Alexandru Alina -Elena [601324]

Alexandru Alina -Elena
Dezvoltare Regională
Anul II Strategia Lisabona și Strategia
Europa 2020
O analiză comparativă

1
Strategia Lisabona și Strategia Europa 2020 – O analiză comparativă

Rezumat : Am urmărit , prin intermediul acest ei analize să identific motivația
implementării Strategiei Lisabona, principalele neajunsuri ale acesteia dar și impactul pe care l –
a avut. . Mai mult de atât, mi-am propus să surprind cum Strategia Europa 2020 a preluat și a
dus mai departe proiectul inițiat în 2000, dar mai ales cu ce vine nou acea sta. Strategia
Lisabona, adoptată în anul 2000, a fost construită pentru a conduce la transformarea
structurală a e conomiei Uniunii Europene până în anul 2010, în direcția promovării unei
creșteri economice sustenabile . Astfel, economia europeană ar fi trebuit să -și recapete
dinamismul anterior șocurilor petroliere în condițiile sporirii competitivității într -o economi e
globală și ale orientării către o economie bazată pe cunoaștere. Desi nu și -a atins toate țintele,
Strategia Lisabona a deschis drumul unor astfel de programe, un nou plan pentru decada
imediat următoare fiind progrmat prin Strategia Europa 2020.
Cuvinte cheie: Strategia Lisabona, impact, neajunsuri, Strategia Europa 2020

Fenomenul globalizării vine cu o sporire a concurenței în toate sectoarele economiei.
Dezvoltarea societății informaționale impune o serie de reforme radicale în sistemul de educație
din Europa și face necesară asigurarea învățării pe tot parcursul vieții pentru cetățenii europeni.
Strategia Lisabona, vine astfel, în anul 2000, cu obiectivul de a transforma Uniunea
Europeană în cea mai competititvă și dinamică econo mie din lume până în anul 2010. Acest
obiectiv a fost însă reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării unei evaluări pe termen mediu a
Strategiei.
Noul obiectiv al Strategiei de la Lisabona relansate își propune transformarea Uniunii
într-un spațiu mai atractiv pentru investiții și muncă, promovarea cunoașterii și inovă rii și crearea
unui număr mai mare de locuri de muncă . Pentru p erioada de programare financiară 2007-2013,
statelor membre li s -a propus alocarea anumitor sume din fondurile structural e pentru fin anțarea
proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strate giei Lisabona. Astfel, fiecare stat m embru a
elaborate un Program Naț ional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansată .1
Perioada 2000 -2010 s -a caracterizat prin inversarea unor trenduri anterioare, astfel că
unele obiective au întâmpinat rezistență, demonstrându -se extrem de greu de real izat de către

1 http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?eID=74&t=docutile

2
UE. Eșecul în cee a ce privește atingerea țintelor stabilite prin Strategia Lisabona rezultă în
primul rând din eterogenitatea structurilor economice și sociale ale economiilor componente ale
UE, ceea ce se traduce printr -o Europă cu mai multe viteze de transformare.2

Sursa: Analiza creșterii economice din UE în contextual implementării Strategiei Lisabona, M.
Marinaș
Una dintre motivațiile care au stat la baza adoptării Strategiei Lisabona este reprezentată
de modernizarea statului bunăstării în UE. Modelul European s -a caracterizat înainte de
adoptarea Strategiei prin rigiditate stucturală, ceea ce a afectat dinamismu l economiei și
adaptarea la noile transformări globale din anii 1990. Reformele Strategiei Lisabona au urmărit
modernizarea statului bunăstării prin creșterea sustenabilității acestuia, prin m ajorarea
productivității și a ra tei de ocupare a forței de muncă , precum și prin asigurarea coeziunii
sociale.3
Se pare că modelul social European și -a asumat prin această Strategie trecerea către un
nou model de dezvoltare, la o economie a bunăstării prin accesul pe piața muncii, caracterizată
prin stimularea inovări i, flexibilitatea pieței muncii și mai ales, competit ivitate economică. În
literatura de specialitate, conceptul care descrie cel mai bine acest sistem nou este cel de

2MARINAȘ, Marius -Corneliu, Economie teoretică și aplicată , disponibilă la http://store.ectap.ro/articole/536_ro.pdf
3 Ibidem

3
flexicuritate , concept născut din alăturarea conceptelor de flexibilitate a pieței munci i și
securitate socială.4
În ansamblu, Strategia Lisabona nu a fost greșită. Ea cuprindea mecanismul care permitea
transformarea structural ă și modernizarea economiei europene. Totuși, acestă strate gie are unele
neajunsuri, print re care obiective oarecum contradictorii, implementare deficitară la nivel
national, iar rezultatele, mult sub așteptările inițiale.
Cel mai probabil , Strategia Lisabona a fost nerealistă în ceea ce privește ritmul de
creștere economică al UE. Mai mult, se pare că nu s-a luat în considerare durata unui ciclu de
afaceri, ci doar a fazei de expansiune economică. Astfel, nivelul de creștere economică de 3% de
exemplu, a fost atins numai în perioada 1997 -1999, perioadă de expansiune în majoritatea
statelor UE -15. Astfel, s -a crezut că perioada 2000 -2010, va urma trendul ascen dant din cei 3 -4
ani precedenți, fapt care nu s -a întâmplat.
Apoi, un alt aspect referitor la neajunsurile Strategiei Lisabo na este faptul că a părut mai
degrabă un proce s elitist. Lipsește în acest sens suportul cetățenilor europeni în promovarea
reform elor cuprinse în strategie, cee a ce a riscat întâmpinarea unei rezistențe din partea
sindicatelor europene la aplicarea acestora.
Mai departe, Strategia a fost elaborată în momentul în care eter ogenitatea dint re țările
membre UE era relativ redusă față de cea de după extinderile din 2004, respectiv 2007. Cu t oate
acestea, a fost considerat un remediu general pentru toate econo miile, indi ferent de specific ori
nivel de dezvoltare. Astfel, 3% din P IB era îndreptat spre cercetare -dezvoltare, atât pentru țările
nordice (deja familiarizate cu economia inovativă) cât și pentru țări precum România și Bulgaria
(deloc familiarizate cu acest concept) .
Nu a existat o delimitare clară a responsabilităților n aționale/comunitare în privința
implementării liniilor directoare ale Strategiei care este atât un process politic, cât și unul care
implică societatea europeană. Metoda deschisă de coordonare poate fi considerate, iată, ca fiind
un instrument ine ficient p entru realizarea programelor naționale de reformă. În momentul
elaborării strategiei nu a existat o distribuție clară a responsabilităților între nivelul comunitar și
cel national, astfel că statele membre nu și -au însușit direcțiile de acțiune. Abia după prima

4 Ibidem

4
evaluare a strateg iei, în anul 2005, s -a stabilit elaborarea planurilor naționale de reformă, care au
responsabilizat economiile naționale într -o măsură ceva mai mare .5
Mulți economiști apreciază că econom ia europeană a dezamăgit în cee a ce privește ritmul
de creștere economică, capacitatea de recuperare a decalajelor făță de SUA, abilitatea de evoluție
spre o economie inovativă și flexibilă sau capacitatea de reformare a sistemelor de protecție
socială în direcția creșterii sustenabilității statului bunăstării. O parte a studiilor susțin că o
decadă reprezintă o perioadă lungă, în timp ce altele susțin că reprezintă doar începutul unui
process cu încercări și erori.
Creșterea economică din UE în perioada 2000 -2009, a fost cu 18 puncte procentuale mai
redusă decât ținta stabilită prin Strategia Lisabona. Criza economică a redus potențialul
economiei europene și a mărit decalajul față de obiectivul fixat în 2000.6 Cu toate acestea, după
cum susține și Comisia Europeană, Strategia Lisabona a deschis orizonturi noi prin promovarea
unor acțiuni comune în vederea abordării provocărilor cheie pe termen lung ale Uniunii
Europene.
În ansamblu, strategia Lisabona a avut un impa ct pozitiv asupra UE, desi principalele
obiective nu sunt atinse. Doar că nu se poate spune ca strategia a eșuat doar pentru că aceste
obiective nu au fost atinse. Strategia Lisabona a contri buit la obținerea unui consens l arg privind
reformele pe care le necesită UE și a adus beneficii concrete pentru cetățenii și întreprinderile
UE, inclusiv creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, un mediu de afaceri mai dinamic, cu
mai puțină birocrație. 7

Cu scopul pe termen scurt de a ieși cu success din criza economică , Uniunea Europeană
își propune să construiască un viitor durabil. Într -o lume aflată în permanentă schimbare,
Uniunea Europeană dorește să devină o economie favorabilă incluziunii, inteligentă și mai ales
durabilă .8
În acest sens, Strategia Europa 2020 are la bază unele lecții pe care le-a învățat din
aplicarea strategiei anterioare, Strategia Lisabona, ținând cont atât punctele forte ale acesteia
(obiectivele de dezvoltare economică și crearea a 18 milioane de locuri de muncă în intervalul d e

5 Ibidem
6 Ibidem
7 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/lisbon_strategy_evaluation_ro.pdf
8 http://europedirect.centras.ro/europa -2020 -si-semestrul -european -1.html

5
timp cuprins între anii 2000 -2010 ), cât și punctele ei slabe ( implementare slabă , cu diferențe mari
de la o țară la alta în ceea ce privește ritmul adoptării reformelor și dimensiunea acestora). În
plus, Europa 2020 evidențiază și schimbările apărute la nivelul UE începând din anul 2000 , cum
ar fi nevoia acută de relansare în urma crizei economice.9
Prin urmare, Strategia Europa 2020 vine cu o serie de noutăți:
1. Stimularea unui nou model de creștere prin:
 sporirea competențelor și educație pe tot parcursul vieții ;
 încurajarea cercetării și inovării ;
 folosirea eficientă a rețelelor inteligente și a economiei digitale ;
 modernizarea industriei ;
 utilizarea eficientă a energiei și resurselor;
2. Consolidarea guvernanței : monitorizare periodică și luarea deciziilor la nivel ul Consiliul ui
European ;
3. Coordonare economică mai strânsă .10
Există o politică nouă de coordonare economică, semestrul european , în baza căreia,
guvernele statelor membre sunt invitate să prezinte, în același timp, rapoarte privind programele
de reformă economică și programel e de stabilitate și convergență .11 De asemenea, statele trebuie
să se asigure că dispun de resursele necesare pentru a -și permite să finanțeze aceste programe. O
monitorizare strictă pe toată durata semestrului european și fixarea unor obiective stricte,
măsurabile, atât la nivelul UE, cât și la nivel national, sunt unel e din armele folosite de Europa
2020 în vederea obținerii unor rezultate rapide și eficiente.
În ace lași timp, Comisia le poate emite guvernelor recomandări și orientări înainte de
finalizarea bugetelor naționale . Astfel, statele membre sunt ajutate în mai buna coordon are a
propriilor politici economice . Ele benef iciază de o agendă economică comună la nivelul UE, dar
au totuși posibilitatea de a o adapta la situația națională. De asemenea, Uniunea Eurpeană poate
trage concluzii cu privire la evoluțiile înre gistrate la nivel național și le poate integra în runde le
de coordonare viitoare .12

9 http://ec.europa.eu/europe2020/services/faqs/index_ro.htm#1
10 http://ec.europa.eu/europe2020/services/faqs/index_ro.htm
11 http://ec.europa.eu/europe2020/services/faqs/index_ro.htm#1
12 Ibidem

6
La începutul s emestrul european este publica tă analiza anuală a creșterii , un raport al
Comisiei prin care sunt evaluate principalele provocări economice cu care se confruntă UE și
sunt făcute recomandări cu privir e la măsurile adecvate. Pe baza rezultate lor obținute , liderii
europeni propun posibile răspunsuri în cadrul summitului de primăvară.
Strategia Europa 2020 pune accent pe cooperarea dintre statele membre , în detrimentul
concurenței dintre ele. În acest scop, Europa 2020 propune creșterea transparenței , astfel încât
fiecare țară să știe ce fac celelalte. Pe baza monitorizării și a evaluării com parative, Comisia
elaborează raport ul anual în care prezintă progresele înregistrate în atingerea obiectivelor,
semnalând, totodată, și întârzierile sau deficiențele legate de punerea în aplicare. Este încurajat în
acest fel și schimbul de bune practici.
Uniunea Europeană le adresează recomandări politice guvernelor naționale prin
intermediul Consiliului European . În cazul în care acestea nu sunt luate în considerare ori
politicile naționale se îndreaptă într -o direcție greșită, Comisia recur ge la atribuțiile care îi revin
în baz a Tratatului de la Lisabona: emite avertismente și, în ultimă instanță, poate impune
și sancțiuni .
Stategia Europa 2020 nu dispune de un buget propriu , considerându -se poate, că
problemele nu se pot rezolva doar prin furnizarea de fonduri. Pentru a obține rea unei creșteri
durabile este nevoie de reforme structurale și bugetare, în special în gestionare a cheltuielilor
publice.
În momentul în care bugetele sunt limitate, este important ca resurse le disponibile , cât de
puține, să fie orientate către dezvoltarea unei economii inteligente, durabile și fav orabile
incluziunii. Astfel, pot fi generate venituri importante pe termen lung și nu se pu ne presiune
asupra finanțelor publice.
În același timp, este încurajată exploatarea unor modele noi de finanțare cum ar fi
parteneriatele public -privat, recurgerea la finanțare din partea UE sau a Băncii Europene pentru
Investiții ș.a. Rezultatul ar putea consta în maximizarea impactul ui, prin punerea în comun a
resurselor din sectorul public și privat.
Strategia Europa 2020 mobilizează toate mijloacele de care dispune Uniunea Europeană :
instrumente, legislație, mecanisme de finanțare și coordonare. Pentru a garanta atingerea

7
obiectivelor Strategiei Europa 2020, UE se bazează în special pe anumite pârghii: programul
economic și comercial extern, politicile pieței unice, dar și politica industrială .13
Printre măsurile propuse de Strategia Europa 2020 sunt și unele ce țin de domenii precum
educația ori ocuparea forței de muncă, domenii ce intră în respo nsabilitatea statelor membre .
Aceasta pentru că se consider ă că într-o Europă competitivă, cele mai bune rezultate se pot
obține prin coordonare la nivel europea n. UE nu intervine în a ceste domenii importante, însă
poate face recomandări pentru a ajuta statele membre întrucât dispune de o viziune de ansamblu.
UE dorește această implicare întrucât miza este una foarte mare , Europa, confruntâmdu –
se printre altele, c u fenomenul de îmbătrânire a populației și având nevoie astfel de o creștere
economică puternică și de o rată ridicată a ocupării forței de muncă în vederea asigurării
nivelul ui optim de protecție socială. UE trebuie să le ofere cetățenilor săi șansa de a dobândi
competențele profesionale de care au nevoie pentru a reuși în contextul ec onomic existent .
Toate părțile interesate, inclusive cetățenii, au avut un cuvânt d e spus , contribuind la
elaborarea Strategiei. În 2009, au fost primite în jur de 1400 de contribuții, în cadrul
unei consultări publice cu privire la strategie. La sondaj au participat reprezentanți ai autorităților
națion ale și regionale, ai sindicatelor și întreprinderilor, ai ONG -urilor, ai mediului universitar și
asociațiilor de consumatori. Acestora li s -au alăturat 500 de persoane care au răspuns în nume
propriul, Comisia ținând cont de părerile lor în elaborarea Stra tegiei.14

Proiectul strategiei Europ a 2020 are î n vedere 3 formule importante de creș tere
economică:
 inteligentă (inovaț ie, educație, societate digitală );
 durabilă (creșterea eficienței î n prod ucție ș i a competitivităț ii);
 inclusivă (participare sporită pe pietele munc ii, diminuarea sără ciei).15
Regă sindu -se și î n vechea Strategie Lisabona, cele 3 formule de crestere au, de data
aceasta, obi ective mai puțin ambiț ionase sau, aș putea spune , mai realiste, în număr de 5. Acestea

13 http://ec.europa.eu/europe2020/services/faqs/index_ro.htm#1
14 Ibidem
15 http://arhiva.euractiv.ro/uniunea -europeana/art icles%7CdisplayArticle/articleID_19671/Europa -2020. -Strategia –
Phoenix.html

8
stabilesc praguri minime (în cifre) pe care statele ar trebui să le atingă în orizontul anului 2020:16
1. gradul de ocupare a forței de muncă – minimum 75%;
2. nivel ul minim din PIB al investitiilor in cercetare si dezvoltare – min. 3%;
3. reducerea cu 20 % a emisiilor de bioxid de carbon fata de anul 1990; reducerea consumului de
energie cu 20%; m inimum 20 % din energie să se producă din surse regenerabile;
4. abandonul școlar timpuriu – 10%; minimum 40% din generația tânără să aibă studii superioare.
5. scăderea numărului persoanelor expuse riscul ui sărăciei cu 20 de milioane.
Cea mai competitivă economie din lume ,17 întemeiată pe cunoaș tere, din Strategia de la
Lisabona este înlocuită în Strategia Europa 2020 cu câteva praguri punctuale. În momentul în
care a proclamat Strategia de la Lisabo na, Uniunea Europeană avea mult mai multe ambiț ii.
Strategia de atunci prevedea ca Europa unită să devină una din tre regiunile cu cea mai bună
productivitate ș i competitivitat e din lume, sursa acestei situații fiind e conomia fundamentată pe
cunoaștere. Însă, d espre acest concept -cheie al vechii strategii, observ că actuala st rategie nu mai
vorbește la aceeași dimensiune.
Spre deosebire de aplicarea Strategie i Lisabona, care a revenit fiecărei țări mem bre ș i de
aici rezultând o parte din eș ecul acesteia, î n cazul noii strategii a UE pentru creștere economică și
creare de noi locuri de mun că, responsabilitatea revine Consiliu lui European.
O altă deose bire față de Strate gia de la Lisabona este aceea că Strategia Europa 2020
include ținte n umerice clare . Mai mult de atât, Strategia Europa 2020 nu mai pare una elitist ă,
cetățenii și celelalte parți interesate au avut un cuvânt de spus în elaborarea strategiei, prin
consultări multiple.

16 http://arhiva.euractiv.ro/uniunea -europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19671/Europa -2020. -Strategia –
Phoenix.html
17 http:// incomemagazine.ro/articles/de -la-strategia -lisabona -2000 -la-strategia -2020 -ue-in-pericol -de-disolutie

9
Concluzii:

În cee a ce privește obiectivele pe care mi le -am asumat în prima parte a articolului, am
mulțumirea de a le declara în mare măsură atinse. Am lăsat loc desigur, cel puțin unei analize
viitoare, care să vizeze impactul si rezultatele finale ale Strategiei Europa 2020 , o comparație
completă și complexă între cele două strategii.
Revenind la obiectivele noastre, printre elementele care au adus motivația adoptării
Strategiei Lisabona, se regăsește faptul că procesul de globalizare a găsit sistemul European rigid
din punc t de vedere structural, lipsit de dinamism și puțin capabil să se adapteze la noile
transformări. A fost mecesară așadar modernizarea statului bunăstării prin creșterea
sustenabilității lui, majorarea productivității și asigurarea coeziunii sociale.
Lista neajunsurilor, parte din cel de -al doilea obiectiv pe care mi l -am propus, începe cu
eterogenitatea structurilor economice ce compun Uniunea Europeană, ceea ce a făcut ca
elementele Strategiei Lisabona să fie percepute și implementate în moduri și viteze d iferite.
Aceasta, dar și faptul că nu a existat o asumare clară a responsabilităților, au condus la o
implementare deficitară la nivel național.
Impactul pe care Strategia Lisabona l -a avut poate fi descris prin contribuția la obținerea
unui consens larg p rivind reformele pe care le necesită UE. De asemenea, a adus și unele
beneficii concrete pentru cetățenii și întreprinderile UE, dinamizând mediul de afaceri și sporind
într-o anumită măsură ocuparea forței de muncă.
Având la bază lecțiile pe care le -a înv ățat din aplicarea Strategiei Lisabona, Europa 2020
a ținut cont de punctele forte ale acesteia, dar și de cele slabe. Pe lângă acestea însă, a luat în
considerare și schimbările apărute la nivelul UE, cum ar fi nevoia de relansare în urma crizei
economice , incluzând ținte numerice clare și introducând încă un element nou: consultarea
cetățenilor și părților interesate.

10

Bibliografie:

1. MARINAȘ, Marius -Corneliu, Economie teoretică și aplicată , disponibilă la
http://store.ectap.ro/articole/536_ro.pdf
2. http://www.anpcdefp.ro/userfiles/Anexa_3_TiM_Strategia_Europa_2020.pdf
3. http://arhiva.euractiv.ro/uniunea –
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_12998/Agenda -Lisabona.html
4. http://www.consilium.europa.eu
5. http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/lisbon_strategy_evaluation_ro.pdf
6. http://europedirect.centras.ro/europa -2020 -si-semestrul -european -1.html
7. http://europedirect.centras.ro/assets/editor/file/BROSURA%20EUROPA%202020/STRATE
GIA%20EUROPA.pdf
8. http://incomem agazine.ro/articles/de -la-strategia -lisabona -2000 -la-strategia -2020 -ue-in-4.
pericol -de-disolutie
9. http://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategi a_Europa_2020.pdf
10. https://www.scribd.com/doc/95032660/strategia -lisabona