Alexandroaie Ionuț -Bogdan [604354]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lector dr. Oprean Alexandru

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

TURISMUL MONTAN, MIJLOC
FORMATIV ȘI EDUCAȚIONAL

Coordonator științific:
Lector dr. Oprean Alexandru

Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării ……………………………. ………….1
I.1 Istoricul turismului montan ………………………………………. …………………….. ……1
I.1.1 Istoricul turismului montan în Romania…….. ………….. …………………. .2
I.2 Actualitatea temei…………………………………………………………………………… ……4
I.3 Turismul montan……………………………………………………………………….. ……….. 5
I.3.1 Ecoturismul și factorii dezvoltării turismului montan. ……………… …..6
I.3.1.1 Cadrul natural………………………………….. ………………………….6
I.3.1.2 Infrastrucutra și marcajele turis tice în ariile montane. ……..11
I.3.2 Forme de practicare a turismului montan. …………………………. ………15
I.4 Delimitarea termenilor de formare și educație în perimetrul turismului
montan………………………………………………………………………………………………….. 18
Capitolul II Metodologia lucrării ……………………. ………………………. ……….,…..21
II.1 Motivația alegerii temei………………………………………………………………. …….21
II.2 Scopul, obiectivele, sarcinile și ipoteza lucrării…………………………………….22
II.3 Metode de cercetare…………………………………………………………………………..23
II.3 Subiecții și locul desfășurării………………………………….. ………………………….24
Capitolul III Aplicații, rezultatele cercetării și interpretarea lor ……………..27
III.1 Prezentarea rezultatelor obținute în cercetare ……………………………………….27
III.2 Interpretarea rezultatelor obținute în cercetare……………………………………..31
Concluzii ……………………………………………………………………………………………….41
Bibliografie ………………………………………………. …………………………………………..42
ANEXE

1
CAP. I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

I.1 ISTORICUL T URISMULUI MONTAN

Muntele a exercitat dintodeauna o atracție pentru oameni, grație măiestriei sale și
peisajelor pitorești , atractivități în tot decursul anului, oferind multe modalități de petrecere a
vacanțelor, a timpului liber și nu numai.
Turismul montan, fiind un posibil rezultat al omului pornind de la dorința de „a depăși
dealul din fața casei”, î și poate identifica începuturile încă din antichitatea greacă și cea
romană. Titus Livius, istoric roman, descrie ascensiunea regelui Filip al V -lea al Macedoniei
pe muntele Hemus din Tracia, în anul 181 î.Hr. Împaratul Hadrian al fostului Imperiu Roman,
urca în anul 126 d.Hr. vulcanul Etna, construindu -se pentru această ascensiune un adăpost pe
traseu, fiind considerat „cel dintâi refugiu turistic alpin”. Având în vedere aceste atestări
istorice putem constata începuturile turismului montan. „Cu siguranță turism nu înseamnă
acțiuni ocazionale, dar, totuși am putea admite, prin deducție că spiritul rebel al lui homo
sapiens, anticus, medievalis, modernicus își găsea nu de puține ori inspirația, liniștea în
evadările mai scurte sau mai lungi ale mediului înco njurător. Nu credem că, oricare dintre
oamenii timpului istoric, puteau rămâne mai puțin impresionați la vederea formelor
impunătoare ale reliefului montan sau ale tainicelor subterane decât cei de astăzi.”1
Începând cu secolul al XIX -lea, în contextul general al apariției și al evoluției
fenomenului turistic, drumețiile în orizontul montan reprezentau primele forme de manifestare
a necesității umane de a evada din cotidian. Practicate inițial doar de un număr restrâns de
oameni, aceștia făceau parte din categorii sociale înalte în societate: medici, cercetători în
științe, filozofi, poeți, pictori etc. Conform datelor istorice, se pare că anul 1786 poate fi
considerat anul nașterii fenomenului turistic alpin, în data de 8 august înregistrandu -se prima
ascensiune a vârfului Mont Blanc realizată de francezul Jacques Balmat și colegul său

1 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica/ consultat la data de
06.03.2017

2
elvețian Michael Paccard, iar un an mai târziu ascensiunea fiind repetată de genevezul Horace
Benedict de Saussure.
Tot acelaș i secol, fiind cel ce a marcat turismul montan prin înființarea primelor
asociații de alpinism în Anglia, Austria, Franța, Italia și Germania. Aceste prime forme a
practicării s-au numit generic alpinism, care însemnau deplasări mai lungi sau mai scurte în
mediul alpin. Amintim aici: Compania Ghizilor din Chamonix (Franța) – 1821; Clubul Alpin
Englez – 1857; Asociația Alpina Austriacă – 1862; Clubul Alpin Italian – 1863; Asociația
Alpină Germană – 1869 etc.
După încheierea celui de -al Doilea Război M ondial , dorința oamenilor spre ascensiune
s-a îndreptat spre cel mai înalt lanț montan terestru – Himalaya. Cel mai înalt vârf fiind
Everest, a fost dat în onoarea topografului britanic Sir George Everest, cel care i -a determinat
pentru prima oară înălțimea (884 8m) și care, în anul 1865, l -a numit Vârful 15. „În nepaleză
numele muntelui este Sagarmatha (zeița cerului), iar în Tibet este cunoscut sub numele de
Chomolungma (mama universului)”2. Anul 1953 este anul ascensiunii complete a acestui vârf
de către neo-zeelandezul Sir Edmund Hillary și ghidul său nepalez, Tenzing Norgay.
În anul 1932 în Chamonix (Franța) ia naștere Uniunea Internațională a Asociaților de
Alpinism (UIAA), Romania fiind reprezentată și ea la acest eveniment.

I.1.1 ISTORICUL TURISMULU I MONTAN ÎN ROMÂNIA

În România, începuturile ascensiunilor alpine au fost marcate de escaladarea în
premieră feminină a vârfului Moench (4007m) de către Elena Ghica pe la începutul anilor 50
ai sec. al XIX -lea si a vârfului Mont Blanc de către geologul R adu Porumbaru în anul 1877 .
Ca urmare a emancipării științelor naturii și a apariției unui curent progresist care
avansau ideile dezvoltării și practicării unui turism ecologic, de protejare a mediului natural
au luat naștere asociații turistice: Societat ea Turiștilor din România – 1903; Hanul Drumeților
– 1921; Frăția Montană – 1921; Turing Clubul României – 1925; Asociația Drumeților din
Munții României – 1932; Clubul Alpin Român – 1933; Hai la Drum – 1939.

2 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica/ consultat la data de
06.03.2017

3
După cum bine știm despre înflorirea României în perioada interbelică pe toate
planurile și entuziasmul turismului montan, odată cu apariția comunismului, la 11 iunie 1948
noile autorități au dizolvat asociațiile de turism -alpinism, al căror patrimonui a fost trecut
Oficiului Național de Turism.
„În anul 1974 este inițiată o mare acțiune de remarcare și marcare a traseelor
turisticemontane, amenajare de poteci și refugii turistice. Derulându -se într -un interval de mai
mulți ani,aceasta activitate denumită sugestiv Asaltul Carpaților , a fost finalizată prin
refacerea a peste 330 trasee cu o lungime de peste 4700 km și de asemenea prin definirea și
marcarea a 410 noi trasee însumând peste 7100 km . Sunt marcate astfel în premieră multe
masive montane. Suntorganizate numeroase manifestări și concursuri de turism sportive:
Amicii drumeției, Ștafetamunților, Campionatul național de turism sportiv etc.”3
După căderea comunismului, turismul montan întampină, ca și celelalte domenii, o
mare dezori entare. Trecerea către un nou si stem de organizare socială se răsfrânge și asupra
fenomenlui turistic, atât negativ prin dezorganizarea cluburilor și a asociaților, dar și pozitiv
prin stabilirea de contacte cu alte asociații si cluburi din vestul Europei, accesul la echipament
modern și escaladarea vârfurilor celebr e din afara României.
Drept urmare a acestei schimbări guvernatoare, în anul 1990 se înființează Federația
Română de Turism – Salvamont, dar desființată in 1995 si reorganizată în cadrul ministerului
Turismului și Sportului sub denumirea de Turismul sport iv, ramură de sport competițională,
de performanță. Datoriă lipsei de finanțare a acestei federații, activitățile prestate de ea s -au
diminuat, fapt ce a generat inițiative private în organizarea unui organism care să concentreze
și să coordoneze activitat ea cluburilor private:
 La Pitești se înființează în 1998 Federației Romane de Turism Sportiv, federație de
drept privat de utilitate publică nonprofit;
 La Piatra Neamț se înființează în 1999 Federația Romană de Turism Sport.
Aceste două federații urmăresc dezvoltarea și promovarea turismului montan, educarea
turistcă în spirit ecologic și de protecție a mediului înconjurător, participarea la programe
cultural -sportive și la acțiuni cu specific ecologic, stimularea interesului pentru practicarea
turismului într-o formă organizată, promovarea spiritului de competiție și a fair -play-ului.

3 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica/ consultat la data de
06.03.2017

4
I.2 ACTUALITATEA TEMEI

În co ntextul unei societăți bazată pe așezările urbane și tehnologiei avansate care
favorizează un impact negativ asupra exercițiilor fizice și a sportului, oamenii, în ciuda
acestor aspecte negative ale lumii contemporane, sunt din ce în ce mai interesați în practicarea
activităților extra urbane, pentru a se destinde de activitățile zilnice.
Zona montană oferă posibilitatea odihnei totale și acti ve, a activităților sportive,
distracție și recreere, activități care contribuie nemijlocit la refacerea psiho -fizică și a
capacității de muncă. Necesitatea dezvoltării turismului montan și cunoașterea lui decurge din
multiplele posibilități pe care le deț ine muntele în satisfacerea motivațiilor turistice deosebit
de diverse. Punctul forte al turismului montan mondial este reprezentat de potențialul turistic
deosebit de valoros de o mare complexitate și o varietate a resurselor naturale și antropice,
precum și o natură virgină în mare parte. De asemenea, îmbinarea armonioasă a resurselor
turistice montane cu factorii naturali terapeutici și culturali permit amenajarea și dezvoltarea
unor stațiuni cu profil complex și atractiv.
Odată cu dezvoltarea turismulu i din ultimele decenii și transformarea lui într -o
mișcare de masă, muntele s -a impus mai mult în atenția investitorilor și a promotorilor acestei
forme de turism, tocmai datorită numeroaselor condiții pe care le oferă acesta. „ Efectele
dezvoltării turismu lui montan în plan economic și social, deș i uneori greu de cuantificat, sunt
apreciate ca fiind foarte importante. Se estimează astfel că arealele de turism, peste 90% din
veniturile regionale. De asemenea, în numeroase z one montane, turismul consti tuie una din
principalele ocupaț ii ale locuito rilor, multe comunități depinzân d de activitatea turistica .”4
Datorită acestor considerente în paralelă cu societatea modernă și influențele ei, putem
afirma că muntele atrage numeroase fluxuri de turiști, el deven ind prin valențele sale
recreative, deconectate, culturale, curative și sportive, un factor cu o importanță socială,
educațională și formativă pentru populație.

4 http://www.qreferat.com/referate/turism/Turismul -montan -aspecte -genera318.php consultat la data de
06.05.2017

5
I.3 TURISMUL MONTAN

Turismul montan, definit în DEX ca fiind activitatea cu caracter recre ativ sau sportiv,
constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești
sau interesante dintr -un anumit punct de vedere, turismul cunoaște multe forme de
manifestare. Turismul montan este poate cea mai atractivă for mă de manifestare a acestui
fenomen, care antrenează fizicul cât și cognitivul, în acea bine definită dorință umană de
autodepășire, manifestată într -un cadru peisagistic deosebit și diversificat, a cărui măiestrie
surclasează de cele mai multe ori efortul fizic efectuat.
Tot mai des sunt folosiți în ultimul timp și termenii împrumutați din limba engleză
trekking , hiking sau backpacking . Dintre acestea, cel mai apropiat de înțelesul nostru, de
drumeția montană este acela de hiking. Drumeția montană este un mijloc ideal atât preventiv
cât și curativ de păstrare a sănătății și constituie o adevărată școală uneori aspră, care impune:
disciplină, curaj, abnegație și spirit de echipă.
Drumeția pe munte nu este un lucru ușor de făcut deoarece presupune efort mare, o
bună condiție fizică și mai ales voința de a continua când simți că te doboară oboseala . Însă
toate aceste lucruri fac din urcatul pe munte un cadru ideal pentru petrecerea timpului într -un
mod inedit și calitativ asimilat de un cadru mirific și să lbatic, făcându -i pe amatorii de
drumeții să se detașeze total de cotidian.
Turismul montan este o activitate sportivă care implică un efort aerob de durată, de
intensitate medie, uneori atingând pragul anaerob în cazul urcușurilor mai dificile ce necesit ă
un efort de intensitate crescută. Calitatea fizică de bază este rezistența organismului la efort,
timp îndelungat, în condiții grele de anotimp, starea vremii și stress. Pregătirea, călirea și
adaptarea organismului se face treptat prin antrenamente grad ate, prin marșuri de zi și de
noapte în teren accidentat. Organismul uman trebuie adaptat să reziste la intemperii (vînt,
ploaie, viscol, ninsoare).

6
I.3.1 ECOTURISMUL ȘI FACTORII DEZVOLTĂRII TURISMULUI MONTAN

Ecoturismul este un nou concept care poate fi definit ca întoarcerea la sau către natură.
Muntele prin gradul său redus de antropizare este spațiul potrivit pentru aplicarea noului
concept. Turismul montan s -a practicat și înainte de 1989, dar nu de puține ori cei care l -au
practicat au contr ibuit uneori, poate involuntar, la degradarea unor ecosisteme montane. De
aici necesitatea refacerii, protejării și conservării ariilor peisagistice deosebite prin declararea
lor ca arii protejate. Se impun astfel niște arii clare, concise care nu vizează neapărat
interzicerea sau limitarea liberei circulații, ci mai degrabă protejarea relațiilore fragile dintre
elementele ecosistemului.
Ecoturismul în ariile montane este acea formă de turism în care principala motivație a
turistului este observarea naturi i. Practicarea acesteia trebuie să îndeplinească câteva contiții:
 să protejeze elementele ambientului natural;
 să folosească pentru deplasare doar mersul pe jos sau orice mijloace de deplasare
nemotorizate (bicicleta, calul);
 să aibă caracter educativ.

I.3.1.1 CADRUL NATURAL

Cadrul natural montan prezintă o varietate mare de aspecte consecință în primul rând
diverselor forme de relief, dar și a complexității peisagistice generate de prezența hidro
grafiei, vegetației și faunei pe fondul unor caracteristi ci climatice specifice .

RELIEFUL
„Rezultat al acțiunii combinate a agenților modelatori externi și interni, relieful
montan prezintănumeroase tipuri și forme ce sunt considerate generatoare de potențial turistic.
Considerat casuport al tuturor componentelor mediului natural relieful poate fi apreciat și ca
temelie a tuturor elementelor peisagistice. Astfel potențialul geomorfologic mo ntan se
detașează prin aspectul altitudinal, prin va rietatea formelor culmilor, văilor, abrupturilor, a

7

relieful ui ruiniform, prezența formelor carstice, vulcanice, glaciare, periglaciare, eoliene,
petrografice etc .”5
Relieful vul canic.
Vulcanismul reprezintă totalitatea fenomenelor ce se petrec la suprafață terestră dar și
îninteriorul scoarței ca urmare a efuziuni i dar și injectării de topitură magmatică. Relieful
vulcanic se detașează prin formele sale specifice – platouri vulcanice, conuri vulcanice,
cratere, prinanumite manifestari postvulcanice (mofete, izvoare mineralizate) , dar și prin
forme caracteristicezo nelor vulcanice îmbătrânite, așa numitele inver siuni de relief între care
neck -urile (fig.1) și dyke -urile (fig.2) sunt cele mai impresionante.

Fig.1 ( Devils Tower )
Fig.2 ( http://www.gettyimages.com )

În România, vulcanismul s -a manifestat în estul Carpaților Orientali – Oaș, Gutai,
Țibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita – cel mai lung areal vulc anic in Europa, apoi insular în
Munții Apuseni, iar corpuri subvulcanice aduse la zi de procesele denudative le putem întâlni
în Munții Retezat, Parâng, Făgăraș, Rodnei etc.
Relieful tectonic.
„Se caracterizează prin prezența unor abrupturi generate de mișcări tectonice verticale
în lungul unor linii de falie. Acestea se impune în peisaj prin formele geometrice masive –
culoare depresionare (grabene) dar și masive montane (horsturi). La p oalele acestor abrupturi
pot fi identificate numeroase izvoar e, min erale sau termale. Maril e grabene ale scoaței
terestre, în caremarile denivelări ce spintecă crusta terestră evocă nu numai istoria geologica a

5 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica consultat la data de
06.05.2017

8

teritoriuluirespectiv, dar formeaza și peisaje originale, atrag cu măreția lor nu numai
specialiștii, dar șimare a masă a turiștil or: Marele Canion, Grabenul est -african, G rabenul
Rhinului, iar la noi în țară Culoarul Timiș – Cerna. Atunci când accidentele tectonice întretaie
cursuri importante de apeapar cascadele, fiind puncte de atracție importante. ”6
Relieful car stic.
Relieful carstic, motivat pe de o parte de tema, dar si de valoarea potențialului turistic
generat de varietatea peisajului, formelor, fizionomiei, contrastelor si concentrării pe unitari
de suprafața rezultat in funcție de modul comportare la acțiu nea factorilor generatori ,dar si a
interesului care 1 -a ridicat in rândul cercetătorilor . „Se caracterizează printr -o varietate mare
de forme pe spații relativ restranse: creste calcaroase (Piatra Craiului, Alpii Dolomiti),
marginite de abrupturi, văi car stice cu aspect de chei (Defileul Dunării, CheileBicazului),
înșiruiri de doline de tip uvală (în Podișul Mehedinți sau în Munții Apuseni), microforme cu
aspect ruiniform (Padina lui Calinet, La Turnuri in Piatra Craiului etc.), polii – depresiuni
carstice de mari dimensiuni drenate de un curs de apă, etc. ”7

Fig.3 Cheile Sohodolului, Runcu (după http://www.daciccool.ro )
Relieful glaciar.
Cu o mare răspândire pe teritoriul continentelor atât la latitudini mari, cât și în
regiunile montane aceast tip de relief, rezultat al eroziunii exercitate de ghețarii în m ișcare se
caracterizează printr -o largă varietate de forme.
Impresioneză în mod special crestele dantelate (custurile), circurile glaciare, văile glaciare,
vârfurile impunătoare, marto rii șlefuiți, fiordurile strajuite de abrupturi
pe care se preling sute de cascade. Acestea din urmă reprezintă văi glaciare inundate de ape,

6 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica consultat la 06.07.2017
7 http://pangeea.uab.ro/upload/113_11%20Araboaei%20L%20M%20 –
%20POTENIALUL %20TURISTIC%20AL%20RELIEFULUI%20CARSTIC.pdf consultat la 06.07.2017

9
modelate în Cuaternar, prezente pe țărmul vestic al Norvegie i (Trondheim, 180 km, Sogne,
204km), apoi cele ale Islandei, dar și ale Noii Zeelande. Formele glaciare specifice
ghețarilor montani se întâlnesc aproape în toate zonele latitudinale ale Terrei, altitudinea fiind
cea care controlează prezența sau nu a acum ulărilor de gheață (de la cateva zeci de metri
înalțime la latitudinile mari, la peste 5500 m spre ecuator). Peisajele glaciare sunt vizitate în
toate sezoanele în munții Alpi, Carpați, Pirinei, Caucaz, Himalaya, Anzi sau Stâncoși. De
multe ori străbaterea unor trasee pe reliefuri glaciate presupune, datorită abrupturilor și
culmilor foarte înguste, utilizarea unor echipamente speciale – corzi, colțari, piolet, reducând
astfel accesibilitatea acestor trasee.

APA – RESURSĂ TURISTICĂ
Alături de elementele reliefului, apa contribuie la definirea unor peisaje atrăgătoare, ce
se pot constitui în surse de atracție turistică ale mediului natural. Răspândită pe întreaga
suprafață a Terrei, învelișul hidrosferic se prezintă ca un sistem complex aflat în strânsă
legătură cu morfologia scoarței terestre. Ca resursă a turismului montan avem:
 râurile – pe văile acestora se canalizează multe dintre traseele de acces către masivele
montane. Cursul acestora prin aspectul lor vijelios, sălbatic și prin prezența cascadelor
completează și întregesc di versitatea peisagistică montană;
 lacurile – prezintă puncte de atracție turistică atât prin geneză, cât și prin culoarea pe
care o dau arealurilor montane;
 ghețarii – sunt aceeia care dau diversivitate și varietate peisajelor mon tane aride înalte;

CLIMA
Clima și vremea reprezintă elemente de bază în arhitectura potențialului turistic
montan. Climatul definește particularitățile climei dintr -o anumită zonă și se caracterizează
prin diferitele valori ale elementelor climatice: temperatura, precipitațiile și umiditatea,
dinamica atmosferică, nebulozitatea și insolațiile, ninsoarea și stratul de zăpadă. Asociate
acestora importante sunt și unelefenomene și procese meteorologice care pot crea condiții de
risc în practicarea turismului montan: poleiul, viscolul, fenomenele orajoase etc.

10
Climatul ariilor montane în Româniaeste caracteristic tu turor munților ce au
dezvoltare verticală peste altitudinea de 800m. „Acest tip de climat este mai puțin influențat
de sistemele barice continentale.”8

VEGETAȚIA ȘI FAUNA
Vegetația și fauna devin elemente determinatoare în cadrul turismului montan în
condițiile în care la multe dintre speciile rare le găsim î n habitatul în arealele montane. Devin
motive pentru practicarea turismului montan pădurile prin funcțiile pe care le îndeplinesc în
cadrul ecosistemelor:
 absorția și oxigenarea atmosferei;
 regulatoral caracteristicilor elementelor climatice;
 reduce poluarea fonică;
 gazdă pentru diverse specii rare și endemice;
 adăpostește o faună variată.
Fauna prezenta până nu de mult interes doar ca resursă cinegetică, însă mai nou,
interesele de protejare a ecosistemelor montane, care au în edere componenta biotică, aduc în
vedere elementele faunistice, ce devin astfel elemente potențatoare de turism. Dorința
turiștilor de a vedea pe viu specii de pasări, mamifere, reptile, insecte etc. de a le observa
comportamentele în mediul lor natural, generează un flux turistic către arealul montan,
explicabil atât prin numărul de exemplare cât și prin varietatea speciilor. Prezența
endemismelor și a speciilor protejate generează o motivaie psihologică, o dorință satisfăcută și
în același timp stimulatoare în condițiile identificării acestor elemente faunistice.

8 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica consultat la d ata de
06.07.2017

11
I.3.1.2 INFRASTRUCURA ȘI MARCAJELE TURISTICE ÎN ARIILE MONTANE

Infrastructura turistică montană se referă și este constituită din trasee marcate sau
nemarcate ce se întind de -a lungul unor poteci, cabane turistice, drumuri forestiere, cabane
salvamont și refugii turistice. Practicarea turismului montan nu se poate desfășura în lipsa
acestor considretente, din punct de vedere al eticii. Acestea pot fi parcurse pe tot timpul
anului, unele având restricții pe perioada iernii din cauza condițiilor climatice care ar putea
pune în pericol viața excursioniștilor.

TRASEELE TURISTICE
Sunt că i de acces destinate și semnalate în privința asigurării circulației și drumeției în
condiții de securitate și siguranță și care au ca scop asigurarea unui acces facil către cabanele
si refugiile turistice, și mai ales, în punerea în valoare a peisajelor n atural și obiectivelor
turistice. Clasificarea traseelor turistice montane pot avea în vedere următoarele criterii:
 timpul de mers – exprimat în ore, fracțiuni de oră sau mai rar minute;
 sezonul;
 gradul de dificultate:
a) grad mic de dificultate – durata tras eului 3 -6 ore, diferența de nivel 300 -700 m,
efort fizic moderat;
b) grad mediu de dificultate – durata traseului 4 -8 ore, diferența de nivel 500 -1000 m,
efort fizic susținut doar pe unele etape ale traseului și necesită pregătire fizică;
c) grad mare de dificul tate – durata traseului 5 -9 ore, diferența de nivel 800 -1500m,
efort fizic continuu și intens, necesită o condiție fizică foarte bună și antrenament.
 nivelul de echipare:
a) trasee care nu necesită echipament special – acesta se desfașoară în mare parte me
poteci amenajate și drumuri forestiere care nu necesită un echipament special;
b) trasee care necesită echipamament de drumeție de complexitate medie – acest
traseu se desfășoară pe poteci accidentate, alunecoase cu un grad de înclinare
mediu;
c) trasee ce necesită echipament de drumeție special și complex – acest tip de trasee
se desfășoară pe poteci accidentate, puțin conturate și/sau fără potecă, cu pante
abrupte care uneori necesită ajutorul mâinilor pentru ascensiunea lor.

12

MARCAJELE TURISTICE
Marcajele turistice montane ajută la preîntâmpinarea rătăcirii turiștilor , scăderea
posibilității accidentării a acestora și promovarea și încurajarea turismului de aventură. Ele
sunt utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane.
Marcajele pe care le găsi m pe trasee sunt, de obicei, realizate cu roșu, galben și
albastru, obligatoriu pe fond alb. Apoi în funcție de datele pe care le anunță despre traseu, se
împart în:
 Marcaje sub formă de bandă verticală – marchează traseul principal și este întâlnit în
traseele de creastă; (Fig.4)

 Marcaje sub formă de cruce cu brațe egale – marchează traseele de legătura cu traseul
principal; (Fig.5)

 Punctul și triunghiul – apar în locurile unde se află poteci care vin de pe văi și
marchează traseele secundare; (Fig.6)

 Pătrat roșu sau albastru – semnifică apropierea de rezervații naturale; (Fig.7)

Fig.4 ( https://ro.pinterest.com/ )
Fig.5 ( https://ro.pinterest.com/ )
Fig.6 ( https://ro.pinterest.com/ )
Fig.7 ( https://ro.pinterest.c/om )

13

 „C” într -un pătrat – este folosit pentru a marca traseele pentru bicicliști; (Fig.8)

 Pătrat format de mici pătrățele galbene și negre – dezemnează zone cu pericole de
avalansă; (Fig.9)

 Cercuri duble de culoare albă și roșie – marchează traseele dus -întors. (Fig.10)

„În condițiile lipsei materialelor necesare marcării sau chiar a suporților linia
traseuluituristic în etajul alpin se jalonează prin intermediul momâilor, construcții de piatra
necimentătă,cu înălțimi de până la 1m, care au drept scop facilitarea orientării în condiții de
deplasare dificile:condiții meteo nefavorabile – ploaie, ceață; strat de zăpadă, întuneric etc. ”9

9 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica consultat la data de
06.16.2017
Fig.8 ( https://ro.pinterest.com/ )
Fig.9 ( https://ro.pinterest.com/ )
Fig.10 ( https://ro.pinterest.com/ )

14
CABANELE ȘI REFUGIILE TURISTICE
Cabanele și refugiile turistice completează infrastructura turismului montan, fără de
care, acesta ar cunoaște o adevărată limitare și o restricșionare a numărului de turiști. În
funcție de amplasarea lor ele pot fi:
a) de bază – de unde pleacă trasee importante;
b) de altitudine – situate la intersecția traseelor sau în apropierea obiectivelor de mare
interes.
Dincolo de serviciile pe care le oferă, cabana de altitudine are obligația să se doteze cu
semnalizatoare luminoase și sonore pentru semnalarea ei în condiții meteorologice
nefaorabile. De -a lungul anilor s -au impus câteva reguli de comportament și atitudine în
aceste cabane:
 cabana este casa de pe munte a turistului, adăpost și po pas pentru odihnă și
hrană, este postul de prim ajutor în caz de accidentări;
 cabana face parte din peisajul montan așa că respect -o și ocrotește -o ca pe
propia casă;
 cabanierul are obligația să primească la orice oră turiștii;
 convețuirea în cabană se baz ează pe curățenie și respectarea programului de
odihnă al turiștilor;
 nu faceți exces de decibeli la utilizarea televizorului sau a obiectelor de redare
a muzicii, de regulă cei ce urcă la altitudine o fac și pentru căutarea liniștii
odihnitoare a muntelui ;
 la plecare nu vă debarsa ți de gunoaie. Evacuarea lor utlerioară presupune
costuri mult mai ridicate. Respectați muntele și cabana în mod identic;
 în caz de accident, contribuie la acordarea primului ajutor, semnalizarea,
evacuarea și transportul accident atului.

15
I.3.2 FORME DE PRACTICARE A ECOTURISMULUI MONTAN

Turismul montan din România cunoaște o restrangere majoră de participanți după
căderea regimului comunist, dar și a valorificării dezvoltării infrastructurii. Astfel, alpiniștii
români ajung să escaladeze în Alpi, Caucazi, Himalaya, Anzi etc. Aceste experi ențe, dar și
deschiderea către lumea alpină înaltă contribuie la o dezvoltare și o emancipare frumoasă a
tuturor formelor de turism montan. Astfel, puntem indentifica patru forme principale de
practicare a ecoturismului: drumeția, alpinismul, cicloturismul și speoturismul .

DRUMEȚIA
Drumeția sau expediția montană este principala formă și cea mai populară formă de
practicare a ecoturismului montan. D rumeția montană sau hikingul/trekkingul se poate defini
ca fiind deplasarea prin medii naturale, fără mijloa ce motorizate, pe trasee turistice sau pe
itineraii stabilite sau identificare liber cu ajutorul hărții, busolei sau a GPS -ului.
Pentru practicarea drumeției montane într -un mediu care nu este întodeauna favorabil,
datorita morfologiei și condițiilor meteorologice, în anul 1981 în volumul „Omul și muntele”
de Ion Preda, se scriu Legile muntelui pentru prima oară în România, „acele r eguli de fier ale
drumeției montane pe care, dacă cineva nu le respectă poate deveni o victimă, nu a muntelui,
ci a propiei sale ignoranțe sau nepăsări.”10 Pe scurt, Ion Preda a enumerat aceste legi:
 ”Să nu călătorești niciodată pe munte de unul singur.
 Întotdeauna, pe munte se pleacă numai cu echipament corespunzător, specific.
 Este total contraindicat să te avânți pe trasee necunoscute.
 Turismul de munte este incompatibil cu consumul de băuturi alcoolice.
 La munte trebuie să știi ce, cât, cum și când să mă nânci.
 Suprema deviză a iubitorilor de munte: toți pentru unul, unul pentru toți!
 Când întâlnești oameni pe munte, dă -le bună ziua!
 Pe munte nu se vorbește mult, nu se țipă, nu se face zgomot.
 Cone iubește muntele trebuie să -l ocrotească.
 Nu deteriorați in dicatoarele cu marcaje turistice sau alte semnede orientare.
 Refugiile alpine sau cabanele înseamnă un loc sfânt pe munte.

10 Preda I. (1990). Muntele – frumusețe și educație . București: Editura pentru turism, p. 155

16
 Când ajungeți la o cabană notați în registrul de evidență a circulației turistice: locul
de unde ați venit (cu grupul sau ca turist individual) când plecați, viitoarea etapă a
călătoriei și traseul pe care -l urmați.
 Regulamentul de ordine interioară al fiecărei cabane trebuie respectat cu strictețe.
 Circulați numai pe trasee marcate.
 Iarna, pe munții acoperiți cu zăpadă, pericolul aval anșelor este prezent în fiecare
zi.
 Începătorii într -ale drumeției la munte să -și facă o lungă ucenicie pe lângă cei ce
au o bogată experiență în ascensiunile montane.
 Când un cabanier, un grup de turiști sau o echipă de Salvamont cere sprijin pentru
a da ajutor unor oameni aflați în primejdie sau pentru a preveni o nenorocire,
oricine trebuie să răspundă chemării.
 Este obligatoriu pentru orice turist, ghid sau conducător de grup să urmeze cu
strictețe sfaturile și indicațiile salvamontiștilor.
 Codul de semnalizare în caz de pericol – care înseamnă și cererea de chemare în
ajutor – trebuie cunoscut și însușit de toți turiștii montani.
 Turistul de munte e bine să știe să acorde, la nevoie, primul ajutor medical.”11

ALPINISMUL
„Alpinismul este o activitate umană preponderent turistico -recreativă și într -o mai
mică măsură sportivă, dar non -competițională, care are ca scop ascensiunea în munți, pe
zăpadă, stâncă și gheață.”12 Termenul inițial vine de la ascensiuni în Alpi, dar ulterior, pe
măsura evoluției act ivității, termenul „alpinism” s -a pronunțat doar pe itinerarii greu
accesibile, ce necesită tehnică, echipament și experiență corespunzătoare.
Alpinismul implică, în majoritatea cazurilor, asumarea unei doze mici sau mai mari de
risc, datorită naturii tra seelor care pot fi deseori o combinație de pasaje de stâncă, zăpadă sau
gheață, cu factorii de risc incluși.
De-a lungul timpului, din termenul de bază s -au desprins mai multe forme, care sunt
mai mult sau mai puțin dictate de natura traseelor parcurse, maniera în care se face
ascensiunea și tehnicile folosite. Astfel putem distinge:

11 Preda I. (1990). Muntele – frumusețe și educație . București: Editura pentru turism, p. 155 -156
12 https://ro.wikipedia.org/wiki/Alpinism consultat la data de 06.16.2017

17
 Alpinismul clasic – presupune parcurgerea văilor, crestelor, brânelor, muchiilor în
condiții de vară sau de iarnă, pe parcursul acestora fiind confruntați cu diferite
dificul tăți tehnice, cât și pasaje de cățărare pâna la 3A.
 Alpinismul tehnic sau cățărarea alpină – presupune parcurgerea de trasee alpine
dificile, de cele mai multe ori acestea având diferențe mari de nivel și multe lungimi
de coardă, acestea necesitând echipam ent specific și experiență, cât și foarte buna
cunoaștere a tehnicilor de escaladă liberă și artificială. De aici putem puncta:
 Cățărarea „Big Wall” – pe pereți de stâncă foarte mari, ascensiunea durează de
obicei și mai multe zile și presupune bivuacul13 în perete.
 Cățărarea mixtă – alternanța pasajelor în zăpadă, stâncă și gheață, ascensiunea
presupunând echipament și tehnică specifică.
 Escalada sportivă sau cățărarea liberă – ramură care în ultimul timp a căpătat o
amploare deosebită, presupune urcarea un or trasee în general scurte, dar cu grad mare
de dificultate. Din aceasta s -au mai despreins:
 Bouldering -ul – cățărarea liberă la mică înălțime, fără coardă, pasajele fiind
de dificultate foarte mare, de cele mai multe ori surplombate .14

CICLOTURISMUL MONTAN
Cicloturismul montan este o activitate turistică de recreere, în care deplasarea și
vizitarea obiectivelor turistice se face cu ajutorul bicicletei. Putem observa că între drumeția
montană si cicloturismul montan este o legătură foarte stransă. Di stanțele pot varia în funcție
de traseul ales, de la câteva ore la câteva zile , de asemenea și de nivelul de dificultate. Turiștii
pot acoperi zilnic între 30 și 150 km într -o zi.
„Aceasta ramura a turismului implica sport si aventura si poate avea un suc ces
deosebit daca se includ programe precum mountain – biking, down – hill, bike – marathon.
Sunt putine agentii in tara noastra care sa ofere astfel de pachete insa asociatii, ONG -uri,
cluburi sportive depun eforturi in promovarea cicloturismului romanes c si incet incet apar si
rezultatele. ”15

13 Adăpost al alpiniștilor sau al turiștilor
14 (Despre o stâncă, o construcție ) Care prezintă o surplombă, care are o înclinare în afară, un ieșind.
15 https://w ww.proalpin.ro/blog/cicloturism -munte/ consultat la data de 06.16.2017

18
SPEOTURISMUL
„Speologia este știința care se ocupă cu studiul complex al cavităților terestre, plecând
de la morfologie până la diversitatea formelor de viață.”16
Speoturismul reprezintă acea formă ecoturistică care are drept scop educarea în spiritul
cunoașterii și protecției ecosistemelor subterane prin accesarea peșterilor amenajate sau nu.
Condișiile specifice deosebite subteranului determină ca și în alpinism necesitatea apelării la
un ghid experimentat, bun cunoscător al traseelor subterane al peșterilor ce doresc a fi
vizitate.
Speoturismul este o formă de practicare a ecoturismului care implică și anumite cote
de risc, strict dependent de dificultatea peșterilor și traseelor, dar și de pregătirea fizică și
psihică a participanților.

I.4 DELIMITAREA TERMENILOR DE FORMARE ȘI EDUCAȚIE ÎN
PERIMETRUL TURISMULUI MONTAN

Educația, așa cum demonstrează inclusiv etimologia acestui concept (lat. educe,
educere – a duce, a conduce), nu este o activitate desfășurată în sine și pentru sine ci una care
urmărește atingerea anumitor finalități. Educa ția este un tip particular de activitate umană, o
intervenție sau o direcționare, o categorie fundamentală a pedagogiei.
„Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bu nele deprinderi sau de a dezvolta
aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.” 17
„Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al
supravegherii publice, iar nu particulare”18
Aceste două considerente foarte importante în viața oricărui individ, educația și
formarea care sunt indinspensabile una față de cealaltă , sunt principiile de bază în dezvoltarea

16 https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica consultat l a data de
06.16.2017
17 https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie consultat la data de 06.17.2017
18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie consultat la data de 06.17.2017

19
ideală a unei societăți și a indivizilor ei. Ele își au originea încă de la naștere și co ntinuă
incontestabil până la deces.
Idealul educativ reprezintă cele mai generale finalități ale educației și se referă la un
model ideal de personalitate, către care tinde educația și întreaga societate, într -un anumit
moment al dezvoltării sale istorice . Acest model ideal de om are următoarele caracteristici:
 Caracter istoric – căci evoluează odată cu societatea și reflectă aspirațiile ei
într-un anumit moment al dezvoltării ei istorice;
 Caracter deschis și dinamic – idealul nu este unul model standard, ci un
model dinamic dispus remodelărilor în funcție de diferite cerințe sociale sau
psiho -pedagogice;
 Caracter axiologic – la baza formulării sale stau valorile centrale ale timpului
istoric care se cristalizează;
 Caracter teologic – organizează finalist î ntreaga activitate edicațională și
sistemul educațional, în care acesta se desfășoară
 Caracter social – răspunde unei nevoi sociale prezente, dar mai de seamă de
perspectivă.
„În ultimii ani tot mai mulți oameni ce lucrează în sfera turismului încep să recunoască
o realitate: turismul nu este o simplă activitate comercială, ci se constituie ca un fenomen
social foarte complex care afectează pe lângă latura economică și pe cea educativă, culturală,
psihologică, politică. Turistul de azi nu mai este doar u n om care se vehiculează dintr -o
așezare într -alta; el vrea ca prin călătorie să se cultive, să învețe mereu cea. Să cunoască nu
numai locuri noi, ci și istoria și prezentul lor, oameni și obiceiuri.”19
„Structura tusimului contemporan, fie el intern sau in ternațional, demonstrează că
printre mobilurile care -i determină dezvoltarea se înscrie, cu pondere tot mai mare, setea de
cunoaștere. Dorința de a vedea valorile culturale, de a culege direct informații de istorie și de
a contempla frumusețile naturii și creațiile generațiilor actuale au generat și generează, în
epoca noastră, în decursul fiecărui an, adevărate revărsări de oameni spre anumite locuri.”20
Aceste două considerente care sunt apropiate una față de cealaltă sunt și fac parte din
idealurile unei societăți și a individului. Turismul montan favorizează într -o manieră

19 Preda I. (1990). Muntele – frumusețe și educație . București: Editura pentru turism, p. 154
20 Barbu G. (1980). Tusimul și calitatea vieții. București: Editura politică, p. 37

20
promițătoare educația oamenilor din mai multe aspecte. Din aceste motive, unii psi hologi
consideră că omul care călatorește este supus unei triade specifice: tusim -educație -cultură.
Prin excursii și drumeț ii, copiii învață să se comporte în grup, să protejeze mediul și să
se destindă. Acestea aduc o contribuție însemnată la realizarea s arcinilor activ ităților de
educație fizică , astfel urmarindu -se:
 să contribuie la dezvoltarea armonioasă și multilaterală a organismului și la formarea
unei ț inute corecte;
 să asigure călirea organismului și întărirea sănătăț ii folosind mijloace naturale;
 să formeze și să dezvolte calități motrice ți voliționale, cum ar fi: hotărârea,
perseverenț a, tenacitatea , corectitudinea, curajul, voința, stăpânirea de sine, disciplina,
simțul estetic, î ncadrarea in colectiv etc;
 să conș tientizeze conținutul unor norme de conduită civilizată, cum trebuie să mearga
pe stradă, pe cine să salute, sa pă streze bunurile realizate de oameni, să ocrotească
natura.
Cu toate acestea fiind spuse, turismul montan cu toate formele lui de manifestare este
un mijloc propice prin care se poate realiza educația indivizilor. Acest mediu oferit de munți,
de natură este întâlnit din ce în ce mai puțin printre oamenii societății și sunt ferm convins că
introducerea unui sistem de educație care să vizeze și Orientarea Turistică ar duce în mul te
direcții bune.

21
CAP . II METODOLOGIA LUCRĂRII

II.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Aș dori să încep această argumentare prin etalarea a două citate celebre, primul
aparținând al marelui poet, dramaturg și romancier francez, Vicor Hugo care zice: „Muntele:
o imensă carte deschisă în care citim totul despre natură și despre noi înșine”, iar cel de -al
doilea aparține istoricul peruan Daniel Ruzo care a făcut următoarea afirmație: „ Am cercetat
munți din cinci continente, dar în Carpați am găsit monumente unice dovedind că în aceste
locuri a existat o civilizație măreață, constituind centrul celei mai vechi civilizații cunoscute
astăzi .”
Am ales aceste două citate din considerente culturale, naturale și istorice, care -mi
reprezintă profilul. Această temă care mi -a dat prilejul să cercetez mai amănunțit muntele, mai
este în deoseb în direcția lanțului Carpatic, care autenticitatea țării noastre despre care avem o
istorie foarte bogată. Lanțul Carpatic este simbolul și sigiliul a cestui popor cu o cultură
bogată, iar eu fiind un amator al istoriei patriei noastre , am găsit această temă potrivită.
Un alt aspect privind alegerea mea, a fost experiența pe care am trăit -o în primul an de
facultate la cursul de Orientare turistică. Atunci a fost pentru prima oară când am
experimentat cu adevărat muntele. Fiind în legătură directa cu el 5 zile, începusem să -i înțeleg
tainele și misterele. Atunci a început pasiunea mea pentru munte, dar mai ales pentru
drumețiile montane.

22
II.2 SCOPUL, OBIECTIVELE, SARCINILE ȘI IPOTEZA LUCRĂRII

Muntele, prin caracteristicile sale unice are o mare putere de acționare asupra
indivizilor care se cumetă în a-l escalada. Dupa cum spunea și naturalistul scoțiano -american
John Muir , „Escaladează munții și află veștile lor bune. Pacea naturii va pătrunde în tine la fel
cum razele soarelui plutesc printre copaci. Vânturile îți vor sufla prospețimea în tine, ia r
furtunile energia lor, în vreme ce grijile vor cădea spre pământ asemeni frunzelor toamna ”21,
evidențiind aspectul activ pe care îl are omul asupra omului.
Ipotez ă: Presupunem că după practicarea drumeției montane , indivizii apreciază mai
mult natura, apreciază caracterul formativ și educativ al muntelui și cel puțin 50% din
eșantion a repetat experiența cel puțin o dată.

Obiectivele urmărite în alcătuirea acestei lucrări sunt:
 Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de actualit ate a temei;
 Stabilirea m odului de verificare a ipotezei;
 Întocmirea chestionarului destinat celor ce au practicat drumeția montană .

Sarcinile:
 Studiul bibliografic de specialitate privind turismul montan;
 Alcătuirea eșantionului în etalonarea experiențelor;
 Interpretarea itemilor din sondaj;
 Elaborarea concluziilor generale;
 Argumentarea criteriilor de confirmare/infirmare a ipotezei de lucru.
Scopul lucrării este verificarea ipotezei anunțată anterior precum și analiza detaliată a
factorilor determinanți în vederea formării și educației pe munte.

21 https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp -m/102005201 consultat la 06.20.2017

23
II.3 METODE DE CERCETARE

Metoda documentării teoretice
„Documentarea, studiul literaturii de specialitate, este o activitate indinspensabilă și de
cea mai mare însemnătate pentru cercetarea științifică, întrucat prin intermediul ei se ia
cunoștiință de experiența socială dobândită în diferitele domenii ale realității.”22
În scopul cunoașterii fond ului de bază științific din care face parte tema, cât și a
datelor noi în continuă dinamică, pe care le furnizează literatura de specialitate, am consultat
o serie de lucrări de specialitate, pe baza fișelor bibliografice elaborate care mi s -au părut a
prezenta interes din punctul de vedere al temei alese.
Consultând bibliografia de specialitate anexată din diferite surse (biblioteci, adrese
internet) am urmărit decelarea unor posibilități de corelare a cunoștințelor deja cunoscute în
domeniu, cu cele încă neexploatate, dar validate de specialiști.
Metoda istorică
„Constă din cercetarea și interpretarea fenomenelor realității în procesul apariției,
dezvoltării și dispariției lor și în strânsă legătură cu condițiile istorice concete are le -au
determinat.”23
Acest principiu reclamă în mod necesar înțelegerea fenomenului de turism montan
prin debarasarea de laturile sau elementele lui nesemnificative. Cercetătorul oricărui domeniu
trebuie să cunoască foarte bine istoria acestuia, ca fond de cultură generală, dar și istoria
foarte amănunțită a temei pe care o abordează, în cazul nostru, turismul montan.
Ceea ce ne interesează pe noi nu este colecția de fapte și date, ci mai ales informațiile
pe care le tragem din evenimentele trecute și, dacă este posibil, pre figurarea desfășurării celor
viitoare.

22 Epuran M.(2005). Metodologia cercetării activităților corporale , Ediția a II -a, București FEST, p. 131
23 Epuran M.(2005). Metodologia cercetării activităților corporale, Ediția a II -a, București FEST, p. 114

24
Metoda anchetei
„ Este o metodă indirectă care se folosește cu precădere pentru determinarea unor
trăsături de personalitate, atitudini sau mentalități care nu pot fi “aduse” în laborato r.”24
Ancehta prin intermediul chestionarului este principala metodă de cercetare din
această lucrare, fiind o metodă statistică de cunoaștere a unei populații pe baza datelor
înregistrate numai asupra unei părți reprezentative, adică eșantionul ales.
Metoda statistică
Ram ură a matematicii, devenită ea însăși știință și metodă, statistica s -a dezvoltat în
mod deosebit din necesitățile științelor sociale de a explica natura determinismului
probabilistic.
Ca metodă, statistica despreinde din studiul fenomenelor de masă cone xiuni și
corelații, semnificații alre rezultatelor obținute asupra unor eșantioane ca și anticiparea
evoluției unor parametri ai acestora asupra popușației,
Metoda matematică
Rene Descartes este printre primii oameni de știință care susține cu tărie că
matematica este mteoda științei, dorind construirea unei matematici independente de obiectul
particular pe care îl studiază ramurile matematicii.
Matematizarea știinșelor a devenit o realitate evidentă și necesară, ea ajutând la studiul
cantitativ al lucr urilor, fenomenelor și opiniilor în cazul nostru, le determinp aspectele
calitative și oferă precizie în formușarea concluziilor și capacitate predictivă superioară.

24 https://psihos.wordpress.com/2009/12/01/metoda -anchetei/ consultat la data de 06.23.2017

25
II.4 SUBIECȚII ȘI LOCUL DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII

Pentru realizarea acestei cercetări, din urma faătului că metoda principală de cercetare
este sondajul, am ales să realizez un eșantion pe principiul alegerii raționale a populației din
cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universități i „Alexandru Ioan Cuza”,
care au participat la cursul de Orientare Turistică .
Cursul de orientare turistică are loc în fiecare an la finele primului an de facultate și
vizează drumeția montană cu formele ei educaționale.
Această cercetare a avut loc în perioada mai 2017 – iunie 2017 pe un eșantion de 20 de
persoane la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrund Universității „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași.

II.5 MĂSURAREA ȘI EVALUAREA ITEMILOR

Măsurarea variabelel or se face cu ajutorul unui chestionar, cu ajutorul căruia voi
afirma/infirma ipoteza propusă. Chestionarul este alcătuit pe baza temei propuse și a ipotezei,
este format din 15 itemi, din care 10 întrebări sunt cu variantă prestabilită de răspuns, iar
pentru obiectivitatea și diversitatea sondajului, am introdus 5 întrebări cu caracter deschis,
unde chestionații au fost nevoiți să conceapă răspunsul. Astfel , avem întrebările închise și cu
variantele de răspuns:
1. Sunteți student la Facultatea de Educație Fizică și Sport?
 Da
 Nu
2. În ce an de studiu vă aflați?
 Anul I
 Anul II
 Anul II
 Anul I M
 Anul II M
3. Vârsta dumneavoastră:
 18-21
 22-25

26
 26+
4. Ați practicat cursul de Orientare Turistica?
 Da
 Nu
5. Sexul dumneavoastră:
 Masculin
 Feminin
6. Dacă da, atunci a fost prima oară când ați practicat drumeția montană?
 Da, a fost prima oară
 Nu, am fost și înainte
7. După curs, ați mai practicat drumeția montană?
 Nu
 Da, o dată
 Da, de două sau mai multe ori
8. Apreciați mai mult natura după practicarea cursului?
 Nu
 Da, în mică măsură
 Da, în mare măsură
9. V-ați scoate familia un weekend pe munte?
 Da
 Nu
10. După experiența dumneavoastră, v -ați legat noi prietenii sau le -ați consolidat pe cele
deja existente?
 Nu
 În mică măsură
 În mare măsură
Urmate de întrebările deschise:
11. Considerați că turismul montan contribuie la educația și formarea oamenilor?
(motivați în câteva rânduri) ;
12. Ierarhizați trei caracteristici ale muntelui care au avut impact asupra dumneavoastră;
13. Spuneți o experiență plăcută de pe munte;
14. Spuneți o e xperiență neplăcută de pe munte;
15. Spuneți un cuvânt pe care îl asociați cu drumeția montană .
Ca metode de prelucrare și interpretare voi folosi metoda grafică și metoda statistică,
unde vor fi analizate în capitolul următor. După colectare și măsurare datele cercetării vor fi
prelucrate și prezentate ȋn vederea interpretării și stabilirii unor concluzii practice. Dintre
tehnicile statistice pe care le putem utiliza pentru prezentarea și prelucrarea datelor am ales
reprezentarea grafică .

27
CAP. III APLICAȚII, REZULTATELE CERCETĂRII ȘI
INTERPRETAREA LOR

III.1 PREZENTAREA DATELOR OBȚINUTE ÎN CERCETARE

Aici voi prezenta datele obținute cu ajutorul chestionarului pe fiecare item în parte,
începând cu întrebările închise, reprezentâmd amaliza cantitativă a cercetării.

Item Numărul studenților la Educație Fizică și Sport

Var. Da Nu
Nr.rasp 20 0

Item Anul de studiu al studenților

Var. Anul I Anul II Anul III Anul I M Anul II M
Nr.răsp 0 2 16 2 0
Item Intervalul de vârstă al studenților
Var. 18-21 22-25 26+
Nr.răsp 6 13 1
Item Numărul studenților care au participat la cursul de Orientare Turistică
Var. Da Nu
Nr.răsp. 20 0
Tabelul 1 – Întrebările închise din chestionar

28

Item Sexul studenților
Var. Masculin Feminin
Nr.răsp 13 7

Item Dacă cursul de Orientare Turistică a fost prima experiență de genul
Var. Nu, au fost și înainte de curs Da, a fost prima experiență de genul
Nr.răsp 6 14

Item Studenții care au practicat drumeția montană după curs
Var. Nu O dată De două sau mai multe ori
Nr.răsp 11 3 6

Item Studenții care apreciază mai mult natura după practicarea cursului
Var. Nu În mică măsură În mare măsură
Nr.răsp 0 1 19

Item Studenții care sunt de acord să -și scoată familia într -un weekend pe munte
Var. Da Nu
Nr.răsp 20 0

Item Studenții care și -au legat noi prietenii sau și le -au consolidat pe cele deja
existente
Var. Nu În mică măsură În mare măsură
Nr.răsp 0 2 18

29
Întrebările deschise, unde studenții au conceput răspunsurile pentru o obiectivitate mai
mare a studiului. Aici voi simplifica răspunsurile, urmând în subcapitolul următor să fie
analizate.

Item Studenților li s -au cerut să ierarhizeze trei caracteristici ale muntelui care au
avut impact asupra lor , primele trei cele mai comune
Var. Peisajul Înălțimea Aerul curat
Nr.răsp 9 8 8

Item
Dacă studenții consideră că turismul montan contribuie la educația și formarea
oamenilor
Var. Da Într-o oarecare măsură
Nr.răsp 18 2

Item O experiență plăcută din timpul cursului

Var. Timpul
petrecut
În jurul
focului Am văzut o
viperă Ploaia pe timp
de noapte Dormitul în cort Răsăritul
Nr.răsp 15 1 1 2 1

Item O experiență neplăcută din timpul cursului

Var.
Ploaia
și
vântul Curățenia
corporală Nu au
fost Oboseala Am
întâlnit
vipere Deșeurile
aruncate în
spații
neamenajate Am
mâncat
numai
conserve
Nr.răsp 7 1 7 1 2 1 1

Tabelul 2 – Întrebările deschise din chestionar

30

Nr.
Crt. Spuneți un cuvânt pe care îl asociați cu drumeția montană
1. Formare
2. Detașare
3. Aventură
4. Minunat
5. Energie
6. Mișcare
7. Frumusețe
8. Energie
9. Libertate
10. Călătorie
11. Descoperire
12. Relaxare
13. Sănătate
14. Libertate
15. Impresionant
16. Infinit
17. Transcendență
18. Mister
19. Libertate
20. Libertate
Tabelul 3 – ultimul item al chestionarului

31

III.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR

În acest subcapitol voi interpreta datele din urma chestionarului aplicat eșantionului,
unde voi urmări să afirm sau să infirm ipoteza cu ajutorul analizei statistice a fiecarărui item
din chestionar.
Numărul studenților la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
După cum reiese din graficul mai jos (Fig.11) , avem un procentaj de 100% al
indivizilor studenți la Facultatea de Educație Fizică și Sport, fapt ce era anticipat din alegerea
eșantionului, fiind un item introductiv .

Anul în care se află studenții .
Cursul de Orientare Turistică are loc la sfârșitul primului an de facultate, ca urmare,
după cum reiese din graficul următor, nu avem niciun student în anul I. Din diversitatea anilor
de studiu reiese că studenții nu au participat toți în același, asigurând un grad mai mare de
obiectivitate chestionarului, experiențele fiind diferite, astfel avem un procent de 10%
stude nți din anul I, 80% studenți din anul II, 10% studenți din anul I Master.(Fig.12)

Fig.11 – Studenții de la Educație Fizică și Sport

32

Vârsta la care se află studenții .
Acest item fiind unul, preponderent irelevant în cazul acestui studiu, el bazându -se
preponderent pe variabila independentă, drumeția montană și variabilele dependente
prezentate în ipoteză. Astfel avem un procentaj de 30% de indivizi cu vârsta cuprinsă în te 18 –
21, 65% cu vârsta cuprină între 22 -25, iar restul de 5% cu vârsta de peste 26 de ani.(Fig.13)

Fig.12 – Anul de studiu al studenților
Fig.13 – Vârsta studenților

33

Sexul studenților participanți la chestionar.
Astfel încât raportul sexului masculin este mai mare față de sexul feminin în cadrul
facultății , acesta s -a evidențiat și în cadrul chestionarului, având un procentaj de 35%
reprezentanți ai sexului feminin și 65% reprezentanți ai sexului masculin.(Fig.14)

Studenții care au participat la cursul de Orientare Turistică.
Având în vedere faptul că variabila independentă a cercetării și că eșantionarea s -a
făcut asupra acestui fapt, totalitatea studenților au participat la curs.(Fig.15)

Fig.14 – Sexul participanților
Fig.15 – Studenții participanți la curs

34

Dacă cursul de Orientare Turistică a fost prima experiență pe munte.
După cum bine putem observa din graficul de mai jos (Fig. 16), pentru majoritatea
studenților, mai exact 70% din eșantion, au experimentat pentru pri ma dată muntele și numai
30% au practicat și înainte , ceea ce înseamnă că pentru majoritatea acest curs i -a inițiat în
drumeția montană.

Dacă studenții au mai practicat drumeția montană după cursul de Orientare Turistică.
Acest item din chestionar face raport direct cu variabila din ipoteză care precizează
faptul că cel puțin 50% din chestionați au mai practicat drumeția montană după acest curs.
După cum bine se vede, doar 45% au mai participat drumeția montană, iar restul de 55% nu.
Acest lucru demonstrează că variabila din ipoteză se infirmă cu un neajuns de 5% din
eșantionul extras.(Fig. 17)

Fig.16
Fig. 17

35

Dacă studenții apreciază mai mult natura după practicarea drumeției montane .
Acest item cuprinde și el o parte dintr -o variabilă a ipotezei care precizează că
studenții, după pract icarea drumeției , apreciază mai mult natura. După analiza statistică,
rezultată din graficul ulterior (Fig.18), 95% au precizat că au apreciat în mare măsură, pe
când, doar 5% au precizat că apre ciază într -o mică măsură și niciun răspuns negativ. Această
variabilă a ipotezei se confirmă, evidențiind caracterul educațional și formativ al turismului
montan care s -a revărsat as upra eșantionului din populație.
Acest fapt demonstrează că drumeția mon tană, în preponderent „muntele”, după cum
îmi place să numesc, are un impact pozitiv asupra indivizilor din persectiva educației morale,
evidențiind caracterul educativ și formativ al acestor odisei.

Dacă studenții sunt de acord să -și scoată familia pe munte.
Greutatea acestui item al cercetării constă în totalitatea răspunsurilor afirmative, iar
niciun student nu este deopotrivă (Fig.19) . Asta dă însemnătate multor variabile a ipotezei,
prin această afirmație ei au recunoscut indirect caracterul formativ și educațional a drumeției
montane. Singura problemă a acestui item este gradul mare de subiectivitate cu referire la
ipoteză, dar dacă e să analizăm societatea și principiile ei și modalitățile de educație, e ducația
familială este pre zentă în formarea indivizilor.
Prin urmare, pot afirma că integralitatea răspunsurilor afirmative întărește variabila,
precum studenții apreciază caracterul formativ al „munteui”.

Fig.18

36

Dacă studenții și -au creat prietenii sau și le -au consolidat pe cele deja existente.
Această întrebare scoate la iveală caracterul educației sociale al drumeției montane
practicate în grup. După raportul celor trei răspunsuri deja prestabilite, observăm un raport
foarte mare al raspunsului „În mare măsur ă” de 90%, pe când doar 10% „În mică măsură”, iar
niciun răspuns negativ.
Pot afirma, pe urma graficului (Fig.20) că totalitatea chestionaților, și -au dezvoltat
caracterul social prin prisma turismului montan, din care reiese funcția formativă și
educați onală a muntelui.

Fig. 19
Fig.20

37

Dacă studenții consideră că turismul montan contribuie la educația și formarea
oamenilor.
Fiind prima întrebare cu caracter deschis, studenții find nevoiți să -și motiveze
răspunsurile, permite o obiectivitate ridicată față de acei itemi din chestionar unde
răspunsurile erau prestabilite, dar, totodată fiind mai greu de gestionat.
După cum reiese din grafcul următor (Fig.2 1), obsevrăm că în proportție de 90 % au
fost convinși că turismul montan contribuie la educația și formarea oamenilor, iar restul de
10% nefiind așa convinși, răspunsul lor fiind unul parțial, nedeterminat.
Acest raport foarte mare contribuie valoros și direct la variabila din ipoteză, care
vizează opiniile viitorilor specialiști în domeniu, el contribuind pozitiv și întărește ipoteza .

Studenților li s -au cerut trei caracteristici ale muntelui care au avut impact asupra lor.
După cum se poate observa din graficul de mai jos (Fig.22) , unde sunt toate
răspunsurile de pe baza chestionarului, nu există niciun termen negativ la adresa muntelui.
Principalele caracteristi ci ale muntelui care au avut acționat asupra chestionaților au fost
peisajul fiind pe primul loc însemnând 15%, după care vine aerul curat și înălțimea cu
13.3%, u rmate de liniște și natură .
Dacă e să analizăm acești termeni și să -i redirecționăm spre o filială educativă sau
formativă, puntem spune că peisajul contribuie la educația estetică a indivizilor, aerul curat
fiind apreciat și el contribuie la educația pe ntru sănătate, contribuind la principiile indivizilor.
Fig.21

38

Experiențele plăcute ale studenților.
Atunci când o persoană e pusă în fața faptului să relateze sau să exprime o experiență
plăcută dintr -un anumit loc sau dintr -o anumită persoană, el din multitudinea experiențelor și –
o amintește doar pe cea relevantă, care a avut un impact emoțional asupra lui.
Astfel, interpretând graficul de mai jos (Fig.23), am constatat că în proporție de 78.9%
din răspunsuri a fost „momentele petrec ute în jurul focului”. Aceast rezultat este foarte
important în cercetarea de față, însemnând un impact enorm a drumeției montane asupra
educației sociale a indivizilor.

Fig.22
Fig.23

39

Experiențele neplăcute ale studenților.
Astfel încât experienețele p lăcute sunt cele care favorizează turismul montan,
necesitatea cunoașterii experiențelor neplăcute este imperios necesar pentru a cunoaște facorii
care condiționează acest tip de activitate.
După cum reiese din graficul de mai jos (Fig.24), putem observa că cel mai important
factor care a condiționat experiența chestionaților au fost condițiile meteorologice
nefavorabile, ploaia și frigul. Deși, același număr au spus că nu au fost experiențe neplăcute,
trebuie luate în calcul aceste piedici și unele încer cate să fie evitate prin documentare.

Cuvântul pe care l -au asociat studenții cu drumeția montană.
Acest item, fiind ultimul din chestionar și foarte subiectiv, caracterizează profunzimea
munților printr -un singur cuvânt. Ceea ce este foarte interesant este diversitatea cuvintelor și
cuvintele în sine folosite pentru a caracteriza această drumeție. (Fig25)
Din totalitatea cuvintelor, doar Libertate și Energie se găsesc de mai multe ori,
reliefând caracterele diversificate și infinite pe care le oferă drumeția montană, rezultând la
confirmarea și întărirea ipotezei precum că turismul montan are o contribuție majoră și
pozitivă asupra formării și educației omulu i.

Fig.24

40

FIg.25

41
CONCLUZII

Începând cu originiile turismului montan, în special a drumeției montane și a
alpinismul, astea două fiind cele mai frecvente, și analizand bibliografia de specifică
turismului montan, nu am putut trece pe lâgă caracterul educativ și formativ al acestei
activități. Prin divers itatea tuturor caracteristicilor drumeției montane, începând de la relief și
terminându -se cu marcajele și traseele turistice, acesta oferă o paletă largă de activități cu
scop edcucativ.
După alegerea ipotezei și după, implicit, cercetarea ei cu ajutorul chestionarului am
observat multitudinea beneficiilor acestei activități. Ipoteza s -a confirmat parțial, cu un
neajuns de 5% în cazul unei variabilei precum cel puțin 50% au re petat experiența. În cazul
celorlalte variabile am o bținut un rezultat încurajator, demonstrând caracterul educativ al
drumeției montane. Din cercetarea obținută am luat concluzia că momentele din jurul focului
unde se spun povești și se cântă, implicit o formă a educației sociale, sunt cele mai plăcute
amintiri din această experiență și cele mai relevante, dar nu singurele.
Educația fizică este mijlocul principal al acestei drumeții, cele dou ă sunt într -o strânsă
corelație. P e lângă aceste tipuri de educație, am mai constatat și educația estetică pe care o
oferă muntele cu meisajele și măreția lor, făcându -i pe practicanți să aprecieze mai mult
natura.
Cu toate acestea fiind spuse, pot spune și sunt într -o oarecare măsură să recomand și
să promovez a ceastă actvitate, cu toate beneficiile ei și doresc ca și tinerii viitori specialiști ai
domeniului care au făcut parte din eșantionul prezentat anterior să realizeze aplicabilitatea
turismului montan și s -o promoveze mai departe, astfel încât dispunem de un potențial turistic
enorm, Munții Carpați.

42
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE LITERAR Ă:
1. Baticu, N ., Amintirile unui alpinist , Editura Sport -Turism, Bucureș ti, 1981
2. Barb , Gh., Turismul și calitatea vieții , Editura Politică ,București, 1980
3. Drăgoi , C., Turism Si Activitati Sportive In Spatiul Montan , Editura Edusoft , Bacă u 2006
4. Epuran ,M., Metodologia cercetării activităților corporale , Ediția a II -a, Editura FEST,
București 2005
5. Frazzei , F., Frazzei M., ABC -ul excursionistului , Editura pentru Turism, București, 1972
6. Frazzei, F., Manual pentru turismul de munte , Editura Cartea Universitara, București, 2004
7. Glăvan, V., Turismul în România , Editura Economică, București, 2000
8. Heinz , G., Orientarea sport de masă , Inspectoratul Școlar Sibiu, 1974
9. Maftei , I., ABC turistic montan , Editura Polirom, Iași, 2003
10. Nedelcu , A., Geografia turismului , Editura Universitara, București, 2011
11. Preda, I., Muntele – frumusete si educatie , Editura pentru turism , București ,1990
12. Vodă , M., Ecoturism , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2008

BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ:
1. www.alpinet.org
2. www.carpati.org
3. http://www.apubb.ro/wp -content/uploads/2011/02/Suport -MTCS -Ro.pdf
4. http://www.creeaza.com/afaceri/turism/BAZELE -SI-STRUCTURA –
FENOMENULU924.php
5. https://www.scribd.com/doc/97641381/Curs -Turism -Montan -Si-Orientare -Turistica
6. http://romanian.wunderground.com
7. http://www.amfostacolo.ro
8. http://www.wikip edia.org
9. http://www.carpati.org

43
10. www.gorj -turism.ro
11. www.turism.ebloguri.ro
12. http://lifeinpoland.info/
13. www.tvr1.tvr.ro
14. http://www.qreferat.com/referate/turism/Turismul -montan -aspecte -genera318.php
15. http://pangeea.uab.ro/upload/113_11%20Araboaei% 20L%20M%20 –
%20POTENIALUL%20TURISTIC%20AL%20RELIEFULUI%20CARSTIC.pdf
16. https://www.proalpin.ro
17. https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp -m/102005201
18. https://psihos.wordpress.com/2009/12/01/metoda -anchetei/

44
ANEXA 1 – CHESTIONARUL APLICAT

1. Sunteți student la Facultatea de Educație Fizică și Sport?
 Da
 Nu
2. În ce an de studiu vă aflați?
 Anul I
 Anul II
 Anul II
 Anul I M
 Anul II M
3. Vârsta dumneavoastră:
 18-21
 22-25
 25+
4. Ați practicat cursul de Orientare Turistica?
 Da
 Nu
5. Sexul dumneavoastră:
 Masculin
 Feminin
6. Dacă da, atunci a fost prima oară când ați practicat drumeția montană?
 Da, a fost prima oară
 Nu, am fost și înainte
7. După curs, ați mai practicat drumeția montană?
 Nu
 Da, o dată
 Da, de două sau mai multe ori

8. Apreciați mai mult natura după practicarea cursului?
 Nu
 Da, în mică măsură
 Da, în mare măsură
9. Considerați că turismul montan contribuie la educația și formarea oamenilor?
(motivați în câteva rânduri)
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
………………………… ……………………………………………………………………….. ………………………………..

45
10. V-ați scoate familia un weekend pe munte?
 Da
 Nu
11. După experiența dumneavoastră, v -ați legat noi prietenii sau le -ați consolidat pe cele
deja existente?
 Nu
 În mică măsură
 În mare măsură
12. Ierarhizați trei caracteristici ale muntelui care au avut impact asupra dumneavoastră.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
………………………………………………………………………………………………. ………………………………
13. Spuneți o experiență plăcută de pe munte.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………… …………………………………………………………………. ………………………………
14. Spuneți o experiență neplăcută de pe munte.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
………………………………………………………………….. ……………………………. …………………………….
15. Spuneți un cuvânt pe care îl asociați cu drumeția montană.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..

46
ANEXA 2 – DECLARAȚIE DE ATUTENTICITATE
Avizat,
Îndrumător Lucrare de Licență/Disertație
Titlul, Numele și p renumele …………………………………………………………
Data …………………………….. Semnătura ………………… ……………..

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE
LICENȚĂ/DISERTAȚIE

Subsemnatul/a, ………………………………………………………………………………………….,
domiciliat/ă în ………………………………………………………………………………………………. ……..,
născut/ă la data de …………………, identificat/ă prin CNP …………………………………………..,
absolvent/ă al/a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Educație Fizică și
Sport, specializarea …………………. …………………………………………………., promoția ………………..,
declar pe propria răspundere, cunoscând consecințele falsului în declarații în sensul art. 326
din Noul Cod Penal și dispozițiile Legii Educației Naționale nr. 1/201 1 art. 143 al. 4 și 5
referitoare la plagiat, că lucrarea de licență cu
titlul:……………………………………………………… ………………………. …………………………………………
…………………………………….. …………………………………………………., elaborată sub îndrumarea
dlui/dnei ………………………………………………………………………., pe care urmez să o susțin în fa ța
comisiei, este originală, îmi aparține și î mi asum conținutul său în întregime.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență/disertație să fie verificată
prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusive la
introducerea conținutului său într -o bază de date în acest scop. Am luat la cunoștință despre
faptul că este interzisă comercializarea de lucrări științifice în vederea facilitării falsificării de
către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență/disertație și în acest sens, dec lar
pe propria răspundere că lucrarea de față nu a fost copiată, ci reprezintă rodul cercetării pe
care am întreprins -o.

Data
Semnătura,

47