Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova Institutul de Matematic˘ a, Academia de ,Stiin,te a Republicii Moldova, Chi,sin˘ au Neculai Curteanu Gabriel… [615704]

Licență

Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova Institutul de Matematic˘ a, Academia de ,Stiin,te a Republicii Moldova, Chi,sin˘ au Neculai Curteanu Gabriel… [615704]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova
Institutul de Matematic˘ a, Academia de ,Stiin,te a Republicii Moldova,
Chi,sin˘ au
Neculai Curteanu Gabriel Holban
Institutul de Informatic˘ a Teoretic˘ a, Academia Romˆ an˘ a, Filiala Ia ,si
LATEX PRIN EXEMPLE
Prezentul manual a fost tehnoredactat de c˘ atre autori ˆ ın sistemul L ATEX 2ε.
Prin aceasta oferim potent ¸ialilor s˘ ai utilizatori o imagine concret˘ a asupra di-
versit˘ at ¸ii documentelor ¸ si a calit˘ at ¸ii de tip˘ arire ce pot ﬁ obt ¸inute cu L ATEX.

Cuvˆ ant ˆ ınainte
TEX1este un sistem de preg˘ atire a textelor pentru tip˘ arire, utilizˆ and
calculatorul. El a fost creat de cunoscutul matematician ,si informatician
american Donald Knuth ˆ ın anul 1977. L ATEX este o variant˘ a a T EX-ului,
elaborat˘ a de Leslie Lamport.
Cuvˆ antul T EX se cite ,ste “teh”. D. Knuth s-a inspirat din prescurta-
reaτεχa cuvˆ antului grec din care deriv˘ a cuvintele “tehnic˘ a”, “tehnolo-
gie” etc.
Avantajele TEX-ului. Dac˘ a ˆ ıl compar˘ am cu alte editoare binecunos-
cute cum sunt WordPerfect2sau Word3, TEX-ul vine cu urm˘ atoarele
argumente majore: performan ,te,si facilit˘ a ,ti tehnice similare (uneori su-
perioare); distribu ,tie gratuit˘ a (“public domain”); portabilitate ,si compa-
tibilitate deplin˘ a (sistemul se bazeaz˘ a pe codul ASCII); circula ,tia liber˘ a
pe re ,teaua InterNet(ﬁind singurul editor important ˆ ın aceast˘ a situa ,tie
privilegiat˘ a); dezvoltarea rapid˘ a pentru domenii de aplicare foarte di-
verse (de la matematic˘ a ,si chimie pˆ an˘ a la ,sah,si muzic˘ a), cˆ at ,si pentru
majoritatea limbilor de circula ,tie interna ,tioanl˘ a; ˆ ın ﬁne, existen ,ta mul-
tor grupuri ,si cluburi de suport na ,tional ,si interna ,tional.
TEX-ul este utilizat cu prec˘ adere ˆ ın editarea documentelor din dome-
niul,stiin,tiﬁc: matematic˘ a, informatic˘ a, ﬁzic˘ a, chimie etc., ﬁind solicitat
la prezentarea articolelor pentru reviste ,si conferin ,te,stiin,tiﬁce. AMS
(Societatea American˘ a de Matematic˘ a) ,si multe edituri cer prezentarea
1TEX este marca ˆ ınregistrat˘ a de American Mathematical Society.
2WordPerfect este marca ˆ ınregistrat˘ a de WordPerfect Corporation.
3Word este marca ˆ ınregistrat˘ a de Microsoft Corporation.

4 Cuvˆ ant ˆ ınainte
manuscriselor ˆ ın T EX. Aceasta nu ˆ ınseamn˘ a c˘ a T EX-ul este sau poate ﬁ
utilizat exclusiv pentru texte ,stiin,tiﬁce.
Un aspect caracteristic sistemelor T EX este reprezentat de ﬂexibili-
tatea ,si adaptabilitatea lor deosebite. Pe solu ,tiile standard ale sistemu-
lui, orice utilizator ˆ ı ,si poate construi propriul lui mediu de editare.
Portabilitatea oferit˘ a de T EX,si variantele sale este foarte mare:
acela ,si ﬁ,sier-surs˘ a poate ﬁ prelucrat pe orice tip de calculator ,si tip˘ arit
pe orice imprimant˘ a, cu rezultate identice. Chiar ,si pe o imprimant˘ a
matricial˘ a, calitatea tiparului este comparabil˘ a cu cea tipograﬁc˘ a.
Versiunea L ATEX a devenit din ce ˆ ın ce mai popular˘ a datorit˘ a fa-
cilit˘ a ,tilor oferite la editare: L ATEX lucreaz˘ a ca o construc ,tie deasupra
limbajului T EX, mo ,stenind toate posibilit˘ a ,tile T EX-ului, dar ﬁind mai
concis, mai general, mai u ,sor de manevrat ,si dezvoltat.
Diﬁcult˘ a ,ti speciﬁce TEX-ului. TEX-ul este un sistem complex care
lucreaz˘ a ca un compilator. ˆIn timpul culegerii textului surs˘ a T EX, nu se
vizualizeaz˘ a rezultatul ﬁnal. Utilizatorul poate ˆ ıns˘ a oricˆ and s˘ a ias˘ a din
textul surs˘ a ,si s˘ a controleze forma ob ,tinut˘ a pentru imprimare. Avan-
tajul oferit de existen ,ta acestor dou˘ a etape distincte este c˘ a ne putem
concentra asupra con ,tinutului ,si a organiz˘ arii logice a documentului.
Instruc ,tiunile de baz˘ a din T EX sunt re ,tinute destul de repede ˆ ın
procesul lucrului, dar documenta ,tia este absolut necesar˘ a. Exist˘ a multe
c˘ ar,ti,si documente electronice consacrate descrierii diverselor aspecte din
TEX,si LATEX.
Sistemul ocup˘ a relativ mult spa ,tiu pe discul hard al IBM PC4. Pentru
versiunea de baz˘ a este necesar un spa ,tiu de circa 18 Mb de memorie.
De,si TEX posed˘ a biblioteci de fonturi foarte bogate, dezvoltarea pro-
priilor fonturi este posibil˘ a pentru utilizatorii avansa ,ti.
Aceste aparente neajunsuri sunt ˆ ıns˘ a puternic balansate de marile
avantaje ale utiliz˘ arii sistemelor T EX,si LATEX.
Con,tinutul manualului. Structura prezentului manual corespunde
scenariului dup˘ a care un utilizator editeaz˘ a cu ajutorul L ATEX-ului un
4IBM PC este marca ˆ ınregistrat˘ a de International Business Machines, Incorporat-
ed.

Cuvˆ ant ˆ ınainte 5
document. Este descris ˆ ıntregul ciclu de la culegerea textului surs˘ a pˆ an˘ a
la ob ,tinerea rezultatului ﬁnal tip˘ arit. Toate instruc ,tiunile L ATEX sau
TEX importante sunt prezentate concis ,si exempliﬁcate imediat sau ˆ ın
anexe substan ,tiale (ob ,tinerea ,si instalarea sistemului sunt prezentate ˆ ın
anexele F ,si G).
Ideea de baz˘ a este ca utilizatorul s˘ a ˆ ıncarce L ATEX-ul direct pe calcu-
lator (cu atˆ at mai mult cu cˆ at editorul este u ,sor de procurat) ,si s˘ a expe-
rimenteze singur, utilizˆ and pas cu pas posibilit˘ a ,tile descrise ˆ ın manual.
Aceasta va ajuta la asimilarea mai rapid˘ a ,si mai profund˘ a a sistemului.
Un al doilea aspect major al c˘ ar ,tii de fa ,t˘ a este utilizarea ei ca manual
de referin ,t˘ a pentru L ATEX,si componentele sale. ,Si din acest motiv,
toate exemplele din capitole, plus multe informa ,tii suplimentare au fost
concentrate ,si ˆ ın anexe.
Cui se adreseaz˘ a manualul. Manualul se adreseaz˘ a unui public
foarte larg: de la matematicieni ,si ﬁzicieni, economi ,sti,si ingineri,
lingvi ,sti,si traduc˘ atori de limbi str˘ aine, elevi, studen ,ti,si profesori, tu-
turor celor care doresc s˘ aˆ ınve ,te temeinic editarea documentelor cu calcu-
latorul, folosind un editor foarte puternic ,si care, ˆ ın plus, se distribuie ˆ ın
mod gratuit (un element de loc neglijabil ˆ ın perspectiva foarte apropiat˘ a
a adopt˘ arii, ,si ˆ ın ,tara noastr˘ a, a legisla ,tiei privind drepturile de autor).
Precizare. Trebuie s˘ a speciﬁc˘ am de laˆ ınceput c˘ a vom discuta,ˆ ın prin-
cipal, versiunea L ATEX,si realizarea ei pentru IBM PC numit˘ a emT EX,
ambele datate dup˘ a 14 august 1995.
Pe 3 iunie 1994 versiunea precedent˘ a a L ATEX-ului (nr. 2.09) a fost
ˆ ınlocuit˘ a oﬁcial de versiunea nou˘ a L ATEX 2ε. Cˆ and vorbim despre L ATEX
avem deci ˆ ın vedere L ATEX 2ε. Versiunea veche trebuie men ,tionat˘ a ex-
plicit ca L ATEX 2.09. emT EX-ul, de asemenea, a fost ˆ ınlocuit de o versi-
une nou˘ a, ap˘ arut˘ a la mijlocul lunii iulie 1995, ,si la care ne vom referi ˆ ın
continuare.
Deci, prezent˘ am ˆ ın cartea noastr˘ a cele mai noi versiuni de L ATEX,si
emTEX.

Cuprinsul
Lista tabelelor 12
Lista ﬁgurilor 13
1 Principii generale 14
1.1 Variante de T EX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.2 Succesiunea opera ,tiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.3 Un text de prob˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.4 Aspectul general al instruc ,tiunilor L ATEX . . . . . . . . . . 17
1.5 Structura general˘ a unui document L ATEX . . . . . . . . . . 20
1.5.1 Editarea unui articol ,stiin,tiﬁc . . . . . . . . . . . . 20
1.5.2 Instruc ,tiunea \documentclass ,si pache te de mac-
rodeﬁni ,tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.5.3 Preambulul documentului . . . . . . . . . . . . . . 22
1.5.4 Corpul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.6 Asamblarea documentelor din ﬁ ,siere separate . . . . . . . 24
2 Corpul documentului 25
2.1 Structura corpului documentului . . . . . . . . . . . . . . 25
2.2 Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.3 Rezumatul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.4 Textul principal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.5 Anexele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.6 Bibliograﬁa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.7 Un model de articol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Cuprinsul 7
3 Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit 29
3.1 Instruc ,tiuni de sec ,tionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.2 Text obi ,snuit, entit˘ a ,ti graﬁce ,si contexte . . . . . . . . . . 32
3.3 Aliniate ˆ ın textul obi ,snuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.4 Indica ,tii pentru culegerea textului general . . . . . . . . . 33
3.4.1 Spa ,tiile,si avansarea rˆ andurilor . . . . . . . . . . . 33
3.4.2 Ghilimelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.4.3 Cratime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.4.4 Puncte de suspensie . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.4.5 Simboluri L ATEX rezervate . . . . . . . . . . . . . . 36
3.4.6 Utiliz˘ ari ,si dimensiuni speciale ale spa ,tiului . . . . 36
3.4.7 Literele cu semne diacritice . . . . . . . . . . . . . 38
3.5 Notele de subsol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.6 Schimbarea fonturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.7 Trecerea la rˆ and nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4 Contexte de tip nematematic 45
4.1 Alinierea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
4.2 Contextele quote ,quotation ,siverse . . . . . . . . . . . 47
4.3 Listele ˆ ın L ATEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4.4 Contextul verbatim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4.5 Scrierea bibliograﬁei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
5 Formulele matematice 54
5.1 Contexte matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
5.2 Alinierea ecua ,tiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.3 Deosebiri ˆ ın culegerea ecua ,tiilor . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.4 Spa ,tiile ˆ ın modul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.5 Schimbarea fonturilor ˆ ın modul matematic . . . . . . . . . 58
5.6 Indicii superiori ,si inferiori . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.7 Radicalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.8 Frac ,tiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.9 Simboluri matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.10 Accentele ˆ ın contextul matematic . . . . . . . . . . . . . . 67
5.11 Derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5.12 Elemente etajate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

8 Cuprinsul
5.13 Contextul array . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
5.14 Marcarea ecua ,tiilor ,si referirea lor . . . . . . . . . . . . . 72
5.15 Grupe de ecua ,tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.16 Numerotarea teoremelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
6 Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si rigle 75
6.1 Unit˘ a ,tile de m˘ asur˘ a ˆ ın T EX . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
6.2 Elemente de lipire ,si de umplere . . . . . . . . . . . . . . 77
6.3 Spa ,tierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
6.4 Cutiile (boxurile) ˆ ın T EX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.5 Cutii de un singur rˆ and . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.6 Cutii cu paragrafe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
6.6.1 Instruc ,tiunea \parbox . . . . . . . . . . . . . . . . 80
6.6.2 Contextul minipage . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
6.7 Rigle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
6.8 Ridicarea ,si coborˆ area textului ˆ ın rˆ and . . . . . . . . . . . 83
7 Figuri ,si desene 84
7.1 Figura ,si denumirea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
7.2 Desenarea cu mijloace L ATEX . . . . . . . . . . . . . . . . 86
7.2.1 Contextul picture pentru desene . . . . . . . . . . 86
7.2.2 Instruc ,tiunea \put . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.3 Obiecte graﬁce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.4 Instruc ,tiunea \multiput . . . . . . . . . . . . . . . 95
7.3 T EXcad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
7.4 Importul desenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
7.5 Graﬁca PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
7.5.1 Importul unui ﬁ ,sier PostScript5. . . . . . . . . . . 101
7.5.2 Marcarea ,si transformarea graﬁc˘ a a unui fragment
de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7.5.3 Marcarea actualiz˘ arilor ˆ ın text . . . . . . . . . . . 102
7.5.4 Fonturile PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
5PostScript este marca ˆ ınregistrat˘ a de Adobe Systems Incorporated.

Cuprinsul 9
8 Tabularea ,si tabelele ˆ ın L ATEX 104
8.1 Contextul tabbing (de tabulare) . . . . . . . . . . . . . . 104
8.2 Contextul table (tabel) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
8.3 Con ,tinutul tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
8.3.1 Contextul tabular ,si parametrii lui . . . . . . . . 107
8.3.2 Rˆ andurile tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
8.3.3 Comasarea coloanelor . . . . . . . . . . . . . . . . 109
8.3.4 Posibilit˘ a ,ti suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . 110
9 Procesarea textului L ATEX,si mesajele de eroare 113
10 Exemple de tehnici avansate 117
10.1 Schimbarea formatului paginii . . . . . . . . . . . . . . . . 117
10.2 Pagina de titlu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
10.3 Saltul la rˆ and nou ,si pagin˘ a nou˘ a . . . . . . . . . . . . . . 119
10.4 Listele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
10.4.1 Contextul list . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
10.4.2 Contextul trivlist . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
10.5 Deﬁnirea macroinstruc ,tiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . 121
10.6 Cˆ ateva noi exemple ˆ ın contextul matematic . . . . . . . . 122
10.6.1 Limitele integralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
10.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose . . . . . . . . . 123
10.6.3 Folosirea instruc ,tiunii \phantom . . . . . . . . . . 124
ANEXE
A LATEX-ul ,si limbile naturale 126
A.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
A.2 Semnele diacritice ,si macrourile corespunz˘ atoare . . . . . 128
A.3 Macropachetul romania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
A.3.1 Op ,tiunea romstyle . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
A.3.2 Formatarea scurt˘ a a literelor romˆ ane ,sti . . . . . . 133
A.3.3 Ob ,tinerea caracterelor speciﬁce limbii romˆ ane . . . 134
A.3.4 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
A.3.5 Variante ortograﬁce . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

10 Cuprinsul
B Caracteristicile fonturilor ˆ ın NFSS2 137
C Lista simbolurilor matematice 141
C.1 Simboluri matematice L ATEX . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
C.2 Simbolurile AMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
D Exemple de culegere a formulelor matematice 149
E Exemple de editare a textului obi ,snuit 163
F Ob ,tinerea sistemului L ATEX 189
F.1 CTAN ,siSimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
F.2 Conﬁgura ,tia L ATEX minimal˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . 191
F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ ın re ,tea . . . . . . . . 192
F.4 Lista directoarelor din servere . . . . . . . . . . . . . . . . 193
F.5 Programe ,si pachete suplimentare . . . . . . . . . . . . . . 194
G Instalarea ,si componentele sistemului emT EX 196
G.1 Preg˘ atirea pentru instalarea emT EX-ului . . . . . . . . . . 196
G.2 Instalarea componentelor emT EX . . . . . . . . . . . . . . 199
G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi . . . . . . . . . . . . . . 202
Bibliograﬁe 205
Index 207

Lista tabelelor
3.1 Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . . . . . . . 41
3.2 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 42
5.1 Spat ¸iile matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
5.2 Alfabete matematice ˆ ın L ATEX 2ε. . . . . . . . . . . . . . 59
5.3 Accente matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
6.1 Unit˘ at ¸ile de m˘ asur˘ a T EX scalabile . . . . . . . . . . . . . 76
8.1 Instruct ¸iunile speciﬁce contextului tabbing . . . . . . . . 105
8.2 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
8.3 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 111
A.1 Accente T EX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
A.2 Reprezentarea literelor romˆ ane¸ sti cu diacritice prin mij-
loacele standard ale T EX-ului . . . . . . . . . . . . . . . . 128
B.1 Alfabete matematice ˆ ın L ATEX 2ε. . . . . . . . . . . . . . 137
B.2 Codiﬁc˘ arile cele mai frecvente ale fonturilor . . . . . . . . 138
B.3 Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . . . . . . . 138
B.4 Seriile cele mai frecvente de fonturi . . . . . . . . . . . . . 138
B.5 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 139
B.6 Schimbarea fonturilor ˆ ın L ATEX 2.09 . . . . . . . . . . . . . 139
B.7 Relat ¸ii ˆ ıntre unele unit ¸˘ at ¸i T EX . . . . . . . . . . . . . . . 140
E.1 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
E.2 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 185

12 Lista tabelelor
F.1 Serverele centrale ale ret ¸elei CTAN . . . . . . . . . . . . . . 190
F.2 Servere pentru AMS-TEX6. . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
F.3 Servere SimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
F.4 Programele MS-DOS7pentru lucrul ˆ ın ret ¸ea . . . . . . . . 193
G.1 Scal˘ arile standard T EX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
6AMS-TEX este marca ˆ ınregistrat˘ a de American Mathematical Society.
7MS-DOS este marca ˆ ınregistrat˘ a de Microsoft Corporation.

Lista ﬁgurilor
5.1 Dimensiunile simbolului ˆ ın T EX . . . . . . . . . . . . . . . 65
7.1 O ﬁgur˘ a cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
E.1 O ﬁgur˘ a cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

Capitolul 1
Principii generale
1.1 Variante de TEX
Autorul T EX-ului, Donald Knuth, a creat a ,sa-numitul T EX simplu
(“plain T EX”). T EX-ul simplu este descris ˆ ın cartea [5].
Societatea American˘ a de Matematic˘ a (AMS) consider˘ a T EX-ul ca
ﬁind un instrument oﬁcial de preg˘ atire ,si prezentare a manuscriselor.
Michael Spivak a extins T EX-ul lui D.Knuth creˆ and varianta T EX pentru
AMS, ,si anume AMS-TEX, descris˘ a ˆ ın [4].
Leslie Lamport, ˆ ın varianta sa de T EX numit˘ a L ATEX, nu numai c˘ a a
extins setul standard de macroinstruc ,tiuni, dar a ,si redeﬁnit o parte din
instruc ,tiunile lui D.Knuth. Actuala versiune de L ATEX, numit˘ a L ATEX 2ε,
este descris˘ a ˆ ın [1, 2]. Cartea [3] descrie versiunea L ATEX 2.09 ˆ ın limba
romˆ an˘ a.
O modiﬁcare a AMS-TEX-ului, numit˘ a AMS-LATEX, este inclus˘ a ˆ ın
LATEX 2ε. Pentru utilizarea AMS-LATEX-ului este necesar˘ a cartea [4]
precum ,si documenta ,tia con ,tinut˘ a ˆ ın pachetul AMS-LATEX.
1.2 Succesiunea opera ,tiunilor
Procesul de preg˘ atire a documentelor (articolului) ˆ ın L ATEX este si-
milar procesului de compilare a unui program scris ˆ ıntr-un limbaj de
programare de nivel ˆ ınalt. Programul surs˘ a este translatat, ob ,tinˆ ındu-

1.2. Succesiunea opera ,tiunilor 15
se un ﬁ ,sier de coduri obiect, care apoi se lanseaz˘ a ˆ ın execu ,tie (nu ˆ ınainte
ˆ ıns˘ a de a se realiza editarea leg˘ aturilor ˆ ıntre aceste obiecte).
Analog se procedeaz˘ a ,si ˆ ın cazul sistemului L ATEX. Se preg˘ ate ,ste
programul-surs˘ a ˆ ın macrolimbajul de nivel ˆ ınalt, limbajul L ATEX.ˆIn
acest program textul propriu-zis este marcat utilizˆ and instruc ,tiuni pri-
mitive, macro-comenzi predeﬁnite din formatul L ATEX, macro-comenzi
deﬁnite ˆ ın ﬁ ,sierele de stil, care se includ ˆ ın caz de necesitate, precum ,si
cele deﬁnite de utilizator ˆ ınsu ,si.
S˘ a preciz˘ am c˘ a, ˆ ın toate variantele, se face apelul aceluia ,si proce-
sor de T EX, TEX-ul de baz˘ a. T EX-ul simplu, L ATEX 2ε, LATEX-ul 2.09,
AMS-TEX-ul etc. se deosebesc prin formate speciﬁce. Formatul con ,tine
macroinstruc ,tiunile ce reprezint˘ a esen ,ta variantei respective de T EX, iar
textul-surs˘ a trebuie cules utilizˆ and instruc ,tiunile din varianta corespun-
z˘ atoare.
Procesorul T EX de baz˘ a execut˘ a circa 300 de instruc ,tiuni primitive
ce,tin de formatarea textelor, ,si “ˆ ın ,telege” un macrolimbaj compus din
aceste instruc ,tiuni. La apelul procesorului este ˆ ınc˘ arcat ,si ﬁ,sierul de
format FMTcu macrodeﬁni ,tii suplimentare.
Dup˘ a ce se culege textul, aplicˆ and diferitelor por ,tiuni de text
instruc ,tiunile L ATEX, cu procesorul de T EX se ob ,tine un ﬁ ,sier intermediar
DVI(“device independent”).
Fi,sierul DVIpoate ﬁ utilizat de orice dispozitiv de ie ,sire: ecran ,si/sau
imprimant˘ a de orice tip, de asemenea, el poate ﬁ salvat pe disc, gata
preg˘ atit pentru un dispozitiv concret. Transformarea ﬁ ,sierului DVIˆ ın
format de ie ,sire pentru un dispozitiv concret este f˘ acut˘ a de anumite
programe specializate, numite drivere DVI.
Deci, ˆ ın general, succesiunea ac ,tiunilor este urm˘ atoarea:
1. Culegerea textului L ATEX, care se face cu ajutorul oric˘ arui edi-
tor de texte ASCII . Men ,tion˘ am c˘ a sistemul T EX nu are un editor
specializat. Extensia ﬁ ,sierului poate ﬁ arbitrar˘ a. De obicei, se
utilizeaz˘ a TEX, de exemplu, EX001.TEX .ˆIn LATEX 2εse ˆ ıntˆ alnesc ,si
ﬁ,siere cu extensiunea LTX, dar TEXeste cea implicit˘ a ,si de aceea
este preferat˘ a.
2. Se compileaz˘ a textul prin instruc ,tiunea latex2e EX001 ,si se

16 Capitolul 1. Principii generale
ob,tin mesajele de eroare care impun oprirea compil˘ arii, corectarea
gre,selilor cu ajutorul editorului de texte ,si, din nou, repetarea com-
pil˘ arii. Acest ciclu de opera ,tii se repet˘ a, pˆ an˘ a cˆ and nu mai apare
nici o eroare la compilarea textului. Ca rezultat se ob ,tine ﬁ ,sierul
EX001.DVI .
3. Se vizualizeaz˘ a ﬁ ,sierul EX001.DVI pe ecran prin instruc ,tiunea
v EX001 . Dac˘ a aspectul rezultatului nu este satisf˘ ac˘ ator, corecta ,ti
ﬁ,sierul ini ,tialEX001.TEX (textul surs˘ a) ,si v˘ a ˆ ıntoarce ,ti din nou la
procesul de compilare T EX, respectiv vizualizare.
4. Cˆ and rezultatul vizualizat pe ecran este satisf˘ ac˘ ator, se recomand˘ a
tip˘ arirea textului la imprimant˘ a, c˘ aci pot apare neajunsuri, iar
multe gre ,seli se observ˘ a mai bine, sau numai, la imprimare. Dup˘ a
aceasta se efectueaz˘ a din nou editarea, compilarea, vizualizarea
etc.
1.3 Un text de prob˘ a (Un exemplu)
Dac˘ a se efectueaz˘ a opera ,tiile de mai sus, culegˆ and urm˘ atorul ﬁ ,sier:
Un document mic.
1EX001.TEX :
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
\end{document}
se ob ,tine rezultatul de mai sus.
Exemplele date ˆ ın manualul de fa ,t˘ a sunt tip˘ arite cu caractere mai
mici decˆ at textul explicativ. Rezultatul se aﬂ˘ a ˆ ın stˆ anga (sau mai
sus), iar textul-surs˘ a, ˆ ın dreapta (sau mai jos). “1” reprezint˘ a num˘ arul
paginii. ˆIn exemplele urm˘ atoare sunt expuse numai instruc ,tiuni noi ,si
rezultatele lor. Existen ,ta secven ,telor constante ( \documentclass etc.)
este presupus˘ a implicit.

1.4. Aspectul general al instruc ,tiunilor L ATEX 17
1.4 Aspectul general al instruc ,tiunilor LATEX
Sintaxa general˘ a a instruc ,tiunilor pentru toate sistemele T EX const˘ a
din bara-ˆ ınclinat˘ a-ˆ ınapoi \(backslash) dup˘ a care urmeaz˘ a o liter˘ a sau o
succesiune de litere. De exemplu, instruc ,tiunea \TeX realizeaz˘ a eticheta
(logo) reprezentativ˘ a pentru T EX. Spre deosebire de limbajele de progra-
mare, unde identiﬁcatorul poate con ,tine,si cifre, numele instruc ,tiunilor
TEX-ului sunt compuse numai din litere. Numele instruc ,tiunii se termin˘ a
cu spa ,tiu (blank) sau cu orice caracter ASCII diferit de liter˘ a. Exist˘ a
instructiuni de tip \^ˆ ın care dup˘ a \urmeaz˘ a exact un simbol neliteral,
,si instruc ,tiuni deﬁnite de un singur caracter.
Instruc ,tiunile sunt sensibile la minuscule (scrierea cu litere mici) ,si
majuscule (litere mari). De exemplu, \ae,si\AEvor avea rezultate
diferite; \tex va conduce, probabil, la eroare (dac˘ a nu este deﬁnit˘ a
aceast˘ a instruc ,tiune).
TEX, LATEX ˆ a
x normal ¸ si xˆ ın matematic˘ a.
æ Æ\TeX, \LaTeX{} \^a
x normal \c{s}i $x$ \^in
matematic\u{a}.
\ae{} \AE
ˆIn calitate de delimitatori sunt utilizate acoladele {,si}. No ,tiunea
de grup, sau grupare, esen ,tial˘ a ˆ ın T EX, este reprezentat˘ a de con ,tinutul
blocului cuprins ˆ ıntre acolada stˆ ang˘ a ,si cea dreapt˘ a. De exemplu,
{\bfseries Textul \^in caractere aldine} , unde instruc ,tiunea
\bfseries
ˆ ınseamn˘ a “a trece la caractere aldine (bold-face)” pentru tex-
tul ce urmeaz˘ a. ˆIn acest caz ac ,tiunea \bfseries este limitat˘ a la
interiorul grupului. Dup˘ a cum se observ˘ a ˆ ın exemplul ce urmeaz˘ a,
la sfˆ ar ,situl grupului (grup˘ arii) au fost restabilite caracterele normale
\mdseries . Grupuri mai complexe, a ,sa numitele contexte, vor ﬁ discu-
tate ˆ ın Sect. 3.2.

18 Capitolul 1. Principii generale
Textul normal. Textul ˆ ın
caractere aldine. Textul
normal.
Acoladele separate: } { {
Bara separat˘ a: \Textul normal.
{\bfseries Textul \^in caractere
aldine.} Textul normal.
Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separat\u{a}: $\backslash$
ˆIn textul pentru L ATEX acoladele trebuie s˘ a ﬁe echilibrate (num˘ arul
celor deschise-stˆ anga trebuie s˘ a ﬁe egal cu num˘ arul celor ˆ ınchise-
dreapta). ˆIn exemplele precedente acoladele au fost utilizate mai ˆ ıntˆ ai
pentru a organiza argumentele instruc ,tiunii. Instruc ,tiunea ia drept
parametru exact simbolul urm˘ ator sau gruparea de caractere aﬂate ˆ ıntre
acolade. ˆIn construc ,tia\begin{document} , gruparea {document} este
parametrul instruc ,tiunii \begin .
Pentru editarea caracterului acolad˘ a se folose ,ste una din secven ,tele:
\{,si\}, sau $\lbrace$ ,si$\rbrace$ (vezi Anexa C).
Exist˘ a tipuri speciale de delimitatori. De exemplu, contextul mate-
matic din L ATEX utilizeaz˘ a perechile de delimitatori $. . .$sau$. . .
$, ca separatori ai formulelor ce aparˆ ın acela ,si rˆ and cu textul obi ,snuit, ,si
\[. . .\]sau$$. . .$$ca separatori ai formulelorˆ ın aliniate (paragrafe)
separate (deci ,si rˆ anduri diferite).
Vom relua aceast˘ a discu ,tie mai tˆ arziu, ˆ ın capitolul despre matemati-
c˘ a. Exist˘ a ,si instruc ,tiuni speciale: de exemplu, ˆ ın matematic˘ a caracterul
_introduce indicele inferior etc.
$ ˆ ınseamn˘ a matematic˘ a: xi.\$ \^inseamn\u{a} matematic\u{a}:
$x_i$.
Orice comentariu, ˆ ın T EX, ˆ ıncepe cu semnul %. Aceasta ˆ ınseamn˘ a c˘ a
restul rˆ andului de dup˘ a caracterul %reprezint˘ a un comentariu. Comen-
tariile sunt ignorate de procesorul T EX.
ˆIntr-un rˆ and de comentariu, caracterul sfˆ ar ,sitului de rˆ and este de
asemenea ignorat. ˆIn liniile f˘ ar˘ a comentariu, sfˆ ar ,situl de linie este echiva-
lent cu un spa ,tiu (blank). Caracterul %este utilizat ,si pentru a scrie
fragmente lungi de text, f˘ ar˘ a spa ,tii nedorite. Spa ,tiile de la ˆ ınceputul
rˆ andului ˆ ın ﬁ ,sierul-surs˘ a sunt ignorate ˆ ıntotdeauna de T EX. Iat˘ a un
exemplu:

1.4. Aspectul general al instruc ,tiunilor L ATEX 19
Dac˘ a trebuie imitat˘ a o linie
lung˘ a, putem s˘ a utiliz˘ am sem-
nul%la sfˆ ar¸ situl liniilor.Dac\u{a} trebuie imitat\u{a} o li%
nie lung\u{a}, pu%
tem s\u{a} utiliz\u{a}m
semnul \% la
sf\^ar\c{s}itul liniilor.
ˆIn textul obi ,snuit utilizatorul poate folosi literele mari ,si mici ale
alfabetului latin (52 litere), zece cifre (0–9), 16 semne de punctua ,tie
(inclusiv spa ,tiul)
/visiblespace(blank) . : ; , ? ! ‘ ’ ( ) [ ] – / *
,si 5 semne de opera ,tii matematice:
+ = | < >
Celelalte caractere sunt reprezentate cu ajutorul unor instruc ,tiuni
specializate, de exemplu, \Gamma pentru litera greac˘ a Γ.
Pentru instruc ,tiuni sunt rezervate, ˆ ın T EX, 10 caractere speciale:
# $ { } % & ~ _ ^ \
#se utilizeaz˘ a pentru deﬁnirea argumentelor macroinstruc ,tiunii;
$,si{ }se utilizeaz˘ a ca separatori;
%se utilizeaz˘ a pentru comentariu;
&se utilizeaz˘ a pentru tabulare ,si aliniere vertical˘ a;
~(tilda) desemneaz˘ a un spa ,tiu ce une ,ste dou˘ a entit˘ a ,ti, ˆ ın succesiune,
ce nu pot ﬁ aranjate pe rˆ anduri diferite;
,si^se utilizeaz˘ a pentru indicele inferior, respectiv superior (exponen-
tul puterii);
\marcheaz˘ a ˆ ınceputul instruc ,tiunii.
Pentru a utiliza aceste caractere, ˆ ın textul obi ,snuit sunt necesare
instruc ,tiuni speciale. De exemplu, \%este utilizat pentru reprezentarea
caracterului %.

20 Capitolul 1. Principii generale
1.5 Structura general˘ a unui document LATEX
1.5.1 Editarea unui articol ,stiin,tiﬁc
Cu editorul L ATEX se pot produce mai multe feluri de documente:
carte, articol, raport, scrisoare, folie (“slide” ) pentru retroproiector etc.
ˆIn cele ce urmeaz˘ a se prezint˘ a editarea unui articol.
1.5.2 Instruc ,tiunea \documentclass ,si pache te de macro-
deﬁni ,tii
Prima instruc ,tiune a unui articol trebuie s˘ a ﬁe:
\documentclass{article}
Argumentul obligatoriu article deﬁne ,ste ˆ ınc˘ arcarea ,si utilizarea
ﬁ,sierului de clas˘ a ARTICLE.CLS , ce con ,tine modiﬁc˘ arile macroinstruc-
,tiunilor de baz˘ a pentru un articol.
Argumentele op ,tionale ˆ ın L ATEX se scriu ˆ ın paranteze p˘ atrate. De
exemplu:
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
Primul argument op ,tional este indicat 11pt. El seteaz˘ a m˘ arimea
fontului de baz˘ a la 11 puncte tipograﬁce. ( 11pt≈3.866mm , vezi
Sect. 6.1.)
Depinzˆ and ,si de dimensiunea de baz˘ a a fontului, ˆ ın ﬁ ,sierul de op ,tiuni
SIZE11.CLO sunt stabili ,ti ceilal ,ti parametri dimensionali, de exemplu,
distan ,ta ˆ ıntre rˆ anduri. ( CLOˆ ınseamn˘ a op ,tiunea de clas˘ a – “class op-
tion”).
Se poate indica, de asemenea, op ,tiunea 12pt. Dac˘ a dimensiunea nu
este indicat˘ a explicit, ca ,si ˆ ın exemplul din Sect. 1.3, cea implicit˘ a este
de10pt.
Al doilea parametru este twoside : la tip˘ arire se deosebesc paginile
pare (din partea stˆ anga) ,si impare (din partea dreapt˘ a). Ele vor avea
margini de m˘ arime diferit˘ a. Op ,tiunea twoside este descris˘ a ˆ ın ﬁ ,sierul
ARTICLE.CLS . Nu exist˘ a un ﬁ ,sier separat TWOSIDE.CLO .

1.5. Structura general˘ a unui document L ATEX 21
Al treilea argument seteaz˘ a dimensiunele hˆ artiei la formatul A4
(297mm×210mm ). Dimensiunea implicit˘ a este letterpaper – formatul
american pentru scrisori ( 11in×8.5in , sau 279.4mm ×215.9mm ).
Se pot utiliza ,si macrodeﬁni ,tiile adi ,tionale la format. ˆIn LATEX 2ε,
aceste macrodeﬁni ,tii sunt organizate ˆ ın macro-pachete sau, pe scurt,
pachete (“packages”), iar ˆ ın L ATEX 2.09 macrodeﬁni ,tiile sunt con ,tinute
ˆ ın ﬁ,sierele de stiluri sau, mai simplu, stiluri (“styles”).
Cel mai frecvent sunt utilizate pachetele emlines (dac˘ a ˆ ın articol
sunt desene f˘ acute cu ajutorul T EXcad), longtable (dac˘ a ˆ ın articol sunt
tabele mai lungi decˆ at o pagin˘ a), amssymb ,siamsfonts (dac˘ a se folosesc
caracterele ,si fonturile Societ˘ a ,tii Americane de Matematic˘ a).
Pachetele sunt deﬁnite ˆ ın ﬁ ,siere de tip STY.ˆIn MS-DOS numele
ﬁ,sierului este limitat la 8 caractere. Dac˘ a numele pachetului este mai
lung de 8 caractere, L ATEX 2εfolose ,ste regula 5 + 3 – numele pachetu-
lui este format din primele 5 ,si ultimele 3 caractere ale numelui original.
Instruc ,tiunea \usepackage necesit˘ a indicarea numeluiˆ ıntreg al pachetu-
lui.ˆIn LATEX 2.09 se utilizeaz˘ a numai primele 8 caractere. Pachetul
emlines este descris ˆ ın ﬁ ,sierul EMLINES.STY ,longtable – ˆ ın ﬁ ,sierul
LONGTBLE.STY ,,siindentfirst – ˆ ın ﬁ ,sierul INDENRST.STY .
ˆIn tipograﬁa american˘ a alinierea paragrafului (“indentation”) lip-
se,ste la primul paragraf din sec ,tiune. Pachetul indentfirst genereaz˘ a
aliniatul inclusiv pentru primul paragraf (ca ˆ ın aceast˘ a carte).
Utilizarea pachetelor se declar˘ a prin instruc ,tiunea \usepackage ,
imediat dup˘ a instruc ,tiunea \documentclass .
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
\usepackage{longtable}
\usepackage{indentfirst}
Pachetele pot avea op ,tiuni proprii:
\usepackage[german,french]{babel}
Se pot ˆ ınc˘ arca mai multe pachete cu op ,tiuni comune printr-o singur˘ a
instruc ,tiune. De exemplu, secven ,ta

22 Capitolul 1. Principii generale
\usepackage[german]{babel}
\usepackage[german]{varioref}
\usepackage{indentfirst}
\usepackage{emlines}
este echivalent˘ a cu
\usepackage[german]{babel,varioref}
\usepackage{indentfirst,emlines}
Op,tiunile din instruc ,tiunea \documentclass sunt globale ,si sunt
transmise tuturor pachetelor. Op ,tiunile nespeciﬁcate sau nespeciﬁce
pentru pachet sunt ignorate de c˘ atre acesta. Exemplul precedent este,
de asemenea, echivalent cu:
\documentclass[german]{article}
\usepackage{babel,varioref,indentfirst,emlines}
Utilizatorul poate crea ,si ˆ ınc˘ arca ﬁ ,siere proprii de stil (pachete).
Diferen ,ta dintre L ATEX 2ε,si LATEX 2.09 este c˘ a ˆ ın versiunea 2.09
stilurile (pachetele) erau ˆ ınc˘ arcate numai prin prima instruc ,tiune a doc-
umentului \documentstyle :
\documentstyle[varioref,emlines,babel,german]{article}
% Pentru LaTeX 2.09; \usepackage nu exista
1.5.3 Preambulul documentului
ˆIntre instruc ,tiunile \documentclass ,si\begin{document} se aﬂ˘ a
a,sa-numitul preambul al documentului. El nu este obligatoriu ˆ ın L ATEX,
dar obligatoriu pentru articolele ,stiin,tiﬁce. ˆIn preambul utilizatorul
poate speciﬁca titlul articolului, numele autorilor; ,si deasemenea, pot ﬁ
introduse unele macrodeﬁni ,tii proprii. Tot aici se pot deﬁni sau redeﬁni
dimensiunile, corectˆ andu-le pe cele indicate ˆ ın stiluri etc. Preambulul
nu trebuie s˘ a genereze nici un text.
Instruc ,tiunea
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}

1.5. Structura general˘ a unui document L ATEX 23
introduce lista autorilor. Se observ˘ a c˘ a numele coautorilor se separ˘ a prin
instruc ,tiunea \and – aceasta ﬁind obligatorie.
Urm˘ atoarea instruc ,tiune a preambulului
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
este, de asemenea, standard ˆ ın L ATEX,si introduce denumirea articolului.
Titlul se poate ˆ ımp˘ ar ,ti ˆ ın mai multe rˆ anduri independente, utilizˆ and
instruc ,tiunea de avans la rˆ and nou \\.
LATEX-ul standard mai introduce ˆ ın titlu ,si data curent˘ a. Instruc-
,tiunea \date{} din preambul suprim˘ a aceast˘ a parte a titlului (nu
se tip˘ are ,ste data). Data poate ﬁ ,si ﬁxat˘ a prin argumentul acestei
instruc ,tiuni; de exemplu, \date{12 octombrie 1995} ﬁxeaz˘ a data la
valoarea speciﬁcat˘ a. (Deﬁni ,tia implicit˘ a este \date{\today} .)
De fapt, nu este obligatoriu ca instruc ,tiunea \date s˘ a con ,tin˘ a data.
Con,tinutul instruc ,tiunii \date va ﬁ tip˘ arit centrat, sub titlu, ,si cu un
font mai mic decˆ at titlul. ˆIn acest fel, instruc ,tiunea \date poate s˘ a
con,tin˘ a, de exemplu, un subtitlu arbitrar.
Sect. 3.5 prezint˘ a instruc ,tiunea \thanks , care este o form˘ a special˘ a
a notei de subsol utilizat˘ a ˆ ın˘ auntrul instruc ,tiunilor \author ,\title ,,si
\date .
ˆIn preambul se pot introduce orice instruc ,tiuni L ATEX care nu
genereaz˘ a text.
1.5.4 Corpul articolului
Dup˘ a preambul urmeaz˘ a corpul documentului (ˆ ın cazul nostru al
articolului), cuprins ˆ ıntre perechea de instruc ,tiuni \begin{document}
,si\end{document} .
Elementele corpului articolului le vom examina ˆ ın capitolul urm˘ ator.
LATEX-ul genereaz˘ a text numai din informa ,tiile aﬂate ˆ ın corpul articolu-
lui.
Tot ce urmeaz˘ a dup˘ a instruc ,tiunea \end{document} este ignorat de
c˘ atre sistemul L ATEX.

24 Capitolul 1. Principii generale
1.6 Asamblarea documentelor din ﬁ ,siere sepa-
rate
ˆIn document pot ﬁ incluse ,si p˘ ar ,ti aﬂate ˆ ın alte ﬁ ,siere. Instruc ,tiunea
LATEX:
\input{ nume ﬁ¸ sier }
introduce text din ﬁ ,sierul nume ﬁ,sier. Poate ﬁ folosit˘ a ,si varianta
instruc ,tiunii \input , din T EX-ul simplu,
\input/visiblespace nume ﬁ¸ sier
care trebuie scris˘ a pe un rˆ and separat.
ˆInc˘ arcarea p˘ ar ,tilor de document se poate face ˆ ın mod recursiv,
ﬁ,sierele introduse prin \input pot, de asemenea, con ,tine \input .
Poate ap˘ area ˆ ıntrebarea: prin ce se deosebe ,ste ˆ ınc˘ arcarea suplimen-
tar˘ a a pachetelor ca EMLINES.STY de cea prin \input ? De ce nu se poate
scrie \input{emlines.sty} ?
Explica ,tia este c˘ a macro-pachetele nu se ˆ ıncarc˘ a prin instruc ,tiunea
\input ci prin \usepackage . Exist˘ a mai multe diferen ,te de execu ,tie
ˆ ıntre cele dou˘ a instruc ,tiuni. De exemplu, ˆ ınˆ ınc˘ arcarea macro-pachetelor
cu\usepackage , caracterul @este considerat liter˘ a. Vezi ,si Sect. 1.5.2.

Capitolul 2
Corpul documentului
2.1 Structura corpului documentului
Corpul documentului, ˆ ın cazul nostru al articolului, trebuie s˘ a
ˆ ınceap˘ a cu titlul acestuia ,si cu numele autorilor, dup˘ a care urmeaz˘ a
rezumatul. Urmeaz˘ a apoi textul de baz˘ a al articolului, ce poate include
tabele, ﬁguri etc. Dup˘ a textul de baz˘ a se aﬂ˘ a anexele. La sfˆ ar ,situl
articolului se g˘ ase ,ste bibliograﬁa.
2.2 Titlul
Titlul articolului, lista numelor autorilor, ,si data sunt create cu in-
struc ,tiunea \maketitle . Ea nu are parametri, toate informa ,tiile nece-
sare sunt deja prezente ˆ ın preambul.
\documentclass[…]{article}
% …
\verb+\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}+
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
\date{Prezentat: 10 mai 1995, rev\u{a}zut: 27 august 1995}
% …
\begin{document}
\maketitle
% …

26 Capitolul 2. Corpul documentului
2.3 Rezumatul articolului
Rezumatul articolului este con ,tinut ˆ ın contextul abstract , ˆ ıntre in-
struc ,tiunile \begin{abstract} ,si\end{abstract} . Este recomandabil
ca rezumatul s˘ a con ,tin˘ a circa 50–100 cuvinte. ˆIn rezumat nu este bine
s˘ a existe formule complicate ,si este recomandabil s˘ a nu existe formule
deloc. Rezumatul se culege ca text obi ,snuit.
2.4 Textul principal
ˆIn general, textul principal urmeaz˘ a dup˘ a rezumatul (sinteza) arti-
colului. Utilizatorul poate ˆ ımp˘ ar ,ti textul ˆ ın sec ,tiuni, care se ˆ ıntroduc
prin instruc ,tiunea \section . Sec ,tiunile se pot ˆ ımp˘ ar ,ti, la rˆ andul lor,
ˆ ın subsec ,tiuni etc. (vezi Sect. 3.1).
2.5 Anexele
Anexele se ˆ ıntˆ alnesc relativ rar ˆ ın articolele ,stiin,tiﬁce. Ele sunt
separate de textul principal prin instruc ,tiunea \appendix . Aceast˘ a
instruc ,tiune se poate ˆ ıntˆ alni ˆ ın document numai o singur˘ a dat˘ a. Dup˘ a
ea, ﬁecare nou˘ a anex˘ a (chiar dac˘ a este una singur˘ a) se ˆ ıntroduce
printr-o redenumire a anexei, realizat˘ a de instruc ,tiunea \section (vezi
Sect. 3.1). Diferen ,ta dintre sec ,tiuni ,si anexe const˘ a numai din modul
lor de numerotare: cu numere, respectiv cu litere.
2.6 Bibliograﬁa
Bibliograﬁa este ˆ ıncadrat˘ a de instruc ,tiunile
\begin{thebibliography}
,si
\end{thebibliography} .
Vezi ,si Sect. 4.5.

2.7. Un model de articol 27
2.7 Un model de articol
Rezumˆ and, vom prezenta mai jos un model de articol ,stiin,tiﬁc.
Sec,tiunile ,si anexele pot lipsi.
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, …]{article}
% –––––––Preambulul–––––––––
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile
%…
%––––– Corpul documentului––––––-
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg\u{a}tire a documentului
\c{s}tiin\c{t}ific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%… textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%… textul sectiunii
%… alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%… textul anexei
%… alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%… referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului

28 Capitolul 2. Corpul documentului
Tot textul L ATEX de dup˘ a instruc ,tiunea \end{document} se consider˘ a
a ﬁ comentariu L ATEX.
Ca,si ˆ ın preambul, ˆ ın textul principal anumite p˘ ar ,ti (de exemplu,
referin ,tele bibliograﬁce, sau textul unei ˆ ıntregi sec ,tiuni) pot ﬁ con ,tinute
ˆ ıntr-un ﬁ ,sier separat ,si ˆ ınc˘ arcate prin instruc ,tiunea \input (vezi mai
sus Sect. 1.5.3).

Capitolul 3
Sec,tiunile ,si textul obi ,snuit
3.1 Instruc ,tiuni de sec ,tionare: capitol, sec ,tiu-
ne, paragraf, etc.
ˆIn LATEX exist˘ a urm˘ atoarele instruc ,tiuni de sec ,tionare:
\part, \chapter, \section, \subsection, \subsubsection,
\paragraph, \subparagraph.
Tot aici este cuprins˘ a ,si instruc ,tiunea \appendix . Prin aceste
instruc ,tiuni se realizeaz˘ a structura ierarhic˘ a a sec ,tiunilor textului.
Nivelele ierarhiei trebuie obligatoriu respectate: \section (o sec ,tiune)
trebuie s˘ a se ˆ ımpart˘ a (dac˘ a este necesar) ˆ ın \subsection (subsec ,tiuni)
etc.
Instruc ,tiunile \part ,si\chapter se ˆ ıntrebuin ,teaz˘ a mai ales ˆ ın docu-
mentele din clasa c˘ ar ,tilor ( \documentclass[ . . .]{book} ). Pentru clasa
de documente de tip article , instruc ,tiunea \chapter nu este deﬁnit˘ a.
Elemente ca \paragraph ,si\subparagraph se ˆ ıntrebuin ,teaz˘ a mai rar.
Titlurile de sec ,tiuni se numeroteaz˘ a automat dup˘ a principiul zeci-
mal, folosind cifre arabe, latine sau combinate. Op ,tional, titlurile pot ﬁ
introduse automat ˆ ın cuprinsul lucr˘ arii.
Fiec˘ arui nivel de ierarhie ˆ ıi corespunde un tip ,si o dimensiune stan-
dard a caracterelor utilizate pentru titlurile lor.

30 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
Sintaxa instruc ,tiunilor de sec ,tionare ˆ ın L ATEX este foarte simpl˘ a; de
exemplu:
\section{ titlul sect ¸iunii }
Toate instruc ,tiunile de sec ,tionare pot avea ,si un argument op ,tional.
Dac˘ a argumentul op ,tional exist˘ a, el este folosit ca nume pentru sec ,tiunea
ˆ ın cuprinsul c˘ areia se aﬂ˘ a, ˆ ın caseta de colontitlu (ce con ,tine num˘ arul de
pagin˘ a ,si numele prescurtat al sec ,tiunii etc.). Acest “nume de referin ,t˘ a”
al sec ,tiunii este de regul˘ a o prescurtare a numelui complet care se
tip˘ are ,ste la ˆ ınceputul sec ,tiunii. Sec ,tiuni ( ,si sec ,tion˘ ari) de acest fel exist˘ a
,si ˆ ın cartea de fa ,t˘ a.
\section[Prescurtarea titlurilor]{Prescurtarea titlurilor lungi
ale sec\c{t}iunilor}\label{sec:short_titles}
Dac˘ a un titlu de sec ,tiune nu trebuie numerotat, se poate folosi
instruc ,tiunea de sec ,tionare ˆ ın varianta cu *. De exemplu:
\section*{Mul\c{t}umiri}
Astfel de sec ,tiuni nu sunt incluse automat ˆ ın cuprinsul c˘ ar ,tii,,si de
aceea trebuie referite prin instruc ,tiuni speciale.
\section*{Mul\c{t}umiri}
% In carti, unde aveti cuprinsul
\addcontentsline{toc}{section}{Mul\c{t}umiri}
Deoarece numerotarea sec ,tiunilor se genereaz˘ a automat, autorul, la
culegerea textului, nu este obligat s˘ a cunoasc˘ a numerotarea atribuit˘ a
sec,tiunilor. Presupunˆ and c˘ a dori ,ti s˘ a introduce ,ti o sec ,tiune nou˘ a, nu-
merotarea, ,si deci toate numerele de sec ,tiuni se actualizeaz˘ a. ˆIn aceste
condi ,tii, evident, nu se pot indica numerele de sec ,tiune prin referiri di-
recte la ele.
LATEX-ul d˘ a posibilitate de a referi anumite elemente ale textu-
lui, printre care ,si titlurile de sec ,tiune, f˘ ar˘ a a ,sti numerotarea lor
real˘ a. ˆIn locul ˆ ın care dori ,ti s˘ a face ,ti referin ,ta, introduce ,ti instruc ,tiunea

3.1. Instruc ,tiuni de sec ,tionare 31
\label{ nume cheie }. Numele-cheie poate con ,tine nu numai litere dar
,si alte caractere speciale (ASCII), ˆ ın afar˘ a de spa ,tiu (vezi Sect. 1.4).
Dac˘ a dori ,ti s˘ a referi ,ti sec ,tiuni, tabele, ecua ,tii etc. care sunt nu-
merotate, instruc ,tiunea \label trebuie s˘ a ﬁe introdus˘ a obligatoriu
dup˘ a instruc ,tiunile care genereaz˘ a numerotarea \section ,\caption ,
\equation etc. ( ˆIn unele c˘ ar ,ti se recomand˘ a gre ,sit folosirea instruc ,tiunii
\label ˆ ın˘ auntrul instruc ,tiunii de numerotare.) Apoi, cu ajutorul in-
struc ,tiunii \ref{ nume cheie }pute,ti referi numerotarea curent˘ a a sec-
,tiunilor, paragrafelor, ecua ,tiilor etc. Instruc ,tiunea
\pageref{ nume cheie }
genereaz˘ a num˘ arul paginii unde se aﬂ˘ a elementul referit. Exemplu:
\section{Introducere}\label{sec:intro}+
…
Lista simbolurilor\ind{simbol matematic} matematice este dat\u{a}
in anex\u{a}~\ref{app:math_sym} % referinta
on page~\pageref{app:math_sym}. % referinta
…
\appendix
…
\section{Simboluri matematice}%
\label{app:math_sym} % eticheta
…
Dac˘ a instruc ,tiunea \label este asociat˘ a cu un text obi ,snuit, pentru
care nu se genereaz˘ a numerotare, ea prime ,ste num˘ arul sec ,tiunii curente.
Prezen ,ta instruc ,tiunilor \label impune ca translatorul L ATEX s˘ a
creeze un ﬁ ,sier auxiliar cu extensiunea AUX, ˆ ın care sunt memorate
informa ,tiile asupra etichetelor. Pentru ca numerele ,si paginile s˘ a ﬁe
corecte, dup˘ a ﬁecare modiﬁcare trebuie compilat textul de dou˘ a sau
chiar de trei ori, pˆ an˘ a ce vor dispare mesajele de avertizare:
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.

32 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
Nu exist˘ a ﬁ¸ sierul ex001.aux .
Avertizare L ATEX: referint ¸a de la pagina 1 nu este deﬁnit˘ a.
Avertizare L ATEX: referint ¸ele actuale ar putea ﬁ schimbate.
Lansat ¸i translatarea ˆ ınc˘ a o dat˘ a, pentru a obt ¸ine referint ¸ele corecte.
Asemenea mesaje se pot genera ,si pentru referin ,tele bibliograﬁce
(\bibitem ,\cite – vezi Sect. 4.5).
Rolul instruc ,tiunii \appendix este de a schimba metoda de nu-
merotare pentru instruc ,tiunile \section . S˘ a presupunem, de exemplu,
c˘ a la ˆ ınceputul articolului numerele sec ,tiunilor sunt arabe: 1, 2, . . .
Dup˘ a instruc ,tiunea \appendix , sec,tiunile se vor numerota cu litere: A,
B, C, . . . ˆIn genere, pentru orice nivel de ierarhie pute ,ti indica una
din cele 5 metode de numerotare: arab˘ a, roman˘ a cu litere minuscule,
roman˘ a cu litere majuscule, alfabetic˘ a cu litere majuscule, alfabetic˘ a
cu litere minuscule, putˆ and schimba explicit ,si valoarea curent˘ a a con-
toarelor de numerotare.
3.2 Text obi ,snuit, entit˘ a ,ti graﬁce ,si contexte
Materialul de tip graﬁc (denumit “display” ˆ ın L ATEX) nu se for-
mateaz˘ a ca un text obi ,snuit, ci ˆ ın moduri speciﬁce de editare. Putem
avea tabele, liste, citate, formule matematice, versuri etc. Fiecare dintre
aceste moduri de editare le vom studia aparte.
Pentru a tip˘ ari un text obi ,snuit, el este pur ,si simplu cules. Pen-
tru a reprezenta ˆ ıns˘ a entit˘ a ,tile graﬁce, ˆ ın text trebuie trecut la modul
de editare graﬁc˘ a, introdus de contextele1graﬁce (“environment”). De
obicei, sintaxa unui context ˆ ın L ATEX este urm˘ atoarea:
\begin {denumire context }
… % cont ¸inutul
\end{denumire context }
Excep ,tie fac contextele matematice introduse prin: $. . .$,$. . .
$,$$. . .$$,\[. . .\].ˆIn exemplele de pˆ an˘ a acum a ,ti putut vedea
deja cˆ ateva contexte.
1ˆIn [3] se utilizeaz˘ a termenul de “cadru”.

3.3. Aliniate ˆ ın textul obi ,snuit 33
De fapt, ˆ ınsu ,si corpul documentului L ATEX se aﬂ˘ a ˆ ın contextul
\begin{document} . . .\end{document} .
Contextul este un caz particular de grup (sau grupare). No ,tiunile
de grup ,si context sunt deosebit de importante: ˆ ın interiorul unui grup,
variabilele L ATEX ˆ ı,si p˘ astreaz˘ a valorile speciﬁce, ﬁind salvate la ie ,sirea
dintr-un grup, ,si restaurate la intrarea ˆ ın acela ,si grup. ˆIn particular,
schimbarea fonturilor se manifest˘ a la nivel de grup (context): la ie ,sirea
dintr-un context se restaureaz˘ a fontul existent la intrarea ˆ ın el; revenirea
ˆ ıntr-un context restaureaz˘ a ultimul font utilizat ˆ ın contextul respectiv.
(vezi Sect. 1.4).
ˆIn mod frecvent, ,si ﬁresc, contextele sunt imbricate. Instruc ,tiunile de
ˆ ınceput ,si de sfˆ ar ,sit de context, cˆ at ,si gruparea contextelor cu ajutorul
acoladelor trebuie s˘ a formeze o structur˘ a corect˘ a, echilibrat˘ a. Cea mai
frecvent˘ a gre ,seal˘ a ˆ ın L ATEX este ˆ ınc˘ alcarea acestei structuri.
3.3 Aliniate ˆ ın textul obi ,snuit
Textul obi ,snuit se ˆ ımparte ˆ ın aliniate (paragrafe). L ATEX-ul ˆ ıncepe
un aliniat nou atunci cˆ and ˆ ın document se ˆ ıntˆ alne ,ste un rˆ and gol sau
instruc ,tiunea \par. De obicei primul rˆ and se aliniaz˘ a, dar ˆ ın multe
stiluri de L ATEX, inclusiv pentru articole, primul rˆ and de dup˘ a titlul din
instruc ,tiunea de sec ,tionare ( \section, \part, \chapter etc. ) nu se
aliniaz˘ a, iar toate celelalte se aliniaz˘ a. Aceast˘ a regul˘ a poate ﬁ schimbat˘ a,
dup˘ a cum am mai precizat ˆ ın Sect. 1.5.2, la pag. 21.
3.4 Indica ,tii pentru culegerea textului general
3.4.1 Spa ,tiile,si avansarea rˆ andurilor la culegerea textului
Cantitatea de spa ,tii dintre cuvintele textului cules obi ,snuit nu are
importan ,t˘ a. De asemenea, ˆ ıntre limitele unui aliniat nu are importan ,t˘ a
ˆ ımp˘ ar ,tirea textului pe rˆ anduri. L ATEX-ul introduce singur spa ,tii cˆ at
mai uniforme ,si ˆ ımparte aliniatul ˆ ın rˆ anduri. Cum s-a mai spus, dou˘ a
avans˘ ari ale rˆ andurilor (realizˆ and un rˆ and gol) ˆ ınseamn˘ a un aliniat nou.
Cuvintele nu se transfer˘ a de pe un rˆ and pe altul deoarece desp˘ ar ,tirea ˆ ın

34 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
silabe se face automatˆ ın L ATEX . Marginea dreapt˘ a sau stˆ ang˘ a a textului
surs˘ a poate r˘ amˆ ane nealiniat˘ a, alinierea ˆ ın textul rezultat f˘ acˆ andu-se
automat.
TEX-ul efectueaz˘ a spat ¸ie-
rea ¸ si ˆ ımp˘ artirea paragrafe-
lor ˆ ın rˆ anduri separate.
Un rˆ and gol marcheaz˘ a
un paragraf nou.\TeX{}-ul efectueaz\u{a}
spa\c{t}ierea
\c{s}i \^{\i}mp\u{a}rtirea
paragrafelor \^{\i}n
r\^anduri separate.
Un r\^and gol
marcheaz\u{a} un
paragraf nou.
Conform standardelor obi ,snuite de tip˘ arire, trebuie l˘ asat un spa ,tiu
dup˘ a semnele ortograﬁce: punct (la sfˆ ar ,situl propozi ,tiei), virgul˘ a, sem-
nul interog˘ arii ,si exclam˘ arii, dou˘ a puncte, punct ,si virgul˘ a, ,si nu tre-
buie l˘ asate spa ,tii ˆ ın fa ,ta lor. ˆInaintea parantezei stˆ angi ,si dup˘ a paran-
teza dreapt˘ a, de asemenea se las˘ a spa ,tiu, dar dup˘ a prima parantez˘ a ,si
ˆ ınaintea celei de-a doua nu se las˘ a spa ,tiu.
ˆIn,t˘ ari diferite pot exista standarde diferite, inclusiv fa ,t˘ a de cele
prezentate mai sus. De exemplu, ˆ ın Fran ,ta, spa ,tiul este necesar ,siˆ ınainte
,si dup˘ a simbolurile ! ? : ; .
Atent ¸ie la spat ¸iile de du-
p˘ a unele semne de punctua-
t ¸ie.L˘ asat ¸i (m˘ acar) un spat ¸iu
dup˘ a puncte ¸ si virgule. L˘ a-
sat ¸i un spat ¸iu dup˘ a puncte ¸ si
virgule.Aten\c{t}ie la spa\c{t}iile de
dup\u{a} unele semne de
punctua\c{t}ie.L\u{a}sa\c{t}i
(m\u{a}car) un spa\c{t}iu dup\u{a}
puncte \c{s}i virgule.
L\u{a}sa\c{t}i un spa\c{t}iu
dup\u{a} puncte \c{s}i virgule.
Unele utiliz˘ ari speciale ale spa ,tiului ˆ ın textul obi ,snuit vor ﬁ exami-
nate mai jos.
3.4.2 Ghilimelele
ˆIn nici un caz nu v˘ a folosi ,ti de ghilimelele obi ,snuite ".ˆIn LATEX,
ghilimelele se formeaz˘ a cu ajutorul apostrofului direct sau invers.

3.4. Indica ,tii pentru culegerea textului general 35
Ghilimele L ATEX se formeaz˘ a astfel: ‘‘(ghilimele stˆ anga – dou˘ a ca-
ractere ale apostrofului invers), ’’(ghilimele dreapta – dou˘ a caractere
ale apostrofului direct). Modul de folosire a ghilimelelor sau apostrofului
este, de obicei, speciﬁc regulilor ortograﬁce ale ﬁec˘ arei limbi.
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
3.4.3 Cratime
ˆIn LATEX deosebim patru feluri de cratime; la tipar ele au l˘ a ,time
diferit˘ a. ˆIn primul rˆ ınd avem semnul matematic minus, care seˆ ıntˆ alne ,ste
numai ˆ ın contexte de editare de tip matematic. Apoi exist˘ a cratima
din˘ auntrul cuvintelor. ˆIn enumer˘ ari se mai folose ,ste o cratim˘ a mai lung˘ a,
care se marcheaz˘ a la culegere prin dou˘ a minusuri succesive. ˆIn sfˆ ar ,sit,
mai avem o cratim˘ a marcat˘ a prin trei minusuri. Aceast˘ a cratim˘ a ame-
rican˘ a nu este bordat˘ a cu spa ,tiu.ˆIn engleza britanic˘ a, o cratim˘ a mai
scurt˘ a este bordat˘ a cu spa ,tiu.
x−y.ˆIntr-un. 5–10 pic˘ aturi
de ap˘ a. Tel. 73–73–73. O cra-
tim˘ a—ca aceasta. O cratim˘ a
– ca aceasta.$x-y$. \^Intr-un.
5–10 pic\u{a}turi de ap\u{a}.
Tel. 73–73–73.
O cratim\u{a}–ca aceasta.
O cratim\u{a} – ca aceasta.
3.4.4 Puncte de suspensie
Dac˘ a scriem trei puncte unul dup˘ a altul, L ATEX-ul le va pune foarte
apropiat. Instruc ,tiunea special˘ a \dots tip˘ are ,ste punctele de suspensie
ˆ ın forma obi ,snuit˘ a (mai spa ,tiate). Pentru completarea cu puncte a unui
rˆ and ˆ ıntreg exist˘ a instruc ,tiunea special˘ a \dotfill .
ˆIn Fran ,ta, ˆ ın standardul tipograﬁc trebuie folosite trei puncte apropi-
ate.
Comparat ¸i trei puncte… cu
punctele de suspensie. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Compara\c{t}i trei puncte… cu
punctele de suspensie\dots \\
\strut\dotfill\strut

36 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
ˆIn modul matematic exist˘ a instruc ,tiunile speciﬁce: \ldots – aceea ,si
ca,si\dots , pozi ,tionˆ and punctele ˆ ın partea de jos a rˆ andului, instruc ,tiu-
nea\cdots – a,sezˆ and punctele ˆ ın mijlocul rˆ andului, puncte de suspensie
verticale ,si diagonale (vezi Sect. 5.13).
3.4.5 Simboluri LATEX rezervate
Simbolurile rezervate ale L ATEX-ului pot ﬁ tip˘ arite cu instruc ,tiunile:
$ \$ semnul dolar,
% \% semnul procent,
& \& ampersand,
# \# num˘ arul,
\_ sublinierea,
{ \{ acolada stˆ ang˘ a,
} \} acolada dreapt˘ a,
\ $\backslash$ bara inclinat˘ a invers,
˜ \~{/visiblespace} tilda,
ˆ \^{/visiblespace} accentul circumﬂex.
3.4.6 Utiliz˘ ari ,si dimensiuni speciale ale spa ,tiului (blank)
Acestea sunt:
•\/(spat ¸iu “nul”, cu corect ¸ia cursivului),
•~(spat ¸iu nesegmentabil),
•\/visiblespace(bara ˆ ınclinat˘ a invers, urmat˘ a de spat ¸iu ),
•\,(spat ¸iu mic),
•\@(sfˆ ar¸ sit explicit de propozit ¸ie).
Despre corec ,tia cursivului vezi Sect. 3.6. ~ˆ ınseamn˘ a spa ,tiu ce nu
poate ﬁ segmentat (“unbreakable space”). Cele mai tipice situa ,tii sunt
inscrip ,tiile de felul:

3.4. Indica ,tii pentru culegerea textului general 37
300 DPI, sec. 1, Prof. Smith,
300 km.300~DPI, sec.~\ref{sec:intro},
Prof.~Smith, 300~km.
Dac˘ a ˆ ın locul marcat de ~s-ar efectua o avansare la rˆ and nou, s-ar
pierde sensul expresiei.
\/visiblespacemarcheaz˘ a un spa ,tiu normal ˆ ıntre cuvinte. El mai poate ﬁ de-
semnat ,si prin {/visiblespace}(grupare con ,tinˆ and un spa ,tiu), sau prin \space . Ca
sfˆ ar,sit de propozi ,tie L ATEX-ul consider˘ a punctul, numai dac˘ a ˆ ın fa ,ta lui
nu se aﬂ˘ a o liter˘ a majuscul˘ a. ˆIn acest caz, L ATEX-ul consider˘ a litera ma-
juscul˘ a ca ﬁind o ini ,tial˘ a provenind din prescurtarea unui nume propriu
– J. Smith. Uneori este necesar s˘ a indic˘ am acest spa ,tiu:
I. Ionescu ¸ s.a. au scris un ar-
ticol interesant.
. . . etc. nu sunt aici.
. . . etc. nu sunt aici.I.~Ionescu \c{s}.a.\ au scris un
articol interesant.
\dots etc. nu sunt aici. \\
\dots etc.\ nu sunt aici.
ˆIn afar˘ a de aceste utiliz˘ ari, spa ,tiul normal dintre cuvinte (sau o gru-
pare nul˘ a) trebuie ˆ ınserat la sfˆ ar ,situl unor macroinstruc ,tiuni:
TEX¸ si L ATEX.
TEX ¸ si L ATEX.
TEX ¸ si L ATEX.\TeX \c{s}i \LaTeX.
\TeX\ \c{s}i \LaTeX.
\TeX{} \c{s}i \LaTeX.
Cˆ and o propozi ,tie se termin˘ a cu o liter˘ a majuscul˘ a, ˆ ınainte de punct
trebuie de aplicat macroul \@:
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.
Uneori este util s˘ a folosim a ,sa-numitul spa ,tiu mic:
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ˆ ıntreab˘ a
el.
“ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ˆ ıntreab˘ a
el.‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’,
\^intreab\u{a} el.\\
‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’,
\^intreab\u{a} el.
Instruc ,tiunea \hspace realizeaz˘ a un spa ,tiu de dimensiune speciﬁ-
cat˘ a:
A B CA\hspace*{7.7mm}B%
\hspace*{1.6cm}C

38 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
3.4.7 Literele cu semne diacritice
ˆIntr-o serie de limbi cu alfabet latin, inclusiv ˆ ın limba romˆ an˘ a, se
folosesc semne diacritice. ˆIn LATEX, diacriticile se numesc accente.
De,si nu este prea comod, odat˘ a cu ﬁecare folosire a unui accent tre-
buie ˆ ınserat˘ a ,si instruc ,tiunea L ATEX corespunz˘ atoare. Avantajul este
dat de portabilitatea textului editat cu L ATEX. La culegerea textelor
ˆ ıntr-o limb˘ a diferit˘ a de englez˘ a se pot alc˘ atui pachete speciﬁce limbii
respective.
Tabelul cu aceste instruc ,tiuni este redat ˆ ın Sect. A.2. S˘ a mai pre-
ciz˘ am c˘ a aceste instruc ,tiuni sunt valabile numai ˆ ın textul obi ,snuit, ,si nu
lucreaz˘ a ˆ ın contextul matematic de editare (formule matematice).
ˆIn folosirea accentelor trebuie s˘ a atragem aten ,tia la urm˘ atoarele as-
pecte:
•la folosirea accentelor deasupra literelor i ,si j trebuie mai ˆ ıntˆ ai
scos punctul, ac ,tiune ce se realizeaz˘ a prin instruc ,tiunile \i–ı,,si
\j–, iar apoi accentul necesit˘ a gruparea \^{\i} – pentru litera
romˆ an˘ a ˆ ı, de exemplu;
•dac˘ a numele macroinstruc ,tiunii const˘ a din litere, atunci dup˘ a ea
este necesar un spa ,tiu sau o grupare: \u/visiblespacea sau\u{a} – pentru
litera romˆ an˘ a ˘ a.
S˘ a examin˘ am mai am˘ anun ,tit semnele diacritice ale alfabetului
romˆ an. Ele sunt zece ˆ ın total, ,si,sase din ele pot ﬁ reprezentate prin
mijloacele standard ale L ATEX-ului:
\u/visiblespaceA sau\u{A} ˘A;
\u/visiblespacea sau\u{a} ˘ a;
\^A ˆA;
\^a ˆ a;
\^I ˆI;
\^{\i} ˆ ı.
Pentru literele ,S,si,T, chestiunea este un pic mai complicat˘ a. Nu
exist˘ a o macroinstruc ,tiune standard de coborˆ are a virgulei sub liter˘ a. ˆIn
primul caz se poate folosi sedila, ca pentru litera francez˘ a ¸ c:

3.5. Notele de subsol 39
\c/visiblespaceS sau\c{S} S ¸
\c/visiblespaces sau\c{s} ¸ s
\c/visiblespaceT sau\c{T} T ¸
\c/visiblespacet sau\c{t} t ¸
Se poate deasemenea folosi instruc ,tiunea \dpentru coborˆ ırea punc-
tului sub liter˘ a, ˆ ın loc de virgul˘ a ( \d{S} pentru S.).ˆIn sfˆ ar ,sit, ˆ ın Anexa A
se aﬂ˘ a pachetul romania pentru culegerea textului romˆ an. Acest pachet
trebuie apelat prin \usepackage ˆ ın preambulul documentului, pentru
a putea ﬁ folosit ˆ ın editarea textului L ATEX cu diacritice. Chiar dac˘ a
aceasta nu a fost prea comod, ˆ ın exemplele date ˆ ın capitolele c˘ ar ,tii toate
literele romˆ ane ,sti sunt reprezentate ˆ ın formele standard T EX, doar ˆ ın
anexe s-a folosit forma scurt˘ a oferit˘ a de pachetul romania .
3.5 Notele de subsol
Notele de subsol se numeroteaz˘ a automat ,si se tip˘ aresc ˆ ın partea
de jos a paginii. Remarc˘ am c˘ a ˆ ıntre instruc ,tiunea \footnote ,si textul
anterior este interzis spa ,tiul.
Notele de subsol2sunt nu-
merotate automat. . .Notele de subsol\footnote{Un
exemplu de
not\u{a} de subsol.}
sunt numerotate automat\dots
Instruc ,tiunea \thanks este o form˘ a special˘ a a notei de subsol
utilizat˘ a ˆ ın˘ auntrul instruc ,tiunilor \author ,\title ,si\date (vezi
Sect. 1.5.3). Notele de subsol generate de \thanks nu se numeroteaz˘ a
ci se marcheaz˘ a cu simboluri de tipul †,‡, etc. Exemplu:
\author{I.~Ionescu \and J.~Smith\thanks{Firma
‘‘The Hardest Hackers, Inc.’’, SUA.}}+
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic\thanks{Proiectul
a fost finan\c{a}t de funda\c{t}ia A.B.C.,
nr. Pi-31415.}}
2Un exemplu de not˘ a de subsol.

40 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
O spa ,tiere suplimentar˘ a \/visiblespaceeste necesar˘ a dup˘ a \thanks{…} dac˘ a
\thanks{…} nu se aﬂ˘ a la sfˆ ar ,situl liniei.
3.6 Schimbarea fonturilor
Uneori este necesar s˘ a punem ˆ ın eviden ,t˘ a unele cuvinte din text.
Pentru aceasta ˆ ın L ATEX se folose ,ste schimbarea tipului de caractere.
Acest aspect reprezint˘ a cea mai mare diferen ,t˘ a dintre L ATEX 2.09 ,si
LATEX 2ε. La ˆ ınceput a existat pentru T EX numai garnitura de litere
“Computer modern”, creat˘ a de D.Knuth. Instruc ,tiunile de schimbare
a fonturilor erau incluse ˆ ın formatul de baz˘ a. Acum exist˘ a ˆ ıns˘ a foarte
multe fonturi pentru T EX, inclusiv pentru limbile care nu folosesc alfa-
betul latin. L ATEX folose ,ste NFSS2 – noua schem˘ a de selec ,tie a fonturilor,
versiunea 2 (“New Font Selection Scheme”), stabilit˘ a ˆ ın anul 1993.
Schema NFSS2 de fonturi are cinci elemente caracteristice indepen-
dente:
1. codiﬁcare (“encoding”);
2. familie (“family”);
3. serie (“series”);
4. form˘ a (“shape”);
5. m˘ arime (“size”);
ˆIn actuala edi ,tie a c˘ ar ,tii noastre nu avem spa ,tiu pentru o discu ,tie
asupra codurilor (codiﬁc˘ arii simbolurilor de tip˘ arire). Cel mai probabil
este c˘ a sistemul pe care-l utiliza ,ti folose ,ste codiﬁcarea implicit˘ a OT1,
stabilit˘ a ini ,tial pentru T EX de c˘ atre D. Knuth.
Este deasemenea probabil c˘ a ve ,ti folosi familii de fonturi din gar-
nitura cm– “Computer modern”. De obicei codiﬁcarea ,si garnitura de
fonturi sunt stabilite global ˆ ın macropachetul de clas˘ a ,si nu trebuie s˘ a ﬁe
schimbate ˆ ın mijlocul documentului. Familiile de fonturi din garnitura

3.6. Schimbarea fonturilor 41
Tabelul 3.1. Familii de fonturi “Computer modern”
cmr Computer Modern Roman
cmss Computer Modern Sans
cmtt Computer Modern Typewriter
cmm Computer Modern Math Italic
cmsy Computer Modern Math Symbols
cmex Computer Modern Math Extensions
“Computer modern” sunt prezentate ˆ ın Tabelul 3.1. Trei familii “Math”
sunt utilizate pentru formule matematice.
ˆIn LATEX-ul standard exist˘ a dou˘ a serii de caractere: caracterele nor-
male (“medium series”) ,sicaracterele aldine l˘ argite (“bold extended
series”).
Un caracter tip˘ arit se prezint˘ a ˆ ın patru forme de baz˘ a: forma nor-
mal˘ a (“upright shape”), forma cursiv˘ a (“italics shape”), forma ˆ ınclinat˘ a
(“slanted shape”) ,siforma majuscul ˘a mic ˘a(“small caps shape”).
Pentru selectarea familiei, seriei ,si formei exist˘ a dou˘ a tipuri de
instruc ,tiuni. Instruc ,tiunea cu un singur argument schimb˘ a caracteris-
tica fontului numai ˆ ın argument. Instruc ,tiunea declarativ˘ a nu are argu-
ment ,si schimb˘ a caracteristica fontului pentru textul ce urmeaz˘ a pˆ an˘ a
la urm˘ atoarea declara ,tie sau pˆ an˘ a la sfˆ ar ,situl grupului (contextului) ˆ ın
care apare. Aceste instruc ,tiuni sunt prezentate ˆ ın Tab. 3.2.
Exist˘ a zece instruc ,tiuni de schimbare a m˘ arimii caracterelor. Aceste
instruc ,tiuni sunt declarative (vezi Tab. 3.2).
Amintim c˘ a instruc ,tiunile L ATEX sunt sensibile la folosirea conven ,tiei
majuscule-minuscule. De aceea \huge ,si\Huge sunt, de fapt, instruc ,ti-
uni diferite.
Caracteristica de m˘ arime a fontului este relativ˘ a la m˘ arimea de
baz˘ a ( 10pt,11pt, sau 12pt), deﬁnit˘ a op ,tional prin instruc ,tiunea
\documentclass .
ˆIn realitate nu exist˘ a toate combina ,tiile posibile ale celor cinci ca-
racteristici. Astfel, schema NFSS2 substituie diverse combina ,tii de ca-

42 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
Tabelul 3.2. Schimbarea caracteristicilor fontului
Instruct ¸iune Caracteristic˘ a
\textrm{..} sau\rmfamily Familie
\textsf{..} sau\sffamily Familie
\texttt{..} sau\ttfamily Familie
\textmd{..} sau\mdseries Serie
\textbf{..} sau\bfseries Serie
\textup{..} sau\upshape Form˘ a
\textit{..} sau\itshape Form˘ a
\textsl{..} sau\slshape Form˘ a
\textsc{..} sau\scshape Form ˘a
\tiny M˘ arime
\scriptsize M˘ arime
\footnotesize M˘ arime
\small M˘ arime
\normalsize M˘ arime
\large M˘ arime
\Large M˘ arime
\LARGE M˘ arime
\huge M˘ arime
\HugeM˘ arime
racteristici prin tabelele de descriere a fonturilor (ﬁ ,siere FD– “font de-
scription”).
ˆIn L ATEX 2.09 combina ,tia de codiﬁcare, familie, serie ,si form˘ a se
nume ,ste “font”. Schimbarea independent˘ a a acestor caracteristici nu
este posibil˘ a. Instruc ,tiunile de schimbare a fonturilor sunt declarative
(vezi Tab. B.6 la pag. 139). Instruc ,tiunile de schimbarea a m˘ arimii
fontului ˆ ın L ATEX 2.09 sunt acelea ,si ca ˆ ın L ATEX 2ε.
Instruc ,tiunile de schimbare a fonturilor din L ATEX 2.09 exist˘ a ,si ˆ ın
LATEX 2ε. Ele simuleaz˘ a pe cˆ at posibil comportamentul instruc ,tiunilor
din L ATEX 2.09.
Instruc ,tiunea \emph{…} face interschimbarea ˆ ıntre formele nor-

3.6. Schimbarea fonturilor 43
male ,si inclinate, sau cursive. Din textul normal se trece la cursiv, iar
din textul cursiv, sau inclinat, se trece la forma normal˘ a a fontului.
ˆIn LATEX 2.09 instruc ,tiunea declarativ˘ a \em realizeaz˘ a interschim-
barea ˆ ıntre \rm ,si\it– ˆ ın textul normal face trecerea la cursiv, iar ˆ ın
textul cursiv face trecerea la forma normal˘ a a fontului.
Trebuie s˘ a folosim grup˘ ari
pentru a sublinia textul sau
a-l ˆ ıngro¸ sa . Aceste grup˘ ari
pot ﬁ imbricate una ˆ ın alta .Trebuie s\u{a} folosim
grup\u{a}ri pentru
\emph{a sublinia\/} textul
sau {\bfseries a-l
\^{\i}ngro\c{s}a}.
Aceste grup\u{a}ri
\emph{ pot fi\/
\emph{imbricate\/}
una \^{\i}n alta}.
Corec ,tia cursivului \/se folose ,ste ˆ ın cazul ˆ ımbin˘ arii cursivului ,
sau a caracterelor ˆ ınclinate , cu caracterele normale (drepte). Pentru
a ob,tine un rezultat mai bun la pozi ,tionarea trecerii de la cursive la
caracterele normale, mai ales dac˘ a dup˘ a cursive urmeaz˘ a un semn de
punctua ,tie, este necesar˘ a aceast˘ a instruc ,tiune. Mai precis, corec,tia cur-
sivului se efectueaz˘ a prin ad˘ augarea unui spa ,tiu mic dup˘ a ultima liter˘ a
cursiv˘ a. M˘ arimea spa ,tiului ad˘ augat depinde de litera cursiv˘ a respectiv˘ a.
Exemplu:
Pentru a corecta cursivul ¸ si caracterele ˆ ınclinate , folosim spat ¸iul nul.
Pentru a corecta cursivul ¸ si caracterele ˆ ınclinate , folosim spat ¸iul nul.
abracadabra
abracadabra
Pentru a corecta {\itshape cursivul} \c{s}i caracterele
{\slshape \^inclinate}, folosim spa\c{t}iul nul.
Pentru a corecta {\itshape cursivul\/} \c{s}i caracterele
{\slshape \^inclinate\/}, folosim spa\c{t}iul nul.
{\itshape abra}cadabra
{\itshape abra\/}cadabra

44 Capitolul 3. Sec ,tiunile ,si textul obi ,snuit
3.7 Trecerea la rˆ and nou
Instruc ,tiunea L ATEX\\,si instruc ,tiunea T EX\cr realizeaz˘ a trecerea
la rˆ and nou ˆ ın aliniatul curent. ˆIn textul obi ,snuit aceste instruc ,tiuni se
folosesc mai rar. Ele nu pot ﬁ scrise ˆ ın succesiune imediat˘ a – amintim
c˘ a aliniatul se introduce printr-un rˆ and gol sau prin instruc ,tiunea \par.
Instruc ,tiunea \\[lungime ](de exemplu \\[2mm] ) efectueaz˘ a avan-
sarea rˆ andului ,si adaug˘ a lungimea indicat˘ a la spa ,tiul dintre rˆ anduri. In-
struc ,tiunea \\*, pe pozi ,tia respectiv˘ a, efectueaz˘ a avansarea rˆ andului,
dar interzice trecerea la pagin˘ a nou˘ a.

Capitolul 4
Contexte de tip
nematematic
4.1 Alinierea textului
Contextul de aliniere se folose ,ste pentru a pozi ,tiona textul c˘ atre
marginea din stˆ anga, sau din dreapta, sau pentru centrarea textului.
Rˆ andurile separate se despart prin \\. Dac˘ a nu se indic˘ a explicit
instruc ,tiunea \\, atunci se subˆ ın ,telege ˆ ımp˘ ar ,tirea automat˘ a pe rˆ anduri.
Exist˘ a trei contexte:
\begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga
Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft}
\end{flushleft}
\begin{center} % Pentru centrarea textului
Centrarea sau\\ {\ttfamily center}
\end{center}
\begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta
Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright}
\end{flushright}
Rezultatele vor ar˘ ata astfel:

46 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
Alinierea la stˆ anga sau
flushleft
Centrarea sau
center
Alinierea la dreapta sau
flushright
Dac˘ a trebuie organizat˘ a o aliniere mai complicat˘ a, se pot folosi con-
textele tabbing ,tabular sauarray .
Pentru alinierea manual˘ a a textului se poate folosi no ,tiunea de ﬁller
orizotal, implementat˘ a de instruc ,tiunea \hfill ,,si prin care putem dis-
pune de un spa ,tiu de lungime (pozitiv˘ a) oarecare. Fillerul poate ﬁ privit
ca o bucat˘ a de cauciuc elastic, care se alunge ,ste pentru a ˆ ımpinge textul
ˆ ınconjur˘ ator spre una din marginile rˆ andului. El poate ﬁ oprit numai
de un alt ﬁller. Dac˘ a ve ,ti scrie:
\strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut
atunci ve ,ti ob ,tine literele A B C la distan ,te egale una de alta ,si de
marginea paginii:
A B C
Elementul invizibil \strut este un suport pentru \hfill de la
stˆ anga ,si de la dreapta.
Se poate deduce c˘ a, la centrare, pur ,si simplu se introduce \hfill
atˆ at ˆ ın stˆ anga, cˆ at ,si ˆ ın dreapta textului ce trebuie centrat.
Folosind \hspace (\hspace{7.7mm} – un spa ,tiu de exact 7.7 mm),
instruc ,tiunea \dotfill , care genereaz˘ a un rˆ and de puncte ,si, de aseme-
nea, cutiile (vezi Cap. 6), se pot ob ,tine cele mai variate efecte tipograﬁce.
Instruc ,tiunea \hfill (“horizontal ﬁll”) implementeaz˘ a ﬁllerul ori-
zontal. Cu efect similar, L ATEX-ul dispune ,si de \vfill (“vertical ﬁll”),
pentru ﬁllerul vertical.

4.2. Contextele quote ,quotation ,siverse 47
4.2 Contextele quote ,quotation ,siverse
ˆIn LATEX, citatele ,si versurile sunt introduse de c˘ atre urm˘ atoarele
contexte: quote ,quotation ,,siverse . Aceste instruc ,tiuni fac ,si alinieri
noi, prin spa ,tieri suplimentare, egale ˆ ın stˆ anga ,si ˆ ın dreapta.
Contextul quote este destinat citatelor aﬂate ˆ ıntr-un singur aliniat.
Un citat cu quotation poate con ,tine mai multe aliniate. Sintaxa
instruc ,tiunilor este ilustrat˘ a ˆ ın exemplele urm˘ atoare:
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un ci-
tat scurt. El con-
st˘ a dintr-un sin-
gur paragraf de
text. Primul rˆ and
din paragraf nu se
aliniaz˘ a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quote}
Acesta este un citat scurt.
El const\u{a} dintr-un singur
paragraf de text. Primul
r\^and din paragraf nu se
aliniaz\u{a}a.
\end{quote}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un
citat mai lung. El
const˘ a din dou˘ a
paragrafe de text.
ˆInceputul ﬁe-
c˘ arui paragraf es-
te indicat de o ali-
niere suplimenta-
r˘ a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quotation}
Acesta este un citat mai lung.
El const\u{a} din dou\u{a}
paragrafe de text.
\^Inceputul fiec\u{a}rui
paragraf este indicat de o
aliniere suplimentar\u{a}.
\end{quotation}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.

48 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
ˆIn contextul verse strofele se despart prin rˆ anduri goale, ca ,si alini-
atele din textul obi ,snuit. Versurile din aceea ,si strof˘ a se despart prin
\\.
A fost odat˘ a ca-n pove¸ sti,
A fost ca niciodat˘ a,
Din rude mari ˆ ımp˘ ar˘ ate¸ sti,
O prea frumoas˘ a fat˘ a.
S ¸i era una la p˘ arint ¸i
S ¸i mˆ andr˘ a-n toate cele,
Cum e Fecioara ˆ ıntre sﬁnt ¸i
S ¸i luna ˆ ıntre stele.
M. Eminescu\begin{verse}
A fost odat\u{a}
ca-n pove\c{s}ti,\\
A fost ca
niciodat\u{a},\\
Din rude mari
\^{\i}mp\u{a}%
r\u{a}te\c{s}ti,\\
O prea frumoas\u{a}
fat\u{a}.
\c{S}i era una la
p\u{a}rin\c{t}i\\
\c{S}i m\^andr\u{a}-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
\^{\i}ntre sfin\c{t}i\\
\c{S}i luna
\^{\i}ntre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
4.3 Listele ˆ ın LATEX
Lista, ˆ ın L ATEX, este format˘ a din elemente sau puncte ale listei. Pen-
tru a imprima o list˘ a format˘ a din mai multe elemente se pot folosi con-
textele L ATEXitemize ,enumerate ,sidescription .ˆIn˘ auntrul acestor
contexte, ﬁecare punct ˆ ıncepe cu instruc ,tiunea \item .

4.3. Listele ˆ ın L ATEX 49
•Primul punct este . . .
•Al doilea punct este . . .
. . .
•Aln-lea punct este . . .\begin{itemize}
\item Primul punct este \dots
\item Al doilea punct este \dots
%…
\item Al $n$-lea punct este \dots
\end{itemize}
ˆIn contextul itemize , ﬁecare element al listei este marcat cu o
etichet˘ a (ˆ ın cazul dat, un cercule ,t negru). ˆIn contextul enumerate ,
punctele se numeroteaz˘ a. ˆIn contextul description , ﬁecare instruc ,tiune
\item trebuie s˘ a aib˘ a un argument, reprezentˆ and denumirea elementu-
lui, el se scrie ˆ ıntre paranteze p˘ atrate.
itemize Este o list˘ a simpl˘ a.
enumerate Este o list˘ a nu-
merotat˘ a.
description Este o list˘ a ca
aceasta.\begin{description}
\item[itemize] Este o list\u{a}
simpl\u{a}.
\item[enumerate] Este o
list\u{a} numerotat\u{a}.
\item[description] Este
o list\u{a} ca aceasta.
\end{description}
Contextele de tip list˘ a pot ﬁ imbricate pˆ an˘ a la cel mult patru nivele.
Pute,ti, de asemenea, schimba simbolul de marcare a elementelor din
list˘ a, ˆ ın contextele itemize ,sienumerate indicˆ and argumentul op ,tional
al instruc ,tiunii \item[ . . .].
Numerotarea ˆ ın enumerate , la cele patru nivele de imbricare,
este controlat˘ a prin patru contoare enumi ,enumii ,enumiii ,enumiv .
Numerele de ordine sunt tip˘ arite de c˘ atre instruc ,tiunile \theenumi ,
\theenumii ,\theenumiii ,\theenumiv . Dac˘ a, de exemplu, nu dori ,ti
enumerarea la primul nivel cu cifre arabe ci enumerarea literal˘ a, atunci
trebuie redeﬁnit˘ a instruc ,tiunea \theenumi astfel:
\renewcommand{\theenumi}{\alph{enumi}}
Instruc ,tiunea
\arabic{contorul} determin˘ a numerotarea 1, 2, 3, 4, . . . ;

50 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
Analog:
\roman{contorul} i, ii, iii, iv, . . . ; (cifre romane minuscule)
\Roman{contorul} I, II, III, IV, . . . ; (cifre romane majuscule)
\alph{contorul} a, b, c, d, . . . ; (litere latine minuscule)
\Alph{contorul} A, B, C, D, . . . ; (litere latine majuscule)
Exemplu:
a. Acesta este primul
punct al listei numero-
tate.
b. Al doilea punct al listei.\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
%…
\begin{enumerate}
\item Acesta este primul punct
al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Etichetele contextului itemize se pot schimba cu ajutorul instruc-
,tiunilor
\renewcommand {\labelitemi }{semnul necesar }
%…
\renewcommand {\labelitemiv }{semnul necesar }
pentru toate cele patru nivele de ˆ ıncuibare.
Dac˘ a elementele listei sunt compuse din mai multe aliniate atunci
trebuie folosit contextul mai general list sau varianta lui simpliﬁcat˘ a
trivlist . Pentru am˘ anunte vezi [1], sau Sect. 10.4.1.
4.4 Contextul verbatim
Dac˘ a textul trebuie tip˘ arit exact ˆ ın forma ˆ ın care este cules (format
surs˘ a), vom folosi contextul verbatim :
\begin{verbatim} text \end{verbatim}
Textul va ﬁ tip˘ arit cu fontul din \ttfamily (teletype ).
Pentru inser ,tii scurte de text neformatat exist˘ a instruc ,tiunea
\verb| text|

4.5. Scrierea bibliograﬁei 51
unde ˆ ın locul caracterului |poate ﬁ utilizat orice alt caracter care nu
apare ˆ ın text, diferit ˆ ıns˘ a de *.
Exist˘ a, deasemeni, contextul verbatim* ,si instruc ,tiunea \verb* .ˆIn
acest caz, ˆ ın locul spa ,tiului blank se imprim˘ a spa ,tiul vizibil /visiblespace.
Instruct ¸iunea \TeX realizeaz˘ a
emblema T EX-ului.
\verb*|un text| formeaz˘ a
un/visiblespacetext .
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.Instruc\c{t}iunea \verb|\TeX|
realizeaz\u{a}
emblema \TeX-ului.
\verb+\verb*|un text|+
formeaz\u{a}
\verb*|un text|.
\begin{verbatim}
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
\end{verbatim}
4.5 Scrierea bibliograﬁei
Bibliograﬁa include o list˘ a ordonat˘ a de referin ,te bibliograﬁce. ˆIn
LATEX se folose ,ste instruc ,tiunea \cite , pentru a indica o referin ,t˘ a biblio-
graﬁc˘ a. Exist˘ a dou˘ a metode de creare a listelor bibliograﬁce ˆ ın L ATEX.
Prin prima metod˘ a, lista bibliograﬁc˘ a este aranjat˘ a ˆ ın manual folosind
mijloacele L ATEX-ului. A doua metod˘ a se folose ,ste de baza de date bi-
bliograﬁce B ibTEX, prezentat˘ a ˆ ın [1] (B ibTEX intr˘ a ˆ ın pachetul emT EX).
Pentru a crea o list˘ a bibliograﬁc˘ a cu mijloacele oferite de L ATEX se
folosesc instruc ,tiunile \bibitem ˆ ın contextul thebibliography .
Prezent˘ am lista bibliograﬁc˘ a utilizat˘ a ˆ ın manualul de fa ,t˘ a (vezi
pag. 205–206):
\begin {thebibliography }{9}

52 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
\addcontentsline {toc}{chapter }{\bibname }
\label {loc:biblio }
\item[\strut] {\footnotesize
Referint ¸ele sunt listate ^ ın ordinea important ¸ei: \cite {ll:latex }
este strict necesar˘ a, ^ ın timp ce
\cite{dk:metafont }nu este destinat˘ a utilizatorului obi¸ snuit. }
\bibitem {ll:latex }Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edit ¸ia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Edit ¸ia 1986 se refer˘ a la \latex {}2.09.}
\bibitem {gms:companion }Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex {}Companion }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Exist˘ a ¸ si ^ ın limba german˘ a, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’. }
\bibitem {pa:utilizare }Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex {}Ghid de utilizare }\\
Editura Tehnic˘ a, Bucure¸ sti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex {}~2.09,
^ ın limba rom^ an˘ a. }
\bibitem {ms:amstex }Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex }\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferent ¸ele dintre
\amstex {}¸ si \amslatex {}sunt prezentate ^ ın
pachetul \amslatex {}.}
\bibitem {dk:tex }Donald E.~Knuth\\
{\scshape The \tex book }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\
{\footnotesize Edit ¸ia 1991 este rev˘ azut˘ a pentru
versiunea mai nou˘ a \tex {}3.}
\bibitem {dk:metafont }Donald E.~Knuth\\
{\scshape The METAFONTbook }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru
\tex{}.}
{\footnotesize Descrie crearea
fonturilor pentru \tex {}.}

4.5. Scrierea bibliograﬁei 53
\label {loc:endbiblio }
\end{thebibliography }
Al doilea parametru al contextului thebibliography impune num˘ a-
rul de caractere (cifre) folosit de referin ,te:{9}ˆ ınseamn˘ a c˘ a vor ﬁ nu
mai mult de 9 referin ,te,{99} ˆ ınseamn˘ a c˘ a vor ﬁ nu mai mult de 99 etc.
O referin ,t˘ a bibliograﬁc˘ a este desemnat˘ a prin instruc ,tiunea
\cite{ nume cheie }.
De exemplu: dac˘ a bibliograﬁa arat˘ a ca mai sus, instruc ,tiunea
\cite{dk:tex} aﬁ,seaz˘ a [5]. Se pot indica mai multe nume cheie ,
desp˘ ar ,tite prin virgul˘ a. Speciﬁcarea unor detalii bibliograﬁce poate ﬁ
efectuat˘ a cu ajutorul unui argument op ,tional. De exemplu:
vezi [5, p. 280] vezi~\cite[p. 280]{dk:tex}
Exist˘ a ,si posibilit˘ a ,ti suplimentare de folosire a referin ,telor, de exem-
plu “see [2-4]”, folosind pachete auxiliare din L ATEX.

Capitolul 5
Formulele matematice
TEX-ul a fost proiectat de la ˆ ınceput pentru culegerea textelor
matematice. El este foarte adecvat acestui scop, aceast˘ a situa ,tie ﬁind
bine reﬂectat˘ a ˆ ın [1, 2, 4, 5].
Vom descrie ˆ ın cele ce urmeaz˘ a numai posibilit˘ a ,tile standard ale
LATEX-ului. Unele pachete adi ,tionale, ca AMS-LATEX, au ˆ ınc˘ a ,si mai
multe instruc ,tiuni pentru matematic˘ a.
5.1 Contexte matematice
ˆIn LATEX trebuie deosebite formulele matematice care sunt p˘ ar ,ti ale
textului obi ,snuit, de entit˘ a ,tile graﬁce (aliniate aparte) care, ﬁindˆ ın prin-
cipal formule matematice, pot con ,tine,si text obi ,snuit.
Formulele matematice din cadrul textului obi ,snuit se culeg ˆ ıntre se-
paratorii $. . . $,$. . . $, sau \begin{math} . . . \end{math} .
Toate aceste perechi sunt echivalente, dar trebuie respectat˘ a folosirea
echilibrat˘ a a separatorilor de acela ,si tip ˆ ın deschidere-ˆ ınchidere.
Pentru culegerea unui aliniat separat de formule matematice se uti-
lizez˘ a perechile de separatori $$. . .$$,\[. . .\], sau
\begin{displaymath} . . .\end{displaymath}
Aceste formule, spre deosebire de formulele din textul obi ,snuit, se cen-
treaz˘ a.

5.2. Alinierea ecua ,tiilor 55
Exist˘ a diferen ,te ˆ ıntre tip˘ arirea formulelor ˆ ın cadrul textului obi ,snuit
,si ca entit˘ a ,ti graﬁce – ˆ ın al doilea caz caracterele sunt mai mari, se
schimb˘ a amplasarea lor, se schimb˘ a amplasarea indicilor. Compara ,ti:
lim
x→0x2= 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$
cu
limx→0x2= 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $
ˆIn realitate, $. . .$nu este perfect echivalent cu $. . .$, a,sa cum
$$. . .$$nu este perfect echivalent cu \[. . .\]. Toate instruc ,tiunile
LATEX-ului se ˆ ımpart ˆ ın robuste (“robust”) ,si fragile. Instruc ,tiunile
robuste se execut˘ a ˆ ın toate contextele, de exemplu: $. . . $,$$
. . . $$,\begin{math} . . . \end{math} ,si\begin{displaymath} . . .
\end{displaymath} .ˆIn opozi ,tie cu instruc ,tiunile robuste, contextele
$. . .$,si\[. . .\]sunt fragile.
Pentru formulele (ecua ,tiile) ce necesit˘ a numerotare, ˆ ın L ATEX sunt
prev˘ azute contextele: equation pentru ecua ,tii scrise pe o singur˘ a linie
(rˆ and) ,sieqnarray pentru ecua ,tii multi-linie (pe mai multe rˆ anduri).
Contextul eqnarray* formateaz˘ a ecua ,tiile multi-linie, nenumerotate.
Aceste trei contexte deﬁnesc aliniate separate.
5.2 Alinierea ecua ,tiilor
Formulele matematice uni-linie (pe un singur rˆ and) se centreaz˘ a au-
tomat. Dac˘ a la ˆ ınceputul documentului ve ,ti indica
\documentclass[…,fleqn]{…},
atunci formulele matematice vor ﬁ aliniate la stˆ anga1peste tot ˆ ın docu-
ment.
ˆIn contextele cu numerotare, numerele ecua ,tiilor sunt plasate, im-
plicit, la dreapta. Indicarea op ,tiunii leqno la ˆ ınceputul documentului
\documentclass[…,leqno]{…}
are ca efect plasarea numerot˘ arii la stˆ anga.
1fleqn – ﬂushleft equations (engl.).

56 Capitolul 5. Formulele matematice
5.3 Deosebiri ˆ ın culegerea ecua ,tiilor
ˆIn formulele matematice spa ,tiile nu joac˘ a nici un rol, cu excep ,tia,
posibil, a sfˆ ar ,sitului macroinstruc ,tiunii. L ATEX-ul ignor˘ a toate spa ,tiile
ˆ ın contextele matematice, deci pentru a indica spa ,tiul ˆ ıntr-o formul˘ a
trebuie folosite macroinstruc ,tiuni speciale. Sfˆ ar ,situl rˆ andului ˆ ın textul
cules al unei formule matematice este echivalent cu spa ,tiul, ﬁind deci
ignorat. ˆIn formulele multi-linie ( eqnarray ,eqnarray* ) trebuie indicate
explicit locurile de trecere la rˆ andul urm˘ ator (prin \\). Rˆ andurile goale
ˆ ın regimul matematic sunt interzise.
Dac˘ a formulele trebuie a ,sezate pe mai multe rˆ anduri, cel mai sim-
plu este s˘ a consider˘ am ﬁecare rˆ and ˆ ın contextul matematic $$. . .$$.
ˆIn acest caz, ﬁecare formul˘ a va ﬁ centrat˘ a separat. La amplasarea sin-
cronizat˘ a a formulelor multi-linie se folosesc, a ,sa cum am mai men ,tionat,
contextele array ,eqnarray ,eqnarray* .
Este foarte important ca utilizatorul s˘ a- ,si formeze deprinderea de a
include chiar ,si cele mai simple formule matematice, (de exemplu, x),
ˆ ıntre separatori matematici sau ˆ ın contexte matematice: $x$.ˆIn acest
fel, formulele apar eviden ,tiate cu un font diferit fa ,t˘ a de fontul textului
obi,snuit.
ˆIn acela ,si timp, formulele matematice dintr-un text trebuie folosite
ˆ ın mod judicios, ˆ ın˘ auntrul separatorilor $. . . $neﬁind recomandat˘ a
folosirea semnelor de punctua ,tie. Invers, ˆ ın alianiatele matematice $$
. . .$$este recomandat ca semnele de punctua ,tie s˘ a r˘ amˆ an˘ a ˆ ın˘ auntrul
separatorilor de tip matematic.
5.4 Spa ,tiile ˆ ın modul matematic
Spa,tiile ˆ ın modul matematic sunt ad˘ augate la spa ,tiul implicit din-
tre simbolurile formulei, ,si sunt determinate de una din instruc ,tiunile
prezentate ˆ ın Tab. 5.1.
Dou˘ a exemple de folosire a spa ,tiilor matematice:

5.4. Spa ,tiile ˆ ın modul matematic 57
Tabelul 5.1. Spat ¸iile matematice
\! || spat ¸iu negativ, pentru mic¸ sorarea distant ¸ei.
|| spat ¸iu implicit;
\, || spat ¸iu ˆ ıngust;
\: | | spat ¸iu mediu;
\; | | spat ¸iu mare;
\/visiblespace | | spat ¸iu text;
\enspace | | spat ¸iu de l˘ at ¸imea unei cifre;
\quad | | spat ¸iu lat
(egal cu l˘ at ¸imea literei Mmajuscule);
\qquad | | spat ¸iu de 2 ori mai mare decˆ at \quad ;
Fn=Fn−1+Fn−2 n≥2$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
\qquad n \ge 2
$$
Comparat ¸iZZ
Ddx dy cuZ Z
Ddxdy$$\textrm{Compara\c{t}i}
\int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
\int\int_{D} dx dy
$$
Formulele care con ,tin diferen ,tiale au un aspect mai estetic dac˘ a
ˆ ınaintea lor se aﬂ˘ a un spa ,tiu ˆ ıngust suplimentar.
R1
0f(x)dx
dx dy =r dr dφ
x dy/dxRx
1dt
t$\int_0^1 f(x)\,dx$ \\
$dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\
$x\,dy/dx$
$\int_1^x\frac{dt}{t}$
ˆIn ultimul caz nu a fost necesar˘ a folosirea spa ,tiului mic \,. Uneori
pot ﬁ ˆ ıntˆ alnite formule unde caracterele sunt a ,sezate prea aproape unul
de altul, sau invers, pot apare spa ,tieri inutile. Pentru a ˆ ındrepta aceste
neajunsuri trebuie folosite instruc ,tiunile \,,si\!.
Iat˘ a cˆ ateva exemple de astfel de situa ,tii:

58 Capitolul 5. Formulele matematice
√
2x√logx
O¡
1/√n¢
[ 0,1)
logn(log log n)2
x2/2 n/logn
Γ2+ ∆2
Rijkl
Zx
0Zy
0dF(u, v)$\sqrt{2}\,x \qquad
\sqrt{\,\log x}$ \\
$O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
[\,0,1) $ \\
$\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
$x^2\!/2 \qquad
n/\!\log n $ \\
$\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
$R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
ˆIn ﬁecare din aceste formule, lipsa utiliz˘ arii instruc ,tiunilor \,sau\!
duce la rezultate mai pu ,tin satisf˘ ac˘ atoare.
LATEX-ul poate trece automat pe un alt rˆ and o parte a formulelor
incluse ˆ ın text numai dup˘ a apari ,tia caracterelor care desemneaz˘ a
rela,tii sau opera ,tii matematice, dar separarea unei formule ˆ ın subfor-
mule se poate face ,si explicit, cu instruc ,tiunea \allowbreak . Efectul
instruc ,tiunii \allowbreak este op ,tional, ˆ ın sensul c˘ a for ,teaz˘ a trecerea la
rˆ andul urm˘ ator numai dac˘ a textul formulei nu ˆ ıncape pe rˆ andul curent.
Exemplu:
a1, a2, . . . , a n $a_1, a_2,\ldots,\allowbreak a_n$
5.5 Schimbarea fonturilor ˆ ın modul matematic
ˆIn contextele matematice se pot include ,si fragmente mici de text
obi,snuit, cu ajutorul unei instruc ,tiuni de schimbare a fontului cu un
singur argument: \textrm etc. (vezi Sect. 3.6).
lnx, unde x >0$$
\ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
ˆIn L ATEX 2.09, folosirea textului obi ,snuit ˆ ın cadrul unui aliniat
matematic se face prin gruparea {\rm. . .}, sau cu ajutorul instruc ,tiunii
\mbox{ . . .}.

5.5. Schimbarea fonturilor ˆ ın modul matematic 59
Pentru matematic˘ a pot ﬁ folosite ,si cele 26 litere majuscule caligra-
ﬁce prin intermediul instruc ,tiunii \mathcal (respectiv, {\cal . . .}ˆ ın
LATEX 2.09). De exemplu:
ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$
\mathcal este una din cele ,sapte instruc ,tiuni de schimbare a fon-
turilor matematice (vezi Tab. 5.2). Pentru celelalte ,sase, nu exist˘ a
instruc ,tiuni analoge ˆ ın L ATEX 2.09. Din ultimile dou˘ a linii ale tabelu-
lui se observ˘ a c˘ a literele din formule sunt formatate implicit ˆ ın fontul
\mathnormal , diferit de cursivul matematic \mathit .
instrmathit
Tabelul 5.2. Alfabete matematice ˆ ın L ATEX 2ε
Instruct ¸iunea Exemplu
\mathcal $\mathcal{X}=x$ X=x
\mathrm $\mathrm{min}_i$ mini
\mathbf $\sum x = \mathbf{y}$Px=y
\mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X2
i
\mathtt $\mathtt{F}(x)$ F (x)
\mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz=xyz
\mathit $differ\neq\mathit{differ}$ differ /negationslash=diﬀer
ˆIn LATEX 2.09 instruc ,tiunea \boldmath are ca efect folosirea ˆ ın for-
mule a literelor aldine (grase) , dar nu pentru toate cazurile ,si nu pentru
toate caracterele. Instruc ,tiunea trebuie aplicat˘ a ˆ ın exteriorul contextu-
lui matematic. Ea r˘ amˆ ane implicit activ˘ a pentru toate formulele care
urmeaz˘ a. Pentru inhibarea fontului aldin matematic, ˆ ın L ATEX 2.09 se
folose ,ste instruc ,tiunea \unboldmath .
Unele denumiri de func ,tii matematice trebuie s˘ a apar˘ a tip˘ arite ˆ ın
fontul \mathrm . Pentru multe func ,tii de acest fel exist˘ a instruc ,tiunile
LATEX:
\arccos \cos \csc \exp \ker \limsup \min \sinh
\arcsin \cosh \deg \gcd \lg \ln \Pr \sup
\arctan \cot \det \hom \lim \log \sec \tan
\arg \coth \dim \inf \liminf \max \sin \tanh

60 Capitolul 5. Formulele matematice
Nu trebuie uitat˘ a scrierea spa ,tiului ˆ ın editarea formulelor de tipul
sinx($\sin x$ ).
Pentru utilizarea func ,tieimod(modulo), pentru restul ˆ ımp˘ ar ,tirii a
dou˘ a numere ˆ ıntregi (clase de resturi), avem 2 instruc ,tiuni ˆ ın L ATEX
\bmod (f˘ ar˘ a argumente) ,si\pmod (cu un argument).
sinx
amod b
x≡a(mod b)$$\sin x$$
$$a \bmod b$$
$$x\equiv a \pmod{b}$$
Dac˘ a func ,tia matematic˘ a ce este necesar˘ a lipse ,ste din lista de mai
sus (de exemplu, tg), atunci ea trebuie deﬁnit˘ a de c˘ atre utilizator, ,si
inclus˘ a ˆ ın preambulul documemtului prin urm˘ atoarea macrodeﬁni ,tie:
%\tg – tangenta in formule
\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
sau poate ﬁ scris˘ a cu ajutorul instruc ,tiunii:
$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits$
ˆIn ambele variante, \mathop atribuie func ,tiei\tgun singur argu-
ment, ceea ce inﬂuen ,teaz˘ a asupra aranj˘ arii spa ,tiilor de dup˘ a numele
func,tiei. Prin contrast, rela ,tiile binare, de exemplu >, sunt delimitate
automat cu spa ,tii pu ,tin mai mari decˆ at ˆ ın alte cazuri.
Instruc ,tiunea \nolimits interzice a ,sezarea indicilor sub denumirea
func,tiei.
tgx
tgx% In preambul
\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
%…
$$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
Compara ,ti aceast˘ a deﬁni ,tie cu deﬁni ,tia pentru func ,tia standard lim:
\def\lim{\mathop{\mathrm{lim}}}

5.6. Indicii superiori ,si inferiori 61
care permite scrierea $$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$ cu coborˆ area ex-
presiei “ x→0” sub numele func ,tiei.
lim
x→0x2= 0$$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$
lim
x→0sinx
x= 1$$
\lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
$$
5.6 Indicii superiori ,si inferiori
Indicii superiori ,si inferiori se introduc prin instruc ,tiunile ^,si, res-
pectiv, _:
x2
1 $x_1^2$ .
Ordinea de aplicare a indicierii nu are importan ,t˘ a – acela ,si resultat
ob,tinˆ andu-se ,si prin $x^2_1$ .
Folosind gruparea prin acolade, expresiile pentru indici pot con ,tine
mai mult decˆ at un caracter:
e−αta3
ij $e^{-\alpha t} \qquad a^{3}_{ij}$
Uneori sunt necesari indici anteriori (scri ,si ˆ ın fa ,ta bazei). Ace ,stia se
pot ob ,tine a ,sezˆ and indicii ˆ ın func ,tie de un spa ,tiu virtual, vid:
1×2
1 $_{1}x_{1}^{2}$
sau folosind acoladele {}(gruparea nul˘ a):
1×2
1 ${}_{1}x_{1}^{2}$
Indicii de acest tip sunt folosi ,ti, ˆ ın special, ˆ ın formule tensoriale, ca
ˆ ın exemplul:

62 Capitolul 5. Formulele matematice
xijkl $x_i{}^{jk}{}_l$
Fontul indicilor se mic ,sorez˘ a corespunz˘ ator, ˆ ıntr-un anumit procent,
ˆ ın func ,tie de dimensiunea fontului de baz˘ a ,si de tipul lui. Prin indiciere
multipl˘ a, indicii de nivel mai mare sau egal cu 3 nu vor mai ﬁ mic ,sora,ti.
De exemplu:
x2222
ikmn$$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$
Mai jos,ˆ ın Sect. 5.8 se arat˘ a cum se poate inhiba mic ,sorarea implicit˘ a
a caracterelor prin indiciere, ob ,tinˆ andu-se indici de aceea ,si m˘ arime.
Instruc ,tiunile de indiciere ^,si_se utilizeaz˘ a ,si la precizarea limitelor
unei integrale, ale unei sume, sau pentru trecerea la limit˘ a \lim (vezi
exemplul din Sect. 5.5). ˆIn privin ,ta limitelor integr˘ arii vezi de asemenea
Sect. 10.6.1.
Z1
0x2dx
nX
i=0xn$$\int_{0}^{1}x^{2} dx$$
$$\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
5.7 Radicalii
Semnul radical se tip˘ are ,ste prin \sqrt{ . . .}. Parametrul op ,tional
ˆ ın parantezele p˘ atrate indic˘ a ordinul radicalului .
√x3√
2 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}$
ˆIn LATEX, m˘ arimea semnului radical se selecteaz˘ a automat:
p
x2+y2
y=s
1 +r
1 +q
1 +√
1 +x$$\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$$
$$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}$$

5.8. Frac ,tiile 63
Aspectul vizual neregulat al unor simboluri matematice necesit˘ a une-
ori prelucr˘ ari suplimentare. S˘ a lu˘ am exemplul urm˘ ator:
√g+√m+√
l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$
Se observ˘ a clar forma inestetic˘ a a acestei expresii, determinat˘ a de
m˘ arimile diferite ale radicalilor. Pentru a evita aceasta ,si a ob ,tine rezul-
tatul dorit, trebuie folosit˘ a instruc ,tiunea \mathstrut (vezi Sect. 5.8):
p
g+p
m+p
l$\sqrt{\mathstrut g}+
\sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
5.8 Frac ,tiile
ˆIn LATEX frac ,tia se speciﬁc˘ a prin instruc ,tiunea \frac{ . . .}{. . .}. De
exemplu:
11
2
x2
k+ 1$$1\frac{1}{2}$$
$$\frac{x^{2}}{k+1}$$
Pentru reprezentarea frac ,tiei se poate folosi ,si caracterul /.
Dac˘ a avem frac ,tii compuse (frac ,tii de frac ,tii), m˘ arimea frac ,tiilor de
ordin superior se mic ,soareaz˘ a corespunz˘ ator:
1/23
4
7
8=6
7$$ 1/2\qquad
\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} =
\frac{6}{7} $$
x2
k+ 1×2
k+1 x1/2$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x^{ 1/2 }
$$

64 Capitolul 5. Formulele matematice
Uneori este necesar s˘ a inhib˘ am mic ,sorarea automat˘ a a caracterelor
ce intervin ˆ ın scrierea frac ,tilor compuse, a indicilor etc. ˆIn continuare
este ilustrat cum se poate face acest lucru pentru exemplul frac ,tiilor
continue (ilustr˘ am mai ˆ ıntˆ ai forma implicit˘ a).
a+1
b+1
c+1
d$$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c +
\frac{1}{d}}}$$
ˆIn TEX exist˘ a 3 stiluri pentru cel mult 3 grade de mic ,sorare a
caracterelor din formule (vezi Sect. 5.6). Acestea sunt deﬁnite prin
instruc ,tiunile:
\displaystyle ,\scriptstyle ¸ si\scriptscriptstyle .
Indicˆ and explicit \displaystyle pentru to ,ti numitorii ,si num˘ ar˘ ato-
rii, vom putea p˘ astra aceea ,si m˘ arime a caracterelor din frac ,tiile compuse:
a+1
b+1
c+1
d
a+1
b+1
c+1
d$$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
%
$$a +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
Instruc ,tiunea \mathstrut reprezint˘ a o cutie invizibil˘ a de l˘ a ,time 0 ,si
cu ˆ ın˘ al ,timea ,si adˆ ancimea caracteristice fontului curent (vezi Fig. 5.1).
Ea permite scrierea numitorului ,si a num˘ ar˘ atorului la o anumit˘ a distan ,t˘ a
de linia de frac ,tie.

5.9. Simboluri matematice 65
j a (
¾-w?6
h
6d
w– l˘ a,timead– adˆ ancimeah– ˆ ın˘ al ,timeaAA KLinia de baz˘ aa rˆ andului
»»»»»» :
\strut –w= 0;h,sid
maxime
Figura 5.1. Dimensiunile simbolului ˆ ın T EX
Instruc ,tiunea \displaystyle p˘ astreaz˘ a m˘ arimea caracterelor din
formulele separate introduse cu ajutorul contextului ($$…$$) . Pen-
tru formulele ˆ ıncadrate ˆ ın text obi ,snuit prin intermediul contextului
($…$) , instruc ,tiunea corespunz˘ atoare este \textstyle .
Numitorul ,si num˘ ar˘ atorul frac ,tiei se centreaz˘ a automat. Pentru a
renun ,ta la centrare, trebuie format ˆ ın dreapta sau ˆ ın stˆ anga numitorului
(num˘ ar˘ atorului) un spa ,tiu de lungime variabil˘ a, ob ,tinut cu instruc ,tiunea
\hfill .
Frac,tiile se folosesc ,si la scrierea derivatelor:
d2y
dx2∂f(x,y)
∂x$\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad
\frac{\partial f(x,y)}{\partial x}$
Scrierea derivatelor folosind caracterul/prime(apostrof) va ﬁ explicat˘ a ˆ ın
Sect. 5.10
5.9 Simboluri matematice
Tabelele cu simbolurile matematice L ATEX,si AMS sunt prezentate
ˆ ın Anexa C. Iat˘ a cˆ ıteva exemple de utilizare a lor ˆ ın text obi ,snuit ,si ˆ ın
formule:

66 Capitolul 5. Formulele matematice
Cuvˆ antul T EX se pronunt ¸˘ a
τ/epsilon1χ.
100 m2
I♥NY (I Love New York).Cuv\^antul \TeX\ se pronun\c{t}\u{a}
$\tau\epsilon\chi$.\\[6pt]
100~m$^{2}$\\[6pt]
I$\heartsuit$NY (I Love New York).
∀x∈R : x2≥0 (5.1)\begin{equation}
\forall x \in \mathrm{R}:
\qquad x^{2} \geq 0
\end{equation}
x2≥0,pentru orice x∈R (5.2)\begin{equation}
x^{2} \geq 0,\
\textrm{pentru orice }
x \in \mathrm{R}
\end{equation}
Unele simboluri matematice, numite delimitatori, cum sunt bara ver-
tical˘ a |(sau \vert ), parantezele etc. pot ﬁ m˘ arite conform necesit˘ a ,tilor
de descriere a formulelor matematice. ˆIn acest caz este important unde
se aﬂ˘ a ace ,sti delimitatori ˆ ın formul˘ a: la stˆ anga, la dreapta sau ˆ ın inte-
rior. De regul˘ a, pentru delimitatorii de stˆ ınga se adaug˘ a un spa ,tiu ˆ ın
fa,ta lor, dar nu ,si dup˘ a, iar pentru cei de dreapta – viceversa. Dac˘ a un
delimitator se aﬂ˘ a ˆ ın interiorul unei formule, se adaug˘ a cˆ ate un spa ,tiu ˆ ın
ambele p˘ ar ,ti. Instruc ,tiunile corespunz˘ atoare pentru bara vertical˘ a sunt
urm˘ atoarele:
x¯¯y x¯¯y x¯¯y
x¯¯¯y x¯¯¯y x¯¯¯y
x¯¯¯¯y x¯¯¯¯y x¯¯¯¯y
x¯¯¯¯¯y x¯¯¯¯¯y x¯¯¯¯¯y$$\begin{array}{ccc}
x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]
x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]
x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]
x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y
\end{array}$$
Pentru o frac ,tie compus˘ a:

5.10. Accentele ˆ ın contextul matematic 67
a+ 1
bÁc+ 1
d$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
LATEX-ul selecteaz˘ a implicit dimensiunile acestor delimitatori. ˆIn de-
scrierea contextului array vom reveni asupra utiliz˘ arii delimitatorilor.
1 +µ1
1−x2¶3$$
1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
\right) ^3
$$
³
(x+ 1)( x−1)´2$$
\Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
5.10 Accentele ˆ ın contextul matematic
Am mai men ,tionat c˘ a, ˆ ın formulele matematice, trebuie folosite nu-
mai litere f˘ ar˘ a semne diacritice. Pentru pozi ,tionarea, deasupra literelor
din formule, a semnelor diacritice matematice (de exemplu: tilda,
s˘ ageata de vector etc.) exist˘ a instruc ,tiuni de tipul $\vec a$ care
efectueaz˘ a /vector a(vezi Tab. 5.3).
Tabelul 5.3. Accente matematice
\hat a ˆa \check a ˇa
\tilde a ˜a \acute a ´a
\grave a `a \dot a ˙a
\ddot a ¨a \breve a ˘a
\bar a ¯a \vec a /vector a
Pentru pozi ,tionarea accentelor matematice deasupra literelor i,sij
se utilizeaz˘ a variantele lor matematice f˘ ar˘ a punct: $\imath$ –ı,si
$\jmath$ –.
Semnele diacritice matematice ˆ x(\hat),si ˜x(\tilde ) au variantele
extensibile \widehat ,si\widetilde . L˘ a,timea lor este aleas˘ a automat
dup˘ a gruparea pe care o acoper˘ a, dar care nu poate dep˘ a ,si o anumit˘ a
dimensiune maxim˘ a.

68 Capitolul 5. Formulele matematice
bab dabcd^efghijkl$\widehat{ab}$ \qquad
$\widehat{abcd}$ \qquad
$\widetilde{efghijkl}$
5.11 Derivate
Utilizarea apostrofelor pentru derivatele se face cu instruc ,tiunea
\prime . Deoarece apostroful $\prime$ (/prime) se aﬂ˘ a la nivelul rˆ andului,
pentru pozi ,tionarea lui se va utiliza indicierea superioar˘ a (vezi exem-
plu mai jos). Pentru u ,surin ,t˘ a, ˆ ın T EX exist˘ a posibilitatea pozi ,tion˘ arii
apostrofului pentru derivate prin folosirea instruc ,tiunilor $y’$, $y’’$ ,
etc.
y/primey/primey/prime/prime$y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$
y=x2y/prime= 2x y/prime/prime= 2$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
$$
5.12 Elemente etajate
Pentru scrierea coeﬁcien ,tilor binomiali se utilizeaz˘ a instruc ,tiunea
\choose :
µn
k¶x
y+ 2$${n\choose k} \qquad
{x\atop y+2}$$
\atop are acela ,si efect ca ,si\choose numai c˘ a elimin˘ a parantezele
ˆ ınconjuratoare. Acestea sunt instruc ,tiuni ale T EX-ului simplu. ˆIn TEX-
ul simplu, frac ,tia este desemnat˘ a prin
a
b$${a\over b}$$ ,
ˆ ın timp ce ˆ ın L ATEX prin
a
b$$\frac{a}{b}$$

5.12. Elemente etajate 69
La scrierea construc ,tiilor etajate de felul \choose ,\atop ,\frac ,si
\over p˘ ar,tile superioar˘ a ,si inferioar˘ a primesc acelea ,si dimensiuni, iar
linia desp˘ ar ,titoare (invizibil˘ a ˆ ın \choose ,si\atop ) se aﬂ˘ a la nivelul
rˆ andului curent. Pentru a l˘ asa partea de jos a construc ,tiei la dimensiu-
nile standard ale textului, iar pe cea de sus la dimensiuni mic ,sorate, se
utilizeaz˘ a instruc ,tiunea \stackrel :
Aa/prime
→B$$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
Un num˘ ar arbitrar de caractere se pot supralinia cu instruc ,tiunea
\overline :
x2+ 1 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
Instruc ,tiunea de subliniere \underline se poate folosi atˆ at ˆ ın textul
matematic cˆ at ,si ˆ ın cel obi ,snuit.
x2+ 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
Instruc ,tiunile \overbrace ,si\underbrace pun deasupra ,si, respec-
tiv, sub o expresie, acolade orizontale de orice lungime:
z}|{
a+b+c|{z}+d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$
ˆIn formulele uni-linie ˆ ımpreun˘ a cu \overbrace ,si\underbrace se
pot folosi ,si instruc ,tiunile de indiciere pentru marcarea subexpresiilor:
a+24z}|{
b+···+y+z| {z }
26$$ \underbrace{a+\overbrace{b+
\cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
Vezi de asemenea sec ,tiunea urm˘ atoare, unde este descris contextul
array .

70 Capitolul 5. Formulele matematice
5.13 Contextul array
Contextul array se ˆ ıntˆ alne ,ste de obicei ˆ ın formule uni-linie, dar
poate ﬁ ˆ ıntˆ alnit ,si ˆ ın formulele din text. Cu ajutorul contextului array
sunt descrise matricile din formule. array are un argument op ,tional (de-
spre care vom vorbi mai tˆ arziu), ,si unul obligatoriu, care con ,tine atˆ atea
litere cˆ ate coloane are matricea de reprezentat. Litera cindic˘ a centrarea
con,tinutului coloanei respective, l– alininiarea la stˆ anga, iar r– la
dreapta. ˆIn corpul array liniile se separ˘ a prin instruc ,tiunea de avansare
la rˆ and nou \\, iar elementele unei linii se separ˘ a prin simbolul &. Unele
din aceste elemente ale liniei pot ﬁ omise prin utilizarea consecutiv˘ a a
doi separatori.
a+b+c uv 27
a+b u +v 13
a 3u+v2.97$$ \begin{array}{clr}
a+b+c & uv & 27 \\
a+b & u+v & 13 \\
a & 3u+v & 2.97
\end{array} $$
Dup˘ a ultimul element al liniei nu trebuie pus &, iar dup˘ a ultimul
rˆ and nu trebuie pus \\, deoarece aceste caractere sunt delimitatori.
S˘ a remarc˘ am c˘ a \begin{array} nu ˆ ınseamn˘ a trecerea automat˘ a ˆ ın
regimul matematic, spre deosebire de contextele equation ,eqnarray ,
,sieqnarray* .
Parametrul op ,tional este util mai ales atunci cˆ and contextul array
intr˘ a ˆ ıntr-o construc ,tie mai complex˘ a. De obicei, centrul matricei dup˘ a
ˆ ın˘ al,time corespunde cu linia din mijloc a matricei, ,si coincide implicit
cu rˆ andul curent de editare. Prin op ,tiunile [t]sau[b](“top” – sus,
“bottom” – jos), rˆ andul curent va coincide cu linia de sus, respectiv cu
cea de jos a matricii. Exemplu:
x=a
b
c
x=a
b
c$$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
\end{array} $$
%
$$x=\begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
\end{array} $$

5.13. Contextul array 71
ˆIn descrierea matricilor ,si a vectorilor se utilizeaz˘ a frecvent prescur-
tarea cu puncte de suspensie ( . . .).ˆIn textul obi ,snuit ele se ob ,tin prin
instruc ,tiunea \dots .ˆIn textele matematice exist˘ a 2 feluri de puncte de
suspensie orizontale: \ldots , pentru partea de jos a rˆ andului, ,si\cdots
pentru centrul rˆ andului.
a, . . . , z ¸ sia+···+z $a,\ldots,z$ \c{s}i $a+\cdots+z$
ˆIn modul matematic avem ,si puncte de suspensie verticale prin
\vdots , precum ,si diagonale prin \ddots .\ldots este, de fapt, echiva-
lent cu \dots . A se vedea exemplul de mai jos, dup˘ a discu ,tia asupra
delimitatorilor mari ce sunt utiliza ,ti ˆ ın contextul array .
Delimitatorii mari se utilizeaz˘ a ˆ ın mod frecvent ˆ ın reprezentarea unei
matrici. O matrice, sau un determinant, este inclus˘ a ˆ ıntre 2 bare verti-
cale sau ˆ ıntre paranteze rotunde mari. Se scrie \left ˆ ınaintea delimi-
tatorului din stˆ anga ,si\right ˆ ınaintea celui din dreapta. Dimensiunile
delimitatorului se genereaz˘ a automat.
¯¯¯¯x11x12
x21x22¯¯¯¯$$ \left|
\begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
Delimitatorii se pot folosi ,si ˆ ın matricile imbricate (matrici ˆ ın ma-
trici). Deci, \left ,si\right trebuie s˘ a formeze perechi echilibrate
(corect incluse), dar delimitatorii dintr-o asemenea pereche pot ﬁ ele-
mente distincte. De exemplu, matricea poate s˘ a ˆ ınceap˘ a cu o paran-
tez˘ a mare rotund˘ a ,si s˘ a se termine cu o parantez˘ a mare, p˘ atrat˘ a.
Instruc ,tiunile \left. ,si\right. determin˘ a delimitatori invizibili. Ele
sunt folosite, cel mai frecvent, la scrierea sistemelor de condi ,tii:
|x|=½−x,dac˘ a x <0;
x,altfel.$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
-x, & \textrm{dac\u{a} $x<0$;}\\
x, & \textrm{altfel.}
\end{array} \right. $$
Exemplul urm˘ ator ilustreaz˘ a scrierea unei matrici prin folosirea
punctelor de suspensie:

72 Capitolul 5. Formulele matematice
0
B@a11··· a1n
………
am1···amn1
CA$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
\vdots & \ddots & \vdots \\
a_{m1} & \cdots & a_{mn}
\end{array} \right) $$
5.14 Marcarea ecua ,tiilor ,si referirea lor
Pentru ecua ,tii pe un singur rˆ and (uni-linie) L ATEX-ul are contex-
tulequation , care numeroteaz˘ a automat ecua ,tiile. Ca ,si ˆ ın cazul
sec,tiunilor documentului, ecua ,tiile trebuie marcate cu instruc ,tiunea
\label , iar referirea lor se face cu ajutorul instruc ,tiunilor \ref ,si
\pageref , nefolosind numerele actuale care sunt frecvent schimbate ˆ ın
procesul edit˘ arii documentului, ci doar numele cheie (vezi Sect. 3.1).
ε >0 (5.3)
. . . Folosim condit ¸ia (5.3). . .\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{eq:eps_0}
\end{equation}
% …
Folosim condi\c{t}ia~%
(\ref{eq:eps_0})\dots
ˆIn mod analog sunt referite ecua ,tiile din contextul eqnarray .
5.15 Grupe de ecua ,tii
Pentru formule multi-linie sau sisteme de ecua ,tii se utilizeaz˘ a contex-
teleeqnarray ,sieqnarray* ˆ ın locul contextului equation .ˆIneqnarray
ﬁecare rˆ and se numeroteaz˘ a, iar ˆ ın eqnarray* nu se face numerotarea
rˆ andurilor. Pentru numerotarea unui sistem de ecua ,tii se poate utiliza
contextul array ˆ ın˘ auntrul contextului equation .
x−y= 1 (5.4)
x+y= 1 (5.5)\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{x-y} \\
x+y & = & 1 \label{x+y}
\end{eqnarray}

5.15. Grupe de ecua ,tii 73
ˆIn contextele eqnarray ,sieqnarray* ﬁecare rˆ and se ˆ ımparte ˆ ın 3
p˘ ar,ti (partea stˆ ıng˘ a, partea central˘ a ,si partea dreapt˘ a), care se aliniaz˘ a
ca ˆ ıntr-o matrice \begin{array}{rcl} . De obicei, partea central˘ a
con,tine semnul de rela ,tie, considerat important ˆ ın ecua ,tia respectiv˘ a
(ˆ ın exemplul de mai sus, semnul de egalitate).
Dac˘ a ecua ,tia este mare, autorul trebuie s-o impart˘ a ˆ ın rˆ anduri. Pen-
tru ca rˆ andurile (liniile) aceleia ,si ecua ,tii s˘ a nu ﬁe numerotate, ˆ ın fa ,ta
instruc ,tiunii \\trebuie utilizat˘ a instruc ,tiunea \nonumber .
sinx=x−x3
3!+x5
5!−
−x7
7!+··· (5.6)
\begin{eqnarray}
\sin x & = & x -\frac{x^{3}}{3!}
+\frac{x^{5}}{5!} – \nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!} + \cdots
\label{sin:row}
\end{eqnarray}
Dac˘ a nu se dore ,ste separarea ecua ,tiei ˆ ın trei p˘ ar ,ti, trebuie utilizat˘ a
instruc ,tiunea \lefteqn{…} . Dup˘ a acolada de ˆ ınchidere a acestei
instruc ,tiuni se poate folosi una din instruc ,tiunile care genereaz˘ a spa ,tii
matematice (vezi Sect. 5.1), ceea ce va m˘ ari ˆ ıns˘ a aliniatul urm˘ atoarelor
rˆ anduri.
cosx= 1−x2
2!+
+x4
4!−x6
6!+··· (5.7)
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} –
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}

74 Capitolul 5. Formulele matematice
5.16 Numerotarea teoremelor
ˆIn textele matematice se ˆ ıntˆ alnesc frecvent formul˘ ari de teoreme,
leme, ipoteze, axiome, propozi ,tii, reguli, legi, principii etc. Contextele
de acest fel nu sunt predeﬁnite ˆ ın L ATEX, ci ˆ ın AMS-TEX sau AMS-
LATEX. Pentru punerea lor ˆ ın eviden ,t˘ a, utilizatorul L ATEX-ului trebuie
s˘ a-,si deﬁneasc˘ a un context special, corespunz˘ ator. ˆIn acest context,
textul se tip˘ are ,ste cu litere cursive, se numeroteaz˘ a ,si prime ,ste un titlu.
ˆIn preambulul documentului trebuie incluse urm˘ atoarele deﬁni ,tii:
\newtheorem{theorem}{Teorem\u{a}} % Teoreme
\newtheorem{ax}{Axiom\u{a}} % Axiome
\newtheorem{pr}{Regul\u{a}}[section] % Regulile
% (numerotarea dupa sectiunile)
% …
De ﬁecare dat˘ a cˆ and ˆ ın document se ˆ ıntˆ alne ,ste contextul theorem ,
se genereaz˘ a titlul “ Teorema ” cu num˘ arul corespunz˘ ator.
Teorema 1 Pentru orice x,
sin2x+ cos2x= 1
.
. . .
Din Teorema 1 rezult˘ a . . .\begin{theorem}\label{sin2+cos2}
Pentru orice $x$,
$$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$.
\end{theorem}
% …
Din Teorema~\ref{sin2+cos2}
rezult\u{a} \dots
Din deﬁnirea regulilor se poate vedea c˘ a numele contextului special ,si
titlul s˘ au nu sunt legate obligatoriuˆ ıntre ele. Toate contextele de tip spe-
cial se numeroteaz˘ a cu acela ,si contor. Dup˘ a teorema 5 urmeaz˘ a axioma
6, apoi teorema 7 etc. Dac˘ a ve ,ti indica argumentul op ,tional (ˆ ın paran-
teze p˘ atrate), numerotarea acestor contexte va con ,tine num˘ arul sec ,tiunii
(subsec ,tiunii etc.). Referin ,tele se organizeaz˘ a cu ajutorul instruc ,tiunilor
\label ,\ref,,si\pageref .

Capitolul 6
Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si
rigle
6.1 Unit˘ a ,tile de m˘ asur˘ a ˆ ın TEX
TEX-ul d˘ a posibilitatea de a indica dimensiunile ˆ ın unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a
metrice, de tip ,tol (inch), sau tipograﬁce. Exist˘ a 9 unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a
scalabile, 9 absolute, dou˘ a dependente de m˘ arimea caracterelor pentru
textul obi ,snuit, una dependent˘ a de m˘ arimea caracterelor pentru text
matematic, ,si unit˘ a ,ti inﬁnite de m˘ asur˘ a (“ﬁller”).
Unit˘ a ,tile scalabile sunt prezentate ˆ ın Tab. 6.1.
Urm˘ atoarele 8 formule deﬁnesc aceste unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a tipograﬁce.
Valoarea coeﬁcien ,tilor din formulele ce urmeaz˘ a este exact˘ a.
72bp= 1 in
1cc= 12 dd
1cm= 10 mm
1157 dd= 1238 pt
1in= 2 .54cm
1pc= 12 pt
72.27pt= 1 in
65536 sp= 1 pt

76 Capitolul 6. Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si rigle
Tabelul 6.1. Unit˘ at ¸ile de m˘ asur˘ a T EX scalabile
bp“big point” (punct mare); ≈0.3527778mm
cc“cicero”; ≈4.5127803mm
cmcentimetru; = 10.0mm
dd“Didˆ ot point” (punctul Didˆ ot)1;≈0.3760650mm
in“inch” (t ¸ol); = 25.4mm
mmmilimetru; = 1.0mm
pc“pica”; ≈4.2175176mm
pt“point” (punct); ≈0.3514598mm
sp“scaled point” (punct scalat). ≈0.0000054mm
Aceste formule sunt suﬁciente pentru a exprima orice alt˘ a unitate de
m˘ asur˘ a prin intermediul celorlalte 8.
Calculele interne ale translatorului T EX se efectueaz˘ a ˆ ın sp– o uni-
tate de m˘ asur˘ a foarte mic˘ a. Lungimea maxim˘ a admisibil˘ a in T EX este
egal˘ a cu (230−1)sp, ceea ce reprezint˘ a aproximativ 575cm . Driverele
DVIcalculeaz˘ a in sistemul metric. Mesajele de eroare de tipul overflow
se tip˘ aresc in puncte ( pt). (1pteste aproximativ egal cu1
3mm).
Toate dimensiunile trebuie s˘ a ﬁe indicateˆ ın numereˆ ıntregi sau frac ,tii
zecimale de unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a. Sunt admise ,si dimensiuni negative:
25pt,11.2cm ,-0.1in .
Chiar ,si ˆ ın cazul dimensiunii zero este obligatoriu s˘ a ﬁe indicat˘ a o
unitate de m˘ asur˘ a, de exemplu, 0ptsau0in.
Exist˘ a dou˘ a unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a care se deﬁnesc ˆ ın func ,tie de dimensi-
unile caracterelor curente: em,ex.1emeste l˘ a ,timea literei Ma fontului
curent. 1exeste ˆ ın˘ al ,timea literei xa fontului curent.
em,siexsunt unit˘ a ,tile de m˘ asur˘ a ale textului obi ,snuit. ˆIn textul
matematic se folose ,ste m˘ asura mu(“mathematical unit”), egal˘ a cu1
18din
1Didˆ ot este o celebr˘ a familie de tipograﬁ francezi, cunoscut˘ aˆ ınc˘ a din sec. al 18-lea.
Firmin Didˆ ot (1764–1836) a inventat sistemul modern de m˘ asuri tipograﬁce. Firma
“Firmin Didˆ ot” exist˘ a pˆ an˘ a ˆ ın prezent.
Punctul Didˆ ot este1
72dintr-un ,tol francez ( ≈27.1mm).

6.2. Elemente de lipire ,si de umplere 77
l˘ a,timea literei Ma fontului matematic curent. Dimensiunile dependente
de font sunt scalabile.
Dac˘ a ˆ ın document se precizeaz˘ a o m˘ asur˘ a ˆ ın unit˘ a ,ti scalabile, atunci
ea va ﬁ recalculat˘ a propor ,tional odat˘ a cu schimbarea global˘ a a dimen-
siunilor documentului. Dimensiunile de tip true sau adev˘ arate, nu se
modiﬁc˘ a odat˘ a cu schimbarea global˘ a a dimensiunilor dintr-un docu-
ment: truebp ,truecc ,truecm , . . . , truesp ). Schimbarea global˘ a
a dimensiunilor se folose ,ste rar, de aceea ˆ ın mod normal dimensiunile
obi,snuite sunt egale cu cele adev˘ arate ,si de obicei se folosesc primele.
Dimensiunea poate apare ca parametru al unei instruc ,tiuni (de ex-
emplu, \hspace{10mm} ) sau este atribuit˘ a unei variabile dimensionale.
\setlength{\textwidth}{116mm} (LATEX)
\textwidth116mm (TEX simplu)
\textwidth=116mm (TEX simplu)
Exist˘ a ,si unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a inﬁnite: fil,fill,filll etc., cu grade
diferite de inﬁnitate. Ele se folosesc la deﬁnirea elementelor de umplere,
de exemplu, a ﬁllerului de spa ,tiu (vezi Sect. 4.1).
L˘ a,timea textului se poate calcula deﬁnind o variabil˘ a dimensional˘ a
nou˘ a, de obicei ˆ ın preambul ( \newlength{\gnat} ),,si atribuindu-i
m˘ arimea orizontal˘ a a textului ( \settowidth{\gnat}{text} ) .
6.2 Elemente de lipire ,si de umplere
Unii parametri dimensionali au proprietatea de a se alungi sau com-
prima. Pentru ace ,sti parametri, indicarea dimensiunii se face prin
speciﬁcarea alungirii ,si/sau comprim˘ arii lor. De exemplu:
\hspace{6pt plus2pt minus3pt}
Dac˘ a la lipirea unor asemenea elemente ele nu ˆ ıncap ˆ ın spa ,tiul
alocat, sau nu-l umplu complet, are loc alungirea sau comprimarea
propor ,tional˘ a a dimensiunilor indicate. Astfel de elemente se numesc
elemente de lipire (“glue”). Un exemplu ˆ ıl reprezint˘ a elementele de
lipire puse ˆ ıntre cuvintele din propozi ,tie, asigurˆ and alinierea marginii
drepte a textului.

78 Capitolul 6. Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si rigle
O facilitate interesant˘ a ofer˘ a elementul de lipire de l˘ a ,time nul˘ a, cu
posibilitatea alungirii inﬁnite, numit ﬁller. Exist˘ a un element de umplere
orizontal \hfill (vezi Sect. 4.1) ,si unul vertical \vfill . De exemplu,
instruc ,tiunea \centerline{ text}, care centreaz˘ a textul text, nu este
altceva decˆ at
\hfill text \hfill
Deseori, ˆ ımpreun˘ a cu \hfill se utilizeaz˘ a ,si\strut (vezi Sect. 6.7).
Exist˘ a ˆ ınc˘ a dou˘ a ﬁllere (elemente de umplere) orizontale: \hrulefill
,si\dotfill . Ele sunt similare cu \hfill , umplˆ and ˆ ıns˘ a spa ,tiul cu o
linie, respectiv cu puncte. Vezi Sect. 6.3.
Deﬁnirea elementului de umplere \hfill este urm˘ atoarea:
\def\hfill{\hskip0pt plus1fill}
6.3 Spa ,tierea
Spa,tierea orizontal˘ a se realizeaz˘ a prin
\hspace{ lungime },
iar cea vertical˘ a – prin
\vspace{ lungime }.
Variantele \hspace*{ . . .},si\vspace*{ . . .}se deosebesc prin aceea
c˘ a efectul lor se p˘ astreaz˘ a chiar ,si ˆ ın cazul ˆ ın care pozi ,tia lor curent˘ a se
aﬂ˘ a la margine de rˆ and sau pagin˘ a. Variantele f˘ ar˘ a *nu au nici un efect
pe aceste pozi ,tii.
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut

6.4. Cutiile (boxurile) ˆ ın TEX 79
Pentru a suprima spa ,tiul de la ˆ ınceputul unui paragraf se utilizeaz˘ a
instruc ,tiunea \noindent .
Pentru spa ,tierea vertical˘ a se mai pot folosi ,si instruc ,tiunile:
\smallskip ,\medskip ,\bigskip .
6.4 Cutiile (boxurile) ˆ ın TEX
TEX-ul construie ,ste ﬁecare rˆ and din cutii orizontale. De obicei, o
cutie orizontal˘ a con ,tine un caracter, dar poate con ,tine,si reprezent˘ ari
vizuale mult mai complexe ( minipage, picture, mbox, parbox etc.),
care ˆ ın procesul construirii rˆ andului sunt tratate similar cu caracterele
obi,snuite.
Fiecare rˆ and construit este inclus apoi ˆ ıntr-o cutie vertical˘ a, iar din
cutiile verticale se monteaz˘ a pagina.
ˆIntre cutii se aﬂ˘ a elemente de lipire ,si de umplere (ﬁllere).
Cutiile pot ﬁ incluse una ˆ ın alta. Se poate interveni ˆ ın procesul
asambl˘ arii rˆ andurilor, incluzˆ and orice fragment de text (cu dimensiuni
mai mici decˆ at o pagin˘ a) ˆ ıntr-o cutie orizontal˘ a:
\hbox{fragment }
O astfel de cutie este privit˘ a ca o liter˘ a, dimensiunile ﬁind determi-
nate de con ,tinut. Se poate, de asemenea, interveniˆ ın procesul asambl˘ arii
paginilor, prin includerea unui fragment de text ˆ ıntr-o cutie vertical˘ a:
\vbox{ fragment }
care este privit˘ a ca un rˆ and.
Instruc ,tiunile \hbox ,si\vbox apar,tin T EX-ului simplu. ˆIn LATEX
exist˘ a multe instruc ,tiuni de nivel mai ˆ ınalt, care aproape exclud necesi-
tatea folosirii instruc ,tiunilor \hbox ,si\vbox .
6.5 Cutii de un singur rˆ and
Instruc ,tiunea \mbox{ text}pune con ,tinutul s˘ au, care trebuie s˘ a ﬁe un
rˆ and, ˆ ıntr-o cutie orizontal˘ a. Instruc ,tiunea mai general˘ a \makebox are,si

80 Capitolul 6. Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si rigle
doi parametri op ,tionali. ˆIn lipsa acestor parametri, ea are acela ,si efect ca
,si\mbox . Dac˘ a se scrie \makebox[5cm]{ text}, atunci va ﬁ creat˘ a o cutie
cu l˘ a ,timea de 5cm, iar textul din interior va ﬁ centrat. Textul poate s˘ a
nu ˆ ıncap˘ a ˆ ın cutie ,si atunci marginile lui se vor suprapune peste textul
exterior. L˘ a ,timea cutiei poate ﬁ ,si zero. Un alt parametru op ,tional
aliniaz˘ a textul la stˆ anga [l](“left”), sau la dreapta [r](“right”):
Text o cutie text Text\makebox[1.1in][r]{o cutie} text
\framebox are aceia ,si parametri ca ,si\makebox . Aceast˘ a instruc-
,tiune pune ˆ ıntr-un chenar con ,tinutul s˘ au. \fbox este \mbox cu chenar
(sau \framebox f˘ ar˘ a argumente).
Un text cu o cutie ,
o alt˘ a cutie ,
¸ si o cutie ˆ ın chenar, o alt˘ a
cutie ˆ ın chenar , ¸ si o
Cutie cu paragrafe
ce poate cont ¸ine chiar ¸ si
paragrafe
ﬁind tratat˘ a ca o singur˘ a
liter˘ a.Un text cu \makebox[2cm]{o cutie},o
alt\u{a} \makebox[3cm][l]{cutie},
\c{s}i o \fbox{cutie} \^in chenar, o
alt\u{a} \framebox[3cm]{cutie \^in
chenar}, \c{s}i o \fbox{\parbox[t]%
{4cm}{Cutie cu paragrafe
ce poate con\c{t}ine chiar \c{s}i
paragrafe}} fiind tratat\u{a}
ca o singur\u{a} liter\u{a}.
6.6 Cutii cu paragrafe
Dac˘ a ˆ ıntr-o cutie orizontal˘ a trebuie inclus text, con ,tinˆ and mai multe
rˆ anduri, atunci trebuie folosit˘ a instruc ,tiunea \parbox , sau contextul
minipage .
6.6.1 Instruc ,tiunea \parbox
Instruc ,tiunea
\parbox{ l˘ at ¸ime }{text}

6.6. Cutii cu paragrafe 81
formateaz˘ a textul din argumentul s˘ au ˆ ın paragrafe de l˘ a ,timea indicat˘ a.
Parametrul op ,tional precizeaz˘ a cum trebuie pozi ,tionat˘ a cutia fa ,t˘ a
de linia central˘ a a rˆ andului curent. Ini ,tial, cutia se centreaz˘ a fa ,t˘ a de
aceast˘ a linie. \parbox[t]{ . . .}{. . .}egaleaz˘ a partea superioar˘ a a cutiei
cu marginea de sus a rˆ andului curent, ˆ ın timp ce [b]egaleaz˘ a partea de
jos a cutiei cu marginea de jos a rˆ andului ( t– “top”, b– “bottom”).
Vezi exemplul din Sect. 6.5
6.6.2 Contextul minipage
Acest context are acela ,si parametru obligatoriu ( l˘ a,time),si para-
metru op ,tional ( centrare ˆ ın ˆ ın˘ al ,time) ca cele existente ˆ ın instruc ,tiunea
\parbox . Avem modelul:
\begin {minipage }[centrare ]{l˘ at ¸ime }
% … text
\end{minipage }
Contextul minipage (minipagin˘ a) are posibilit˘ a ,ti mai largi decˆ at
\parbox . De exemplu, notele de subsol au o numerotare separat˘ a ,si
se pozi ,tioneaz˘ a ˆ ın partea de jos a minipaginii.
Minipaginile pot con-
t ¸ine noteade subsol.
Aproape ˆ ın toate ex-
emplele din aceast˘ a carte
sunt folosite minipaginile.
aO not˘ a de subsol.\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con\c{t}ine
note \footnote{O not\u{a} de subsol.}
de subsol.
Aproape \^{i}n toate exemplele din
aceast\u{a} carte sunt folosite
minipaginile.
\end{minipage}
Iat˘ a o alt˘ a minipagin˘ a.
Minipagina este \hbox ,
deci este tratat˘ a ca o sin-
gur˘ a liter˘ a.\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat\u{a} o alt\u{a} minipagin\u{a}.
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
este tratat\u{a} ca o singur\u{a}
liter\u{a}.
\end{minipage}

82 Capitolul 6. Unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, cutii ,si rigle
6.7 Rigle
Rigla este o cutie orizontal˘ a, tip˘ arit˘ a ca un dreptunghi negru. Ea
este generat˘ a de instruc ,tiunea
\rule{ l˘ at ¸ime }{ˆ ın˘ alt ¸ime }.
Un parametru op ,tional determin˘ a deplasarea pe vertical˘ a (cu valoa-
rea pozitiv˘ a, c˘ atre ˆ ın sus, ,si cu valoarea negativ˘ a, c˘ atre ˆ ın jos):
\rule[ deplasare ]{l˘ at ¸ime }{ˆ ın˘ alt ¸ime }
Rigla de l˘ a ,time nul˘ a ( 0pt, . . . ) este invizibil˘ a, dar areˆ ın˘ al ,timea ,si de-
plasarea indicate. Incluzˆ and-o ˆ ın cutie, se pot ob ,tine efecte interesante.
Un element invizibil este ,si\mathstrut din Sect. 5.8. Pentru textul
obi,snuit el se ob ,tine prin instruc ,tiunea \strut . Aceast˘ a instruc ,tiune se
utilizeaz˘ a ,si pentru a marca locul de oprire al elementelor de umplere
(dac˘ a acestea sunt situate la marginea unei pagini, ele ˆ ı ,si pierd efectul):
Text
Text
Text\hfill Text\hfill\\
\hfill Text\hfill\strut\\
\strut\hfill Text\hfill\strut
Comparat ¸i aceast˘ a cutie cu
aceasta cutie . A doua cutie
cont ¸ine un strut – o rigl˘ a in-
vizibil˘ a.Compara\c{t}i aceast\u{a} \fbox
{cutie} cu aceasta \fbox{\rule
[-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. A doua
cutie con\c{t}ine un strut –
o rigl\u{a} invizibil\u{a}.
Exemple de rigle:
Iat˘ a prima rigl˘ a , ¸ si a 2-a
rigl˘ a , ¸ si a 3-a rigl˘ a , ¸ si a 4-a
rigl˘ a .Iata prima rigl\u{a} \rule{10pt}
{3pt}, \c{s}i a $2$-a rigl\u{a}
\rule{3pt}{10pt}, \c{s}i a $3$-a
rigl\u{a} \rule[4pt]{5pt}{5pt},
\c{s}i a $4$-a rigl\u{a}
\rule[-4pt]{5pt}{5pt}.

6.8. Ridicarea ,si coborˆ area textului ˆ ın rˆ and 83
6.8 Ridicarea ,si coborˆ area textului ˆ ın rˆ and
Prin instruc ,tiunea
\raisebox{ deplasare }{text}
o parte de text poate ﬁ ridicat˘ a sau, prin deplasare negativ˘ a, coborˆ at˘ a
fa,t˘ a de linia de baz˘ a a rˆ andului.
Aceast˘ a instruc ,tiune are doi parametri op ,tionali. ˆIn exemplul
hahaha hahaha hahahahahaha%
\raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
textul din mijloc e ridicat deasupra rˆ andului cu 0.4ex . Pentru calculele
urm˘ atoare, ˆ ın˘ al ,timea textului deasupra liniei de baz˘ a a rˆ andului trebuie
s˘ a ﬁe considerat˘ a 1.5ex , iar adˆ ancimea lui sub linia de baz˘ a 0.5ex ,
indiferent de parametrii reali. ˆIn acest fel se poate evita, de exemplu,
distan ,tarea rˆ andurilor atunci cˆ and se efectueaz˘ a ridicarea textului.

Capitolul 7
Figuri ,si desene
7.1 Figura ,si denumirea ei
Figurile, precum ,si tabelele (vezi Cap. 8), sunt entit˘ a ,tile graﬁce mo-
bile (deplasabile) ale unui document. ˆIn general L ATEX-ul determin˘ a
pozi,tia acestor elemente ˆ ın documentul tip˘ arit ˆ ın func ,tie de dimensiu-
nile lor.
Trebuie f˘ acut˘ a distinc ,tia dintre ﬁguri ,si desene. Desenul este o
reprezentare graﬁc˘ a ﬁx˘ a, ˆ ın timp ce ﬁgura este un element deplasabil
al textului. Figura poate con ,tine orice combina ,tie de elemente T EX
(desene, texte, minipagini, etc.)
Figura in L ATEX este determinat˘ a de contextul figure . Numerotarea
automat˘ a ,si denumirea ﬁgurii se realizeaz˘ a prin instruc ,tiunea \caption .
Referin ,tele se organizeaz˘ a prin instruc ,tiunile \label ,\ref,\pageref .
Modelul general al unei ﬁguri este:
\begin {figure }
… % cont ¸inutul figurii
\caption {titlu }\label {nume cheie }
\end{figure }
Dac˘ a ﬁgura este culeas˘ a dup˘ a modelul anterior, atunci ea este
pozi,tionat˘ a implicit pe partea stˆ ang˘ a a paginii. Centrarea unei ﬁguri
sau pozi ,tionarea ei ˆ ın partea dreapt˘ a se ob ,tine dup˘ a modelul urm˘ ator.
Contextul de pozi ,tionare este inclus ˆ ın˘ auntrul contextului figure .

7.1. Figura ,si denumirea ei 85
\begin {figure }
\begin {center }
… % cont ¸inutul figurii
\caption {titlu }\label {nume cheie }
\end{center }
\end{figure }
TEX-ul ,si LATEX-ul de baz˘ a nu prezint˘ a metode simple de ˆ ınconjurare
a ﬁgurii sau tabelului cu text. Astfel de metode sunt prezentate ˆ ın
pachetele floatfig ,siwrapfig (vezi [2, pag. 150–152]).
Parametrul op ,tional al contextului figure sugereaz˘ a amplasarea
ﬁgurii ˆ ın text. Acest parametru poate con ,tine pˆ an˘ a la patru din
urm˘ atoarele litere: h(“here”) – aici, t(“top”) – sus, b(“bottom”)
– jos, p(“page”) – pe o pagin˘ a separat˘ a la sfˆ ar ,situl documentului sau
capitolului. Conﬁgura ,tia implicit˘ a a acestui parametru este [tbp] .ˆIn
multe cazuri aceste indica ,tii nu sunt respectate de L ATEX datorit˘ a cal-
culelor interne de pozi ,tionare (vezi [2, Cap. 6]).
Exemplu de ﬁgur˘ a ,si de referin ,t˘ a la o ﬁgur˘ a:
Figurile pot ﬁ marcate ¸ si apoi
referite ˆ ın mod obi¸ snuit.
Figura 7.1. O ﬁgur˘ a cu text incorporat
. . . Vezi Fig. 7.1 la pag. 85.
\begin{figure}[htb]
\begin{center}
\fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate \c{s}i apoi
referite \^{\i}n mod obi\c{s}nuit.}}
\caption{O figur\u{a} cu text incorporat}%
\label{fig:no_picture_fig}
\end{center}
\end{figure}
… Vezi Fig.~\ref{fig:no_picture_fig}
la pag.~\pageref{fig:no_picture_fig}.

86 Capitolul 7. Figuri ,si desene
7.2 Desenarea cu mijloace LATEX
7.2.1 Contextul picture pentru desene
De obicei contextul picture este folosit drept con ,tinut pentru o
ﬁgur˘ a. L ATEX-ul genereaz˘ a pentru contextul picture o cutie orizontal˘ a
care poate ﬁ privit˘ a ca o liter˘ a de dimensiuni corespunz˘ atoare.
Contextul picture nu deseneaz˘ a ci culege elementele graﬁce din fon-
turi. De aceea dimensiunile elementelor, distan ,tele, grosimea liniilor ,si
unghiurile lor de ˆ ınclinare, diametrele cercurilor etc. sunt aproximate
corespunz˘ ator din fonturile existente. Ca excep ,tie, liniile drepte verticale
,si orizontale sunt desenate. Ele pot avea lungimi ,si grosimi arbitrare.
ˆIn contextul picture desenele sunt construite prin:
•texte, cutii cu texte ¸ si pachete de text;
•linii orizontale ¸ si verticale;
•linii ˆ ınclinate;
•s˘ aget ¸i;
•ovaluri ¸ si p˘ atrimi de ovaluri;
•cercuri;
•discuri;
•curbe Bezier (ˆ ın L ATEX 2ε).
ˆInaintea contextului picture trebuie indicat˘ a unitatea de m˘ asur˘ a
prin atribuirea unei anumite valori parametrului \unitlength , de ex-
emplu
\setlength{\unitlength}{1mm} (LATEX)
\unitlength1mm (TEX de baz˘ a)
Implicit, unitatea de m˘ asur˘ a este 1pt≈0.35mm . Un desen poate ﬁ
u,sor scalat prin schimbarea unit˘ a ,tii de m˘ asur˘ a. ˆIn interiorul contextului
picture unitatea de m˘ asur˘ a nu poate ﬁ modiﬁcat˘ a.

7.2. Desenarea cu mijloace L ATEX 87
Un alt element controlat al desenului este grosimea liniilor. Spre
deosebire de unitatea de m˘ asur˘ a, grosimea liniilor poate ﬁ modiﬁcat˘ a
ˆ ın orice loc al desenului prin instruc ,tiunele \thinlines (linii sub ,tiri),si
\thicklines (linii groase). Aceste instruc ,tiuni reseteaz˘ a ,si parametrul
\linethickness pentru liniile orizontale ,si verticale (vezi mai jos). La
intrarea ˆ ın contextul picture grosimea implicit˘ a este \thinlines .
Grosimea exact˘ a este dependent˘ a de m˘ arimea fontului de baz˘ a ( 10pt,
11pt,12pt). Grosimea din \thicklines este ˆ ıntotdeauna dubl˘ a fa ,t˘ a de
\thinlines .
Grosimea liniilor orizontale ,si verticale (desenate) poate ﬁ selec-
tat˘ a explicit prin instruc ,tiunea \linethickness {grosime }, de exemplu
\linethickness {0.5pt}.
ˆIn interiorul contextului picture se pot ˆ ıntrebuin ,ta instruc ,tiunile:
•\put,\multiput ,si\qbezier (descrise mai jos);
•\thicklines ,\thinlines ,si\linethickness ;
•alte instruc ,tiuni care nu genereaz˘ a text.
Dac˘ a contextul picture con,tine texte ˆ ın afara instruc ,tiunilor \put
sau\multiput , acestea pot avea efecte necontrolabile. Aceast˘ a remarc˘ a
se refer˘ a ,si la spa ,tiile sau avans˘ arile de rˆ and care sunt ˆ ın plus.
Exemplu de context picture :
v v m mHa-ha-ha!\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
\put(10,5){\framebox(20,5)%
{Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}

88 Capitolul 7. Figuri ,si desene
ˆIn exemplul anterior parametrii care reprezint˘ a coordonate se scriu
ˆ ın paranteze rotunde, separa ,ti prin virgule. Coordonatele pot ﬁ ,si
negative, ,si sunt date ˆ ın unit˘ atea de m˘ asur˘ a aleas˘ a. ˆIn instruc ,tiunea
\begin{picture}(40,30)(0,0) prima pereche de parametri reprezint˘ a
l˘ a,timea ,si ˆ ın˘ al ,timea desenului. ( ˆIn cazul dat, l˘ a ,timea este 40mm, iar
ˆ ın˘ al,timea este 30mm.) A doua pereche (0,0) determin˘ a coordonatele
col,tului din stˆ anga-jos al desenului ˆ ın sistemul cartezian.
Elementele desenului pot dep˘ a ,si limitele cutiei deﬁnite pentru con-
textul picture , ˆ ıns˘ a ˆ ın acest caz desenul se suprapune pe textul
ˆ ınconjur˘ ator.
7.2.2 Instruc ,tiunea \put
Instruc ,tiunea \put(x,y){ obiect graﬁc }introduce ˆ ıntr-un context
picture un obiect graﬁc plecˆ and de la punctul lui de referin ,t˘ a, ﬁxat de
obicei ˆ ın col ,tul din stˆ anga-jos al obiectului graﬁc. Odat˘ a cu descrierea
unui obiect graﬁc se indic˘ a ,si punctul lui de referin ,t˘ a.
Remarc˘ am c˘ a ˆ ıntre coordonatele ( x, y),si denumirea obiectului graﬁc
sunt interzise spa ,tiile.
7.2.3 Obiecte graﬁce
ˆIn continuare sunt men ,tionate obiectele graﬁce oferite de L ATEX-ul
standard.
Text. Cel mai simplu obiect graﬁc este textul pe un singur rˆ and. Punc-
tul lui de referin ,t˘ a este col ,tul din stˆ anga-jos. ˆIn text se pot schimba
fonturile.
un text
6
(2,3.5)\setlength{\unitlength}{5mm}
\begin{picture}(8,6)(0,0)
\put(2,3.5){un text}
\end{picture}

7.2. Desenarea cu mijloace L ATEX 89
ˆIn acest exemplu, cˆ at ,si ˆ ın toate cele de mai jos, se folose ,ste
\unitlength5mm
Cutii. ˆIn contextul picture instruc ,tiunile \makebox ,si\framebox au
parametri diferi ,ti fa,t˘ a de folosirea lor ˆ ın textul obi ,snuit (vezi Sect. 6.5).
ˆIn acest context se poate utiliza ,si instruc ,tiunea \dashbox cu parametri
similari. Punctul de referin ,t˘ a pentru toate aceste trei tipuri de cutii este
col,tul din stˆ anga-jos.
Instruc ,tiunile \makebox ,si\framebox au ca parametru perechea care
indic˘ a dimensiunile dreptunghiului.
\put( x,y){\makebox( l˘ at ¸ime ,ˆ ın˘ alt ¸ime ){text}}
\put( x,y){\framebox( l˘ at ¸ime ,ˆ ın˘ alt ¸ime ){text}}
Pentru a desena un dreptunghi gol, se indic˘ a un text nul:
\put( x,y){\makebox( l˘ at ¸ime ,ˆ ın˘ alt ¸ime ){}}
Instruc ,tiunea \dashbox deseneaz˘ a un dreptunghi punctat. Ea are un
parametru auxiliar ce stabile ,ste lungimea liniu ,tei cu care este construit
dreptunghiul:
\put( x,y){\dashbox {lungime_liniut ¸˘ a }%
(lat ¸ime,^ ın˘ alt ¸ime ){text}}
Aceste trei instruc ,tiuni centreaz˘ a textul ˆ ın dreptunghi. Cu ajutorul
unui parametru op ,tional din una sau dou˘ a litere se poate indica ,si ali-
nierea textului: b(“bottom”) – ˆ ın jos, l(“left”) – la stˆ anga, r(“right”)
– la dreapta, t(“top”) – ˆ ın sus.
De exemplu, instruc ,tiunea
\put( x,y){\framebox( l˘ at ¸ime ,ˆ ın˘ alt ¸ime )[rb]{text}}
pozi,tioneaz˘ a rˆ andul de text ˆ ın col ,tul din dreapta-jos ( rb, “right-
bottom”). Ordinea literelor din parametrul op ,tional nu este relevant˘ a.

90 Capitolul 7. Figuri ,si desene
un textun text
6
(2,2.1)\put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
\put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
[br]{un text}}
ˆIn\makebox se poate indica zero pentru una sau amˆ andou˘ a dimen-
siunile ( l˘ a,time,ˆ ın˘ al,time) cutiei. O dimensiune zero, ˆ ın combina ,tie cu
parametrul op ,tional de pozi ,tionare a textului determin˘ a mutarea punc-
tului de referin ,t˘ a corespunz˘ ator. Punctul de referin ,t˘ a se poate aﬂa ˆ ıntr-
un col ,t, ˆ ın centru, sau ˆ ın mijlocul uneia din laturile dreptunghiului ce
ˆ ıncadreaz˘ a textul.
un textun text
6
(2,2.1)?(2,3.8)
\put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
text}}
Nu exist˘ a o metod˘ a simpl˘ a pentru introducerea unui text de mai
multe rˆ anduri ˆ ıntr-un dreptunghi. (La pag. 91 sunt tratate situa ,tii si-
milare.)
Linii. ˆIn desenele L ATEX, segmentele de dreapt˘ a se numesc linii
(“lines”). Liniile oblice nu pot ﬁ mai scurte decˆ at o lungime presta-
bilit˘ a. De asemenea, unghiurile lor de inclinare trebuie s˘ a apar ,tin˘ a unei
anumite mul ,timi de valori. Aceste restric ,tii nu se refer˘ a la liniile verticale
,si orizontale.
Vectorii sunt linii cu s˘ ageat˘ a la un cap˘ at. S˘ age ,tile sunt de un singur
fel (triunghiuri negre alungite).
Liniile punctate se pot trasa numai prin \multiput .
Parametrii liniilor se speciﬁc˘ a prin coordonate asem˘ an˘ atoare cu cele
polare. Punctul de baz˘ a \put indic˘ a ˆ ınceputul liniei. Apoi prin \line

7.2. Desenarea cu mijloace L ATEX 91
,si\vector se indic˘ a coeﬁcientul unghiular (ca raport a dou˘ a numere),
urmat de lungimea proiec ,tiei pe axa Ox(sauOy).
\put( x,y){\line( ∆x,∆y){Prx}}
\put( x,y){\vector( ∆x,∆y){Prx}}
De exemplu:
-6
1 2 3 4 5 612345
0 xy
QQQQQQr
r
r
Prx=4.2 ¾ -∆x=3¾ –
∆y=−26
?5.3
1.2\thicklines
\put(1.2,5.3){\line(3,-2){4.2}}
ˆIn cazul liniei verticale (∆ x= 0), ˆ ın loc de Pr xse indic˘ a Pr y
(lungimea liniei). To ,ti parametrii, ˆ ın afar˘ a de proiec ,tiile Pr x,si Pr y
pot ﬁ negativi, cu sens evident.
Asupra coeﬁcientului unghiular (∆ x, ∆y) exist˘ a restric ,tii. Valorile
∆x,si ∆ypot ﬁ numai numereˆ ıntregi primeˆ ıntre ele, ,siˆ ın limitele [ −6; 6]
pentru \line ,si [−4; 4] pentru \vector . Dac˘ a una din valorile ∆ xsau
∆yeste 0, atunci cealalt˘ a trebuie s˘ a ﬁe 1 sau −1.
Pachete de text. ˆIn desenele L ATEX un pachet de text este compus din
cˆ ateva rˆ anduri de text, desp˘ ar ,tite explicit prin instruc ,tiunea de avansare
a rˆ andului \\.
Implicit, ﬁecare rˆ and este centrat. Argumentul op ,tional [l]deter-
min˘ a o aliniere la stˆ anga, respectiv, [r]o aliniere la dreapta. Punctul
de referin ,t˘ a al unui pachet de text este col ,tul din stˆ anga-jos.
Exemplu
de
pachetCe
este
aceasta?Cu
vˆ an
t
6
(1,2)6
(4,2)6
(7,2)\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
pachet}}
\put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
n\\t}}

92 Capitolul 7. Figuri ,si desene
Pentru a asigura distan ,ta egal˘ a ˆ ıntre rˆ anduri, ˆ ın exemplul urm˘ ator
la ﬁecare rˆ and este ad˘ augat˘ a instruc ,tiunea \strut (vezi Sect. 6.7).
Exemplu
de
pachetCe
este
aceasta?Cu
vˆ a
n
t
6
(1,2)6
(4,2)6
(7,2)\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}
\put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
\strut este\\%
\strut aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]%
{\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
Cercuri ,si discuri. Cercul se culege prin instruc ,tiunea
\circle{ diametru }
iar discul prin
\circle*{ diametru }
Punctul de referin ,t˘ a al acestor obiecte graﬁce este centrul.
&%'$~
(4,2) -\put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}
Diametrele posibile ale cercurilor ,si discurilor se schimb˘ a discret (cu
pa,si mici) ,si nu pot lua valori foarte mari. L ATEX-ul alege din setul de
diametre existente ˆ ın fonturi pe cel mai apropiat de diametrul speciﬁcat
de utilizator.

7.2. Desenarea cu mijloace L ATEX 93
Ovaluri ,si p˘ atrimi de ovaluri. Ovalul ˆ ın L ATEX este ﬁgura geome-
tric˘ a ob ,tinut˘ a dintr-un dreptunghi c˘ aruia i se rotungesc unghiurile. Ca
punct de referin ,t˘ a al ovalului este considerat centrul dreptunghiului din
care provine. Acest punct este ,si centrul de simetrie. L ATEX-ul rotunje ,ste
unghiurile astfel ˆ ıncˆ at s˘ a utilizeze arcele cele mai mari ˆ ın diametru din
cele disponibile ˆ ın fonturi ,si corespunz˘ atoare dimensiunilor indicate.
\put( x,y){\oval( l˘ at ¸ime ,ˆ ın˘ alt ¸ime )}
Semiovalurile ,si sferturile de ovaluri se ob ,tin indicˆ and partea de oval
cu una sau dou˘ a litere din setul:
b(“bottom”) – partea de jos,
l(“left”) – partea din stˆ anga,
r(“right”) – partea din dreapta,
t(“top”) – partea de sus.
De exemplu, instruc ,tiunea \put(1,3.4){\oval(8,3.1)[lb]} cule-
ge sfertul din stˆ anga-jos al ovalului. Punctul de referin ,t˘ a este centrul
ovalului complet.
'
&$
%$
– (4.1,2.3)- (4.1,4.55)
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
\put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
Curbele Bezier. Cu ajutorul curbelor Bezier se pot desena curbe
complicate din matematic˘ a. Modelul instruc ,tiunii este:
\qbezier[ N](AX,AY)(BX,BY)(CX,CY)
Instruc ,tiunea deﬁne ,ste o curb˘ a Bezier de ordinul 4 speciﬁcat˘ a de
capetele ( AX, AY ), (CX, CY ),si punctul de control ( BX, BY ).
Parametrul op ,tional Ndetermin˘ a cˆ ate din punctele curbei sunt
tip˘ arite. Dac˘ a parametrul lipse ,ste, num˘ arul punctelor tip˘ arite se cal-
culeaz˘ a automat. Exemple:

94 Capitolul 7. Figuri ,si desene
£££££££££
r
A(0,0)bB(10,30)rC(50,30)\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
\put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
{$A_{(0,0)}$} }
\put(10,30){\circle{1}}
\put(10,31){\makebox(0,0)[b]
{$B_{(10,30)}$}}
\put(50,30){\circle*{1}}
\put(49,31){\makebox(0,0)[b]
{$C_{(50,30)}$}}
\end{picture}
±°²¯\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
\put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Chenarul. Chenarul este un exemplu de obiect graﬁc compus. El
este un dreptunghi ce ˆ ıncadreaz˘ a un alt obiect graﬁc. Dimensiunile
chenarului sunt determinate de dimensiunile obiectului graﬁc ˆ ıncadrat.
Chenarul nu poate ˆ ıncadra cercuri sau ovaluri. Punctul de referin ,t˘ a
al unui chenar este col ,tul din stˆ anga-jos. Modelul instruc ,tiunii este:
\put( x,y){\frame {obiect graﬁc}}

7.2. Desenarea cu mijloace L ATEX 95
Exemplu:
Exemplu
de
pachet
6
(1,2)\put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}}
Desene imbricate. Instruc ,tiunea \put poate con ,tine instruc ,tiunea
\setlength{\unitlength}{ lungime }
urmat˘ a imediat de un context picture , deﬁnind astfel un subdesen. ˆIn
cadrul acestui subdesen este folosit˘ a o unitate local˘ a de m˘ asur˘ a ,si un
sistem local de coordonate. Punctul de referin ,t˘ a al unui subdesen este
col,tul din stˆ anga-jos.
\put( x,y){\setlength {\unitlength }{lungime }%
\begin {picture }… \end {picture }}
Este permis˘ a imbricarea de orice nivel a desenelor. Vezi exemplu din
sec,tiunea urm˘ atoare.
7.2.4 Instruc ,tiunea \multiput
Instruc ,tiunea
\multiput( x,y)(∆x,∆y){n}{obiect grafic }
este echivalent˘ a cu execu ,tia repetat˘ a de nori a instruc ,tiunii \put:
\put( x,y){obiect grafic }
\put( x+ ∆x,y+ ∆y){obiect grafic }
…
\put( x+ (n−1)×∆x,y+ (n−1)×∆y){obiect grafic }

96 Capitolul 7. Figuri ,si desene
Increment˘ arile ∆ x,si ∆ypot ﬁ ,si negative.
Urmeaz˘ a un exemplu de utilizarea macrodeﬁni ,tiilor, contoarelor, de-
senelor imbricate ,si\multiput .
-6
1 2 31234
0 xy
Scara este 1cm
-6
1 2 31234
0 xy
Scara este 0.5in
%
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
%
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}
\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}{\makebox(0,0)[t]
{\makeTick}} \setcounter{CoordL}{#2}

7.3. T EXcad 97
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]
{\makeTick}} \zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%…
\begin{center}
\unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines
\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
Modelul apelului macroinstruc ,tiuni \Coord este \Coord{ x}{y}.
Dac˘ a ˆ ın exemplul anterior se modiﬁc˘ a antetul macrodeﬁni ,tiei la
\def\Coord(#1,#2) . . .
atunci apelul se va face cu \Coord( x,y).
7.3 T EXcad
Sistemul emT EX con ,tine programul de editare graﬁc˘ a T EXcad cu
manualul aferent. Cu acest editor se pot culege desene pentru contex-
tulpicture . Fi,sierul rezultat poate ﬁ inclus (importat) ˆ ıntr-un docu-
ment prin instruc ,tiunea \input .ˆIn cazul utiliz˘ arii T EXcad-ului pentru
preg˘ atirea desenelor trebuie utilizat ,si unul din pachetele de macrode-
ﬁni,tiiemlines sauemlines2 .

98 Capitolul 7. Figuri ,si desene
7.4 Importul desenelor
Importul desenelor ˆ ın document reprezint˘ a o facilitate nestandard
(local˘ a). Argumentul instruc ,tiunii T EX\special{…} nu se pre-
lucreaz˘ a, ci se include nemodiﬁcat ˆ ın ﬁ ,sierul DVI. Analiza acestei
instruc ,tiuni revine driverului DVI.ˆIn emT EX driverele DVIsunt capa-
bile, prin instruc ,tiunea \special , de a include ˆ ın text desene bitmap
PCXsauMSP. Unele implement˘ ari ale drivelelor DVIpot s˘ a nu lucreze cu
aceste formate graﬁce.
Fiecare desen bitmap are o densitate determinat˘ a de un anumit tip de
imprimant˘ a. Dac˘ a documentul cu desene bitmap importate se tip˘ are ,ste
la imprimant˘ a cu o alt˘ a densitate, atunci partea de text a documentului
se tip˘ are ,ste corect ˆ ın prezen ,ta fonturilor corespunz˘ atoare, dar desenele
ˆ ı,si schimb˘ a dimensiunile propor ,tional schimb˘ arii densit˘ a ,tii de tip˘ arire ,si,
probabil, nu vor ˆ ıncape ˆ ın locul rezervat. Pentru a evita aceast˘ a situa ,tie
se utilizeaz˘ a versiuni multiple ale ﬁec˘ arui desen. Dac˘ a aceste versiuni
multiple se punˆ ın directoare diferite, driverul DVI poate selecta automat
versiunea de desen necesar˘ a dependent de densitatea de imprimare.
Mai jos urmeaz˘ a un exemplu de desen PCXimportat (“Leul”, graﬁca
D.-M. Curteanu). Dimensiunile desenului sunt 7 .05cm×5.72cm.
La includerea desenului PCX, instruc ,tiunea \special{em:graph . . .}
nu reserv˘ a locul pentru desen. Acesta este inclus exact ˆ ın punctul curent
din paginea curent˘ a, ,si culegerea se continu˘ a din asela ,si punct. ˆIn ex-
emplu, locul este rezervat prin includerea ˆ ın \framebox a unei rigle
invizibile (vezi 6.7).
ˆIn instruc ,tiunile L ATEX utilizate, semnul procentului de dup˘ a \rule
este obligatoriu pentru ca schimbarea rˆ andului s˘ a nu adauge ˆ ın cutia
\framebox nici un spa ,tiu.
Pentru a simpliﬁca lucrurile, se deﬁne ,ste macroinstruc ,tiunea \PCX:
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
Avˆ and macrodeﬁni ,tia precedent˘ a ˆ ın peambul, desenul “Leul” se
ˆ ıncarc˘ a prin:
\begin{center}

7.5. Graﬁca PostScript 99
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
Parametru al treilea este un deplasament mic orizontal (ˆ ın stˆ anga
dac˘ a este negativ,ˆ ın dreapta dac˘ a este pozitiv) care folose ,ste la centrarea
desenului ˆ ın locul rezervat.
\begin{center}
\framebox[7.05cm][l]{\rule[-5.72cm]{0pt}{5.72cm}%
\special{em:graph LION.PCX}}
\end{center}
7.5 Graﬁca PostScript
ˆIn ultimul timp standardul de-facto pentru procesarea ,si transferul
de obiecte graﬁce este limbajul PostScript. Acesta este un limbaj de de-
scriere a paginilor utilizˆ and metode specializate de amplasare a textului,
liniilor ,si desenelor ˆ ın pagin˘ a. Descrierea paginii nu depinde de dispozi-
tivul de ie ,sire sau de densitatea imprim˘ arii. ˆIn plus el ofer˘ a posibilitatea
lucrului cu desene colorate.
Imaginea graﬁc˘ a ˆ ın formatul PostScript este rezultatul aplic˘ arii
unui program de editare graﬁc˘ a. De exemplu, sistemul de graﬁc˘ a

100 Capitolul 7. Figuri ,si desene
,stiin,tiﬁc˘ a GNUPLOT poate realiza imagini bi- ,si tridimensionale ˆ ın for-
matul PostScript. ˆIn Windows1exist˘ a posibilitatea instal˘ arii globale
(pentru orice program) a ie ,sirii ˆ ın ﬁ ,siere PostScript.
Fi,sierele imagine graﬁc˘ a ˆ ın formatul PostScript necesit˘ a dispozitive
specializate pentru vizualizare sau tip˘ arire.
Pentru calculatoarele compatibile IBM PC, sistemul GHOSTSCRIPT
permite vizualizarea formatului PostScript pe orice monitor, ,si impri-
marea lui pe orice tip de imprimant˘ a.
Un ﬁ ,sier PostScript poate ﬁ ob ,tinut din orice document scris ˆ ın T EX,
mai precis din ﬁ ,sierul DVI, cu ajutorul driverului DVIPS . Exist˘ a ,si alte
drivere care fac conversia din DVIˆ ın PostScript, de exemplu, DVITOPS .
ˆIn afara func ,tiilor standard ale driverelor, DVIPS prezint˘ a urm˘ atoa-
rele posibilit˘ a ,ti suplimentare (pentru o descriere detaliat˘ a vezi [2]):
1. Includerea ˆ ın textul T EX a unui ﬁ¸ sier PostScript care a fost preg˘ atit ˆ ın
prealabil, de exemplu un graﬁc sau un desen. Pentru aceasta se
utilizeaz˘ a pachetul epsfig .
2. Marcarea unui fragment de pagin˘ a pentru a o supune unei transform˘ ari
geometrice, de exemplu unei rotat ¸ii sau comprim˘ ari. Pentru aceasta se
utilizeaz˘ a pachetul rotating .
3. Marcarea unor fragmente de text modiﬁcate prin linii marginale.
Pentru aceasta se utilizeaz˘ a pachetul changebar .
ˆIn preambulul documentului trebuie indicate pachetele utilizate.
Acestea genereaz˘ a diferite instruc ,tiuni pentru diferite drivere DVIa c˘ aror
denumire este indicat˘ a ca parametru.
Urm˘ atoarele instruc ,tiuni:
\documentclass[…,dvips]{article}
\userpacage{epsfig}
indic˘ a folosirea driverului DVIPS ,si a pachetului epsfig pentru include-
rea desenelor PostScript.
1Windows este marca ˆ ınregistrat˘ a de Microsoft Corporation.

7.5. Graﬁca PostScript 101
7.5.1 Importul unui ﬁ ,sierPostScript
Importul unui ﬁ ,sier (desen) PostScript se efectueaz˘ a indicˆ and numele
ﬁ,sierului ,si dimensiunile desenului pentru pachetul epsfig . Modelul ge-
neral este:
\epsfig {file= fn, height= ht, width= wd, clip=,
angle= degrees , silent=, bbllx= llx,
bblly= lly, bburx= urx, bbury= ury}
unde
fn Numele ﬁ¸ sierului PostScript.
ht Indic˘ a ˆ ın˘ alt ¸imea desenului. Dac˘ a acest parametru
lipse¸ ste, desenul se tip˘ are¸ ste cu o ˆ ın˘ alt ¸ime determi-
nat˘ a din ﬁ¸ sierul PostScript.
wd Indic˘ a l˘ at ¸imea desenului. Dac˘ a acest parametru
lipse¸ ste, atunci desenul se tip˘ are¸ ste cu o l˘ at ¸ime de-
terminat˘ a din ﬁ¸ sierul PostScript.
clip= Comutator care n-are valoare dar trebuie scris cu
semnul =.
degrees Unghiul de rotatie ˆ ın grade sexagesimale.
silent= Instruct ¸iunea \epsfig act ¸ioneaz˘ a f˘ ar˘ a mesaje.
llx indic˘ a x-coordonata colt ¸ului din stˆ anga-jos a desenu-
lui.
lly indic˘ a y-coordonata colt ¸ului din stˆ anga-jos a desenu-
lui.
urx indic˘ a x-coordonata colt ¸ului din dreapta-sus a dese-
nului.
ury indic˘ a y-coordonata colt ¸ului din dreapta-sus a dese-
nului.
7.5.2 Marcarea ,si transformarea graﬁc˘ a a unui fragment
de text
Transform˘ arile dorite se efectueaz˘ a cu ajutorul pachetului rotating .
Modelul general folose ,ste contextul rotate :
\begin {rotate }{unghiul derotat ¸ie ^ ıngrade }
% … orice instruct ¸iuni ale L ATEX-ului
\end{rotate }

102 Capitolul 7. Figuri ,si desene
ˆIn acest˘ a variant˘ a nu este prev˘ azut spa ,tiu pentru rezultatul rotirii.
Urm˘ atorul model cu contextul turn rezerv˘ a spa ,tiu pentru fragmentul
rotit.
\begin{turn}{…}
%…
\end{turn}
Cel mai frecvent caz, turn cu 90◦, are numele prescurtat sideways .
Se poate roti orice fragment de text, de asemenea tabele, desene,
etc.; sunt permise chiar ,si rota ,tii imbricate.
7.5.3 Marcarea actualiz˘ arilor ˆ ın text
Prin instruc ,tiunea \cbstart[ barwidth ]se indic˘ a ˆ ınceputul marc˘ arii
marginale a unui fragment de text. Parametrul op ,tional barwidth
deﬁne ,ste l˘ a ,timea liniei de marcare. Sfˆ ar ,situl fragmentului marcat se
indic˘ a prin \cbend .
7.5.4 Fonturile PostScript
Orice interpretor PostScript are 35 de fonturi standard scalabile.
Astfel apare posibilitatea utiliz˘ arii, ˆ ın loc de fonturile standard ale T EX-
ului, a fonturilor PostScript.
Dac˘ a se folosesc fonturile standard ale T EX-ului, driverul DVIPS in-
clude imaginile lor bitmap ˆ ın ﬁ ,sierul PostScript generat2.ˆIn acest caz
ﬁ,sierul PostScript este dependent de densitatea dispozitivului de ie ,sire
pentru care au fost generate fonturile. Pentru dispozitive cu alt˘ a densi-
tate, calitatea imprim˘ arii poate s˘ a scad˘ a.
ˆIn cazul folosirii fonturilor PostScript, o asemenea problem˘ a nu apare
deoarece acestea sunt scalabile.
ˆIn schimb, folosirea fonturilor PostScript poate conduce la urm˘ atoa-
rele probleme.
Fonturile standard PostScript nu con ,tin toate caracterele existente
ˆ ın fonturile T EX. De exemplu, nu exist˘ a caracterul (jf˘ ar˘ a punct).
2ˆIn plus, DVIPS poate efectua ˆ ınc˘ a o trecere, cu scopul de a include ˆ ın ﬁ ,sier numai
acele simboluri utilizate de-facto.

7.5. Graﬁca PostScript 103
De asemenea nu exist˘ a simbolurile matematice. Din aceast˘ a cauz˘ a apar
aspecte inestetice la folosirea diferitelor fonturi cˆ and, de exemplu, tex-
tul este tip˘ arit cu fonturi PostScript TIMES, iar formulele cu fonturile
garniturii Computer Modern ale T EX-ului.
Exist˘ a fonturi scalabile comerciale PostScript. De exemplu, Math-
Times este fontul matematic corespunz˘ ator garniturii Times, iar Lucida
este o garnitur˘ a de litere ce con ,tine toate caracterele T EX-ului.
Pentru folosirea fonturilor PostScript sunt utilizate pachete speciali-
zate de macrodeﬁni ,tii.
Exist˘ a cˆ ateva pachete suplimentare pentru desenarea obiectelor
graﬁce prin intermediu PostScript, de exemplu, P ICTEX,epic,eepic .

Capitolul 8
Tabularea ,si tabelele ˆ ın
LATEX
8.1 Contextul tabbing (de tabulare)
Tabularea este o spa ,tiere automat˘ a, realizat˘ a asem˘ an˘ ator cu cea de la
ma,sina de scris. Pentru aceasta exist˘ a contextul tabbing . Vom examina
aici numai cele mai simple posibilit˘ a ,ti, pentru am˘ anunte a se vedea [1].
ˆIn prima linie a contextului trebuie setate pozi ,tiile de tabulare cu
instruc ,tiunea \=. Pozi ,tiile de tabulare se pot atribui ,si ˆ ın rˆ anduri ul-
terioare. Instruc ,tiunea \>are ca efect un salt orizontal la urm˘ atoarul
“tab” (pozi ,tie de tabulare). Avansarea la rˆ andul urm˘ ator se face cu
instruc ,tiunea \\. Pentru stabilirea unor pozi ,tii de tabulare c˘ atre interi-
orul rˆ andurilor, se folose ,ste de mai multe ori instruc ,tiunea \=. Efectul
se transmite ,si pentru alinierea rˆ andurilor ce urmeaz˘ a. Exemplu:

8.1. Contextul tabbing (de tabulare) 105
program p(input, output);
varx,y: word;
begin
readln( x); readln( y);
writeln( x∗x+
y∗y
);
end.\begin{tabbing}
pr\=ogram p(input, output);\\
\>var $x$, $y$: word;\\
begin\\
\>readln($x$); readln($y$);\\
\>writeln\=(\=$x*x+$\\
\> \> \>$y*y$\\
\> \>);\\
end.
\end{tabbing}
Instruc ,tiunile speciﬁce ˆ ın contextul tabbing sunt prezentate ˆ ın
Tab. 8.1.
Contextele de tabulare nu pot ﬁ incluse unul ˆ ın altul, nici ˆ ın alte
contexte de spa ,tiere cum sunt cutiile.
Tabelul 8.1. Instruct ¸iunile speciﬁce contextului tabbing
\= Seteaz˘ a o pozit ¸ie de tabulare (“tab”).
\> Un salt la tab-ul urm˘ ator.
\\ Trecerea la rˆ and nou.
\< Un salt la tab-ul precedent.
\kill Inhib˘ a tip˘ arirea rˆ andului curent.
\pushtabs Salveaz˘ a pozit ¸iile de tabulare actuale, pentru a le
restitui ulterior prin instruct ¸iunea \poptabs .
\poptabs Vezi \pushtabs . Aceste dou˘ a instruct ¸iuni pot ﬁ im-
bricate.
\a‘,\a=,\a’ Produc accentele \‘, \=, \’ , deoarece aceste ul-
time instruct ¸iuni sunt redeﬁnite.
\+ Deplaseaz˘ a prima pozit ¸ie de tabulare de pe rˆ andul
urm˘ ator cu un tab spre dreapta, fat ¸˘ a de pozit ¸ia
curent˘ a.
\- Are efectul opus instruct ¸iunii \+.
\‘ Vezi [1].
\’ Vezi [1].

106 Capitolul 8. Tabularea ,si tabelele ˆ ın L ATEX
Instruc ,tiunea \kill are ca efect inhibarea tip˘ aririi rˆ andului curent.
Acest procedeu este util ˆ ın marcarea unor spa ,tieri. Exemplu:
A
B
C
D
D
D
C
B
A
B
A
C\begin{tabbing}
MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill
A\\
\>B\\
\>\>C\+\+\+\\
D\\
D\\
D\-\\
C\-\\
B\\
\<A\\
B\\
\-\kill
A\\
\>\>C
\end{tabbing}
8.2 Contextul table (tabel)
Contextul table este similar cu contextul figure . El este deplasabil
,si se poate pozi ,tiona printr-un parametru op ,tional cu valorile b(“bot-
tom”), h(“here”), t(“top”), p(“page”) (vezi Cap. 7). Ca ,si ﬁgurile,
tabelele se numeroteaz˘ a automat ,si pot ﬁ referite. Unica diferen ,t˘ a fa,t˘ a
de ﬁguri se refer˘ a la explica ,tia tabelului (ﬁgurii) dat˘ a de instruc ,tiunea
\caption – la ﬁguri ea se plaseaz˘ a dup˘ a ﬁgur˘ a, iar la tabele explica ,tia
se plaseaz˘ a ˆ ın fa ,ta tabelului.
\begin {table}[htb]
\caption {titlu }\label {nume cheie }
% … cont ¸inutul tabelei
\end{table}
Ca,si o ﬁgur˘ a, un tabel se poate centra prin contextele de centrare.
ˆIn sfˆ ar ,sit, exist˘ a ˆ ınc˘ a un element de asem˘ anare cu ﬁgurile. Contextul
picture este strˆ ans legat de folosirea ﬁgurii: el se poate folosi ,si inde-
pendent, dar cel mai frecvent este con ,tinut ˆ ıntr-un context figure .ˆIn

8.3. Con ,tinutul tabelului 107
mod similar, contextul table con,tine, frecvent, contextul tabular , de,si
acesta, ˆ ın principiu, poate ﬁ folosit ,si independent (a se vedea urm˘ atorul
paragraf).
8.3 Con ,tinutul tabelului
8.3.1 Contextul tabular ,si parametrii lui
Contextul tabular tip˘ are ,ste un tabelˆ ın cadrul unei pagini. De obicei
el se aﬂ˘ a ˆ ın˘ auntrul contextului table , ˆ ın calitate de con ,tinut:
\begin {table}[htb]
\caption {titlu }\label {nume cheie }
\begin {tabular }{…}
% … r^ andurile tabelului
\end{tabular }
\end{table}
Dac˘ a tabular nu este inclus ˆ ın table , atunci utilizatorul trebuie s˘ a
gestioneze manual titlul tabelului ,si amplasarea lui pe pagin˘ a.
Contextul tabular are un parametru obligatoriu ,si unul op ,tional.
Parametrul obligatoriu indic˘ a metoda alinierii ,si a pozi ,tion˘ arii coloanelor
prin c(“center”), l(“left”) sau r(“right”). Coloanele pot ﬁ separate
printr-o linie vertical˘ a, |, sau o linie vertical˘ a dubl˘ a, ||. Dac˘ a este
necesar un chenar, indica ,ti|sau||ˆ ınaintea primei litere ,si dup˘ a ul-
tima liter˘ a. Trebuie avut ˆ ın vedere c˘ a coloanele se pot uniﬁca (comasa)
u,sor, dar nu pot ﬁ desf˘ acute. De aceea se precizeaz˘ a de la ˆ ınceput
toate coloanele posibile (adeseori la ˆ ınceputul tabelului sunt mai pu ,tine
coloane decˆ at ulterior). Este u ,sor s˘ a schimb˘ am separatorii ,si metodele
de aliniere a coloanelor ,si, de aceea, trebuie alese pentru ﬁecare coloan˘ a
cele mai frecvente semne de separare ,si metode de aliniere.
Parametrul op ,tional al contextului tabular este acela ,si ca ,si pentru
contextul array (vezi Sect. 5.13), ,si indic˘ a alinierea pe vertical˘ a a cutiei
cu tabel ˆ ın rˆ andul curent. Cˆ and contextul tabular intr˘ a ˆ ın table , acest
parametru nu se utilizeaz˘ a.
Instruc ,tiunea
\begin{tabular}{|r|r|r|r|} . . .

108 Capitolul 8. Tabularea ,si tabelele ˆ ın L ATEX
deﬁne ,steˆ ınceputul unui tabel format din patru coloane, al c˘ aror con ,tinut
se aliniaz˘ a la dreapta; coloanele sunt desp˘ ar ,tite de linii verticale simple
,si tabelul este luat, de asemenea, ˆ ıntr-un chenar simplu.
8.3.2 Rˆ andurile tabelului
Rˆ andurile obi ,snuite ale tabelului – corespunz˘ atoare parametrilor de
separare ,si aliniere – sunt compuse din datele ﬁec˘ arei coloane, separate
de simbolul &. Fiecare rˆ and, inclusiv ultimul, se termin˘ a cu instruc ,tiunea
de trecere la rˆ and nou \\. Toate acestea sunt foarte asem˘ an˘ atoare cu
elementele contextului array .
Dac˘ a se dore ,ste ca dup˘ a un rˆ and s˘ a ﬁe trasat˘ a o linie orizontal˘ a,
atunci dup˘ a \\trebuie folosit˘ a instruc ,tiunea \hline . Pentru trasarea
liniei de deasupra tabelului, prima instruc ,tiune devine \hline , de ex-
emplu:
\begin{tabular}{ . . .} \hline . . .
Spre deosebire de liniile verticale, liniile duble orizontale, descrise
prin instruc ,tiunea \hline\hline se utilizeaz˘ a mai rar.
De exemplu, un tabel foarte simplu, f˘ ar˘ a linii desp˘ ar ,titoare, se descrie
astfel:
n n2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125\begin{tabular}{rrr}
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
Instruc ,tiunea \\[4pt] adaug˘ a lungimea indicat˘ a de parametrul
op,tional la spa ,tiul normal dintre rˆ ınduri, ceea ce, ˆ ın cazul dat, m˘ are ,ste
pu,tin intervalul dintre capul tabelului ,si con ,tinutul lui. Aceea ,si opera ,tie
se poate efectua ,si cu rˆ andurile tabelului.
ˆIn exemplul ce urmeaz˘ a folosim liniile orizontale ,si verticale:

8.3. Con ,tinutul tabelului 109
nn2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
416 64
525 125\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}
Iat˘ a un alt exemplu, folosind linii duble:
nn2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
416 64
525 125\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 & 1 & 1 \\ \hline
2 & 4 & 8 \\ \hline
3 & 9 & 27 \\ \hline
4 & 16 & 64 \\ \hline
5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
ˆIn loc de \hline se poate folosi instruc ,tiunea \cline{ m-n}, unde
m,sinsunt numere de coloane, ˆ ıncepˆ and cu 1, m≤n. Efectul este c˘ a
sub acest rˆ and se traseaz˘ a linia numai sub con ,tinutul coloanelor de ordin
mpˆ an˘ a la n, inclusiv. Dup˘ a \\pot ﬁ date cˆ ateva instruc ,tiuni \cline .
8.3.3 Comasarea coloanelor
Pentru comasarea mai multor coloane ˆ ıntr-una singur˘ a, cu schim-
barea alinierii, se folose ,ste instruc ,tiunea \multicolumn . Utilizarea ei
pentru o singur˘ a coloan˘ a pur ,si simplu schimb˘ a alinierea coloanei res-
pective. Sintaxa instruc ,tiunii este urm˘ atoarea:
\multicolumn {num˘ arul coloanelor deunificat }{aliniere noua}{date}
Alinierea nou˘ a rezult˘ a din folosirea parametrilor c,lsaur, cu even-
tualii separatori. \multicolumn anuleaz˘ a separatorii de la ˆ ınceputul
tabelului ( \begin{tabular}{ . . .}),si de aceea separatorii ˆ ınconjur˘ atori
trebuie repeta ,ti dac˘ a este necesar.
Vezi exemplul din sec ,tiunea urm˘ atoare.

110 Capitolul 8. Tabularea ,si tabelele ˆ ın L ATEX
8.3.4 Posibilit˘ a ,ti suplimentare
La descrierea coloanelor, ˆ ın afar˘ a de c,l,sirpoate ﬁ indicat˘ a ,si
l˘ a,timea exact˘ a a unei coloane prin parametrul p{l˘ a,time}. Atunci l˘ a ,timea
coloanei este speciﬁcat˘ a de valoarea parametrului l˘ a,time. De obicei
l˘ a,timea coloanei se alege dup˘ a l˘ a ,timea maxim˘ a a datelor din tabel. O
astfel de coloan˘ a se formateaz˘ a ca \parbox , dar pentru a folosi ˆ ın ea
\\(text multi-linie), trebuie indicat˘ a instruc ,tiunea \parbox , contextul
minipage sau cuntextul array .
Un separator nestandard poate ﬁ deﬁnit prin @{text}ˆ ın loc de |sau
||. Textul se adaug˘ a la toate datele coloanei respective. ˆIn acest caz
trebuie prev˘ azut un spa ,tiu suplimentar dup˘ a textul respectiv, deoarece
spa,tiul standard este suprimat.
Deﬁnirea coloanelor se poate face prescurtat: c|c|c| este echivalent
cu*{3}{c|} . Astfel de grupe pot ﬁ ˆ ınserate recursiv.
Facilit˘ a ,tile descrise mai sus sunt comune pentru L ATEX 2.09 ,si
LATEX 2ε.ˆIn LATEX 2εcontextul tabular are cˆ ateva posibilit˘ a ,ti supli-
mentare. Vezi ,si [1, 2].
Tabelul 8.2. Octet de eveniment.
Octet
Surs˘ a eveniment 0–1 2 3 4–7
Mouse Bu-
toaneDuble Coordonatele cur-
sorului de mouse
Tastatur˘ a cod-cheie nefolosit
Tip de eveni-
mentcod-
sca-
narenefolosit
Program (cˆ amp bitmap) Comand˘ a 1–4 octet ¸i de
informat ¸ie supli-
mentar˘ a: pointer,
longint, word,
integer, byte, sau
character
\begin{table}[ht]
\begin{center}

8.3. Con ,tinutul tabelului 111
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs\u{a} eveniment} & 0–1 & 2 & 3 & 4–7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur\u{a} & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand\u{a}}
& 1–4 octe\c{t}i de informa\c{t}ie suplimentar\u{a}:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
Pot apare unele probleme la folosirea notelor de subsol ˆ ın interiorul
contextului tabular . Cel mai simplu mod de a le solu ,tiona este folosirea
contextului minipage .
Tabelul 8.3. Sisteme de procesare a textelor
Scribe VMS, UNIX
TEX VMS, UNIX
Sisteme de formatareaLATEX VMS, UNIX
troﬀ UNIX
WordStar MSDOS
Sisteme de procesarebWord Perfect MSDOS, Macintosh
MS Word MSDOS, Macintosh
MacWrite Macintosh
aToate sistemele listate se bazeaz˘ a pe comenzi
bToate sistemele listate se bazeaz˘ a pe meniuri
\begin{table}[htb]

112 Capitolul 8. Tabularea ,si tabelele ˆ ın L ATEX
\caption{Sisteme de procesare a textelor\strut}
\vspace{10pt}
\begin{center}
\begin{minipage}{302.49083pt}\noindent
\begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline
& Scribe & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& \TeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
Sisteme de formatare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe comenzi}%
& \LaTeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& troff & UNIX \\ \hline
& WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3}
Sisteme de procesare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe meniuri}%
& Word Perfect & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MS Word & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MacWrite & Macintosh \\ \hline
\end{tabular}
\end{minipage}
\end{center}
\end{table}

Capitolul 9
Procesarea textului L ATEX
,si mesajele de eroare
ˆIn timpul compil˘ arii textului, T EX-ul arat˘ a pe ecran numerele
paginilor procesate ˆ ın paranteze p˘ atrate, ,si de aceea e destul de u ,sor
s˘ a urm˘ arim procesul de compilare. ˆIn cazul unei erori, pe ecran apare
un mesaj destul de precis ,si sistemul trece ˆ ın modul dialog. Unele erori
nu opresc compilarea.
ˆImpreun˘ a cu mesajul de eroare apare ,si num˘ arul rˆ andului (liniei) din
ﬁ,sierul surs˘ a ce con ,tine eroarea, de exemplu (l.33), iar dac˘ a rˆ andul res-
pectiv este inclus din alt ﬁ ,sier cu \input , atunci ˆ ın mesajul de eroare va
ﬁ aﬁ,sat num˘ arul rˆ andului din ﬁ ,sierul original. Toate mesajele L ATEX-ului
sunt marcate cu cuvˆ antul LaTeX , ˆ ın caz contrar acestea sunt mesaje ale
TEX-ului simplu. Trecereaˆ ın modul dialog este introdus˘ a de prompterul:
>
Sunt posibile mai multe r˘ aspunsuri la mesajul de eroare, dar cele
mai frecvente sunt rsauxurmate de Enter . R˘ aspunsul xopre,ste
compilarea. La primele compil˘ ari ale unui text complicat, este mai logic
de r˘ aspuns cu x, deoarece primele erori sunt, deobicei, pur sintactice.
R˘ aspunsul rtrece compilarea ˆ ın regim non-stop.
Dac˘ a sistemul cere numele unui ﬁ ,sier necunoscut (deobicei el este
gre,sit scris ˆ ın text), se tasteaz˘ a Ctrl-Z urmat de Enter ; apoi, dac˘ a este
necesar, x,siEnter .

114 Capitolul 9. Procesarea textului L ATEX,si mesajele de eroare
Dac˘ a compilarea trebuie oprit˘ a, ap˘ asa ,tiCtrl-Break sauCtrl-C ,
iar dup˘ a trecerea L ATEX-ului ˆ ın modul dialog, Ctrl-Z, Enter etc.
Nu v˘ a face ,ti probleme dac˘ a, din cauza vitezei de derulare a dialogului
de pe ecran nu a ,ti reu ,sit s˘ a observa ,ti mesajele de eroare, deoarece, dup˘ a
compilare, toate mesajele compilatorului ap˘ arute pe ecran, ,si chiar mai
detaliate, sunt ˆ ınscrise ˆ ın ﬁ ,sierul nume ﬁ,sier.LOG, dac˘ a textul ini ,tial s-a
aﬂat ˆ ın ﬁ ,sierul nume ﬁ,sier.TEX.
Erori tipice de compilare sunt parantezele ,si acoladele neechilibrate
(ˆ ın num˘ ar inegal) ale contextelor ,si grup˘ arilor, ,si instruc ,tiuni scrise gre ,sit
(“undefined control sequence ”). Pˆ an˘ a la ˆ ınl˘ aturarea lor nu trebuie
luate ˆ ın considerare alte erori.
Dup˘ a rezolvarea erorilor sintactice ne vom concentra asupra erorilor
de tipul supraˆ ınc˘ arcare (“ overfull ”),si subˆ ınc˘ arcare (“ underfull ”).
Supraˆ ınc˘ arcarea apare atunci cˆ and un element de text nu ˆ ıncape pe
locul atribuit ,si iese peste marginile paginii (pe orizontal˘ a sau vertical˘ a).
Vor trebui lichidate toate supraˆ ınc˘ arc˘ arile, prin mic ,sorarea caracterelor,
tabelelor, prin reformatarea ecua ,tiilor ,si distribuirea lor pe mai multe
rˆ anduri. ˆIn ﬁne, va trebui apoi s˘ a refacem desp˘ ar ,tirea cuvintelor ˆ ın
silabe.
Dac˘ a ˆ ın mesajul de supraˆ ınc˘ arcare sau subˆ ınc˘ arcare se v˘ ad cuvinte
desp˘ ar ,tite ˆ ın silabe, rezult˘ a c˘ a T EX-ul nu a terminat aceast˘ a opera ,tie.ˆIn
acest caz trebuie sl˘ abite condi ,tiile compil˘ arii. De exemplu, introduce ,ti
ˆ ın preambul \tolerance1000 ,si porni ,ti din nou compilarea.
TEX-ul ˆ ıncearc˘ a s˘ a formateze ﬁecare paragraf cu intervale egale ˆ ıntre
cuvinte. Rezultatul ob ,tinut este apreciat prin criteriul \tolerance , care
ini,tial are valoarea 200. Dac˘ a valoarea func ,tiei de insucces atribuit˘ a
procesului de compilare este mai mic˘ a decˆ at \tolerance , sistemul nu
reac,tioneaz˘ a. ˆIn func ,tie de valoarea parametrului \tolerance , TEX-ul
schimb˘ a desp˘ ar ,tirea ˆ ın silabe, ˆ ınr˘ aut˘ a ,tind aspectul exterior al paragra-
fului. De obicei acest mecanism d˘ a posibilitatea rezolv˘ arii supra- ,si
subˆ ınc˘ arc˘ arilor legate de desp˘ ar ,tirea ˆ ın silabe. Alte subˆ ınc˘ arc˘ ari pot s˘ a
r˘ amˆ an˘ a nerezolvate.
Instruc ,tiunea \sloppy introdus˘ a ˆ ın preambul inhib˘ a aproape toate
desp˘ ar ,tirile ˆ ın silabe, avˆ and ca rezultat un aspect inestetic al rˆ andurilor.
Aplicarea local˘ a a acestui procedeu se face prin folosirea contextului

115
sloppypar .
Pˆ an˘ a acum s-au prezentat trei pa ,si ˆ ın rezolvarea erorilor:
1. Erori pur sintactice;
2. Erorile de tipul overfull ¸ siunderfull ce nu sunt legate de desp˘ art ¸irea
ˆ ın silabe;
3. Erorile overfull ¸ siunderfull legate de desp˘ art ¸irea ˆ ın silabe.
Pasul patru se refer˘ a la desp˘ ar ,tireaˆ ın silabeˆ ın tot textul editat. T EX-
ul nu efectueaz˘ a ˆ ıntotdeauna desp˘ ar ,tirile ˆ ın silabe ˆ ın mod corect, mai
ales dac˘ a nu se lucreaz˘ a ˆ ın englez˘ a, ci, de exemplu, ˆ ın limba romˆ an˘ a.
Desp˘ ar ,tirile dorite pot ﬁ indicate prin \-ˆ ın cuvintele care termin˘ a
rˆ andurile. Algoritmul de desp˘ ar ,tire ˆ ın silabe al T EX-ului nu ac ,tioneaz˘ a
asupra cuvintelor explicit desp˘ ar ,tite cu instruc ,tiunea \-.
Pasul al cincilea se refer˘ a la problemele diﬁcile legate de pozi ,tia ne-
dorit˘ a a ﬁgurilor ,si tabelelor, ˆ ın general, de ˆ ımbun˘ at˘ a ,tirea aspectului
estetic al documentului.
Vezi de asemeni Sect. 3.1 ˆ ın privin ,ta referin ,telor ,si a ﬁ ,sierelor AUX.
,Si la tip˘ arirea pe imprimant˘ a pot apare unele probleme. Exist˘ a posi-
bilitatea de a imprima numai paginile indicate prin parametrii driverului
DVIDOT , de exemplu, /b12 (imprimarea ˆ ıncepˆ and de la pagina 12) ,si
/e18 (imprimarea se termin˘ a la pagina 18 inclusiv). Aceasta este util
pentru imprimarea separat˘ a a paginilor.
ˆ ındeob ,ste, emite
Rezultatul proces˘ arii unui text cu L ATEX-ul se poate ob ,tine ˆ ıntr-un
ﬁ,sier. Apoi scoaterea la imprimant˘ a a acestui ﬁ ,sier se realizeaz˘ a prin
instruc ,tiunea MSDOS :
COPY/visiblespace/B/visiblespace nume ﬁ¸ sier /visiblespacePRN
De regul˘ a, ˆ ınainte de imprimare, trebuie executat˘ a comanda MS-
DOS:
MODE/visiblespaceLPT1/visiblespaceRETRY=R

116 Capitolul 9. Procesarea textului L ATEX,si mesajele de eroare
Dup˘ a aceast˘ a comand˘ a, la terminarea hˆ artiei, imprimanta a ,steapt˘ a o
pagin˘ a nou˘ a atˆ at timp cˆ at este necesar. Depinzˆ and de tipul imprimantei,
pot s˘ a apar˘ a probleme cu indicatorul de terminare a hˆ artiei. ˆIn aceast˘ a
situa ,tie trebuie folosit parametrul op ,tional /oa+ al driverelor DVI(numai
ˆ ın versiunea curent˘ a de emT EX), care opre ,ste imprimarea dup˘ a ﬁecare
pagina tip˘ arit˘ a.

Capitolul 10
Exemple de tehnici
avansate
LATEX-ul permite rezolvarea celor mai diﬁcile probleme ce ,tin de for-
matarea textului. Acestea necesit˘ a de obicei tehnici complicate de pro-
gramare. F˘ ar˘ a a ﬁ exhaustiv, acest capitol con ,tine exemple subtile de
formatare a textelor.
10.1 Schimbarea formatului paginii
Pentruˆ ınceput vom descrie parametrii de dimensiune, ce inﬂuen ,teaz˘ a
aranjarea textului ˆ ın pagin˘ a.
De obicei, ˆ ın stˆ anga ,si ˆ ın partea de sus a oric˘ arei pagini se las˘ a
liber un spa ,tiu de 2.54cm (1in), lucru realizat ˆ ın mod implicit de c˘ atre
driverul DVI. Aceste dimensiuni pot ﬁ schimbate prin atribuirea de
noi valori parametrilor corespunz˘ atori la lansarea driverelor. T EX-ul
calculeaz˘ a toate deplas˘ arile ,tinˆ and cont de valorile ini ,tiale ale acestor
parametri. Pentru majoritatea imprimantelor matriciale se recomand˘ a
setarea parametrului /t0in deoarece aceste imprimante las˘ a o margine
liber˘ a de la capul de scriere pˆ an˘ a la rama de ﬁxat foaia de hˆ artie ˆ ın
imprimant˘ a.
Pe orizontal˘ a, dup˘ a un cˆ amp liber de un ,tol, urmeaz˘ a spa ,tierea:
\oddsidemargin ,si\evensidemargin pentru paginile impare, respectiv,

118 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
pare. Valorile ini ,tiale de 0inminimizeaz˘ a marginea din stˆ anga la 1in.
Apoi se precizeaz˘ a l˘ a ,timea textului prin \textwidth . Cˆ and pentru o
pagin˘ a standard se indic˘ a \textwidth16.8cm , atunci ˆ ın partea dreapt˘ a
r˘ amˆ ane marginea de pagin˘ a de 10mm.ˆIn continuare se pot speciﬁca
parametrii de spa ,tiere pentru intervalul de pˆ an˘ a la nota marginal˘ a pre-
cum ,si l˘ a,timea notei marginale. Notele marginale se folosesc destul de
rar.
Parametrul \linewidth ﬁxeaz˘ a l˘ a ,timea rˆ andului curent. ˆIn multe
cazuri, de exemplu pentru liste, valoarea lui e mai mic˘ a decˆ at valoarea
parametrului \textwidth , de aceea ultimul se folose ,ste mai des.
Pe vertical˘ a, dup˘ a marginea implicit˘ a de 1in, urmeaz˘ a spa ,tierea su-
plimentar˘ a \topmargin . Invalidarea ei se realizeaz˘ a prin parametrul
\topmargin0in . Dup˘ a \topmargin urmeaz˘ a colontitlul (“header”-ul),
care are ˆ ın˘ al ,timea speciﬁcat˘ a de \headheight . Pentru invalidarea
header -ului, imediat dup˘ a instruc ,tiunea \begin{document} se folose ,ste
una din instruc ,tiunile \pagestyle{plain} sau\pagestyle{empty} , ˆ ın
care caz preambulul trebuie s˘ a con ,tin˘ a \headheight0pt ,si delimitatorul
de ˆ ın˘ al ,time \headsep0pt .
ˆIn continuare urmeaz˘ a textul propriu-zis al paginii, incluzˆ and ,si
notele de subsol. ˆIn˘ al,timea textului se speciﬁc˘ a prin parametrul
\textheight . Dac˘ a se utilizeaz˘ a parametrul \pagestyle{plain} ,
header -ul dispare ,si pagina se numeroteaz˘ a jos. Acest lucru mic ,soreaz˘ a
din ˆ ın˘ al ,timea util˘ a a paginii cu intervalele \footsep plus \footheight
(spa,tiul rezervat pentru numerotarea paginilor). Utilizarea parametrului
\pagestyle{empty} , poate conduce la \textheight25cm .
Toate aceste dimensiuni trebuie deﬁniteˆ ın preambul, iar \pagestyle
– imediat dup˘ a parametrul \begin{document} .
10.2 Pagina de titlu
Pagina de titlu se organizeaz˘ a cu ajutorul cutiilor verticale ,si al ele-
mentelor completate ˆ ın ele. Exemplu:

10.3. Saltul la rˆ and nou ,si pagin˘ a nou˘ a 119
CARTE
despre
LATEX
Autorii\begin{titlepage}
\vspace*{5mm}
\vfill
\vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
\vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
\vfill
\end{titlepage}
10.3 Saltul la rˆ and nou ,si pagin˘ a nou˘ a
O mul ,time de instruc ,tiuni permit dirijrea procesului de trecere la
rˆ and nou ,si pagin˘ a nou˘ a. Prezent˘ am, pe scurt, aceste instruc ,tiuni (vezi
,si [1]).
\newline este echivalent˘ a cu \\;
\linebreak fort ¸eaz˘ a trecerea la rˆ and nou;
\linebreak[n] parametrul n= 0−4 indic˘ a prioritatea
instruct ¸iunii.
4 – oblig˘ a trecerea la rˆ and nou,
ca ¸ si \linebreak .
0 – nu fort ¸eaz˘ a trecerea la rˆ and nou.
(1,2,3) – grade intermediare
ˆ ıntre aceste dou˘ a situat ¸ii;
\nolinebreak interzice ruperea rˆ andului ˆ ın locul dat.
Poate avea un parametru care indic˘ a
prioritatea instruct ¸iunii
similar cu \linebreak ;
\newpage analog˘ a cu \newline ;
\pagebreak analog˘ a cu \linebreak ;
\nopagebreak analog˘ a cu \nolinebreak ;
\samepage{…} la sfˆ ar¸ situl ﬁec˘ arui rˆ and al argumentului
se pune automat \nopagebreak ;

120 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
\clearpage instruct ¸iune similar˘ a cu \newpage , dar care
tip˘ are¸ ste toate obiectele deplasabile;
\cleardoublepage similar˘ a cu \clearpage , dar care fort ¸eaz˘ a
saltul la o pagin˘ a impar˘ a. Aceast˘ a instruct ¸iune
se apeleaz˘ a automat la sfˆ ar¸ situl ﬁec˘ arui capitol.
Se pot utiliza, de asemenea, ,si instruc ,tiunile sloppy ,si\fussy , sau con-
textul sloppypar pentru salt la rˆ and ,si/sau pagin˘ a nou˘ a (vezi Cap. 9).
10.4 Listele
10.4.1 Contextul list
Fiind unul din cele mai generale contexte, list permite crearea
structurilor de tip list˘ a. Cazuri particulare ale acestui context sunt con-
textele center, quote, verse etc. . Formatul general este urm˘ atorul:
\begin{list}{eticheta implicita}{declaratiile}
\item…
%…
\item…
\end{list}
Eticheta implicit˘ a se introduce ˆ ın \item f˘ ar˘ a indicarea parametrului
op,tional din \item[ . . .]. Ea poate ﬁ inclus˘ a ˆ ıntr-unul sau mai multe
contoare. Declara ,tiiletrebuie s˘ a con ,tin˘ a deﬁnirea parametrilor de di-
mensiune ai listei ,si s˘ a indice contorul utilizat, instruc ,tiunile de for-
matare a etichetelor etc. Pentru detalii consulta ,ti [1].
De obicei, textul care urmeaz˘ a unei liste ˆ ıncepe cu un paragraf nou
numai dac˘ a contextul list este precedat de un rˆ and gol.
Exemplu:

10.5. Deﬁnirea macroinstruc ,tiunilor 121
Acesta este textul ce precede lis-
ta.
B–I Acesta este pri-
mul element al lis-
tei. Se observ˘ a c˘ a
marginile din dreap-
ta ¸ si din stˆ anga au
aceea¸ si aliniere.
B–II Al doilea ele-
ment.\documentstyle…
%––Preambul––
% …
\newcounter{bean}
% …
\begin{document}
% …
Acesta este textul ce precede
lista.
\begin{list}{B–\Roman{bean}}%
{\usecounter{bean}
\setlength{\rightmargin}
{\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
al listei. Se observ\u{a} c\u{a}
marginile din dreapta \c{s}i din
st\^anga au aceea\c{s}i
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
10.4.2 Contextul trivlist
Contextul trivlist este un caz particular de list˘ a, ˆ ın care toate ins-
truc,tiunile \item trebuie s˘ a con ,tin˘ a parametrul op ,tional ( \item[…] ),
,si to,ti parametrii dimensionali primesc valoarea 0.
10.5 Deﬁnirea macroinstruc ,tiunilor
ˆIn TEX-ul simplu, o macroinstruc ,tiune se deﬁne ,ste prin:
\def\nume{definitie}
,si poate avea pˆ an˘ a la 9 parametri, eviden ,tia,ti prin #1,#2, . . . , #9.
Deﬁnirea unei macroinstruc ,tiuni este echivalent˘ a instruc ,tiunii L ATEX
\newcommand .
Pentru redeﬁnirea unei macroinstruc ,tiuni se utilizeaz˘ a instruc ,tiunea
TEX\def, sau instruc ,tiunea L ATEX\renewcommand .

122 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
Sistemul L ATEX permite deﬁnirea de noi instruc ,tiuni. De exemplu,
dac˘ a un fragment orizontal se repet˘ a de mai multe ori ˆ ın text, el se poate
eticheta ,si apoi apela ˆ ın text ori de cˆ ate ori este necesar. Acest lucru se
realizeaz˘ a cu instruc ,tiunile \newsavebox ,\savebox ,si\usebox .
gnu . . .
gnu . . .
gnu%memorie pentru numele \toy
\newsavebox{\toy}
% In preambul – se repartizeaza
% …
% Memoreaza cutia
\savebox{\toy}[0.65in]{gnu}
% …
% Cutia este folosita de mai multe ori
\usebox{\toy}\dots\\
% …
\usebox{\toy}\dots\\
\vfill
\strut\hrulefill\strut\\
Proceduri similare se pot aplica ,si contextului picture :
gnugnu\unitlength5mm
\begin{picture}(8,4)(0,0)
% …
\savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% …
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% …
\end{picture}
10.6 Cˆ ateva noi exemple ˆ ın contextul matema-
tic
Aceast˘ a tem˘ a e ˆ ıntr-adev˘ ar inepuizabil˘ a. Vom descrie noi posibilit˘ a ,ti
de utilizare a L ATEX-ului ˆ ın editarea matematic˘ a.

10.6. Cˆ ateva noi exemple ˆ ın contextul matematic 123
10.6.1 Limitele integralei
Culegerea unei integrale se deosebe ,ste de culegerea unei sume prin
aceea c˘ a limitele integralei se scriu, de obicei, lˆ ang˘ a semnul integralei.
Acest lucru se realizeaz˘ a implicit. Scrierea limitelor deasupra ,si sub
semnul integralei se face prin:
\int\limits^{limita superioara}_{limita inferioara}
De exemplu:
nX
i=1Zπ
2
0Z+∞
−∞+∞Z
−∞\begin{verbatim}
\begin{displaymath}
\sum_{i=1}^{n} \qquad
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
\int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
\int\limits_{-\infty}^{+\infty}
\end{displaymath}
10.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose
La nivelul de baz˘ a, T EX-ul ne pune la dispozi ,tie trei instruc ,tiuni
pentru editarea frac ,tiilor:
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3
Primii doi parametri ai ﬁec˘ arei instruc ,tiuni speciﬁc˘ a delimitatorii
frac,tiei. Un delimitator vid se speciﬁc˘ a printr-un punct. Dimensiunea
unei frac ,tii se determin˘ a automat.
Al treilea parametru din instruc ,tiunea \abovewithdelims indic˘ a
grosimea liniei de frac ,tie. Instruc ,tiuna \overwithdelims deseneaz˘ a o
linie de frac ,tie de o grosime implicit determinat˘ a de fontul curent uti-
lizat. Instruc ,tiunea \atopwithdelims deseneaz˘ a o linie de frac ,tie de
grosime 0 (invizibil˘ a).
De exemplu:

124 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
µa
b¶ ¿n
kÀ 1
2
3
4\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%…
$$
{a \legendre b} \qquad
{n\euler k} \qquad
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
10.6.3 Folosirea instruc ,tiunii \phantom
Instruc ,tiunile \phantom deﬁnesc cutii invizibile, ale c˘ aror dimen-
siuni sunt determinate de con ,tinutul lor. Mai precis \phantom{…}
are l˘ a ,timea, ˆ ın˘ al ,timea (de deasupra liniei de baz˘ a), ,si adˆ ancimea (de
sub linia de baz˘ a) determinate de con ,tinutul s˘ au. Varianta orizon-
tal˘ a a instruc ,tiunii \hphantom{…} are l˘ a ,timea con ,tinutului s˘ au, iar
ˆ ın˘ al,timea ,si adˆ ancimea ei sunt 0. Varianta vertical˘ a, \vphantom{…}
are ˆ ın˘ al ,timea ,si adˆ ancimea con ,tinutului s˘ au, iar l˘ a ,timea 0.
S˘ a revenim la exemplul din Sect. 5.12 ce utilizeaz˘ a \overbrace ,si
\underbrace :
a+z}|{
b+c+d+e| {z }$$
\underbrace{a+\overbrace{b+c+d}+e}
$$
Conform regulilor T EX construc ,tiile trebuie s˘ a formeze structuri cu
paranteze corect incluse. ˆIn continuare prezent˘ am, prin exemple, cˆ ateva
excep ,tii de la aceast˘ a regul˘ a. Dac˘ a ˆ ın formula a+b+c+d+ese dore ,ste
a se uni cu supra-acolad˘ a c+d+e,si cu sub-acolad˘ a a+b+c+d(caz
ˆ ın care avem o structur˘ a asimetric parantetizat˘ a) se procedeaz˘ a astfel:

10.6. Cˆ ateva noi exemple ˆ ın contextul matematic 125
3z}|{
a+b+c+d|{z}
4+e
3z}|{
a+b+c+d|{z}
4+e$$
\mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
\limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
$$
%
$$
\stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e}
$$
Solu,tiile prezentate ilustreaz˘ a utilizarea instruc ,tiunii \phantom . A
doua solu ,tie este mai scurt˘ a.
Instruc ,tiunea \displaystyle este necesar˘ a pentru ca m˘ arimea
fontului din con ,tinutul lui \hphantom s˘ a nu se mic ,soreze.

Anexa A
LATEX-ul ,si limbile naturale
A.1 Note generale
Gra,tie popularit˘ a ,tii sale ˆ ın lumea academic˘ a, T EX-ul s-a r˘ aspˆ andit
rapid ˆ ın lume ,si ˆ ın prezent este utilizat nu numai pentru diferite limbi
bazate pe alfabetul latin, ci ,si pentru limbele chinez˘ a, japonez˘ a, rus˘ a,
arab˘ a etc. Aceste utiliz˘ ari au eviden ,tiat unele limit˘ ari ale T EX-ului,
cum sunt setul de numai 128 de caractere pentru codiﬁcarea fonturilor,
precum ,si inabilitatea sa de a ˆ ınc˘ arca mai multe tabele de separare a
cuvintelor ˆ ın silabe.
Dac˘ a limba ˆ ın care este scris˘ a partea principal˘ a a textului nu este
engleza, sau textul e alc˘ atuit din mai multe limbi (manual de limb˘ a
str˘ ain˘ a, dic ,tionar, etc.), atunci pot apare unele probleme pe care le vom
examina ˆ ın cele ce urmeaz˘ a.
TEX-ul a fost proiectat ini ,tial pentru limbile europene. Algorit-
mul alinierii marginilor textului este orientat ˆ ın T EX-ul de baz˘ a pen-
tru scrierea de la stˆ anga la dreapta. Limba implicit presupus˘ a de T EX
este engleza (american˘ a), astfel c˘ a ˆ ın toate versiunile T EX-ului sunt
folosite regulile engleze ,sti (americane) de tipograﬁe, precum ,si tabelul
corespunz˘ ator de desp˘ ar ,tire ˆ ın silabe a cuvintelor.
Pentru unele limbi na ,tionale trebuie folosite procesoare TEXspeciali-
zate. De exemplu, ˆ ın arhivele interna ,tionale CTAN (vezi AnexaF.1) poate
ﬁ g˘ asit T EX-ul arab, japonez ,si chinez. ˆIn TEX-ul japonez ,si chinez ﬁecare

A.1. Note generale 127
caracter se codiﬁc˘ a cu ajutorul a doi octe ,ti ˆ ın loc de unul. Textele arabe
se scriu de la dreapta la stˆ anga.
Exist˘ a, de asemenea, ,si procesorul XeT–TeX (versiunea lui mai veche
se numea XeT-TeX ), care permite combinarea textelor ˆ ın limbi cu direc ,tii
diferite de scriere.
Dac˘ a limba de lucru nu este engleza, atunci se pot contacta cluburile
na,tionale de promovare a T EX-ului (TUG, “T EX User Group”), care ex-
ist˘ a ˆ ın mai multe ,t˘ ari (Estonia, Fran ,ta, Germania, Italia, Olanda, Polo-
nia, etc.). Vezi adresele din [2, pag. 479–480]. Clubul TUG interna ,tional
(sediul central) are adresa electronic˘ a tug@tug.org .
La folosirea mai multor limbi ˆ ın acela ,si document poate ﬁ utilizat
pachetul babel . El sus ,tine perfect, de exemplu, limbile german˘ a ,si
francez˘ a. Sus ,tinerea limbii romˆ ane ˆ ın babel este deocamdat˘ a doar no-
minal˘ a (august 1995, vezi ,si mai jos).
Folosirea oric˘ arei limbi diferit˘ a de englez˘ a presupune urm˘ atoarele
ac,tiuni:
1. Folosirea (neobligatorie) a TCP– pagina de cod a T EX-ului pentru trans-
formarea automat˘ a a caracterelor introduse ˆ ın macrourile T EX-ului. TCP
se include ˆ ın format (vezi 1.2). Fi¸ sierele surse preparate ˆ ın acest mod
ˆ ı¸ si pierd portabilitatea. Documentat ¸ia asupra TCP se g˘ ase¸ ste ˆ ın ﬁ¸ sierul
MAKETCP.DOC , inclus ˆ ın kitul de distribut ¸ie emT EX.
2. Folosirea tabelului de desp˘ art ¸ire a cuvintelor ˆ ın silabe pentru limba dat˘ a.
Trebuie avut ˆ ın vedere c˘ a aceste tabele se includ ˆ ın formatul respectiv,
provocˆ and mic¸ sorarea spat ¸iului de lucru al procesorului T EX. Tabelele de
desp˘ art ¸ire a cuvintelorˆ ın silabe nu suntˆ ınc˘ a realizate pentru multe limbi.
Pentru limba romˆ an˘ a tabelul de desp˘ art ¸ire ˆ ın silabe este ment ¸ionat ˆ ın
[3] dar nu exist˘ a ˆ ın arhive publice. Pentru unele limbi exist˘ a dou˘ a tabele
de desp˘ art ¸ire ˆ ın silabe: tabelul mare, ce asigur˘ a desp˘ art ¸irea mai precis˘ a
a cuvintelor, ¸ si tabelul mic, ce ocup˘ a mai put ¸in loc ˆ ın format. Exist˘ a ¸ si
tabele diferite pentru engleza britanic˘ a ¸ si american˘ a.
3. Deﬁnirea macrourilor pentru scrierea mai simpl˘ a a literelor cu diacritice
¸ si a altor elemente tipograﬁce speciﬁce limbii date.
4. Redeﬁnirea scrierii ˆ ın limba dat˘ a a titlurilor standard: “Capitolul”,
“Bibliograﬁe” etc., precum ¸ si a datei curente ( \today ). Pentru limba
romˆ an˘ a, numai aceste elemente sunt incluse ˆ ın pachetul babel (august
1995).

128 Anexa A. L ATEX-ul ,si limbile naturale
A.2 Semnele diacritice ,si macrourile corespun-
z˘ atoare
Tabelul A.1. Accente T EX
Macrou Liter˘ a Macrou Liter˘ a Macrou Liter˘ a
\‘o ` o \’o ´ o \^o ˆ o
\~o ˜ o \=o ¯ o \.o ˙ o
\u o ˘ o \v o ˇ o \H o ˝ o
\"o ¨ o \c o ¸ o \d o o.
\b o o¯\t oo /tieoo \oe œ
\OE Œ \ae æ \AE Æ
\aa ˚ a \AA ˚A \o ø
\O Ø \l /suppress l \L /suppress L
\i ı \j  !‘ ¡
?‘ ¿
Tabelul A.2. Reprezentarea literelor romˆ ane¸ sti cu diacritice prin mijloa-
cele standard ale T EX-ului
Macrou Liter˘ a Macrou Liter˘ a Macrou Liter˘ a
\u A ˘A \u{A} ˘A \u a ˘ a
\u{a} ˘ a \^A ˆA \^a ˆ a
\^I ˆI \^{\i} ˆ ı \c S S ¸
\c{S} S ¸ \c s ¸ s \c{s} ¸ s
\c T T ¸ \c{T} T ¸ \c t t ¸
\c{t} t ¸ \d{S} S.
A.3 Macropachetul romania
Textul c˘ ar ,tii prezente a fost preg˘ atit cu L ATEX 2ε. Fontul de ecran,
,si tastatura au fost romˆ anizate cu driverele corespunz˘ atoare, ce au per-
mis culegerea textului direct ˆ ın limba romˆ an˘ a. Pentru compilare a fost

A.3. Macropachetul romania 129
creat formatul special cu TCP (“T EX Code Page”), care converte ,ste au-
tomat literele romˆ ane ,sti ˆ ın macroinstruc ,tiuni din pachetul romania .ˆIn
exemplele din cadrul capitolelor, literele romˆ ane ,sti sunt presentate prin
mijloacele T EX standard, ˆ ın timp ce ˆ ın anexe – prin prescurt˘ arile per-
mise de pachetul romania . Exemplul de bibliograﬁe de la pag. 51 este
un fragment din textul-surs˘ a al prezentului manual.
Mai jos urmeaz˘ a con ,tinutul ﬁ ,sierului ROMANIA.STY ,si descrierea ele-
mentelor lui.
%% This is file ‘‘romania.sty’’
%%
\def\fileversion{v1.3}
\def\filedate{1995/10/14}
\NeedsTeXFormat{LaTeX2e}
\ProvidesPackage{romania}[\filedate\space\fileversion\space%
Romanian macros (A.Colesnicov, L.Malahova)]
\typeout{Package romania\space\fileversion\space\filedate:^^J%
Romanian macros (A.Colesnicov, L.Malahova)}
\newif\ifRomanianaa
\Romanianaatrue
\def\sunt{\ifRomanianaa sunt\else s\^int\fi}
\def\Sunt{\ifRomanianaa Sunt\else S\^int\fi}
\def\SUNT{\ifRomanianaa SUNT\else S\^INT\fi}
\newcounter{Rom@nianstyle}
\setcounter{Rom@nianstyle}{1} % SH, sh, TZ, tz with cedille
\newcommand\asciiRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{0}}
\newcommand\cedilleRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{1}}
\newcommand\commaRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{2}}
\newdimen\rom@ndimen
\def\rum@n#1{\setbox3=\hbox{#1}\rom@ndimen=0.6\wd3%
\setbox4=\hbox{$\vphantom{\box3}_{\hbox{,}}$}%
\advance\rom@ndimen by-0.57\wd4%
\setbox3=\hbox{\kern\rom@ndimen\box4}\wd3=0pt%
\relax\leavevmode\box3#1}
\def\rum#1{\protect\rum@n{#1}}

130 Anexa A. L ATEX-ul ,si limbile naturale
\let\@hatmp\^
\def\RomanAE{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else\protect\u{A}\fi}
\def\Romanae{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else\protect\u{a}\fi}
\def\RomanAA{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else%
\protect\@hatmp{A}\fi}
\def\Romanaa{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else%
\protect\@hatmp{a}\fi}
\def\RomanII{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0I\else%
\protect\@hatmp{I}\fi}
\def\Romanii{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0i\else%
\protect\@hatmp{\protect\i}\fi}
\def\RomanSH{\ifcase\c@Rom@nianstyle S\or%
\protect\c{S}\else\protect\rum{S}\fi}
\def\Romansh{\ifcase\c@Rom@nianstyle s\or%
\protect\c{s}\else\protect\rum{s}\fi}
\def\RomanTZ{\ifcase\c@Rom@nianstyle T\or%
\protect\c{T}\else\protect\rum{T}\fi}
\def\Romantz{\ifcase\c@Rom@nianstyle t\or%
\protect\c{t}\else\protect\rum{t}\fi}
\def\RomanYY{\ifRomanianaa\protect\RomanAA\else%
\protect\RomanII\fi}
\def\Romanyy{\ifRomanianaa\protect\Romanaa\else%
\protect\Romanii\fi}
\catcode‘\"=13
\def"#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAE%
\else\ifx#1a\Romanae%
\else\ifx#1S\RomanSH%
\else\ifx#1s\Romansh%
\else\ifx#1T\RomanTZ%
\else\ifx#1t\Romantz%
\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
\def\^#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAA%
\else\ifx#1a\Romanaa%
\else\ifx#1I\RomanII%
\else\ifx#1i\Romanii%

A.3. Macropachetul romania 131
\else\ifx#1Y\RomanYY%
\else\ifx#1y\Romanyy%
\else\@hatmp{#1}\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
% Romanian Style
\DeclareOption{romstyle}{%
\def\abstractname{Rezumat}%
\def\alsoname{vezi de asemenea}%
\def\appendixname{Anexa} % <––––
\def\bibname{Bibliografie} % <–––-
\def\ccname{Copie}%
\def\chaptername{Capitolul} % <–––-
\def\contentsname{Cuprinsul} % <–––-
\def\enclname{Anex"a}%
\def\figurename{Figura} % <–––-
\def\headtoname{Pentru}%
\def\indexname{Index} % <–––-
%\def\indexname{Glosar}
\def\listfigurename{Lista figurilor} % <–––-
\def\listtablename{Lista tabelelor} % <–––-
\def\pagename{pag.}%
\def\partname{Partea} % <–––-
\def\prefacename{Prefa"t"a}%
\def\proofname{Demonstra"tie}%
\def\refname{Lista de referin"te}%
\def\seename{vezi}%
\def\tablename{Tabelul} % <–––-
\def\today{\number\day\space\ifcase\month\or
ianuarie\or februarie\or martie\or
aprilie\or mai\or iunie\or
iulie\or august\or septembrie\or
octombrie\or noiembrie\or decembrie\fi
\space\number\year}%
}
\ProcessOptions
\endinput
%%
%% End of romania.sty

132 Anexa A. L ATEX-ul ,si limbile naturale
Acest ﬁ ,sier este inclus ˆ ıntr-un director separat
C:\EMTEX\TEXINPUT\LATEX2E\ROMANIA
Procesorul emT EX caut˘ a automat ﬁ ,sierul ROMANIA.STY deoarece ˆ ın
apelul LATEX2E.BAT este inclus˘ a comanda MS-DOS
set texinput=C:\emtex\texinput\LATEX2E!;C:\emtex\texinput!
Aseasta ˆ ınseamn˘ a c˘ a procesorul caut˘ a pachetele de clase, op ,tiuni,
stiluri etc., ˆ ın primul rˆ and implicit ˆ ın directorul curent de lucru, apoi
ˆ ın directorul C:\emtex\texinput\LATEX2E ,si (prin includerea semnu-
lui “!”) ˆ ın subdirectoarele de un singur nivel, iar apoi ˆ ın directorul
C:\emtex\texinput , cu subdirectoarele de un singur nivel. Aceast˘ a
metod˘ a p˘ astreaz˘ a neschimbat con ,tinutul directoarelor standard. Toate
pachetele adi ,tionale trebuie incluse ˆ ın subdirectoarele proprii ale direc-
torului C:\emtex\texinput\LATEX2E .
A.3.1 Op ,tiunea romstyle
Pentru un documentˆ ın limba romˆ an˘ a trebuie introdus˘ a instruc ,tiunea
\usepackage[romstyle]{romania}
ˆ ın preambulul documentului. ˆIn acest fel, toate titlurile standard ,si data
curent˘ a vor ﬁ tip˘ arite ˆ ın limba romˆ an˘ a. Titlurile standard sunt deﬁnite
ˆ ın instruc ,tiunea \DeclareOption . Dac˘ a anumite deﬁni ,tii din pachet nu
sunt satisf˘ ac˘ atoare, ele pot ﬁ ref˘ acute dup˘ a instruc ,tiunea \usepackage ,
din preambulul documentului.
Dac˘ a documentul nu este ˆ ın limba romˆ an˘ a dar este necesar˘ a for-
matarea scurt˘ a a literelor romˆ ane ,sti (de exemplu, manualul ˆ ın limba
englez˘ a, de ˆ ınv˘ a ,tare a limbii romˆ ane), atunci trebuie evitat˘ a op ,tiunea
romstyle .

A.3. Macropachetul romania 133
A.3.2 Formatarea scurt˘ a a literelor romˆ ane ,sti
ˆIn pachetul romania este deﬁnit˘ a instruc ,tiunea \rum care a ,seaz˘ a vir-
gula sub argumentul s˘ au, ,si apoi zece macrouri pentru literele romˆ ane ,sti
(\RomanAE , etc.).
Pachetul romania redeﬁne ,ste simbolul "ca simbol de categoria
a 13-a (simbol activ). Aceasta ˆ ınseamn˘ a c˘ a el ˆ ınsu ,si reprezint˘ a o
macroinstruc ,tiune. Apoi sunt deﬁnite urm˘ atoarele prescurt˘ ari: "Apen-
tru˘A,"apentru ˘ a,"Spentru ,S,"spentru ,s,"Tpentru ,T,,si"tpentru
,t. Literele sunt deﬁnite prin macrourile precedente.
Instruc ,tiunea \"(umlaut) lucreaz˘ a standard ( \"a–¨ a). Redeﬁnirea
simbolului "nu are inﬂuen ,te asupra instruc ,tiunii \".
Redeﬁnirea categoriei pentru simbolul "impune cˆ ateva restric ,tii,
comparativ cu T EX-ul standard.
•Simbolul "nu mai ˆ ınseamn˘ a ”. Pentru ” trebuie folosite numai dou˘ a
apostrofuri ’’.
•Simbolul "este utilizat standard pentru numerele hexazecimale (ˆ ın T EX
de baz˘ a "a0=160). Cu pachetul romania se pierde posibilitatea de scriere
a numerelor hexazecimale.
•Dac˘ a este utilizat concomitent pachetul romania , precum ¸ si un alt pa-
chet ˆ ın care simbolul "este deasemnea redeﬁnit (de exemplu, pachetul
babel cu opt ¸iunea german ), pot apare incompatibilit˘ at ¸i ˆ ıntre deﬁnit ¸ii.
Problema poate ﬁ rezolvat˘ a numai dup˘ a includerea deﬁnit ¸iilor din pa-
chetul romania ˆ ın pachetul babel . Noi vom continua implement˘ arile ˆ ın
direct ¸ia aceasta.
Macroul \^este redeﬁnit ˆ ın pachetul romania prin noile macrouri
pentru literele romˆ ane ,sti. Sunt deﬁnite \^Apentru ˆA,\^apentru ˆ a,
\^Ipentru ˆI,\^ipentru ˆ ı. Pentru litera ˆ ıs-a ob ,tinut prescurtarea
legat˘ a de \^{\i} .ˆIn celelalte cazuri \^lucreaz˘ a obi ,snuit.
Redeﬁnirea \^este necesar˘ a ˆ ın corelare cu variantele literelor
romˆ ane ,sti discutate mai jos.
Redeﬁnirea categorei simbolului ^(cum s-a f˘ acut cu ") nu este de
dorit ﬁindc˘ a ^este simbolul cu categoria unic˘ a 7 ,si este folosit pentru
indiciere ˆ ın contextele matematice.

134 Anexa A. L ATEX-ul ,si limbile naturale
A.3.3 Ob ,tinerea caracterelor speciﬁce limbii romˆ ane
ˆIn pachetul romania sunt deﬁnite trei variante tipograﬁce pentru
caracterele speciﬁce limbii romˆ ane:
1. A a A a I i S s T t (f˘ ar˘ a diacritice).
2.˘A ˘ aˆA ˆ aˆI ˆ ı S ¸ ¸ s T ¸ t ¸ (cu accent ,si cu sedil˘ a).
3.˘A ˘ aˆA ˆ aˆI ˆ ı,S,s,T,t (cu accent ,si cu virgul˘ a).
Fiecare din aceste variante se formeaz˘ a din acela ,si text surs˘ a.
Ob,tinerea uneia dintre aceste variante se realizeaz˘ a f˘ ar˘ a schimbarea car-
acterelor, ci prin includerea ˆ ın preambul a uneia dintre instruc ,tiunile
de schimbare a variantei tipograﬁce. Mai jos este prezentat paragraful
precedent din acest manuscris:
^In pachetul {\ttfamily romania }
sunt definite trei variante tipografice pentru
caracterele specifice limbii rom^ ane:
\begin {enumerate }
\item \asciiRomanian ˘A ˘ a ^A ^ a ^I ^ ı S ¸ ¸ s T ¸ t ¸
\commaRomanian
(f˘ ar˘ a diacritice).
\item \cedilleRomanian ˘A ˘ a ^A ^ a ^I ^ ı S ¸ ¸ s T ¸ t ¸
(cu accent ¸ si cu sedil˘ a).
\commaRomanian
\item ˘A ˘ a ^A ^ a ^I ^ ı S ¸ ¸ s T ¸ t ¸
(cu accent ¸ si cu virgul˘ a).
\end{enumerate }
Instruc ,tiunile de schimbare a variantei sunt urm˘ atoarele:
\asciiRomanian ,\cedilleRomanian ,\commaRomanian .
Varianta tipograﬁc˘ a implicit˘ a pentru pachetul romania este
\commaRomanian .ˆIn prezentul manual aceast˘ a variant˘ a este folosit˘ a
pentru textul normal iar varianta \cedilleRomanian pentru exemple.

A.3. Macropachetul romania 135
A.3.4 Exemplu
LA STEAUA
La steaua care-a r˘ as˘ arit
E-o cale-atˆ at de lung˘ a,
C˘ a mii de ani i-au trebuit
Luminii s˘ a ne-ajung˘ a.
Poate de mult s-a stins ˆ ın drum
ˆIn dep˘ art˘ ari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
ˆIncet pe cer se suie:
Era pe cˆ and nu s-a z˘ arit,
Azi o vedem, ¸ si nu e.
Tot astfel cˆ and al nostru dor
Pieri ˆ ın noapte-adˆ anc˘ a,
Lumina stinsului amor
Ne urm˘ are¸ ste ˆ ınc˘ a.
M. Eminescu\hspace{50pt}%
{\bfseries LA STEAUA}
\medskip
\begin{verse}
La steaua care-a
r"as"arit\\
E-o cale-at\^at
de lung"a,\\
C"a mii de ani i-au
trebuit\\
Luminii s"a ne-ajung"a.
Poate de mult s-a stins
\^in drum\\
\^In dep"art"ari
albastre,\\
Iar raza ei abia acum\\
Luci vederii noastre.
Icoana stelei
ce-a murit\\
\^Incet pe cer
se suie:\\
Era pe c\^and nu
s-a z"arit,\\
Azi o vedem, "si nu e.
Tot astfel c\^and al
nostru dor\\
Pieri \^in
noapte-ad\^anc"a,\\
Lumina stinsului amor\\
Ne urm"are"ste \^inc"a.
\end{verse}
\medskip
\hspace{50pt}%
{\scshape M.~Eminescu}

136 Anexa A. L ATEX-ul ,si limbile naturale
A.3.5 Variante ortograﬁce
Pentru schimbarea automat˘ a a ortograﬁei (“ˆ a-sunt” ,si “ˆ ı-sˆ ınt”), tex-
tul trebuie preg˘ atit ˆ ın mod special, dup˘ a cum urmeaz˘ a:
•ˆIn loc de litera variabil˘ a “ˆ a-ˆ ı” se utilizeaz˘ a instruc ,tiunea \^y.
•ˆIn loc de verbul “sunt” se utilizeaz˘ a macroul \sunt .
•ˆIn preambul, dup˘ a \usepackage se utilizeaz˘ a una din instruc ,tiu-
nile de schimbare a variantei ortograﬁce:
–\Romanianaatrue (“ˆ a-sunt”), sau
–\Romanianaafalse (“ˆ ı-sˆ ınt”).
Exemplu:
ˆI ˆ ı sˆ ınt Sˆ ınt S ˆINT
Fit ¸i atent ¸i, cˆ ıinii sˆ ınt r˘ ai!\Romanianaafalse
\^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
ˆA ˆ a sunt Sunt SUNT
Fit ¸i atent ¸i, cˆ ainii sunt r˘ ai!\Romanianaatrue
\^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
Astfel, acela ,si fragment se tip˘ are ,ste ˆ ın dou˘ a variante ortograﬁce
diferite, ca rezultat al unei singure instruc ,tiuni. ˆIn pachetul romania
varianta ortograﬁc˘ a implicit˘ a este \Romanianaatrue .

Anexa B
Caracteristicile fonturilor
ˆ ın NFSS2
Exemplul B.1
Exemplul urm˘ ator ilustreaz˘ a schimb˘ arile de fonturi.
Trebuie s˘ a folosim grup˘ ari
pentru a sublinia textul sau
a-l ˆ ıngro¸ sa . Aceste grup˘ ari
pot ﬁ imbricate una ˆ ın alta .Trebuie s˘ a folosim grup˘ ari pentru
\emph{a sublinia\/} textul sau
{\bfseries a-l \^ingro\c{s}a}.
Aceste grup˘ ari \emph{ pot fi\/
\emph{imbricate\/} una \^in alta}.
Tabelul B.1. Alfabete matematice ˆ ın L ATEX 2ε
Instruct ¸iunea Exemplu
\mathcal $\mathcal{X}=x$ X=x
\mathrm $\mathrm{min}_i$ mini
\mathbf $\sum x = \mathbf{y}$Px=y
\mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X2
i
\mathtt $\mathtt{F}(x)$ F (x)
\mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz=xyz
\mathit $differ\neq\mathit{differ}$ differ /negationslash=diﬀer

138 Anexa B. Caracteristicile fonturilor ˆ ın NFSS2
Tabelul B.2. Codiﬁc˘ arile cele mai frecvente ale fonturilor
OT1 Veche (“Old”) de text T EX, 128 simboluri
T1De text T EX, 256 simboluri (Cork1, DC-EC)
OML Cursivul matematic T EX
OMS Simboluri matematice T EX
OMX Simboluri matematice T EX mari
UNecunoscut˘ a (“Unknown”)
LxxLocal˘ a
Tabelul B.3. Familii de fonturi “Computer modern”
cmr Computer Modern Roman
cmss Computer Modern Sans
cmtt Computer Modern Typewriter
cmm Computer Modern Math Italic
cmsy Computer Modern Math Symbols
cmex Computer Modern Math Extensions
Tabelul B.4. Seriile cele mai frecvente de fonturi
mNormal˘ a (“Medium”)
bAldin˘ a (“Bold”)
bxAldin˘ a ˆ ınl˘ argit˘ a (“Bold extended”)
sbSemialdin˘ a (“Semi-bold”)
cCondensat˘ a (“Condensed”)
1Cork: ora ,s ˆ ın Irlanda unde, ˆ ın 1990, la conferin ,ta utilizatorilor T EX a fost accep-
tat˘ a (validat˘ a) codiﬁcarea T1. Tabela cod T1con,tine,si literele cu diacritice.

139
Tabelul B.5. Schimbarea caracteristicilor fontului
Instruct ¸iune Caracteristic˘ a
\textrm{..} sau\rmfamily Familie
\textsf{..} sau\sffamily Familie
\texttt{..} sau\ttfamily Familie
\textmd{..} sau\mdseries Serie
\textbf{..} sau\bfseries Serie
\textup{..} sau\upshape Form˘ a
\textit{..} sau\itshape Form˘ a
\textsl{..} sau\slshape Form˘ a
\textsc{..} sau\scshape Form ˘a
\tiny M˘ arime
\scriptsize M˘ arime
\footnotesize M˘ arime
\small M˘ arime
\normalsize M˘ arime
\large M˘ arime
\Large M˘ arime
\LARGE M˘ arime
\huge M˘ arime
\HugeM˘ arime
Tabelul B.6. Schimbarea fonturilor ˆ ın L ATEX 2.09
\rm Normal font (roman)
\bf Boldface font
\it Italic font
\sl Slanted font
\sf Sans serif font
\sc Caps and Small Caps font
\tt Teletype (typewriter) font

140 Anexa B. Caracteristicile fonturilor ˆ ın NFSS2
Tabelul B.7. Relat ¸ii ˆ ıntre unele unit ¸˘ at ¸i T EX
1 cm =3600
127bp≈ 28.3464567 bp
1 cm =2787213
1257808cc≈ 2.2159288 cc
1 cm =8361639
314452dd≈ 26.5911459 dd
1 cm =50
127in≈ 0.3937008 in
1 cm = 10 mm
1 cm =2409
1016pc≈ 2.3710630 pc
1 cm =7227
254pt≈ 28.4527559 pt
1 cm =236814336
127sp≈1864679 .8110236 sp
1 pt =800
803bp≈ 0.9962640 bp
1 pt =1157
14856cc≈ 0.0778810 cc
1 pt =254
7227cm≈ 0.0351460 cm
1 pt =1157
1238dd≈ 0.9345719 dd
1 pt =100
7227in≈ 0.0138370 in
1 pt =2540
7227mm ≈0.3514598 mm
1 pt =1
12pc≈ 0.0833333 pc
1 pt = 65536 sp

Anexa C
Lista simbolurilor
matematice
C.1 Simboluri matematice LATEX
In urm˘ atoarele tabele sunt indicate toate simbolurile ce pot ﬁ
ˆ ıntrebuin ,tate de c˘ atre L ATEX ˆ ın contextul matematic.
ˆIn LATEX, comparativ cu T EX-ul de baz˘ a, exist˘ a un font suplimen-
tar. Pentru utilizarea lui ˆ ın L ATEX 2εtrebuie ˆ ınc˘ arcat macro-pachetul
latexsym :
\usepackage{latexsym}
(ˆ ın L ATEX 2.09 acest font este preˆ ınc˘ arcat.)
Accente matematice
\hat a ˆa \check a ˇa
\tilde a ˜a \acute a ´a
\grave a `a \dot a ˙a
\ddot a ¨a \breve a ˘a
\bar a ¯a \vec a /vector a

142 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
Litere grece ,sti majuscule
Γ\Gamma Ξ\Xi Φ\Phi
∆\Delta Π\Pi Ψ\Psi
Θ\Theta Σ\Sigma Ω\Omega
Λ\Lambda Υ\Upsilon
Litere grece ,sti minuscule
α\alpha ι\iota /rho1\varrho
β\beta κ\kappa σ\sigma
γ\gamma λ\lambda ς\varsigma
δ\delta µ\mu τ\tau
/epsilon1\epsilon ν\nu υ\upsilon
ε\varepsilon ξ\xi φ\phi
ζ\zeta oo ϕ\varphi
η\eta π\pi χ\chi
θ\theta /pi1\varpi ψ\psi
ϑ\vartheta ρ\rho ω\omega
Diferite simboluri speciale
ℵ\aleph /prime\prime ∀\forall
~\hbar ∅\emptyset ∃\exists
ı\imath ∇\nabla ¬\neg
\jmath√\surd /flat\flat
/lscript\ell /latticetop\top /natural\natural
℘\wp ⊥\bot /sharp\sharp
/Rfractur\Re /bardbl\| ♣\clubsuit
/Ifractur\Im \\angle ♦\diamondsuit
∂\partial /triangle\triangle ♥\heartsuit
∞\infty \\backslash ♠\spadesuit
0\mho 2\Box 3\Diamond
Simboluri de m˘ arime variabil˘ a
P\sumT\bigcapJ\bigodotQ\prodS\bigcupN\bigotimes`\coprodF\bigsqcupL\bigoplusR
\intW\bigveeU\biguplusH
\ointV\bigwedge

C.1. Simboluri matematice L ATEX 143
Simboluri pentru opera ,tii binare
++ −-
±\pm ∩\cap ∨\vee
∓\mp ∪\cup ∧\wedge
\\setminus /unionmulti\uplus ⊕\oplus
·\cdot /intersectionsq\sqcap /circleminus\ominus
×\times /unionsq\sqcup ⊗\otimes
∗\ast /triangleleft\triangleleft /circledivide\oslash
⋆\star ⊿\triangleright ⊙\odot
/diamondmath\diamond ≀\wr †\dagger
◦\circ /circlecopyrt\bigcirc ‡\ddagger
•\bullet /triangle\bigtriangleup /coproduct\amalg
÷\div /triangleinv\bigtriangledown
Simboluri rela ,tionale
<< >> ==
≤\leq ≥\geq ≡\equiv
≺\prec /follows\succ ∼\sim
/precedesequal\preceq /followsequal\succeq /similarequal\simeq
/lessmuch\ll /greatermuch\gg /equivasymptotic\asymp
⊂\subset ⊃\supset ≈\approx
⊆\subseteq ⊇\supseteq ∼=\cong
/subsetsqequal\sqsubseteq /supersetsqequal\sqsupseteq ⊿ /triangleleft\bowtie
∈\in /owner\ni 1\Join
/turnstileleft\vdash /turnstileright\dashv |=\models
/slurbelow\smile |\mid.=\doteq
/slurabove\frown /bardbl\parallel ⊥\perp
∝\propto
Simboluri pentru nega ,tii,si complement˘ ari
/negationslash<\not< /negationslash>\not> /negationslash=\not=
/negationslash≤\not\leq /negationslash≥\not\geq /negationslash≡\not\equiv
/negationslash≺\not\prec /negationslash/follows\not\succ /negationslash∼\not\sim
/negationslash/precedesequal\not\preceq /negationslash/followsequal\not\succeq /negationslash/similarequal\not\simeq
/negationslash⊂\not\subset /negationslash⊃\not\supset /negationslash≈\not\approx
/negationslash⊆\not\subseteq /negationslash⊇\not\supseteq /negationslash∼=\not\cong
/negationslash/subsetsqequal\not\sqsubseteq /negationslash/supersetsqequal\not\sqsupseteq /negationslash/equivasymptotic\not\asymp

144 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
S˘ age,ti
←\leftarrow ←−\longleftarrow ↑\uparrow
⇐\Leftarrow ⇐=\Longleftarrow ⇑\Uparrow
→\rightarrow −→\longrightarrow ↓\downarrow
⇒\Rightarrow =⇒\Longrightarrow ⇓\Downarrow
↔\leftrightarrow ←→\longleftrightarrow /arrowbothv\updownarrow
⇔\Leftrightarrow ⇐⇒\Longleftrightarrow /arrowdblbothv\Updownarrow
/mapsto→\mapsto /mapsto−→\longmapsto /arrownortheast\nearrow
←/arrowhookright\hookleftarrow /arrowhookleft→\hookrightarrow /arrowsoutheast\searrow
/arrowlefttophalf\leftharpoonup /arrowrighttophalf\rightharpoonup /arrowsouthwest\swarrow
/arrowleftbothalf\leftharpoondown /arrowrightbothalf\rightharpoondown /arrownorthwest\nwarrow
\rightleftharpoons ®\leftrightharpoons ;\leadsto
Paranteze stˆ anga
(( [[ {\{
[\lbrack ⌊\lfloor ⌈\lceil
{\lbrace /angbracketleft\langle
Paranteze dreapta
)) ]] }\}
]\rbrack ⌋\rfloor ⌉\rceil
}\rbrace /angbracketright\rangle
Unele simboluri se pot reprezenta prin mai multe instruc ,tiuni:
Sinonime
/negationslash=\nesau\neq \not=
≤\le \leq
≥\ge \geq
{\{ \lbrace
}\} \rbrace
→\to \rightarrow
←\gets \leftarrow
/owner\owns \ni
∧\land \wedge
∨\lor \vee
¬\lnot \neg
|\vert |
/bardbl\Vert \|

C.2. Simbolurile AMS 145
Urm˘ atoarele simboluri se folosesc ˆ ın regim de text obi ,snuit:
Simboluri nematematice suplimentare
†\dag §\S c/circlecopyrt\copyright
‡\ddag ¶\P £\pounds
C.2 Simbolurile AMS
AMS(Societatea American˘ a de Matematic˘ a) consider˘ a un set l˘ argit
de simboluri matematice. Pentru utilizarea lor trebuie ˆ ınc˘ arcat macro-
pachetul amssymb
\usepackage{amssymb}
iar ˆ ın L ATEX 2.09 stilul AMSSYMBO.STY :
\documentstyle[…,amssymbo,…] {…}
ˆIn versiunile mai vechi ale ﬁ ,sierelor de stil, fonturile matematice AMS
pot ﬁ intˆ alnite ,si ˆ ın grupele msam… ,msbm… , precum ,si (mai rar) ˆ ın
msxm… ,msym… .ˆIn cazul utiliz˘ arii ultimelor dou˘ a grupe, ﬁ ,sierul de
stil trebuie modiﬁcat.
ˆIn edi ,tia 1995 a fonturilor AMS au fost excluse simbolurile \thorn
,si\napprox .
¡\boxdot ¢\boxplus £\boxtimes
¤\square ¥\blacksquare ¦\centerdot
©\circlearrowright ¨\blacklozenge §\lozenge
ă\circlearrowleft \rightleftharpoons ¯\boxminus
®\leftrightharpoons °\Vdash ±\Vvdash
´\twoheadleftarrow ³\twoheadrightarrow ²\vDash
µ\leftleftarrows ¶\rightrightarrows ·\upuparrows

146 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
¸\downdownarrows ¹\upharpoonright ¹\restriction
ș\downharpoonright »\upharpoonleft Á\Lsh
½\rightarrowtail ¾\leftarrowtail $\circeq
À\rightleftarrows ¼\downharpoonleft Â\Rsh
Ã\rightsquigarrow +\Doteq &\gtrsim
#\looparrowright ¿\leftrightarrows %\succsim
"\looparrowleft '\gtrapprox (\multimap
)\therefore *\because +\doteqdot
,\triangleq s\thicksim -\precsim
.\lesssim /\lessapprox 0\eqslantless
1\eqslantgtr 2\curlyeqprec 3\curlyeqsucc
4\preccurlyeq 5\leqq 6\leqslant
7\lessgtr :\risingdotseq 8\backprime
;\fallingdotseq <\succcurlyeq =\geqq
>\geqslant ?\gtrless <\sqsubset
C\vartriangleleft B\vartriangleright =\sqsupset
D\trianglerighteq E\trianglelefteq F\bigstar
I\blacktriangleright H\blacktriangledown G\between
J\blacktriangleleft M\vartriangle P\eqcirc
O\triangledown N\blacktriangle Q\lesseqgtr
R\gtreqless S\lesseqqgtr T\gtreqqless
V\Rrightarrow W\Lleftarrow Y\veebar
Z\barwedge [\doublebarwedge \\angle
]\measuredangle ^\sphericalangle _\varpropto
`\smallsmile a\smallfrown b\Subset
c\Supset d\Cup d\doublecup
i\rightthreetimes e\doublecap f\curlywedge
g\curlyvee h\leftthreetimes e\Cap
j\subseteqq k\supseteqq l\bumpeq
m\Bumpeq n\lll n\llless
o\ggg o\gggtr s\circledS

C.2. Simbolurile AMS 147
t\pitchfork u\dotplus v\backsim
w\backsimeq {\complement |\intercal
}\circledcirc ~\circledast Ä\circleddash
\lvertneqq \gvertneqq \nleq
\ngeq \nless \ngtr
\nprec \nsucc \lneqq
\gneqq
\nleqslant \ngeqslant
\lneq
\gneq \npreceq
\nsucceq \precnsim \succnsim
\lnsim \gnsim \nleqq
\ngeqq \precneqq \succneqq
\precnapprox \succnapprox \lnapprox
\gnapprox \nsim -\nmid
\varsubsetneq !\varsupsetneq "\nsubseteqq
#\nsupseteqq $\subsetneqq %\supsetneqq
&\varsubsetneqq '\varsupsetneqq (\subsetneq
)\supsetneq *\nsubseteq +\nsupseteq
,\nparallel 4\ntrianglerighteq .\nshortmid
/\nshortparallel 0\nvdash 1\nVdash
2\nvDash 7\ntriangleright 5\ntrianglelefteq
6\ntriangleleft 3\nVDash 8\nleftarrow
9\nrightarrow :\nLeftarrow ;\nRightarrow
<\nLeftrightarrow ?\varnothing >\divideontimes
=\nleftrightarrow @\nexists 0\mho
z\digamma {\varkappa \backepsilon
i\beth j\gimel k\daleth
l\lessdot m\gtrdot n\ltimes
o\rtimes p\shortmid q\shortparallel
r\smallsetminus t\thickapprox u\approxeq
v\succapprox x\curvearrowleft w\precapprox

148 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
y\curvearrowright }\hslash ~\hbar
p\ulcorner q\urcorner x\llcorner
y\lrcorner !\leftrightsquigarrow
Urm˘ atoarele simboluri AMS se folosesc ˆ ın regim de text obi ,snuit.
Simboluri AMS nematematice
U\yen X\checkmark
r\circledR z\maltese

Anexa D
Exemple de culegere a
formulelor matematice
Exemplul D.1
lim
x→0x2= 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$
limx→0x2= 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $
Exemplul D.2
Fn=Fn−1+Fn−2 n≥2$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
\qquad n \ge 2
$$
Exemplul D.3
Comparat ¸iZZ
Ddx dy cuZ Z
Ddxdy$$\textrm{Compara"ti}
\int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
\int\int_{D} dx dy
$$

150 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.4
R1
0f(x)dx
dx dy =r dr dφ
x dy/dxRx
1dt
t$\int_0^1 f(x)\,dx$ \\
$dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\
$x\,dy/dx$
$\int_1^x\frac{dt}{t}$
Exemplul D.5
√
2x√logx
O¡
1/√n¢
[ 0,1)
logn(log log n)2
x2/2 n/logn
Γ2+ ∆2
Rijkl
Zx
0Zy
0dF(u, v)$\sqrt{2}\,x \qquad
\sqrt{\,\log x}$ \\
$O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
[\,0,1) $ \\
$\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
$x^2\!/2 \qquad
n/\!\log n $ \\
$\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
$R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
Exemplul D.6
a1, a2, . . . , a n $a_1, a_2,\ldots,\allowbreak a_n$
Exemplul D.7
lnx, unde x >0$$
\ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
Exemplul D.8
ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$

151
Exemplul D.9
sinx
amod b
x≡a(mod b)$$\sin x$$
$$a \bmod b$$
$$x\equiv a \pmod{b}$$
Exemplul D.10
tgx
tgx% In preambul
\def\tg{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
%…
$$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
Exemplul D.11
lim
x→0sinx
x= 1$$
\lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
$$
Exemplul D.12
x2
1 x2
1 xijkl xij
e−αta3
ij 1×2
1 1×2
1$x_1^2$ \qquad $x^2_1$ \qquad
$x_i{}^{jk}{}_l$\qquad $x_{i_j}$\\
$e^{-\alpha t} \qquad
a^{3}_{ij}$ \qquad $_{1}x_{1}^{2}$
\qquad${}_{1}x_{1}^{2}$
x2222
ikmn$$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$

152 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.13
Z1
0x2dxnX
i=0xn
nX
i=1Zπ
2
0Z+∞
−∞+∞Z
−∞$$\int_{0}^{1}x^{2} dx\qquad
\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
$$
\sum_{i=1}^{n} \qquad
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
\int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
\int\limits_{-\infty}^{+\infty}
$$
Exemplul D.14
√x3√
2p
x2+y2
y=s
1 +r
1 +q
1 +√
1 +x$\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}\qquad
\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$
$$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}$$
Exemplul D.15
√g+√m+√
l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$
p
g+p
m+p
l$\sqrt{\mathstrut g}+
\sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
Exemplul D.16
11
2×2
k+ 11/2
3
4
7
8=6
7$$1\frac{1}{2} \qquad
\frac{x^{2}}{k+1} \qquad 1/2$$
$$\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}}
= \frac{6}{7}$$

153
Exemplul D.17
x2
k+ 1×2
k+1 x1/2$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x^{1/2}
$$
Exemplul D.18
a+1
b+1
c+1
d$$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c +
\frac{1}{d}}}$$
Exemplul D.19
a+1
b+1
c+1
d
a+1
b+1
c+1
d$$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
%
$$a+\frac{\displaystyle
\mathstrut 1\hfill}{\displaystyle b+
\frac{\displaystyle \mathstrut 1
\hfill} {\displaystyle c+
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
Exemplul D.20
d2y
dx2∂f(x,y)
∂x$\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad
\frac{\partial f(x,y)}{\partial x}$

154 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.21
∀x∈R : x2≥0 (D.1)\begin{equation}
\forall x \in \mathrm{R}:\qquad
x^{2} \geq 0 \end{equation}
x2≥0,pentru orice x∈R (D.2)\begin{equation}
x^{2} \geq 0, \
\textrm{pentru orice } x \in
\mathrm{R}
\end{equation}
Exemplul D.22
x1, . . . , x n x1+···+xn$$
x_{1},\ldots,x_{n} \qquad
x_{1}+\cdots+x_{n}
$$
Exemplul D.23
a+ 1
bÁc+ 1
d$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
Exemplul D.24
Cuvˆ antul T EX se pronunt ¸˘ a
τ/epsilon1χ.
100 m2
I♥NY (I Love New York).Cuv\^antul \TeX\ se pronun"t"a
ca $\tau\epsilon\chi$.\\[6pt]
100~m$^{2}$\\[6pt]
I$\heartsuit$NY
(I Love New York).

155
Exemplul D.25
x¯¯y x¯¯y x¯¯y
x¯¯¯y x¯¯¯y x¯¯¯y
x¯¯¯¯y x¯¯¯¯y x¯¯¯¯y
x¯¯¯¯¯y x¯¯¯¯¯y x¯¯¯¯¯y$$\begin{array}{ccc}
x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]
x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]
x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]
x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y
\end{array}$$
Exemplul D.26
1 +µ1
1−x2¶3$$
1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
\right) ^3
$$
Exemplul D.27
a+ 1
bÁc+ 1
d$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
Exemplul D.28
³
(x+ 1)( x−1)´2$$
\Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
Exemplul D.29
/vector a ı
bab dabcd^efghijkl$$\vec a \qquad \imath$$
$$\widehat{ab} \qquad
\widehat{abcd} \qquad
\widetilde{efghijkl}$$

156 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.30
y/primey/primey/prime/prime$y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$
Exemplul D.31
y=x2y/prime= 2x y/prime/prime= 2$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
$$
Exemplul D.32
µn
k¶x
y+ 2$${n\choose k} \qquad
{x\atop y+2}$$
a
b$${a\over b}$$ ,
a
b$$\frac{a}{b}$$
Aa/prime
→B$$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
Exemplul D.33
x2+ 1 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
x2+ 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
Exemplul D.34
z}|{
a+b+c|{z}+d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$

157
a+24z}|{
b+···+y+z| {z }
26$$ \underbrace{a+\overbrace{b+
\cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
Exemplul D.35
3z}|{
a+b+c+d|{z}
4+e
3z}|{
a+b+c+d|{z}
4+e$$
\mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
\limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}$$
%
$$
\stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e} $$
Exemplul D.36
a+b+c uv 27
a+b u +v 13
a 3u+v2.97$$ \begin{array}{clr}
a+b+c & uv & 27 \\
a+b & u+v & 13 \\
a & 3u+v & 2.97
\end{array} $$
Exemplul D.37
x=a
b
c
x=a
b
c$$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
\end{array}$$
%
$$x = \begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
\end{array}$$
Exemplul D.38
a, . . . , z ¸ sia+···+z, $a,\ldots,z$ "si $a+\cdots+z$ ,

158 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.39
¯¯¯¯x11x12
x21x22¯¯¯¯$$ \left|
\begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
Exemplul D.40
|x|=½
−x,dac˘ a x <0;
x,altfel.$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
-x, & \textrm{dac"a $x<0$;}\\
x, & \textrm{altfel.}
\end{array} \right. $$
Exemplul D.41
0
B@a11··· a1n
………
am1···amn1
CA$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
\vdots & \ddots & \vdots \\
a_{m1} & \cdots & a_{mn}
\end{array} \right) $$
Exemplul D.42
ε >0 (D.3)
. . . Folosim condit ¸ia (D.3). . .\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{equ:eps_0}
\end{equation}
% …
Folosim condi"tia~%
(\ref{equ:eps_0})\dots
Exemplul D.43
x−y= 1 (D.4)
x+y= 1 (D.5)\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{equ:x-y} \\
x+y & = & 1 \label{equ:x+y}
\end{eqnarray}

159
Exemplul D.44
sinx=x−x3
3!+x5
5!−
−x7
7!+··· (D.6)
\begin{eqnarray}
\sinx&=&x-\frac{x^{3}}{3!}+\frac{x^{5}}{5!}-\nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!}+\cdots\label{equ:sin:row}
\end{eqnarray}
Exemplul D.45
cosx= 1−x2
2!+
+x4
4!−x6
6!+··· (D.7)
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} –
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}
Exemplul D.46
Teorema 2 Pentru orice x,
sin2x+ cos2x= 1
.
. . .
Din Teorema 2 rezult˘ a . . .\begin{theorem}\label{th:sin2+cos2}
Pentru orice $x$,
$$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$.
\end{theorem}
% …
Din Teorema~\ref{th:sin2+cos2}
rezult"a \dots

160 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.47
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3
µa
b¶ ¿n
kÀ 1
2
3
4\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%…
$$
{a \legendre b} \qquad
{n\euler k} \qquad
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
Exemplul D.48
µ∂2
∂x2+∂2
∂y2¶¯¯ϕ(x+iy)¯¯2= 0$$\biggl({\partial^2\over\partial
x^2}+{\partial^2\over\partial y^2}
\biggr)\bigl|\varphi(x+iy)\bigr|^2=0
$$
Exemplul D.49
f(x) = cos x(D.8)
f/prime(x) = −sinx(D.9)Zx
0f(y)dy= sin x(D.10)\begin{eqnarray}
f(x) & = & \cos x \\
f’(x) & = & -\sin x \\
\int_{0}^{x}f(y)dy&=&\sin x
\end{eqnarray}
Exemplul D.50
ˆIn exemplul este prezentat setul complet al m˘ arimilor semnului radical.
vuuuut1 +vuuut1 +vuut
1 +s
1 +r
1 +q
1 +√
1 +x=? (D.11)

161
\begin{equation}
\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}}}} = ?\label{equ:rrr1}
\end{equation}
Exemplul D.51
Y
j≥0µX
k≥0ajkzk¶
=X
n≥0znÃX
k0,k1,…≥0
k0+k1+···=na0k0a1k1. . .!
$$
\prod_{j\ge0}\biggl( \sum_{k\ge0}a_{jk}z^k\biggr)
=\sum_{n\ge0}z^n\,\Biggl(\sum_
{\scriptstyle k_0,k_1, \ldots\ge0\atop
\scriptstyle k_0+k_1+\cdots=n}
a_{0k_0}a_{1k_1}\ldots\,\Biggr)
$$
Exemplul D.52
0
@a¯¯¯¯w x
y z¯¯¯¯c
d e f1
A$$\left(\begin{array}{ccc}
a & \left|\begin{array}{cc} w & x\\
y & z \end{array}\right| & c\\
d & e & f \end{array}\right) $$
Exemplul D.53
µZ∞
−∞e−x2dx¶2
=Z∞
−∞Z∞
−∞e−(x2+y2)dx dy
=Z2π
0Z∞
0e−r2r dr dθ
=Z2π
0µ
−e−r2
2¯¯¯¯r=∞
r=0¶
dθ
=π (D.12)
\begin{eqnarray}
\biggl(\int_{-\infty} ^\infty e^{-x^2}\,dx\biggr)^2

162 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
& =& \int_{-\infty}^\infty \int_{-\infty}^\infty
e^{-(x^2+y^2)}\,dx\,dy \nonumber \\
& =& \int_0^{2\pi}\int_0^\infty
e^{-r^2}r\,dr\,d\theta \nonumber \\
& =& \int_0^{2\pi}\biggl(-{e^{-r^2}\over2}
\bigg|_{r=0}^{r=\infty}\,\biggr)\,d\theta \nonumber \\
& =& \pi
\end{eqnarray}

Anexa E
Exemple de editare a
textului obi ,snuit
Exemplul E.1
Un document mic.
1EX001.TEX :
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
\end{document}
Exemplul E.2
TEX, LATEX ˆ a
x normal ¸ si xˆ ın matematic˘ a.
æ Æ\TeX, \LaTeX{} \^a
x normal "si $x$ \^in
matematic"a.
\ae{} \AE

164 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.3
Textul normal. Textul ˆ ın
caractere aldine. Textul
normal.
Acoladele separate: } { {
Bara separat˘ a: \Textul normal.
{\bfseries Textul \^in caractere
aldine.} Textul normal.
Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separat"a: $\backslash$
Exemplul E.4
$ ˆ ınseamn˘ a matematic˘ a: xi.\$ \^inseamn"a matematic"a:
$x_i$.
Exemplul E.5
Dac˘ a trebuie imitat˘ a o linie
lung˘ a, putem s˘ a utiliz˘ am sem-
nul%la sfˆ ar¸ situl liniilor.Dac"a trebuie imitat"a o li%
nie lung"a, pu%
tem s"a utiliz"am
semnul \% la
sf\^ar"situl liniilor.
Exemplul E.6
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, …]{article}
% –––––––Preambulul–––––––––
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg"atit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile

165
%…
%––––– Corpul documentului––––––-
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg"atire a documentului
"stiin"tific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%… textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%… textul sectiunii
%… alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%… textul anexei
%… alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%… referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului
Exemplul E.7
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.
Nu exist˘ a ﬁ¸ sierul ex001.aux .
Avertizare L ATEX: referint ¸a de la pagina 1 nu este deﬁnit˘ a.
Avertizare L ATEX: referint ¸ele actuale ar putea ﬁ schimbate.
Lansat ¸i translatarea ˆ ınc˘ a o dat˘ a, pentru a obt ¸ine referint ¸ele corecte.

166 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.8
TEX-ul efectueaz˘ a spat ¸ie-
rea ¸ si ˆ ımp˘ artirea paragrafe-
lor ˆ ın rˆ anduri separate.
Un rˆ and gol marcheaz˘ a
un paragraf nou.\TeX{}-ul efectueaz"a
spa"tierea
"si \^imp"artirea
paragrafelor \^in
r\^anduri separate.
Un r\^and gol
marcheaz"a un
paragraf nou.
Exemplul E.9
Atent ¸ie la spat ¸iile de du-
p˘ a unele semne de punctua-
t ¸ie.L˘ asat ¸i (m˘ acar) un spat ¸iu
dup˘ a puncte ¸ si virgule. L˘ a-
sat ¸i un spat ¸iu dup˘ a puncte ¸ si
virgule.Aten"tie la spa"tiile de
dup"a unele semne de
punctua"tie.L"asa"ti
(m"acar) un spa"tiu dup"a
puncte "si virgule.
L"asa"ti un spa"tiu
dup"a puncte "si virgule.
Exemplul E.10
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
Exemplul E.11
x−y.ˆIntr-un. 5–10 pic˘ aturi
de ap˘ a. Tel. 73–73–73. O cra-
tim˘ a—ca aceasta. O cratim˘ a
– ca aceasta.$x-y$. \^Intr-un.
5–10 pic"aturi de ap"a.
Tel. 73–73–73.
O cratim"a–ca aceasta.
O cratim"a – ca aceasta.

167
Exemplul E.12
Comparat ¸i trei puncte… cu
punctele de suspensie. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Compara"ti trei puncte… cu
punctele de suspensie\dots \\
\strut\dotfill\strut
Exemplul E.13
300 DPI, sec. 1, Prof. Smith,
300 km.300~DPI, sec.~\ref{sec:intro},
Prof.~Smith, 300~km.
Exemplul E.14
I. Ionescu ¸ s.a. au scris un ar-
ticol interesant.
. . . etc. nu sunt aici.
. . . etc. nu sunt aici.I.~Ionescu "s.a.\ au scris un
articol interesant.
\dots etc. nu sunt aici. \\
\dots etc.\ nu sunt aici.
Exemplul E.15
TEX¸ si L ATEX.
TEX ¸ si L ATEX.
TEX ¸ si L ATEX.\TeX "si \LaTeX.
\TeX\ "si \LaTeX.
\TeX{} "si \LaTeX.
Exemplul E.16
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ˆ ıntreab˘ a
el.
“ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ˆ ıntreab˘ a
el.‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’,
\^intreab"a el.\\
‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’,
\^intreab"a el.
Exemplul E.17
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.

168 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.18
Alinierea la stˆ anga sau
flushleft
Centrarea sau
center
Alinierea la dreapta sau
flushright
\begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga
Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft}
\end{flushleft}
\begin{center} % Pentru centrarea textului
Centrarea sau\\ {\ttfamily center}
\end{center}
\begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta
Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright}
\end{flushright}
Exemplul E.19
A B C
\strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut

169
Exemplul E.20
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un ci-
tat scurt. El con-
st˘ a dintr-un sin-
gur paragraf de
text. Primul rˆ and
din paragraf nu se
aliniaz˘ a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quote}
Acesta este un citat scurt.
El const"a dintr-un singur
paragraf de text. Primul
r\^and din paragraf nu se
aliniaz"a.
\end{quote}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
Exemplul E.21
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un
citat mai lung. El
const˘ a din dou˘ a
paragrafe de text.
ˆInceputul ﬁe-
c˘ arui paragraf es-
te indicat de o ali-
niere suplimenta-
r˘ a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quotation}
Acesta este un citat mai lung.
El const"a din dou"a
paragrafe de text.
\^Inceputul fiec"arui
paragraf este indicat de o
aliniere suplimentar"a.
\end{quotation}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.

170 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.22
A fost odat˘ a ca-n pove¸ sti,
A fost ca niciodat˘ a,
Din rude mari ˆ ımp˘ ar˘ ate¸ sti,
O prea frumoas˘ a fat˘ a.
S ¸i era una la p˘ arint ¸i
S ¸i mˆ andr˘ a-n toate cele,
Cum e Fecioara ˆ ıntre sﬁnt ¸i
S ¸i luna ˆ ıntre stele.
M. Eminescu\begin{verse}
A fost odat"a
ca-n pove"sti,\\
A fost ca
niciodat"a,\\
Din rude mari
\^imp"a%
r"ate"sti,\\
O prea frumoas"a
fat"a.
"Si era una la
p"arin"ti\\
"Si m\^andr"a-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
\^intre sfin"ti\\
"Si luna
\^intre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
Exemplul E.23
•Primul punct este . . .
•Al doilea punct este . . .
. . .
•Aln-lea punct este . . .\begin{itemize}
\item Primul punct este \dots
\item Al doilea punct este \dots
%…
\item Al $n$-lea punct este \dots
\end{itemize}

171
Exemplul E.24
itemize Este o list˘ a simpl˘ a.
enumerate Este o list˘ a nu-
merotat˘ a.
description Este o list˘ a ca
aceasta.\begin{description}
\item[itemize] Este o list"a
simpl"a.
\item[enumerate] Este o
list"a numerotat"a.
\item[description] Este
o list"a ca aceasta.
\end{description}
Exemplul E.25
a. Acesta este primul
punct al listei numero-
tate.
b. Al doilea punct al listei.\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
%…
\begin{enumerate}
\item Acesta este primul punct
al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Exemplul E.26
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.\begin{verbatim}
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
\end{verbatim}

172 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.27
Instruct ¸iunea \TeX realizeaz˘ a
emblema T EX-ului.
\verb*|un text| formeaz˘ a
un/visiblespacetext .Instruc"tiunea \verb|\TeX|
realizeaz"a
emblema \TeX-ului.
\verb+\verb*|un text|+
formeaz"a
\verb*|un text|.
Exemplul E.28
\begin {thebibliography }{9}
\addcontentsline {toc}{chapter }{\bibname }
\label {loc:biblio }
\item[\strut] {\footnotesize
Referint ¸ele sunt listate ^ ın ordinea important ¸ei: \cite {ll:latex }
este strict necesar˘ a, ^ ın timp ce
\cite{dk:metafont }nu este destinat˘ a utilizatorului obi¸ snuit. }
\bibitem {ll:latex }Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edit ¸ia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Edit ¸ia 1986 se refer˘ a la \latex {}2.09.}
\bibitem {gms:companion }Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex {}Companion }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Exist˘ a ¸ si ^ ın limba german˘ a, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’. }
\bibitem {pa:utilizare }Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex {}Ghid de utilizare }\\
Editura Tehnic˘ a, Bucure¸ sti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex {}~2.09,
^ ın limba rom^ an˘ a. }
\bibitem {ms:amstex }Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex }\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferent ¸ele dintre

173
\amstex {}¸ si \amslatex {}sunt prezentate ^ ın
pachetul \amslatex {}.}
\bibitem {dk:tex }Donald E.~Knuth\\
{\scshape The \tex book }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\
{\footnotesize Edit ¸ia 1991 este rev˘ azut˘ a pentru
versiunea mai nou˘ a \tex {}3.}
\bibitem {dk:metafont }Donald E.~Knuth\\
{\scshape The METAFONTbook }\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru
\tex{}.}
{\footnotesize Descrie crearea
fonturilor pentru \tex {}.}
\label {loc:endbiblio }
\end{thebibliography }
Dac˘ a bibliograﬁa arat˘ a ca mai sus, instruc ,tiunea \cite{dk:tex}
aﬁ,seaz˘ a [5].
Exemplul E.29
vezi [5, p. 280] vezi~\cite[p. 280]{dk:tex}
Exemplul E.30
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut
Exemplul E.31
Text o cutie text Text\makebox[1.1in][r]{o cutie} text

174 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.32
Un text cu o cutie ,
o alt˘ a cutie ,
¸ si o cutie ˆ ın chenar, o alt˘ a
cutie ˆ ın chenar , ¸ si o
Cutie cu paragrafe
ce poate cont ¸ine chiar ¸ si
paragrafe
ﬁind tratat˘ a ca o singur˘ a
liter˘ a.Un text cu \makebox[2cm]{o cutie},o
alt"a \makebox[3cm][l]{cutie},
"si o \fbox{cutie} \^in chenar, o
alt"a \framebox[3cm]{cutie \^in
chenar}, "si o \fbox{\parbox[t]%
{4cm}{Cutie cu paragrafe
ce poate con"tine chiar "si
paragrafe}} fiind tratat"a
ca o singur"a liter"a.
Exemplul E.33
Minipaginile pot con-
t ¸ine noteade subsol.
Aproape ˆ ın toate ex-
emplele din aceast˘ a carte
sunt folosite minipaginile.
aO not˘ a de subsol.\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con"tine
note \footnote{O not"a de subsol.}
de subsol.
Aproape \^in toate exemplele din
aceast"a carte sunt folosite
minipaginile.
\end{minipage}
Exemplul E.34
Iat˘ a o alt˘ a minipagin˘ a.
Minipagina este \hbox ,
deci este tratat˘ a ca o sin-
gur˘ a liter˘ a.\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat"a o alt"a minipagin"a.
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
este tratat"a ca o singur"a
liter"a.
\end{minipage}

175
Exemplul E.35
Comparat ¸i aceast˘ a cutie cu
aceasta cutie . A doua cutie
cont ¸ine un strut – o rigl˘ a in-
vizibil˘ a.Compara"ti aceast"a \fbox
{cutie} cu aceasta \fbox{\rule
[-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. A doua
cutie con"tine un strut –
o rigl"a invizibil"a.
Exemplul E.36
Iat˘ a prima rigl˘ a , ¸ si a 2-a
rigl˘ a , ¸ si a 3-a rigl˘ a , ¸ si a 4-a
rigl˘ a .Iata prima rigl"a \rule{10pt}
{3pt}, "si a $2$-a rigl"a
\rule{3pt}{10pt}, "si a $3$-a
rigl"a \rule[4pt]{5pt}{5pt},
"si a $4$-a rigl"a
\rule[-4pt]{5pt}{5pt}.
Exemplul E.37
hahaha hahaha hahahahahaha%
\raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
Exemplul E.38
Figurile pot ﬁ marcate ¸ si apoi
referite ˆ ın mod obi¸ snuit.
Figura E.1. O ﬁgur˘ a cu text incorporat
. . . Vezi Fig. E.1 la pag. 175.
\begin{figure}[htb]
\begin{center}

176 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
\fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate "si apoi
referite \^in mod obi"snuit.}}
\caption{O figur"a cu text incorporat}%
\label{fig:no_picture_fig}
\end{center}
\end{figure}
… Vezi Fig.~\ref{fig:no_picture_fig}
la pag.~\pageref{fig:no_picture_fig}.
Exemplul E.39
v v m mHa-ha-ha!\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
\put(10,5){\framebox(20,5)%
{Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}
Exemplul E.40
un text
6
(2,3.5)\setlength{\unitlength}{5mm}
\begin{picture}(8,6)(0,0)
\put(2,3.5){un text}
\end{picture}

177
Exemplul E.41
un textun text
6
(2,2.1)\put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
\put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
[br]{un text}}
Exemplul E.42
un textun text
6
(2,2.1)?(2,3.8)
\put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
text}}
Exemplul E.43
-6
1 2 3 4 5 612345
0 xy
QQQQQQr
r
r
Prx=4.2 ¾ -∆x=3¾ –
∆y=−26
?5.3
1.2\thicklines
\put(1.2,5.3){\line(3,-2){4.2}}

178 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.44
Exemplu
de
pachetCe
este
aceasta?Cu
vˆ an
t
6
(1,2)6
(4,2)6
(7,2)\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
pachet}}
\put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
n\\t}}
Exemplul E.45
Exemplu
de
pachetCe
este
aceasta?Cu
vˆ a
n
t
6
(1,2)6
(4,2)6
(7,2)\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}
\put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
\strut este\\%
\strut aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]%
{\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
Exemplul E.46
&%'$~
(4,2) -\put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}

179
Exemplul E.47
'
&$
%$
– (4.1,2.3)- (4.1,4.55)
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
\put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
Exemplul E.48
£££££££££
r
A(0,0)bB(10,30)rC(50,30)\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
\put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
{$A_{(0,0)}$} }
\put(10,30){\circle{1}}
\put(10,31){\makebox(0,0)[b]
{$B_{(10,30)}$}}
\put(50,30){\circle*{1}}
\put(49,31){\makebox(0,0)[b]
{$C_{(50,30)}$}}
\end{picture}

180 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.49
±°²¯\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
\put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Exemplul E.50
-6
1 2 31234
0 xy
Scara este 1cm
-6
1 2 31234
0 xy
Scara este 0.5in
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}

181
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}%
{\makebox(0,0)[t] {\makeTick}}
\setcounter{CoordL}{#2}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]%
{\makeTick}}\zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%…
\begin{center} \unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
Exemplul E.51
Exemplu
de
pachet
6
(1,2)\put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}}

182 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.52
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
% …
\begin{center}
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
Exemplul E.53
program p(input, output);
varx,y: word;
begin
readln( x); readln( y);
writeln( x∗x+
y∗y
);
end.\begin{tabbing}
pr\=ogram p(input, output);\\
\>var $x$, $y$: word;\\
begin\\
\>readln($x$); readln($y$);\\
\>writeln\=(\=$x*x+$\\
\> \> \>$y*y$\\
\> \>);\\
end.
\end{tabbing}

183
Exemplul E.54
A
B
C
D
D
D
C
B
A
B
A
C\begin{tabbing}
MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill
A\\
\>B\\
\>\>C\+\+\+\\
D\\
D\\
D\-\\
C\-\\
B\\
\<A\\
B\\
\-\kill
A\\
\>\>C
\end{tabbing}
Exemplul E.55
n n2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125\begin{tabular}{rrr}
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
Exemplul E.56
nn2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
416 64
525 125\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}

184 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.57
nn2n3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
416 64
525 125\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 & 1 & 1 \\ \hline
2 & 4 & 8 \\ \hline
3 & 9 & 27 \\ \hline
4 & 16 & 64 \\ \hline
5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
Exemplul E.58
Tabelul E.1. Octet de eveniment.
Octet
Surs˘ a eveniment 0–1 2 3 4–7
Mouse Bu-
toaneDuble Coordonatele cur-
sorului de mouse
Tastatur˘ a cod-cheie nefolosit
Tip de eveni-
mentcod-
sca-
narenefolosit
Program (cˆ amp bitmap) Comand˘ a 1–4 octet ¸i de
informat ¸ie supli-
mentar˘ a: pointer,
longint, word,
integer, byte, sau
character
\begin{table}[ht]
\begin{center}
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs"a eveniment} & 0–1 & 2 & 3 & 4–7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\

185
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur"a & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand"a}
& 1–4 octe"ti de informa"tie suplimentar"a:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
Exemplul E.59
Tabelul E.2. Sisteme de procesare a textelor
Scribe VMS, UNIX
TEX VMS, UNIX
Sisteme de formatareaLATEX VMS, UNIX
troﬀ UNIX
WordStar MSDOS
Sisteme de procesarebWord Perfect MSDOS, Macintosh
MS Word MSDOS, Macintosh
MacWrite Macintosh
aToate sistemele listate se bazeaz˘ a pe comenzi
bToate sistemele listate se bazeaz˘ a pe meniuri
\begin{table}[htb]
\caption{Sisteme de procesare a textelor\strut}
\vspace{10pt}
\begin{center}
\begin{minipage}{302.49083pt}\noindent
\begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline
& Scribe & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& \TeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
Sisteme de formatare%

186 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe comenzi}%
& \LaTeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& troff & UNIX \\ \hline
& WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3}
Sisteme de procesare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe meniuri}%
& Word Perfect & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MS Word & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MacWrite & Macintosh \\ \hline
\end{tabular}
\end{minipage}
\end{center}
\end{table}
Exemplul E.60
0.3527778
25.4
1.0\begin{tabular}{|r@{.}l|}\hline
0&3527778 \\
25&4 \\
1&0 \\ \hline
\end{tabular}
Exemplul E.61
CARTE
despre
LATEX
Autorii\begin{titlepage}
\vspace*{5mm}
\vfill
\vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
\vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
\vfill
\end{titlepage}

187
Exemplul E.62
Acesta este textul ce precede lis-
ta.
B–I Acesta este pri-
mul element al lis-
tei. Se observ˘ a c˘ a
marginile din dreap-
ta ¸ si din stˆ anga au
aceea¸ si aliniere.
B–II Al doilea ele-
ment.\documentstyle…
%––Preambul––
% …
\newcounter{bean}
% …
\begin{document}
% …
Acesta este textul ce precede
lista.
\begin{list}{B–\Roman{bean}}%
{\usecounter{bean}
\setlength{\rightmargin}
{\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
al listei. Se observ"a c"a
marginile din dreapta "si din
st\^anga au aceea"si
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
Exemplul E.63
gnu . . .
gnu . . .
gnu%memorie pentru numele \toy
\newsavebox{\toy}
% In preambul – se repartizeaza
% …
% Memoreaza cutia
\savebox{\toy}[0.65in]{gnu}
% …
% Cutia este folosita de mai multe ori
\usebox{\toy}\dots\\
% …
\usebox{\toy}\dots\\
\vfill
\strut\hrulefill\strut\\

188 Anexa E. Exemple de editare a textului obi ,snuit
Exemplul E.64
gnugnu\unitlength5mm
\begin{picture}(8,4)(0,0)
% …
\savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% …
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% …
\end{picture}

Anexa F
Ob,tinerea sistemului L ATEX
F.1 CTAN ,siSimTel
Cel mai simplu mod de ob ,tinere a sistemului T EX este preluarea lui
din re ,teaua InterNet. ˆIn general se utilizeaz˘ a sistemul FTP(“ﬁle transfer
protocol”, protocolul de transmitere a ﬁ ,sierelor). Acesta lucreaz˘ a ˆ ın
modul dialog cu un calculator la distan ,t˘ a,si copiaz˘ a ﬁ ,sierele indicate.
Consulta ,ti speciali ,stii locali asupra procedurilor ,si regulamentului de
utilizare FTP, cˆ at ,si asupra altor sisteme ( GOPHER ,WWW, etc.).
ˆIn special trebuie clariﬁcat˘ a problema transfer˘ arii ﬁ ,sierelor ˆ ıntre sis-
temele de operare Unix1,si MS-DOS.
Comunitatea interna ,tional˘ a a utlizatorilor de T EX suport˘ a re ,teaua
numit˘ a CTAN (“Comprehensive T EX Archive Network”). CTAN are trei
servere centrale (vezi Tab. F.1).
Cele trei servere ale CTAN au structura ,si con ,tinutul identic. Fi ,sierul
CTAN:/tex-archive/graphics/mfpic/CTAN.MIRRORS2
con,tine o list˘ a de servere suplimentare (“mirrors”) ale CTAN.
1Unix este marca ˆ ınregistrat˘ a de AT&T Bell Laboratories.
2Spre deosebire de MS-DOS, ˆ ın Unix exist˘ a conven ,tia majuscule-minuscule:
aceea ,si liter˘ a minuscul˘ a difer˘ a de cea majuscul˘ a.

190 Anexa F. Ob ,tinerea sistemului L ATEX
Tabelul F.1. Serverele centrale ale ret ¸elei CTAN
T ¸ara Adresa ¸ si IP Server de po¸ st˘ a
(punctul InterNet)
Germania ftp.dante.de ftpmail@ftp.dante.de
(Heidelberg) 128.69.1.12
Anglia ftp.tex.ac.uk ftpmail@ftp.tex.ac.uk
134.151.44.19
SUA ftp.shsu.edu ftpmail@ftp.shsu.edu
192.92.115.10
Directorul T EX-ului ˆ ın toate aceste servere: /tex-archive
Sursa principal˘ a pentru AMS-TEX este serverul Societ˘ a ,tii Americane
de Matematic˘ a (vezi Tab. F.2). Con ,tinutul lui este par ,tial dublat ˆ ın
CTAN.
Tabelul F.2. Servere pentru AMS-TEX
T ¸ara Adresa Directorul
SUA e-math.ams.org /ams
CTAN /tex-archive/fonts/ams
Aceste servere, precum ,si celelalte noduri ale re ,telei InterNet, lu-
creaz˘ a sub Unix. Pentru u ,surin ,ta lucrului pe PC-uri, se recomand˘ a pre-
luarea unor programe utilitare. Cea mai bun˘ a colec ,tie general˘ a de pro-
grame pentru PC-uri se aﬂ˘ a ˆ ın arhivele SimTel .
Subre ,teaua SimTel este compus˘ a din arhiva central˘ a (care nu este
accesibil˘ a), copia principal˘ a din SUA ,si copii multiple ˆ ın lumea ˆ ıntreag˘ a
(vezi Tab. F.3 pentru cˆ ateva adrese europene). La data de 28 august
1995 ﬁ ,sierele SimTel au fost organizate ˆ ın cinci directoare: msdos/ ,nt/,
os2/,vendors/ ,win3/ . Orice director con ,tine liste ,si indici ˆ ımpacheta ,ti
sau neˆ ımpacheta ,ti (de exemplu, msdos/SIMLIST.ZIP ),si mai multe sub-
directoare tematice.

F.2. Conﬁgura ,tia L ATEX minimal˘ a 191
Tabelul F.3. Serverele selectate SimTel la 28 august 1995
T ¸ara Adresa ¸ si IP Directorul
(punctul InterNet)
Copia principal˘ a
SUA ftp.coast.net /SimTel
(Detroit, MI) 205.137.48.28
Copii secundare
Anglia ftp.demon.co.uk /pub/mirrors/simtel
158.152.1.44
Cehia pub.vse.cz /pub/simtel
146.102.16.9
Elvet ¸ia ftp.switch.ch /mirror/simtel
130.59.1.40
Frant ¸a ftp.ibp.fr /pub/pc/SimTel
132.227.60.2
Germania ftp.uni-mainz.de /pub/pc/mirrors/simtel
134.93.8.129
Italia cnuce-arch.cnr.it /pub/msdos/simtel
131.114.1.10
Polonia ftp.icm.edu.pl /pub/simtel
148.81.209.3
Slovacia ftp.uakom.sk /pub/SimTel
192.108.131.12
Slovenia ftp.arnes.si /software/SimTel
193.2.1.72
Suedia ftp.sunet.se /pub/pc/mirror/SimTel
130.238.127.3
F.2 Conﬁgura ,tia LATEX minimal˘ a
Minimum necesar la ˆ ınceput sub MS-DOS este sistemul emT EX. Din
serverul CTAN se copiaz˘ a directorul
/tex-archive/systems/msdos/emtex

192 Anexa F. Ob ,tinerea sistemului L ATEX
Acest director con ,tine ﬁ ,siere text, ﬁ ,siere ˆ ımpachetate ZIP,si bibliote-
cile fonturilor FLI(56 ﬁ ,siere, 16 Mb). Fi ,sierele text neˆ ımpachetate sunt
ˆ ın formatul Unix, dar arhiva FIRST.ZIP le con ,tine ˆ ın formatul MS-DOS.
Se copiaz˘ a FIRST.ZIP ˆ ın mod binar ,si se despacheteaz˘ a, ob ,tinˆ andu-se
instruc ,tiunele de instalare. Aceste sunt ˆ ın limbile englez˘ a ,si german˘ a.
emTEX lucreaz˘ a sub MS-DOS ,si OS /2. Implemet˘ ari pentru alte plat-
forme de calcul se g˘ asesc ˆ ın directorul CTAN:/tex-archive/systems .ˆIn
luna august 1995 el con ,tinea subdirectoarele acorn ,amiga ,atari ,mac,
msdos ,nt,os2,unix,vm-cms ,vms, precum ,sicommon tex,knuth ,web2c
nespeciﬁce unor platforme concrete.
emTEX con ,tine numai o parte de L ATEX 2ε. Varianta complet˘ a
LATEX 2εˆ ın formatul text Unix se g˘ ase ,ste ˆ ın directorul
CTAN:/tex-archive/macros/latex
O variant˘ a l˘ argit˘ a se poate ob ,tine folosind recomand˘ arile din sec ,tiu-
nile urm˘ atoare.
F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ ın re ,tea
Programele men ,tionate ˆ ın Tab. F.4 sunt necesare pentru lucrul sub
MS-DOS cu ﬁ ,sierele preluate din re ,teaua InterNet.
Numerele din numele programelor reprezint˘ a diverse versiuni ale
acestora. De exemplu, programul unz513x.exe este o versiune actu-
alizat˘ a a programului unz512x.exe .
Se copie ﬁ ,sierele de tipul EXE,ZIP, etc., ˆ ın modul FTPbinar.
Toate programele din Tab. F.4 cu excep ,tie de pkz204g.exe sunt
gratuite.
O mare parte din aceste programe se aﬂ˘ a ,si ˆ ın CTAN ˆ ın directoarele:
CTAN:/tex-archive/tools
CTAN:/tex-archive/tools/tar/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/uue/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/zip/info-zip/MSDOS
CTAN:/tex-archive/tools/zip/pkzip

F.4. Lista directoarelor din servere 193
Tabelul F.4. Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ ın ret ¸ea
Programul Loc ¸ si descriere
flip1exe.zip SimTel:msdos/textutil
Programul de conversie a ﬁ¸ sierelor text din format
Unix ˆ ın format MS-DOS ¸ si invers. ( ˆIn Unix sfˆ ar¸ situl
liniilor este marcat de LF, iarˆ ın MS-DOS de perechea
CR-LF .)
tar4dos.zip SimTel:msdos/archiver
Lucreaz˘ a cu archive Unix de tip tar.ˆIn acest di-
rector, precum ¸ si ˆ ın msdos/compress ,msdos/zoo ,
msdos/zip , se g˘ asesc mai multe programe de arhiva-
re. (ˆIn Unix extensia ﬁ¸ sierelor tzsautgzˆ ınseamn˘ a
ˆ ımpachetarea dubl˘ a tar.z sautar.gz .)
pkz204g.exe SimTel:msdos/zip
Arhivorul zip, contra cost dup˘ a testare (“share-
ware”), nu lucreaz˘ a cu numele ﬁ¸ sierelor Unix.
unz512x.exe SimTel:msdos/zip
unz512x3.exe Dezarhivorul zip, transform˘ a numele ﬁ¸ sierelor Unix
ˆ ın MS-DOS.
zip20x.exe SimTel:msdos/zip
Arhivorul zip.
comp430d.zip SimTel:msdos/compress
Lucreaz˘ a cu arhive zfrecvente ˆ ın Unix.
gzip124.zip SimTel:msdos/compress
GNU ZIP. ˆImpacheteaz˘ a ﬁ¸ siere gz, despacheteaz˘ a
gz,z,zip.
uuexe540.zip SimTel:msdos/decode
Programele UUDECODE/UUENCODE larg utilizate pen-
tru transmiterea ﬁ¸ sierelor binare ca ﬁ¸ siere text. Exis-
t˘ a ¸ si alte programe: MIME,BTOA/ATOB ,BINHEX , etc.
F.4 Lista directoarelor din servere
ˆIn directoriul principal CTAN:/tex-archive se g˘ asesc ﬁ ,sierele:

194 Anexa F. Ob ,tinerea sistemului L ATEX
CTAN:/tex-archive/FILES.BYNAME
CTAN:/tex-archive/README.archive-features
CTAN:/tex-archive/README.site-commands
FILES.BYNAME este o list˘ a complet˘ a a ﬁ ,sierelor din CTAN.
Este util˘ a ,si preluarea ﬁ ,sierelor cu informa ,tii din SimTel :
SimTel:msdos/SIMLIST.ZIP
SimTel:win3/SIMWNLIS.ZIP
Listele enumerate mai sus sunt actualizate zilnic, dar ,si versiunele
mai vechi sunt foarte utile pentru orientare ˆ ın serverele CTAN ,siSimTel .
ˆIn toamna anului 1995 serverul CTAN con,tinea mai multe decˆ at 47000
de ﬁ,siere cu un volum total mai mare decˆ at 1.6 Gb, SimTel:msdos
– aproximativ 11000 de ﬁ ,siere cu un volum de 1.1 Gb. Numai lista
FILES.BYNAME dinCTAN are 3.2 Mb.
Serverul german pentru CTAN poate crea archive zipdin ﬁ ,sierele ,si
directoarele indicate. Volumul transmisiei listei va scade substan ,tial prin
utilizarea comanzii FTP:
ftp> get FILES.BYNAME.zip fbn.zip
Se recomad˘ a copierea ﬁsierelor din re ,tea dup˘ a veriﬁcarea datei.
Fi,sierele mai vechi de 1990 sunt foarte rar utile.
Exist˘ a copii ale CTAN ,siSimTel ˆ ın discuri optice (“CD-ROM”).
F.5 Programe ,si pachete suplimentare
Se recomand˘ a copierea, in afar˘ a de emT EX,,si a L ATEX 2εcomplet
(vezi mai sus sec. F.2). Versiunea L ATEX 2εeste actualizat˘ a de dou˘ a ori
pe an, ˆ ın iunie ,si ˆ ın decembrie.
O alt˘ a colec ,tie util˘ a este
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/4alltex

F.5. Programe ,si pachete suplimentare 195
O grup˘ a de suport din Olanda colec ,tioneaz˘ a toate sistemele ,si pa-
chetele T EXˆ ın variante pentru MS-DOS. Dar aceast˘ a colec ,tie este secun-
dar˘ a ,si nu con ,tine ˆ ıntotdeauna versiunele cele mai noi. Colec ,tia4alltex
este bine organizat˘ a tematic ,si are programul de instalare.
Pentru utilizarea POSTSCRIPT -ului sunt necesare driverul DVInumit
DVIPS ,si pachetul GHOSTSCRIPT .DVIPS transform˘ a ﬁ ,siere DVIˆ ın formatul
graﬁc POSTSCRIPT .GHOSTSCRIPT vizualizeaz˘ a ,si/sau tip˘ are ,ste ﬁ ,sierele
POSTSCRIPT la orice tip de ecran ,si/sau imprimanta. Sistemele se g˘ asesc
ˆ ın colec ,tia4alltex sau ˆ ın directoarele lor proprii. ˆIn lista ce urmeaz˘ a
sunt men ,tionate dou˘ a implement˘ ari diferite ale GHOSTSCRIPT -ului:
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/dviware/dvips558.pc/ (directorul)
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333dos.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn1.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn2.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333ini.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr1.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr2.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr3.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr4.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/gnu/ghostscript-2.6.1msdos.tar.gz
Pentru GHOSTSCRIPT sunt necesare ,si sursele C++ deoarece do-
cumenta ,tia nu este complet˘ a iar comentariile din textul programelor
con,tine informa ,tii importante.
Un sistem interesant este T EXShell (“shareware” – contra cost). El
are o interfa ,t˘ a orientat˘ a pe meniuri asem˘ an˘ atoare celei din sistemele
Borland. Textul surs˘ a T EX se poate tip˘ ari sau corecta cu editorul sis-
temului. Compilarea ,si vizualizarea rezultatelor se face din editor cu
reˆ ıntoarcere automat˘ a. T EXShell se aﬂ˘ a ˆ ın colec ,tia4alltex sau ˆ ın:
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/texshell/ts271.zip
Multe din pachetele de macrodeﬁni ,tii utile din L ATEX 2.09 lucreaz˘ a
perfect ,si ˆ ın L ATEX 2ε. Ele se aﬂ˘ a ˆ ın directorul:
CTAN:/tex-archive/macros/latex209
precum ,si ˆ ın alte directoare din CTAN.
Diverse informa ,tii asupra T EX-ului circul˘ a ,siˆ ın conferin ,ta electronic˘ a
COMP.TEXT.TEX .

Anexa G
Instalarea ,si componentele
sistemului emT EX
G.1 Preg˘ atirea pentru instalarea emT EX-ului
Instalarea emT EX-ului este descris˘ a complet ˆ ın documenta ,tia sis-
temului. Aici vor ﬁ punctate numai unele aspecte speciale legate de
operarea sub MS-DOS.
Pa,sii de instalare sunt urm˘ atorii:
1. Instalarea EMM386 (este necesar˘ a pentru un calculator cu procesor 80386
sau mai bun).
2. S ¸tergerea versiunii precedente a emT EX-ului.
3. Instalarea dezarhivorului unzip .
4. Instalarea pachetului de start first.zip .
5. Instalarea pachetelor-suport pentru procesarea pe 32 bit ¸i EMX¸ siRSX.
6. Adaptarea ﬁ¸ sierelor CONFIG.SYS ¸ siAUTOEXEC.BAT .
7. Instalarea celorlalte componente ale sistemului (vezi sect ¸iunea urm˘ atoa-
re).

G.1. Preg˘ atirea pentru instalarea emT EX-ului 197
Pentru T EX-ul sub MS-DOS ,si procesorul 80386 (80486, Pentium) tre-
buie instalat EMM386 , sau alt program similar ( QEMM, etc.). Insta-
larea EMM386 se face cu programul MEMMAKER.EXE ,si este descris˘ a ˆ ın
documenta ,tia MS-DOS.
Pasul 2 este necesar numai dac˘ a ˆ ın computer exist˘ a o versiune prece-
dent˘ a de emT EX.
Dac˘ a exist˘ a unele pachete, stiluri ,si fonturi proprii suplimentare, ele
trebuie salvate ,si apoi restaurate dup˘ a instalarea noii versiuni. Odat˘ a
cu fonturile trebuie salvate ,si metricile lor ( TFM, “TEX font metrics”).
Trebuie ,sterse toate directoarele precedente ,si subdirectoarele lor
(standard, acestea sunt C:\EMTEX ,siC:\TEXFONTS ), ˆ ımpreun˘ a cu toate
ﬁ,sierele con ,tinute ˆ ın ele. ˆIn particular trebuie ,sterse bibliotecile de fon-
turi standard, deoarece:
1. fonturile standard ale noii versiuni sunt modiﬁcate;
2. noile variante ale driverelor DVIgenereaz˘ a automat fonturi prin
apelul dinamic la METAFONT ,,si deaceea nu sunt necesare biblio-
teci mari de fonturi.
Din ﬁ ,sierul AUTOEXEC.BAT trebuie ,sterse comenzile SETpentru toate
variabilele de mediu MS-DOS ( EMTEXDRV ,TEXTFM , etc.) r˘ amase de la
emTEX-ul precedent. Noua versiunea are setul ei propriu de variabile de
mediu, ,si multe dintre ele sunt folosite numaiˆ ın anumite cazuri particula-
re (nestandard). Deasemenea, ˆ ın AUTOEXEC.BAT trebuie ,sters directorul
C:\EMTEX din comanda PATH.
Dezarhivorul unzip care se instaleaz˘ a la pasul 3 este autodespa-
chetabil, ﬁind ﬁ ,sierexe.
Cu comanda CDse selecteaz˘ a directorul pentru unzip ,si se execut˘ a
din acest director programul unz512.exe . (Pentru procesorul 80386 este
optim˘ a varianta unz512x3.exe .) Se alege una dintre cele patru variante
ale programului unzip : pentru procesorul 8086 sub MS-DOS, pentru
procesorul 80386 sub MS-DOS, OS/2 1.0 ,si OS/2 2.0, iar celelalte trei
variante de dezarhivare se pot ,sterge. Directorul cu unzip trebuie inclus
ˆ ın comanda PATH din ﬁ ,sierul AUTOEXEC.BAT . Dup˘ a modiﬁcarea ﬁ ,sierului
AUTOEXEC.BAT , calculatorul trebuie reini ,tializat.

198 Anexa G. Instalarea ,si componentele sistemului emT EX
La pasul 4, cu ajutorul dezarhivorului unzip se instaleaz˘ a pachetul
first.zip . Din directorul C:\se execut˘ a comanda:
unzip a:\first.zip
(se presupune c˘ a dischetele de distribu ,tie emT EX se utilizeaz˘ aˆ ın unitatea
de diskete A:, iar sistemul se instaleaz˘ a pe discul hard C:). Dezarhivorul
creeaz˘ a cˆ ateva directoare ,si despacheteaz˘ aˆ ın ele ﬁ ,sierele necesare. Acum
ˆ ın directorul C:\EMTEX\DOC se vor g˘ asi ins ,truc,tiuni detaliate ˆ ın limbile
englez˘ a ,si german˘ a. (Odat˘ a cu instalarea ﬁec˘ arui pachet se instaleaz˘ a
separat ,si documenta ,tia speciﬁc˘ a.)
Pasul 5 este necesar dac˘ a procesorul este 80386 sau mai bun, memo-
ria operativ˘ a este 2 Mb sau mai mare, ,si se dore ,ste utilizarea vari-
antelor de 32 bi ,ti ale modulelor executabile (de exemplu, htex386.exe ).
Aceasta lucru este recomandabil pentru procesoarele puternice.
Din directorul C:\, cu comanda
unzip a:\emxrsx.zip
se instaleaz˘ a cele dou˘ a pachete-suport ale modului de procesare pe 32
bi,ti, anume EMX,siRSX.EMXse instaleaz˘ a ˆ ın propriul director C:\EMX , iar
RSXse instaleaz˘ a ˆ ın directorul comun C:\EMTEX\BIN .
Sub MS-DOS, cele mai frecvent utilizate moduri de acces pentru 32
bi,ti sunt DPMI ,siVCPI. Pachetul EMXeste compatibil cu DPMI ,si lucreaz˘ a
perfect cu EMM386 sauQEMM/QDPMI (versiunile 7.5 sau mai noi). Alte
sisteme, de exemplu Windows 3.1, folosesc VCPI ,si necesit˘ a RSX.
La pasul 6 se adapteaz˘ a ﬁ ,sierele de start MS-DOS. Vom rezuma aici
modiﬁc˘ arile necesare deoarece ˆ ın documenta ,tia emT EX ele sunt descrise
ˆ ın mai multe locuri.
ˆIn ﬁ,sierul CONFIG.SYS se,sterge comanda BREAK=ON . Parametrii MS-
DOS FILES= ,siBUFFERS= trebuie s˘ a aib˘ a valoarea 20 sau mai mare.
Se rezerv˘ a memoria necesar˘ a pentru variabilele de mediu MS-DOS prin
parametrul /Eal comenzii SHELL (vezi manualul MS-DOS):
SHELL=C:\DOS\COMMAND.COM C:\DOS /E:1024 /P
ˆIn ﬁ,sierul AUTOEXEC.BAT , ˆ ın comanda PATH se includ directoarele
C:\EMTEX\BIN ,siC:\EMX\BIN . Se ad˘ aug˘ a apoi variabilele de mediu MS-
DOS:

G.2. Instalarea componentelor emT EX 199
SET TEMP=C:\TEMP
SET TMP=C:\TEMP
SET EMTEXDIR=C:\EMTEX
SET DVIDRVFONTS=C:\TEXFONTS
SET INDEXSTYLE=C:\EMTEX\IDXSTYLE
SET MFJOBOPT=/3 /i
SET EMTEXED=C:\ME\ME %%2 %%3 /L%%1
Pentru structura implicit˘ a a directoarelor emT EX sunt necesare nu-
mai aceste variabile.
Directoarele deﬁnite de variabilele TEMP ,siTMPsunt utilizate pentru
ﬁ,siere temporare. Implicit, MS-DOS este instalat cu SET TEMP=C:\DOS .
Se recomand˘ a crearea unui director separat pentru ﬁ ,siere temporare, iar
discul care ˆ ıl con ,tine s˘ a nu ﬁe ˆ ımpachetat printr-unul din sistemele de
tipDBLSPACE ,DRVSPACE ,STACKER etc.
Variabilele EMTEXDIR ,siDVIDRVFONTS deﬁnesc directoarele de baz˘ a
pentru sistemul emT EX,si pentru fonturile lui. Variabila INDEXSTYLE
este utilizat˘ a de programul MAKEINDX .
MFJOBOPT /3 determin˘ a utilizarea MF386.EXE pentru generarea de
fonturi la calculatoarele cu procesorul 80386 sau mai bun. MFJOBOPT /i
invalideaz˘ a oprirea pe erorile care pot apare la generarea unui font cu
densitatea sau m˘ arimea foarte mic˘ a.
Variabila EMTEXED valideaz˘ a apelul editorului de text ASCII cˆ and ˆ ın
timpul translat˘ arii textului surs˘ a apar erori. Aceast˘ a facilitate trebuie
activat˘ a ,si la generarea formatului. Valoarea EMTEXED este exempliﬁcat˘ a
pentru editorul Multi-Edit.
Dup˘ a modiﬁcarea ﬁ ,sierelor CONFIG.SYS ,siAUTOEXEC.BAT , calcula-
torul trebuie reini ,tializat.
G.2 Instalarea componentelor emT EX
ˆIn documenta ,tia emT EX se recomand˘ a: dezarhivarea unei compo-
nente, citirea documenta ,tiei, adaptarea componentei la conﬁgura ,tia cal-
culatorului, repetˆ and aceste ac ,tiuni pentru ﬁecare dintre componente.
Recomand˘ am, la ˆ ınceput, dezarhivarea tuturor componentelor necesare,
iar apoi adaptarea lor.

200 Anexa G. Instalarea ,si componentele sistemului emT EX
Este posibil ca toate componentele emT EX arhivate ca ﬁ ,siere ZIPs˘ a
ﬁe utile, cu excep ,tia textelor surs˘ a ale programelor MAKEINDX ,siTEXCAD
(ﬁ,sierele SRCMKIDX.ZIP ,siSRCTCAD.ZIP ).
Mai pu ,tin utilizate sunt urm˘ atoarele ﬁ ,siere:
1. Fi¸ sierul GERMAN.ZIP este necesar numai dac˘ a se dore¸ ste ca limba im-
plicit˘ a de lucru s˘ a ﬁe germana.
2.FONTDC.ZIP schimb˘ a codiﬁcarea implicit˘ a a fonturilor de baz˘ a, de la OT1
laT1(DC-EC, sau Cork).
3.LKURZ.ZIP ¸ siL2KURZ.ZIP cont ¸in dou˘ a scurte manuale de L ATEX 2.09,
respectiv de L ATEX 2ε, ˆ ın limba german˘ a.
4. Arhiva PKEDIT.ZIP cont ¸ine programul de editare manual˘ a a fonturilor.
5.WEB.ZIP cont ¸ine sistemul de a¸ sa-numit˘ a programare avansat˘ a (“literate
programming”), ˆ ın care este scris T EX-ul. WEBeste necesar cˆ and prin
ret ¸ea se primesc pachete care folosesc tehnici de programare avansat˘ a.
6.DVISP10A.ZIP cont ¸ine programul de conversie a ﬁ¸ sierului DVIˆ ın ASCII
pentru veriﬁcarea ortograﬁc˘ a (“spelling checking”) a textului, ˆ ıns˘ a arhiva
nu cont ¸ine ¸ si programul de veriﬁcare.
Se poate lucra ,si f˘ ar˘ a PICTEX.ZIP (pachetul suplimentar pen-
tru desene), BIBTEX4A.ZIP (pentru baze de date bibliograﬁce) ,si
MAKEINDX.ZIP (pentru indexuri ,si glosare). Totu ,si se recomand˘ a in-
stalarea lor.
Din directorul C:\se execut˘ a comenzile
unzip a:\ numele arhivei
pentru toate arhivele zipselectate. Documenta ,tia componentelor se
ob,tine ˆ ın C:\EMTEX\DOC .
Arhivele FONTCM.ZIP ,FONTLTX.ZIP ,FONTAMS.ZIP ,FONTEMSY.ZIP
(sursele METAFONT de fonturi), TEXCAD.ZIP (TEXcad), TEXWARE.ZIP
(programele suplimentare), MFWARE.ZIP (programele suplimentare ME-
TAFONT ),MFJOB12A.ZIP (apelul la METAFONT pentru generarea mai
multor fonturi), PICTEX.ZIP ,siWEB.ZIP trebuie despachetate ,si nu nece-
sit˘ a adapt˘ ari.

G.2. Instalarea componentelor emT EX 201
Arhivele DVID16B1.ZIP ,DVID16B2.ZIP (drivere DVI),BIBTEX4A.ZIP
,siMAKEINDX.ZIP trebuie despachetate. Dup˘ a dezarhivare se selecteaz˘ a,
conform documenta ,tiei, varianta necesar˘ a ,si se ,sterg celelalte variante.
De exemplu, driverele DVIexist˘ a pentru MS-DOS ,si pentru OS/2 Pre-
sentation Manager ( dvipm ). Driverul DVISCRS.EXE se utilizeaz˘ a pentru
memorii operative mici, etc.
Arhiva MF4A.ZIP (METAFONT ) se despacheteaz˘ a. Se selecteaz˘ a
programul corespunz˘ ator procesorului, de exemplu MF386.EXE ,,si se
,sterg celelalte variante. Se genereaz˘ a bazele fonturilor (similare for-
matelor utilizate de T EX). De exemplu, cu MF386.EXE din directorul
C:\EMTEX\BMFBASES se execut˘ a comenzile:
makebas 386 plain
makebas 386 cm
Instalarea procesorului de T EX include instalarea pachetelor de baz˘ a,
,si de generare a formatelor. Formatul depinde de varianta T EX utilizat˘ a
(vezi Sect. 1.1, Sect. 1.2) ,si de programul selectat.
1. Se despacheteaz˘ a arhivele TEX4A.ZIP ,LATEX209.ZIP ,L2BASE.ZIP ¸ si
L2INPUT.ZIP .
2. Se selecteaz˘ a varianta de program dorit˘ a, de exemplu, HTEX386.EXE
(“Huge” T EX pentru 80386), ¸ si se ¸ sterg celelalte variante.
3. Se genereaz˘ a formatele de T EX simplu, L ATEX 2.09 ¸ si L ATEX 2ε.
De exemplu, pentru generarea formatelor T EX cu HTEX386.EXE din
directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS se execut˘ a comenzile:
makefmt huge plain US
makefmt huge latex209 8bit -b c:\emtex\bin\latex209
makefmt huge latex2e 8bit -b c:\emtex\bin\latex2e
Arhiva L2TOOLS.ZIP se despacheteaz˘ a ,si se instaleaz˘ a conform
documenta ,tiei din propriul director.
Dup˘ a instalarea pachetelor selectate pot ﬁ ,sterse elementele inutile.
De exemplu, ﬁ ,sierele de tip CMDsunt pachete pentru OS/2. De asemenea,

202 Anexa G. Instalarea ,si componentele sistemului emT EX
nu sunt necesare ﬁ ,sierele LOGdup˘ a generarea bazelor METAFONT ,si
formatelor T EX. Dac˘ a se folose ,ste varianta HTEX386.EXE a procesorului
de TEX, este necesar directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS , iar subdirectoarele
BTEXFMTS ,siTEXFMTS sunt inutile, etc. Subdirectoarele HELP ,siBOOK
con,tin ﬁ ,siere help pentru OS/2, etc.
G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi
Se creeaz˘ a mai ˆ ıntˆ ai directorul C:\TEXFONTS .ˆIn emT EX exist˘ a bi-
blioteci de baz˘ a pentru diferite tipuri de imprimante, de exemplu:
FXBASE.FLI – imprimanta matricial˘ a de 9 ace, 240 ×216 DPI;
P6LBASE.FLI – imprimanta matricial˘ a de 24 ace, 180 ×180 DPI;
P6HBASE.FLI – imprimanta matricial˘ a de 24 ace, 360 ×360 DPI;
LJBASE.FLI – imprimanta laser HP LJ Plus, 300 ×300 DPI;
LJHBASE.FLI – imprimanta laser HP LJ IV, 600 ×600 DPI;
DJBASE.FLI – imprimanta jet HP DJ, 300 ×300 DPI;
STYBASE.FLI – imprimanta jet Epson Stylus 800, 360 ×360 DPI, etc.
Se selecteaz˘ a apoi bibliotecile necesare ,si sunt copiate ˆ ın directorul
C:\TEXFONTS .
emTEX este implicit adaptat la dou˘ a biblioteci de fonturi pentru
ﬁecare imprimant˘ a, xxxBASE.FLI ,sixxxMORE.FLI .ˆIn a doua bibliotec˘ a
sunt incluse fonturile care nu exist˘ a ˆ ın biblioteca de baz˘ a (prima) ,si care
sunt generate automat. Crearea bibliotecilor xxxMORE.FLI se realizeaz˘ a
prin executarea urm˘ atoarelor comenzi din directorul C:\TEXFONTS :
fontlib /c p6l_more.fli
fontlib /c lj_more.fli , etc.
Exemplele anterioare sunt pentru imprimante P6L,siLJ.
Fonturile generate automat se ob ,tin ˆ ın subdirectorul PIXEL. xxxal
directorului C:\TEXFONTS . Se recomand˘ a, dup˘ a anumite perioade, mu-
tarea lor ˆ ın biblioteca xxxMORE.FLI prin comanda MS-DOS:
XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS *0.85715
ˆIn exemplul anterior este apelat pachetul XXXMORE.BAT , cu valoarile
parametrilor:

G.3. Instalarea bibliotecilor de fonturi 203
LJ–tipul imprimantei ,si preﬁxul numelui de bibliotec˘ a;
300–densitatea orizontal˘ a a imprimantei (240 pentru FX, etc.);
C:\TEXFONTS –directorul bibliotecii LJMORE.FLI ;
*0.85715 –paramerul op ,tional de scalare nestandard a fontului (pen-
tru scalare standard, vezi mai jos).
Se recomand˘ a includerea pachetului XXXMORE.BAT ˆ ın directorul
C:\TEXFONTS . Urmeaz˘ a textul pachetului:
@echo off
rem –– XXX_MORE.BAT ––
rem Usage:
rem XXX_MORE prt_type density fonts_dir [non-standard_scale…]
rem E.g.:
rem XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS
rem XXX_MORE FX 240 %DVIDRVFONTS% *2.0 :6
rem (Standard scales are *0.8, *0.9, :0, :h, :1, :2, :3, :4, :5)
set typ=%1
set den=/b%2
set dir=%3\pixel.%1
if not exist %typ%_more.fli fontlib /c %typ%_more.fli
:nstd
if .%4==. goto :std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rDPI %4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
shift
goto :nstd
:std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi *0.8 +*.pk *0.9 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :0 +*.pk :h +*.pk :1 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :2 +*.pk :3 +*.pk :4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :5 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
del %typ%_more.bak
emdelete -r -y %dir%
goto end
:error

204 Anexa G. Instalarea ,si componentele sistemului emT EX
echo *** Error updating font library
:end
set typ=
set den=
set dir=
Acest pachet mut˘ a fonturile ˆ ın biblioteca xxxMORE.FLI ,si,sterge sub-
directorul surs˘ a.
Pentru o mai bun˘ a execu ,tie se pot include ˆ ın directorul C:\TEXFONTS
pachetele de tipul urm˘ ator:
@echo off
rem –– LJ_MORE.BAT ––
XXX_MORE LJ 300 %DVIDRVFONTS% %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9
parametri op ,tionali reprezentˆ and scal˘ ari nestandard.
ˆIn TEX, fonturile pot ﬁ scalate. De exemplu, cu dimensiunea de baz˘ a
a documentului 10pt, m˘ arimea \Huge corespunde dimensiunii 24.88pt .
Deoarece ˆ ın familia de fonturi cmr(vezi 3.6), nu exist˘ a fontul de m˘ arime
24.88pt , ˆ ın acest caz se utilizeaz˘ a fontul cmr17 de m˘ arime 17.28pt ,
scalat ˆ ın propor ,tie de *1.44 . Scal˘ arile standard T EX sunt exponen ,ti cu
baza 1.2 (vezi Tab. G.1).
Tabelul G.1. Scal˘ arile standard T EX
M Factor de scalare S
:01.201.0000000000 1000
:H1.20.5=√
1.21.0954451150 1095
:11.211.2000000000 1200
:21.221.4400000000 1440
:31.231.7280000000 1728
:41.242.0736000000 2074
:51.252.4883200000 2488
De exemplu, se observ˘ a c˘ a :2este egal˘ a cu *1.44 .

Bibliograﬁe
Referin ,tele sunt listate ˆ ın ordinea importan ,tei: [1] este strict necesar˘ a, ˆ ın timp
ce [6] nu este destinat˘ a utilizatorului obi ,snuit.
[1] Leslie Lamport
LATEX: A Document Preparation System
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edi ,tia a doua, 1994.
Edi,tia 1986 se refer˘ a la LATEX 2.09.
[2] Michael Goossens, Frank Mittelbach, Alexander Samarin
The L ATEX Companion
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.
Exist˘ a ,si ˆ ın limba german˘ a, sub titlul “Der LATEX-Begleiter”.
[3] Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean
LATEX Ghid de utilizare
Editura Tehnic˘ a, Bucure ,sti, 1994.
Descrie LATEX 2.09, ˆ ın limba romˆ an˘ a.
[4] Michael D. Spivak
The Joy of TEX
American Mathematical Society, 1990.
Diferen ,tele dintre AMS-TEX,siAMS-LATEX sunt prezentate ˆ ın pachetul AMS-
LATEX.
[5] Donald E. Knuth
The TEXbook
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.
Edi,tia 1991 este rev˘ azut˘ a pentru versiunea mai nou˘ a T EX3.

206 Bibliograﬁe
[6] Donald E. Knuth
The METAFONTbook
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
Descrie crearea fonturilor pentru T EX.

Index
\abovewithdelims , 123
accente matematice, 67
acolad˘ a, 17, 18
acolad˘ a orizontal˘ a, 69
\acute , 67
aliniat, 33
aliniere, 45
\allowbreak , 58
\Alph , 49
\alph , 49
anex˘ a
numerotare, 26
\appendix , 29, 32
\arabic , 49
\arccos , 59
\arcsin , 59
\arctan , 59
\arg, 59
argument obligatoriu, 20
argument op ,tional, 20
array, 46, 69, 70
articol, 20
autori, 25
data, 25
titlu, 25
\atop , 68
\atopwithdelims , 123
\author , 39
backslash, 17
\bar, 67\bibitem , 51
bibliograﬁe, 26, 51
\bibtex , 51
\bigg , 66
\Bigl , 66
\Bigr , 66
\bigskip , 79
blank, 17
\bmod , 60
\boldmath , 59
\breve , 67
\c, 38
\cal, 59
\caption , 84, 106
carte, 20
\cdots , 36, 71
\centerline , 78
centrarea textului, 45
\chapter , 29
\check , 67
\choose , 68, 123
\circle , 92
citat, 32
\cite , 51, 53
\cleardoublepage , 119
\clearpage , 119
\cline , 109
cmex, 40
cmm, 40
cmr, 40

208 Index
cmss, 40
cmsy, 40
cmtt, 40
coeﬁcient binomial, 68
coeﬁcient unghiular, 91
colontitlu, 30
comentariu, 18, 28
compilare, 31
context, 17
abstract, 26
array, 70, 107
ﬁgure, 84
list, 120
matematic, 54
math, 55
minipage, 80, 81
picture, 86, 122
sintax˘ a, 32
tabbing, 104
table, 106, 107
tabular, 107
trivlist, 121
context matematic, 32
\Coord , 97
corec ,tia cursivului, 43
\cos, 59
\cosh , 59
\cot, 59
\coth , 59
\cr, 44
cratim˘ a, 35
\csc, 59
cuprins, 30
cutie, 75, 89
orizontal˘ a, 79
vertical˘ a, 79
\d, 39
\dag, 39
\dashbox , 89\date , 23, 39
\ddag , 39
\ddot , 67
\ddots , 71
\def, 121
\deg, 59
delimitator, 17, 18, 71
description, 48
desen, 84, 86
desen importat, 98
desene bitmap, 98
desene imbricate, 95
\det, 59
determinant, 71
diacritice romane ,sti, 38
\dim, 59
dimensiunile hartiei, 21
displaymath, 54
\displaystyle , 64, 125
document, 14, 32, 84
anex˘ a, 25
bibliograﬁe, 25
con,tinut, 25
corp, 23, 25
dat˘ a, 23
preambul, 22
rezumat, 25
titlu, 25
\documentclass , 16, 20, 163
\dot, 67
\dotfill , 35, 46, 78
\dots , 35, 71
driver DVIDOT, 115
ecua,tie, 72
element de lipire, 78
element de umplere
orizontal, 78
vertical, 78
\em, 43

Index 209
\emph , 42
\emTeX , 51
\enspace , 56
enumerate, 48
enumi, 49
enumii, 49
enumiii, 49
enumiv, 49
eqnarray, 55, 56, 72
eqnarray*, 55
equation, 55
etichet˘ a, 31
\evensidemargin , 117
\exp, 59
ﬁ,sier AUX, 31
ﬁ,sier de format, 15
ﬁ,sier DVI, 15, 98
ﬁ,sier LOG, 114
ﬁ,sier TeX, 114
ﬁ,siere de stiluri, 21
ﬁ,siere FD, 42
ﬁgur˘ a, 84
ﬁller, 78
ﬂeqn, 55
ﬂushleft, 45
ﬂushright, 45
font
codiﬁcare, 40
familie, 40
form˘ a, 40
m˘ arime, 40
serie, 40
font de baz˘ a, 20
\footheight , 118
\footnote , 39
\footsep , 118
form˘ a cursiv˘ a, 41
form˘ a inclinat˘ a, 41
form˘ a majuscul˘ a mic˘ a, 41form˘ a normal˘ a, 41
format, 15, 21
formatul paginii, 117
formule matematice, 54
\frac , 63, 69
frac,tie, 63, 123
\framebox , 80
func,tie standard, 60
\fussy , 120
garnitur˘ a de litere, 40
\gcd, 59
ghilimele, 34
GHOSTSCRIPT, 100
graﬁc˘ a GNUPLOT, 100
\grave , 67
grup, 17, 33
grupare, 17, 33
\hat, 67
\hbox , 79
\headheight , 118
\headsep , 118
\hfill , 46, 78
\hline , 108
\hom, 59
\hphantom , 124
\hrulefill , 78
\hspace , 37, 46
\hspace* , 78
\i, 38
\imath , 67
indice
inferior, 61
superior, 61
\inf, 59
\input , 28
instruc ,tiunea, 15
instruc ,tiuni fragile, 55
instruc ,tiuni robuste, 55

210 Index
\it, 43
\item , 48, 49, 120
itemize, 48
\j, 38
\jmath , 67
\ker, 59
\kill , 105
\label , 31, 72, 84
\lbrace , 18
\ldots , 36, 71
\left , 66, 71
\lefteqn , 73
leqno, 55
\lg, 59
\lim, 59
\liminf , 59
\limits , 123
\limsup , 59
\line , 90
\linebreak , 119
\linethickness , 87
\linewidth , 118
list˘ a, 32, 48
litere caligraﬁce, 59
\ln, 59
\log, 59
m˘ arimea radicalului, 62
macro-pachete, 24
emlines, 97
emlines2, 97
macroinstruc ,tiune, 15
macro-pachete, 21
\makebox , 79, 89
\maketitle , 25
marginile textului, 45
math, 54
\mathbf , 59\mathcal , 59
\mathit , 59, 79
\mathnormal , 59
\mathop , 60
\mathrm , 59
\mathsf , 59
\mathstrut , 63
\mathtt , 59
matrice, 70
\max, 59
\mbox , 58
\medskip , 79
mesaje de eroare, 113
\min, 59
minipagin˘ a, 81
modul matematic, 32, 56
\multicolumn , 109
\multiput , 87, 95
\newcommand , 121
\newlength , 77
\newline , 119
\newpage , 119
\newsavebox , 122
\newtheorem , 74
NFSS2, 40
\nolimits , 60
\nolinebreak , 119
\nonumber , 73
\nopagebreak , 119
not˘ a de subsol, 39
numerotare
Alph, 32
alph, 32
arabic, 32
Roman, 32
roman, 32
teoreme, 74
obiecte graﬁce, 88
cerc, 92

Index 211
chenar, 94
curbe Bezier, 93
cutie, 89
disc, 92
dreptunghi, 89
linii, 90
ovalul, 93
pachete de text, 91
semiovalul, 93
text, 88
\oddsidemargin , 117
op,tiune, 20, 21
ordinul radicalului, 62
\over , 69
\overbrace , 69
overfull, 114
\overline , 69
\overwithdelims , 123
pachet, 21
pachete, 21
ﬂoatﬁg, 85
wrapﬁg, 85
\pagebreak , 119
\pageref , 31, 51, 84
\pagestyle , 118
pagin˘ a nou˘ a, 119
\par, 33, 44
paragraf, 21
\paragraph , 29
parantez˘ a p˘ atrat˘ a, 20
\parbox , 80
\part , 29
\phantom , 124
\pmod , 60
\poptabs , 105
postscript, 99
changebar, 100
epsﬁg, 100
fonturi, 102rotating, 100
\Pr, 59
preambul, 22, 23, 25
\prime , 68
\pushtabs , 105
\put, 87, 88
\qbezier , 93
\qquad , 56
\quad , 56
quotation, 47
quote, 47
radical, 62
\raisebox , 83
rand, 33
rand nou, 119
raport, 20
\rbrace , 18
\ref, 31, 84
referint ¸˘ a, 32, 165
referin ,t˘ a, 31
\renewcommand , 49, 121
rezumat, 26
\right , 66, 71
rigl˘ a, 82
rigle, 75
\rm, 43
\Roman , 49
\roman , 49
rotunjirea unghiului, 93
\samepage , 119
\savebox , 122
\scriptscriptstyle , 64
\scriptstyle , 64
scrisoare, 20
\sec, 59
sec,tiune, 26
\section , 26, 29
\section* , 30

212 Index
semn diacritic, 38
semne diacritice, 67
separator, 18
separatori, 54
\setlength , 86
\settowidth , 77
simboluri matematice, 65
simboluri rezervate, 36
\sin, 59, 60
\sinh , 59
slide, 20
\sloppy , 114, 120
sloppypar, 115
\smallskip , 79
spa,tiu, 18, 33, 37, 56
mic, 36
nesegmentabil, 36
nul, 36
sfar,sit de propozi ,tie, 36
\space , 37
\special , 98
\sqrt , 62
\stackrel , 69
stil, 21, 22
\strut , 46, 78, 82
\subparagraph , 29
\subsection , 29
\subsubsection , 29
\sup, 59
tabbing, 46, 104
tabel, 32, 84, 104, 106
table, 106
tabular, 46, 107
tabulare, 104
\tan, 59
\tanh , 59
TeXcad, 97
text
coborare, 83ridicare, 83
text obi ,snuit, 33
\textheight , 118
\textrm , 58
\textstyle , 65
\textwidth , 77, 118
\thanks , 39
thebibliography, 26, 51
\theenumi , 49
\theenumii , 49
\theenumiii , 49
\theenumiv , 49
theorem, 74
\thicklines , 87
\thinlines , 87
tilda, 19
\tilde , 67
tipuri de cutii, 89
\title , 39
\tolerance , 114
\topmargin , 118
\ttfamily , 50
\u, 38
\unboldmath , 59
\underbrace , 69
underfull, 114
\underline , 69
unit˘ a ,ti de m˘ asur˘ a, 75
bp, 76
cc, 76
cm, 76
dd, 76
em, 76
ex, 76
in, 76
inﬁnite
ﬁl, 77
ﬁll, 77
ﬁlll, 77

Index 213
mm, 76
mu, 76
pc, 76
pt, 76
sp, 76
\unitlength , 86
\usebox , 122
\usepackage , 21, 39
variante de TeX
AMSLaTeX, 14
AMSTeX, 14
LaTeX, 14
LaTeX2e, 14
TeX simplu, 14
\vbox , 79
\vdots , 71
\vec, 67
\vector , 91
\verb* , 51
verbatim, 50
verse, 47
versuri, 32
\vert , 66
\vfill , 46, 78
\vphantom , 124
\vspace* , 78
\widehat , 67
\widetilde , 67

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova Institutul de Matematic˘ a, Academia de ,Stiin,te a Republicii Moldova, Chi,sin˘ au Neculai Curteanu Gabriel… [615704] (ID: 615704)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova Institutul de Matematic˘ a, Academia de ,Stiin,te a Republicii Moldova, Chi,sin˘ au Neculai Curteanu Gabriel… [615704]

Copyright Notice

”…într-o clipă de har, Atotputernicul făcu un semn și acolo, unde undele Dunării se contopesc într-o totală-mbrățișare cu Marea, se născu Delta…” M…. [303016]

Anca Gabriela Turtureanu Introducere în turism [616061]

Sef Lucrări Dr. Ing. Bogdan VÎRLAN Absolvent Andrei Ojog Anul 2020 Specializare: Sisteme electrice Forma de învățământ: Zi MOTORUL ASINCRON CU DUBLĂ… [308265]

PROIECTAREA UNEI MAȘINI DE ȘLEFUIT PENTRU ȘLEFUIREA CAPACELOR CU RAZĂ [301812]

După fecundație, paralel cu dezvoltarea fructului, se formează și sămânța. [308650]

FACUL TATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ DOMENIUL: FINANȚE PROGRAMUL DE STUDI I: FINANȚE ȘI BĂNCI LUCRARE DE LICENȚĂ… [607772]

Copyright Notice

Similar Posts