ALIMENTARĂ ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură LUCRARE DE DIPLOMĂ ABSOLVENT: GĂGEANU GHEORGHIȚA… [631453]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E AGRICOLE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017 COORDONATORI ȘTIINȚIFICI:
Ș.l.dr.ing. CRISTINA MOISE

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E AGRICOLE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RM.VÎLCEA

COORDONATORI ȘTINȚIFICI : ABSOLVENT:
Ș.l.dr.ing.Cristin a MOISE GĂGEANU GHEORGHIȚA -VIOLETA

SIBIU
2017

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….
Capitolul I – DESCRIEREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA ………..
1.1. Localizare …………………………………………………………………………….
1.2. Relief …………………………………………………………………………………
1.3. Istoria ………………………………………………………………………………..
1.4. Hidrologia ………………………………………………………………………….
1.5. Clima ………………………………………………. ……………………………………………..
1.6. Rezervații naturale ……………………………………………………………………………………..
1.7. Agricultura …………………………………………………………. ……………………………………….
1.8. Economia ………………………………………………………………………………………
1.9. Resurse naturale ……………………………………………………………………. ……….
1.10. Fauna …………………………………………………………………………
1.11. Vegetație …………………………………………………………………………….
Capitolul II – DESCRIEREA STĂRII MEDIULUI ÎN JUDEȚUL VÂLCEA ………………..
2.1. Starea atmosferei ………………………………………………………………………………
2.1.1. Calitatea aerului în județ …………………………………………………… …………
2.1.2. Monitorizarea calității aerului ………………………………………………………
2.1.3. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanțiilor atmosferici în mediul înconjurător..
2.1.4. Efectele poluării asupra aerului înconjurător ………………………………………………..
2.2. Starea apelor ……………………………………………………………………………..
2.2.1. Calitatea apei ………… …………..
2.2.2 Apele de sufrafață …………………………………..
2.2.3. Apele subterane ……………..
2.2.4. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Vâlcea ………………………
2.3. Starea solurilor ……………………………………………………………
2.3.1. Factorii de presiune asupra calității solurilor din județul Vâlcea ………..
2.3.2 . Zone critice sub aspectul degradării solurilor ………… ……………………………
2.3.3. Repartiția terenurilor pe clase de calitate ……………
2.3.4. Evoluția suprafețelor de inbunătățiri funciare ………………………..
2.4. Servicii de salubritate ………………..
2.4.1. Colectarea deșeurilor ……………………………….
2.4.2. Deșeuri municipale ……………
2.4.3. Deșeuri periculoase și nepericuloase ………………………………………………….

4
2.4.4. Deșeuri generate din activitățiile medicale …………………
Capitolul III – STUDIU DE CAZ, GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RÂMNICU
VÂLCEA LA S.C.ROMPREST ENERGY SRL ………………………………………………………..
3.1. Fișa de prezentare S .C. ROMPREST ENERGY SRL ………………………………………………….
3.1.1. Date generale
3.1.2. Organizarea și funcționarea serviciului de salubritate
Capitolul IV – MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE, GESTIONAREA
DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA, STUDIU DE CAZ LA S.C. ROMPREST
ENERGY SRL RÂMNICU VÂLCEA ………………………………………………………………………….
Capitolul V – REZULTATE ȘI DISCUȚII ……………………………………………… ………………….
Capitolul VI – CONCLUZII …………………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………..
Listă figur i
Fig. 1.1. Harta geografică a județului Vâlcea ………………………………………………………………….. ….
Fig. 1.2. Peisaj din munții Cozia ………………………………………………………………………………. ……….
Fig. 1.3. Parcul Mircea cel Bătrân ………………………………………
Fig. 1.4. Intrarea în Parcul Zăvoi ……………………………………
Fig. 1.5. Parcul Zăvoi …………………………
Fig. 1.6 . Casa memorialuă a lui Anton Pann …………………………………………………………………………
Fig. 1 .7. Parcul Național Buila …………………………………………………….
Fig. 1.8 . Parcul Național Cozia ……………………………………………………………………….
Fig. 1.9. Salina Ocnele Mari ………………… …………………………………………………………….
Fig. 1.10 Vrăbii – Passer domesticus ………………………………………..
Fig. 1.11. Rudbeckia hirta …………………………………………………………..
Fig. 2.1. Groapa de gunoi Măldărești -Horezu ……………………………………..
Fig. 3.1. Sigla S.C. ROMPREST ENERGY SRL……………………………………..
Fig. 3.2. Punct de colectare a deșeurilor menajere…………………………
Fig. 3 .4. Container hârtie/carton …………………………
Listă tabele
Tabelul nr. 1.1. Ariile protejate din județul Vâlcea …………………………………..
Tabelul nr. 2.1. Buletin pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului în județul Vâlcea …
Tabelul nr. 2.2. Rețeaua automată de supraveghere a calității aerului în 2014 ……………………………..
Tabelul nr. 2.3. Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea în anul 2015 în stația
VL1 …………… ………………………………………………………………………………………………………….
Tabelul nr. 2.4. Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea în anul 2015 în stația
VL2 …………………….. ………………………………………………………………………
Tabelul nr.2.5. Resursele de apă ale județului Vâlcea ……………………………….

5
Tabelul nr.2.6. Cerința de apă pe anul 2014 ……………………………….. …..
Tabelul nr.2.7. Foraje din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane cu depășiri ale valorii de
prag la indicatorul azotat …………………………………………………..
Tabelul nr. 2.8. Zone critice …………………….. …………………………………….
Tabelul nr. 5.1. Chestionar nr. 1 ………………………………………………………
Tabelul nr. 5.2. Chestionar nr. 2 …………………………………………………………
Tabelul nr. 5 .3. Chestionar nr. 3 ………………………………………………………
Tabelul nr. 5.4. Chestionar nr. 4 ………………………………………………………
Tabelul nr. 5.5. Chestionar nr. 5 …………………………………………………
Tabelul nr. 5.6. Chestionar nr. 6 ……………………………………………………….
Tabelul nr. 5.7. Chestionar nr. 7 ……………………………………………………….
Tabelul nr. 5.8. Chestionar nr. 8 ……………………………………………………………
Tabelul nr. 5.9. Chestionar nr. 9 ………………………………………………………………….
Tabelul nr. 5.10. Chestionar nr. 10 ….. ………………………………………………………
Tabelul nr. 5.11. Chestionar nr. 11………………………………………………………………
Tabelul nr. 5.12. Chestionar nr. 12 ………………………………………… ……………….
Tabelul nr. 5.13. Chestionar nr. 13 ………………………………………………………
Tabelul nr. 5.14. Chestionar nr. 14 ……………………………………………………
Tabelul nr. 5.15. Chestionar nr. 15 … …………………………………………
Tabelul nr. 5.16. Chestionar nr. 16 ………………………………………………………..
Tabelul nr. 5.17. Chestionar nr. 17 ……………………………………………….
Tabelul nr. 5 .18. Chestionar nr. 18 ……………………………………..
Tabelul nr. 5.19. Chestionar nr. 19 ………………………………………………
Tabelul nr. 5.20. Chestionar nr. 20 …………………………………………..
Listă graf ice
Graficul nr. 2.1. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici măsurați în anul 2015
la stația VL 1 ……………………………………………………………………………..
Graficul nr. 2.2. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale pouanțiilor armosferici măsurați în anul 2015
la stația VL 2……………………………………………………………………………………..
Graficul nr. 2.3. Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate după nota d e bonitare în județul
Vâlcea în anul 2015 …………………………………………………………………………
Graficul nr. 2.4. Ponderea tipurilor de folosințe din totalul agricol la nivelul anului 2015 în județul
Vâlcea ……………… ………………………………………………………………………..
Graficul nr. 5.1. Chestionar nr. 1……………………….
Graficul nr. 5.2. Chestionar nr. 2……………………….
Graficul nr. 5.3. Chestionar nr. 3……………………………..
Graficul nr. 5.4. Chestionar nr. 4……………….

6
Graficul nr. 5.5. Chestionar nr. 5……………….
Graficul nr. 5.6. Chestionar nr. 6…………………….
Graficul nr. 5.7. Chestionar nr. 7…………….. ………
Graficul nr. 5.8. Chestionar nr. 8 ………………………
Graficul nr. 5.9. Chestionar nr. 9 ……………………………
Graficul nr. 5.10. Chestionar nr. 10 ……………………………………………
Graficul nr. 5.11. Chestionar nr. 11 …………………
Graficul nr. 5.12 Chestionar nr. 12 ………………………
Graficul nr. 5.13 Chestionar nr. 13 …………………………
Graficul nr. 5.14. Chestionar nr. 14 ………………………..
Graficul nr. 5.15. Chestionar nr. 15 ………………………….
Graficul nr. 5.16. Chestionar nr. 16 ……………….
Graficul nr. 5.17. Chestionar nr 17 …………………..
Graficul nr. 5.18. Chestionr nr. 18 ………………….
Graficul nr. 5.19. Chestionar nr. 19 ………………………
Graficul nr. 5.20. Chestionar nr. 20 ………………………………..

7
INTRODUCERE

8

Lucrarea ,, Gestiunea deșeurilor în orașul Râmnicu Vâlcea ” este structurată în 5
capitole:
Capitolul I: Descrierea fizico – geografică a județului Vâlcea. În acest capitol am
descris județul Vâlcea: Localizarea, Relieful, Istoria, Hidrologia, Clima, Rezervaț ia Naturală,
Agricultura, Economia, Resursele naturale, Faună, Vegetație.
Capitolul II: Descrierea stării mediului în județul Vâlcea. Acest capitol descrie:
starea atmosferei, starea apelor curgătoare și superane din județ, starea solurilor, fer tilitatea,
serviciile de salubritate cum gestionează deșeurile și clasificăriile acestora.
Capitolul III: S.C. ROMPREST ENERGY SRL
Capitolul IV: Materialul si metoda de cercetare. Chestionarea a unui esantion de
100

Capitolul V: Rezultae și concluzii. În acest capitol am utilizat un chestionar de 10
întrebări în urma căruia am interpretat răspunsul celor chestionați prin ajutorul a 10 tabele și
grafice.
Capitolul VI: Concluzii. În acest capitol am prezenta t principalele probleme cu care
se confruntă populația în orașul Râmnicu Vâlcea și am indentificat câteva măsuri care ar
putea fi luate pentru indentificarea gestionării deșeurilor.
Am ales ca temă a lucrării de licență ,, Gestionarea deșeurilor în orașu Râmnicu
Vâlcea” deoarece am întâlnit diferiți oameni care nu au cunoștințe despre cum ar putea
gestiona corect deșeurile, dar și oameni care au cunoștințe despre gestionar ea corectă a
deșeurilor și colectează corect deșeurile în gospodăria lor .
Consider că este foarte importantă să știm să gestionăm corect deșeurile pentru a
putea trăi într -un mediu curat. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor
presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce
nu mai pot fi utilizate denumite deșeuri.

9
CAPITOLUL I
DESCRIEREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI VÎLCEA

1.1 Localizare ( net)

Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului Vâlcea și se află așezat pe
partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord -est a Olteniei.

Fig 1.1. Harta geografică județul Vâlcea ( Sursa: www.elefant.ro )

Poziția sa geografică determină și temperatura care aproape mereu este călduroasă,
clima fiind temperat continenală. Se găseș te la o altitudine de 240 -260 m. Orașul este situat
pe paralela 45 (45ș06’N), la jumatatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord.

10
1.2. Relief ( net)

Fig 1.2 . Peisaj din munții Cozia ( Sursa: fotografie originală)

Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele
majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie.
Masivul Cozia – se înalță pe stânga râului Olt și reprezintă o asociere de culmi
aproape radiale ce se desprind din vârful Cozia ( 1668 m).
Munții Lotrului – aparțin de lanțul muntos al Carpațiilor Meridionali și cel mai înalt
pisc este Vârful Șteflești, având 2.242 m.
Munții Parâng – fac parte din Carpații Meridionali. De la est la vest măsoară
aproximativ
50 km iar de la nord la sud circa 25 km.
Munții Căpățânii – cel mai înalt pisc este Vârful Nedeia, având 2.130 m.
Munții Făgăraș – se remarcă prin prezența reliefului alpin moderat pe roci dure.
Creasta principală are înălțimea de peste 2000 m, cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2544
m).

11
1.3. Istoria
Orașul scăldat de apele bărânului Alutus este o veche așezare venită din umbra
timpului, aici românii construind castre durabile care prin vestigiile lor atestă contiuitatea de
veacuri a așezării.
Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân
confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan 1, și a unei vii, pe
care o făcuse danie jupanul Budu.
În centrul orașului Râmnicu Vâlcea, se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel
Bătrân.

Fig. 1.3. Parcul Mircea cel Bătrân ( Sursa: turismularamnicuvalcea)

Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, se află Cetățuia care a fost
construită pe data de 2 ianuarie 15 29, aici fiind asasinat domnitorul Radu de la Afumați de
către boierii Neagoe și Drăgan. Cetățuia, este un simbol al orașului Râmnicu Vâlcea, fiind un
mic fort construit în secolul al XIV -lea sau secolul al XV -lea pentru a păzi reședința olteană a
domnilo r.
În anul 1504 Radu cel Mare înființează Episcopia Râmnicului – Noul Severin, fapt
ceeste semnalat și de Paul de Alep în notele de călătorie ale sale în țăriile române. Atestarea
documentară a acestei episcopii cu titulatura completă datează din timpul lui Mihnea Turcitul
la 29 decembrie 1590. Construcția nouă a episcopiei, ridicată în anul 1639, a fost distrusă de
un incendiu provocat odată cu năvălirea turcilor din 1737. Construcția existentă a fost
ridicată între anii 1850 -1856, iar pictur ile interioare sunt făcute de Gheorghe Tattarescu.
În parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă -te, române!
compus de Anton Pann la data de 29 iulie 1848.

12

Fig. 1.4. Intrarea în Parcul Zăvoi Fig. 1.5 Parcul Zăvoi

Anton Pann a fost un membru marcant al comunității orașului, locuința tipografului
fiind o casă în formă de culă, azi Muzeul memorial Anton Pann .
La 1 iulie 1920 are loc Primul congres al Ligii culturale după realizarea României
Mari după Primul Război Mondial, fiind prezidată de Nicolae Iorga.[9]

Fig. 1.6 . Casa memoriala a lui Anton Pann
1.4. Hidrologia
Principalul curs de apă este râul Olt care străbate municipiul de la nord la sud. Rețeaua
hidrologică interioară măsoară 2.169 km cursuri de apă.
Principalele cursuri de apă din județ sunt:
 Râul Olt – care este principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare
ale județului, având o lungime de 124 km.
 Râul Olteț – are o lungime de 111 km, fiind un afluent de dreapta a râului Olt.
 Pârâul Topolog – are o lungime de 111 km, din care 53 km pe raza județului
Argeș.
 Pârâul Lotru – are o lungime de 83 km, pe raza județului Vâlcea.

13
 Pârâul Olăneși – are o lungime de 41 km.
 Pârâul Bistrița – cu o lungime de 50 km, iar pârâul Luncavăț are o lungime de
60 km. [5]

1.5.Clima

Județul Vâlcea are o climă temperat – continental, unde în cea mai mare parte a anului
este o climă relative umedă și răcoroasă având valori normale de precipitații. Clima orașului
Râmnicu Vâlcea este favorizată de adăpostul orografic al Carpațiilor Meridionali de fõhn
dinspre Munții Căpățânii și Făgăraș.
Clima din această zonă este caracterizată prin iernile geroase și lungi și veri scurte.
Temperaturile medii anuale sunt diferite, în funcție de fiecare localitate. Astfel în
Râmnicu Vâlcea temperatur a media anuală este de 10,4°C; 7,1°C la Voineasa; iar la
Drăgășani avem o temperature de 10,7°C
Numărul mediu annual al zilelor de îngheț la Râmnicu Vâlcea este în medie 98,3,
având o foarte mare frecvență în luniile decembrie, ianuarie și fe bruarie.
Cantitatea medie de precipitații ajunge la 714,26 mm anual, înregistrându -se cele
mai multe ploi spre sfârsit de vară și toamnă.
Umezeala relativă a aerului variază între 71% și 78% avand o medie de 75%, și
61,9% -72 % în sezonul estival. [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015 -2022 ]

1.6. Rezervații natural ( net)

Fig 1.7 . Parcul Național Buila (Sursa:www.ProAlpin.ro) Fig 1.8 . Parcul Nașional Cozia (Sursa:www.romaniaroute.ro)

14
Județul V âlcea deține 33 de arii protejate dintre care 2 parcuri naționale prezentate în
fig.1.6. Parcul Național Buila și fig.1.7. Parcul Național Cozia, 19 rezervații naturale având o
suprafață de 1727,5 ha, 11 monumente importante ale naturii.
Tabelul 1.1.
ARIILE PROTEJATE DIN JUDEȚUL VÂLCEA

Denumirea ariei
protejate Localizare Categorie
IUCN Tip
Avenul Piciorul Boului Câineni III speologic
Căldarea Gâlcescu Voineasa IV mixt
Iezerul Latorița Malaia IV mixt
Jnepenișul Stricatul Voineasa IV mixt
Lacul Strejești Tighina IV avifaunistic
Mlaștina Mosoroasa Mosoroasa IV botanic
Muntele Stogu Băile Olănești IV mixt
Parcul Național Buila –
Vânturarița Băile Olănești, Costești,
Bărbătești II mixt
Parcul Național Cozia Munții Cozia, Munții
Lotrului,
Munții Căpățânii II mixt
Pădurea Silea Fumureni IV mixt
Pădurea Călinești –
Brezoi Brezoi IV mixt
Pădurea Latorița Malaia IV mixt
Pădurea Tisa Mare Lungești IV mixt
Pădurea Valea Cheii Băile Olănești IV mixt
Peștera Arnăuțiilor Băile Olănești III Speologic
Peștera Caprelor Băile Olănești III Speologic
Peștera Clopot Băile Olănești III Speologic
Peștera cu Lac Băile Olănești III Speologic
Peștera cu Perle Băile Olănești III Speologic

15
Peștera Munteanu Băile Olănești III Speologic
Peștera Liliecilor Costești III Speologic
Peștera Pagodelor Băile Olănești III Speologic
Peștera Rac Băile Olănești III Speologic
Peștera Valea Bistrița Băile Olănești III Speologic
Piramidele de la
Slătioara Slătioara III Geologic
Piramidele din Valea
Stăncioiului Râmnicu Vâlcea III Geologic
Rezervația Naurală
Muzeul Trovanților Costești IV Geologic
Rezervația Cristești Voineasa IV Mixt
Rezervația Sterpu -Dealul
Mare Voineasa IV Mixt
Rezervația Miru -Bora Voineasa IV Mixt
Rezervația Rădița –
Mânzu Băile Olănești IV Mixt
Rezervația
paleontologică Golești Golești IV panteontologic
Rezervația Ocnele Mari Ocnele Mari IV mixt
(Sursa datelor: Lista rezervațiilor naturale din județul Vâlcea)
Pe lângă cele 2 parcuri naționale, 19 rezervații naturale și cele 11 monumente
importante ale naturii, județul Vâlcea are și o arie de protecție specială Avifaunnistică: Lacul
Strejești, comuna Strejești, avand o suprafață de 2378 ha.
Totalul de suprafată de Arii Protejate de interes național din județul Vâlcea este de
25.302 ha.
1.7. Agricultura ( net)
Din punct de vedere agricol județul Vâlcea este prielnic tuturor culturilor dar are și o
foarte mare dezvoltare în ceea ce privește zootehnia.
În zona de nord și zona montană este propice zootehniei, creșterea oilor și creșterea
bovinelor, dar este și o zonă a fructelor de padure și a fânețelor. Zona de mijloc, zona de
dealuri și în cea subcarpatică avem o foarte ma re dezvoltare în ceea ce privește

16
pomicultura, iar în zona de sud, de câmpie și lunci, este proprie pentru legumicultură și
cereale.
Din punct de vedere agricol, zona Drăgășani deține o foarte mare dezvoltare în
viticultură.
Potrivit Ca merei Agricole a județului, Vâlcea are o suprafață agricolă de 24.631 kmp,
din care 42,7% reprezintă din suprafața totală a județului și 1,7 din suprafața agricolă totală
a țării.
Vâlcea este considerată o capitalăa mierii din România, 20.000 d e familii de albine
sunt înregistrate în județ, iar numărul apicultorilor crește de la an la an.
O schimbare bruscă o reprezintă creșterea păsărilor din complexele avicole ale
comunelor Mihăești și Frâncești, numărul păsărilor depășind 1800 de mii de capete.

1.8. Economia
Dezvolarea economică a orașului Râmnicu Vâlcea se datorează situării pe drumul de
legătură între Transilvania și Țara Românească pe Valea Oltului.
Cele mai reprezentante ramuri industriale sunt:
– Industria chimică
– Exploatarea și prelucrarea lemnului, incluzând și producția de mobilă
– Industriaa constructoare de mașini
– Industria energetică
– Industria alimentară
În anul 2012, Produsul intern Brut a ajuns la 8.486,1 milioane lei, reprezentînd 1,42
% din PIB -ul națion al și 18,21 % din PIB -ul Regiunii Sud – Vest Oltenia.
În perioada 2009 -2013 numărul de salariați a fost în scădere. Numărul de salariați în
anul 2009 a fost de 79.306 persoane, iar în 2013 s -a ajuns la 72.473 persoane.
În anul 2012 r ata șomajului depășește media înregistrată la nivel național, iar în anul
2013 rata șomajului a fost de 6,8 %, județul Vâlcea clasându -se pe locul 24 pe țară.
[Enciclopedia județului Vâlcea 2012 ]

1.9. Resurse naturale
Județul Vâlcea este un județ foarte bogat în resursele naturale și petrografice dar și cele
biologice, hidraulice, eoliene și peisajistice.

17

Fig 1.9. Salina Ocnele Maria ( Sursa: fotografie proprie)

Cea mai important și cea mai cunoscută din vremuri străvechi este sarea. Exploatarea
zăcămintelor de sare a început mai întai în saline, iar din anul 1963 prin sonde sub formă de
soluție necesară combinatului Râmnicu Vâlcea.
De asemenea județul Vâlcea deține și importante resurse minarale, dispuse pe bordura
sudică a Munțiilor Căpățânii. În județ s -au dezvoltat stațiuni balneare de reputație atât
națională cât și internațională ( Călimanești -Căciulata -Cozia, Govora, Ocnele Mari -Ocnița,
Băile Olănești care deține peste 35 de izvoare).
De peste 30 de ani în județul Vâlcea se exploatează cărbunele în minele de la Cucești –
Cernișoara, fiind un cărbune neogen, din categoria lignitului folosindu -se pentru arderea în
termoncentrale. Exp loatarea petrolului a început înca din anul 1940, primele foraje de
exploatare făcându -se în localitatea Băbeni, apoi s -a extins spre sudul și vestul județului.
Dintodeauna pădurile au constituit o mare bogație pentru omenie, județul Vâlcea fiind
un bogat fond forestier, ce cuprinde 265.490 ha din care 110.980 ha este pădure.

18
1.10. Fauna

Fig 1 .10. Vrabii – Passer domesticus ( Sursa: fotografie proprie)

În județul Vâlcea sunt reprezentate specii specific zonelor de pădure și elemente
mediteranene. Au fost identificate 67 specii de faună de interes național și 19 specii de faună
de interes comuniar.
De asemenea întâlnim și reptile unde avem șarpele de casă (Natrix natrix) și cei de apă
( Natrix tesselata) care nu sunt specii inofensive. În apropierea lacurilor mari se întâlnesc și
broaștele țestoase (Emys orbicularis). [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015 –
2022 ]
1.11.Vegetație (carte)
În județul Vâlcea vegetația este dispusă în fâșii ce se succed de la S la N. Se întâlnesc
următoarele formațiuni de vegetație: păduri, pajiști, și fânețe naturale, la care se adaugă
terenuri cultivate cu pomi fructiferi.
Dealurile sunt formate predominant din gorun ( Quercus petraea), carpen ( Carpinus
betulus), frasin ( Fraxinus), măceșul ( Rosa canina), păducel ( Crataegus monogyna).

Fig 1 .11. Rudbeckia hirta ( Sursa: fotografie proprie)

19
CAPITOLUL II
DESCRIEREA STĂRII MEDIULUI ÎN JUDEȚUL VÂLCEA

2.1. Starea atmosferei
2.1.1. Calitatea aerului în județ

Tabelul 2.1
Buletin pentru informarea publicului
cu privi re la calitatea aerului în județ ul Vâlcea

Nr.
Crt Cod
statie Zona Indice general de calitatea aerului Obs.
1
EXCELENT 2
FOARTE
BUN 3
BUN 4
MEDIU 5
RĂU 6
FOARTE
RĂU

( Sursa datelor: Agenția de Protecție a Mediului Râmnicu
Vâlcea)
2.1.2. Monitorizarea calității aerului
Pe teritoriul județului Vâlcea, calitatea aerului este monitorizată de către agenții
economici și de către laboratoarele Agenției de Protecție a mediului.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este zonă monitorizată prin cele 2 stații automate VL1(
stație de fond urban care este amplasată la Gradina Zoologică) și VL2 ( stație industrială,
amplasată pe platforma chimică a orașului). [Agenția de protecție a mediului Râmnicu
Vâlcea ]
Tabelul 2.2. .
REȚEAUA AUTOMATĂ DE SUPRAVEGHERE A CALITĂȚII
AERULUI ÎN ANUL 2014
Nr.
crt. Punct monitorizare Poluanți monitorizați Metoda Localizare
Lat N/Long E
1. Stația VL1 Rm. Vâlcea
(zona Grădina Zoologică) SO 2 , NO x, NO 2, NO,
CO, O 3, BTX, PM 10,
PM 2.5 automată 45°04'14"/ 24°22'38"
2. Stația VL2 Rm. Vâlcea
(zona Platforma Chimică
Oltchim) SO 2 , NO x , NO 2 , NO,
CO, O 3, BTX, PM 10 automată 45°02'28"/ 24°17'41"
( Sursa datelor: Agenția de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)

20
2.1.3. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanțiilor atmosferici în mediul
încon jurător

Tabelul 2.3.
Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea
În anul 2015
Stația VL1
Anul
NO2(ug/m3) –
valoare
limită anuala NO2(ug/m3)
– valoare medie
anuală
O3 (ug/m3)
– valoare
țintă
O3
(ug/m3)
– valoare medie
anuală
2015 40.00 4.12 120.00 40.70
( Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a
Mediului)

Graficul 2.1

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea
)

21
Tabelul 2. 4
Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea
În anul 2015
(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea
)

Graficul 2.2

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea
)

Nivelul concentrațiilor de dioxid de sulf au fost înregistrate atât la stația VL1 cât și la
stația VL2, înregistrându -se capturi diferite. Astfel, la stația de monitorizare a calității aerului
VL1 avem o valoare de 75%, iar la cea de -a doua st ație s -a înregistrat o captură de 79,10%.
Stația VL2
Anul
SO2(ug/m3) –
valoare
limită zilnică SO2(ug/m3)
– valoare medie
anuală
NO2(ug/m3) –
valoare limită
anuală
NO2 (ug/m3) –
valoare medie
anuală
2015 125.00 11.54 40.00 12.68

22
În ceea ce privește nivelul concentrațiilor de NO2 (dioxid de azot) la stația de
monitorizare a aerului a fost înregistrată o captură 77,90% și o valoare medie anuală de 4,12
ug/m3, la cea de -a doua staț ie înregistrându -se o captură de 77,7% și o valoare medie anuală
de 12,68 ug/m3. 12,68 ug/m3.
Concentrațiile de monoxid de carbon au fost efectuate atât la stația de monitorizare a
aerului VL1 cât și la VL2, unde din cauza unor defecțiuni teh nice datele care au fost colectate
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate a aerului. [ [Agenția de protecție a
mediului Râmnicu Vâlcea]
]

2.1.4. Efectele poluarii asupra aerului înconjurător
Una dintre efecte este asupra ecosistemelor, unde ploile acide au un efect
devastator asupra pădurilor, solului și a apelor. Ploile acide care cad pe sol determina
eliberarea unor cantități destul de mari de aluminiu, iar acesta o dată eliberat ajunge în ape,
unde pH poate să fie mai mic de 5, peștii maturi murind cu timpul iar puii nu pot ecloza.
Un alt efect este poluarea aerului înconjurător asupra vegetației, aceste aspecte
tratându -se doar global, la scară naționala.
Un efect imp ortant este asupra sănatății, unde la nivelul județului Vâlcea nu au fost
depășite valorile limită reglementate prin Legea nr.104/2011, astfel, putem spune că datorită
poluării aerului înconjuror populația nu este expusă la afectarea sănătății. [Agenția de
protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]
2.2. Starea apelor
2.2.1. Calitatea apei
Județul Vâlcea are o rețea hidrografică densă, întreaga suprafață fiind cuprinsă în
bazinul hidrografic Olt. Există două resurse de apă în județul Vâlcea acestea fiind: apele de
suprafață( de unde fac parte râuri interioare, lacuri naturale și artificiale) și apele de suprafață .

Resursele de apă ale județului Vâlcea Tabelul 2.5
Categoria de resurse Resursa potenția
(mil.mc) Resursa tehnic utilizabilă
(mil.mc)
Râuri interioare 5.480 1.682
Ape subterane 1.079 934
TOTAL 6.559 2.616

23
(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

2.2.2. Apele de suprafață
Din totalul apei utilizate populația județului Vâlcea utilizează mai mult de doua
treimi pentru toate activitățiile indus triale, restul fiind pentru consumul populației.

Cerința de apă pe anul 2014 Tabelul 2.6
Din surse de suprafață (mii mc) Din subteran (mii mc)
Populație 15.670 Populație 4.340
Industrie 44.702 Industrie 4.351
Agricultură – Agricultură 203
(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

Clasificarea apelor de suprafață s -a realizat pe baza unor anumite elemente de
calitate cuprzând categoriile: foarte bună, bună, moderată, slabă și foarte proastă. În urma
analizelor care s -au efectuat de -a lungul anilor râul Olt are o evaluare ecologi că foarte bună
pe 180 km, 570 km o calitate bună și 132 km au o stare de calitate moderată. [Strategia
integrată de dezvoltare durabilă 2015 -2022 ]

2.2.3. Apele subterane
Pentru a fi monitorizată calitatea apelor subterane, s -au utilizate analizele din 16
foraje care au fost distribuite în lunca și terasele Oltului inferior, Vestul Depresiunii Valahe și
Zona Buila -Vânturița. Nu au fost înregistrate/semnalate probleme deosebine decât în anul
2013 unde valorile de azotat au fost depașite pent ru apele subterane Lunca și terasele Oltului
inferior. [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015 -2022 ]

Foraje din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane
cu depășiri ale valorii de prag la indicatorul azotat Tabel ul 2.7.
Denumire corp de apă
subterană Denumire foraj NO3( >50mg/l)
HG53/2009

24
Lunca și terasele Oltului
inferior Sinești 83,13
(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

2.2.4. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Vâlcea
Surse de poluare: numărul total de evacuări este de 86 dintre care doar 23 de stații
de epurare funcționează coresunzător , 60 dintre acceste având o funcționare
necorespunzătoare iar 3 surse necesitând epurare. Metodele de investigație sunt bazate pe
analizele fizico -chimice care sunt efectuate conform STAS -urilor în vigoare. Frecvența de
recoltare a probelor variază de la 1 -24 pe an in funcție de impactul sursei.
Sursele de apă uzate sunt monito rizate indicatori de calitate care sunt prevăzute în
autorizațiile de gospodărie a apelor. [Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

2.3. Starea solurilor
2.3.1. Factorii de presiune asupra calității solurilor din județul Vâlcea
Rezidurile zootehnice – nămolurile rezultate din stațiile de epurare orășenești sunt
depozitate pe paturi de uscare după care sunt evacuate la depozitul de deșeuri zonal.
Deoarece transportul are un cost ridicat, utilizarea nămolului în agricultu ră este o mare
problemă pentru utilizarea lui ca îngrășământ natural.
Activități din sectorul industrial (miner, sidelurgic) – S.C. CET Govora S.A.
dispune de depozite de cenușă, S.C. Oltchim S.A. deține un batal pentru depozitarea
reziduurilor o rganice iar S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. deține un batal petru depozitarea
suspensiilor rezultate din procesele tehnologice.
Emisiile de la centrele mari de ardere – S.C. CET Govora S.A. asigură alimentarea
cu energie termică a Platformei Ch imice Râmnicu Vâlcea. [11]

2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solului
Tabelul 2.8
Tipul degradării Localitățiile afectate
Frâncești, Tomșani, Vaideeni, Cernișoara, Berbești,

25
Alunecări de teren Scundu, Berislăvești, Câineni Dăești, Racovița, Costești,
Perișani, Mădulari, Mihăești, Stroești, Vlădești

Eroziuni de suprafață Râmnicu Vâlcea, Bărbătești, Boișoara, Bujoreni,
Cernișoara -sat Mădulari, Lădești -sat Măldărești, Runcu,
Sălătrucel, Slătioara, Titești, Ionești
(Sursa: www.adroltenia.ro)

2.3.3. Repartiția terenurilor pe clase de calita te
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului cât și modul de
manifestare a celorlalți factori de mediu față de plante. Terenurile agricole se grupeză în 5
clase de calitate, în județul Vâlcea predominand terenurile de clasa a III -a și a IV -a.
Graficul 2.3

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)
Graficul 2.4 clasa I clasa II clasa III clasa IV clasa V
arabil 1.77 17.44 37.14 36.29 7.36
pasuni+fanete 3.25 16.2 44.45 32.32 3.78
vii 1.25 18.95 46.97 29.87 2.97
livezi 2.66 19.84 40.61 33.19 3.690204060% Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate dupa nota de bonitare in judetul Valcea ,in anul
2015

26

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)
2.3.4. Evoluția suprafețelor de înbunătățiri funciare
În perioada aniilor 2010 -2015 în județul Vâlcea s -au efectuat pe anumite suprafețe
lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de desecare -drenaj și lucrări pentru irigații.
Suprafața irigabilă a scăzut deoarece a fost scoasă din circuitul agricol prin PUG -uri, astfel în
ultimii ani în județ nu s -au mai realizat noi înbunătățiri. [Agenția de protecție a mediului
Râmnicu Vâlcea]

2.4. Servicii de salubritate
Prin salubrizare , se înțelege: ,,Totalitatea operațiiunilor și activitățiil or necesare
pentru păstrarea unui aspect salubru al localitățiilor”, cum sunt: colectare, selectare, transport,
depozitare, neutralizarea deșeurilor, maturatul, spălatul străzilor, curățatul rigolelor, curățarea
și transportul zăpezii de pe căile publice ș i menținerea acestora pe timp de polei și îngheț.
[Romprest Vâlcea ]

2.4.1. Colectarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor se află în responsabilitatea municipalitățiilor. Majoritatea
cantitate de deșeuri care este colectată este eliminate în depozitul deja existent. În anul 2015
au fost colectate aproximativ 142.851 tone de deșeuri. Colectarea selective este implementată
doar în anumite localități prin programele PHARE și ISPA, dar nu poate acoperi întreaga
35.02%
58.06% 1.54% 5.39% Ponderea tipurilor de folosinte din totalul agricol la nivelul anului 2015 in
judetul Valcea
arabil
pasuni+fanete
vii
livezi

27
populaț ie a zonei de care aparține fiec are localitate ( Râmnicu Vâlcea, Brezoi, Fârtățești,
Frâncești, Galicea, Ionești, Bălcești).
În Râureni județul Vâlcea este o stație de compostare pentru tratarea deșeurilor,
dar, lipsesc instalațiile d e tratare a deșeurilor în amestesc. Instalația de sortare în Drăgășani
județul Vâlcea pentru sortarea și separarea reciclabilelor are o capacitate de 3.756 t /an.
Deșeurile sunt depozitate în depozitul care se află la Fețeni județul Vâlcea . Eliminarea
acest ora se face în depozitul din Măldărești – Horezu, dar eliminarea s -a făcut și în depozitele
din Călimănești, Drăgășani, Brezoi, Băbeni. Băile Govora. Depozitul din Măldărești -Horezu
se va închide la jumătatea anului 2017. [Romprest Vâlcea ]

Fig.2.1. Groapa de gunoi Măldărești – Horezu ( Sursa: S.C.ROMPREST ENERGY SRL)

2.4.2. Deșeuri municipal
Firma de salubritate autorizată să gestioneze deșeurile deșeurile municipale este
S.C. ROMPREST ENERGY SRL, depozitele de deșeuri municipale sunt depozitele de la
Fețeni și Horezu – Măldărești.

28
În mediul urban cantitatea de deșeuri municipal e este mare indicele de generare
depășind o valoare de 0,9 kg/locuitori/zi iar în mediul rural indicele este de 0,4
kg/locuitori/zi. [Romprest Vâlcea ]

2.4.3. Deșeuri periculoase și nepericuloase
Numeroase deșeuri periculoase provind de la Oltchim S.A. acestea fiind incinerate
în incineratoarele proprii . Din anul 2013, Oltchim S.A. a fost autorizat și pentru activitățiile
de incinerare a deșeurilor de la terți preluând 19,686 tone de la Eurotrans Chem Services
S.R.L. București.
Depozitele de deșeuri i ndustriale din județul Vâlcea sunt:
 CET GOVORA S.A care deține un depozit de cenușă ;
 Ecploatarea Minieră Berbești deținând 6 halde de steril ;
 Oltchim S.A. Râmnicu Vâlcea – acesta deținând un depozit de deșeuri
industriale nepericuloase ;
 Uzinele Sodice Govora care deține un batal compus din 8 compartimente
pentru a putea depozitate suspensiie rezultate din procesele tehnologice.
[Romprest Vâlcea ]
2.4.4. Deșeuri generate din activitățiile medicale
Deșeurile medicale din județul Vâlcea sunt tratate, în anul 2013 cantitatea de deșeuri
medicale a fost de 109,85 tone fiind eliminata astfel :
 Stericycle Romania S.R.L. punctul de colectare fiind in Craiova eliminând
deșeurile colectate din Ecomedica S.R.L .
 Cogen Energy S.R.L. Craiova a eliminat deșeurile generate la Renamed
Nefrodiamed S.R.L. Craiova – punct de lucru Râmnicu Vâlcea – 18,406 tone
În județ există doar o firmă care este autorizată pentru a colecta și transporta
deșeurile care sunt generate din activitățiile medic ale pentru a putea fi eliminate. Spitalul de
Pneumoftiziologie din Mihăești elimină deșeurile care sunt generate din activitățiile medicale
în sterilizatorul propriu care este dotat de Ministerul Sănătății . [Romprest Vâlcea ]

29
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ,GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL
RÂMNICU VÂLCEA, LA S.C. ROMPREST ENERGY SRL

3.1. Fișă de prezentare S.C ROMPREST SRL
3.1.1. Date generale
Societatea S.C. ROMPRESC ENERGY SRL a fost înființată în anul 2015.Până
în acest an de salubrizarea orașului Râmnicu Vâlcea s -a ocupat S.C. URBAN SRL, dar din
cauza numeroaselor plângeri de catre populație și datorită neplătirii redevenței, pri măria a
reziliat contractul cu Urban, urmând ca la jumătatea anului 2015 S.C ROMPREST ENERGY
SRL să câștige licitația. Sediul social se află pe strada General Magheru, nr. 30A.

Fig.3.1 Siglă S.C. ROMPREST ENERGY SRL ( Sursa: SC. ROMPREST ENERGY SRL)

3.1.2. Organizarea și funcționarea serviciului de salubritate
Pe baza legii nr. 51/2006 în cadrul general al serviciilor comunicare a fost organizat
serviciul de salubrizare.
Un alt act normativ incadrează în categoria serviciilor de salubritate anumite
activități:
1. Colectarea și transportarea separată a deșeurilor provenite din diferite activități
comerciale industriale, instituții, etc. ;
2. Organizarea prelucrării, neutralizarea și valorificarea;

30
3. Administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și cele similare;
4. Sortarea tuturor deseurilor municipal si a celor similar
5. Organizarea tratării biologice
Gestiunea serviciilor de salubritate se realizează pe baza Legii nr. 51/2006, având
modalități, având ca modalități:
a. gestiunea directă este o modalitate de gestiune în care toate autoritățiile
deliberative și cele executive, își asumă rens ponsabilitățiile ce le revin legii
care face referire la furnizarea serviciului de salubrizare;
b. gestiunea delegată este o modalitate de gestiune în care toate autoritățiile
administrației publice de la nivelul UAT, atribuie la mai mulți operatori doar
o pa rte din responsabilitățiile lor proprii pentru furnizarea serviciului de
saluubritate. [Romprest Vâlcea ]

3.1.3. Caietul de Sarcini cadru al Serviciului de salubrizare al localitățiilor –Ordinul
ANRSC nr. 111/2007
Acest caiet de sarcini stabilește activitățiile care sunt desfășurate serviciului de
salubrizare, și stabilește nivelurile de calitate pentru ca acest serviciu sa funcționeze corect și
în siguranță.

31
3.2. Situația actuală privind colectarea, transportul, depozitarea, tratarea
și selectarea deșeurilor colectate

32
3.3 Servicii
3.3.1. Servici specifice
 Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniile publice și predarea
acestora la către instalațiile de neutralizare;
 Dezinsecția
 Dezinfecția
 Deratizarea
 Întreținerea căilor publice
 Maturatul manual
 Manuratul mecanic
 Spălat stradal [Romprest Vâlcea ]

Fig. 3.2. Punct de colectare a deșeurilor menajere ( Sursa: fotografie originală)

33

Fig. 3.3. Container hârtie/carton ( Sursa: fotografie originală)

3.3.2. Servici sezoniere
 Curățarea zăpezii
 Zăpada este încărcată manual
 Împraștierea manuală de material antiderapant
 Îndepărtare polei [Romprest Vâlcea ]

3.3.3. Aria de acoperire

34

35
CAPITOLUL IV
MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE, GESTIONATEA
DEȘEURILOR ÎN ORAȘU RÂMNICU VÂLCEA, STUDIU DE CAZ LA
S.C. ROMPREST ENERGY SRL RÂMNICU VÂLCEA

Pentru a realiza nivelul de cunoaștere și a respecta un management a deșeurilor corect
aces studiu cuprinde anumite etape:
– prima etapă este de indentificare a firmei de salubrizare a orașului Râmnicu Vâlcea;
– documentarea în cadrul Firmei de salubritate S.C. ROMPREST ENERGY SRL;
– chestionarea a 100 de locuitori din orașul Râmnicu Vâlcea;
– prelucrarea datelor în această lucrare a făcut referire la prelucrarea datelor obținute,
pentru a putea concluziona nivelul de cunoaștere a problemelor legate de gestiune a
deșeurilor ;

36
CHESTIONAR PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL
RÂMNICU VÂLCEA

1. Credeți că termenul de deșeu este sinonim cu termenul gunoi?
 Da
 Nu
 Nu știu
2. În gospodăria dumneavoastră colectați separat deșeurile?
 Da
 Nu
3. Ați fost amendat pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor?
 Da
 Nu
4. Ce cantitate de deșeuri produceți zilnic în familie? …..(kg)
5. Cand mergeți la iarbă verde, deșeurile rămase unde le depozitați?
 Le arunc în pădure
 Le las acolo
 Le adun și le arunc la un tomberon în apropiere
6. Locuiți în orașul Râmnicu Vâlcea sau în județ?
 Oraș
 Județ
7. Până în anul 2015 a fost firma de salubritate S.C. URBAN S.A. Vâlcea. Ați fost mulțumiți
de serviciile pe care vi le -a oferit?
 Da
 Nu
8. Ce nu va oferit firma de salubritate S.C. URBAN S.A Vâlcea?
 curățenie
 necolectarea gunoiului la timp
 consider că este de vină primăria nu firma de salubritate
 am fost mulțumit/mulțumită de srviciile oferite

37
9. De la începutul anului 2015 noua firma de salubritate este S.C ROMPREST ENERGY
SRL. Sunteti mulțumiți de serviciile pe care le oferă?
 Da
 Nu
10. Ce nu vă oferă firma de salubritate S.C.ROMPREST ENERGY SRL?
 Sunt multumit/multumită de serviciile oferite
 curățenie
 necolectarea gunoiului la timp
11. Ce categorie de deșeuri vă rezultă din gospodărie?
 sticlă
 hârtie
 plastic
 altele
12. Din activitățiile zilnice vă rezultă deșeuri periculoase?
 Da
 Nu
13.Orașul Râmnicu Vâlcea este un oraș curat?
 Da
 Nu
14. Se gestionează corect deșeurile la nivel de județ?
 Da
 Nu
 Nu știu
15. Se poate îmbunătăți gestionarea deșeurilor la nivel de județ?
 Da
 Nu
 Poate
16. Ce măsuri ați lua dvs pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor la nivelul județului
Vâlcea?
 Introducerea de noi tehnologi pentru a colecta și separa deșeurilor
 Conștientizarea populației
 Introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor
 Aplicarea amenzilor stricte

38
17. Este suficientă o singură fabrică de salubritate în județ?
 Da
 Nu
18. În gospodărie deșeurile organice se pot transforma în compost, acesta fiind un foarte bun
îngrășământ pentru sol. Folosiți acest compost?
 Da
 Nu
19. Știați că în Romania se reciclează doar 1 % din deșeuri?
 Da
 Nu
20. Din iunie 2017 groapa de gunoi de la Măldărești -Horezu se va închide. Sunteți de acord?
 Da
 Nu
 Există groapă de gunoi la Măldărești -Horezu?

39
CAPITOLUL V
REZULTATE ȘI DISCUȚII

Deșeurile

Deșeul ultim ( rezidul) reprezintă un material, produs sau substanță obținută în urma
unui proces de producție, transformare sau utilizare, ce nu poate fi valorificat prin reciclare
sau reutilizare, necesitând depozitarea în condiții de protecție a mediului. În concluzie, prin
deșeu se înțelege orice produs auxiliar, rezultată în urma unui process biologic sau
tehno logic, care nu mai poate fi folosit ca atare și pe care deținătorul nu -l mai utilizează sau
pe care are obligația sa nu îl mai utilizeze.
Deșeurile reprezintă, aspectul cel mai vizibil de poluare a solului. Cantitatea foarte
mare a deșeurilor r eprezintă o mare problemă pentru societatea actuală și în aceelași timp o
provocare foarte mare.
Nu există nici un fel de activitate care să nu genereze deșeu la momentul actual.
Încercarea de a face o clasificare a acestora reprezintă un pas spre o gestionare adecvată.

ÎNTREBAREA 1. CREDEȚI CĂ TERMENUL DE DEȘEU ESTE SINONIM
CU TERMENUL DE GUNOI?

Tabelul nr. 5.1
Total gestionați DA NU NU ȘTIU
100 50 % 44 % 6 %

40

Graficul nr. 5.1.

Discuții:
Prin deșeu se înțelege restul dintr -un material rezultat dintr -un proces tehnologic de realizare
a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv iar noțiunea de gunoi semnifică resturi inutile care se aruncă.
În urma centralizării celor 100 de chestionare și a evaluării răpunsurilor date de către cei
chestionați putem spune urmăoare concluzii: la întrebarea referioare la noțiunea de deșeu,
care nu este sinonim cu gunoi 50 % dintre corespondenți nu au știut să răspu ndă la întrebare,
în timp ce 44% cunosc noțiunile, iar 6 % au răspuns că nu au știut faptul că cei doi termeni
sunt sinonimi.

ÎNTREBAREA 2. ÎN GOSPODĂRIA DUMNEAVOASTRĂ COLECTAȚI
SEPARAT DEȘEURILE?

Tabelul nr. 5.2
Total chestionați DA NU
100 44 % 57 %
50%
44% 6%
DA
NU
NU ȘTIU

41

Graficul nr. 5.2.

Discuții:
După evaluarea și centralizarea răspunsurilor de la întrebarea referitoare la colecarea separată
a deș eurilor, doar 44% au confirmat faptul că selectează deșeurile p roduse în timp ce 57 %
aruncă totul la gunoi fără o selectare în prealabil.

ÎNTREBAREA 3. AȚI FOST AMENDAT PENTRU DEPOZITAREA
NECORESPUNZĂTOARE A DEȘEURILOR?

Tabalul nr. 5.3
Total chestionați DA NU
100 1 % 99 %

DA, 44%
NU, 57%

42

Discuții:
La cea de -a treia întrebare care face referire la amendarea pentru depozitarea
necorespu nzătoare a deșeurilor, 1% din cei chestionați a fost amendat, în timp ce 99 % nu au
fost amendați pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.

ÎNTREBAREA 4. CE CANTITATE DE DEȘEURI PRODUCEȚI ZILNIC
ÎN FAMILIE …? (KG)

Tabelul nr. 5.4
Total chestionați 100
Până la 1 kg 54%
1-6 kg 43%
Peste 7 kg 3%

1%
99% DA
NU

43

Graficul nr. 5.4

Discuții:
Este cunoscut faptul că în fiecare zi se produce 1 kg de deșeuri pe cap de locuitori. Din
această cauză am utilizat această întrebare pentru a putea vedea ce cantitate de deșeuri se
produce în g ospodărie. Am observat că 43 % produc î ntre 1 -6 kg de deșeuri, 54 % până la 1
kg pe zi iar 3 % peste 7 kg de deșeuri pe zi.

ÎNTREBAREA 5. CÂND MERGEȚI LA IARBĂ VERDE, DEȘEURILE RĂMASE
UNDE LE DEPOZITAȚI?

Tabelul nr.5.5
Total chestionați 100
Le arunc în padure 1%
Le las acolo 1%
Le adun și le arunc la un containăr în apropiere 98%
54%
43%
3%
Până la 1 kg 1-6 kg Peste 7 kgPână la 1 kg 1-6 kg Peste 7 kg

44

Graficul nr. 5.5

Discuții:
La întrebarea când mergeți la iarbă verde, unde depozitați deșe urile rămase am văzut că 98 %
adună deșeurile rămase și le aruncă în c ontainările din apropiere, 1 % le aruncă în pădure iar
1 % le lasă acolo.

ÎNTREBAREA 6. LOCUIȚI ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA SAU ÎN JUDEȚ?

Tabalul nr. 5.6
Total chestionați Oraș Județ
100 60 % 40 %

Le arunc în
pădure
1% Le las acolo
1%
Le adun și le
arunc la un
containăr în
apropiere
98%

45

Graficul 5.6.

Discu ții:
La întrebarea dacă locuiți în județul Vâlcea sau în oraș, din cei chestionați 60 % locuiesc în
orașul Râmnicu Vâlcea în timp ce d oar 40 % din cei chestionați locuiesc în județ.

ÎNTREBAREA 7. PÂNĂ ÎN ANUL 2015 A FOST FIRMA DE SALUBRITATE
S.C.URBAN SA VÂLCEA. AȚI FOST MULȚUMIȚI DE SERVICIILE PE CARE VI
LE-A OFERIT?

Tabelul nr. 5.7
Total chestionați DA NU
100 79 % 21 %

0%10%20%30%40%50%60%
Oraș Județ 60%
40%
Oraș Județ

46

Graficul nr. 5.7

Discuții:
Referitor la serviciile pe care le -a oferit de firma S.A. URBAN S.A. VÂL CEA până în anul
2015, 21 % dintre cei chestionați nu au fost mulțumiți de serviciile ofe rite de firmă, în timp
ce 79 % au fost mulțumiți de serviciile oferite.

ÎNTREBAREA 8 . CE NU VA OFERIT FIRMA DE SALUBRITATE S.C.URBAN SA
VÂLCEA?

Tabelul 5.8

79% 21%
DA
NU
Total chestionați 100
curățenie 11 %
colectarea gunoiului la timp 7 %
consider că este de vină Primăria nu firma de salubritate 15 %
am fost mulțumit/mulțumită de serviciile oferite 61 %

47

Graficul 5.8
Discu ții:
La a opta întrebare care face referire la ce nu a oferit firma de salubritate S.C. URBAN
S.A., 11 % din cei chestionați spun că firma de salubritate nu le -a oferit curățenie, 7 % spun
că firma de salubritate nu colectează gunoiul la timp, 15 % din cei chestionați consideră că
este firma de vină Primăria nu firma de salubritate, iar 61 % din cei chestionați au fost
mulțumiți de serviciile pe care le -a oferit S.C.URBAN S.A.

ÎNTREBAREA 9. DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2015 NOUA FIRMA DE
SALUBRITATE ESTE S.C.ROMPREST ENERGY SRL. SUNTEȚI MULȚUMIȚI DE
SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ?

Tabelul nr. 5.9
Total chestionați DA NU
100 71 % 29 %

11% 7% 15% 61%
0%10%20%30%40%50%60%70%
curățenie colectarea gunoiului la
timpconsider că este de
vină Primăria nu
firma de salubritateam fost
multumit/mulțumită
de serviciile oferite
curățenie
colectarea gunoiului la timp
consider că este de vină Primăria nu firma de salubritate
am fost multumit/mulțumită de serviciile oferite

48

Graficul nr. 5.9.
Discuții:
Referitor la serviciile pe care le oferă noua firma de salubritate S.C.ROMPREST ENE RGY
SRL din anul 2015, 29 % dintre ce i chestionați nu sunt mulțumiți de serviciile ofe rite de
firmă, în timp ce 71 % sunt mulțumiți de serviciile oferite.

ÎNTREBAREA 10. CE NU VĂ OFERĂ FIRMA DE SALUBRITATE S.C ROMPREST
ENERGY SRL?

Tabelul 5.10

71% 29% DA NU
Total chestionați 100
curățenie 15 %
colectarea gunoiului la timp 17 %
consider că este de vină Primăria nu firma de salubritate 15 %
am fost mulțumit/mulțumită de serviciile oferite 62 %

49

Graficul nr. 5.10
Discu ții:
La întrebarea de mai sus care face referire la ce nu oferă populației noua firma de
salubritate , din cei 100 chestionați, 62 % sunt mulțumiți de serviciile pe care le oferă firma,
15 % nu sunt mulțumiți de curățenie și consideră ca este de vină Primăria nu firma de
salubritate și 17 % spun că gunoul nu este colectat la timp. Diferențele dintre cele două firme
nu sunt prea mari, dar din răspunsurile celor pe care i -am chestionar au fost mult mai
mulțumiți de firma S.C. URBAN S.A.

ÎNTREBAREA 11. CE CATEGORIE DE DEȘEURI VĂ REZULTĂ DI N
GOSPODĂRIE?
Tabelul nr. 5.11
Total chestionați 100
Sticlă 45 %
Hârtie 65 %
Plastic 70 %
Altele 62 %
15% 17% 15% 62%
0%10%20%30%40%50%60%70%
Curățenie Colectarea gunoiulu la
timpConsider că este de
vină Primăria nu
firma de salubritateSunt
mulțumit/mulțumită
de serviciile oferite
Curățenie
Colectarea gunoiulu la timp
Consider că este de vină Primăria nu firma de salubritate
Sunt mulțumit/mulțumită de serviciile oferite

50

Graficul nr. 5.11

Discuții:
Dintre cei 100 chestionați, au răspuns astfel:
65% dintre cei chestionați au menționat că hârtia rezultă ca deșeu în gospodărie, deoarece
aceasta provine din diferite produse cumpărate, ziare, m ateriale promoționale etc. 70 %
rezultă toa te produsele din plastic. 45 % din cei chestionați au menționat că stilca rezultă ca
deșeu în gospodări iar în ceea privește materialele textile doar 62 % au precizat că sunt
deșeuri.

ÎNTREBAREA 12. DIN ACTIVITĂȚIILE ZILNICE VĂ REZULTĂ DEȘEURI
PERICULOASE?

Tabelul nr. 5. 12
Total chestionați DA NU
100 0 % 100 %

Sticlă Hârtie Plastic Altele45% 65% 70%
62% Sticlă Hârtie Plastic Altele

51

Graficul 5.12

Discuții:
La întrebarea dacă din acivitățiile zilnice vă rezultă deșeuri periculoas e dintre cei chestionați,
100 % au răspuns că nu le rezultă deșeuri periculoase

ÎNTREBAREA 13. ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA ESTE UN ORAȘ CURAT?

Tabelul nr. 5.13
Total chestionați DA NU
100 75 25

DA
0%
NU
100%

52

Graficul nr. 5.13.

Discuții:
La întrebarea dacă orașul Râmnicu Vâlcea este un oraș cur at din cei 100 chestionați, 75 % au
dat un răspuns afirmativ iar 25 % au răspuns că orașul Râmnnicu Vâlcea nu este tocmai un
oraș curat.

ÎNTREBAREA 14. SE GESTIONEAZĂ CORECT DEȘEURILE LA NIVEL DE
JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.14
Total chestionați DA NU NU ȘTIU
100 20 % 33 % 47 %

DA
75% NU
25%

53

Graficul nr.5.14

Discu ții:
La întrebarea dacă în județ se gestionează corect deșeurile, 33 % spun că nu se gestionează
corect deșeurile nici în oraș și nici în județ, 20 % din cei chestionați spun că gestionarea
deșeurilor la nivel de județ este corect iar cei 47 % nu cunosc dacă în județul Vâlcea
gestionarea deșeurilor este corectă.

ÎNTREBAREA 15. SE POATE ÎMBUNĂTĂȚI GESTIONAREA DEȘEURILOR LA
NIVEL DE JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.15
Total chestionați DA NU NU ȘTIU
100 73 % 1 % 26 %

20%
33% 47% DA Nu NU ȘTIU

54

Graficul nr. 5.15

Discu ții:
Dacă se poate îmbunătăți gestionarea deșeurilor la nivelul județului nostru, 73 % din cei 100
chestionați spun că se pot face îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, 26 %
nu știu dacă vor avea loc îmbunătățiri și doar 1 % spune că la nivelul județului Vâlcea nu se
vor face îmbunătățiri de gestionare a deșeurilor.

ÎNTREBAR EA 16. CE MĂSURI AȚI LUA DVS. PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
GESTIONĂRII DEȘEURILOR LA NIVELUL JUDEȚULUI VÂLCEA?

Tabelul 5.16

DA
73% NU
1% NU ȘTIU
26%
Total chestionați 100
introducerea de noi tehnologi pentru a colecta și separa deșeurile 44 %
conștientizarea populației 57 %
introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor 42 %
aplicarea am enzilor stricte 47 %

55

Graficul nr. 5.16

Discu ții:
Măsurile care pot fi luate pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor în orașul Râmnicu
Vâlcea dar și în județ, 44 % din cei chestionați au propus introducerea de noi tehnologi pentru
a colecta și separa deșeurile, 42 % au propus introducerea de noi containăre pentru ortarea
corectă a deșeurilor, 57 % consideră că conștietizarea populației ai fi o soluție eficace iar ce i
47 % din cei chestionați au propus aplicarea amenzilor mult mai stricte.

ÎNTREBAREA 17. ESTE SUFICIENTĂ O SINGURĂ FIRMĂ DE SALUBRITATE ÎN
JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.17
Total chestionați DA NU
100 27 % 73 %

44% 57%
42% 47%
0%10%20%30%40%50%60%
Introducerea de noi
tehnologi pentru a
colecta și separa
deșeurile Conștietizarea
populației introducerea de noi
containăre pentru
sortarea corectă a
deșeurilor Aplicarea amenzilor
stricte
Introducerea de noi tehnologi pentru a colecta și separa deșeurile
Conștietizarea populației
introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor
Aplicarea amenzilor stricte

56

Graficul nr. 5.17

Discu ții:
În toată această perioadă de documentare am indentificat că în oraș se află doar o singură
firmă de salubritate. La întrebarea, dacă este suficientă o singură firmă de salubritate, 73 %
consideră că nu este suficientă o singură firma de salubritate, în schimb ce 27 % consideră că
o singură firmă de salubritate este suficientă.

ÎNTREBAREA 18. ÎN GOSPODĂRI DEȘEURILE ORGANICE SE POT
TRANSFORMA ÎN COMPOST, ACESTA FIIND UN FOARTE BUN
ÎNGRĂȘĂMÂNT PENTRU SOL. FOLOSIȚI ACEST COMPOST?
Tabelul nr. 5.18
Total c hestionați DA NU
100 37 % 63 %

DA, 27%
NU, 73%

57

Graficul nr. 5.18

Discu ții:
În gospodărie deșeurile organice se pot transforma în compost, de aceea întrebarea de mai sus
face referire la folosirea acestu compost în gospodărie. Dintre cei 100 chestionați, doar 37 %
obțin compost și îl folosesc în gospodărie în timp ce 63 % nu valorifică deșeurile organice.

ÎNTREBAREA 19. ȘTIAȚI CĂ ÎN ROMANIA SE RECICL EAZĂ DOAR 1 %
DIN DEȘEURI?

Tabelul nr. 5.19
Total chestionați DA NU
100 37 % 63 %

DA, 37%
NU, 63%

58

Graficul nr. 5.19
Discu ții:
La întrebarea referitoare daca populația conștientizează că în Romania se recilează doar 1 %
din deșeuri, dintre cei chestionați, 37 % sunt conștienți și informați în timp ce 63 % nu sunt la
curent cu informațiile.

ÎNTREBAREA 20. DIN IUNIE 2017 GROAPA DE GUNOI DE LA MĂLDĂREȘTI –
HOREZU SE VA ÎNCHIDE. SUNTEȚI DE ACORD?
Tabelul nr. 5.20

DA
37%
NU
63%
Total chestionați 100
Da 21 %
Nu 33 %
Există groapă de gunoi la Măldărești -Horezu? 48 %

59

Graficul nr. 5.20

Discu ții:
Deșeurile de la groapa de gunoi din Horezu afectează foarte mult pădurile, vegetaț ia și fauna.
Apa este și ea infestată multe animale murind din această cauză, iar mirosul este insuportabil
fiind deranjant pentru locuitori. Din această cauza groapa de gunoi de la Măldărești – Horezu
va fi închisă din iunie 2017. Din cei chestionați 33 % nu sunt de acord cu închider ea acesteia,
21 % își doresc ca această groapă de gunoi să fie închisă iar 48 % nu știu de existanța
acesteia.

21% 33% 48%
0%10%20%30%40%50%60%
Da Nu Există groapă de gunoi la
Măldărești -Horezu?
Da Nu Există groapă de gunoi la Măldărești -Horezu?

60
CAPITOLUL VI
CONCLUZII

Problemele care apar în gestionarea deșeurilor solide industriale din orașul Râmnicu
Vâlcea sunt următoarele:
– populația nu conștientizează și nu poate face diferența între termenul de deșeu
și gunoi;
– nu se valorifică destul de suficient deșeur ile;
– populația nu colectează și nu depozitează corect deșeurile;
– populația este de acord cu luarea diferitelor măsuri pentru îmbunătățirea
gestionării deșeurilor;
– în orașul Râmnicu Vâlcea se află doar o singură firma de salubritate ceea ce nu
este suficien t iar populația este de acord de a exista 2 -3 firme de salubritate în
oraș;

Măsuri pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor în orașul
în orașul Râmnicu Vâlcea

– introducerrea de noi tehnologii pentru a colecta și separa deșeurile;
– de a conștientiza populația;
– Introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor;
– Aplicarea amenzilor mult mai stricte
– Implicarea eleviilor din școli la diferite activități și propunerea de activități ce au
scop refolosirea unor materiale care rezultă din gospodărie cum este sticla, plasticul
și hârtia.

61

BIBLIOGRAFIE

1. Enciclopedia județului Vâlcea 2012 3
2. Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015 -2022
3. Primăria Râmnicu Vâlcea
4. Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea 2
5. Administrația Bazinlă de Apă Olt Râmnicu Vâlcea 1
6. www.istorialocală.ro

62
7. www. Cjvâlcea.ro
8. www. qreferat.com
9. www. ramnicuvalceaweek.ro
10. www.wikipedia.ro
11. www.adroltenia.ro
12 Romprest VAlcea