Psihologie Jean-Claude Abric PSIHOLOGIA COMUNICĂRII Teorii și metode E Gllegium | POLIROM Seria Palologe este coordonats de Asan Naculau Jean-Claude Abr, profesor de pahelal socială Ia Univers de Provence. Aeen Provence, rector a aberant e plagi sotii al aceleași uiveratăț, este autorl mal motor Si arsa: ale reprezentăror socal și creați gropurior (Experimental ‘Study of group creativity: tak representation, group setare and performance. 1971; La Gréatvité des groupes, 1984; Cooperation, Compson et représenations sociaiee. 1987: Pratque sociale of ‘epréceniatons, 1996 et. wm potirom.r0 Jean-Claude Abi, Psychologie de ia communication Théories ot méthodas, sonde ton (© Armand Calin, Paris, 1990 (© 2002 by Eatura POLIROM, pentr prezenta tradveare ‘Eatura POUROM 139. B-dul Copou re. 4 0. BOX 286, 6600 Bucareșt, dul LC. Bratianu ne. 6, 7: PO.BOX 1-728, 70700 Descreres CIP a Blots Nationale a România: ‘ABRIC, JEAN-CLAUDE: Paholoia comic too și metode! Jean-Claude Abc: trade Lumina și Poin Betpinean ni: Polvom, 2002 208 po; 21 em (Collegium. Paoage) ‘ibioge Index ISBN: 0730899582 1 Betopraanu Lumina (rad) 1. Botegeeani, Form fra) 31677 Printed în ROMANA ÎN sunca iti ilie Jean-Claude Abric PSIHOLOGIA COMUNICĂRII Teorii și metode Traducere de Luminița și Florin Botosineanu POLIROM 2002 * Lui Christiane ‘Tabla de materii uroducere pita 1 Palarii general a commie 1. Comanicares ca sivațe hick 2. Amlza posocologik a comunicări 3. Facari dering al comunică =. 3.1, Roll tori comunicări 3.01” Vania puso 312. Nihil ogee 313. Venable socal 3:2, Patrice infos coda ial coments i 3:21. Verabl phic sax obec 322. Veta piologie i psdosemaeée 3.23. Alegerea canalul de comica 3.24. ol acorlor 33. Factor de oom de modi 33.1. Rll cae material poral. 333 Rol comer sca. 33. Roa conrad clara ideoigi a. Comunicre Der eda COMUNICAREA INTERINDIVIDUAL cpt 2 tin și comunicare interindividual ‘Abordares sodică, 1 Nona e ine 2. Func auda 3. Tiologia idee rimă Sake 311. Acea e ierte 31 Depune 312. Male mie ca 343. esti apr einai ceil 314 Conca 32. Anne ema. 323: Define 322. Tip dere eats 323. Cimecinee pose 324. Conta 33. Aitatine ese cu econo 331. Depite 332. Tp dere card 333. Cimechuee poste 334. Concur. 234. Adoe de ehesonare sa adic de ach, 341. Defi ne 342. Tipe de rele cai 343. Cimecinle pose 344. Conca. : 35. rr ii col re : Repere bidiograc – capita 3 ‘Tle de culegere a informatie în state nterndvigual 1. ieri noaest ai 11. Preminen Ciu aopn tei 1.2. Problems formule 13. fete spur de interven . 13.1. Retearea sa ref snp. Sebeees seeeesccaessesaassagsuzee eeakes 1.32 Reormalare semen 133. Sujneresempaic : 134. Ieremia de sexi i 1.4, Teste în cara ieri 13. Apicaile meneniu mndiesiv : 151. Temple 13 Pai met . 153. Omaapeea opine abia 34. Rermare terapetl per acaare 2. meri stat erat esi PETRE pa ch pi Ta. etc china pn $3. China 4. ee ie pe Pie eat S42 Ton pose SAS Sead SAE kon aoe 3. mais sate sno ete ra na Iyer bor usnunaacaaaabaaazeaaaa Presa ra COMUNICAREA ÎN GRUPURI capita 6 ‘Comunicare și proces de grup -. – 1. Corel namie: coma al Kart Lewin 1-1” Fonsi ore în gp 12. Leadership t per. 2. Cuca itereponist. . n 3 43. Ceeuneaîn grap : BRE © sasaasu Capii s Tehnic de grup. aria 02 1 Sai de pup ceaat pe grup: pupa de dagaae im 1.1. Tehnic propo daponte cy 2. Bolus uns grup de ingnontc ‘ot 13. vane aplc ale gp do dot… 18 1.4. Freud era hurd pee – [i Sia e rup cere pe sarcină: taca n condicre a imi : ne 1 2.1. Compenenee ună iii de pap eat pe aca 08 21.0 ola sarc 108 212. Rola mari graph 108 213. Roll marul nn) 22. Fanci de animate: principi pce 100 22.1 Ania ete o ne 109 222. Pucile imam 0 223. Animator eta serio al pul 0 224. Alegerea paul de animale m 23. Diferie pot de iun NI 23.1. rar de tore decentă a 23.2. Irie informare ascend Ir de grap. m 233. hirmilerewie [TI 23.4. Inde e rear d probeme ue 24, Tenia de snare aun! nn m 241. Presi burn. ua 242. Ines an ns 243. Contuerea nat us 2454. Sig Ouran : ET] iei i taci e revi în grap n 3.1, Princip de tnt le creati e grap ae LLL” Importanța clin tonal ITI 31.2. importanța atu de nn are m 313. Necesate atrage papat m 34. Neesttea în sucuri omogene de gap 0, 3.15. Un ip pacat ae anima 10 232. rang de alea e tains a rp. insole a 4 Obuarva fine “as Reper itogrefce 14 cae Fat mn a e area rs : oe = si ie ac ioni 2 eam 0 ca Peace ra e Met zar va fel er a er Meee uo Baca toma PER eee ia boos Reger bloga i – Peas uta ABORDĂRI EXPERIMENTALEE ALE FENOMENELOR DK GRUP capita Comunicare i inftoen social 1: Abudares experiment nfs 2 Taformate și inferață: Celia acne 21. Experimerm a Moore (1921) 2.2. Experiment Arch (940) forma i creea e ore în grip (Stef, 1936 a. Contomiu de grup (Ac 195, 1956) 1 ăi biped experimen 42. Roll atit 43. Roll dmesirăcr greul 44. Roll sii 45. Erie de compromia 46 lemon ati: move trai 4427. Dee can rl ema 5. Subordo fă de ep at de autre (agen, 1956, 1975. 5:1. Sutordonsen ft de pup (Mitra, 1956, 1978) 32. Subordoaea fide ssa (Milgram, 1974). 6 Rotel minier OMocove, 1979 71. Creta umar nome 72. Soczara india 73. Comal ial 74. noma Repere bogie Capita 8 Structura de prop, comunicarea și petermana grupari 1 Surcura de comunicare în detail e e 1-1. Noyes de sear de comaicre 1.2. ec Stine (1950) 2. Roja de comunicare funciona groper 2.1 Notes e oa de cman = 2 asez e mate ee e a = 2. med pc epee 0 i arte en mei e +. Daman a ii nn Sintec as i: oon Pa m m m na m4 m a 17 6 190 ma 19 ss Introducere fn societatea contemporană, comiunicarea a devest 0 temă central de ezbutere. De n șeful de sat a ceea de rnd, toată Jmea se Inereabé: de ce există attea probleme de comunicare? Cum poate f facta comunicarea dire indivizi, avere grupuri, în cadrul organizațiilor? Zi de zi o sumedenie de „speciali in comunicare i oferă servici, 2 de z apar noi metode de ințere în pacii comunjcaionale și e imbundttire-aperformanfeor în omen, ogineri ingvișă, informaticinl sau psibolog, toi st ‘ia’ problema și oferă modele, instrumente de lcru și satur. Pe scut, comanicarea este un vas i pasionant imp de refece, de ‘stadt și de realizări. Obicctival lucrării de fă ese abordarea * comunicării din perspectiva psihologiei, mai exact a psihologiei sociale, disciplină care inscrie comunicarea prinze temele majore fin sfera preocupările sale. Este vorba despre acca pihologie sociala despre care S. Moscovei ara că reprezintă sina feno- menelor ideologice i a fenomenelor de comunicare” la diferite iver ale raporturilor umane ~ raporturi inte indivi afai în ‘uae de grup i tire grupuri. “Analiza stabil si tenillor de comunicare pe cre o propo ‘em î continuare poste iza așadar un dubla scop: =. să prezinte o modalitate de abordare a comunicării umane, pre- ‘cum și instremenele elaborate în vederea creării nor condiții ‘optime pentr o comunicare mai autestică și mi ecient; =. să expună perspectiva psibosoiologică aupra acestui subiect și sa se constiie into inijiere ~ măcar paral ~ în psihologia social Dublu scop mentionat rezultă dn cor igerea pron ca psiho- Jogia sociala este o disciplină fundamental și de neinlocait în înelegerea stupor de comunicare i în iterveaia aspra lor. 2 moouceRs ‘Accast czare de inne ist propane să preinte principale teorii pibologce și ici de comunicare fundamentale rin ‘mare, am hodrt să precizim, dincolo de speculfileteoretice uarate gi e tehnicile impos de fot sub cont, sal unostingor,prcum sl cferteor bord propose de psiolgia ‘tinged î domenil comunicări. Dap ce. in pil capital, yom bena fori general cre iei iile Ce coma. De om ocupa de urmtarele ei mor tne =, comunicarea interindividual Capu 2) ttle e culegere 4 informație în sitaie duală (api 3). O important ose a fst acon hacer itr rola seal e cae joacă ascultarea în comunicare; =. comunicarea în grapuri. Pru d a terei beri ore. ce ae proceselor de rup (capitol 4), vo azalia două ari categorii de meta: iehaele de grep apti 5) ioana imeracunilo șa raci ocnfecăve a gropuro (pita 6); ~ comriaia cercetărilor experimental vai dou probleme een ‘edn omens pce de ne că pia) ine omuncare, sur (opto, papiactciemd Feăre capitol ete complet ce indica ibliografice care it a cele de refering (ce apă În ace) supa tem În sisi o biografie general pein mai seciatit ers cittoct care dorese si aprofundeze cunoștea Made concepută, rara ue adresează exis setari sibologie su îs calc, nan fla ll se oc de connate. Ex oferă informal e bază wor cer pent care comunicarea reprezintă o peccipare major i i egal masuri Us instrument indispensable a antennal scala manage os pi / ve Capitolul 1 Factorii generali ai comunicării Două mari modele de analiză a comică domină în prezent mpa cereti un model eh dn a reflect ibsnei, sun model psihovciologle;remuat al cree ir din domeniul sociale 1, Comunicaréa ca situație tehnică Modelul elabort de Shannon în 1992, n cadru tore informației, a cunoscut un suces considerabil. E est rezltaal una cercetări ~ ttreprinse de o serie de special în domeniul teecomanicaților, sprit în demersul lor de un număr de matematicieni, și răspunde în o lntebare crucială Ia acea vreme pentru industria lelecomuni- cafilr: cam poate fi imburăațiă transmiterea unei informați = a unui semnal de a un punct a alu au, le pas, cum pote f tans, seo aoe a eee comunicarea poate fT defini ca tans- ‘mitere 4 unui mesaj dintr-un Toe în all Aste, procesa poate fi ‘nuns foarte simplu i poate f reprezentat grafic ten mod clar Sige 0. [i PSIOLOGIA COMUNICĂRI Procesul ceară e zei pe seacă rane en smite tată ca el esa a inot etc ao te 22 Diigo tzara i ge mens See pa pee a nate a cers e i | ce al come io int | Sip anes seein ecard dey manages „spre emițător. pai Apărut în contextul ciberneticii, foarte apreciat de specialiștii ide erat e rca e cit n Sa a 2 RIN n primul rind, el ignoră total faptul că în comunicare sit implicați dz (au grupuri), care na sit alcera decit operator spui net ti area casa ee e pu Se mara Deta te nme de irl ae SRL rea pa poe ln «aie eat Speen ai ete asupra reducerii .2gomotelor” susceptibile de a aduce perturbiri în i tc semeni rea e ae eat n Di e ma e eS i En Rezi 2. Analiza psihosociologică a comunicării Definiția comunicării pe care o/ ră tn mod ev ES ropunem diferă în mod evident de opinia noastră, comunicarea reprezintsansambul proceselor prin care se efectuează schimburi de informai și de sinea Ime persoane afateîn-o state socială dat e ACTORS GENERAL AI COMUNICĂRII 1s Schimb de infomai, de semnificații « numi care mpi o tanto sumată unui proces de influent reciprocă fatre mai muifi actori Ta Pin rare wen de ae ovum emf flu ecco, ‘Fea doi cute ala Is teracpuns dl inerea. Comank ară mu poate concept can sina proces de anise; zau pe lneracine, ea constitue inotdesena 9 ranacle tre Micuta eters și cepa inc simula, Erori fia în (lot time emir pi receptor, Și m emia, ape receptor ipoca ete și ca vas) (Cezar reps ada n stoca. deibena să iv mt congient say ma. Ea ee în oie cay ul inte cele care ‘tau bur lpia sociale snd een ets poate de {ore a tortor oo comunică (in special Warwick): Shot stm comuni Dac admit, lo erate, ore Zomporiamet ae valores Ul mess, a ale cuvine ese o au Scare tea eh pf mu corul adera că el am” Dani ea, 197. ar Indo, comaniarea m se bazeaza eius pe exprinarea cm a fi Sec mail ame, Ges. mini, pov coporalt i our aceea sn ate vel Calero semen. Ele atest natura eee sociale existent sau dorite ‘Prin ware, comunicaea ae fntoteaun o frat, un obiee- do care poate exp, implicit anu incon Oricare af SS 0 comune pe co vem avr, ate ie urit ndamenale pe care bul să m-o punem peur a lege Sunil de comunice pent apc interven în aceea ete {re slo devine obeeve ale actllor? Cli mu de pune ori chechele declare po acundeadevieale cbiecve, radial diese. | SS prd Crt pai 6 ‘PSHIOLOGIA COMUNICĂRII 3. Factorii determinanți ai comunicării 3-1. Rolul actorilor comunicării ‘Actor, pe care Shannon 1 numește emir rcepo sp care Toi prim i deci prin ere oor dat aes ‘ni stata de comunicare dee pur de vrei! ops gt sociale ” cereal 3 Vriabilele psihologice Orice individ care comunică ete diet impli n suaja ac | somnicare, angaiău-se în e cu personaiates a pi ca sine dace termi df Rea 150), 5 eaminim ci aste moda px 1 etc, implicit sen hace et. Pena allege fort pana ca a ne ‘a aupra acolo comin, ne putem for in modell ‘ops de Lewin (195) în expire coperte nding + Principle fancionări pstologce. Aft sub inisena domi sani modeler din fed, Levi aia cf eit inne he, fiona ca un organism saps ui ansmbla de fa eine {stern – prese din parea medi ~ sade eign into te cuvine aft în legă cu toi abea toe lcs cca n simața e corniere, Ansan fe ca sepa. Figwa 2. Principia feciorii page be <> Tail uta) la) A aie e Inte Gu, coperte ese rezulta orgie cae aortă supe una rain ment Ace ne pot de două up: fa pane cop neon de perene, e ninge {no Bene e Enea He see poe Sarre a ener ip de compre ee VIBE ea Sara stores! postive soe ene omporanen de [a pind neoilor de ocol – engi nnn opin ride ie Soe cee te gy des Ree a a ine ar mă core vi, exes sme eines ‘este fe cea tenn! seat care San ata el Sepii recat oper compre corger. ‘moa de vr (Bes 3 Toe poze <> Tena poza => Conporaneni de APROPIERE Fare negative eb Tena pave -Comporument de EVITARE. ‘Figura 3. Principle dou ior de cemporumene în orice situație de comunicare putem presupune că. dat find sasumblol de fore imerne si exteme, poztive si negative care ioncază asupra lor, actorii urmăres fă excepție un dubiu sop să atingă anamite biecive și să vite sinaile periculoase (pericu- me pentru individ, pentru tatea sax etc). Pentru 2 ince ale Ale 3 origina aclu omportament cu alte cuve găsirea ‘spun la dood reba Muntele. 1. ee anime incertă advil ski apropie? 2. ce cau lo ts? ‘Un nv care ete un mes, de empl, post ko ut at petra ange Sei expel al commer h pest era Sumit clement care crează probleme. Contin: sau nu, va per o iar, o eleanor de asus, Meng et bor sata mia î unei de elementle a ciroreansitere n PSMOLOGIA COMUNICĂRI pornească de ln sau să ajungă a un sistem de contol 1a unul de ‘wansformare, de flare sau de selesies informatie care poate 8, e bun seam, deliberat, dar care este de fap icongen in majori. taca cazurile, Date aceste procese care Ii fc sith prezența in Cadrul comunicări. wom prezenta două, care ne pr fi cele mai ‘cveie și mal pregnante. Este vorba despre mecanisenele role. tives despre mecanismele de apărare, «Mecano pace omer depre prez b dont eect ce cu cons, pa Coa „2 aime ges sia, set» pune pe man sta Prop ati, vert te ome te nek Simic cua ete mn care ee neat Comunicaciones ae lira inp st estes ancuta cea ce en cops ste ~ Sutu la wie sna nee te at intl comport aa de wea cret +e ao nat isan n psa Se dc ropa svn pron cee Pome ‘5 tan eps st a de coma * Mecanismele de apirare. Dack intro sine de comunicare © informatie recepată (au care trebuie transmis) amenință să ‘perurbe chilia interna individului, vom sita la paria une mecanisme care unmirese menținerea sau restbilirea echilbruli. În acest caz, individul va organiza mormația, mesjul, in aga fel Init să corespund srczaii aneriare aide sale. A pus, ‘orice informage care nu corespunde propriului sitem de valor do norme și de relații accept, ameniin astel sistemul de aint siconcepia despre lame 2 individul, va declanșa sproape automat ‘un mecanism de apare. Acest mecanism are drept scop protejarea sistemul personal su ideologic d funcionre, ucr cat poat i ‘observa în cele na curent forme ale stației de comuniste (in număr de pars) > Scotomizarea, Este un proces conatind in eliminarea unei infer- ‘mai incomode, care ma mal este ezcepată deloc Comportament [eee a ar i FACTORI GENERALI AI COMUNICĂ » stare mu azi, pu i simplu pu uzi, aceasta în mod cu {otal icon: Scotomizarea ete eeivalenu apăr nul fir sect care i pormite dei ceea informați conve- ‘ble, metre au notei > Memorizarea selectivă. Al mecanism bine cinoscut,contnd în starea informal problematic de îndată ce ete tcepată, proces ar corespunde ăspinăi expresii ob pe o uree iese pe cealal”. Del psthanalig a psihologi copntvst, ti speli sin e cor el pin asupra unu aspect: mec nianele memoriei ma corespund unor procese simple, ci sn | – {terminate m acea img de faceri copii de ucr afectiv side fon săi și ideologiei, Menorăm mal ise sau mai pan bine, unele element mi degrabi dece ale, funcție de! unea eds sfecivă, de modul de fupsionare cain, de ‘sel d creinge și de pore în care pe Fapta. > Interpretares defensivă. Este un mecanism cae coasă în a confer soc ioni semnifica diferit de cc reală. dar conformă ci cea ce am dori să repezit. În acest caz, nor. + maia pet recep și memorat corect da se rasformath îmran sens conform a expecanele ai că siteul d atid ale biet > Negare autorități sursei, Dacă informația rea unele pro ee individ re tend să devaerieze, pain anda maori, compeenta și buna mova coxunacknn omni ese depo invisa socal. trade, de ‘pron 20 de a, cec spr copie eles rapt $3 tenons: inesonre copa eine In mare mi Ge ceata în eae te desig (3, cama Ni Deschamps, 1950 st pusa ee infra de ext socal se ară real optic gress sor Bara cope, curr paca ‘care Cpa allele pn oes So ‘caressa copa a wore i w pn nc e libojl ui, eae ma exe cea eck coda ennai Ta at măr. iv dcrnion orate pel nye maior Pin urmare. pet 3 migrene comet ‘odd finciomre copia est fi pe ek pos a comin Cit precara ne me rec cat eu Pere del esi onic vse cop far (Ona date ind, stem or de reprezentare, Nui repre evar ssl eprint dea, ns n iei (sau ua rap) e elaborează in legătură cu un anumit abict. „Reprezentarea ese produsul și proces unei aci iți mentale prin care un individ sau un grup reconstituc realul cu cre se confrună și îi sribuieacesula o semnificația specifică * De aici rezultă că în activiățileremaze nu sită reala obicetva Orice realitate este reprezentată, adică apropriath, reconsruits m sistemul cognitiv. Indvidl ~ și, de se, și grupuri — mu acționează reale șa cum este ea, ci așa cum si reprezintă Noțunea de reprezeatare socială itroușă de S. Moscove ia 1961 ete 0 națiune cheie în analiza intersciuni și deci a comunicări naradevăr, eprezetare va joca ua rol de fli intrpresaiy cu FACTORI GENERALI A COMUNCĂRII a e tun fel, putem spene că totul est dinainte vic. Căci foarte adesea in cel care determin ‘comportamentle su orienează practice s ‘Abie, 1954) În usi de comunicate, wel element ale reprezentării sisal vor juca ro esențial: sinele, ceaal și sarcina de îndeplini. Repezenarea de sn. Se bezea pe doo comporte: ul intim, ublic. nt imaginep care inu i-a ce depre sine. espe ore și bite ae, despre adearata a compete, ese carcieisicile personale. Aces Bă îi Ei El wa tesea ‘onl privi ecanocut e cela și nexprima. Tou, et unt ‘ental în determinarea comportamentului individului. În funcție de toda In cars percepe pe sine ca ina puri sa sad, casa te dea un au comporament iva insă ca eel rela Steal dere. . Cell aspect al reprezentri de sine 1 conse Eul publ ‘eal declarat, cu alte, cuvinte .imaginea.de_sine, pe care. i E dot a o prea sol, : „Am puss term efecte clor a component ale repre -zentiri de sine spunind că, în orice situație de interacțiune, individul ‘em comporta si ration în acte i {cna ee să par St ot că issa de ne vive {Fin Si e cominicares în comprimat dopat fo de Seal, în pu e limb) ia în a ca acest, legea Stride commie smn fatten aul ei Reprezenarea despre celilalt. Este imaginea pateoerlut de alte cuit inv m erp, va deceda sta compere, ‘etl partenerul în ee ce tnd in eae I pense Stain De altel, regrete nae acea seem oe ‘xpecian de anc care vac de cep consoraned ‘laa oma te isa sooner eres fe cai un indivi tm abode staan de comune oe ‘od neu apne PF e E a sivas at can at webu ea ie șase, de mule oi comusizare,constind de fpt în imaginea caract paibaloice (persocalit), ogniive competent) i sociale (tu) ae acesta. emezenaea depre elit va ierni a iul ei în satura ta suporturi wlizate, precum sf iaitates percepută e comunicare. — Reprezenter a despre Cont sagen pe Sa OE pes ston tdi tiga ve dopa~constient su mu – un anil de de pt alte pu m ani mod e aionament, i va eta are dine codurile | iii | 2 PsIsoLOG:A CoMUNICRRA canalele de comunicare sn cele ma potrivite acului comuniciri ‘Te ase, dacă dorim să infelegem natura recor și a intercțiu- tor ce se stbilese ine actorii conauncări va trebui să analiza, sean cai pe care o atribuie aceta contextului În care ae loc Cuneașierea reprezencărilor de care wea sciorii comunicării ete ajadar ua element indispensabil pent Inelegeea acelui de Comunicare și pentru ameliorarea acestuia, it Bind că mptspiren aceloras reprezentări sociale ete una dintr premiscle sabi une comunicări sociale fective 3.1.3. Variabitele sociale e Ruri stata soa. Sts oc exe determinate ci pe cae oct n indi iara uc items sol ino em ht, rprzetd prin mare opie sca opera ‘ed bet Status se pretatlcaun aer E uni sem riza, find wl dite costinencl Wet ‘os le imal! de mt. lh sce stele a’s Siu soci dt, pute sr apă e un meinen aa de la o situație la alta. În plus, orice individ va evolua în situați în Cate stat să sc va fer În foe e tan a, id a ev să detecaă m numi mumă de vo scale: el va adopta sc ooaper tuna iaz car e or rea confome a pe Mare, mai etc comportat cae pernă 4 am a. În mean spe oad stu E mire a comnicti atlete determin caca ‘sproce în prim rolnor. Astin ieri pot sen lout per pret = comicul de out, anti od a set divi Spe un comportameat diferi de ce care ne a ase confor st, lui su; FACTORI GENERALI AI COMUNICĂRI 2 2 Prezentarea mopuni de reprezentare socal (după Abc, 1987) Noineă de rprezeare socială imite explicit ln taria boii ne in 1963 e 8. Moconii. Aceast ore permis definirea în cade psihologii sociale a uni deri de cerceare ae a dovedit af} deowbit e fivcmoată pest aelza și Injlegeea proceelor de Îteraeine individual, ina sau ieeegrpall ‘Puna de plecar în acast tore erezie abandonarea| itn — cinic și foarte ine repreentah, în special în ‘hore bebavoriste dintre aubios și oct. $intadvee, teoriareprerentilo femă eX Inte universul exterior și uni ‘esl interior linfividla (6a gropul ma exist opts. ‘Ssbictal obs oust et detine” Moscovii, 198, . 9). Din momenta! eaunart In distinc menjional, cca ce se numea indeobe „rai def In esen prin componente Cblctve ale uel sia eapleh we now stant. Se porate ssdur e la premisa ch realiza obiectivă an etisă «priori, ice repre Sve propel de reprezentat de seaca situa „Pur all sein tc ial poze doe colon cue 1 cope, Reveals en pode lot Mae sx ie dave i hcl xe carena exe prods pel Ue sai Dee. ta a sa ids un grup coat eo caca ‘Soft seaca orice plik Tein com SC aia ec oda e sulci cei ee © ciuc rel eta inden tn are {Diet Loins Seer el Orcs opens Pete re oval seră a bic gia esa Ea estctureant maliaea, permitiod imegrates.simultant a caracteristelor biez, 3 experienc anteroar ale icc și ine. ‘aula tt și de nore” (Ab 1996, p16). ele urci care pment ex on sea sale (6cerminindu comportamente grate pee. Bia ste de rtrd, să inelară (în oa: seci, să se adaptee a eat 9 aria Girl sees)” sas a Pi clonal, rade, în cr nest cuc sabie un amb esti de epee Ste redeeming teres, EX imită, „tru ese dinate casta cu tt ms mut eu dl orce epeezenare eis tra e sau ul le chitare = Pedi isteti Oe învia neoneas, content {aus conform ua sn ante proudest erp ‘Scie, ce enma per coma Tal le, Arie se ft near ira rp e ere SI sc, pec pi ca o et deaf Str el ee sec mac pve io minogue mpi conical Ins de its oop „Rolul pejuesăilac si scopurilor in comunica este unl er minat d in pace era nt ine conse ‘eae eee ct ts consseni al, emnificatielatri- fe us Pcp ro mea de a cis compares seci panos, dr es precio des Coon comunicarea. a ~ Tee veretiarer «x pus nein pit creare ‘sare ara, inti in 1950 de ce Rasen Ste Unto Experinentora span stl aer asa de 50.06 ‘spf pst Se Eat ened foun ates si zur Ga pos ever ce Srna coma farses {nordic prvi a ez og par poe ee carat spate, taming, clue, the ace FACTORII GENERALI AI COMUNICĂRII 2 big i bună dispose. Două luni mai ru, ise cere sabietlor să ema o nouă jodecat, pornind de a aceleasi criterii i pe mar: ‘ine acelorași fotografi, cu singura diferent că, de data acesta, [Rspectivelor fotografi i se așează un nume sl un prenume ‘Greist ilieneșă, ilendeze sau Upic americane n privința 00. alia ste de nume americane, judecă să foarte sabie de fo fara acercetiri aa. Dnpotivs, neal celora fotografi ‘observ schlmbirl substanale. Aste, judctge cu privire la rografile „de erei” din aceasă a dova etapă diferă în mod Semrifcativ d ese caise In prima etapă, prin aceea că le căliică spetivii cmeni ca find „ai inteligenți”, „mal ambi”, „nai pula timpadei” și avind Lua caracter mal slab”, Exerplil citat Fustează ci se poate de comingătoe 1. că indivizii mu ezșionează in persoana ca tre (fotografie sta acelea) cil o persoană pe cae și reprezin e î funie de steretparile la are se rapor- {era în mod inconșiieat i 2. că prejudecățile joacă fr idoială un ‘ol esențial in satura relației pe care individul o va stabili cu imerecutorl său. tă dez prezent suceint — cțiva dintre faceri care exercită oinfscață decsivă asupra actorilr comunicării. Dep că se vede, Sintem departe de semiftoréeceptriscorpoali” din modell ui ‘Shannon. Nemeroase influențe, fi ele de origine pebologcă,cogni tiv su social, viibile sau mascate, ansform’ sinatia e Comuni- are n-o abate deosebi de complex i putrnic predetermina 3.2. Factorii care influențează codul si canalul de comunicare 3.2.1. Vuriabilele psihice sau oblecive Calite unui acu de comunicare depinde n mare misur d caltatea și perinenta codului wilizat care va fi ca a ma eficien cu ci va stati bund ijelepere a mesăjlui Apo, codul iepue e Mmoudeauna In funie de receptor. into Gai de comunieare “ranirea ss schimbul de informați, codul wilizat va fi zu ak mai penformant cu ct va fi mal puis ambiguu. Plisemia și i ull + 2 PSHOLOGIA comunacăna smmbigsitatea codului sim tntotdeauna sursele unoe difculăți de comunicare. De sl, pare că adaptarea lial 1 itocatr te un comportament spontan. care apare Ia cea ma fragedă iri, ‘Astfel, Masur (1978) a demoostat cd, munci cad snt posi tn faa ‘nor parteneri de dialog de vest mai mică (doi ani. cop de patra ‘i 3 modifică și în adapteazd modul de exprimare. ‘Adapiarea spontană a limbajului nu fine exclusv e diferente |ée view. Siegel (1963) artă că, în coniunarea ca peroane cu o, India mental, at părin, i i majoritatea adulților vtlizează în mod sponan un sisem lingvistic mai putin elaborat fre coana, de exemplu, ind cx att mai concise și mi simple ca ct andicapul interlocutorului ee mai important. 3.2.2. Variabiele psihologice i psihosemantice e Eectu de halo, Est efec crea e ezonan simbolică pe care poate avea un anumit cvint peatra scoricomanicăi. Un cuvint, idee sau un mesaj deciangeaz un îteg sr de asociații individuale sa personal car, in unele cazuri, por bloca orce ac de comm. care: ese vorba despre cca ce numim in general „cuva pac, ‘ae sit extrem de dif de conrolat avid In vedere faptă ae ‘alte ori se leagă de istoria proprie a individul receptor. Însă efectul de alo fnegoncază-in egală măsură din punt de vedere social și colectiv. Utlzarea în comnicare a unul termen ezvăie adesea poziție ideologice ale eiitorului și sie pe. cae acesta le intretine cu obiectul mesjului. Exemplul cel mai Cunoscat și odată cel ma simplu al fenomenuluideseris i epre- “int cuvintul folosit penru a desena poliția. Eton poste vorbi despre „curcani”, „torțe de ordine” sau despre vapărăteri Ting noastre”. xprimisă, inele de indicarea unul bic, relația a cu ace obiect. Relulnd expresa ui Haka. se poate spune să există „cuvine unitare” și „cuvinte șopotitore * Ponderea cuvintelor Ponderea (ăsăurilor uzi mesaj ese dife- ri, ine elementele sale sablindu-se o snumită ierarhic: asi, unele joacă un rol central a nelegerea sali de comanicare sa îi lmerpretarea aces. Pia experimentul său dia |p46, Asch u ps în evidetă ca cartate această caracerisică a melon Exped, (mea FACTORI GENERALI A COMUNICĂRII a re, hl mb in coca de ee de cita capac „Tis propa rine ma grupul cerea priate iai ade: lige, compete har fee, hott, prudent. CSorialti subiecți li se prezintă aceeași listă, cu o singură difereiță : termenul afectuos a fost înlocuit cu termenul Eee iti cet hch red oe Tig radical diferite. Astfel, dacă este caracterizat ca find afectuos, E ee a ea Cca d Beri dee nays en eit me, eb faa’ cme re ne SESS ites sees ‘Scns on mason et e e een gts courte on ral eae eran. Poa Sinise elt el ee tine e Seer pail fees cete ooo A zei de ia ma Cre ae en ca tie Stn nouns ei gate i Tg crs ME At cra de mara și e E Ta CN ot e etape cc to here te ae acte carea ao el cea mca a mean a ontop tota Sure coop melon „Orie aie Tt ld evr in cen wedi ca nel see Seco pice Seats ea aparece tees ree cai ete eri Pace coc oi oe janet nat clearence eres oa ‘SE mu sea jp A de pe aa pone at is com ih tm Sty scare can sips en Nee ‘Stage ct ea lpn ou hemo wen ra area el poke ess pe mak Pr ass plantas ences ae 2 PSIsOLOGIA CoMUNICARI Dac primele cv in fort, î fe ftp și ca ine A căror e ta mene pei trl poco Se nora, și me tu i arene Pe coment hg le comunei cea ae el de cea Cele doză teză (Ge prurit ide eco) ex d e ati came! polit = sx oraori în general n incl rn eu ull fe deeb în care part. ; pom le cost si mai subtile, efectele de ordine studiate de i (17) vets al cuc nama es e a substan în por eo sete de adie. ™ Cin substi ex last nina ei sei active, ese fora menorre leg ie, vege find atv ce tl erei e se, nai cnc pie eet le meso ui Dac ez gat ail esol, eee {ul ier: Pinte Seve sit in meat cz oe, rune (ae oe cae atl apropia e sani), penali În concluzie. anumite elemente ~ în cazui de față mumele sau siti tno cn ta lnerpeara esau, pein sit sanii ponder mer geaca 3.2.3. Alegerea canalului de comunicare Din perspective psihologiei sociale, canal de coimuieare su se limiteaz la suporturile wlizte su 1 mijlacele la care se ecua pene conducezea mesajului spre interocuto (e pildă voces, se su su gestul), ci se referă în egală mătură la condiție fizice în care se destșoară schimburile ler actorii comunicări, a poziția tor în spațiu, î locul ini et: Chiar fară a recurge la verifeările experimestale reslizae pe această tei, experiența noastră cotdias e învață, de exempl, Că există două tipuri de dispanere spațială care favorizează comni- carea: fa în fa și altui. Și mai ioteresant este pu că, ln rindul lo, variantele d organizare spațială mențiaateînueaieară tipul de discur allocator, aga cum arată Abravanel și Ackerman, (1973): „Atunci cină se wilizez un canal de comunicare puțin familiar sa foare imitat imbaul ora re tedinga de se propia de libajl sri. Organizarea discursului est in acest ca mats ‘ura, judecăți snt mai consistent, se atta pe care locutorl 0 FACTORII GENERALI AI COMUNICĂRI » scord eficienței mesaeor este spoil, spre eoșebie de discarsul ‘rl uzual relativ mai edusdant, mal putin elaborat din punct de vedere formal si cupriazind, proportional, mai multe verbe dect tiv (sea ce deevluicorenarenimbajlu mal urna spre iv decit spre descrip), elemene Ia care se adaugă o proporție ‘aa riicată a ese lingvistice ‘Algeres canalului are va efectnemilocit asupra naturii expri- ri si, în egală măsură, vehicalează o semniicae social, find presa une meaiona ăi: slegind, spre exemplu, canal sts, forutorl marchează deoporivă obiectival pe cares propune (de hd înregistrarea mesajului, vizanea asupra sarcini (scisu este ‘nal privi pentru respeștival ip de informatie și pul de relație pe care intenționează să o szblească cu îmerecatoru (în cazul e ți o eventual dorință de a matca isana, era sau hotări- iza dea rimine în imite unei elați formal): Canalele de comu- Scare snt noadeausa puterie conoute de dimenslea social situa 3.2.4” Rotul detsritor” n majoritatea siuapdor de comunicare, lcatorul dispune de o ‘mari de manevră, deo liberate destul de important. Astle este în măsură să aleagă limbajul, cuvintele ulate, Se nliguiased în ordinea dorită, să fe transmită pritun anumit canal ec Prin ur: mare, eter este, aș cum remarca Bala (1979), pa creator? cae, prin mesaje sy, farnzea un îneg ansamblu de informa – semae cu privire la propria persoană, la viziunea sa asupra obiectul comunicări sm la iza social pe care doreie sau o perepe ~ fare vor i perceput, interpreta Și evaluate de ctre interlocutor, ‘eterminind race, angaaenaul, receptiv itea su blecarea aces. mia. Comunicarea nu e reduce asadar schimburile dite actor, fină srocurantă sub aspect social, nlimiteleconsringerlor sina. vonale (constringer ale codului lingvist, casting ale sucini i comtrngeri legate de poemele sociale Și de statute); în acest fens, ea rpreziotl, aa com semnalam la inepat, un schimb de verificați tntran ansambla de tranzaci. ceeace privește codu și caalele, ctrl a anu constat că, în analiza comunicări, am vizat exclsiv aspectul verbal. Orc E FSIHOLOGIA COMUNICAR că, altri de comanicarea de ip verbal sau împreună cu acest, se realizeezt un ansamblu de comunicări nouvertae, determinate e ua limbaj și de un cod sonverbal strict eicumscrise cultural, 3.3. Factorii de context si de mediu | 3.3.1, Rolul contextului material și temporal După cum am vizut mai sus, |), Sees tncie inca pence i și absența interacțiunii i circular, [i increta pent a ncn ial oe | comitat cat au urea neon | Le pen Som, car e ah ie lp ac ee ner Somes eee | | eh tot oc) sa ese materia ae | Sette ces neu ae 3.3.2. Rolul contextului social ortamentuli presen vn public spe ne tee era | Seared ee e (GF Zajone, 1967). Mai exact * | Sean wt pt ev aps ons ecg mag ae cote coe Teza. De A Csstunesstg> după sine un pis de moderre | „0 mai mare uniformitate a judecăților emise, int | pe ae ae Pere | N ui efelemța erase eatery. ner cota omarion i complee, care presupun o faviareprealabll. Aceste rezultate ne, dezvule anale pe care e putem avea expoatnă valesele coac- funii în gestonarea comunicări. Natura comunicări – feca privată su public cu sau ră manor ~ este direct influent d conextul social In cae se desfoarinteraciunea, ară să pate ins aplica regulă unica: unu i același context social va juca un rol iert, în uncie de natura, Complexitatea și Bealtatea interac, 3.3.3. Rolul contextului cultural și ideologic. Practicarea comunicări și docodarea semnificației unor indicatori vezbal sas sonverbal snt dnei determinate de oetextl cultural, care poate ingles ac a în sens se, ch și în sens larg. În sens strict: microcutara unei organizați, a unei stiti, a ‘sui grup socal dt determina moduri d comunicare și un sistem de interacjunl car poate i în talia specific, altfel spus care poate f nels i aplicat exciusiv în acest context mat. În sens larg, ecaredinre no te din propria experiență că tentativa de a comica ca iteztocutari sartnin ltl caleuri – în ipsa unor > 1963) a ilustrat această sare de fapt Inch din 1906, în analiza dedicata semnificații culurale a sursusi. Dacă în conteze nostru cultural ursul ete expresia unei aiudni d ascultare i de rela- onar poziivă, ca ton alee sau ceai înalte culturi: a carii din Borneo, de exemplu, sul exprimă disprețul. ia ln japonezi, | eroetst su arătat că prezența unui public (pasiv) acioncad în mand [yA Comunicare bilaterală și feedback La capitul aces analize, comuniarea ne apare ca un sistem complex, marcat de un ansamblu de cor material, psihologici, cognitivă și sociali. Cauzee diicltăioe și peturărlr care apar comunicare sis aumeroase și importa, pein urmare et obiga- toriu ca Sudul espotivul item sexist posite relae, e adapare i e rastomare,Iditerezt de opisnes toretcs Tare ne-am opri. concluzin est ca MO | ore – PoLOGIA COMUNICĂRII „autoregleze, Flementl central al acestei regi este rprezentat de Teedback, cae i permite receptorului să-și emită reat © comunicare corectă presopune o Gexbitate 2 rolurilor, 0 imeratiune, și nu o transite Orice comunicare trebue să se araiaeze, si se organizez și se realizez ca o inerățiun, orice comunicare rebule să e Mateela, Fe că ct vob despre tm. “ere ur orn, consempe sa informatio despre nie schimburi | Partea | socioafective,retroatiunea reciprocă permite atingerea obiectivele {san mod opin. Retroaciues, feedback corespunde urnitoe | —— ALA rele par fre mdacția prin selectarea trailor: Formarea unei tts reli ietdezana din alegerea efectuată — congtien au na – dintr-un ansamblu d întrebări posibile, Biacbleles că alegerea întrebărilor permite anchetatorula să orenleze discursul cela într-o anumită drecie su să evite abordarea curl sau cutărei teme. Ese ceea ce se numește manipulare etiberată. Dar și mai puternic încă it procesele incongtiente de selecție, intemeiate pe mecanismele proective și de apărare. Aste, vom avea en- ina de a pune treba are concord ca propria noastră viene asupra lucrurilor (poietic) side a evita că grijă — și în mod inconșten – itrebărle care ne pun probleme (protect, să are): în acea caz, chestionarea mu ese organizată în free de anchetă, ci n funie de caracteristcle psihologice ale anche- ‘arora, > mânia prin formularea nrebării: Aceeași rebar formulată iert re ca rezulta rspunsurisemnificati diferi. Uslizrea anumitorcuvint ete susceptbla, de pildă, de a declanșa ani ‘mite reac afective sau ideologice, provocind Biâ-uri conside. rabie, aa cum pe ara exemplul wemitr, cit de Dautrat (1963) și extras dintro anchetă realizată în Satele Unite. Us zarea verbului e interzice î locu temeau am autoriza stage după sine o scădere import a aderarii Prima formulare a înrebarii: „Sine de părere că Satele Unite ar treba să autorizeze Asscursurilepublice Impotiva democrației? + A dowa formulare „Credeți că Statele Unite ar tebui să inerzcă dscursy- Tile publiceimpotiva democrației?” Raspunsuri obținute: Prima formular Ar ebui autorizate: 215 ATITUDINI ȘI COMUNICARE INTERINDIVIDUAL 47 Nu ar tebui suorzate: 62% Nu au rispuns: 7% 4 doua formulae: Nu ar webuiatersse: 39% Artrcbui înerzise: 46% ‘Ne au espuns: 15% > India prin ondinea tnrebdrilor: Subiectul care răspunde la Inuebiri se arăduiee să se conformeze unei reguli sociale pescrise, dar foare infsente: cea a consistenei, a coerenei cognitive sau ideologice Această regula i sterace să formuleze un răspuns în contradicie prea flagrant cu cea ce a enunțat = mai cu seumă în mod peblie ~ in prealabil. Cind răspunde la Imrebarea 2, el va ține cont ~ adesea în mod incongten ~ de ‘ceca ce răspuns trezea 1. fn continuare, patru a ăspande la inrebarea 3, se va ghida după răspunsurile pe care le- dat la mrebările 1 și2 și ah mal depare. Prin urmare, ordaca In care se demlează chestonarea riscă săi închidă pe individ aro logică discursivă, care Ml determină ~ sb efectul unor coerenfe succesive ~ să spună ,alb” cînd de fap in mod spontan ar fi spunk „egru”. Anume ieebări snt așudar ,conagiosse”, determinine ceea ce se numeste în general efectul de halo, strat {ot printr-un exempl propus de Data. Proceaul ăspupsurilor afrmative la itretarea „Merge ln biserică duminica?” este semnicativ mai rica a subiecții cărora I se punea tinte inaebarca dacă sn credincioși practicanți. Răspunsul afrzativ în prima tntebare .impane” ua răspuna afirmativ și la btre- ‘barea 2. Dacă suprimim induca, procesa de răspansur af. mative Is intrebarea privind parcipaea n slujba de duminică scade de în 60% In doar 22%. 344. Concluzie 3 Chiar dacă se definește ca facia exprimarea, chestionare pre- supune — ne vedem nevoiți s-o constatim = asumarea unor riscuri ‘importante, in cazul in care dorim sf cunousem punctl de vedere al ceuilalt: cu cit punem mai mule inrebiri cu att șansele ca ‘cesta să poată aprofunda scad, lar posibiliatea să fle camalizat crește. O comunicare atenticl ecesită așadar limitarea la maxim a ~ a – – COMUNICAREA INTERINDIVIBUALĂ iizări chesionări. Nu suprimarea ei itzi, în interacțiunea comunicativa, celia se agteape să se pană tei, ar faptul d 2 nu f deloc chestionat riscă si determine la acess o reacfe de surpriză, de neincredere, deteiornd asfel climatl-, cj ua contol sit. A patra component a sizaiei optime de comunicare va putea i formulatl in termenii următori: non- Aprofundarea exprimării: Recent supra propriei per: soane intrun clmat poi, atidinea de comprehessine permite celula să-i continue reflecia i incl să-i dezvote opine sau senimenele pe care temaile-aexprimat, și aceasa în absena orice calizări. NI > Riscul de interpretare: Difcltates majoră 3 ates de com- prebensiune es aceea de a rimine certă exclusiv asupra celula și asupra a ceea ce spune acesta, fără însă a căuta ațunle după care se conduce el, A Inelege mu inseamnă a interpreta, inseamnă doar” a decoda spusele celia, fră a face o selecție i ară a lu attadine. Reformulăile parale. ca de altel și reformlirile pistintos¥é-sint în contradicție cu natinea comprehersivă. 3.5.4. Concluzie alia mecanismeor utlizate în atiminen de comprebensinne ~ non-caralizar,climat reajjonal fvoabi, invita la aprofundare ne permite să conchidem că comprehensiunea se constituie într-o a acea component a sie time de comunicare vizind clara exprimări celuilal 4, Situația optima de comunicare Siwatia cea mai propice petra exprimarea celuilal: este agadar iai în care elt e imite judecat, aalizat sa interpreta, ici dat prin stearic! manipula eau brut pen inte. Ete o iai în care ese simte pur și simplu ascultat “Ascultarea este caracterstica fundamental comnicSi viza carea exprimări celalt Și na vorbim ac despre ascultare ierpreztivă au eralativă, pre una comprehensivă. În state în care divizii se st ee E) COMAICAREA INTERINDIVIDUAL =. si controle rezeile spontane, care merg mai degrad în seagul evalu al interpret al sutoralu sa al chestionării dest în sensul comprehcasiunii “Analiza situlinilor din perspectiva studio ui Porte ne-a on- ‘dus a deiirea une sina optime de comunicare ind exprizarea call, constintă din cinct elemente ( chenaru de ma js). Aceasta siație mu este definită în lermeni de componeate tenice sau de instrumente de comunicare, ci se Imemelază exclusiv pe principii situa, Caracerisiie wnt toți optime de comunicare vind. exprimarea celal Navevalure Noe imerazare ‘Noweonallere Non esionare sistematică ntrebar deachise 5. Compreicasiune Reforma Aceste cinei carat define ates de cutare acid. ATITUDEN ȘI COMUNICAREINTERINDIVIDUALA SI 5. Orientarea nondireetivă acum leg. Rogers, motor proce eee et emca cine cen s smh eames nl: pc ce tu e a cir i Se ra major ea o Sima ese catre ain ta e eco esi Poprad ce retea e a ec name “ “Pentru Rogers, în comunicarea interindividuala, Ia fel ca în cea cetatea ee cae a ln cn sanie at component mene Serge Melo psi iterite atitudini i Consecințele lor Ea corespunde unei risti teoretice și metodologice din psiho: Joga social, inițiată și dezvotag de C. Rogers: este vorba despre asa manta orientare nendirecivă. Elaborat a it în context “erapeui — terapia ceatrati pe client, această orielare a cunoscut ‘un suceesnotabil în pabologia socal plist. Ea a oferi un wren propice petru elaboraea wor insrumente de comunicare cum ae fi imerviul noodictv sau animafia nondirectivă de grup și inspiră încă aumeroase practici de interven, cu aplicatt variate, de la pedagogie în intervenția tn grupuri, insta i organizații ES 5.1. Acceptarea necondiționată a celuilalt Aerepaea necondiționată presupane refuzul orice judecăți cu privire la ceea ce exprimă cela și totodată consimirea Ia 0 rniuală cere din parta acestuia, acceptarea spucclor sale, a manieze în are le-a exprimat sau a fapeului că el nu dorește să exenorizeze un anumit sentiment. 2. Neutralitatea binevoitoare Complinire indispensabilă a acceptării necondiționate, neatralittea inevoitoare nu este o aiudine pasivă și nu se poate Îtemel pe refuzul anchettoralui d a se implica, Ît-aderă, acesta tebe să se angajeze fă îns a Jodeca, ar angajarea Îl trbole să ie una ova, bază pe atena cord Gena, pe o „considera poziivă”, pe un interes dezinteresat. 5.3, Autentieitatea , ‘Conia eseațlă pentr isiuraractimaull dorit sl E pă tere ‘eat (pe intervievator) sil iteeseze Ca adevărat cee ce exprimă ‘cella. Simgură ateneciaea interesului acordat elle e face disponibili petra el și î raport cu ceea ce spune: Ea ete conic sine qua non pentr 9 ascltare comprebensiv i poate propane pă Și exprimarea propor sentimente în sina de iaca 54. Empatia ă Empatia poate fi privit a ca o cale. ca o aptitudine, et și că ‘on, Bind probabil componenta cel mai dificil de pus i spliar. Eapresupure hotirirea i capacitatea de i crtrla propre resii scioafetive, devenind astfldispoibil pentru calla, [ATITUDIM ȘI COMUNICARE INTERINDIVIDUALA 53 a te scufunda în fumes subietivă clu, petra teres si Ingeleg din interior, în a vedea siuayi cu căii celula. Nu este ncoesar să e pu în locul acestuia ci să ii ft-un fel ce simte el. inert să a, așa cum sugerează Roger, „cum e sun dacă th celălat, pentru a esimț crai și altel decit în mod superficial, uneia a semnificaile lor mal profunde™ De altel, stăm prea adesea că empatia se definește prin doud componeste — mceștvitaea la sentimentele (te de celălat: = capacitatea verbală de a comica această comprebensiee. “Empatia rebate așadar să fle activa Și Să fle transmisă celalt, O empatie care au se exprimă bu ese det o atin itera,‘ cărei fect asupra cală comunicarii ete destul de redus Dacă se crecază climatul dorit firms Roger, se va putea wa de „capacitatea feciru individ de 2 se inelege pe sie și de ai tezei: propriile probleme îi mod convenabil pentru a asigura satisfaca și eficienta nesesare unei funcțovări adecvate™. Dar „exeearea cesti capaci presupune un contexte relații umane pozitive, favorabil conserve gh edificării Eului: alee spas, ea presupune ela pete de amenințări su e provocări Ia adresa ‘magni pe care clientul o are despre sine. Injelegem ase de ce abordarea propusă de Roger ete, În temelii acest; mai curind o elțe cetraă pe clint decit aboréare nondiretv ue esențial x nondireevitea sf nu fe cohfandat cu sutul alserfaire— roare eseu d frecventă =. și Aceata desarece ati ‘dines nondirectvd și ascultarea compreiensiv sint poziții active, ‘care necesită di partea celui cate e Viliează o activitate por. ‘anid, interioar și eterioriztă, verbală și nonverbal, Aitodinea nonizetivă se îteneiază obligatoriu pe o rela efectivă, aec- ‘uaa și adr cu cell. Ea se poate sprji pe tehnică pe care urmează Să o atalzim În capitolul 3: este vorba despre interviul nondirectiv 5.5. Originea industrială a interviului nondirectiv Dacă de numele li C. Rogers se leagă abordarea sondiv, i aceasta intr-un mod ct se poate de legitim dacă avem în vedere fap ca ela fos teoretica eapecuiel orientări, este interesant re – EI COMUNICAREA DETERINDIVIDUALĂ de it căt în Saele Unit, dar de data aceasta n-o întreprindere Mester Electric), sa pus în aplicare incepind cu 1929 0 cercetre- + “itervee font pe interval nondecti n cadrul faimostel interveni a tol Mino în această Inreprio- dere imervenge cae a avut rep rezala întemeierea curenti relsilor umane in psihologia industrială – sa deruat o foarte importa anebetă ealizată ca persoealu intreprinderi. Ea Viza cutoaperea opiniei munckorilor, mai c seamă în cea ce privește priceperea practică necesară acăvităi lor si condiție de unc „Anchet a ot ealizată mal îti ~ dat find muna important de subiecți: 29.000 de muneiori — prin chestionar. Ea 2 avi Tezatae decepionane și ma ale a provoca critici dure din partea personalului î privinta iii excesive a sistemali de răspunsuri Dropus pe de © pare, ef impunea un cadra de gindire prea tim, Dee al pute, interzices exprimarea setieruelor prea personae. În replied n aceste rii, Mayo si Roethlisberger a hott st căi radical metoda de chestionare uzată: subecilor mu hse nai cerea sh răspund ite irebăi prestabilite, ia îuebăr pe arși le puneau et ini. Aste a lat nașer interviu nonâzetiv, ata fat pica initial pe 20,000 de peroane. TRegulile acestui ip de interviu, aa cun a fost le formulate de Rocthlisberger și Dickson (1949), stat far aseminstoae cu cele formulate de Rogers es a) ucrvivatoful trebui să rateze tot ceea ce se spune Intram uter ea pe un element iseparabl de comextu în car apare; 1) El uebuie să aibă în vedere dimensunle latte ale spuselor subiectului Și să ma e ocupe doar de conțineau lor manifest. 2) Nimic din ceea ce spune intervievatul mu trebuie considera a priori adevărat sa îns Nic ua subiect pa trebuie considerat 6 Iterieatoru na trebuie să se opressc Ia ceea ce sebiecul imerviului doge să exprime, ci să se ocupe și de temerile ‘cesta gt de rezista sa Ins exprima alte aspecte ©) imagines de sine pe care o fer stervievatoral precum și relația {nterviettor~intrvieatreprevingé un fctor determinant pen exprimare . 1 Intervieratorul nu treble să reactioneze și iei i ere să fe {nfsenga de seaimentleexpriate de interview AUDE Și COMURICAREINTERINDIVIDOMA S$ Observăm că, ră să se pornească dela un suport terete re si > ducă avem în vedere fap că natura interaction ete Singur element cae determin actorilor -, sa creati SEE icat ua instrument fia definit o metodă de culegere de Tommi n definitiv de aceași acu ca cee rezultate dn a Tear rerpeatlor Consatar cae acceiocază tatea generalii Mle any aditiv la un ansamblu de sta social, din int m cabinetului terapeti pin a lumea muni industrial Repere bibliografice scope, 1995, Leute, ESF, Pa, Poe Re, 1968, L’burein de ace @ face dan e relation die, ESF, Pais, morse”, Le Développement de n personne, Dun, Pais, 1967 Roger Ginga Mer 1982, People et relations hummer Nares, Pais. Capitolul 3 Tehnicile de culegere a informației în situație interindividuală înec tebnicile de culegere a informațiilor disingem trei mari puri car corespund primelor ei instrument (n ordinea fecven- te) uilizate în situate interindividual: interval ondiesti, er. ‘il ghidat servi dieectiv, a cărui cea mai elaborată form pe care o vom prezenta in cele ce urmează – este chestonarl. Aceste tel tehnici feed în privina unul aspect fundamental: partea de iniția pe care i-o lsă inervievauli. Fiecare date ele vizază de alte ua obiectiv diferit: exprimarea seatimentlor și a mot- vailor in cazul interviului nondirectiv, ieatfcarea opinior, a auditor și char a comportamentelor tn cazul chetiezaruli. ȘI ‘ehricle menționate mai prezintă un aspect iteresant. Ele sit la ora sctual nist instrument ale căror principii metodologice sint prea prin cunoscute pubicaui larg, dar care se afl la originea nor decizii sau pracăci de o extrem importa pent acest practi comercalebazate pe studileasupra motivticirealizate rin itertui oodircive în campanie police vide de chestio- ‘ates opinii publice prin sondaje. 1. Interviul nondirectiv 1.1. Preeminenfa climatului asupra tehnicii Sa reaminti principle de bază le ores ondirecive prezentate în capitolul precedent. Nondireedvitatea se bazează pe instaurarea ‘un climat pricala, în ptr dimensiuni acceptarea necndiionats TEHACLE DE CULEGERE A INFORMATIE ” a celal, newalitia binevoitoare, atemiciaea si empatia. ar ‘imatl c dovedesta fu aspect seal: teria se pane exclusiv Sh auje ui i din această perspectivă, pare prefeabi să admitem aria unor erori tehnice dec instaurarea unui climat relational nccorespeazăor 1.2. Problema formulării temei +0 formular generală fae pan nie not po oben cn per ih peal parada ~ care apare In sinaile de ier au donc să rin cel, sr canal, ioni vg rein o tema, de pus 9 inzebae, de formato cen pas tei ee simple va permit să cerci iar în atu seara de indi Tran ve soviet trav ora teas în nodal cl arg, mi vag il genera ca pi ee un sisal mtv Ja fumork de Gaaoss, ond Da ter node Biel ch tera pote fi Pmt we „Ce pte. i spun depre Gauss?” ‘Sai Car ca af i rea ings act, și le Bear ale mod pti îl poeal ca e exemplu: Verb despre Vie cu tun ru Are hr” Formulares nodes cea servis pent aces ca ae i „Ce pte semi punti depre mie ere fate args fate vagă. car ae dc Tao dvs diete : Nessie de a espigs init sou peetzărea tne {ats cri inal in partea inerea contra ca 0 Ea poe „MAI eat, depre ce anume dort st să Sa Pa Once elses al interieatori la Această inreare EI e ear rimă. În camee brute E arf sola opting. Ea const În opunea peta să Sc uric ila nian pod vs sistema po fou du ‘seri morene. “Riel pn Va crt ăn vor espe ui spect cx tan One pica general Și că of dor chm preciza”, i 0 Cer ee Aerul ceca ce sune celia, refmale ten sen 8 eur E COMUIACAREA INTERINDIVIDUAL Și dacă acesta continua: .Cind spui una, e pindeg Ia ări sau în pipă”, eformulen iara: „Da, cnd sul tran e gndes la tigi sau 1 pip.” Și ina cum, pin refomalăi progresive; căutăm să cena ln aa fel Inch cae să-și asume itesarea care Fa fos adresată, să 0 abordeze dupt cum o lnelege, n funcie de ceea ce crede cl, de maniera proprie de a vedea, organiza Și sructura tema. . Diferite tipuri de intervenții 1.3.1. Reiterarea sau refiezul simplu Prima intervene = e ae, vom vedea că î imerviul nondirestiv ‘se floses estul de puține — ste reiterarea, Ea constă pur i simplu în ari retransmit Celula ceca ce tocmai a spas, în a repeta ne-an fel ideea exprimată de cesta: ete coca ce numim refle simplu. O asemenea itereațe are scopul de ase constitui Int-un Sema al asculti, de a recentra pe subiect asupra propeiulsi diseart, ‘rental de i determina Să cate e însuși răspunsuri a iarebărle pe care și le pune Imervenile e ip redea simpla constimie un fel de puncvate în carul interviului, nuc i permit cehia stag feral și să acționeze pe idelee. Conza aceea ce s-ar pulomerede su unei erori icre innit, aceste interven su sn intervene majore ale imerviului nondireciv,Inervenia de tip reflex simplu este imeresantă, însă ma trebuie uilizată dece cu mare prodenă i, în orice caz, niciodal în mod sistematic. eradevăr, folsirea referi simplu, a riterări itematice, are toate sansele să conducă ln degradare cimatu selina În insă legătură ca perceperea unei anumite manipulri. Mecanisul ste simplu: subiectul spune ceva, ar dumneavostră i eansmiei ceca ce tocmalaspus, La inceput a vet fcimpina nici o problemă. Subiecul contin, apoi se pret, lara dumnewoasta 3 epeati spusele. Sia doua oară poate si meargă. A tea cară cid repeat ‘ce spune, subiectul va Incepe să-i pană unele nei. A putza cară sc opreste sau vă rispunde agresiv, Aceast iterveațe sa trebue ula In mod tematic, avind în vedere fatul el ea se vâdeye ‘epee ca ind o smechere”, un „șireic”, impiedicind insaurarea aul cima fvorabi, ‘THIBUCILE DE CULEGERE A INFORMATIEI 9 1.3.2. Reformularea sentimentalul Intervenția consând în reformularea sentimentului este interentia majoră a iacrviului nondirectiv, dar ȘI cea ma die de realizat. Ea constă în a relua spusele cela: (eterar), adăugind sentimentul cae st Is baza spuselor acestuia. Exprinm asfel ceea ce sa spus. precum gi slementel implicite cae tau la baza aceea ce sa pus. ‘Un exemplu e reormulae’ sentimentului ulizaă ln inceputul interviului fl putem găsi fo dscaia despre turn; subieetl ne spune: „Mal ceru să vă vorbesc despre tutun, dar afi putea să-mi spuneți îi exact despre ce anume ai dori să vorbesc O intervenție de reerare a coasta in repearea exact a paselor imervivati, Petr reformalares sentimental proces în celași ‘mod, eu deosebitea că preciaim in plus sentimental pe care celalt 4 exprimă atunci cnd spuse cova: eu alte cuviie,fapal că este jenat, că ese pin dezorientat, că mu prea știe lncot se Inept. V-am pus o întrebare, rugindu-vi să-mi vorbit despre an: esto temă foare lrgă, vid Că sei puțin dezorentat, că nu pres i cum să incepe și îmi cerci să fa mai exact.” Reiterezatfel ceca ce a spus subiect și adaug sentimental pre- zen în spasele sale. Este ce poate e evident că est ip de inter. ‘venje este o interpretare. O asemenea intervene presopune deci in partea celui care coeduce interviu o disponibile și o scaltare ae clita, pe scurt, ceea ce Rogers numește empatie. Reformolarea ‘sentimental presupuse empatie și se sprijnt pe empate „Tinna cont de această ste d spirits de obictvee pe care și le propun, iterveație de reformulare trebuie să se subordoneze clone reguli simple = să se conceareze asupra persoane eiesuul, nu asupra temei imervili: =. să consta In reformularea sentimestelor, m a faptelor; = #8 Be formulate intrun mod accepeail, adică ino formă tn ‘are cinta să se poată recunoaște. Ne pote inteba de ce intervenția de reformulare a seatimentului este ierveața major din cadru interval oodirciv, deoarece, I ‘ora actual ca reprezintă instrument ce mai performan penru a t= mu exprimarea i verbaizare sentimentelor și a mtiapilor ete BI CORMNICAREA DETERINDIVIDLALĂ i mac 7 ein pt ere „aie ia ret pe te te Sara ic, Diac e ta cre, laser ene ree cra ca e sm asa EEE ii i ae dence apoi ear en a ines dee e pore eg regime irene (amice, lapel re riers ‘ebnlnare tricot Durin OR ten peur — Ct : pect Te i iCONSTIENT ‘igre Mean e sg lore seine 5 eae» imeneaie de itmtare sentinel? Ete o scerare = rept coach oa în. cor fag bu Ipc, peat mod Renee 1 sal de ca Refrain epi impel itd fa sate Aap de tren, vo ai ep cea tol nl Ia codru expui apart în supra o pre din în coma inst dep nde e cast nee va es lant în mod stead în interior 1.313. Susținerea empatică Cuprinde toate intervene verbale și nonveebale care panetează in tervul consti un inci al prezeaței sent a nervievatoruli. TEIACILE DE CULEGERE A FORMAȚIEI « Aceste inervenți corespuad tutor reatilor-emise spontan tune cind dezvolte o tute de ascstre fă de un partner toate senctele și onomatopecle care it semnul unei prezzo, Ele corespund apoi unorinervenit noaverbale, manifetinds-se prin mică ȘI prin expresii gestuale sau poste. e tot pazeursl fazei reprezentate de iteriu, ele consimie mării pozitive ale exprimării cela N ‘Sennifcaia generals furor acestor intervenție: „Încerc să ipleg, fă insă a adeca”, „St aici și vă ascult”, tați d sine eiivcă – nevertale sa partie ~ dovedess că rusia unei comunicări ese În mare parte rezultatul Ssturilor, al posturilor și al rivirlor adoptate în timpul sia de 1.3.4; Intervenția de sinieză ate o eformalar rganiiată a ansamblutla ea ce a produ inter- ‘evatl. Sintezele preziată wei puri de func: > Fancja de control. Permite imervieratoalu să veriie dacă a fees bine ar cca sf recifice In caz de exoare. > Pal dere. Nai și formed err celia san: ‘ht aspectelor cxprimate, aceasta Ii permite să revi asi ‘uma dnt punciele deja abordate, însă în prvinta căruia mai inca cova de pus. Ise dă astfel încă ocazie de a relua ceea ce creste, n raport ca cena ce a exprimat dea. > Pincția de relansare. Pormularea simeică global a cca ce s-a pat focălicază congientizarea elementelor omise: cind fem rii totalitatea lcrurilorspuse,clementele omise sau ipst- le apar cu mai multă carate: Acaste inierveați Carol sinttiator sn așadar undamerile. ln lupi de sa cole care delimitează interviul. Orice interviu tebuie ‘fs încheie print-o sinteza, care, de altel, permite destul de des inceperea uni nol faze a exprimări 1.4. Ticerile în cadrul interviului “THeeile joacă un rol fundamental în comunicare, Ele pot fi de pasă radieal dieriă. Astel, distingem două Gpuri de toed tacere ale și tee pin. e COMUNGCAREA INTERINDIVIDUALA > Tăcerea goală reprezină încerarea exprimări celuille și deopotrivă Incearca reflect acestia, lind prin urmareo Weare n adeviral seas al cuvinalui. Intervene itervievatoruai au ec (i tebuie să aii loc) în timpul acestor tices. > Tăcerea lină este o tăcere falsă și cofespande în mod efec ‘neti exprimării (ella: nu spune nimic) i continu rele fie iterioare (adică a unei actvtsi a subiectului). In cazul ‘ceri pline, ella este atv: EI tecetază, se gindeșe, cau. Liniile pline snt un instrument indispensabil pentru reoșta imterviuul, find inu-adevar desebit d ste în aprofundare și implica. Nu tebuie să e propunem, obiectivul ca cell să smeared mal dart, să exprime sentimente profunde, dacă ari oferim mijloaele necesare adică posibilitatea dea rehecta, e a se automaliza, de a aciona pe Indelete.. Therile pline sint asadar ut i indispensabile și fo nici un caz nu tebui tire rupe. Orice intervene a iterieatorulul i-o teere pin echivalează cu Berea vorbei, car reprezint feo agresiune, fe o manifestarea lipsi de inelegere. În ambele cazuri, consecin este deteriorarea climatului Ascultarea nf ‘converse dn via curen, asclarea ete o practic prea rsp. Prea adesea se ip consti mi ca ‘eam dacă snm spectator — că epice st prea pia use, că răspunsurile mu an legătură cu imeblrle puse, că scrsurie din cadrul unui dialog par să evoluere în pee ‘Accasth consta eleentră ne conu Is definită uneia cine primele cont ale scutiri: ca mu se operă deck dacă, n mod pardoral pracicinal se privează d schimbal eo imerocuorul a, dacă sceptă să perși dezvăluie toate la du, sociale, opine, acte, seatimenele n epică la cele enunate de aces. scalare se deăviește i-o en. tare imeacjnea simetria, cee ce de altel su implica pl că enunț ar cădea în va, că ce ar rine fe ecou. Aban- donarea practic comers, aul coasta due vio e Ia un interlocutor î all obigh pe practician la © renume poa: omnes pesteri, ne 9) mea int moe mal sca, Aca ee Pană Pipe wn pun inne bet ec mea, Seo eo ops unis, o xpi să, 3 ct See fire ot wns, ibe cook id SSeS Ewe nas co tin! sok dn er ai 197. Cel probleme ale scutiți ai fl de rece, een fray ee e meta In fe dn m ‘Stat toa, cn ae sabe ps eae TSENG; ctor uct dept, pen cn en 3 fe ‘ropa ce cet. ve Care ce Co sensl une econo fancies ps- sich ea enh in srs ere pa perie ca SE Minto ge 1 pei rm sp pă nete Cnfweton pen ue no i Sar tape een separ nl pbs se am ro e en pepe el cee ‘Sndce a camiare pap enprene de exc Pt Se ccnp co st tere wen eee, ds, in nl woe eo TEES SSP couime « rpetlor mle abi Saori cca slr se pl vot e a E deer cl ro sie 3 Er ecw ned sca ind wal termi. Dak SEE a d nota, ecu at en ora tine cet În aparea a dl bie ae, E ri doc ue Speen gece ia, e cel az ee, een ce în end să ac et page ăn eee tel că ea huts perso mpi, le ara due © coe assem wil nd ve, nl ante ct ms gn Spa sores cae eas moet cae aie), Sebel ese an ia cut dece ines ue i de a Pe ccnp pe rii ei ca A ete ae ee Loa. Picerea de af recurencut, de i sateni că i în tă cine apts dortor so fcă va condo în mod eset dez. ‘oltre discrsua subictuu fa gală mga, oaia de 3 e ‘ecunoaseadresind-e nul deviata allt in e de astulare ‘ee sursa une iuli exprimări. Cu că ubecnu se desco- eră ma bine expriinderse, cu at se va exprima al mc, Nezoia de af asculiat ete preeminen, find fundamen coved interven (rid: Blasi, 195; 99. 83.80) __ Prin uate; în mereu noadiresiv – ca de all în orice sine de abalareaprofunat at Vigo să Bi capat st cept și sii asumă tere celule Obiatie dill. patra imeriour, acd em in vedere că cea ee geertoure de amuzat, male nao se în caeobitival vita ct expr ‘mares, Să mu itl însă Că ac în el cer se regesc e ee nui Probe reper a dis dine o cere goal tuna pin, este una minoră Și aceasta uct ceaiul aca Te aș vorbis Și dacă acut rea celal ac observ, dacă Incercim 581 înelegem, aun putem st decodim ca up Ting: în cerea, cei emi ncn un ate ansa e sealed indicatori nonverbal care ne permits ne dim sama ‘rt probleme duct refectea sau esp să ieri 1.5. Aplicaileintervinlul nondireciv 1.5.1. Terapia Obtiută în urma usei seri de imervări, sidinea noodirctvl a verapeuuli permite cliealui să ajungă in mod progresiv laa se acocpea aa cu ese. Nesingindo-se ameninat, el devine capabil să se ineleap pe sine, ceca ce reprezintă prima cap în soluționarea problemelor sale rațe une reorganizări adecvae a personalități sale. În paralel se va petrece o transformare a moduli în cae el sabiei relatie cu cela: mai nd cu teapeati, spot ca li indivizi. Terapia inspirată din teoriile Ii Roger se Ileeiză „in ‘sens pe o bună comunicare În jterioru oului fre oameni. TENNICILE DE CULEGERE A INFORMATIEN s 1.5.2, Psihologia comercială Ete una dinte insrumentte de ba insta, dez în abordirile care in de domeniul marketingului, dar și scșunie de propagandă sau de peruadare. Pshologia comercială vzcază reperarea intre individ și va obiect. un Poza Pie preot de i e Es produs oid 1.5.3: Cunoasterea opiniei publice mentul mondieciv reprezint instrument absolut secesar pena lettres unor chestlonare valide, Sind stilizat In Ba crucială a aborăii chestionarului: aceea anchetei prlimisare, Este un subiect asupra cua vor even ind vom vorbi despre chestionar. 1.5.4, Formarea terapeutulut pentru ascultare Constituie suportul pedagogie optim î pregătirea terapeuti pena riizarea corectă a seulări i penta pertecțiooarea acestei technic, în cadrot unor stagii dedicate deopotrivă lucrătorilor social și managerilor de nzeprindere 2. Interviul ghidat Intervie ghia – su semis — ete il cel mal adsea pe teen sent Ara morta simplu: dup cum a pt, nm codice principal de ază ets accept a colt ‘Stuns cxprne În mule dine ancetl su ceeoleeprins se pont tema avem cva de informa punctual sopra wi ‘lm de me. Stu ne pute asa raul de awa 0 a» ereu pndietv are, ce ret, a perne celui. îs xp in pretnzin, Int pe în privi eesti, 3 temelor ca ae are aver eat de informați Tehnica ne. i ahr fot crea ema penta pelnpina această pene; Ge lel, vm vedea In cole ce urmează eh acest temic ene foarte ssemdnatoare co ea 3 nev noice, cu ‘eoncea ck prima implicit fz es ) u i « COMUNICAREA INTERINDIVIDUALK 1. Elaborarea unui ghid de itervi {nanta interviului propriu-zis, se stabllet o ist ordonată de teme care ebaie să fie abordate de către intervievat, Ghidul este alcdtut = în fețe de oieciele anchetei, de poteze, de rezulatele obținute aneror et. 2. Inceperea eevialui. _ Faas nondirectvă, Char dacă dispune de a ghid Ynervievatorul a realiza mai inti un înerviu nondiectiy, carcteizt în speci printr-o formulae lrgă gi generals a temei. Acestă fiză exe esemială: ea îi permite terapeutului sh obink de le interview exprimarea reacției sale spontane ca privire a tema props, 3. Introducerea ghidat Faza diecuiv. Atunci ed exprimarea în az ncodiectvă pare se epuizat, itervieatoru introduce direct prima dinte tale din ghid care mu a fost abordată de lien. Acestă far constă așadar în formularea directivă a unei noi teme. 4. Intoarcerea a atinadinea nondirectva. Explorarea aceste ol teme va fi abordată în spirit nondieetiv reform, sinteze 5. Introducere directv a une noi tee, apo explorare sondictivă. ‘itn acest caz va fi prezentată, spol aprofundată printr-o aide și tehnică sonâectivă prima ten a ghidului cares rămas esbordaă. Vedem: așadar că imerviul ghidat ese în esență un înerviu ‘onditectiv,accetuat pri introducer directive ale temelor e cate ficoul mu lea abordat în mod spontan. Această tehnică vizează în ‘mod explicit să profa de zranajele pe care presupuse o abordare ‘central pe cient, garanting in celți imp analizarea sturorches- tiuilor care 1 interesează pe intrvieator. În mod oarecum paradonal, exisenja ghidului e facilitează desagurca aestl tip de intervin~ in defn mult mai dif de reaizat deci ual nondiresiv. Și aceata ftracitexistena unui ghid – ‘eunoscut d interviewtor — riscă Să frieze sau să pesurbe Cons ‘derail ipl de aseuare pe care acesta o practică, determina în mod inconsien să supracvaluezetemele eaunjate de cient și pre. ecare TEIBICILE DE CULEGERE A DTORMAȚIEI o dicutatepe cate o îndmpnă în inervia spreexemplu,o problem’ e Inelegete, o problemă de reformalare~ să ulizeze phil pentru ‘$i rezolva proprie probleme apărute în sinaia cotereă. Prin mare, ghidul poate ina aprofundarea ciuda maur acestor diCulă,înervil ghida ramine intru meniu de bă penru aihovociologu cre lucează pe tren. EI să 1a bara une ale chici de isteria, care post i considerată una mare varasele sale: interviul focalizat 3. Interviul focalizat A fost reat de către Merton pent a soda fenomenele de pers dare în masă: de pl, cunoagerea efectelor pe cae le ae asupra publicului o campanie publiceară su de propagandă. Foarte puțin. ‘lize n Frana di motive greu de ile, else bacură în ulimit ‘ni e un interes crescnd în Europa, unde ese desl de frecvent stilizat în intervale de grup care vizează stalireareprerntrlor sociale sau analiza impact campaniilor de iformare a privirea * preveireamaladisi SIDA. Principiul său este 8 exploreze reac subietuli ao sini pe care a tit” (Maisonneuve) Tehnica 1. Toi subiecții care vo fi interview au tric aceeași state con- ret sau experimentală (de exemplu. au văzut un anamit fie). 2. Imerviul, ce iai putin directv cu puting, urmăreșe reacție sublet Ia Acestă sinație luă (e esempla, „Ce impresie va cut final?) 3. In prealabil a fst realizată O aaliză a siației concrete trăite, efninds-se wisiturile principale ale acestia. Vor fi studiate spa reach a aceste trăsături principale, analiza sai ofe- ‘ind un „ghid al isteria 44, Nu uebele să ne interzicem să punem eleva inecbări precise Posiil apicați 1. Propaganda studierea eacților la mesajele propuse, verificarea impactului lor asupra publicului. a COMUNICAREA INTERINDIVIDUALA 2. Bvidetireaelementlor majre le infuenei: efectele puli de argument su ae tipului de presenter. 3. Palhologie experimental: iteris foralizat permite inerere- e cumportamentelor in ame stati prin aalizara air dino ia sentimentelor trite, a iverviulu resi, oul în cadrul Eee orarul Bind dinainte sabii: temele sbordat, formularea i mera Enea Sare sea et cede whl precede, ce ca lene se emul Cala ramet Ya emi er Saroja Scour el opal aera ep ‘donne em chest a se o Ira sp Se tint eat e atac ‘macnn “uni chestionar trebuie si se subordoneze une reguli a cross ziare ec te aa cinta esa: ee a PA 4.1. Roi esențial jucat de ancheta preliminară ile de indiiz caracteristice populației sudate. ntervisrile Sean i cl iin aie COME cor chastionarlui: temele, formlares,ordisea întrebărilor, Pe ncst interval e vor opera ti pari de analiză de continu analiză temaied- Vzează canoagere tipului de teme sor ae de populația permit prin ware alcâirea a de roua re chesonar venele car ren in anced Vioara pnctl de plecare în sabilieatemetor ches Sonar. ii i | ‘THIMICILE DE CULEGERE A PYFORMATIL e > 0 analiză srucrurală: Consă în evidențierea existenței unei ‘ordi logice în opinie exprimate de populae în legătură cu tema abordată. Ordinea temelor abordate în mod spontan In imervirile anchetei preliminar va determina ordinea temelor în ‘cedrulchestionarl. > 0 analiză semanticd: Viează degajars limbajului uzat de populația ava în vedere. Acest limba va sal baza fazeologei Uulizae în hesiona ia determina alegerea ovinelor vizate în formularea nrebărilor Ancheta preliminară coeduce așadar ln elaborarea unul asin ‘ment care e dorește af cit mai apropiat posibil de modal de expri- ‘mare a pogalaei vizat : este vorba despre chesticearu preliminar. 4.2. Verificarea chestionarului preliminar. Prima veriune a istnmenului trebue să fe mal ap test, ot pe un esantion resrns. Obiectivul acest verificări est acela de a educe artefactele deconstructed a limita efectele negative ale, chestionării dintre care pe citeva le-am punctat cind am vorbit despre atid. Principalele operații vor viza așadar următarele aspecte verificarea efectelor uns formulări greșite: nelntlegre, ambi ste a termenilor, polemic, rezena „cuvinelorșoc” et. : = verfcarea rocii interne a chesionaruii: efectul de ordine, etal de bal, inebiri conagione etc ; verificarea disamici discursive: lungimea chestionarului, durata spicării ete. ‘Aceste derive verificări perie caborarea chestionarului final 4.3. Chestionarul final Prin mare, cestionarl fal va eb să e supă ui număr de reguli primă find să O amit ~ tatea la Populația exper erai în pus, ermeai tz rea să fe img suv: simpli, ic să e or d Ines de ete orce, i nici, ca ae ‘vine să ma presupună sii o explcaie aplicată i ă nu eri ito ierpreare Ext ls pete de evident, cică un » CCOMUNICAREA INTERINOFVIDUALA termen dă aere unor interpret ierte, a vom tă iciodat ca ‘Sgn ce ines au spun nenea de unde nesesatee Szatuna Limba lipsit de orice ambi e a re trebui să fe scene, n rie az n dace 120 e cine. Apo, ee necesar să urmărim cl dere cersuf nerves. De exemplu. vom prevedea Pits taca yim zh mise care”, carele va permite #8 aceata Penonar, asap să se exprine fit eta În plicarea client. delicate sa Pic wor fl pate petra situ chesonaras. De Se er Moe e deo pare pera ch ete moment în cre CO 86 ca ma ie, int tat iamica expindl e Ser pane act la usa sau pzeima nears salată complet, mining ul i punct. În pus, in cadrul chetoearuli ab eS oct cu ră apt-nomitel refugii” che ines ‘is moment in are chestionaru este elaborat deen, tft acctatorit id obliga să aplice în mod set Drncipis uni de funcționare, — în sti sive in vedere mele verii ale atenti i Pen ae va efect cu ajtorl ceea ce ami punea: diferite momente le iteviust vom regăsi eat sb 0 al frm, fu cre permite 4-4, Diteritele tipuri de întrebări care pot fi utilizate 44.1. Întrebări închise cazul nrearilor ocs, pol de rspuni ete fixa dist 6! Hint de acorn sn de scor). Ble alt wile penru a de dei obiective sau pen A cunaste unele compo: tameate sau opinii „TEINUCILE DE CULEGERE A INFORMATIEI a 4.4.2, Întrebări pre formate Sin cic eee ati, n sm i ca Gruia ea “ ai e răspuns pos ii lca reac ae SSL dn conta spa gt ere în pr e Cea ae Spin pranz a, e, pet E em teas pia mite a ale rapa 4.4.3. Scale de aritudine porc RI = tir PRE ergo SS SERE leg de muncă —— ars în fara dumeeaoasrat = ab nerd de intrare în para dumneaveasta? 4.44. nmebari deschise Întrebările deschise îi în ements ea =e ince reuse pre nse eta est mt mak oem atten + Geen al gi moons; > ; Nu mean propos să stem aici o inițiere în alcătuirea ums chestio- ‘at, ci doar să precizam principle faptalui că această tec este posibil. Relațiile dintre situația de anchetă și informația obținută putem emana regală general ca privire situația de comunicare Puia fue stractraa stil de comunicare și il de informație ovia exis o real dred Mai eact 2 ea eisioutia e alegere a informatilor ete ma ine sto oe st ast — isa e umane se pal nea Snot oa ec pe ae entire fa, ou a informagie objmute vor Boa iei SEE Se eee» internați Garten a ec Ding fc ey at as seme mal peroane es Eee cca devon neces. Dstt, cca a ee al oc nope ects coarne See eco ann ramen elma evooant se Juco nmi. TEIBACILE DE CULEGERE A INFORMATIE » ntrebărte in cade interviului Ci tp detect Irarebar nhise file a, lie, să ebtnem doar rispansur simple 1: Sine de acord?” Irerertdeschise: Ca ajutorul lor ober rspunsur mai explicative i mal dez neebări alternative: (era posbiliatea woe alegeri o alege rentă, oct ma se oferă ec devi posi. Aces ip de fntebare ir în ‘Soadaele direcive gt în read. 1 Preferati să me fais uni su marți” Ieevăr releu “mit oală persană det cea care pus intetare stim lear partlparea cela. E> „Dacă mă tare iedivi, cum ai raspunde Ia sera soucbere?™ înrebăroglindă – = “Teme expeditor sau In grup, ei răspunsul și reprezintă © ră de manpolare de male oi ușor de data. 1: „Dar dummeavoasrt ce credeti?™ i Irerebis-ecow Reliereael 9 parte a lave și o wansmit til depune, Bine vize, el Fneemează perfect peotr sl sua pe cea sl spun plczea în privința proprie iebări. 1 Chet el aga cea est imposibil, R: „impor (SA: Marie Now eo sys de vous ie paver, Persan, Pus, 1996, p, 232) u COMUNICAREA INTERINDIVIDUAL ot dei asl două mri desi decoman, tn me de na lr descr (9, chema e al ve Sile dealer e informa pere Bin scat, a SSPE sai represent ee cesar cate pene I coud ema stb PaO dor saa e SE aes pata tin cares cam ze în cena seacă int er Eee ei o caer eu conta ue enon cei i că im exoive, aed ssc de i pal de Be maiden. Exon cl al pic consi sonda do pini cafe die cara sue e cee nea neat oie —. Saale nesructurte de culegere e informat, a căror intru ‘pent eae interviul nondiectiv și caze snt adecvate pene a conn 9 nip non senine AEB ae pane. ice pi a căror falie ese de a fi explicative gratie unei răni caltatve gf easive ~ ntemelată pe o analiză în unl umăr de intervieairedus și nerepreenttiv {is punea de vedere statis TEIICIL DE CULEGERE A INFORMATIE E) Atel spas, în loc să vizeze o populație de dimensiuni imporante, aceste sud vor utiliza canoane foarte restise. Trebule să 36 pre generalizare, se bazează pe realizarea a 40 pind în €0 de imerviuri. ȘI, posing d a aceste 40-60 d interviuri. reușim Să determinim procesele comportmentale și motivational penru ansamblu uni popula. putin pacea: spre ccm pis, cham anl decile rr one. tal, ema de ate considera ant corespunde oor Up fare ieri de abordae a litt sociale. Depare de a se exclude, aces aber st î mo necear compemenare. ‘Aoalizaunei situa sociale, oricare a fica, impune 0 dublă contregre: T.eanoasereaecanismelo și proceselor moti ‘atonal cae i guverneai pe actor sora; 2 aflarea mda Incae aceste mecanisme se epartizează pe ansamblu populației re în vedere. Bland Ae al (198), Peter dan les vene sociale, Danoă, ai Dora M., Milet G. (981), Comment mener am enen individu, Dana, Paris ‘Gtigione 8. Male E. (1978), Let socicopgues, Armand me 0 oaie socielgius, Ceasca M (1985), L’Enqueenpoychosciologie, PUR, Pr Partea a I-a COMUNICAREA ÎN GRUPURI © Comunicare și procese de grup. – E] e Ten de grup nner Soe © Observaren și consemnarea proceselor de prop os Capitolul 4 Comunicare și procese de grup gS ea eft che ote spac wh ana ane eps, steer pid dear „Stei e în lose eal în mai ete prea rg penta a dein ebecl e sl al “Paiologielaocine + grup rere, St aceasta us grupul care ‘lt obligor Tuse. Cu excep Ini De Vischer (1991, care metri. majoritatea suorlo in de core în a considera ă um grup resins caprine de în 3-4 pnt Ia 25 de persoane Numim grup restrins um ansamblu de persoane care au posibili tatea d ase percepe și de a inerationa în mod direct și cre pat. ci o scvitate comună, grație unui sistem de reguli ide norme rmale sas informale De Visscher (1991) definește șape caracteristici „obligatoriu de nat în seamă” de ctre cl care dorește să califice Un conglomerat e persoane arepe up restrins 1. 0 untte de imp șide oc, cae presupune o reaivă proximitate io distanță interindividuala minta. 2. O rajune dea fis dea rămine impreună. 3. Ua destin retiv comun. 4. Posibilsaea formării unei pereeptit și a unei reprezenări a fiecăruia dinare membi despre coll. 5. Perecperea unei anumite „gropliăi”, obser de membrii rupa sms de persoane exteriare 0 (COMUNICAREA ÎN GRUPURE 6. Posibittaten unei interacțiuni si a unei comunicări efective, vale sau nonverbal, 7, O dură sueieă penta ca un eventual proces de istttona- Tiare să posta fi demant. ‘Stutieea grupurilor resrinse a prilejul un mam considerati de lcs de prtologie socială Da a Bethel ln salen, ca a generat experiențe mille i a dt nagtere tuturor tipurilor de metode de trop, pe ereu cărora cercetările ere snc se ininese ca ‘megalomaniace ale unor guru af în căutare d disc. poli. Cureatl dinamicii de grup elaborat de Kurt Lewin a produs oale dare cele mal răsunătoare și mai importante experimente din zarul pribegi sociale. Aborsarea lewinind și aboréarea clinică constate – în grade divers, în fapeie d orientării adoptate si de ‘biceivelevzate fasdamenfl prac unci oare mare număr de formatori sau de apeialiu pentra care grupul reprezintă instr ‘meatil sau Spaul de cra: Și aceasta intact ele două abordări Tai la ora actual refering esențiale în stdieea grupurilor ai intervene fa grupuri, aga cum afirma și Asziea (198 p: 161), ta de De Visicher: .Nu cunoayte Ia ora actuals deci dou ‘steme e refrineconcepmale care să permită o activate coerentă în grupul de formare unul sa constitit posnind de la Kurt ‘Lewin, cella porzind de la psihanaliză: “Niet unul dintre ele ma tae perfect: racic și cercetaze cortină le mbogateasc i de i YBazindu pe pe wn sitem sau pe celilalt putem desfăura 9 ‘clvtate soli de formare, eu condi să o facea in od coereit™ ‘Yom analiza deci ambele cuent,spunind top ceva vine și despre o a trea orientare toretic, cae, fH să fi jicat rol comparabil, prezintă tots, în opinianoasr, un anumit interes: ese vorba despre cuentl interaction. 1. Curentul dinamic: contribuția lui Kurt Lewin Sisemul eoretc elaborat de Kurt Lewin n legătură cu functonarea psologic individual (am vorbe despre el în primal capta) s-a Sovedit i de o valoare excepțional pentru inelegereaproceselor e grup. EI mareează un progres decisiv, o schmbare din temei coMnocane și mocese E aur E) comparativ cu abordarea traditional a grapurilo, așa cum se prezeata ea în anii ’30. „Abordarealeminian se itemeiază pe dou idei de teză: 1. Comportamenni unui individ sas al woah grup este tot: eauza determinat Ge elementele care constate sediul stu pthologie i social, Obecea, consideră Lewin, trbuie să fe aport intotdesua la situs, a ceea ce el mumeșe cînp. 2. Grupul trebuie să fe văzat ca un ansamblu de pertoane imerăependente. E constinsie un tot, o organiza, și nu 6 jtapanere sau o adunare de indivi. rama acestei organizații ete ctmpul psihologie al grupolui, cartă inglobează pe membrii acestuia ~ un fel de suporari mate. ale =, da i copurile acizi assele-i-mornele or te: În cadrul aces grup afla în cooditi ct mai apropiate de cele reale se ezvoltă va sistem: de tensiuni, uneori poze, aieori nepative, care corespund jocului drineler și al reacțiilor de aparare. Cond ere unul grup va corsa într-o sere de opera care vizează rezol- area este tensiuni i atingerea unui echilibru mai mol sau mai = pain stabil” Maisonneuve). 1.1. Funcțiile exercitate în grupuri La fel ca în schema (epocii individuale, grupul este supus nor ore extern (mediul) i iteme Gegate 46 mezabrigrepalu și de Bun de sien, Dă am se se, fxs pozitive releul drinței dea tinge um obiective determină un EP pee comport. ‘mental de propere, e capul 1) io primă fubcge a grupului unea d produce. Vein elizaea obiectivelor unea de pro- ucte cate asociată, cotat pe sarcină. ‘Tesiuniloe negative, car gonereazd comportament de etate. Je vacorespunde oa esa fncie grup: fani de conservare, uncie erei fa de probicmeerlaponae care rst să perurbe uncgonarea grupului. Punca de conservare se suprapune într-o oarcare măsură fant de suprereuie și est cea car i permite supusă se mențin ca grup. In practic, ca imbrac două forme Gera pi compenienare. a contuneeAtrA IN GRUPURE Roca de ctor, em ein în pre, iară i ura eblo sup Send Pe ra ea coor inter da ce ct pin a certa or vel cca Sn prt ideia neo de facie eros ata ops in sae eerie, rp potdă eerie potențială, dar într-o cantitate finită. În consecință, dacă un grup isi ae ceri în prod, a va pula sto flsesc penru ee cet over: Pucioare Bop pini Shed aces va plese eri pună engl sale ine esha produce cole cae vn conserve a, bd Se hiner lon Pr inal haces repare snp e vari eo fr al a eden ‘wee ml toh opera iver energese ale lu fc eenat animator eer. Cat tre fn ae ropa into de produce: 3 ‘Obie: ewe, progrel Cetra pe saci Pena de fection’: Li ‘Obst: exprinare, neta de conserve Ceara p comune în UP 9 Punația de restore ~ Oriativ: reducerea confiior Cezara pe dicutțile de relaionare ‘Teoria cimpului și nofiunea de dinamică de grep conduc la ormularea idai centrale a abordisitlewinene, idee care explică ‘tata și imporana acesteia rugul cate o aliate dinamică determinantă pests comport: ment membrilor săi. Alfl spus, n indivi determină grupul, i srupul suața de rap Ut determină pe indivizi Sita de grup ete o raliat specified, dinamica de grap capu fi redus suma comportamentelor individuale, Va individ ‘COMUNICARE ȘI PROCESE DE GRUP E) lasat nt ius de grup e va compora în cu la alt mod decit $e compor cină ete hat individual, indiu st în grup ete uri de indivi lat, lui sea de grup ete apasă nui sate d fre i de ein painea Bila că tensile provi în pare el imăvizi în, dz ee st da și tpl de {craciune pe care dezvold cca Și de un inreg ansumbii de element care depaete imeracunea în se: ore veri. area grout nr meu fc pi seca dac, tia sa cu sai” 1.2. Leadership-ul în grupuri Aborsarea lewiniană condoce a. analiză original a fenomezelor e leadership în grupuri: derul est o producție a grepului, lar procesul cre duce Ja apari sa este unul foarte simplu: 1. grup este un sistem aflt în sare de tensiune: 2. acest tensiuni duc la apariția în grup a unor nevoi, 3. ar oevoile determi apariția unui de. erupelu, poziția de der va putea f ocupă de indivizi diferi tn ‘moments diferite ale vieți grupului. Ea ma se asociază în mod obigztoriu cu o anumitl poziție erarieă, cu sanul socal al individului în gre Analiza usi grup presupune o ditnctic clară fire porțile Instioionae și sute Geri) și pole informal și funcționale ocupate de lider. Un grap natural (adică un grup sal) va funciona ‘al eiclea munci cind In interior shu va exista o corespondență nare cele două tipuri de pozii, ale pos, cind responsabilul desenat exerci în plus și funcția de leadership în grup. De ” COMUNICAREA IN GRUPURI miner, nonconcortanta dinre cele dook poziții (ef ma snt Tier, ir lider au si ge8)explicl un mare număr de bloaj, de confit sau eșecuri In grupurile naturale. lat de ce in ntreprin- dese gi cegaizaile care se conduc după ce ce se mmeșe tul management” s-au Gezvokat un curea și un model de forare al principiu de bază const tn alata scordat enone de. „e N azot a treet pe go exam e hes Eh să mule, să aplee Și să dinamizeze perle grupuyi, Noul manager este seh în al orine de idei, putza distinge două mari forme de luptă penru leadership imran grup: un tip de confit se nregistrează te do indivizi iter are incearc să răspundă ceeinsi nevoi (eae vorba despre competi dine persoane); s doilea caz posibil ‘ons în confctul dinte indivizi car mizea pe nevoi doainane tite. În aceasta stație, dpta pentru leadership rezălă da ‘Conflict generat e poeibiliatea e a alege ze mat mute nevi importante și pune ampreniaasupra acestui conflict. Dacă dia: mica de grup generează lupte petru leadership, această pă poat ‘onduce ao reparație a funeyilor din cadrul grupului tural Ti eri. Ese azil liderilor complemenari: unu indepiseste ea de peut cel: func de codteran ual este centrat pe sarcină, cell pe grip. “ 2. Curentul interactionist Dacă Lewin define grupul e ind un organism specifi, sito acraioatamuli dau seamă e funtionaea acestui pornind de ara in considerare a schimbarilornerintivideale. Grupa se df ‘exe pein sua trailor care se dezvoltă interoral su, fap ‘are exlade complet idea. de altate–ObservareafuseiOTEit ‘ropa va apar instromesul seal al descoperiri ia moment E acra ineracfunilor imediate se af ln originea gropulul ca State activi. Schimbul, comunicarea. stat elementele generaoare e grpuiui-Noringelegeasfl d c cercetătorul et mai cprezea- a acest curat, Balea (1950) a devenit celebru ma cu seamă COMUNICATE ȘI FROCESE DE GRUP s inerea a pont a uni eri deobeevare a grupelor Fră 3 conu sporea erei colder asi că inerte. sm pegijează elementi scoale const ale grup! în tin, care depleie inp biereiune’- Toul edu toca Și ‘desloge, separa manele și rluror insngonale, exe ‘oe mize ~ real uu inagiare -supandiviuae ee. eat” este proteste. Revolt > Ucierea tatu -> Consiirea de noi reguli + Stbiizarea prin ltoarcerea simbolică al carespende cu cactie proceselor pe care le deserie Face cu vre la grupul de diagnostic. Ne ali așadar în prezeaa uni ‘poten tortie sa nei amlize empirce cre conduc î erate ‘Mendice n riving oll fundamental al unuia gi aeluial proces organizat în jura elaților de dependent de grup. — mr ‘on ‘COMUNICAREA IN GRLPURE 2, Situații de grup centrat pe sarcină tehnica de conducere a întrunirilor ‘Aya cum a arat deja G, de Monumolin în 1964, foarte patine cereri sa ocapa de problema condocerii grupurilor de muncă, te spus de determinarea yin a caractersticlor opimale ale ‘nimatruts de grup, Ca tat acestea, principile de bază ale unei metodologii de conducere grupurilor centrte pe sarcină ~ grupari ‘aris propun atingerea unoe objective operaionale diverse — pot i ‘degnnto co destulă ușurință pornind de ln teorie cu privire ln fimefionares grupurilor și de la numeroase reflect și mării aparand unor practicii in domeniulpsihosociolgic. 2.1. Componentele unei situații de grup ceatrat pe sarcină Puncionarea acestui tip de grup rezul din influeaa simula tel componente ale siaței: sarcina, grupul și animatorul. 2.1.1. Roll sarcinii Dinamica grupului va fi deerminată de patra sarcinii etectate, diel de complexiatea acestea i de ipl acelor de comunicare și îi schimburlor pe care est ca suscepabilă să le inducă. Natura iawebărlo și a problemelor de analizat generează apoi anemite eimezsuri copive, anumite srvceui de comunicare io repartiție particulars a rolurilor și a sutelor. 2.1.2. Rolul naturii grupului {n afara personali și a repari ioerne a sutelor gia gol rilor, vo interven, fra tdci, și al factori: = ma ni imensul grap. Chit dacă din sale î domi a potem degaja O regulă strică, se constată că mărimea optimă a unul grup centrat pe sarcină af oscila inte 8 i 12 peneane: = nal doila rind, sistemal de reguli și orme care guvernează ocyoearea sa obi, ate din punea de vedere operational (manera dea bora idea trata problemele). ct si din pure de vedere etic alien care se recunoaye pe care se itemelază coeziunea sa); = apoi, miele personale și colective care itevi drct n motiva prupului și are acționează asupra schimburilor iteriniviâzale, tivorizină cooperarea sau competi inragrupală: = în sg. rețeaua de rela formale și informale: preiseată neunii, ea da mastere rul sistem de rela marcat de imoria ameroară a grupul. Ansamblul acestor faceri constuie le- ‘mental esengial al iuți: relația grupuui cu sarcina. 2.1.3. Rolul animatorului Statul animatorul, grad său deimplicare în gop și în arin ‘ompeen lu vor determina un anumi ip de anima, ltr adevie in lorie ui Lippi gt White prezentate tn eapitlul precedent, rezultă cu carte că sul adopatactionea direct asupra perfor” manei, a moralului și stricturii grupa. 2.2. Funcția de animator: principii generale Tipul de animație va depinde, bineânees, de obleiivele stației. Putem degaja ași cheva prinipi care se aplică turor simaților de grup centat pe sarcină 2.2.1. Animația este o functie Animația e definește un sat, și acesta este principal fndamental care definest animația de grup a cun cbui ea să e. Animator unui grup na trebuie să-și apere satul de animator, obiectivul li ind acela ca animația să fe exercită de grap, at a neapirat de el însuși (ba chiar dimpotrivă): faptul că un anumit membru al rupe indeplinete lain moment dat funcia de anime ete un ‘renimentpoztv al Vieții grupului înzucit face dovada ei aut ‘om ierae. Animator ec tă deci niciodată a upel pentru leadership sa petra preluarea conducert gropului.ljelegem asf problema gravă care rezulă din confuzia — fecvenă in realiatea profesională ~ diate roll de responsabil de grup i cl de animator — e no (COMUNICAREA ÎN GRUPURE a irunirior acestuia. Pe cit pesti, cele două roluri ar trebui să e exercitate de persoane difere, pean a pune astfel grupal ln 2.2.2. Funcțiile animatorului Sarevenima Levin. Am văzut (ap. 109) că faneionarea nui grup. ese optimă atunci tnd acesta i repanizează în mod adecvat esrgia nare stive de product și cl de conservare. Rolul animato- lui este, d fapt, local cea de facta gi de sigura împărțirea in: mod convenabil a energiei penta fiecare momenta derularii activitații de pr. În stung centre pe sarcină, funci dominantă 3 animatoruui va fi aceea de producție, funcția de regiare avind, dimpotrivă, o imporianță minora. Această repartj est inversă În frupurile cenuate pe grup, ud cenurlă este funcția de reglare. Dar în anemie moment, chiar tro stage de grup cenrat pe sarcină, uneia de replare devine esențială, inepliniea el asigrind exiara riscului ca tensiunile negative interne să pertuzbe funcționarea srupelu (abel 2) meat 2 Repara fncior siteului confi ca satura grupei 2.2.3, Animatorul este un observator al grupului Aniaiorul își va îndeplini corec funcția doar dacă este capabil să înteleagă manifestările vertale i noaverbale care puncează viata ‘unui grup, indcind înce sare e peste acesta. Codcerea corectă a unt nruniri presupune sadat o asalare a grupului și O țele- ‘ere a acestia, în care observatia st elementul ese, Taina De cae m 2.2.4. Alegerea tipului de animație Depinde de analiza prealabil a state. Dacă aniiaia unui grup cenatpe grup mu creo prep special, pregătirea tru ten rup cenrat pe sarcină est, dimpotrivă un speci fundamental 2.3. Diterite tipuri de intruniri Vom distinge patra mari tipuri de intruniri centrate pe sarcină – sind deoparte întrunirile de creatvitme, cărora le vom acorda © engi special, 2.3.1. Intruniri de informare descendentă true e infornare descendent au obictvul dew communica un ‘mesaj unui grup sau de ai transmite cesta anumite consemne, problema central care se ridică ind aceea a îelegeri, a recepăii corecaea mesajului de către grup. Rolul animatorul acesau ip de * intrunire ese deci fociltarea pusei în apicare a unu sistem de comunicare adecvat: un sistem Biaera, bazat pe exigența unui feedtack care permite verificarea mesa și adaperea acestuia în fancied țină. 2.3.2. Intruniri de informare ascendentă: interviul de grup ntrnirile de informare asceadeniă corespund simuțilo în care se de schimburi între membrii grupului: interval de grup au tebuie sa fie 0 succesiune de interviuri individuale realizate în grup el reprezintă o situație tn care discuția de grup este esență, ru m COnsunicAREA IN GRUPURI acocerează producția, stimalesză exprimarea și sporeste numarul de informați ss estimenie culese grate confruntării care se reali- azază în cadru grupul 2.3.3. Inanirile-discaie Obiectivul urmării de grup este exprimare și schimbul, în legătură cu ammtă temă av chestiune Gat. Animatoal trebuie să permită exprimarea tuturor, S-A granleze iecărul participant că îl a putea expune punctul de vedere și să asigure progresul discuri. fn acest tip de sue, funcția de egare poate deveni, in aurite moment, necesară, Servctua de comumicare cea mai adecvat ~ și pe care animatorul va acerca să o deziolte – este 0 strcturd omogenă. adică necestraliztă, în care fiecare participant poate ina în dialog cu ansamblu celorlalți membri i grupau, “Conducerea intraniritr ~ metodelege de bază Pregatirea Inui 2 Prope și sute pobenei ‘Natura problemei: 7 ment e toma necesare: 7 Acliza problemei: dierle dimensiuni de sut, subprobime: Cintrea unei eveanale metode de rezolvare. n În cz uni ttt cue = Pregatirea ebemei de disco (an, sucar) pncte-ceie, probleme de abort ele e) în tone cazare, planificarea si pregătirea păr inate train Demarara ferent 3) Definea oiectivuui: De ce? Definirea obiect: De eitre cine? ) 1) Verifieareacmogesititi informatie = punerea în comun informație: ilar ambiguizlor șa ierpreailoc. ) Deere mimatr TEzoaciDe GRUP m Detnirea vrei metode In nege de obiective, de problem și de consrngerie arin și se seaței Dacă ene posi se raza de V. Dezaranajee rural de masă = Sepertcăliae © imuena = Manipulare VI. Imports intel ale = Veicara nozanbigulați = Mențineea um bas moral (-» motivarea) =. Meaizrea coeziunii (-3 prezetaea punctelor de vedere minora) VII. imporana able ~ „Goanemnaarea memoriei grupului =. Isruncat al progresului și al elit = anulare (ntrumeaz a pri) alb Ge pune punt Ajutorul table) =. cenrae pe instrament i pe saris 3 sarea grupul =. liminarea din dcuge ndvidul care se ceapă cu noaren pe tbls (urd; 1-C. Novi, semiarite OIFRESID 2.3.4. inmrunirile de rezolvare de probleme fn acest caz, obiectivul este acela de a sigur grupului tate prem sele penru găsirea celor mai bune soli la problema cu care se ‘confunt, esenall lind fncța de produce, asociată cu funia de ia. Tori, sul de anima i pri urmare, fanctionarea [propel vor vara substan tn nce de natura probleme! tutte pentru probleme simple: animatorul cel mai performant este de tip deed El poste să joace un rol activ extrem de important în ‘cadrul discue si să dea dovadă de asoriate. Sructura de Comunicare cea mal posiviă este structura centralizatl. — Dimporivă, pene probleme complex, eficiența maxims este Gait de o siructurd de comunicarenelrarhizatl, care permite wilizarea uror poteniaitlor grupului. Animatoral va f deci mai pas deeds, mai ceirt pe funcia de facilitare 2.4. Tebnica de animare a unei întruniri 2.4.1. Pregătirea înrumirii n situația de rezolvare a unei probleme, aimatorul va efectua 9 muscă de pregzre orientată asupraproblemei proprizie stdie- ea natur probleme, a puli e informatiinecesae, a diferitelor ‘imensiun de sudat, căwarea metode de ezolăre, Th stata unei trunks scot, pregătirea coastă în elaborarea une scheme ce discațe bazate pe puncele-cheie epente, pe ches ile de analiza ete. Această etapă are roll de a faca munca grupului st de 2 redace riscurie apare unei ero metodologice în cursul funii Etica DE GRUP ns Ea trebuie să fie completat prin pregăurea conților Brice și materiale ale intruniri: organizarea spațială să faciitezecomani- carea si ineracienea (ip rasă rotund), animatorul să aibă la indemina varpt instruments indispenseile amas (de exerplu. tabla) et. O asemenea pregătire material este obigatoie, dece. rece organizarea unui spafiuadecvat este una dintre conde nece- are pena reușit oricărei mune în grop gi pentru realizarea unei msi performane. La inrunse, animators tebuie să padi ‘nur-un spațiu pe care il eunoasté deja, pe care ka put organiza, pe cae și I-a pututapropria gale cărui elemente fi vor permis ‘demarene inne. 24.2. Inceputultneranirit Animatorlincepe lnvusireapezentnd obectiv obec acestia. Obiectul es reprezentat de aspectl urmări de fnruire (ema, pro- ema, chesthunea), lr obiecval ete dezlut prin eturea moti lor care au dus ia abordarea acest obec, a rami intrnii Comtuzia dire able i obicciv este una dire cauzele apariției unor probleme în munca de grup, din această perspectvl rolul ~ ‘snimatoru find acel d a soca car ie cele două element și e a permite grupului să afle despre ce vorbește și de ce se va cura pe respectva temă. “Atel, se impune o a dosa sarcină: omogeniarea informatie. ‘Toate incertvinile care riscă să perarte functionarea grupului trebe inlturte încă de la iaceput lutea incevttdin! în privința grupului: se verifică dacă toată lume ste cae sat ceia parăcipani =. ieara incertzdind în privița sarcini: li meri graului poseda informatie necesae peste realizarea sarcini iar infor- ‘abl respective slat el interpeetate core șI în acess mad de către grep? =. tnliuraea {nerd prvin animator: se vezică ocd funcfia de animate si maniea de intervene a aimaterului ‘st lipite de ambiguitit penta grup. Această omogenizare a informației trbuie să aibă loc ittdeauna, chiar daca prezlail x fost ate toate informație necesare, truc transiterea lot membrilor grupului nu ne garantează că ele au fs recepate, cite sau interpretate în celei fel. 6 CCOMUNICAREA IN GRUPURE Acum, că grupul dispune de elementcle necesare munci sale, animata poate s- oreaeze spre u um obiectiv alegerea unei mode de vru au de sca). Această modă tet sink cont e ae variable de ara probe, prec i e obits și ‘osrngerile sitoajei, Ea poste fi propusă de ete ua animator, dar, pe ft posibil, ar hu produsă de grupul Insași. 2.4.3. Conducerea intruniri ‘Aja cai am semnalat mai sus, sul de animație va ține cont de ‘biecivelegrupui, de natura sarcinii și de costrngerile sai. ‘De exemple, cu ct grupul ste mai important canta cu ct sar- ina ese mal iapă, ca alt timpal necesar realizări ei ese ma sur, {ar enimia va final diectivă. Aniatoral dispute de o ing bate e deingereni e care a paza uza pene fivoriza munca de grup. = „Tipuri de intervenție – „eeiormulri, care permit mezabrlr grupului să aprofundeze = nurebiri în repică: consau în ar adress paricipanlui imaezarea pe care el formal î pus-o. Faptul de a pune 0 {ntrebare presupune dese că intervivatoral re él o idee n privinta răspunsului: = tmrebăn-sleu: sint desire evitării unei ceitări asupra animatoruni. Petre acesta din-atmă, ca coastă in rorien- area întrebări care șa os adresată spre grup în sab ul Său au spre un membra in particular; irae directă adresată unui parieipat, estima a iia ‘Compeenjele acestia sa 2 pemité si vorbeaseă n thomen- ul col mai propice petru el ° ~ Inirebiri de elucidafe: conta a reformată pew grup nu Coca ce se spe, cl eee ce e părece In sil acest fe pent at face să conglentizeze acest fat, De penru a ‘eclangs o activitate de reglare: —- simeze: reiau punctlé esențiale ale tntregil toni. La Interval regulate, ee ne erai să facem un blat, să wri m progesul inregistrat Și să tecem a etapa unmatoré ‘+ Roll nonverbatatl (mized, estar, privirt) CObservare fenomeneior noaverbale ese esesțală penta animator. fhuradevie, porsind de n anute indicat ponverbale (oexpresie facil, de exemplu), el ese în măsură să perceapă reacția unui timid sau a unui tacita care indică momentul ce mai potrivit cină Far pstea invita să intervină. Și lot grație comporameniclor nonverbal, de data aceasta ae sale, animatorul solicită i simulează paniciparea grupului. e. Limitele și pericolele turului de masă CComtaraparenelor și ideilor precoseepue, tehnica unui de masă ru ste una care să fivorizez exprimarea tor: ea mu aciează xprinareatimiilor, de pla. Pe măsură ce aceia ise apropie ‘dul, aeatea idulul mu Înetează să crească, și | eva ace să vorbească zace în moment în Care ea singe nivelul maxim. Apoi metoda în chestiune au permite cuncașerea opiailor tale ale membrilor grupului. Asa cum vom vedea în capitolul 7, cînd vom discuta despre experimental Ii ASch, turul de masă poate fi un ‘nstrument de manipulare extrem de performant. Infuenjai de primele puncte de vedere’ exprimate n grup, un anumit pute de participant vor verbaliza partcle de vedere majoriare~ chiar dacă tn costae propiel opinii ~pentra ase păstra n cea ce se pare 13 fio norms de grup. Turul de masă intzeteconsierabilpresiones tre uniformitate, proces extrem de paterni In sui de grap (Gf. cpitlal 7). Nom admit deci că tral de masă mu et 6 tehnicd de animație alti ect ta căzu tn ear informația urmări este ‘actual și nooimplicantă.“ +. Importanța tablei ară ulzarea unei table, pa pute vorbi deep 6 anina corectă! ‘Pune acestei sit fundamentale ~ “ab reprezintă suporal memorie colective grupului si, fn plus, al unei memorii care poate fin sab conto, din ‘moment ce ese vizibilă; =. este un instrument de simsare a gin șa retetie =. ste un instrumental progrpsulsi pin acea că facilitează simezele: ~ esteun instrument de reglare: noarea pe tabla duce la mobi lizaea sau intriea motivație. n plus, ea permite grupului să consientieze producția; ~ îm stg, ailiează eaohvarea unei probleme de mule or deli cae: cea pe care o ridică monoplizarea discuției de lire un m COMUNICAREA IN GRUPURI membru al grupau. Este metoda mumă „a pune punct cu Sjtorl abl” vrbarețu ete oprit in mod polities, patra puta fi notate pe tablă ideile erumte de el, apoi se dă ‘ving sto membe a grupului In majoritatea itrunirlr, folosirea tabel nu se dees ca ine instumennal sinatoruui, ft care i oșurează munca, ‘Satin, în plus, să evite cele două consecin pe cae le implică {eecerea a tbl a mi participant: tabla fie este ila ca suport care permite exercitarea func de der, e, dimpotrivă, ea elimină ‘evil prin actvitatea tens de tregisrare sau e secretariat pe cae o presupune 2.4.4, Sfin întrunirii Orice ruzre trebuie Să se cheie prin sister fală care pene în evidentă puoctele eseniale ale producției grupul. O asemenea ‘Sten rebue să prezime nsambia oraibațiler inclusiv punctele e vedere minoriare. Enunrea scetor are funcția de a menține ‘hobitzares prim membrii gropulu, a căror opie mu a fost mega de lf, care ma au fost reat de cell participant Neareați de bund seamă, dar fară îndoială îelei. Simplu fapt de ‘1 mation pe minoritari crest nivelul or de adeziune și proporția e adapare ln acele măsuri cu care S afl în dezacoră. Simeza final ne pecmte să afm situația în car se găsește grupul, unde a ajuns el, să verificin elegerea corectă a decizilo, în first să fecunoastem contibuile și concesie fetal ca ete un istry ment de pregătire a inirusislorvitcare si de menținere a unui amuza nivel de modagi în grup. 3. Principii si tehnici ale creativității în grup ui crenvinte proces pri caren inv (a în sop), Naat tro Safe aut labored un produs ou axa rig, “Mapa cazanelor stil at (Abi, 1984, p. 199). {ons (55 amanat ie că ppl een ii tim pă dezvlarea cea, cea ce Fa cds Ia inven pi mal ech sim cunosete dare whic creatii de – rup: brainstorming-al. De atuoci încoace sau dezvolit un număr considerabil de instrumente ~ individale sau colective ~, ts, dincolo de această divesiae,repisim inttdeauna iceeast prin. ipl de baz, 3-1. Principii de bază ale creativității în grup 3.1.1. Importanța climarlui relational Pentru a e dezvolta, creatvtatea în cadrul grupului presupune un climat cală (relații socoafectve pozitive), spontan (exprimarea cea ‘mai ibră cu putin) și ude (Gestindeeea și jocul citind ‘area spirialul și păiunderea îer-un univers mai puțin marcat de consringerile rani. 3.1.2. Importanța atitudini de non-evatiare ‘Teams d judecata celulalt este una dine finele cele mal impor- ‘ante a caleaergiafii, Ca urmare, In toate staple creative de arup,evaluarea este respinsă sisemate gi fern 3.1:3. Necesitatea eterogenitiit grapului lerogeniatea grupul un privinta audio, ct sub aspect ptitdinilo) este o srsă de bogăție, itruci fi permite individului 3 se contrante cu Me diterite gist uzeze gi de alte competenge In afara propriilor competent — tor aia factri ce fmorizează creati vitea. Dar e poate fig sursa unor locaje ideal: inibare în a acelor mein a grupului perceputi ca mai competenți, blocajul comunicării ca urmare a unoreonficte de tdine et. eregeniaea ete o potential sursă e conflict sociocopntve Lucrările Int Hal i Watson (1970) permit evidengerea faptului că cerogenitates grupul erizează creztvittea, în măsura în care aceste confitesoclocognltive sit analizat i reglate pe loc. Atunci ‘ind stresul asocia terogentăți grupului este reds ~ de exemplu, ‘rai vigil sau comunicii -.eectele pozuve se cete ter tentați s pot dezvolta, promovind un nivel ridica de creativitate. “Această amaliză dezvăluie de allel importa Și ecesittea unui ‘anume tip de leadership sas de animate In grupurle de creaiviate cemrae pe repare și pe instaurarea unu cat reason poz. i… aa mm CCOMUNIEAREA IN GRUPURE ‘Tt ate, existent în rup a unei misi active si consistente ste un factor deoselt pentr creatvtatea unu grup. Ceretileex- Derimentale consacrate acestei chestuni (Nemeth i Wace, 1982; ‘Moscovici i Lage, 1978) coacond In privim existenței unui efect tera a ifivengeor majorite fai de cee minoritare. Într-un rup. majortats exe deosebi de cclenă peat a antrenaansam ul acesta pre sole corecte, în cazul î care natura acestor soli ete una ,obiectiv și conformist. Dimpotrivă, existenta unei ‘nino permite decetraea grepulu și fnorizează apariția unei fol soli ec e performaagl superioară In priv orginal 3.1.4. Necesitatea unei structuri omogene de grup Principiile enuniate anterior (climat pouty eterogenitat) implică cxistena nel trenuri de grup care permite Becăruia să se exprime ‘Gt ma liber cu pings. Aga cum vom vedea, de altminer, mai ez (in capitol 8), structura de comunicare cesralizat este un obstacol major in cala creaiviti 3.1.5. Un tip special de animație ‘Animator unui grup de creativitate se confrunt cu două obectve care pot părea contadicor Pe deo pate, el trebue sh fvorizeze {a maximum eliberarea spiritual a graf i sponanetteaaces- ‘nia, ceca ce presupune că na trebuie wb nel formă ă dea dvad e prea mută autora; apoi, în egală măsură. el ebuie să vegbeze în espectareastret a anumitor reguli – cum ar fi non-evaluarea = sis intervin pen crea șia mentineo activate de grep dinamică ‘rapid Animatoul unui grop de creatvitate va f agadar directv în forma, dar percipativ și faciliator tn fond. El exe ee care pro- pune instrumentele, exerci și sevengele manei care acționează iret asupra membrilor gropului pena a declansa sau penru a acecera producti gl eventual produce e insu, impulionin astfel grupul sau relasindul dupa un moment de ivetnc, fd ns asi ‘aloriza,binelneles, propia produce. EL este preocupat în mod constat de exiteța unui climat cad, producti și lips de critici au de evalu ca priv la se și persoane. In privinja modula de reglare, animatorul inervine doar rareori: grupul de ereativitate nu s preocupă de rațe interne și d experienta sa; el „e mules ‘Tonact De cau m săproducr. Dac în grup exist anumite tension negative, animator va incerca, prin intermedi unu exerci de ereativate, să ofere grupolui ocazia de a le reduce, orienndusle spre actvitatea de Prodeete, 3.2. Exemplu de tehnică de creativitate în grup: Prainstorming-ul Pus la punt încă din 1998 de etre Oshorn, pe atunci directa al une ageni de publicitate din Stale Unit, Brainsorming-l este o tehnică simplă, are a cunoscut si cunoase Inc un succes cosside- ‘bil. Utlizat de majortatea serviciilor pubice american, precum i de o mukjme de itreprinder si organizații, raintorming- ‘imine astăzi ~asoiat, de bund seamă, cu tence derivate – unul dintr instrumentele majore ale marketingului. Tenica escoperită de Ostom se intemelazd pe două principii sau postulate d buză. 4, Trebuie să disociem inte funia de producere i cutare a elor și fncția e erauare și jdecare (pozitivă sau negative). * ‘Acetprincipi tă a baza tutor teal creative ~ char și a ‘celor mai recente —, Be ele individuale sau de grup și pe baza ui sjungem lao consecing simplă, dar elementară, seca că demersul creativ debeieazi prin realizarea succsită a două fae distinct ~ oază de creație pură, numit n general „fază de divergenă”. de mină beră”, isi de absolut orice constinger; ~ 0 fază de intoarcere În principiul reală, mamită „fază de convergență”. Aceasta est singura fază în car putem să aruncă o peivre ert aupra produce și să operim o selecție asapra unor criterii precum fezabilitatea, costul, riginaitatea, definite în funie de obiective. 2. Eliberarea creativității e resizeaz de preferință în grup, ca condi ca itrunirte să fie corect orgsizate și animate Tehnica în sine canoase iei faze Prima fază vizează pregăirea, const în constiirea unui grup e 10-12 persoane (pe ct poibiletrogen) și dlimiarea temi de saudit. O problemă compleză trebui Gescompusă int-o sere de salbprobleme, care vor fi abordate succesiv. ~ ie. «i m CCOMURICAREA IN GRUPURI A doua fază (faza de diverges) ese reprezeatată de gina propria is d brainstorming, are o durată cuprinsă reo jumătate e oră și o ori și este asigurată de do animatori. Obiectivul fiat grupului ese acela de a produce ide, conformniadu-se ltodală srmătoarelor paza egali (6 chesaral de Isp. 123); = tntimpl edigelor, orice judecata etică (poztvl sa negativă) cae tit interzisă: — icurajrea imaginației libere (a beri de imagine): toate ace chiar și cele ma extravagant și ma ease trebuie să fie cml; se urmăzete cantata Selo, a calitatea acestora: 2 in sist, exe indicat «furul” de idei de la celal cu alte cuvinte, delle mise de estul grupul pot fi asociate, combinate șicontinuae: n cea dea rea fază (aa e convergent. elită după eins de un grup mic, eventual diferit, se a efect munca de wire, de sec ide judecarea producție grupului. Se pare că putem consi- ‘Seraci, În medie. dinar idee emise le-o geting e brainstorming, 10% tm uta, ‘Mai ca seam in Satele Unite (of: Rouguete, 1976), s-a tncereat realizarea unor verificări experimentale ale Drainstorming-al Remtatele acestor ceretici sit dese de care, Ins ar fi bine să se sprijine pe un număr mal mare de ier; ele confirma impor. {anja diocieri demersului creativ in două ape, ceea ce permite Oare creativității maxime Cel de-a doilea postat ui Osbora dica uncie probleme, traci aceste cercedri, asemenea tezuror elor care utlizează ate pardipme, mu ne perne să sutien că producția mu rup (i ma doar sob aspectul creată) este supe oară celei care ar objine de In aceași mame de indivizi, ați izolat (ef. Moscovci i Piele, 197). Principle creatvita de grup -fhurniie wvie! scopul dea produce de vor rine relay stele dct participa vor f dramas ielesp și să respecte muie regal. It le pe priscipulle pars: 1. judeca ered exe ccluă. Cri idellor tebe să-i fe ert alt moment; 2. seurmăree cartea. Cu ck numa ideilor exe msi mare, ut probable dea one tei base creme, 3. imaginația bert ct binevenită. Cu că seca pare ma sb- surdă, cu a ete ma valoroasă; ete ms por să esti | © ide orignal nerealst imo de fezabl det o ice Tuna nna igi 4. combinaie de iei și ameliorarea ideitr sin priviegiate. În aa propiior de, patcipang sn înv să prezinte sugesticupeivire la mloscele e a ameliorate coll, să are cum anume pot f combinate, în cina lo, doo sui tel ei petru a obțin o alt.” (ură: după AP. Osborn, 1963, imagination consracve, Dano 4. Observații finale Ie ste ct ia og. ia ‘eo tty mi a aa ere eee grupului. Însă, indiferent de situație și oricare ar fi obiectivele, zi et dete ra E ss i m ae ia n dee tere e i pt mu era Aa mi eo ed nori a ea 9. ci img, Se es ee eat Fa oral oar că i. a E ‘COMUNICAREA IN GRUPURE Repere bibiogaice Ade G., Glte A, 1975, La Dynamique des communication dans ‘rapes, Armand Cota, Pats Abie], 1984, La crai es popes” In. Monor, Peotone cale PUR, Paris, pe. 19528. Taci ©, 1999, are et tectnigue du gripe de dag”. în “ui de Paycotoge, numa seta + Groupes, pp. 317-420. Moca R 1967, La Condit det rduions, ESP, Pais Capitolul 6 Observarea și consemnarea proceselor de grup n ciuda criior a căror țintă snt, două metode de culegere a intorațile priviag fnețioearea grupurilor min de neegalat pink în zăele noastre. Una die aceste metode se ocop de aspectele perceptible, de schimburile dn carul unui grup de discuție: este ‘eto categorilor, afi Bales, Cealaltă vizează, dimpoivă, deg area proceselor mai profuse, cel mai adeseaimpesibil de observat * în mod direct, a elatiorsociofective are unesc pe membrii unui grup, și aci avem de- face cu sociometria, inisociablă de mumele în Moreno, 1. Grila de observație a lui Bales n cea mai pură aie a curenul interactions, în cadrul căruia fot unul intre eorecieni cei ma ifveni, Bales isboriară tn 19500 gril de obeervaie vid ca obiectiv expicarea intzactiunior ai cad iarunieilor discus 1.1. Bazele teoretice deea de In care pornejte Bales ese că obsérvarea inteacunilor efective ale unui grup permite 6 mai bună canoașere a grupului respectv, dar i descoperirea regulilor de funcponare po care le repisim în tate grupurile ce se confruntă cu 0 anumi sinzaie. [Lacrnd cu grupari reunite pentru a discuta pe marginea nor teme Se a 6 COMUNICAREA IN GRUPURE date el susine cf, pe baza volumului și a ipufui de interacțiuni ‘bserate, se vor sabi difeiele statute ale grupohi ‘OBSERVAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP Tabla 3 Categorie îi Bales organizarea lor ‘entra aaa tensinile pe care le genereaz sarcina în gropul de participa, scegta vor dezvola două pur de comportament unele, operatori, vizezză progresul și stinger obiectivelor; cele- te, socoafective, sea în legătură cu eacile emoyonae suscep- tibie dea apărea tre membri grupul. Interacțiunile vr osia în ‘mod constant ur poll operational și polul afectiv, Becare membru al grupului jucind Un ol singular n evelutiaaceste dinamici Prin urmare, observarea dizectă a imercțuali va permite canoaserea progresului pe care iregisează propa și rolurilor pe care le pată in acea contest ficare din membri săi. Dinamica unui rup este constiuiă de tipul de itercțun care se dezvoltă în interiorul so, e repara rolurile pe are Je crează acest iterac= iuni i de evoluția lor în timp: «1.2. Instrumentul de observare: categoriile lui Bales După observares uni numar foarte ridicat de grupari ~ grupari de formator, grupuri de diagnostics echipe de Ira -, Bales elabo- ează un sistem bazat pe douăsprezece categorii: Acese categorii ‘eau din definirea 2 pase dimensiusl primare ale iteraciunit sociale: = probleme de orienare, viza objaereaunel defini comune a situați probleme de evauare a poducte! grupului: = probleme de influent: contolul celorlalti; = probleme de decizie; . probleme legat deexstena unor tens re mene grupau = probleme de coeziune a grupului, de imegrare. Dat fin că fiecare dint aceste dimension poate do mayer fie unor interven pozitiv, fc unora negative, 56 bin doadsprezece tipur diferte de interactune(¢,tabelt 3). „Tel tipuri de iterente se grupezză în zoia sodloenojionala poză; — 1 Soda: dt donde ont. ‘lea! pie ME 2 Deer: cous să dimen esane, hme i, be dlrs ait 3 cond: conu, sect wet, lege. 4 ce sage adc cae sped iterate tape pala, sie, i primă Station donee 6. Siero orenre,informens, ‘pets Cică contrat 2 Sole crete, informatie, opere contre 8 Solio pine, o cate, o sais, ‘primar on somes 9. Cere sgesti, recomandsi pose ‘nie dee în. Decat: depot, ping ia mod te hi a e In. Tansee o sun, cere stor, mega da dca, iii 12. Amaria: dona de opaițe. i [deny nh rp, 2) Bbleme de comunicare tc 3 FI 1. 2on loan pe «lee ma COMUNICAREA ÎN ORUPURI =. Categoria 2: Destindere Manifestari spontane de destindere după sau în timpul unei veasiuni (de pil, rise sau surisuri lipsite de agresivitate, lum), © Categoria 3: Acori Analiza cesti ip de intervenție este mai complest,tnsuct m deface cu un rspuns a 0 tă intervene. Ca reacție la © intervene din categorie 1 sau 2, acondl este Un indleator al rezervi, al modestiei, al respectului fa de cel. Ca reacție Ja o intervenție in categorile 4, sau 6, acestă intervene este expresia interesului, a pecepiviții în raport ca ceea ce a fot propus: ca reacție lo later veaie din categoria 12 (antagonism), cava cipita o semnificaie de supunere, e emană a propriul panet de vedere sa de insatisfctie în rapor cu anumiți membri ‘+ Categoria 4: Se fc sugestii, propuneri în vederea ei acțiuni ‘+ Categoria 3: Se exprimă opinia proprie, în privinta realizări sarcinii că și în privinta comportamenicir celuilalt. e. Categoria 6: Se sugerază o oriestare. Orie act care stage tenia supra unui aspect pariul e. Categoria 7: Se solicită o orenare, se caută o verifeare sau 0 contrare, e. Categoria 8: Se solicită o opinie. Sin intervene care a dept biect un efrt de evalua, vizind stimularea exprimării unei inte sau a unei dorin. =. Categoria 9: Se cer recomandări, sageti de acțiune. n sg, te imervenicorespund unor react negative în sfera socioemotional: e. Categoria 10: Formularea unui dezacord cae ebuie snalizat în fineie de natura reacției (9. izebarea 3); dacă, e exemplu. et vorba despre o reac l interven din 2omasoccemosional pozitivă (categorie 1, 2 sau 3), ca este expresa une tidini ci, formalist, sou a una ref de a se asocia a manifest de rin emotiv ORSEAVAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP 135 e. Categoria II: Crearea de lesin, semn al unei retrgeri din rup sa a emouvid =. Categoria 12: Antagonism; atitudine autoritară, dogmatică, Mezarea statutul celula, apărare excesivă a propriul stat, 1.3. Metodologia codării Pentru a categoriza o informatie, observtorul trebe jin cont de semnificația acesteia petru persoana căreia se adresează seit dn aces punc de vedere este așadar sezanificața fiecărei interven pentru receptor. Parta de iterpreare carei revine observer trebuie să Be minima; e uebule să codez in uncie de vena fcațla ‘evidend a comunicării, cu alte evite să min Ia un nivel relativ superficial al comportamentul. Cit despre categori, de Vizcază natura imtercțuni, im conținut schimburilor pe rginea temei de discuție. Uniates de observa ee, aa cum spun Bales, ce! mai mic segment de comportament verbal și aonverbal observabil, suscepti efi clasat intro singură categorie”. Unites este de fap semnifi. ‘aia și est imporan să ne amin Că Bales e ocupă de ans iteractunilor verbale și onverbale, pe cae le calegorizeazs. 4. Avantaje gi limite Chiar dacă este dificil de utilizat in situația de observație directă (deși se pot utiliza formule reduse” ale categerizări, cum ar fun sistem capata categorii: reale socioemoyionale pozitive și negative, emi- terea wor ofet și cere de orientare) categorizarea hi Bes rine ‘tld pentr a defini anumite profi (individual sa coectve) de itevcație, pentru aaliza aura evoluției relație cine membrit erupalui în impel unei tntrunii. Ea perie o ceantifeare, prin efeirea a scorurile itracganii pe difertedimensiun, se o reall valoare pedagogică pentru formareaanimatorilor sa a observatoior de grupo oferă o define selena de cară a stlurlor de leadership. Pornind de a acest ip de instrument, Bales 2 put formal ora Lideritor complemenari în grepurie de disci: um der centrat pe sarcină, Specializat Intra clan funcția de producti, și un lider care diiează i reglează schimburile de ordin wo [COMUNICAREA IN GRUPURE fect, Pe baza sceorasi date, lansează sipoteza unei regulii în itănpurea proceselor de grap de discs, unde se observ ‘notdeauna acceași succesiae faza de informare petra Incepu, apoi za de evaare, za e imună i în srp faza de decizi Aceasta metodă prezint ttași două inconveniene importante, bine puncate de Benivois (1995, p. 14), Pornind de la codarea imeraciuii persoanelor (cl mai adesea tn nami de dowd), „ca se condamnă la nepljrea a numeroase aspecte se vei de grup care ‘a îi găsesc fundamental in ela imerpersonale” și lasă deoparte stautele formale ale diverșilor merabr ai grupului. În al doilea find, ea m reuse Să taleze grupul alfel deci sub forma unei sume de fenomese,săpindu- prin urmare procesele d grap înelese ca tvaliae. Asta, un „pr de grup” mu ese alceva decit o sumă 2 sprofiurilor individual”. 2. Abordarea socioafectivă : soclometria n 1934 apare fn Satele Unite un studiu al ll Moreno care prezintă ‘ociometria pornind e ao sere de cercetări nzeprnse de aor în lagire de persoane deportate și o istuțe pen tneit linc venț. Succesul abordării socoafetive a os imediat și considerabil. Încă din 1936 apare Soclomarie Review, ocultă un an mal drei de Sociometry, care va conti vctora esengial al difuzării cerce- vailor sociometrize, Din 197, sub impulsul it Mascorps, în Frana ‘metinie, Moreno afirmă că sociometri vizează „descoperire ive- tului profun al sector societăți so sehibare a societăți azată pe aspecteledinamice se structurilor ale”, Se punea problema. nici ‘ai mult, ii mai puț, de evidengacauzelesubiacete, sri Pshologice al fenomenelor sociale manifest Instrument care asigură studierea obectiv a rela intrper- sonale, ar trebui ă permit interventiaasupra comportamentelo de OBSERVAREA §1CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP 131 rup sociale reale și modificarea lor corespunzătoare: sociomeria Se aim că de ln nceput ca un istrument cu sop empiric, pus în sua transformării srupurlorpentr le asigura 6 fancionare ‘mal armonioasă sau o performan superioară. 2.1. Cele două noțiuni de bază 2.1.1. Noțiunea de tele Ete cea mai mică unitate de sentient tins de la w individ la ltl. Inivizi sn lega prin te ele, ei puri de relații de bază posibile: aracia (simpatia) respingerea agata) și indiferena” ‘Aceste relat sine consent i pot i vzbalizate, cu condiția să se isescă modul de chestionare Gel mai adecvat: acesta va fi estul Sociometric. 2.1.2. Noțiunea de atom social Orice individ este deopotrivă eițtor și receptor al setimenelor din această perspectivă, Moreno definește cea ce el numește * cea mai mică votate socială vie aoenul social”. Atomul social ste consiuit ciarun individ și ansamblul legăturilor afective, reprezivă macleal de reli ce se constinie fm jura une persoane. ‘Combinafile de ma mii atom social formează structure sociale. ‘Asemenea atomul fie, atomul social mu este vizibil cu ochiul Iver. Pena a1 descoperi, va trebui să uilizăm o tehnică specială, ee va permite Vizaalizarea ivizibiuli = aceasta va i soiometia. 2.2. Principiile tehnicii “Meta ideaifici și consemaii lait socioaecive exe simplă. a constă în utlizarea unui cbestonar eae le permite tunror mem rilor grupalu st vorbească despre relate pozitive sau negative pe cae le inten c celal, care rebuid să verbalizeze attain de slegere și respingere ia legtură ca partenerii săi ‘Chestomanl sociomtrie e bază cuprinde dour două intretări: ÎL: Cu cine ai prefera să crai împreană pentru a efecaza atare activitate? (alegere) i. OO – m [COMUNICAREA IN GRUPURE 12: Cu cine aj dor să nu Incralimpreo’ pentru a fect această viat? (respingere) : La acesteitebar de bază, Taguir (1953) propane să se adauge incă ouă Intebisi care ar Viza ceea ce el numește „perceptia sociometrica” și care para fide o extremă importată ntact „nici un comportamee interpersonal nu ar putea fi oeles arda cundagte maniera in care se perceput relaga de ctre persoanele implicate”. „Un om plasa Int-un grup acționează i reactionea mu ln funcție de anul su socirmtrie real, ci conform poziție sociale pe care crede că o ae, fancti de percepția să cu privire legăturile care 1 unese ca ceilalți” Bastin, 1961, p. 12). Această dimensiune cu stevăat undamerială va putea analizată graie 3 două întrebări complementare: 18: De cine credeți ă si fo ses? În: De cine ereeti că ai fst respins? Viditea răspunsurilor, precum și respectarea regullor deoato- Iogice presupun indepinirea unui anumit pură de condiții = Grupul trebue să aibă un minimum de iecu comun pent ca relație socioafective să se poată înfripa. = “Tehnica trebee propusă, mu impusă grupului. = Conidenlliatea ăspunsurlor individuietreuie să fe strict santată: niciodată nu ise vor comnica grupului răspunsurile ‘reunuia dintre membrii săi = Crieriie alegeri webuie să Be explicate (Consrigeze tehnicd majori), race răspunsurile date trebui să albă consecințe concrete, efective și rapide. Această concretizarea rezltaelor ar drept obectiv, pe de o pare, si implice pe indivizi în alegerea lor și, pe de altă arie, să-i motiveze penru producerea de tăspunsur autem, tn vederea obținerii un rezlae efec- ‘ive rele: constimirea unor grupuri de ner, a unor grupari de perecere a timpului liber sa, un exempla ma conc, păr fiea pe dormitoare. Numărul de alegeri portve și negative pote fim su ier. în fețe de obiectvele urmărite, s poate ere membrilor propa să desempeze două, tel, paru su cinci persoane, dar limitarea reduce posibilitățile Ge analiza i important statică a indicilor OBSERVAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP 139 sociomettici: în general se prefer ca indivizilor să i se permită să fact umărul dort de alegeri, CConsemearea rispunsurilo individual la chesioae se poate efectua intro siti colectivă, dacă acestă iai permite un ano- ‘simat eal. Cl despre intrebile puse, formularea lor trbuie nai. ‘at cu grijă, pena a se evita reacție de respingere sau blocajele (aste, de pl, mu se treabă niciodată „Pe cine ți respinge? ci „mai degrabă „Cu cine si dor să mă ucr tnpeeună I”) tru: ‘ment simpla chestionarul sociomerie poate f aplicat unor grupuri de dimensiuni relativ importante (pin la 30 de persoane). 2.3. Indiei soclometrict aici soctometicl se caleuează pornind de Ia analiza matricei sociometrice un abel ca dow coordonate în care se vor eta răspu- urile Becărui membru al grupului (gura 6). Matrices constiule ‘instrumental de bază tn analiza ociomerieă, informatie pe care le Recperi AB oc op A ZI 2 Biv ov Sms ¢ OZ o ZII > Ze ra eCetTvyret e Pour 6. Marcea socom slegerior(P) sa respingeilo ©) 2.3.1. Indici soctoafectivi potitvi 1. Numărul de alegeri primite Defines popularitatea sociomeică. Un individ este ca stai popular ca cea primi un mumie ma ridicat de alegeri pozitive. 2. Numărul de alegeri ewe Indies ezpanshiatea pov a Os m COMUNICAREA N GRUPURE 3. Numărul d alegeri reciprece: Compleează indicele de popularitate i ses nivelul de inerie pozitivă a inâividuli în grup. 2.3.2. Indici socioafectivi negativi 4. Numărul de respinge primite finest proporția e excludere. Seva spane că un individ este cp aft mai eehus cu et va A ținta unui număr mai mare de respingei 5. Namirul de respiigert cute Reprezintă expansivitatea nega. 6. Nemi de respingeri reciproce ‘Completeai indicele de eeludere ieste un indicator al insert negative în grep. 2.3.3. Indicii percepției sociometrice 7. Nurul d indivizi de care subiectul crede că ete set (8. Numărul de indivizi de care subiect crede că ete respins Acest dl idei permit eanoasterea mașinii de sine a fiecărui {vid aflat în siația e grup. Ei pot fi comparaica alegerile și respingerile fective, obinindu-s anti nivel de contin tzara fiecăruia cu prvie la locul Tău în grup. Este cea ce e nuiește acuitate percep, 9. Namiral de indivizi car se cred aleși de subict. 10, Numărul de indivi care se cred spini de subiect. ‘Unimi doi indici sigură accesul a imagines pe care grupul și-o face despre fiecare diawe membri ti (oarnumita imagine de sine la cela), exattteapreviziunilor puta fi și în aces caz Daluată. Cu ii imaginea de sine la cell este mal aproape de Rail, cu att individul ete mai transparent din punct de vedere social, și astfel se poate aprecia gradul ln eae fecare individ sus a cela impresii juste sa false. + Pate iii să mai insistim asupra bogăție de informa pe care Je fer sociometria, Să ponezn doar că numeroși ați indic se pot adăuga ceor 10 pe cae iam reint pind acum, Prnte aceștia, cu eoecbire unul n se pare inerent: ce care, de această dată, muri OBSEIVAREA ${CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP 135 ‘mai privește pe indivizi, ci vizeaza grupal nași. Fl se bazează pe vaporii dnze umărul de alegeri reciproce și munărul de membri trupului si poa fi considera un indicator al coil grupului. 2.4. Reguli de interpretare Para reguli undamertale viza de senimter ti naz inicio, cit pi analiza sociogramelor~trebuie sh guverneze și a reaivizeze interpretirile Regula 1 Nici un indice na trebuie interpreta oat, ci în raport eu ela: Dua separa, aceștia oferd doar o clarificare partială reali, ‘putin avea o semnificație complet diferită în momentul î care se ‘aponează lao al informase Regula 2 ‘Tate rezutatlesociometrice se aporează ln o siaie dară – cia pent care au fost exprimate alegerile i respingere -. pună 1 radical ierte petra o até activitate. Exclus” din adr ui test (Ge alegeri) efectut pentru consti grapuri de Iseru poate even foarte bine individul cel mai „popular” în stain stabi unor echipe de petrecere a timpului ibe. Regula 3 Depinznd de o anumită cogeretizare, rezulatele se afd in legăcură si cu durat și timpul; sociometria ldicăsroctura socoafectva a ‘um grup care efcaucază Sarcina stn tmpal th Regula 4 ne indici sociemec și trăsăturile caractrile a se poate sabii ua paralelism sit. Saclometia mu est un test de personal indivizi pe care descrie, pozitia pe care o ocu acest n sruceura socloafectivă a grupului pot fla del de bine ezatatul ciorilor ‘xogeai (pal de sarcină, spre exempla) sau al caraceristicilor propri subiectului 16 CostunucAREA IN GRUPURE 2.5. Sociogramele Dei de o extremă importa, init sociometriei st central pe analize individual. Prin urmare, doua fara nterpretari— care se bazează pe consruirea A două tpuri ge prafuri, unul individual atomul social), cell colectiv (sociograma) ~ se va ocupa de structra veclouiectie a propa. 2.5.1. Sociograma individual Consă în reprezentarea grafică a ansamblui ear rele și imaginare care wsese un individ ca alli membri a grupului. Acest afcorespunde dec cuexactiate coeepeaui send Moreno „tom socul” ~ unitatea de baz pe care se itenează regulate de Imersciun le grupul (7. Baura 7. E poae fi completat mai mult sau mi puțin, după dorința cercetătorului. În exp prezentat mal ins ma figurează, de pildă (Gin rajuni de simplificare tipograf), Tăspansurie cu privire la percepția sociometiă, ara 7, Eseu e socegamă iai pent subi A: ‘Sonal ca ‘OBSERVAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESELOR DE GRUP 137 2.5.2. Sociograma colecivă Eat reprezentarea grafică a aro relailorsocoafetive cre exist în grup. Remuln cel mai interesant al sociometisi, sociograms, Rolul actorlor + Rolul Gmensunlor grupului « Conformism se sn dlle sax 073-683 95 I Mt > wow polirom.r0 sneoTis
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Alexyno8@yahoo.com 687 370774959 Psihologia Comunicarii Abric J C Pdf Text (ID: 700059)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
