități destul de mari în țesutul adipos în urma unui exces de glucide și grăsimi alimentare. Rația alimentară (25-30%) trebuie să conțină atât lipide de origine animală deoarece conțin mai mult din vitaminele A, D, E, cât și lipide de origine vegetală (cel putin 25% grăsimi vegetale) și să fie de 1,5-2 grame/kg/zi[2].

Surse bune de lipide ar fi carnea de porc, unele specii de pești, untura, untul, seul, uleiurile de floarea soarelui, de măsline, etc. E important să alegem grăsimi sănătoase, ca cele din nuci, alune, semințe și ulei și să limităm găsimile saturate și trans.

Vitaminele

Vitaminele sunt esnțiale și de o mare importanță în viața unei persoane, atât în creșterea și dezvoltarea copiilor cât și la vârsta adultă. Acestea nu au funcție calorigenă însă compensează funcțiile lor specifice. Acestea sunt utilizate cu succes în tratarea sau prevenirea anumitor boli, mai nou fiind considerate factori terapeutici[3].

Lipsa vitaminelor duc la tulburări caracteristice pentru fiecare dintre ele. Nevoile de vitamine sunt mai mari la copii, e important ca aceștia să aibă un aport corespunzător de vitamine pentru ca organismul să funcționeze bine și să nu întâmpine anumite deficențe. Dacă alimentația copiilor e una variată și echilibrată, aceștia au astfel un bun aport de vitamine necesare organismului pentru buna funcționare, nefiind necesară suplimentarea și din alte surse (suplimente alimentare).

Substanțele minerale

Ca și vitaminele, acestea sunt indispensabile organismului, nu au nici ele valoare energetică dar au multe funcții specifice, în funcție de fiecare substanță în parte.

Principalele minerale sunt: sodiul, potasiul, clorul, calciul, fosforul, magneziul, fierul, iodul, fluorul, cuprul, sulful, cobaltul, litiul[1]. Substanțele minerale se găsesc atât în produse de origine animală (ficat, lapte, pește), cât și în produse de origine vegetală, dar și în apă (iod, flor). În condițiile în care copilul are o alimentație corectă, nevoile în substanțe minerale sunt acoperite.

La vârsta de 3-6 ani fierul, magneziul și calciul sunt foarte importante dezvoltării și formării masei osoase, ducând în viitor la mai puține probleme osoase.

Lichidele

Copii, fiind în curs de dezvoltare, dar și pentru că au o activitate fizică intensă, au nevoie de o cantitate destul de mare de lichide pentru vârsta lor. E de preferat ca aceștia să consume multă apă și lapte pentru că dezvoltarea oaselor este în plină desfășurare. Se vor evita băuturile carbogazoase deoarece pot provoca diaree, creștere în greutate sau probleme ale dinților, dar și cofeina întrucât aceasta poate da dureri de cap, nervozitate, tulburări de concentrare și de somn. În general se recomandă un aport de 1,5 ml apă pentru o kcal pentru copii (70-100 ml/kg/zi)[4]. Apa e recomadată a se da în doze mici (50-100 ml), între mese, pentru a ușura procesul de digestie.

Alimentația rațională a preșcolarilor

O alimentație sănătoasă reprezintă un echilibru între grupele alimentare, așa cum sunt ele prezentate în piramida alimentară (Anexa 1). Prin respectarea acestor indicații, copilul va primi toți nutrienții necesari pentru buna dezvoltare și menținerea stării de sănătate[5]. Mai nou e promovat ca și un ghid după care să te orientezi pentru o alimentație sănătoasă, farfuria cu mâncare recomandată, reprezentată în Anexa 2.

Un copil preșcolar cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani are nevoie de 80-70 kcal/kg/zi, după această vârstă nevoile calorice scad (65-50 kcal/kg/zi)[2].

Alimentația acestora cuprinde două ctegorii de alimente[2]:

alimente zilnic controlate (pentru a evita excesul sau deficența) – carne, ouă, lapte, grăsimi

alimente care se pot da în orice cantitate – fructe, legume, zarzvaturi

Un părinte ar trebui să se informeze asupra alimentației copilului pentru a-i putea oferi acestuia alimente sănătoase. Se poate informa atât din cărți, internet, televizor, cât și de la medicul pediatru sau de la nutriționist.

Copii și adolescenții au nevoi nutriționale diferite de ale adulților, o nutriție corectă e foarte importantă în viața acestora pentru[6]:

Suportul fizic, cognitiv, social

A dezvolta obiceiuri alimentare sănătoase pentru moment și pentru viittor

A atinge și pentru a menține o greutate corporală normală

A reduce riscul de boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancer, oteoporoza sau tipul 2 de dibet

Părinții, școala, grădinița și comunitatea joacă un rol important în alegerile alimentare corecte pe care copii le fac când sunt mici, de aceea e important ca la fiecare pas să se promoveze o nutriție sănătoasă și să se încerce pe cât posibil eliminarea punctelor negative din anturajul acestora (de exemplu snacks-urile din cadrul magzinului din incinta școlii).

Începând cu vârsta de 3 ani, copilul poate tolera toate grupele de alimente, exceptând preparatele picante, băuturile alcoolice sau unele conserve.

Vârsta de 3-6 ani reprezintă o perioadă de creștere rapidă socială, intelectuală și emoțională, în timp ce creșterea fizică este mai lentă (aproximativ 2 kg/an)[1].

Începând încă din timpul grădiniței, părinții trebuie să își ajute copii să facă alegeri alimenatare potrivite. Nutriționiștii recomandă copiilor să mănânce de 4-5 ori pe zi și să aibă o activitate fizică regulată.

Până în prezent s-au făcut o mulțime de studii privind alimetația preșcolarilor și școlarilor, s-au făcut chiar și ghiduri care cuprindeau recomandări cu privire la alimentația corectă și planificarea meselor, astfel că în fiecare țară vei găsi cel puțin un ghid cu privire la alimentația copiilor.

Cerințele nutriționale variză cu vârsta, sexul și gradul de activitate.

În general, distribuția caloriilor în rația alimentară ar trebui să fie cam așa[2]:

10-15% din totalul caloriilor să provină din proteine

25-30% din totalul caloriilor din lipide

55-60% din totalul caloriilor din carbohidrați

În următorul tabel sunt redate, orientativ, numărul de calorii necesare zilnic la diferite vârste ale copilului[1]:

Tabelul 3.1: Numărul de calorii necesare în funcție de vârstă

Numărul meselor este încă mare[7]:

Micul dejun: va fi similar cu cel al părințiilor doar că în cantități mai mici și ar trebui să fie cuprins între 20-25% din totalul caloriilor zilnice. Se poate da o cană de lapte simplu sau cu cacao și o felie de pâine cu unt și miere,

Gustările: sunt 5-10% din totalul caloriilor zilnice și ar trebui să cuprindă alimente ușor de digerat: fructe proaspete, biscuiți cu cereale, iaurt cu semințe, evitânduse snacks-urile sărate sau produsele dulci.

Prânzul: 40-45% din totalul caloriilor zilnice, ar trebui să conțină o varietate de alimente, multe fructe și multe legume.

Cina: 20-30% din totalul caloriilor ziliilor zilnice ar trebui să cuprindă alimente ușor de digerat pentru a nu-i afecta somnul copilului.

Alimentația irațională

În ziua de azi tot mai mulți copii au o alimentație neadecvată, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, având astfel o dispoziție pentru bolile cronice. Factorii implicați în majoritatea cazurilor sunt de ordin social (posibilități materiale reduse) sau familial (educație inadecvată).

Cea mai mare contribuție în alimentația irațională a preșcolarilor o au părinții pentru că ei oferă copiilor alimente bogate din punct de vedere calitativ dar și într-o cantitate prea mare pentru necesarul lor, care va duce la un exces ponderal.

În cazul în care copilul este învățat de mic cu hrana nesănătoasă, cum ar fi produsele de tip fast food sau foarte multe dulciuri rafinate, acesta va fi tentat să renunțe la restul alimentelor sănătoase în detrimentul celor mai puțin sănătoase, de aceea părinții au un rol foarte important în alegerile alimentare corecte ale copiilor.

Consecințele unei alimentații neadecvate

O alimentație irațională va duce doar la probleme de sănătate, una dintre ele fiind malnutriția și obezitatea, cauzate de excesul sau de deficiența unor vitamine și nutriente. Atât malnutriția, cât și obezitatea va duce în viitor la probleme mult mai serioase de sănătate: boli de inimă, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, osteoporoză, Marasm, Kwashiorkor, etc. Acești copii sunt de obicei predispuși diferitelor afecțiuni și în special infecțioase, datorită nefuncționării optime a sistemului imun.

Copii malnutriți

Tot mai mulți copii sunt malnutriți, în special în mediul rural, datorită lipsurilor din alimentație a unor elemente esențiale: pește, carne, ouă, branză. Degeaba îi dai unui copil calciu dacă nu îi dai și proteine în fiecare zi.

O malnutriție poate duce în viitor la o scădere a imunității, urmată de apariția tot mai multor boli infecțioase. Acești copii prezintă o dezvoltare psihică întârziată dar și tulburări de memorie.

În cazul copiilor preșcolari cu malnutriție se va da un regim hipercaloric, hiperproteic aplicat progresiv în funcție de toleranța digestivă, un orar regulat al meselor, cu mese mici și dese, corectarea carențelor de vitamine și minerale prin administrarea de suplimente de fier, calciu, magneziu doar sub prescripția medicului pediatru.

Copii supraponderali

Statisticile arată că în România rata obezității infantile este în creștere. Cauzele sunt în princiupiu legate de educația proastă în ceea ce privește alimentația sau lipsa educației. Pe de o parte e vorba de o alimentație excesivă, greșită, dezechilibrată, pe de altă parte e vorba de lipsa activității fizice, sedentarismul, care în combinație cu un aport alimentar excesiv duce la exces ponderal, ducând în cele din urmă la obezitate.

Este importantă urmărirea greutății copilului pentru a observa dacă acesta a scăzut sau a crescut prea mult în greutate. Creșterea în greutate duce la o tendință de a dezvolta obezitate, care va duce în final la apariția diabetului de tip 2 sau alte probleme de sănătate (hipertensiune arterială, dislipidemii la vârsta adultă)[8,9]. Istoricul familial e foarte important deoarece riscul de a deveni supraponderal crește odată cu vârsta.

Copii iau o creștere în greutate din cauza unui exces caloric sau a alimentelor cu un aport nutritiv înalt (alimente hipercalorice). Acești copii pot fi ajutați să revină la o greutate normală prin eliminarea alimentelor dăunătoare, includerea mai multor fructe și legume în alimentația acestora, un program regulat de masă cu mai puține gustări între cele 3 mese principale și nu în ultimul rând, începerea unui program de exerciții fizice care vor ajuta copilul să scadă mai rapid în greutate, ajutând și la starea de bine.

Atât malnutriția cât și obezitatea sunt două probleme majore în lumea în care trăim, tot mai mulți copii ajung să se refugieze în mâncare din cauze familiale sau din simpla plăcere de a mânca. Deoarece sunt prea mici pentru a-și dea seama ce e bine și ce nu e bine pentru sănătatea lor, părinții, în special mamele, ar trebui să fie prezente în viața acestora, să le ofere hrana necesară creșterii și dezvoltării și să le asigure un status nutrițional adecvat pentru a nu întâmpina probleme de sănătate în viitor, iar la observarea unor probleme de greutate, apetit sau alergii să se adreseze medicului specialist.

Alimentația irațională s-a dovedit a fi foarte întâlnită în zilele noastre, făcânduse o mulțime de studii și cercetări riguroase pentru a scoate în evidență greșelile alimetare în urma cărora apar probleme de sănătate majore la vârsta adultă. În urma acestor studii și cercetări s-au efectuat ghiduri și protocoale pentru promovarea sănătății copilului adresate părinților, școlilor, grădinițelor și nu numai, astfel că e un început destul de important în adoptarea unui stil de viață sănătos atât pentru copii cât și pentru întreaga familie.

Alimente recomandate și alimente interzise

Tabel 5.1. Alimente permise și alimente interzise

Alimentele recomandate preșcolarilor sunt cele care alcătuiesc Piramida Alimentară sau Farfuria Alimentară. La această vârstă copiilor li se permite să mănânce orice dar cu o anumită limită în cazul unora (dulciuri, produse de tip fast-food) și fără limită în cazul altora (legume și fructe).

Ministerul Sănătății a aprobat ,,Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți’’ prin Ordinul nr. 1563/2008 din 12/09/2008[10]. Acestea fiind enumerate în Tabelul 5.1.

Aceste alimente nu fac decât să ducă la probleme de sânătate grave ireversibile în viitor și o calitate a vieții mai proastă. Alimentația copiilor trebuie să fie cât mai naturală și materile prime să fie provenite din surse sigure.

MENIUL IDEAL AL PREȘCOLARILOR

Plănuirea meniului e foarte importantă în obținerea unei diete sănătoase și echilibrate pentru copii preșcolari. Acesta trebuie să fie variat, suficient caloric, diversificat, mai exact să conțină un aliment de bază din toate categoriile principale, să ofere copilului vitaminele și substanțele minerale necesare și să fie suficient cantitativ dar nu exagerat și să fie atractiv[11].

Structura ideală a meniului la un copil preșcolar este de 3 mese principale pe zi și două gustări, alături de 1 litru de lichide pe zi (apă, suc sau supe).

La alcătuirea meniurilor se va ține seama de următoarele[3]:

Să furnizeze cantitatea de energie necesară vârstei

Să aducă cantitatea necesară de proteine organismului

Să acopere atât nevoile cantitative cât și pe cele calitative

Să aducă un aport corespunzător de vitamine și substanțe minerale

Să aducă un aport de apă corespunzător activității desfășurate

Să respecte un anumit echilibru între pricipiile alimentare: proteine, glucide, lipide

Rația alimentară variază în funcție de greutatea copilului, vârsta, activitatea fizică, starea organismului, condițiile de mediu și de dezvoltare, starea de sănătate sau de boală.

Copilul ar trebui implicat în tot procesul alimentației, pornind de la cumpărarea alimentelor și până la gătirea acestora, explicându-le de ce se gătește într-un anume fel și nu prin prăjire, de exemplu. Copii au capacitate mare de înțelegere și li se poate explica cu argumente pentru nivelul vârstei lor și pot înțelege acele lucruri.

Alimentele trebuie să fie preparate într-un mod cât mai atrăgător, colorat și să fie o cantitate destul de multă dar nu exagerată.

Întotdeauna înaintea preparării culinare se va verifica starea alimentelor ca acestea să nu fie stricate[11].

În cadrul Anexei 4 se va prezenta trei idei de meniuri zilnice pentru copii preșcolari.

PARTEA SPECIALĂ

Motivația studiului

Încă de la vârsta copilăriei e nevoie să punem accentul pe promovarea unei alimentații sănătoase atât în cadrul grădiniței sau școlii cât și în cadrul familiei. Copii preșcolari pot fi învățați de mici să desprindă obiceiuri alimentare sănătoase prin jocuri, exemplul părințiilor sau chiar prin orele petrecute la grădiniță. O alimentație nesănătoasă va duce doar la probleme de sănătate în viața adultă.

Asigurând o alimentație variată, din toate grupele alimentare, cu un echilibru între ele, copilul va primi toți nutritenții necesari pentru buna dezvoltare și menținere a sănătății.

În România, și nu numai, părinții nu sunt conștienți de consecințele unei alimentații nesănătoase sau își dau seama însă prea târziu, când copilul ajuns la o vârstă a pubertății întampină primele probleme de sănătate, neștiind din ce cauză. De aceea este important ca părinții să fie informați pe orice cale de beneficiile unei alimentații sănătoase, conștientizând astfel importanța unui stil de viață sănătos. Primul pas spre o alimentație adecvată e că în cadrul familiei să se dea un exemplu bun copilului, educându-l pe acesta în legătură cu obiceiurile sănătoase și încercarea excluderii unor obiceiuri proaste, cum ar fi mâncatul pe fugă, consumul excesiv de dulciuri, snacks-uri sau sucuri, mâncatul în fața televizorului și altele. Copii copiază ce văd acasă, de aceea e important să corectăm în primul rând alimentația părinților și apoi aceștia să poată pretinde copiilor să facă la fel.

Formarea de obiceiuri alimentare sănătoase încă de la grădiniță și de acasă e primul pas spre o calitate mai bună a vieții prin păstrarea sănătății pe termen lung și prevenirea bolilor cronice, cum ar fi obezitatea.

Din acest motiv am efectuat un studiu retrospectiv privind obiceiurile alimentare la copilul preșcolar din grădinițe cu urmărirea promovării unui stil de viată sănătos.

Obiectivele studiului

Cercetarea și-a propus urmărirea obiceiurilor alimentare a preșcolarilor, a le evidenția pe cele nesănătoase de cele sănătoase și de a încerca pe viitor elaborarea unui program de promovare a stilului de viață sănătos pentru această grupă de varstă.

Obictivele studiului:

Observarea obiceiurilor alimentare de la școală și de acasă la copiii cu vârste cuprinse între 3-6 ani din toată țara

Identificarea, evaluarea și stabilirea unor corelații între factorii comportamentali (aport alimentar, obiceiuri alimentare, sedentarism, activitate fizică) și de mediu (familie, grădiniță, comunitate) pe baza chestionarelor completate de către părinții acestora

Înregistrarea și analizarea stilului de viață impus de către părinții copilului preșcolar

Material de studiu

Lotul de studiu a fost reprezentat de un număr de 162 de copii, cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani din toată România.

Studiul s-a desfășurat în perioada decembrie 2013–februarie 2014. A fost un sudiu de tip retrospectiv pe un lot de 162 de copii preșcolari.

Criterii de includere în studiu:

Copii cu vârsta cuprinsă între 3–6 ani

Copii cu domiciliul stabil în România

Copii fără afecțiuni patologice sau cu malformații

Criterii de excludere din studiu:

Copii cu vârsta sub 3 ani sau peste 6 ani

Copii cu afecțiuni patologice sau cu malformații

Metoda de lucru

Pentru urmărirea obiectivelor propuse am folosit următoarea metodologie:

Ancheta alimentară

Chestionar privind stilul de viață și modul de alimentație al copiilor preșcolari

Tipuri de alimente și frecvența consumării lor

Obiceiuri alimentare: orele, numărul și frecvența meselor, acivitățiile desfășurate în timpul meselor, hrana copilului la grădiniță și acasă

Ancheta activitățiilor fizice:

Timpul petrecut în fața televizorului, computerului, jocurilor video

Timpul petrecut în aer liber

Am efectuat un studiu de tip retrospectiv privind obiceiurile alimentare la copiii preșcolari proveniți din grădinițe din toată România pe baza unui chestionar online cu 26 de întrebări cu mai multe variante de răspuns, realizat pe un site special pentru efectuarea unor statistici (www.surveygizmo.com) și apoi link-ul care cuprindea chestionarul online a fost trimis pe un site de socializare într-un grup de mămici (www.facebook.com). Aici chestionarele online au fost completate de către părinții preșcolarilor din mai multe județe ale țării. Chestionarul a fost trimis către 200 de mame, dintre care 14 chestionare nu au fost completate, 7 chestionare au fost completate greșit și 17 chestionare au fost completate doar parțial, nefiind luate în considerare. Acestea, după ce au fost completate, site-ul respectiv a reprezentat automat rezultatele în cadrul unor figuri sub formă de plăcinte și tabele pentru a facilita lectura materialului.

Rezultate

Activitatea fizică periodică

Se pare că un procentaj destul de modest din numărul total de copii fac mișcare fizică între 1 și 3 ore pe zi, ceea ce e puțin. Din totalul copiilor chestionați doar 36 fac o activitate mai mult de 3 ore pe zi, aceștia fiind mai activi, probabil fac și sport pe lângă activitatea propriu zisă (fotbal, balet).

Figura 1. Activitatea fizică periodică – repartizare grafică

Timpul petrecut în fața televizorului/calculatorului

Cu privire la orele petrecute în fața calculatorului sau al televizorului, s-a constatat faptul că la această vârstă nu întâmpinăm probleme deosebite cu exagerarea timpului petrecut în fața televizorului, cei mai mulți (59.9%) s-au dovedit că petrec doar o oră privind desene animate sau diferite posturi pentru copii iar calculatorul pentru această vârstă nu e foarte important în viața acestora.

Figura 2. Repartizarea grafică a timpului petrecut la TV de către copii

Cum considerați că e greutatea copilului dumneavoastră?

Părinții acestora au fost întrebați în cadrul chestionarului cum consideră ei greutatea copilului lor. Se pare că aproape toți (90%) au bifat căsuța cu ,,noromoponderal’’, restul au zis ca îi consideră subnutriți (5,6%) sau supraponderali (3,7%).

Figura 3. Cum consideră părinții greutatea copilului

Micul dejun

Se pare că e luat de aproape fiecare copil, fie făcut de către părinți acasă, fie luat la grădinițe unde se oferă două mese pe zi.

Figura 4. Respectarea micului dejun

Obezitatea în familie

Se pare că 21% dintre preșcolarii chestionați au un părinte care are obezitate, cu toate că e un procntaj destul de mic acești copii au un risc crescut de a dezvolta obezitate în viitor, de aceea e important ca la vârsta copilăriei să i se ofere alimente sănătoase. 78% se pare că nu au obezitate în familie dar și aici copii pot deveni obezi în viitor, astfel că sănătatea copilului depinde și de factori genetici și de factori alimentari.

Figura 5. Prevalența obeității în familie

Consumul de lichide

Copiii preșcolari desfășoară multă activitate fizică la această vârstă și de aceea e necesar să se hidrateze corect. E de preferat apa, laptele sau sucurile naturale de fructe. Se pare că aproape toți copii chestionați (80%) consumă 1 litru de lichide pe zi, iar un procentaj mai mic (19.8%) consumă 2-2,5 litri de lichide pe zi, aceștia se presupun a fi copii care desfășoară activități fizice mai intense sau care fac sporturi de performanță.

Figura 6. Frecvența consumului de lichide

Fructele și legumele

Acestea s-au dovedit ca făcând parte zilnic din meniu la majoritatea copiilor (86.4%) și doar un procent de 0.6% consumă de cateva ori pe lună fructe și legume, probabil din cauze financiare sau din obișnuința părințiilor de a nu consuma des fructe sau legume.

Figura 7. Consumul de fructe și legume-frecvența consumului

Dulciurile

Par a fi specialitatea copiilor, majoritatea (51.2%) dintre ei consumă aproape zilnic ceva dulce iar 30.9% consumă în fiecare zi dulciuri, fiind un procent foarte mare având în vedere că acestea sunt dulciuri rafinate (bomboane, ciocolată, etc.).

Figura 8. Consumul de dulciuri-repartizarea grafică

Mesele principale

Dintre preșcolarii chestionați, 84% dintre ei au 3 mese principale pe zi și doar un procent de 3.7% au mai multe mese pe zi, aceștia fiind copiii care mănâncă puțin și des.

Figura 9. Respectarea meselor principale

Gustările

Majoritatea (58.6%) au două gustări pe zi, acestea fiind reprezentate de fructe proaspete sau biscuiți în marea lor majoritate, 27.2% din totalul copiilor au mai multe gustări pe zi.

Figura 10. Frecvența consumului de gustări

Preocuparea părințiilor de greutatea preșcolariilor

Spre surprinderea mea, la întrebarea cu ,,Sunteți preocupat/ă de greutatea copilului dumneavoastră?’’ a fost un procent de 34% de persoane care au răspuns cu ,,NU’’ ceea ce mă îngrijorează deestul de mult pentru că e un procent destul de mare, făcându-mă să mă întreb dacă acești părinți sunt conștienți sau nu de acest fapt. Se știe încă din popor că dacă copilule mai grăsuț înseamnă că e sănătos și că așa trebuie să fie, acesta fiind un mit care trebuie desființat deoarece e foarte fals iar părinții iau în considerare tot ce se aude în popor.

Figura 11. Preocuparea părințiilor asupra greutății copilului

Schimbări în alimenția copilului

Mai puțin de jumătate din numărul părințiilor chestionați (46%) ar vrea ca pe viitor să facă anumite schimbări în alimentația copilului, aceste schimbări constau în: dulciuri mai puține, creșterea consumului de fructe și legume, să mănânce mai variat, etc. A fost de asemenea și un procentaj destul de mare (53%) care nu vor să schimbe nimic în dieta copilului.

Figura 12. Schimbări în alimentația copilului

Discuții

Sănătatea copiilor noștrii depinde în cea mai mare măsură de alegerile pe care le facem noi cât timp aceștia sunt înca mici pentru a-i putea educa ce e sănătos și ce e periculos pentru sănătatea noastră. Putem spune că sănătatea copiilor e în mâinile noastre, noi îi putem educa pe aceștia să facă alegeri sănătoase proprii când vor crește. Pentru aceasta e important ca și noi, la rândul nostru, să avem o alimentație sănătoasă, să putem da astfel un exemplu demn de urmat copiilor.

Copii din ziua de azi au o alimentație săracă din punct de vedere calitativ prin excesul de alimente bogate în zahăr și grăsimi și prin deficența în fructe, vegetale și cereale. Astfel că e necesară creșterea consumului de fructe și legume și de a reduce alimentele bogate în zahăr și grăsimi. Din punct de vedere al acestei probleme, în Statele Unite ale Americii s-a recomandat ca în grădinițe și școli să nu se mai dea snacks-uri, ci doar legume și fructe. În general, copii nu consumau cantitatea recomandată pe zi de legume și fructe. Aproape 61% dintre copii au recunoscut că consumă mai puțin de o dată pe zi un fruct sau legume. Doar 16% dintre copii consumă mai mult de 3 ori pe zi. În urma acestui studiu, restricția de snacks-uri a fost asociată cu o creștere a consumului de fructe și legume. Copii în general preferă alte alimente decât legumele, ceea ce e de așteptat. S-a dovedit că dacă alte alimente sunt accesibile, majoritatea copiilor vor alege alte alternative în schimbul legumelor sau fructelor, iar dacă acele alternative lipsesc, va crește consumul de vegetale[12].

Potrivit chestionarului făcut de către mine, s-a dovedit că preșcolarii consumă destul de multe fructe și legume, majoritatea zilnic. Fapt ce dovedește că părinții se implică mult în alegerile alimentare ale acestora și că știu despre importanța consumului de fructe și legume la vârste mici și nu numai.

Potrivit studiului ENKID efectuat în Spania, s-a dovedit faptul că IMC-ul copiilor a devenit mai mare față de anii trecuți, aceștia au crescut în greutate, sugerând că activitățiile fizice au scăzut[13]. Spre deosebire de copii din studiul spaniol, cei prezenți în studiul meu, intr-o proporție de 94% sunt normoponderali, 3% supraponderali și 3% subponderali. Ceea ce mai e diferit de studiul ENKID este că preșcolarii din studiul meu petrec mai puțin timp în fața televizourului sau al calculatorului, respectiv 59.9% petrec doar o oră pe zi uitându-se la televizor și doar 36.4% petrec între 2 și 3 ore pe zi.

Prevalența obezității crește alarmant pe zi ce trece, pe primul loc în lume fiind America de Nord, urmată de Europa, dar mai recent și în Australia, China, America de Sud și Nordul Africii.

OMS estimează că în 2009, la nivel mondial, obezitatea a depășit ca prevalență subnutriția, 15-18% dintre copii fiind obezi. În urma unui studiu efectuat în 79 de țări s-a constatat faptul că există 250 de milioane de obezi în lume, 22 de milioane dintre aceștia fiind copii[14].

Potrivit studiului ,,National Health and Nutrition Examination Survey’’ (NHANES), prevalența obezității s-a triplat, la preșcolarii de 2-5 ani a crescut de la 5% în 1980 la 10,4% în 2008[10].

În România, conform unui studiu efectuat în partea de vest a țării, la copii între 3 luni și 16 ani, au rezultat ca 14.7% erau obezi. Prevalența obezității s-a dovedit a fi în creștere: 18.62% la sugari, 15.05% la copii preșcolari și 14,20% la școlari[16].

Potrivit site-ului CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite ale Americii, în ultimii 30 de ani obezitatea la copii s-a dublat, 17% dintre copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 2-19 ani sunt obezi. Prevalența obezității la copii cu vârste între 2-5 ani a scăzut semnificativ de la 13.9% în 2003-2004 la 8.4% în 2011-2012[17].

În studiul efectuat de mine, părinții preșcolarilor au zis despre copii lor ca aceștia sunt normoponderli (90%), bineînteles că nu ne utem da seama dacă e adevărat sau nu decât dacă facem IMC-ul cestor copii.

În cadrul unui studiu efectuat de mine în Spania când am fost cu bursă Erasmus asupra obezității infantile, am constatat că și acolo sunt destul de mulți copii obezi în comparație cu anii trecuți iar prevalența tot crește de la an la an. Aceștia nu aveau o alimentație tocmai sănătoasă iar părinții acestora, în majoritatea cazurilor erau și ei supraponderali sau obezi, cauzele fiind aceleași: frecvența consumării produselor de tip fast food, sedentarismul, nerespectarea meselor, etc. Se pare că peste tot în lume regăsim aceleași probleme la copii mici ceea ce denotă faptul că lumea are nevoie de nutriționiști și nu doar pentru a-i ajuta pe aceștia să scadă în greutate ci pentru a-i ajuta să prevină creșterea în greutate și adoptarea unui stil de viață sănătos.

În urma studiilor efectuate în lumea înreagă, s-au făcut o mulțime de ghiduri pentru sănătatea copiilor, adresate atât mamelor cât și școlilor, pentru că ambele participă la creșterea și la hrănirea preșcolarilor.

S-au efectuat și studii asupra obiceiurilor alimetare în Europa ce au evidențiat noi tendințe, cum ar fi un aport mare de grăsimi totale, acizi grași saturați, zaharuri, colesterol liber și nivel scăzut de carbohidrați complecși. Acestea fiind consecința procesării tot mai mare a produselor și apariția într-un număr mare a fast-food-urilor[18].

Multe studii au evidențiat beneficiile consumului micului dejun, fiind cea mai importantă masă a zilei, ajutând la concentrare de-a lungul întregii zi. Astfel că dacă un copil își va lua masa de dimineață în fiecare zi sau aproape în fiecare zi va duce la o performanță școlară mai bună[19,20]. În studiul meu majoritatea copiilor (89%) iau micul dejun, părinții fiind conștienți de importanța acestei mese.

Părinții sunt cei care participă direct la alegerile alimentare ale copiilor iar aceștia pot educa copii încă de mici să aibă obiceiuri sănătoase, prin următoarele[3,21,22]:

Să respecte un orar al meselor

Mesele să fie luate în familie, într-un cadru liniștit, în lipsa televizorului sau a altor activități

Porțile de mâncare să fie mici, adaptate vârstei și să fie atractive

Oferirea de exemple de alimentație sănătoasă, iar dacă e interesat de participarea la cumpărături, sa-i explicați de ce sunt necesare alimentele pe care le cumpărați (de exemplu fructele-pentru că au multe vitamne care ajută la creștere și devoltare)

Puteți implica copii în pregătirea mesei

Pregătirea de snacks-uri sănătoase (bucățele mici de legume sau fructe, semințe)

Fructele și legumele să fie prezente întotdeauna pe masă, astfel copilul va fi tentat să le consume dacă le vede

Studiul a confirmat faptul că copii preșcolari au atât obiceiuri sănătoase cât și nesnătoase dar la această vârstă părinții sunt preocupați de alimentația acestora și încearcă pe cât poibil să le ofere toate alimentele necesare creșterii și dezvoltării. Mă așteptam la un rezultat mai grav al studiului dar s-a constatat faptul că majortatea copiilor preșcolari mănâncă în mare parte sănătos, ceea ce m-a surprins plăcut și că părinții acestora fac distincția între o alimentație sănătoasă și nesănătoasă.

O alimentație greșită în timpul copilăriei nu va duce numai la probleme de sănătate în timpul vieții adulte, ci va face ca acești copii să desprindă obiceiuri alimentare nesănătoase care vor fi greu de schimbat când aceștia vor fi mari deja. De aceea e bine ca orice părinte să se informeze în legătură cu alimentația copiilor încă din prima zi de viață, oferindu-le toți nutrienții necesari creșterii și dezvoltării armonioase a copilului, cât și o creștere a randamentului școlar și a dezvoltării somatopsihice.

Concluzii

Majoritatea preșcolarilor (37%) s-a dovedit că fac o activitate fizică periodică între 1-3 ore pe zi, fiind urmați de cei care fac mișcare de doar 30 minute pe zi (32%). Au fost și care făceau activitate fizică doar la grădiniță (8%).

La această vârstă copii au mai multe activități pe lângă grădiniță și nu dau așa mare importanță televizorului, astfel că doar 3.7% petrec mai mult de 3 ore pe zi în fata acestuia, iar majoritatea (59.9%) petrec doar aproximativ o oră ape zi

În urma studiului efectuat de mine, am constat faptul că 94% dintre copii preșcolari chestionați sunt considerați normoponderali, spre suprinderea mea, doar 3.7 % fiind supraponderali și respectiv 5.6% subponderali.

Micul dejun, fiind cea mai importantă masă, se pare că e luată de aproape toți copii preșcolari (89.5%), acesta cuprinzând lapte, cereale, iaurt, ceai, cașcaval, brânză, ouă tip ochiuri, pateu.

Se pare că prevalența obeității în familie la copii chestionați e destul de mică(78%), astfel că riscul de a dezvolta obezitate la vârsta adultă e mai mic dar nu exclus, totul depinde de factori alimentari și activitatea fizică în acest caz, iar le cei care au obezitate în familie (21%) riscul de a dezvolta și ei e destul de mare, aceștia trebuie astfel să aibă grijă să nu crească prea mult în greutate la vârsta copilăriei și să aibă o alimentație echilibrată și variată.

Majoritatea copiilor consumă în jur de 1-1,5 litri de lichide pe zi (80%), fiind de ajuns pentru că deși au o activitate fizică destul de intensă, acestora le ajunge, având o greutate și o înălțime mică. Sunt și copii care consumă 2-2.5 litri de lichide pe zi (19%) dar aceștia se consideră a fi cei ce desfășoară activități fizice intense (sport de performanță).

Conform studiului, majoritatea preșcolarilor chestionați consumă legume și fructe în fiecare zi (86%) și doar un procent de 0.6% consuma numai de câteva ori pe lună.

Dulciurile se știu că sunt preferatele celor mici, astfel că acestea sunt consumate aproape zilnic de către preșcolari (51%), fiind și copii care mănâncă în fiecare zi ceva dulce (30%)

Aproape toți copii care frecventează grădinițele au trei mese principale pe zi (84%) și doua gustări (58%).

Aproape jumătate din numărul celor chestionați (46%) sunt preocupați de greutatea copilului lor, iar un procent de 34%, care e destul de mare după părerea mea, se pare că nu sunt preocupați, acești părinți ar putea avea și concepții greșite despre greutate, astfel ei cred că dcă copilul e graas înseamnă ca e sănătos, ceea ce e foarte greșit și de aceea trebuie să ne implicăm mai mult în educarea spre o alimentație mai sănătoasă a copiilor.

53% nu vor să facă schimbări în alimentația copiilor, fie din simplu fapt că ei consideră că mănâncă sănătos sau poate că e chiar așa. 46% vor să facă schimbări în alimentația copilului prin consumul a mai multor legume și fructe, să mănânce dulciuri mai puține sau să le ofere o alimentașie mai variată, din toate grupele alimentare.

Având în vedere consecințele pe care le poate determina o alimentație nesănătoasă pe termen scurt, dar și pe termen lung (obezitate, diabet zaharat de tip 2, dislipidemii, hipertensiune arterială, afectarea randamentului școlar, etc) este necesară supravegherea și contribuția părințiilor și grădinițelor în vederea formării unor obiceiuri alimentare sănătoase în viață, încă din timpul copilăriei.

BIBLIOGRAFIE

Dascăl Mirela, Regimul alimentar a unui copil cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani [disertație], Universitatea din Bacău, Bacău, 2009, p. 4-7, 17

Cristina Oana Mărginean. Nutriția copilului sănătos și bolnav. University Press, Tg. Mureș, 2010, pg. 99-100

Wanda Koszewski, Natalie Sehi, Nutrition for the School-Aged Child, University of Nebraska, Lincoln, 2012, Vol. 1086, p. 1

Adrian Georgescu, Florentina Moldovanu, Michaela Nanu et al, Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2014, p. 47

Dan Ross, Food and nutrition, Jaipur, 2010, Ed. Rajdhani Printers Delhi, p. 187

KE Elizabeth, Nutrition and Child Development – 4th Edition, Ed. Paras Medical, Hyderabad, 2010, p. 92-121

Socoliuc Nina MG. Nutriția, alimentația și dezvoltarea copilului. În Bazele puericulturii și igiena copilului – curs de prelegeri. Bălți, 2007, pg. 77-78

World Health Organization, Prioritizing areas for action in the field of population-based prevention of Childhood Obesity, 2012, Geneva, p. 11

Ileana Crăciunescu, Angela Sandu, Obezitatea, Editura Medicală Antaeus, București, 2006, p. 11

Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor întocmită și actualizată de Ministerul Sănătății Publice: http://www.dspbihor.ro

Central Health Education Unit, Department of Health, Nutrition Guidelines For Children Aged 2 to 6, 2011, p. 18

Wendy Gonales, Sonya J. Jones, Edward A. Frongillo. Restricting Snacks in U.S. Elementary School Is Associated with Higher Frequency of Fruit and Vegetable Consumption. 2009, 139: 142-144

Lluis Serra Majem, Lourdes Ribas Barba, Javier Aranceta Bartrina et al, Obesidad infantile y juvenile en Espana. Resultados del Estudio enKid (1998-2000), Med Clin, 2003, 121 (19): 725-32

Barlow Sarah E. and the Expert Committee. Expert Committee Recommendation Regarding the Prevention, Assessment and Treatment of Child and Adolescent Overweight and Obesity: Summary Report, PEDIATRICS Vol. 120, 2007, p. 164-192

Cynthia L. Ogden PhD, Margaret D. Carroll MSPH, Brian K. Kit MD et al. Prevalence of Childhood and Adult Obesity in the United States 2011-2012. The Journal of the American Medical Association, 2014, 311(8): 806-814

Popa Ioan, Brega Daniela, Alexa Aurora et al, Obezitatea copilului și țesutul adipos, Editura Mirton, Timișoara, 2001, p. 1-25

Centers for Disease Control and Prevention. Trends in the Prevalence of Extreme Obesity Among US Preschool-Aged Children Living in Low-Income Families, 1998-2010. JAMA. 2012; 308 (24): 2563-2565

P.M. Fernandez San Juan, Alimentos funcionales. Dietary habits nutritional status of school aged children in Spain, Nutricion Hospitalaria, 2006, 21(3):374-378

Katie Adolphus, Clare L. Lawton, Louise Dye, The effects of breakfast on behavior and academic performance in children and adolescents, Frontiers in Human Neuroscience, 2013, Volumul 7, Articol 425

Caroline R. Mahoney, Holly A. Taylor, Robin B. Kanarck et al, Effect of breakfast composition on cognitive processes in elementary school children, Physiology & Behavior, 2005, Volumul 85, 635-654

Elena Pridie, copilul vgetarian. Alimentația vegetariană – perspectiva optimă pentru sănătatea copiilor, Editura Advent, Rm. Vâlcea, 2007, p. 46-47

Barilla Center For Food & Nutrition, Healthy growth and nutrition in children, www.barillacfn.com, Parma, p. 78-79

http://www.svr.ro/ce-sa-mananc/planificare-meniu.html. Exemple de meniuri

http://adinarusu.ro/piramida-alimentara-romaneasca/. Piramida alimentară

http://mihainicula.ro/dieta-sau-stil-de-viata-sanatos-alimentar/. Farfuria cu mâncare recomandată

ANEXE

ANEXA 1

Date personale ale copilului:

Sex:………………………..

Vârsta:…………………..

Înălțime:………………..

Greutate:……………….

Mediul de proveniență:

Rural

Urban

Activitate fizică periodică:

Sedentar/ă (nici o activitate)

Doar la școală

30 min/zi

O oră /zi

1,5 – 3 ore/săptămână

Mai mult de 3 ore/săptămână

Cât timp iși petrece copilul dvs în fața calculatorului/ TV?

O oră/zi

2-4 ore/zi

Mai mult de 5 ore/zi

Copilul dvs suferă de vreo boală?

Da

Nu

Daca DA, ce boală?

…………………………………

A avut cineva obezitate în familie?

Da

Nu

Nu știu

Daca DA, cine?

…………………………………

Cat de des se îmbolnăvește copilul?

Foarte rar

O singura dată pe an

Odată la doi ani

De mai multe ori pe an

Copilul dvs ia micul dejun în fiecare dimineață?

Da

Nu

Uneori

Daca DA, dați un exemplu.

…………………………………

Îi pregătiți copilului prânzul la pachet pentru școală?

Da

Nu

Uneori

Daca DA, ce?

…………………………………

Câte lichide consumă pe zi?

1 L

2-2.5 L

Peste 2,5 L

Cât de des consumă copilul dumneavoastră băuturi carbogazoase?

Rar

În fiecare zi

Aproape în fiecare zi

Niciodată

Cât de des ia masa în oraș copilul (produse fast food)?

În fiecare zi

De câteva ori pe lună

Niciodată

Rar

Cât de des consumă fructe și legume?

În fiecare zi

De câteva ori pe saptamană

Foarte rar

De câteva ori pe lună

Cât de des consumă dulciuri?

În fiecare zi mănâncă ceva dulce

Aproape în fiecare zi

Foarte rar

Niciodată

Câte mese principale are copilul dvs?

O masă

2 mese

3 mese

Mai multe

Câte gustări are pe zi?

O singură gustare

Două gustări

Mai multe gustări

Niciuna

Ce gustări are de obicei?

………………………

Cum considerați că e greutatea copilul dvs?

Normală

Supraponderal

Obez

Subnutrit

Sunteți preocupat/ă de greutatea copilului?

Da

Nu

Puțin

Dacă veți avea nevoie de ajutor în legătură cu greutatea copilului, veți ști la cine să apelați?

Da

Nu

Daca DA, la cine?

…………………………………

Pe viitor ați dori să faceți ceva schimbări în dieta copilului?

Da

ANEXA 2

Exemple de meniuri[23]

Meniu 1

Meniu 2

Meniu 3

ANEXA 3

Piramida alimentară[24]

ANEXA 4

Farfuria alimentară[25]