Alexandruzanfir Disertatie2020 Zanfir Alexandru Constantin [611727]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE

LUCRARE DE DI SERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE

DEPARTAMENTUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE
ȘI STUDII DE SECURITATE

PROGRAM DE MASTER
MANAGEMENTUL INTEGRĂRII EUROPENE ȘI AL
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Dezvoltarea economică a comunităților evreiești din
SUA și Transilvania în perioada interbelică

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
Capitolul I – Identitatea evreiască și aspectele sale ………………………….. ………………………….. ………… 6
Perspectivă generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
Aspecte religioase ale identității evreiești ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
Aspecte culturale ale identității evreiești ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
Așkenazii și Sefarzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
Diferențe socio -culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 12
Rolul educației în dezvoltarea economică a evreilor din Europa ………………………….. …………………. 13
Antisemitismul în Europa și America ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
Europa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
America ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
Demografia evreiască în contextul european recent ………………………….. ………………………….. ……… 18
Capitolul II – Repere metodologice, terminologie și concepte ………………………….. …………………… 21
Aspecte de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
Analiza comparativă de tip calitativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
Structura analizei comparative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
Cadrul analitic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
Cadrul istoric – perioada interbelică ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
Termeni și concepte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
Dezvoltarea economică și antreprenoriatul ………………………….. ………………………….. ………………. 25
Management și manageri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
Leadership și management evreiesc ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
Teorii sociale în contextul dezvoltării economice și impactul religiei ………………………….. ………. 28
Capitolul III – Evreii din Transilvania și imigrația în SUA ………………………….. ………………………. 30
Evreii din Transilvania ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
Perspectiva națională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 32
SUA la începutul perioadei interbelice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
Evrei imigranți în SUA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 35
New York ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 37
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
Surse bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41

4

Lista figurilor :

Figura 1. Distribuția aproximativă de populație evreiască în Europa în anul 1933…… ………. 19
Figura 2 . PIB pe cap de locuitor în SUA – 1919 – 1930 ………………………………………………….3 6

Lista tabelelor :
Tabelul 1. Activitatea economică a evreilor și non -evreilor în România în anul 1930………..31
Tabelul 2. Ocupații și liberi profesioniști/antreprenori în sectoare agrare, non agrare și servicii
în Europa în perioada 1930 -1931 ……………………………………………………………………………….. 33

5
Introducere

Cultura evreiască s -a dezvoltat și a rezistat de -a lungul mileniilor iar în același timp și –
a păstra identitatea unică față de orice alte culturi cu care a intrat în contact. Această unicitate
a valorilor a dictat schimbări majore a culturii evreiești și a dat naștere unor situații apart e în
mediile socio -economice în care evreii au participat. Situațiile la care vom facem referință au
luat loc în Europa contemporană și America contemporană cu anumite referințe din secolele
trecute. Dimensiunea temporală fiind perioada interbelică între anii 1918 și 1939 . În acea
perioadă, m ajoritatea populației planetei încerca să își revină din punct de vedere economic,
administrativ, social, politic ș.a.m.d . după cel mai sângeros conflict de până atunci din istoria
umanității și urma să intre într -un război mondial și mai distructiv. Această perioadă a fost
marcată de momente nemaiîntâlnite. Printre acestea fii nd momente le ce țin de mișcări le
imigraționiste, instabilități le sociale , antisemitism și momentele economice relevante.
De asemenea, identitatea evreiască va fi într -o primă instanță explicată, prin
caracteristicile și principiile sale. Iar a naliza ce urm ează, este făcută pentru a observa motivele
și mijloacele care au dus la dezvoltarea economică a comunități evreiești din SUA și
Transilvania. Privind astfel prin lupa managementului aplicat, a contextelor istorice și nu în
ultimă instanță, a valorilor car e au fost adoptate sau sunt specifice identității evreiești și care
au contribuit la bunăstarea acestor comunități.
Vom explora domeniul managementului și cel al leadershipului și cum acestea se
încadrează în paradigma valorilor evreiești.
Vor fi prezentate motivele pentru care populațiile în cauză au emigrat și cum s -au
adaptat acestea unor noi medii socio -economice prin aplicarea valorilor evreiești care au definit
aceste două grupuri de populații din SUA si Transilvania.
Imaginea prezent ată a acestor comunități, se dorește a fi una reprezentativă. În special,
vom avea în vedere elementele de Management și Leadership care au fost adoptate , create sau
aplicate de membrii culturii evreiești .
Perioada și cele două zone geografie, au fost ale asă datorită dificultăților
socioeconomice prezente. În context ele lor distincte , acestea reprezentând o adevărată
provocare pentru valurile de imigranți evrei care căutau prosperitate economică și bunăstare.

6
Astfel că cele două regiuni în perioada dată au într-o proporție semnificativă, același
tip de identitate evreiască. Iar zonele sunt inegale, atât raportat la dimensiunea geografică, cât
și la dimensiunea demografică a evreilor. Transilvania fiind mai mică decât SUA. Însă, având
aceeași identitate, cel e două grupuri sunt de asemenea de dimensiuni diferite și activează în
medii socio -economice diferite. Aceste aspecte considerăm că vor fi baza unei lucrări
interesante pentru a determina cum aceste două grupuri similare se manifestă în două zone atât
de diferite.
Vom prezenta care era u rolurile și activitățile membrilor evreiești și cum au fost primiți
de societățile în care încercau să se integreze .
În lucrare, se va aborda o analiză de tip retrospectiv făcută prin prisma managementului
modern cu ajutoru l datelor istorice, economice și socioculturale. Iar datele folosite au fost
extrase într -o proporție majoră ca surse cu format digital. Acestea fiind cărți, articole
jurnalistice sau din diverse discipline ale domeniu științelor sociale, dar și într -o pro porție mai
mică, date statistice.
În doar câteva cuvinte, putem spune că scopul lucrării este înțelegerea legăturii între
valorile evreiești și succesul economic al evreilor .

Capitolul I – Identitatea evreiască și aspectele sale

Acest capitol va fi dedicat prezentării valorilor evreiești care compun și susțin
identitatea evreiască . Astfel că , prezentarea va fi expusă prin două categorii. Prima categorie
este cea a religiei evreiești și a valorilor sale iar a doua este cea a culturii evreiești și a valorilor
sale. Cele două, religi a și cultur a în identitatea evreiască , considerăm că sunt important e
datorită faptului că una fără cealaltă ar lăsa un gol irecuperabil de substanță într -o lucrare al
cărui subiect este legat de acțiunile cuminicaților evrei ești. Această dualitate de cultură și
religie însumează totalitatea identității evreiești și este esențială pentru a î nțelege
raționamentele care au dus la deciziile economice în diferite perioade istorice.
Iar după cum vom vedea, numitorul comun este „valoarea” , sau mai bine spus,
totalitatea valorilor prezente în cele două categorii, religia și cultura. Se prezenta de Astfel că,
odată definite, ele vor fi utile pentru a explica managementul și dezvoltarea economică în
contextul comunităților evreiești cu baza în valorile prezente dintre cele două categ orii.

7
Perspectiv ă generală

Cultura evreiască este cultura poporului evreu și are la bază o vastă perioadă de
aproximativ 4000 de ani în care s-a creat o istorie, o religie , o etnie și o cultură . Rezultatul
acestora, astăzi culminează în ceea ce numim Iudaism și într-un stat independent și unitar numit
Israel și cetățenii săi dar nu numai . Originea culturii este considerată fundamentată cu stabilirea
a 12 triburi în mileniul I înainte de Hristos. De asemenea, de-a lungul istoriei, multe dintre
elitele mondiale din diverse zone de activitate umană au fost sau încă sunt dominate de
personalități cu o genealogie evreiască. Astfel că e vreii sunt un popor de oameni cu o identitate
ce datează din antic hitate și au locuit în Europa de mai bine de doua mii de ani. Ei au fost
izgoniți din zona lor geografică în care și-au format identitatea . Această izgonire a fost creată
de către imperiul roman, în a doua jumătate a secolului I din zona lor de origine . Numele
acesteia fiind Iudeea. Această zonă se găsește astăzi încadrată în singurul stat evreiesc , Israel .
Stat cu aproape 9 milioane de locuitor (Johnson 2015 , 16).
Iudaismul este astfel un termen încărcat de sens și relevanță. Această relevanță o găsim
în istoria și religia iudaică care stă la baza a încă două mari religii mondiale , cea creștină și cea
islamică. Astfel că scripturile evreilor sunt încărcate de învățături din domeniul eticii morale ,
de îndrumări despre comportamentul uman față de famil ial, comunitate sau divinitate . Dar și
despre ceea ce noi astăzi numim studii și domenii precum cel economic, antreprenorial sau
managerial. Aceste a provin din marele bazin de valo ri evreiești. Valori care, deși au o relevanță
crucială în cele trei religii anterior menționate, și nu numai, membrii comunităților evreiești nu
sunt adepți ai practicii prozelitismului. Cu alte cuvinte, aceștia nu caută convertirea indivizelor
din rândul altor grupuri , (Berger 2006 , 4-5). Această caracteristică le permite concentrarea
valorilor în interiorul comunităților proprii. Iar d upă cum o să observăm, rezultatele aplicării
valorilor lor creează efecte imposibil de ignorat în diferite societăți în care aceștia trăiau.

8
Aspecte religioase ale identității evreiești

Definiția din DEX a religie este următoarea : „Ansamblu de idei, sentimente și acțiuni
împărtășite de un grup și care oferă membrilor săi un obiect de venerare, un cod de
comportament, un cadru de referință pentru a intra în relația cu grupul și universul ”
Aceasta este definiția pe care o vom folosi pentru a explica religia evreiască cu
particularitățile sale pentru lucrarea de față.
Aceștia au o puterni că bază moral ă dată de religia care le aparține . Conform
învățăturilor iudaice din Talmud , religia iudaică își are baza în legământu l pe care Avraam l-a
făcut cu Dumnezeu . Acesta fiind considerat tatăl religiei iudaice și primul evreu dar nu ultimul
om care a avut statul de profet sau lider în religia iudaică . Existând numeroși profeți de -a lungul
secolelor care au avut roluri de lideri și formatori (Essex 1999 , 191 ).
Seriozitatea devotamentului față de divinitate este evidentă în mult puncte din scriptu ra
ebraică. Iar Dumnezeu Vechiului Testament, îi erau atașate mai multe nume . Toate cu scop
atributiv dintr -o caracteristică principală a sa de omniprezență, omnipotență, omnisciență etc .
Astfel că, citit în scriptur ă, nume le era de ordin sacru suprem . Care ducea la obișnuința
reprezentaților religiei evreiești de a nu-l pronunță din semn de respect și devotament absolut
(Krasovec 2019 , 541 – 544).
Cu alte cuvinte, aceste valori se află la baza acțiunilor lor și originea valorilor nu este
dificil de înțel es. A respecta comandamentele înseamnă a fi un bun reprezentat al identității
evreiești iar această respectare implică cu sine o viață conștientă în jurul comunității și a
valorilor.
Încorporate în ghidul suprem de practicare al religiei, găsim 613 legi sa u obligativități
doctrinare pe care evreii trebuie să le urmeze în viața de zi cu zi . Totalitatea celor 613 porunci
fiind numită Mițvot . Iar pentru lucrarea noastră, este important de menționat că 116 din cele
613 de legi sunt direct aplicabile în afaceri sau managementul unei afaceri. Astfel că putem
spune despre religia evreiască că are ramificații adânci în aspectele de ordin material d in cadrul
domeniului de afaceri și management (Dunn și Jensen 2018, 79 – 80).
Textele din Talmud, pe lângă majoritatea situațiilor de natură strict religioasă, vorbesc
despre practici oneste care sunt esențiale în interacțiunile de natură comercială. Astfel că se
pune accent major pe etica în afaceri. Între relația dintre vânzător – cumpărător ca indiferent

9
de poziția avută, rezultatul unui schimb să fie unul echitabil, fără ca o parte să încerce să o
înșele pe ceal altă. Textele referitoare la aceste îndrumări de etică se găsesc cu precădere dar nu
numai în Levitic și Deuteronom unde se vorbește de importanța măsurilor în schimburile
economice și plata cu materiale prețioase pentru ca onestitatea și echitatea să fie menținută.
În caz contrat, porunca divină ar fi încălcată. (Kadden 2003, 247 – 248).
Pe lângă acestea, Talmudul în ciuda originii sale antice, a fost și încă poate fi considerat
un ghid serios de afaceri. Desigur, motivele acțiunilor sunt în ultimă instanță menite să respecte
porunca divină și nu profitul. Această teză fiind în directă opoziție cu sistemul de economie
globală în care trăim, și anume, capitalismul. Într -o expunere simplificată, putem spune că
scopul acestuia din urmă , fiind profitul (Singh , 2019).
După cum am descris în rândurile anterioare, în Talmud se regăsesc învățături pentru
mediul de afaceri cu precădere la etică, datorită temei predominant religioase. Însă, etica nu
este singurul lucru pe care -l adresează. Astfel că , putem găsi pasaje în care se vorbește despre
bogăție, atât spirituală dar cu siguranță și materială. Spre deosebire de perspectiva creștină unde
bogăția materială este descalific ată în favoarea celei spiritual e (Friedman 2012 , 38 – 39).
De asemenea, se vorbește despre importanța onestității în afaceri și schimburi, despre
bogăți e, care nu trebuie să fie flagrantă și cum relația dintre angajat și angajator trebuie
menținută de ambele parți . Iar valoar e ei constă în respectarea angajamentelor părților
implicate.
Este promovată pe rspectiva de ansamblu asupra societății în care piața nu trebuie să fie
manipulată pentru câștigul propriu cu riscul de a distruge bunul mers al economiei. Astfel că ,
importanța este pusă pe grup , ca total iar din perspectiva individuală, se definește
responsabilitatea fiecăruia de a face ceea ce e moral. Aceste îndemne spre acțiune morală, sunt
sugerate chiar și în detrimentul personal pentru a nu crea instabilitate so cioeconomică prin
tactici de monopolizare sau cumpărare excesivă și astfel destabiliz ând economi a întregi i
societăți (Friedman 2012, 44 – 45).

10
Aspecte culturale ale identității evreiești

Potrivit DEX, definiția culturii este : „Totalitatea valorilor materiale și spirituale create
de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Faptul de a poseda
cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare
intelectuală la care ajunge cineva. ”
Credința iudaică este una concentrată în jurul comunității proprii și în special a valorilor
din cadrul familiei. Astfel că de -a lungul vieții un ei persoane de credință evreiască, au loc
evenimente marcante care sunt specifice culturii și care inițiază membrii la viața de adult.
Accentul fiind pus pe valorile identității evreiești și a responsabilității în cadrul comunității.
Pe lângă evreii religi oși care leagă cultura de religie atât de strâns întrucât linia dintre
cele doua părți devine încețoșată, există și evrei cu o identitate seculară, care nu urmează
practicile religioase care erau atât de importante într-un timp trecut dar care încă mai sunt
relevante pentru unele grupuri. Însă , mișcarea seculară a avut o un început documentat în
Germania secolului XVIII unde filozoful german de etnie evreiască Moses Mendelssohn este
cel care a început această mișcarea , numită Haskalah , traducerea directă din ebraică fiind
„educație ” inspirată din Iluminismul francez (Zohori și Zohar 2002, 103).
Acesta din urmă fiind un curent umanist, bazat principiile rațiunii umană și eliminarea
unei figuri divine din poziția centrală a realității și poziționând în locul ei ființa umană. Astfel
că iluminismul a influențat masiv cultura europeană prin filozofie, artă, literatură și nu numai.
Iar tot prin aceleași mijloace, două scopuri erau dezirabile pentru mișcarea intelectuală
Haskalah. Primul era de a reprezenta și susține imaginea evreilor ca fiind a unei colectivități
integre în muncă prin promovarea bagajului cultural și nu cel religios . Susținerea imaginei fiind
susținută de valori evidente prin etică și identitate evreiască . Cu scopul de a deservi la
interacțiunile sociale între evrei și alte culturi care încă din evul mediu erau defavorabile
evreilor . Iar în același timp se dorea integrarea evreilor în societate prin prezentarea a unor
valori moderne, adaptate vremii și contextului european. Astfel că mișcarea promova libertatea
de exprimare, raționalismul, echitatea , emanciparea fe meii și era favorabilă dezvoltării
economice individuale . Pe lângă acestea, este important de menționat că acest nou curent
inspirat , de factură iluministă, a intrat în conflict cu iudaismul tradițional sau conservato r care
dorea să păstreze doctrina iudaică și practicile religioase intacte, fără influențe seculare . Acest
conflict ideologic s -a accentuat datorită activiștilor seculari , numiți maskilim care au reușit să

11
aducă schimbări în domeniul public dar și privat prin publicaț ii ce descriau conduite morale ale
vremii bazate pe iluminism și raționalism, însă nu au căpătat amploare astfel că nu au fost
răspândite publicului larg. (Zohori și Zohar 2002, 101 – 105).
Considerăm că asemenea mișcări sunt demne de menționat pentru a în țelege mai bine
contextul valorilor și sursa deciziilor comunității evreiești ca întreg. Comunități , care deși au
elemente care urmează valori diferite pe alocuri, există totuși o bază comună istorică și
culturală . Aceasta influențează deciziile de management în activitățile evreilor care duc la
dezvoltare economice .

Așkenazii și Sefarzii

Aceste două subgrupuri de evrei fac parte din compoziția culturii și identității evreiești
și se deosebesc în primul rând de zone geografice diferite. Aceste zone se găsesc pe continentul
European. Astfel că Așkenazii sunt evreii întâlniți în Germania, Fra nța și Estul Europei. Iar
termenul de „Așkenaz” fiind numele Germaniei tradus în limba ebraică. Iar Sefardiții sunt
evrei din zona mediteraneeană cu precădere din Spania, Portugalia și într -o mai mică măsură
având legături genealogice cu orientul mijlociu și Africa de Nord. Termenul de „Sefard”
însemnând Spania în limba ebraică. De asemenea sefarzii în alcătuirea lor se poate găsi o
subgrupă numită Mizrahi , aceștia fiind evrei din estul Africii care au migrat în secolul XV în
peninsula Iberică care era sub stăpânire musulmană. Termenul de Mizarch însemnând „estic”
în limba ebraică. Iar la finele secolului 15, evreii din Spania au fost izgoniți dar au continuat să
trăiască în Nordul Africii (Rich 1995).
O dinamică curioasă, credem noi, între acest două grupu ri este aceea legată de valurile
imigraționiste evreiești în SUA. Este de menționat că printre primele valuri imigraționiste,
Sefarzii sunt majoritari în rândul evreilor care decid să imigreze în SUA. Astfel că în a doua
jumătate a secolului XVII este stab ilită prima congregație în America de Nord pe teritoriul
New York -ului de astăzi numită „ Shearith Israel ”. Iar în prima jumătate a secolului următor, în
Philadelphia este stabilită o altă congregație numită „Mikveh Israel”, aceste sunt amândouă
stabilite d e Sefarzi și încă există în prezent (Rich 1995).
Un al doilea punct crucial pentru a expune complet dinamica dintre cele două grupuri
este faptul că până la începutul secolului XX, Așkenazii devin majoritari în rândul evreilor din

12
America ( Kohler 1901 , 87). Această schimbare este datorată primului război mondial care a
împins evreii din Europa centrală și de est să imigreze în america din considerente economice.
Cu alte cuvinte, Sefarzii sunt primii care imigrează semnificativ din sudul și estul
Europei în America în secolul XVII. Însă, Așkenazii , încep treptat să imigreze la rândul lor din
Europa centrală și de est ca în doar 3 secole să devină majoritari, numărul lor depășind 4
milioane ( Rischin 2015).

Diferențe socio -culturale

Aceste două grupuri ev reiești se diferențiază în anumite contexte istorice. Astfel că,
sefarzii s -au integrat cu o mai mare ușurință în societățile în care au existat față de așkenazi
care au adoptat izolarea și separarea într -o mai măsură voită sau forțată. Este de menționat c ă
sefarzii se regăseau într -o mai mare măsură în teritorii predominant islamice iar la rândul lor,
așkenazii erau preponderenți față de sefarzi în teritoriile de ocupație creștină. Aceștia din urmă
ducând of politică izolatoare ( Gladstein și Hammer 2018, 1-2). Iar în contextul islamic, sefarzii
colaborau cu populațiile locale și au adoptat aspecte de limbă și cultură. Această colaborare
bazată pe o adoptare de valori locale a dus la relații fără tensiuni care ar fi putut fi bazate pe
diferențe de cultură s au religie. Iar sefarzii integrau obiceiurile și limbile locale în același timp,
fără să -și piardă identitatea evreiască (Rich 1995) .
Pe de altă parte evreii așkenazi, în Europa medievală până în era contemporană și -au
format comunități izolate în mod bene vol de culturile țărilor în care trăiau. Acest lucru a dus la
dezvoltarea unei limbi proprii numită „Idiș” vorbită de milioane de evrei în întreaga lume.
Originea limbii fiind din Europa centrală și de Est de la mijlocul perioadei evului mediu. Însă,
a nu se confunda cu limba ebraică originală a evreilor, aceasta din urmă, originând din
antichitate din orientul mijlociu (Jacobs 2005, 2 ). Astfel că, având propria cultură care s -a dorit
să fie nealterată, comunitățile restrânse ale acestora a permis o colaborare și împărțire exclusivă
așkenază . Această colaborare costând în împărțirea de resurse, în asigurarea conservării
valorilor și inv estirea exclusivă în capitalul uman evreiesc. (King 2001, 214).
Putem spune că sefarzii au dus politici similare dar nu la fel de exclusive iar limbile
adoptate de aceștia au fost cu precădere, spaniola și portugheza, dar nu numai. Astfel că
Exclusivitate a limbii ebraice și crearea unei noi limbi fiind atribuită așkenazilor.

13
Aceste două grupuri reprezintă două părți importante din identitatea evreiască
mondială. Iar în această identitate complexă există și alte grupuri mai mici sau din alte părți ale
globu lui. Astfel că, am decid să ne concentrăm pe acestea datorită legăturilor grupurilor cu
Europa de Est, unde se găsește Transilvania și continentul American (Kohler 1901). Iar legătura
această geografică pune în evidență, credem noi, și pe cea culturală cu restul grupurilor
culturale, din europene și din america.

Rolul educației în dezvoltarea economică a evreilor din Europa

În cartea scriitorilor evrei Zvi Eckstein și Maristella Botticini , „The Chosen Few: How
Education Shaped Jewish History, 70 – 1492 ” al cărei titlu se traduce „Aleșii puțini : Cum
educația a modelat istoria evreilor” sunt aduse argumente pentru crearea unei imagini a
poporului evreu din perioada antichității până în evul mediu cu legătură la educație.
Autorii descri u o schimbare prin prisma avantajului educației care a dus la prosperitatea
economică obținută de membrii comunităților evrei ești. Acești a argumentează această
schimbare de paradigmă a poporului evreu a fost marcată cu distrugerea templului din
Ierusalim de către armata romană în anul 70 d.H.
Acest „accident istoric” precum este numit de autori, constă în decizia liderilor evrei de
la acea vreme de a înlocui slujbele religioase și sacrificiile ritualiste cu păstrarea și citirea
istoriei prop rii și conspectarea Torei în mod deosebit . Astfel că, pe măsură ce evrei au emigrat,
în special în Europa și în Est , în zona Mesopotamiei , în țări astăzi predominant musulmane , au
păstrat cu ei aceste noi percepții spre autoeducare în diversele zone în care s -au stabilit . Iar de-
a lungul secolelor, aceste activități de cult au dus la o mai mare alfabetizare și o schimbare a
calității capitalului uman din rândul evreilor . Putem spune că cei care nu urmau o educație
evreiască erau mustrați până în punctul în care devenise rușinos ca un evreu să nu poată să
citească sau să -și descrie istoria și identitatea pe baza scripturilor. Efectul alfabetizării a dus la
prosperitate economică datorită act ivităților mai profitabile care au deveni t disponibile datorită
acestui surplus de „unelte intelectuale” în rândul evreilor (Eckstein și Botticini 2012 apud
Lieberman 2012 , 310).
Această schimbare de paradigmă costă în atitudinea culturii evreiești pusă în aplicare
în Europa antică și medievală cu privire la educație și importanța educației în activitățile pe
care evreii le întreprindeau. Astfel că , aceștia și -au schimbat activitățile economice legate de

14
agricultură și ș i-au îndreptat atenția asupra prestării de servicii din mediile urbane (Eckstein și
Botticini 2012 apud Lieberman 2012 , 311).
Atributul principal care le permitea evreilor să fie manageri pricepuți și să întreprindă
activități economie de succes în societățile în care se stabileau venea din atitudinea lor față de
educație. Aceste activități economice întâlnite în ceea ce noi azi numim „ domeniul servicii lor”,
cu precădere de tip financiar , erau accesibile lor datorită alfabetiz ării. Educația în cultura lor
fiind intrinsecă religiei și culturii lor , după cum am menționat anterior, datorită deciziilor
liderilor religioși încă din antichitate ca masele de evrei să fie capabili să citească și să scrie
pentru a înțelege propriile texte religioase. În consecință, prin educația religioasă s -a păstrat
identitatea evreiască , la un nivel individual și de asemenea colectiv . Astfel că , aceștia au căpătat
un avantaj comparativ datorită activităților economice precum, manufacturi le, negoț ul și
împrumuturi de bani în centre urbane . Acestea fiind posibile doar în centre le urbane în care
exista o cerere și în consecință, o susținerea bazată pe schimbur i comerciale sau de servicii cu
baze financiare. Iar în cazul în care în zonele sau țările în care comunitățile evreiești își
desfășurau activitatea, sufereau disturbanțe din interior sau din afară . Precum războaielor sau
instabilități politice, activități le lor erau la fel suspendate odată cu societatea . Fiind reluate doar
în condiții de siguranță.
Cu alte cuvinte, efectuare a acestor activitățile economice , prin managementul specific
valorilor evreiești, se poate doar când o societate funcțion ează într-un timp fără instabilitate
societală, când societatea nu este pusă în pericol de entități exterioare sau interioare care doresc
schimbarea ei radicală sau exterminarea ei. Siguranța este o condiție necesară pentru
dezvoltarea economică a evreilor deoarece , o economie funcțională necesită o dinamică
constantă și neîntreruptă a agenților care o compun (Eckstein și Botticini 2012 , 259). Ca o notă
clarificatoare, s iguranța menționată aici este referitoare atât la zona administrativ teritorială pe
care se aflau evreii dar și a membrii comunităților evreiești.
Pentru t ema siguranței pentru capitalul uman evreiesc , putem vorbi de exemplul , de
împrumuturile de bani și crearea unui sistem ban car în perioada medievală și „corpul de legi”
din jurul comunităților evreiești. În primul rând, un sistem bancar medieval a fost posibil
datorită rețelelor create din membrii ai comunităților evreiești care înregistrau tranzacți ile
efectuate . Iar m onarhi precum Richard I, John, Henry II , Henry III și Edward I din secol ele
XII-XIII de exemplu , au creat și întreținut un sistem d e taxare dar totodată și legislativ în
detrimentul bancherilor evrei (Koyama 2010 , 382). În al doilea rând, cu privire la siguranța

15
comunităților evreiești, pe acestea, coroana dorea să le protejeze și ca bunul mers al serviciilor
fiscale să continue să funcționeze. Astfel că în acest context istoric, existau 3 elemente cheie
pentru a întreține sistemul menționat. Primul era „Creditori i evrei erau protejați de o fițeri
regali”, al doilea, „Datoriile către creditorii evrei erau foarte stricte” iar al treilea, „ Regele taxa
dobânzile și avea acces discreționar la o bază de impozitare dezvoltată ” (Koyama 2010, 383-
384).
Acest sistem nefavora bil a fost creat datorită monopolului evreiesc asupra sistemului
financiar de credit are, tranzacții și împrumuturi. Astfel că monarhii împreună cu liderii religioși
creștini dorea u taxarea evreilor și în același timp protejarea lor datorită profiturilor mari
obținute de aceștia din credite și contracte financiare . De asemenea, pentru controlul lor cu o
mai mare ușurință, evrei erau concentrați în anumite orașe cheie care ar fi fost ușor de infiltrat ,
dacă acest lucru era nevoie. În cazul unui individ aparținând comunității evreiești care nu ar
respectat normele financiare stabilite de coroană și biserică, acesta ar fi fost identificat cu
ușurință împreună cu familia sa, urmând ca mai apoi să primeasc ă o sentința care cu siguranță
includea confiscarea parțială sau totală a averii . Ca urmare, aceste norme de lucru permitea
centralizarea capitalului financiar evreiesc și o colectare mai ușoară din partea regelui
(Koyama 2010, 382, 384).
Pe lângă aceste restricții, creditorii creștini erau taxați mai puțin decât cei evrei, acesta
fiind un alt efect datorat antisemitismului care era prezent în Europa , în cazul nostru, respectiv
Anglia secolului XIII. Aceste politici economice discriminator ii din partea coroanei angliei se
datorau succesului economic evreiesc . Succes economic bazat care era echitabil pentru cei care
beneficiau de împrumuturi financiare din partea grupurilor evreiești. Spre deosebire de
creditorii creștini care întocmeau cont racte mai puțin favorabile decât evreii . (Menache 1997
apud Koyama 2010 , 154). Iar acest succes poate fi atribuit educației evreiești și a
managementului evreiesc bazat pe alfabetizare . De asemenea, aceste restricții pentru
activitățile lor economice, au dus la specializarea evreilor în financiar și cel al comerțului. Acest
trend de restricții continuă astfel în Europa până în secolul XX. Exista însă perioade de scurtă
durată în care evre ii capătă drepturi egale în regiuni germane sau franceze în secolele XVIII și
XIX. Aceste perioade de câțiva ani de emancipare pot fi atribuite curentului iluminist iudaic ,
Haskalah . Si datorită secularizării evreilor. Secularizare care a atras grupuri de intelectuali să
le susțină cauza de egalitate în drepturi.

16
Antisemitismul în Europa și America

Semit înseamnă o persoană arabă sau din orientul mijlociu, iar termenul de
antisemitism ul a devenit , în timp, un termen descriptiv pentru curentul exclusiv de disprețuire
referitor la poporul evreu. Iar o cauză religioasă principală pentru disprețul către evrei era din
partea bisericii creștine care susținea teza învinovățirii evreilor pentru crucificarea lui Iisus,
potrivit textelor Biblice. Iar din sfera socială și economică, în secolele XIX și XX, valurile
imigraționiste evreiești îi făceau pe ace știa să fie țintele ideale pentru blamarea lor din diferite
motive. Precum problemele sociale care apăreau în urma industrializării și a capitalismului
(Richarz 79, 2008).
Astfel că aceștia s-au confruntat cu acțiuni antisemite încă de la primele migrații în
Europa , culminând cu holocaustul nazist în secolul XX , cel mai mare genocid evreiesc din
istorie , cu peste 6 milioane de victime (Stone 2019) .

Europa

Primele motive ale curentului antisemit erau de natură religioasă, datorită culturilor
politei ste care disprețuiau evreii și religia mozaică monote istă. Creându -se astfel un
impediment pentru dezvoltarea economică datorită unor legi specific făcute pentru evrei care
le limitau opțiunile de muncă . Aceleași raționamente de persecuție a fost direcționate
creștinilor . Însă, spre deosebire de iudaism, creștinismul s -a răspândit masiv în Europa
medievală și a devenit religia dominantă. Astfel că liderii bisericilor au menținut restricțiile
discriminatorii evreilor, moștenite de la culturile religioase precedente. Printre motivele
principale ale discriminării, fiind potențialul pericol pentru biserica creștină să piardă membri
datorită convertirii. Iar un motiv care a menținut antisemitismul activ până în
contemporaneitate a fost capacitatea e vreilor de a fii buni antreprenori . Astfel că fiind un grup
bine definit și totodată diferit de societățile în care trăiau, succesul lor economic a fost folosit
ca motiv pentru discriminare (Berenbaum 1998) .
În ciuda restricțiilor din evul mediu asupra co munităților evreiești menținute de lideri
creștini și monarhi, evreii au reușit să înceapă afaceri și să le dezvolte până la profituri similare
sau mai mari comparativ cu afacerile creștin ilor. Iar fie că erau evrei din vest sau centrul
Europe, din Germani a de exemplu sau din estul Europei, din Rusia . Aceștia nu erau numiți

17
„ruși” sau „germani”, ci „evrei ruși” sau „evrei germani”. Această etichetare accentua
marginalizarea lor la nivel stata l. Fiind nevoiți adesea să locuiască în zonele mărginașe ale
orașe lor. Axându -se pe educație și pe valorile de familie și comunitate, aceștia se ajutau
reciproc și colaborau pentru obținerea de informații și resurse. Iar efectul dezvolt ării economic e
poate fi atribuit ca fiind un răspuns al restricțiilor impuse de diferite state . Astfel că aceștia s –
au specializat în meserii care le erau permise în domenii precum comerțul, creditarea financiară
și împrumuturile. Majoritatea statelor Europene, în diferite perioade sau concomitent pe lângă
faptul că taxau în mod discriminatoriu evreii , statele nu permiteau evreilor să fie proprietari de
pământ , sau să practice meserii, în special cele monopolizate de biserică (Holtzman și Sharpe
2014, 291).

America

Motivele imigrației evreilor în America erau diverse și totodată specifice. Pe de o parte,
aceștia erau împinși lipsa oportunităților economice . Iar pe de alta, de acțiunile antisemitice
care le limitau viața, creau disconfort și discriminare . Evreii , ca orice alți imigranți veniți în
America trebuiau să treacă print -un proces de înregistrare . Astfel că în experiența acestora
înregistrată de imigrare , New Yorkul era printre cele mai atractive orașe pentru imigranții
europeni. Iar pe Insula Ellis , care era un punct de trecere și înregistrare, oficialitățile americane
adesea modificau numele evreilor care aveau nume greu de pronunțat , încercând să le
simplifice, astfel că le „americanizau”. Acest fenomen nu este exclusiv evreilor ci oricăror
imigranți cu nume considerate dificil de pronunțat în contextul american . Însă, existau și evrei
care doreau să -și ascundă identitatea în America , datorită experiențelor antisemite trăite în
Europa. Și astfel, din frica de a nu fi marginalizați în continuare, cereau ca numele lor să fie
modif icate la punctul de trecere vamal în nume comune printre creștini (Holtzman și Sharpe
2014, 29 0-291).
Elemente le antisemitice din Europa erau mai puțin prezente în America datorită
fenomenului cultural de „melting pot” care se manifestă prin contopirea culturilor și
amestecarea lor până la un anumit punct . Astfel că de-a lungul generațiilor, fie prin căsătorie,
fie prin comunitățile cu care interacționau, diferitele grupuri de culturi diverse care compun
populația Americii, împrumutau caracteristici culturale. Iar în timp, rezultatul este unul de
valorificare a valorilor americane peste cele originale ale primelor generații de imigranți

18
(Rumbaut 2011, 2 -5). Valori precum libertate de religie, de tranzit, libertate economică care
sunt bine fundamentate în statul american. Iar multe dintre aceste valori erau atractive pentru
evrei datorită alinierii cu valorile identității lor. Astfel că nu existau restricții în ocupațiile pe
care le puteau întreprinde sau restricții pentru a se înscrie în școli și universități precum erau
prezente în Europa medievală până în perioada interbelică. Pe de altă parte, managementul
evreilor nefiind limitat de constrângeri sociale și instituționale precum era cazul în Europa
(Chiswick 2010, 12 -13). Iar dorința de eliminare a antisemitismul și de dezvoltare economică
i-a atras pe aceștia în America, unde erau liberi să își pună în practică calitățile antreprenori ale.
Însă au existat și grupuri precum KKK cu ideologii rasiale discriminatorii, însă sentimentul
discriminator asupra evreilor de la începutul secolului XX era direcționat tuturor imigranților,
nu doar către lor. Teama acestor grupuri discriminatorii fiin d aglomerarea națiunii cu prea mulți
imigranți (Trowbridge 2012) .

Demografia evreiască în contextul european recent

După cum am menționat anterior, i storia evreilor în Europa datează de mai bine de 2000
de ani și înainte de holocaustul din cel de -al doilea război mondial în care au murit 6 milioane
de persoane, populația lor era de aproximativ 9 milioane . Iar potrivit datelor de la Muzeul
Memorial al Holocaustului din SUA , cea mai mare concentrație fiind in centrul și estul Europei
în țări precum Germania cu jumătate milion, Polonia cu 3 milioane, Rusia cu 2.5 milioane și
România cu aproximativ un milion. Astfel că în anul 1933 , acest număr reprezentând 57% din
populația totală a evreilor de pe glob. Iar în 2010 , populația evreilor în Europa fiind de 1.4
milioane.

19

Sursă figură : Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA

Ne vom îndrepta atenția asupra drepturilor și activităților evreilor din Transilvania în
timpul interbelic în al III -lea capitol. Iar mai în această parte, dorim să prezentăm mai întâi o
imagine demografică a acestora în aceast ă perioadă .
Dominația Austro -Ungară până ca Transilvania să fie unită cu România în urma primul
război mondial reprezintă un moment de schimbare majo ră pentru comunitatea evreiască din
Europa de est și în consecință Transilvania. Fiind de asemenea atestați în Transilvania de la
începutul evului mediu . De atunci pana în contemporaneitate, influența culturii s -a răspândit
iar aceste comunități au continuat să crească și să se dezvolte economic prin intermediul
avantajelor economice disponibile aplicând valorile specifice lor . Majoritatea fiind așkenazi .
Iar pentru perioada aleasă, concentrația lor cea mai mare fii nd in Europa centrală și de est
(Bolovan 539, 2005 ).

20
Comunitățile evreilor erau în minorita te în societățile în care existau. Iar în țările
europene în perioada interbelică, procentul lor mediu raportat la populația totală era în jur de
2%. Iar ocupațiilo r lor se regăseau pe un spectru direct proporțional cu statutul pe care -l aveau.
Astfel că putem să -i împărțim în 3 categorii distincte de superior, de mijloc și inferior care să
fie reprezentative pentru diferențele educaționale și financiare ale acestora . Astfel că evreii în
latura superioară a societății erau bancheri, proprietari de magazine și afaceri, proprietari de
fabrici . Cei din clasa de mijloc și cea considerată inferioară erau actori, asistente, lucrători ,
soldați, profesori, naționaliști, comuniști, liberali și anarhiști. Iar ocupațiile lor distincte și
puternic diversificate sunt o dovadă a colaborării funcționale pe care evrei puteau să o aibă cu
grupurile sociale distincte din Europa de factură creștină. Iar aceste două gru puri de evrei și
creștini care deși se identificau ca fiind distincte, colaborau eficient și simbiotic împreună
(Bergen 20 16, 20).
O notă importantă ce va fi explorată în ultimul capitol, este un fenomen de adoptare
treptată a evreilor a limbii și scrierii maghiare de -a lungul dominației austro -ungare în
Transilvania. Astfel că evreii se distingeau de populația majoritară care era română nu numai
prin etnie dar și limba predominant folosită, aceasta fiind cea maghiară . Această adoptare a
identității maghiar e venit la rândul său avantaje economice față de alte grupuri culturale și
etnice (Dobrescu și Pociovălișteanu 26, 2014).

21
Capitolul II – Repere metodologice, terminologie și concepte

Aspecte de bază

Acest capitol este menit să explice în mai mare profunzime uneltele teoretice folosite
din domeniul științelor socio -umane din această lucrare. Pornind de la definiția metodologiei
următoare : „este o disciplină generală în care se dezvoltă modalitățile de realizare a cunoașterii
științifice si privește ansamblul elementelor care intervin în cercetarea vieții sociale ” (Chelcea
și Mărginean 2004, 53) , putem spune că aceasta este crucială în lucrare de față datorită cadrului
permisiv de prezentare, analiză și concluzie dat. Astfel că , metodologia ne permite organizarea
strategiei teoretice aplicate și executarea ei pentru a produce o lucrare reprezentativă și
pertinentă față de subiecte și temele fol osite.

Analiza comparativă de tip calitativ

Acest tip de analiză sociologică ne permite să prezentăm în primă instanță cele două
grupuri iudaice reprezentative zonelor în care se găsesc, și anume Transilvania și SUA. Iar într –
o instanță ulterioară, putem compara grupurile și acțiunile lor pentru ca într -un final, o
concluzie pertinentă să fie at insă (Gilley 2019 , 515) .
Cu precădere , în capitolul III, partea concluzionară a lucrării, sunt motivele dezvoltării
economice a grupurilor în cauză sunt de interes pentru comparație, analiz ă și concluzia finală .
Aceste motive, putând fi ulterior folosite în explicarea dezvoltării capitalului uman evreiesc în
cadrul domeniilor de management și antreprenoriat. Astfel că, pornind de la o analiză de tip , și
anume de la detalii generale la detalii specifice . De aseme nea cum anumiți reprezentanți și
grupuri evreiești au acționat în anumite momente cheie pe baza resurselor materiale și morale
deținute . Revenind la termenul de valori, putem spune că acestea sunt regăsite atât la un nivel
macro dar și micro în analiza noastră. Fie că ne referim la un individ, sau un grup, fie că ne
referim la o situație specifică și singulară, sau una repetată și generală, putem spune că valorile
sunt indispensabile motivelor acțiunilor luate de agenții în c auză.
Din motivele p rezentate , termenul de „valoare” este esențial lucrării de față iar prin
acesta putem expune și explica motivele și acțiunile care au dus la dezvoltarea economică a
comunităților evreiești în contextele date . Astfel că, luând cele două teritorii geografice în

22
parte, le putem explica caracteristicile și elementele sociale și economice specifice cu care s –
au confruntat reprezentanții comunităților evreiești (Chelcea 2001 , 33).
Analiza calitativă care permite compararea acestor valori intrinseci și definitorii ale
evreilor din perioada aleasă. Astfel că , valorile nu pot fi cuantificate matematic dar ele pot fi
comparate prin rezultatele lor. Iar rezultatele lor, pot fi în anumite cazuri măsurate prin date
matematice cuantificabile. Însă datele numerice relevant folosite în anumite părți ale lucrării le
considerăm secundare analizei comparative calitative, cu alte cuvinte, analiza cantitativă este
folosită dar doar într -o mică măsură, scopul folosirii ei este de a susține analiza principală a
lucrării, ce a de tip calitativ (Vlăsceanu 2008, 33) .
Iar prin punerea în contrast a celor două zone administrativ -teritoriale distincte , fiecare
cu unul dintre cele doua grupuri diferite, putem să expunem diferențele și similitudinile
prezentabile și observabile în urma unei comparați i contrastant e.

Structura analizei comparative

Structura analizei încep e în primul capitol, cu prezentarea culturii evreiești ca întreg.
Această prezentare este menită să creeze o imagine comprehensivă a identității evreiești și cum
identitatea evreiască a influențat și a fost influențată în diferite contexte socio -economice de -a
lungul timpului . La rândul său , identitatea pe care am încercat să o prezentăm în cele două
dimensiuni, cea culturală și cea religioasă în capitolul anterior, își are baza în valor i unice
iudaice. Iar standardul principal pentru sursa acestor valori, constă în credința iudaică. Astfel
că, în analiza din capitolul anterior, am încercat să arătăm sursa acestor valori care provine din
textele religiei și cum aplicarea acestor valori specifice în domeniile de activitate umană au dus
la situații socio -economice unice . Pentru lucrare de față, domenii le de interes, fiind cu
precădere, cel economic, mana gerial și antreprenorial. Iar în următorul capitol vom intra în
amănunt în contextele prezentate de Transilvania și SUA pentru a observa și înțelege cum
aplicarea acestor valori au dus la dezvoltarea economică a comunităților evreiești. Analiza
urmând să f ie făcută prin optica managementului și cu ajutorul unor concepte și teorii
fundamentate pe practica antreprenorială .
Aceste valori anterior descrise, pe care le -am înțeles ca fiind originare din latura
religioasă a identității evreilor , le-am putut împărț i în două categorii. Î n cele de tip religios,
care reprezintă bagajul învățăturilor . Iar ce -a de-a doua categorie a valorilor de tip cultural , care

23
au în alcătuirea sa obiceiuri sau învățături care pot fi acceptate ca seculare sau nu obligat oriu
dependente de cele religioase. Astfel că, odată determinate cele două aspecte , religios și
cultural , conferă o imagine clară a identității evreiești . Această imagine reprezentativă poate fi
folosită pentru a explica anumite con texte le alese . Nu numai cum identitatea evreiască a fost
influențată sau schimbată într -un moment istoric dar și cum ea la rândul său a fost un punct
major de influență pentru schimbarea contextelor socio -economice din lumea occidentală în
care evreii s -au implicat de -a lungul timpu lui (Silberman 2020).
Iar astfel, având valorile explicate, identitatea evreiască reprezentativă, cu exemple
contextuale a impactului sau asupra altor grupuri, putem astfel să aplicăm concluziile analizei
noastre asupra a două momente temporal și geografic definite. Acestea fiind T ransilvania și
SUA în perioada interbelică . Aceasta reprezintă ultimul capitol din analiza lucrării și are ca
scop să observăm cum comunitățile evreiești s -au manageriat și și-au folosit valorile intrinseci
identit ății lor pentru a acționa în scopul dezvol tării economice.
Această ultimă parte a analizei urmând să se desfășoare în următorul și ultimul capitol
al lucrării , finalizându -se cu o concluzie pertinentă a comparației celor două medii menționate
în rândurile anterioare.

Cadrul analitic

Analiza este posibilă datorită focus ării în prima parte a lucrării pe contextul European ,
acesta constituind doar o primă parte a cadrului analitic . Motivul pentru acesta este că
majoritatea evreilor care au emigrat in SUA veneau din Europa , cu precădere d in Europa de
Est, după cum am arătat în capitolul anterior. Transilvania și SUA au fost alese ca două regiuni
de analiză datorită faptului că răspunsul la tentația emigrării avea două variante. Pe de o parte,
o variantă era de a rămâne în Europa, în specia l în Europa de Est. Pe de altă parte, o a doua
variantă era a riscului asumat de a pleca într -o țară unde exista o explozie economică din rândul
migraților dar nu numai. Astfel că s -a creat o separare a unei comunități europene. SUA și
Europa reprezentau d oi poli opuși de atracție. Între acești poli, evreii au ales să trăiască în
continuare în aceleași condiții socio -economice în Europa sau să -și părăsească vechia viață și
să-și asume un risc cu speranța reușitei economice în SUA. Cu alte cuvinte, grupul și -a păstrat
identitatea, dar acesta s -a împărțit în două zone politico -administrative diferite. Iar acest cadru

24
analitic cu doi poli opuși ajută analiza noa stră în a înțelege cum același grup de oameni s -au
dezvoltat economic mai bine într -o zonă decât în alta.
De asemenea, această analiză are în vedere diferențele de rezultat economic carde au
reieșit între cele două comunități evreiești ale aceluiași grup în perioada interbelică. Iar analiza
este focusată asupra calității manageriale și antreprenoriale ale evreilor în cauză. Această
focusare este la rândul său posibilă datorită concepțiilor de management economic folosite și
descrise în lucrare.
Cadrul isto ric – perioada interbelică

Deși în primul capitol există referințe la perioada evului mediu sau chiar înainte de
acesta, punctul focal al lucrării este perioada anilor 1918 -1939 care începe cu sfârșitul primului
război mondial și imigrații în masă a evre ilor dar nu numai. Această perioadă este împărțită de
„marea criză economică” care a durat între anii 1929 și 1933 și încheiată cu al doilea război
mondial. Este deci o perioadă a extremelor, cu victime, imigrație, deprecier e economică dar și
„explozie” ec onomică. Astfel că , o considerăm interesantă datorită acestor evenimente istorice
majore, nemaiîntâlnite pană atunci . Iar datorită comunităților evreiești care au reușit să
depășească vicisitudinile injuste la care aceștia au fost supuși, fie ele religioase, sociale, cultura,
sau economice . Dimensiunea din urmă, cea economică , este cea la care ne vom adresa cu
precădere în următorul capitol. Celelalte dimensiuni, fiind folositoare pentru înțelegerea
contextului economic în perioada interbelică în cele două zone de interes, SUA și Transilvania .
Este o perioadă ce marchează emanciparea popoarelor în Europa, datorită destrămării
imperiilor precum Imperiul German și Imperiul Austro -Ungar. Astfel că au slăbit dominațiil e
monahale în Europa . Iar această , imediat după primul război mondial, a fost una de instabilitate
economică , în urma războiului. Declanșând valuri de imigranți evrei veneau din est, din Rusia
spre vest, în țări precum România, Polonia, Germania Franța , Regatul Unit sau Palestina și nu
în ultimul rând SUA (Tolts 2010) . Iar timp de aproape 10 ani, a existat o revigorare economică.
Însă, economia globală s -a prăbuși din nou la sfârșitul anilor 1920 ’, ceea ce a creat un exces de
forță de muncă de proporții globale.
Un alt fenomen global în această perioadă este evidențiat de economistul Simon
Kuznets care argumentează că cel puțin 91% din toți evreii întreprindeau slujbe din medii
urbane. Acest lucru f iind în contrast cu populația totală a globului care își baza activitatea
economică pe domeniul agrar. Existând câteva excepții, printre care și SUA ( Kuznets 2013)

25
Termeni și concepte

În acest subcapitol se vor expune termeni și concepte pentru a înțelege mai bine lucrarea
și subiectul său. Scopul fiind de a definii termenii importanți folosiți în lucrare. De asemenea
conceptele pe care argumentele lucrării se bazează vor fi explicate prin sursele și autorii lor.
Astfel că, prin explicarea termenilor și co nceptelor, scopul este de a clarifica ideile din lucrare
și de a ajuta la concluzionarea ei.

Dezvoltarea economică și antreprenoriatul

Termenul de „dezvoltare economic ă” poate fi înțeles prin disciplina de care aparține și
anume „economia” . Însă mai precis , prin studiul economic legat în special de dezvoltarea
socială și prin măsurarea într-o zona delimitată geografic a calității vieții și bunăstării
oamenilor. Desigur, după țelurile și obiectivele economice prestabilite. Putem astfel numi
dezvoltare economică, ceea ce rezultă în urma creșterii productivității unei piețe și într-o directă
legătură PIB-ul dintr -o țară (Porter 2000 , 20).
Profesorul Mich ael Porter din cadrul „Harvard Business School” spune că : „În timp ce
politicile la nivel macro și reformele de reglementare stabilesc condiții importante pentru
creștere(economică) și acces ul la oportunități, în ultimă instanță, actorii individuali și
instituțiile la nivel local și regional sunt cei care au de a face cu eșecuri ale pieței și oportunități
în comunitățile lor” . Acești actori individuali sunt cei pe care ne vom axa în cele de urm ează.
Așadar, printre actor ii independenți la care Porter face referință , se regăsesc și antreprenori i.
Acest titlu de antreprenor sau categorie specifică poartă după sine și o încărcătură de
sens. Iar pentru a simplifica sensul, putem considera un antrep renor, o persoană care urmărește
și acționează pe baza unei oportunități spre a obține capital și a câștiga avantaje economice în
piața liberă. Scopul final este desigur obținerea bogăției sau profitului în diferitele forme ale
sale. Astfel că are loc o conversie a resurselor într -un produs sau serviciu mai valoros care
odată vândut, aduce profit. Scopul de „profit” fiind îndeplinit prin intermediul unei companii
sau organizații pe care o conduce, de obic ei având în spatele sau o ierarhie prestabilită de
responsabilități și aptitudini a membrilor care compun organizația (Carton, Hofer, Meeks,
2004 , 1-2).

26
Management și manageri

Termenul de management, potrivit DEX înseamnă: „Activitatea și arta de a conduce.”
Sau „Ansamblul activităților de organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor”.
Aceasta este definiția prin care vom folosi termenul de management în lucrarea de față. Iar
managerii sunt cei care practică man agementul. Desigur, managementul și managerii despre
care se va vorbi sunt reprezentanții culturii evreiești. Domeniul managementului este crucial în
dezvoltarea economică iar la baza sa stau valori pe care managerii le aplică. Aceste valori
aplicate, când sunt îndreptate către un scop, iau form ă materializează în rezultate palpabile și
dacă sunt de succes, au ca punct ultim, o reușită clară. Așadar, calitatea unui manager este dată
de managementul său care are la bază valori și convingeri proprii pe care a cesta le aplică .

Leadership și management evreiesc

Autorul britanic de origine evreiască Jonathan Sacks spune că „leadership -ul evreiesc”
este un termen ambiguu. El consideră că pot fi două interpretări în acest sens. Prima, leadership
făcut de evrei și a doua, leadership făcut cu valori și principii iudaice. Astfel că, pentru aplicarea
leadership -ului pe baza valorilor evreiești, el se folosește de învățăturile iudaice pentru a defini
7 principii (Sacks 2012).
Primul principiu este cel al asumării resp onsabilității. Astfel că un lider trebuie să fie
conștient de riscurile posibile într -o activitate întreprinsă și trebuie să fie pregătit să accepte
atât rezultatele pozitive cât și cele negative. El mai spune că evreii sunt „un popor liber,
responsabil și capabil să schimbe lumea”.
Al doilea principiu este cel de a conduce prin și cu ajutorul familiei și al comunității.
Pentru acest principiu, el face referință la 3 tipuri de lideri, regii, care erau cei politici. Rabinii,
care erau cei religioși și profeț ii care vizionarii. Argumentul său fiind că în comunitățile
evreiești, un lider nu poate conduce singur.
Al treilea principiu este cel al conducerii spre viitor, cu o viziune prestabilită. Astfel că
el vorbește de lideri religioși din trecut care au condus comunități evreiești cu planuri ce se
înfăptuiau peste generații. Iată că de aici putem vedea percepția ebraică legată de generații
viitoare. În cultura lor, acțiunile prezentului sunt menite să fie benefice generațiilor viitoare.

27
Al patrulea principiu es te cel al învățării. Pentru lideri, studiul fiind o activitate necesară
pentru a avea resurse de informații care să fie folosite în luarea deciziilor și a înțelegerii
situațiilor. Acest principiu putând fi atribuit importanței educației în percepția iudaic ă.
Al cincilea principiu este cel al încrederii în comunitatea condusă. El menționează că
în iudaism, conducerea este bazată pe influență și nu pe control. Ca exemplu, profeții sunt cei
care au influență iar regii sunt cei care au putere. Astfel că, influe nța poate ridica oamenii peste
limitele proprii iar puterea îi limitează prin control.
Al șaselea principiu este cel al acțiunii calculate. Scriitorul pentru acest principiu spune
că leadership -ul trebuie exercitat cu un echilibru de răbdare și acțiune rap idă. De asemenea, în
atingerea unui scop, schimbarea necesită timp iar acțiunile unui lider trebuie să varieze de la
cele cu impact imediat la cele cu un impact peste generații.
Al șaptelea și ultimul principiu al lui Jonathan Sacks pentru leadership -ul evreiesc este
cel al capacității de a face față stresului emoțional. Acesta poate interveni în procesul de
leadership în urma unui eșec. El spune că evreii sunt un popor „călit”. A ceștia suportând multe
injustiții de -a lungul secolelor, trăind în sărăcie și izolare față de alte popoare. Aceste lucruri
au îmbunătățit capacitățile de conducere a liderilor evrei. Acești lider au promovat și trebuie să
promoveze valorile evreiești în lu mea contemporană pentru a continua identitatea evreiască vie
(Sacks 2012).
Pornind de la principiile de leadership evreiesc ale lui Sacks, putem contrasta domeniul
leadership -ului cu cel al managementului. Astfel că, Matt Gavin, scriitor la „Harvard Busine ss
School”, diferențiază leadership -ul de management prin următoarea comparație duală : Viziune
versus Process. Astfel c ă, dacă leadership -ul constă într -o viziune, managementul în schimb
constă întru -un proces de țeluri. Acest proces este bazat pe activită ți dintr -o colaborare sau
afacere precum, întreținerea unui buget, ajustarea organizării structurii afacerii, angajarea de
personal adecvat și folosirea resurselor pentru obținerea unui bun sau serviciu (Gavin 2019).
De asemenea, el spune că managerii admi nistrează iar liderii inovează. Pe lângă acestea,
managerii mențin valori sau resurse iar liderii le dezvoltă. Iar dacă liderii se focusează pe
capitalul uman, în schimb, managerii se focusează pe structuri și sisteme (Gavin 2019).
Despre management, putem este o poziție care vine cu responsabilități specifice, însă
un manager nu este automat și un lider. Calitatea de lider este definită prin acțiune în acest
sens. Iar un individ într -o poziție de conducere, trebuie să aibă ambele seturi de principii și

28
atribuții, atât de management cât și de leadership pentru a fi un lider complet (Norton 2017
apud Gavin 2019).
Acești doi termeni, management și leadership sunt o dualitate necesară și totodată
prezentă în comunitățile evreiești. Iar datorită delimitării aces tor doi termeni, considerăm că
putem înțelege mai bine acțiunile în cadrul afacerilor întreprinse de reprezentanții comunităților
evreiești în cadrele istorice prezente în lucrarea de față. De asemenea, comparația este
importantă, credem noi, în evaluarea rezultatelor economice ale grupurilor evreiești.

Teorii sociale în contextul dezvoltării economice și impactul religiei

Pentru a înțelege mai bine comunitatea evreiască și impactul ei asupra statelor în care
evreii au acționat, dorim să ne îndreptăm acum atenția asupra a trei gânditori. Aceștia au
influențat masiv secolul societățile XX cu precădere la religie . Aceștia sunt Emile Durkheim ,
Max Weber și Karl Marx .
Primul, Durkheim a fost printre primii gânditori care a analizat religia prin prisma
impactului social pe care aceasta poate să -l facă. Iar pentru scopul lucrării de față, ne vom
adresa rolului cel mai importat al religiei pe Durkheim îl subliniază. El considera că religia este
un bun adeziv pentru oameni și astfel, aceștia creează comunități . Iar moralitatea și religia sunt
strâns legate , astfel că grupurile și indivizii care compun societatea datorită religiei, au control
social. Acest lucru însemnând că oamenii sunt mai consistenți și morali în acțiunile lor datorită
setului de valori date de religia de care aparțin . Iar această consist ență a aplicării valorilor date
de religie face ca societatea să existe și funcționeze (McGivern și Little 2012).
Pe de altă parte, spre deosebire de Durkheim care considera religia ca fiind la baza
stabilității sociale, Weber considera că are rolul unui c onductor al schimbării în societate cu
precădere la activitățile economice. Analiza sa s -a concentrat pe grupuri de protestanți creștini
din Europa și concluziile sale au fost că etica creștină duce la etica muncii, care la rândul să
aduce prosperitate eco nomică prin intermediul capitalismului. El notează că valorile religioase
sunt un element motivator crucial pentru reușita economică a unei afaceri (McGivern și Little
2012) . Astfel că, el consideră capitalismul ca fiind rezultatul care a înlocuit percepția
tradițională creștină de fericire în sărăcie .

29
Marx argumentează că religia scoate în evidență structura societății. Iar totodată este o
forță ce menține inegalitățile sociale între membrii societății în sistemul capitalist . Iar aceasta
este ca un răspuns al suferinței claselor sociale de la baza ierarhiei societății. Marx spunând :
„Religia este semnul creatur ii asuprite , inima unei lumi fără inimă și sufletul condițiilor fără
suflet. Este opiumul oamenilor ” (Marx 1843 apud Blunden 2005).
Răspunsul lui la injustiția capitalismului promovata de religie fiind atingerea
socialismului. Acesta nefiind compatibil cu economia modernă bazată pe o piață liberă. Astfe
că în doctrina socialismului nu există stat sau proprietate proprietate privată iar membrii
comunității muncesc după posibilități și primesc după nevoi ( Blunden 2005).
Acești trei autori încercau să răspundă schimbărilor sociale și economice ale secolelor
XIX și XX prin prisma religiei. Astfel că Marx, considera religia ca fiind un eleme nte ce nu
poate fi scos din dinamica unui individ și de cadrul economic al acestuia . Iar ea trebuie înțeleasă
și interpretată prin rolul său negativ asupra egalității claselor în mediul capitalist. Weber , pe de
altă parte o vedea ca pe un component util și motivator în dezvoltarea economică cu precădere
la stimularea capitalismului. Însă el considera că aceasta poate fi în afara cadrului social . Iar
Dunkheim argumenta că ea este o forță oarbă de coeziune socială dar totodată inerentă societ ății
și inseparabilă de societate, dar nu de individ (McGivern și Little 2012).
Iar pentru lucrarea noastră, putem spune că pe lângă valorile comune dintre iudaism și
creștinism, rezultatul este cel al eticii muncii care promovează munca spre dezvoltarea
economică și bunăstare. Această etică fiind rezultatul corpului valorilor. Aceste valori fiind la
rândul lor păstrate prin practica religioasă, creând astfel coeziune socială și împărțire reciprocă
de resurse. Putem spune că teoriile sociale despre dinamica religiei cu economia ale primilor
doi autori discutați, Durkheim și Marx sunt cele compatibile cu activitatea comunităților
evreiești. În schimb, percepțiile lui Marx pe tema de față nu par a prezenta o imagine completă
a grupurilor din lucrare sau a activităților acestora.

30
Capitolul III – Evreii din Transilvania și imigrația în SUA

Dacă în primul capitol am prezentat identitatea evreiască și cum valorile acestora au
fost aplicate în activități economice în special în Europa prin prisma managementului specific .
În acest capitol vom prezenta cum comunitatea evreiască s-a prezentat în T ransilvania și SUA .
Pe de o parte cei care au imigrat în SUA cu precădere pe coasta de est și pe de altă parte, cei
care au rămas în Europa, cu precădere în Transilvania. Iar ulterior, vom prezenta care au fost
rezultatele economice ale acestora prin prisma managementului aplicat și a informațiilor
relevante contextelor economic e.

Evreii din Transilvania

Înainte de întregirea teritorială și culturală a România după primul război mondial,
evreii din imperiul Austro -Ungar de pe teritoriul Transilvaniei adoptaseră în mare parte cultura
și limba maghiară. Aceștia au o istorie în imperiu , de a adopta de -a lungul secolelor , elemente
culturale de la popoare precum cel german , austriac sau maghiar. Doar o mică parte din
comunitatea evreiască era pierdută asimilării în imperiu. Iar majoritatea se adaptase ră suficient
încât , în Transilvania aveau mai multe drepturi decât populația majoritară, cea română. Acest
transfer cultural l -a permit să funcționeze și să prospere în societatea dominantă politic și
economic de poporul maghiar. Iar meseriile lor variau de la cele mai simple, la cele mai
prestigioase. Întreprindeau astfel activități comerciale, de manufacturi, de schimburi de bunuri
dar aveau și școli de meșteșuguri . Iar cât despre slujbe de presti giu, evreii se regăseau în rândul
doctori lor, avocați lor sau bancheri lor. Erau astfel buni negustori și antreprenori, cu propriile
afaceri de familie. De asemenea, întreprindeau schimburi financiare sau împrumuturi monetare
(Dobrescu și Pociovălișteanu 26-27, 2014).
Putem spune că evreii erau răspândiți în Transilvania, atât în orașe mari cât și în așezări
mici. Iar procentul lor de urbanizare varia între 10% și 15% în zonele orașelor Cluj, Arad și
Timișoara . Această dispersie a așezărilo r era corelată cu o inconsistență economică. Astfel că ,
evreii nu aveau situații financiare egale sau chiar necesare unui trai decent. Deși aceștia au jucat
un rol foarte important în activitățile lor economice pentru dezvoltarea economică a zonelor în
care trăiau, nu duceau în fiecare caz , o viață ce putea fi considerată bogată. Însă existau familii
sau comunități cu resurse financiare semnificative (Mendelsohn 179, 1983 ).

31
În următorul tabel putem observa o statistică economică la nivelul României din anul
1930 în acea perioadă, fiind aproximativ 750.000 de evrei pe teritoriul României. Și putem
observa cum activitățile economice ale evreii sunt dominante în sectoare precum cel industrial
și de manufacturi, precum și cel al comerțului și creditelor banc are.
Activitatea economică a evreilor și non -evreilor în România în anul 1930 :
Domeniu Economic de
activitate Evrei Non-evrei
Agricultură 4.1 73.7
Industrie și manufacturi 32.8 11.3
Comerț și credit 48.3 4.2
Transport și comunicație 2.4 2.3
Armată 1.9 2.9
Poziții și profesii publice 2.7 3.1
Altele 7.8 2.5

Sursă tabel : Goldhamer 149, 1938 apud Mendelsohn 180, 1983 – The Jews of East Central
Europe Between the World Wars

În Transilvania, Clujul a fost și este oraș un oraș important. Iar până la sfârșitul
perioadei interbelice , numărul evreilor a atins 18.000 . Ei constituind aproximativ 15% din
populația totală a orașului . Ca și contrast, în Cluj în 1880 numărul acestora era de 10 ori mai
mic. Iar pe lângă numărul lor impres ionant, aceștia erau o parte esențial ă și majoră din
economia orașului și a regiunii ca întreg. Acest lucru se datora activităților pe care aceștia
întreprindeau . (Brubaker et al, 17 , 2006) .
Putem atribui c reșterea lor demografică la două fenomene importa nte. Primul este acela
de creștere naturală a natalității și cel de-al doilea este, venirea de noi imigranți evrei. Luând
fiecare dintre aceste două fenomene în parte, putem spune că această creștere demografică se
datorează creșterii economice create în comunitățile evreiești prin activităților întreprinse de
aceștia . Astfel că putem înțelege că aceștia au contribuit la dezvoltarea economică a orașului
Cluj și a regiunilor învecinate iar ca rezultat direct, numărul comunității evreiești a crescut
semnificativ.
Referitor la grupurile evreiești cu resurse financiare semnificative erau în minoritate
comparativ cu totalit atea populației evreiești, iar majoritatea evreilor nu erau bogați. Astfel că,
deși există o ierarhie a profiturilor activităților economice. Iar ei erau într -adevăr, predominanți
în activitățile în care exista posibilitatea dobândirii de resurse semnifica tive. Dar acest lucru nu

32
însemna că erau foarte bogați. Însă acest aspect nu a oprit stereotipurile negative împotriva lor.
În tabel, agricultura fiind ocupația cea mai predominantă a vremii în rândul românilor și a
celorlalte etnii din România ( Mendelsohn 179-180, 1983).

Perspectiva națională

Iar la nivelul României, în această perioadă, s -a dus o puternică luptă culturală de
identificare și promovare a valorilor românești în Transilvania. Limba română devine limba
oficială a teritoriului și în care se învață. Iar evreii din Transilvania, vorbeau mai multe limbi,
printre care aproximativ 50000 dintre aceștia vorbeau Idiș (Mendelsohn 182, 1983) . Însă
comunitatea evreiască preferă să folosească și să învețe în limba maghiară în continuare, i ar
când aceasta nu era disponibilă, preferau limba și cultura germană, limba română fiind ultim
adoptată de ei. Românii până atunci nefiind invitați la viața politică, deși erau majoritari, erau
tratați ca o minoritate. De asemenea, românii t răiau predomin ant în mediul rural, spre deosebire
de comunitatea evreiască care își desfășurau activitatea în mediul urban într-o mai mare
proporție . Evreii compuneau o parte importantă din latura intelectualilor transilvăneni și nu au
refuzat să promoveze valori maghia re deoarece de -a lungul secolelor au adaptat cultura
maghiară la cea evreiască . Iar prin localizarea lor, predominant în orașe, aveau un avantaj ce le
permitea să înfăptuiască activități economice mai profitabile decât cum ar fi comerțul și
activitățile ba ncare . Spre deosebire de populația românească a cărui activitate economică era
bazată pe sectorul agrar (Metzer 3, 2010).

33
În următorul tabel putem observa proporția comunității evreiești în diferite sectoare de
activitate economică în comparație cu restul populației . Astfel că următoarele 5 țări sunt
reprezentative grupurilor de evrei din Europa centrală și de est în ani 1930.
Ocupații și liberi professionisti/antreprenori în sectoare agrare, non
agrare și servicii în Europa în perioada 1930 -1931
Țări în perioada
1930 -1931 Procente din totalul forței de muncă Liberi profesioniști sau
antreprenori în sectoare
non agrare Agricultură Comer ț și finanțe
Evrei Non-evrei Evrei Non-evrei Evrei Non evrei
Polonia 4.0 53.4 39.2 10.3 62.2 18.2
USSR ( în Europa) 4.0 73.0 25.8 9.2 38.9 17.5
România 4.1 63.5 51.5 18.1 47.4 34.2
Ungaria 2.7 48.2 49.9 11.0 35 16.4
Cehoslovacia 8.3 27.3 56.8 12.1 42.2 12.2

Sursă tabel : Metzer , 29 (2010 ) – „Self-employment in Jewish communities: a comparative
examination across time and places ”

În cazul României , statistica o putem considera relevantă pentru comunități le evreiești
de tip așkenaz cu influențe maghiare din Transilvania. După Transilvania, regiunea română cu
cei mai mul ți evrei era în zona Bucureștiului. Considerăm că proporțiile își păstrează
reprezentativitatea atât în restul României, dar în special în Transilvania.

Putem spune că situația economică a evreilor din România și mai specific din
Transilvania în perioada interbelică a fost una de creștere. Însă dacă ne raportăm la totalitatea
membrilor statului din perioada interbelică, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost
aproximativ la fel. Astfel că PIB -ul pe cap de locuitor în 1926 era 1258 de dolari, în 1932 , la
apogeul crizei economice mondiale era 1144 de dolari ( Maddison 100, 2006 apud Stoenescu
83, 2018) . Iar spre sfârșitul perioadei interbelice, în 1937, PIB -ul pe cap de locuitor era 1237
de dolari . În ciuda crizei economice mondiale din ani 1930 ’, putem spune că economia

34
României a fost constantă, acesta fiind un lucru bun în contextul global (Harrison 253, 1994
apud Stoenescu 84, 2018).
Putem astfel spune că dezvoltarea economică a evreilor a fost o realitate asumată pentru
aceștia . În ciuda diferențelor culturale și religioase care erau folosite împotriva lor ca motive
de discriminare . Iar spre deosebire de majoritatea populației, putem spune că aceștia prin
valorile antreprenoriale și manageriale proprii au reușit să își dezvolte propriile afaceri din
sectoare precum cel bancar sau al comerțului cu bunuri, rezultatul fiind dezvoltarea economică .

SUA la începutul perioadei interbelice

Sfârșitul primului război mondial lasă SUA cu o industrie și mijloace de producție
nemaiîntâlnite până atunci în nicio țară. Explozia economiei americane combinată cu
libertățile economice și legislative, oferite de statul American conferă o stimulare ma sivă a
mediului de afaceri și în consecință antreprenorilor.
Iar această dezvoltare economică la nivelul întregii statului American se datorează
inerției economice concentrată pe industria și producția de bunuri din primul război mondial.
Astfel prin cont inuarea producției masive, în anii 1920 America a continuat să vândă altor state
devastate de război, în special din Europa. Iar producția de bunuri în acest sens dar nu numai a
fost accelerată de uzul electricității care a marcat o creștere de 40% a produ cției de bunuri față
de deceniul anterior ( Amadeo , 2020).
Percepțiile imigranților evrei erau întărite de zvonurile amestecate cu realitățile
economiei americane care se ridicaseră la nivel global. Astfel state europene se împrumutau
Americii pentru reconstrucția de după război, iar această realitate ne spune două lucruri, că
Europa suferea e conomic în infrastructură și în mijloacel e de producție acestea fiind afectate
în urma războiului. (Frum, 2014) .

35
Evrei imigranți în SUA

La începutul anilor ’20, imigrația de evrei atinge cote nemaiîntâlnite, și aceștia erau
atrași de visul american de prosperitate garantat prin muncă și ingeniozitate (Gale 2016). Însă,
în 1924 Congresul american a votat un act normativ ce restricționa accesul imigranților din
Europa în încercarea de a limita numerele de imigranți din rândul evreilor, italienilor, cehilor,
polonezilor, rușilor și a altor grupuri ( Trowbridge 2012). Astfel că, după cum am menționat
anterior, imigrația a fost motivată de lipsa oportunităților de de zvoltare economică din statele
europene. Iar mediu economic referitor la muncă și afacerilor din SUA, prezenta beneficii
majore în acest sens. Astfel că exista concepția națională americană de prosperitate economică
pe bază de merit. Această concepție izvo ra din „Declarația de Independență Americană” –
„Toți oamenii sunt creați egali” cu drepturi la „Viață, Libertate și căutarea fericirii” ( Brannigan
6, 2014). Aceste nou mediu dădea șanse inedite pentru antreprenorii din rândurile evreilor
imigranți. Iar pr intre calitățile prezentate de acest nou mediu se numărau următoarele : lipsa
despotismului, sectoarele economice nu erau monopolizate, taxele erau mai mici decât în
Europa și nu discriminatorii, nu existau restrângeri sau tensiuni datorită diferențelor cul turale
iar tranzitul era liber.
Evreii din valurile de imigranți de la începutul secolului XX s -au stabilit în mod
majoritar pe coasta de est a Americii. Motivul principal pentru imigrare fiind lipsa
oportunităților economice . Iar până în anul 1920, numărul evreilor din America depășea 4
milioane iar aproximativ 85% din evreii din America erau imigranți din Europa centrală și de
est. Aceștia au căutat centre le metropolitane în care au încercat să-și înceapă noua viață. Câteva
din orașele țintă alese ale acestora au fost New York, Boston, Baltimore, Philadelphia dar și
mai la vest precum Chicago dar nu numai. În aceste orașe, a numite cartiere sau părți ale
orașelor , în special în zonele periferice, devenind în mod exclusiv evreiești. Aceste comunități
evreiești să race se creează din motivul resurselor limitate. Astfel că , imigranții noi veniți nu
aveau resurse pentru a locui în zonele spațioase și centrale ale orașelor (Sowell 2005, 72) . Iar
tranziția de la clasa de jos de unde începeau noii imigranți la cea de mi jloc, dura ani. În această
perioadă, evreii au făcut tranziția de la standarde și condiții joase de viață la standarde medii
sau ridicate. Astfel că , evreii care nu reușiseră să obțină propri ul pământ sau casă , trăiau în
locuințe suprapopulate în grupuri de familii la marginea orașelor până când dobândeau statul
economic care să le permită o schimbare benefică (Rischin 2015).

36
După cum am menționat anterior, evreii care au venit în America în secolele trecute cu
primele valuri de i migranți erau Sefarzii. Însă, în perioada interbelică , Așkenazii au fost cei
mai dominați ca număr în rândul evreilor. Aceștia aducând cu ei cunoștințe de muncă pe care
le-au aplicat, astfel că aveau slujbe de operatori în fabrici sau meșteșugari. Însă ace st nivel
scăzut al muncii lor , adesea nu se transfera peste generații. Astfel că evreii din a doua generație
reușesc să își lărgească oportunitățile de muncă prin diverse profesii, ba chiar prin intermediul
studiilor superioare . (Chiswick 2010 , 3-4).
Astfel că, membrii comunității evreiești reușesc în această perioadă să își fundamenteze
afacerile în economia americană care era într -o evoluție de creștere . Aceste afaceri încep ca
activități întreprinse cu ajutorul familie și ajung, peste ani să devină companii naționale și
multinaționale cu capital global . Aceștia încep mai întâi cu afacerilor de dimensiuni mici, de
familie datorită legături lor culturale, spirituale, sociale și chiar de tip voluntar între aceștia. Își
împărțeau resursele, se angajau rec iproc și aveau un puternic spirit comunitar (Rischin 2015) .
PIB pe cap de locuitor în SUA – 1919 – 1930

↑ Ani →
Dolari
Sursă imagine : (Romer 1982 apud Smiley 2007 ) The U.S. Economy in the 1920s

37
În tabel, putem observa salariu PIB -ul pe cap de locuitor în America în perioada 1919 –
1930. Acesta fiind aproximativ de 4 ori mai mare decât cel întâlnit în majoritatea statelor din
Europa din aceeași perioadă.
Putem astfel spune că economia americană era printre cele mai dezvoltate din lume. Iar
salariile lucrătorilor din toate domeniile economice erau în creștere de la an la an (Trowbridge
2012). Cu excepția anului 1929 datorită cri zei economice mondiale care a ridicat rata șomajului
la aproximativ 25% î n SUA în anul 1933 (US BLS 1948).

New York

În oraș s -a înregistrat o comunitate de evrei 1.5 milioane până la începutul anilor 1920 ’.
New Yorkul a devenit printre cele mai importante puncte de „melting pot” de pe teritoriul
American. Însă, acest proces de „contopire a culturilor” nu a fost la fel de semnificativă pentru
evrei în comparație cu alte culturi. Comunitățile lor fiind printre cele mai strânse. Efectele
acestei legături sunt faptul că locuiau în locuințe comune care în timp au beneficiat chiar de
asigurări medicale comune. Astfel că, aceștia împărțeau, bunuri, resurse și informații
promovând binele comunității lor peste celelalte. Iar în aceleași locuințe comune lucrau făcând
haine care mai târ ziu le vindeau tot prin intermediul magazine evreiești. Exista astfel un întreg
sistem de responsabilități și beneficii în cadrul comunității lor care nu era prezent în societatea
largă . Iar acest tip de sistem făcea ca indivizii antreprenori să găsească parteneri de afaceri. Un
caz specific în acest sens fiind dezvoltarea în industriei de teatru și de film . Hollywood fiind
înființat de evrei cu interes în film și actorie (Morris 2017) .
Economistul american Thomas Sowell categorisește evreii ca fi ind un grup „mijloc”
între un bun sau serviciu și un beneficiar bunului sau serviciului în cauză. Denumirea dată de
el fiind „minoritate de mijloc”. Iar activitățile economice pe care autorul le evidențiază în acest
sens sunt vânzătorii în magazine mari sa u mici, de cartier, sau vânzători pe stradă, până la
bancheri, dar nu numai (Sowell 2005, 66 -67).
De asemenea el relatează relațiile între evreii hasidim i din New York din districtul de
diamant. Aceștia sunt descriși ca fiind foarte retrași de restul popul ației. Încheie contracte doar
prin cuvânt vorbit și fac schimburi de resurse de bijuterii. Conceptele lor economice fiind bine
definite și înrădăcinate în învățături evreiești și comunitate. I ar relațiile în familie sunt
menținute la cel mai înalt nivel. Astfel că dacă un evreu își dezonorează familia sau un alt

38
membru al comunității, își poate pierde toate drepturile sau resursele financiare deținute. Astfel
că aceștia sunt extrem de concentrați pe o cooperare economică închisă, cu beneficii în
comunitate a evreiască. Dar acest lucru creează avantaje de care alte grupuri nu beneficiază din
simplul motiv al exclusivității (Sowell 2011, 571) .
În New York , ca activități economice simple evreii aveau afaceri dominante de haine
care erau confecționate de familie , comerț cu obiecte mici, fabricarea trabucurilor, construcții
și producție alimentară. Toate aceste erau afaceri erau întreținute și dezvoltate cu ajutorul
familiei și al comunității lor. Iar prin eforturile lor de muncă au reușit să creeze sindicate
munc itorești evreiești pentru reprezentarea drepturilor evreilor în diferite industrii. Numărul
membrilor depășind 250 000 (Rischin 2015 ).
De asemenea, exista un lanț economic evreiesc care începea în portul din New York
dar și altele precum San Francesco . Anumiți e vrei transportau materii prime folositoare
diferitelor afaceri în orașele în cauză. Astfel că acesta ajungea în centrul orașului la proprietarul
evreu de magazin care cumpăra marfa adusă. Proprietarul de magazin, la rândul său plătea
pentru marfă cu bani împrumutați de la bancherul evreu. Această legătură era des întâlnită iar
membrii care o compuneau se cunoșteau reciproc și adesea vorbeau aceeași limbă . (Sowell
2005, 74).

39
Concluzie

Scopul acestei lucrări a fost de a prezenta o imagine justă a legăturii dintre valorile
identității evreiești și rezultatul dezvoltării economice a acestui grup. Cadrul istoric
predominant fiind cel interbelic. Analiza folosită în mod predominant fiind cea calitativă. Însă
au fost aduse și argument prin informații cantitativ, însă acestea au fost secundare.
Putem împărți concluzia de față în trei parți. Prima a valorilor evreiești. Pe acestea le –
am prezentat ca având o origine religioasă . Din ele putem înțelege originea eticii muncii și a
vieții restrânse în comunitate a evreiască . Evreii fiind persoane care beneficiau de o alfabetizare
mai ridicată decât restul populației, fie ei din Transilvania, fie ei din New York. Pe lângă
acestea, putem atribui succesul afacerilor mici și mijloci ale evreilor datorită educației și
antreprenorialului . Iar sustenabilitatea acestora este la fel , originar ă din valorile evreiești .
Datorită managementului care întreține afacerile în cauză dar și a leadership -ului exercitat, în
special în cadrul familia l. Accentul fiind pus pe capitalul uman în contextele prezent ate dar și
peste generații.
O a doua parte a concluziei putem să o focusăm pe dezvoltarea economică. Aceștia și –
au asumat riscuri în încercări de a imigra din considerente economice. Însă, în mod repetat au
reușit să se poziționeze din punct de vedere economic deasupra altor grupuri care erau native
sau de mai multe generații în SUA sau Transilvania sau restul Europei . Aceste momente de
reușită economică, atrăgea u cu sine discriminarea. Însă , în ciuda restricțiilor, evreii s -au
specializat în servicii de comerț, credite și industrie , încât erau adesea majoritari în aceste
domenii . În ciuda faptului ca raportați la popul ațiile din țările în care trăiau, ei reprezentau un
grup minoritar. Cu alte cuvinte, evreii erau disproporțional reprezentați în activități ce aduceau
profituri mari.
În a treia parte a concluziei, putem să subliniem diferențele dintre SUA și Transilvania
care au dus la diferitele rezultate economice ale evreilor în perioada interbelică.
Pornind de la zona europeană, România și Transilvania, putem spune că motivele
evreilor care au imigrat in SUA sunt următoarele : resurse limitate, sectoare economice
monopo lizate, taxe ma ri și injuste, antisemitism, legi administrative și fiscale dificile și
discriminatorii și societatea aristocratică dezvoltată. Putem spune că aceste elemente care au
dus la imigrarea evreilor în SUA au de a face cu istoria îndelungată europ eană, unde evreii au
fost persecutați , nu au avut dreptul la a concura economic, nu au avut drept la proprietate sau

40
anumite slujbe sau poziții politice. Însă , putem observa c ă în Transilvania în perioada
interbelică au rămas evrei, aceștia aveau meserii profitabile, sau pur și simplu nu aveau resurse
financiare pentru a imigra.
În schimb, SUA prezenta un nou continent ce nu avea o istorie așa de îndelungată încât
mecanisme in fluente de putere să fie închegate . Iar beneficiile fiind : resursele prime erau mai
ușor disponibile, taxele nu erau discriminatorii, societatea era bazată pe meritocrație și nu exista
clasă burgheză puternică care să monopolizeze sectoare economice. Exi sta libertate de
expresie și mișcare. Astfel că evreii nu trebuiau să își nege identitatea pentru a fi acceptați și
puteau a călători fără să aibă teamă de alte culturi care să -i asuprească. De asemenea, beneficiile
sistemului fiscal erau taxele mici și aj utorul social care putea fi primit în cazuri de u rgență.
În final, putem spune că evreii sunt un popor unic care au reușit sau atingă independență
politică și economică oriunde s -ar găsi ei pe glob datorită valorilor care îi definesc.

Accesat la 20 martie 2020

41
Surse b ibliografi ce

• Bar and Bat Mitzvah Handbook – , http://www.tisrael.org/wp –
content/uploads/2015/05/Bar -and-Bat-Mitzvah -Handbook.pdf – Accesat la 20 aprilie
2020
• Barbara Binder Kadden Bruce Kadden (2003) – Teaching Mitzvot: Concepts, Values,
and Activities ,
https://books.google.it/books?id=SNPwSzisxkoC&pg=PA247&lpg=PA247&dq=mitz
vot+business&source=bl&ots=pLSWHLyC5o&sig=ACfU3U2CePdlHNXew1 –
W_1Hrvrdc_KqEMA&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiEldD2 –
YTqAhUM86Y KHT6GC4IQ6AEwAHoECAgQAQ#v=onepage&q=mitzvot%20busi
ness&f=false – Accesat la 30 aprilie 2020
• Berenbaum M. (1998) – Anti-Semitism , https://www.britannica.com/topic/anti –
Semitism Accesat la 5 mai 2020
• Brannigan Gabrielle 2014 – An Analysis of the Declaration of Independence ,
https://digitalcommons.brockport.edu/cgi/viewcontent.cgi?a rticle=1089&context=hon
ors Accesat la 1 iunie 2020
• Carton P, Hofer C, Meeks M, (2004) THE ENTREPRENEUR AND
ENTREPRENEURSHIP: OPERATIONALDEFINITIONS OF THEIR ROLE IN
SOCIETY ,
https://www.academia.edu/4892378/THE_ENTREPRENEUR_AND_ENTREPRENE
URSHIP_OPERATIONAL_DEFINITIONS_OF_THEIR_ROLE_IN_SOCIETY
Accesat la 5 mai 2020
• Chelcea S. et al. (2004) Cercetarea Sociologică Metode și Tehnici,
https://www.scribd.com/doc/47807683/Septimiu -Chelcea -CERCETAREA
SOCIOLOGICA -METODE -SI-TEHNICI -2 Accesat la 12 iunie 2020
• Chiswick C. U. (2010) – How Economics Helped Shape American Judaism ,
http://ftp.iza.org/dp5068.pdf Accesat la 18 iunie 2020
• Dobrescu E. și Pociovălișteanu D. (2014) – THE ROLE OF THE NATIONAL
MINORITIES IN THE ECONOMICAL MODERNIZATION OF ROMANIA IN THE
19TH CENTURY , https://core.ac.uk/reader/27177582 Accesat la 17 iunie 2020

42
• Doris L. Bergen, (2016 ) – War and Genocide: A Concise History of the Holocaust, 3rd
ed. (Lanham: Rowman & Littlefield,) ,
https://books.google.it/books/about/War_Genocide.html?id=61Vid0UfbD4C&redir_e
sc=y Accesat la 14 iunie 2020
• Frum D. (2014) – The Real Story of How America Became an Economic Superpower ,
https://www.theatlantic.com/interna tional/archive/2014/12/the -real-story -of-how-
america -became -an-economic -superpower/384034/ Accesat la 25 iunie 2020
• Gale Student Resources in Context (2016 ) – How the American Dream Has Changed
Over Time , https://wjccschools.org/wp -content/uploads/sites/2/2016/05/How -the-
American -Dream -Has-Changed -Over -Time.pdf Accesat la 28 mai 2020
• Gavin M. (2019) – Leadership vs. Management: What’s the Difference? ,
https://online.hbs.edu/blog/post/leadership -vs-management Accesat la 22 mai 2020
• Gilley B. (2019) – Comparative Public Policy ,
https://www.pdx.edu/hatfieldschool/sites/www.pdx.edu.hatfieldschool/files/ps515 –
Gilley.pdf – Accesat la 12 iunie 2020
• Glad stein , Ariella și Hammer , Michael (2018) – Substructured population growth in the
Ashkenazi Jews inferred with Approximate Bayesian Computation ,
https://www.biorxiv.org/content/10.1101/467761v1.full.pdf Accesat la 20 mai 2020
• Hershey H. Friedman, (2012) – The Talmud as a Business Guide ,
https://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=40507210300309309308408608208812
209801800906601203709212312111908902908307311509810811010105702612312
405411802409611300910410105800503704106001500103011007409410102704201
000711011712609409302 902309511911500700011800808607006402200401310409
5026003017&EXT=pdf Accesat la 12 mai 2020
• Holtzman Linda, Sharpe Leon (2014) – Media Messages: What Film, Television, and
Popular Music Teach Us about Race, Class, Gender, and Sexual Orientation ,
https://books.google.it/books?id=dwwpAwAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepag
e&q&f=false – Accesat la 3 iunie 2020
• Introduction The Ten Commandments , https://www.wlcj.org/wp –
content/uploads/2013/12/TEN_COMMANDMENTS_LEADERS_GUIDE.pdf
Accesat la 28 mai 2020
• Jacobs, Neil G. (2005) – Yiddish: a Linguistic Intro duction. Cambridge University
Press ,

43
https://books.google.it/books/about/Yiddish.html?id=ijVn2KP0FocC&redir_esc=y
Accesat la 2 iunie 2020
• Jewish Population of Europe in 1933: Population Data by Country ,
https://encyclopedia.ushmm.org/content/en/article/jewish -population -of-europe -in-
1933 -population -data-by-country Accesat la 25 mai 2020
• Johnson, Paul (2015) O istorie a evreilor ,
https://www.academia.edu/33001638/Paul_JOHNSON_ -_O_istorie_a _evreilor
Accesat la 4 iunie 2020
• Jože Krašovec (2015) – General and Proper Names for God(s) in the Hebrew Bible ,
http://www.teof.uni –
lj.si/uploads/File/BV/BV_2015_03/12_Jo%C5%BEe%20Kra%C5%A1ovec%20 –
%20General%20an d%20Proper%20Names%20for%20God%28s%29.pdf Accesat la
26 mai 2020
• Keith H. Essex (1999) – THE ABRAHAMIC COVENANT ,
https://www.tms.edu/m/tmsj10n.pdf Accesat la 26 mai 2020
• Kimberly Amadeo (2020) – US Economy and News GDP and Growth 1920s Economy
– What Made the Twenties Roar , https://www.thebalance.com/roaring -twenties –
4060511 – Accesat la 5 iunie 2020
• King, Robert (2001) – The Yid dish language and Jewish identity ,
https://core.ac.uk/download/pdf/4818862.pdf Accesat la 30 mai 2020
• Kuznets S. (2013) – Jewish Literacy as the Road to Riches: The Chosen Path of the
‘Chosen Few’ , https://www.pbs.org/newshour/economy/jewish -literacy -as-the-road-to
– Accesat la 31 mai 2020
• loan Bolovan (2005) EVREII DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1870 -1930.
CONTRIBUȚII DEMOGRAFICE ,
http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47843/4/Bolova n%2bIoan –
Evreii%2bdin%2bTransilvania -2005.pdf – Accesat la 3 iunie 2020
• Mark Koyama (2010) – The political economy of expulsion: the regulation of Jewish
moneylending in medieval England ,
https://mason.gmu.edu/~mkoyama2/About_files/Koyama10c.pdf Accesat la 31 mai
2020

44
• Max J. Kohler (1901) THE GERMAN -JEWISH MIGRATION TO AMERICA – ,
https://www.jstor.org/stable/43058848?seq=1#metadata_info_tab_contents – Accesat
la 20 iunie 2020
• McGivern R și Little W. (2012) – Introduction to Sociology – 1st Canadian Edition ,
https://opentextbc.ca/introductiontosociology/chapter/chapter -15-religion/ – Accesat la
30 aprilie 2020
• Menahem Zohori, Menachem Zohar (2002) Studii în limba și literatura ebraică ::
Conferința de la Milano: lucrările celei de -a cincisprezecea Conferințe științifice
ebraice în Europa, Universitatea din Milano, Elul 670, septembrie 2000 ,
https://library.osu.edu/projects/hebrew -lexicon/01597 -files/01597676.pdf Accesat la
24 mai 2020
• Mendelsohn E. (1983) – The Jews of East Central Europe Between the World Wars ,
https://books.google.it/books?id=5_OXOwvjqjwC&printsec=frontcover#v=onepage&
q&f=false – Accesat la 3 iunie 2020
• Metzer J. (2010) – Self-employment in Jewish communities: a comparative examination
across time and places , https://eh.net/eha/wp -content/uploads/2013/11/Metzer.pdf
Accesat la 1 iunie 2020
• Morris T. (2017) – Tracing the History of Jewish Immigrants and Their Impact on New
York City , https://news.fordham.edu/inside -fordham/faculty -reads/tracing -history –
jewish -immigrants -impact -new-york-city/ Accesat la 5 iunie 2020
• Moses Rischin (2015) – The Lower East Side of New York City – ,
https://www.myjewishlearning.com/article/the -lower -east-side-of-new-york-city/
Accesat la 5 iunie 2020
• Namrata Singh (2019) Purpose profit: Capitalism is getting a makeover
• Organisations are talking about a triple bottomline — financial, social and
environmental results ,
https://economictimes.indiatimes.com/news/company/corporate -trends/purposeprofit –
capitalism -is-getting -a-makeover/articleshow/71357280.cms Accesat la 2 iunie 2020

• Phillip I . Lieberman recenzie de carte pentru Maristella Botticini and Zvi Eckstein –
The Chosen Few: How Education Shaped Jewish History, 70 -1492 ,
https://www.academia.edu/12369633/The_Chosen_Few_How_Education_Shaped_Je
wish_History_70 -1492 Accesat la 26 mai 2020

45
• Richarz M. (2008) – The History of the Jews in Europe during the Nineteenth and Early
Twentieth Centuries ,
https://www.un.org/en/holocaustremembrance/docs/pdf/Volume%20I/The_History_of
_the_Jews_in_Europe.pdf Accesat la 1 iunie 2020
• Rogers Brubaker , Margit Feischmidt, Jon Fox, Liana Grancea (2006) – Nationalist
Politics and Everyday Ethnicity in a Transylvanian Town ,
https://books.google.it/boo ks?id=n_1ZDwAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage
&q&f=false Accesat la 20 mai 2020
• Rumbaut G. R. (2011) – The Melting and the Pot: Assimilation and Variety in American
Life,
https://www.researchgate.net/publication/228196165_The_Melting_and_the_Pot_Ass
imilation_and_Variety_in_American_Life Accesat la 3 iunie 2020
• Sacks J. (2012) – Seven principles of Jewish leadership ,
https://www.jpost.com/magazine/opinion/seven -principles -of-jewish -leadership
Accesat la 20 mai 2020
• Silberman L. et al, E ncyclopedia Britannica (2020) – The role of Judaism in Western
culture and civilization – Its historic role ,
https://www.britannica.com/topic/Judaism/Judaism -in-world -perspectiv e#accordion –
article -contributors Accesat la 24 mai 2020
• Smiley G. (2007) – US Economy of the 1920s ,
https://econ.economicshelp.org/2007/05/economics -of-1920s.html Accesat la 6 iunie
2020
• Sophia Menache, (1997) – Mathew Paris’s attitudes toward Anglo –Jewry.Journal
of Medieval History ,
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0304418197000031 Accesat la
30 mai 2020
• Sowell T. (2005) – Black Rednecks and White Liberals
• Sowell T. (2011) – Basic Economics 4th edition
• Stoenescu G. C. (2018) – Romania during the Interwar Period: an Economic Approach ,
http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/file s/articole/2018 -12-19/3540/5 –
final-70-stoenescu.pdf Accesat la 23 mai 2020

46
• Stone L. (2019) – Quantifying the Holocaust: Hyperintense kill rates during the Nazi
genocide , https://advances.sciencemag.org/content/5/1/eaau7292 Accesat la 23 mai
2020
• Tolts M. (2010) – Population and Migration – Migration since World War I ,
https://yivoencyclopedia.org/article.aspx/Population_and_Migration/Migration_since
_World_War_I Accesat la 25 mai 2020
• Tracey R Rich (1995) – Ashkenazic and Sephardic Jews ,
http://www.jewfaq.org/ashkseph.htm Accesat la 26 mai 2020
• Trowbridge D. (2012) – A History of the United States Vol. 2 ,
https://saylordotorg.github.io/text_a -history -of-the-united -states -vol-2/s09 -roaring –
twenties -to-the-great -.html Accesat la 1 iunie 2020
• US BLS (1948) – Labor Force, Employment, and Unemployme nt 1929 -39,
https://www.bls.gov/opub/mlr/1948/article/pdf/labor -force -employment -and-
unemployment -1929 -39-estimating -methods.pdf Accesat la 5 iunie 2020
• Vlăsceanu L. (2008) – Introducere în metodologia cercetării sociologice ,
http://cursuri.sas.unibuc.ro/mcs/wp -content/uploads/2011/10/Introducere -in-
metodologia -cercetarii -sociologice.pdf Accesat la 15 iunie 2020