Alexandra Barda n Cristina -Maria Apostu [611555]

Universitatea din București
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

LUCRARE DE LICENȚĂ

Prof. Coordonator : Absolvent: [anonimizat]
2018

Universitatea din București
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

DESIGN DE PRESĂ
Elaborarea unui nou conc ept grafic
pentru Revista Economică

Prof. Coordonator: Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
CAPITOLUL 1 – DEFINIREA ȘI PROBLEM ATIZAREA TERMENILOR DE SPECIALITATE .. 6
1.1 PRESA SCRISĂ ȘI PUBLI CAȚIILE DE NIȘĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
1.2 PUBLICA ȚIILE DE NIȘĂ ȘI DESIGNUL DE PRESĂ ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
1.3 PUBLICAȚIILE DE NIȘĂ ÎN CONTEXTUL S OCIO -ECONOMIC ………………………….. ………………………….. ……. 8
1.4 PROCESUL DE REBRANDIN G ÎN DESIGNUL DE PRE SĂ. ORGANIZAREA PUBLICAȚI EI ………………………….. . 9
ORGANIZAREA PUBLICAȚI EI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
CAPITOLUL 2 – DOCUMENTARE ȘI ANALI ZA PIEȚEI ………………………….. ………………………….. 11
2.1. CONCEPT EDITORIAL . ORGANIZAREA UNEI REVI STE ȘI ASPECTUL GRAF IC. ELEMENTE ALE A SPECTULUI
GRAFIC AL UNEI PUBLI CAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
2.2 ANALIZA PEST ȘI SWOT A PUBLICAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.3 POZIȚIONAREA ȘI ASPEC TUL GRAFIC . BRAND PERCEPTION MAP ………………………….. ……………………. 18
2.4 ANALIZA CONCURENȚEI D IN PUNCT DE VEDERE E DITORIAL ………………………….. ………………………….. . 21
CAPITOLUL 3 – CONCEPȚIA ȘI EXECUȚI A PROIECTULUI ………………………….. ………………….. 24
3.1 ETAPELE PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.2 DOCUMENTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
3.3 CONCEPTUL GRAFIC . MOODBOARD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
3.4 ARGUMENTAREA UNEI DIR ECȚII DE EXECUȚIE ………………………….. ………………………….. ………………… 27
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 33
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 35
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 36

4
Introducere

Lucrarea de față are ca scop dezvoltarea unui nou concept grafic pentru o publicație interbelică,
denumită Revista Economică , din anul 193 3. Ideea a venit din dorința de a inova designul simplist al
acestei publicații specifice anilor interbelici și de a -mi transpune ideile creative într -un proiect real.
De mult am descoperit că aptitudinile artistice mă duc înspre domeniul design -ului, iar odată ce am ajuns
la facultate, am observat compatibilitatea abilităților mele cu designul de presă. Astfel, am hotă rât că în
acest context, am oportunitatea de a recrea un produs, care nu mai este pe piață, dar care poate fi readus la
viață printr -un nou branding.
În documentarea și planificarea proiectului, precum și în implementarea lui, am utilizat o metodă deprins ă
în timpul stagiului meu Erasmus de la IADE (Instituto De Arte, Design E Empresa ) o Facultate de Design
și Marketing, situată în capitala Portugaliei, metoda SOSTAC. Acest instrument folosit în crearea
strategiei de comunicare, m -a ajutat să identific nev oile unei reviste pentru a fi rebranduită. Prin
metodologia SOSTAC (Situație, Obiective, Strategie, Tactici, Acțiune și Control), mi -am croit pașii
începând cu locul în care mă aflu, și anume o revistă veche, fără concept grafic, la unde vreau să ajung,
prin ce metode grafice (strategie), prin ce tactici , pentru implementarea acțiunii sau proiectul propriu zis și
cum să realizez controlul a ce am creat .
Revista al cărei concept grafic l -am creat este o revistă economică, cu puternice accente de business și
antreprenoriat, dar care are o latură foarte bine dezvoltată în zona analizelor și sintezelor pieței .
Beneficiarul nu este altcineva decât bărbatul inteligent, sofisticat, care apreciază timpul folosit în mod
eficient și calitatea de a fi chibzuit din pun ct de vedere financiar. Pentru acest public ,,timpul înseamnă
bani”, iar filosofia l ui de viață este că nimic nu poate fi făcut la întâmplare . Timpul alocat unei reviste este
prețios și unic, așadar grafica vine în preîntâmpinarea acestei nevoi de a obține maximul de informație
într-un timp cât se poate de scurt.
Obiectivul principal al proiectului este utilizarea graficii într -o măsură în care publicația să se ridice la un
standard superior celorlalte reviste de business, din punctul de vedere al lizibiltă ții și ierarhizării textelor.
Obiectivul secundar este încadrarea produsului în categoria revistelor de nișă și diferențierea lui de
competitorii săi, printr -o cromatică și o așezare în pagină unică.

5
În capitolul 1, sunt definiți termenii de specialitate ș i este explicată încadrarea produsului în categoria
publicațiilor de nișă .
Capitolul 2 reprezintă partea de concept grafic și editorial, documentare și analiza concurenței. Se
identifică factorii externi ce pot influența produsul în prezent, prin intermed iul analizei PEST, dar și
factorii interni, printr -o analiză SWOT. Aici este spațiul în care se prezintă obiectivele și strategia de
comunicare a produsului, în funcție de publicul -țintă.
Partea finală este reprezentată de capitolul 3, în care are loc conc epția și execuția propriu -zisă a proiectului
și argumentarea direcției de execuție.

6
Capitolul 1 – Definirea și problematizarea termenilor de specialitate

1.1 Presa scrisă și publicațiile de nișă
După Brielmaier și Wolf, putem împărți piața r evistelor în două mari categorii: prima are o funcție
informativă și de comunicare foarte bine accentuată, pe când cea de -a doua poate servi doar prezentării
unor produse sau servicii. În cadrul primei grupe, al cărei public poate să fie reprezentat de spe cialiști în
diferite domenii (cum este și cazul de față – Revista Economică), conținutul mesajului este unul obiectiv și
se folosește o terminologie specifică, ce poate fi accesibilă doar parțial nespecialiștilor. Lizibilitatea și
claritatea sunt două trăs ături de importanță primordială, iar ilustrațiile și elementele grafice, îndeplinesc
doar un rol pur informativ1.
Apariția revistelor a fost o urmare a nevoii manifestate de oamenii din orașe de a se simți mai aproape de
,,eveniment”. Prin contopirea tehni cilor utilizate în producția de carte, jurnalism, ilustrație și fotografie au
rezultat primele reviste precum London Illustrated (1842), Illustration sau Die Illustrierten Blatter ( 1843).
Încă de pe atunci, se dezvoltă caracterul exclusiv al revistelor, ca re oferă informații de specialitate, în
funcție de tematica aleasă sau de statut (revistele pentru tineri). Astfel, se conturează nișele , acele
publicuri țintă pentru care revistele aleg să își creeze conținutul. Ele au un public bine conturat și
reprezint ă un suport foa rte atractiv pentru publicitate2.
Oportunitățile pieței publicațiilor de nișă pot fi identificate printr -o observare individuală a tendințelor,
prin intuiț ie și subiectivitate. Manifestările spiritului uman nu pot fi cuantificate, iar cercet area
profesională de multe ori tinde la perfecțiune, astfel că situația meționată favorizează apariția produselor
de nișă3.
Presa scrisă din zilele noastre reprezintă o oportunitate profitabilă. Se poate câștiga atât de bine tocmai
prin valorile intrinsec i pe care presa tipărită le are: este tăcută și fără advertoriale care să te întrerupă din
citit.
Noi valuri ale publicațiilor de nișă demonstrează că presa scrisă nu este pe cale de a se stinge, ci de a se
extinde, sub o altă formă. Revistele au cu totul alt stil, conținut imprevizibil și un design care cuprinde o
varietate de elemente grafice.

1 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard (1999), Ghid de tehnoredactare – Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Polirom, Iași ,
pp. 113-114
2 Ibidem , p. 97
3 Ibidem, p. 102

7
Noile moduri în care textul se aranjează în pagină, elementele de design, textura hârtiei sunt din ce în ce
mai atractive pentru cititorul ce trăiește într -o eră te hnologizată. Publicațiile de nișă sunt rezultatul
potențialului crescut al tehnologiei, care în loc să omoare presa tipărită, îi aduce noi oportunități de
reinventare. Zona digitală este de fapt, nu un dușman, ci un prieten în ceea ce privește publicațiile ,
deoarece reprezintă o mo dalitate eficientă de promovare, ceea ce face ca abonamentele și vânzările să
crească.

1.2 Publica țiile de nișă și designul de presă
O publicație economică de succes va atrage atenția oricărui cititor interesat, printr -un desig n simplu,
elegant, dar puternic al copertei și al primei pagini. Designul este un instrument important în vânzarea
produsului, iar el trebuie să se plieze pe nevoile unui consumator de reviste financiare.
Aplicat pe produsul la care am lucrat, culorile ale se sunt unele reci, deoarece targetul meu este în mare
parte masculin. Mărimea titlului suficient de mare, pentru a putea fi ușor zărită de un bărbat al clasei
superioare, grăbit, îmbrăcat într -un costum impecabil, ce se grăbește să ajungă la timp la locul de muncă
din zona clădirilor de birouri ale orașului .
Un al doilea motiv pentru care designul unei reviste este atât de important este faptul că acesta reprezintă
un mijloc prin care cititorul parcurge cu ușurință informația, fără a îl supraîncărca sau ob osi psihic.
Cuprinsul este situat pe prima pagină, ceea ce îl va ajuta pe cititor să economisească timp și efort.
Designul este nu în ultimul rând, un punct cheie în crearea unei legături pe termen lung între consumatorul
de reviste și publicație. Acesta e ste necesar a fi cât mai adaptabil pe personalitatea targetului nostru, în
cazul de față fiind simplu, intuitiv, ușor de citit, pentru bărbatul interesat de o carieră prosperă și de
situația economică4.

De reținut este faptul că designerul grafic joacă un triplu rol: de comunicator, editor vizual și catalizator.5
În publicația noastră de nișă, Revista Economică, procesul de comunicare este îndeplinit de designer, care
selecționează informația și o transpune printr -o prezentare estetică redusă la valoare mi nimală. Nu avem
nevoie de mare încărcătură vizuală, precum menționam, iar rolul de editor vizual este tocmai de a oferi
publicului doar ce îi este necesar, într -o grafică orientată spre nevoile lui. Catalizatorul este designerul
care își pune amprenta pe e lementele vizuale care alcătuiesc identitatea de brand a revistei și care îl fac pe
cititor să revină la ea, deoarece o recunoaște și îi este familiară din punct de vedere vizual.

4 Keeble, Richard (2009), Presa scrisă – o introducere critică , Polirom, București, pp. 215 -216
5 Breeding, Greg, Gnidovic, Gary (2002), Design pentr u reviste, Magazine Training Institute, Austria, p. 5

8
Sintetizând după Alexandra Bardan, designul grafic are rolul în primul rând de diferențiere în raport cu
alte publicații. Fonturile, culorile alese cu grijă, ilustrațiile sunt caracteristicile cu care o publicație vine și
dorește să se poziționeze într -un anume fel față de cealaltă. Revista Economică este construită în culori
reci, pe alocuri asociate cu un galben puternic, pentru a se poziționa ca o revistă pentru bărbații claselor
superioare de business.
Organizarea informațiilor și a ilustrațiilor este tot o chestiune a designului grafic, deoarece acesta ajută la
ierarhizarea mesajelor în funcție de conceptul editorial pe care l -am ales. Pentru produsul meu,
organizarea este simplistă, cu puncte de interes bine alese, care pot alterna de la o casetă ce conține cele
mai importante date economice, la titluri impozante sau citate de actualitate.
Designul ne va ajuta să informăm publicul în mod corect asupra tipului de publicație pe care urmează să îl
citească sau să îl achiziționeze. Este important ca acesta să fie bine conturat, pentru a nu induce în eroare
cu privire la conținut. Semnalizăm prin anumite elemente grafice ce tip de secțiune este, printr -un
colontitlu potrivit și ilustrăm uneori ce ne dorim să scoatem în evidență din acel articol. În Revista
Economică, ilustrațiile sunt în număr destul de redus datorită genului în ca re se înscrie: economico –
financiar.6

Comparând designul minimalist al unei reviste de specialitate sau de nișă, unde claritatea și lizibilitatea
sunt funcții de bază, textele lungi și cu multe explicații, iar fotografiile și ilustrațiile îndeplinesc doar un
rol informativ, revistele cu grafică bogată , dețin un limbaj uzual, accesibil tuturor și se subordonează
vizualului.
Revistele de specialitate se adresează unui public restrâns, ele au textul structurat continuu, lizibil, este
organizat încât să fie uș or utilizabil în cercetări și studii. Pe când, revistele populare, adresate publicului
larg, dispun de o grafică complexă, printr -un conținut divers, scopul nu este informarea ci privirea de
ansamblu.7

1.3 Publicațiile de nișă în contextul socio -economic
Inovațiile tehnologice au avut un efect mare asupra mass -media mai vechi, au schimbat foarte mult
formatul, livrarea, cititorii și profitabilitatea potențială a tipăririi revistelor de -a lungul anilor. Mass -media
recente, cu influențe majore asupra reviste i tipărite includ internetul, tabletele și alte dispozitive digitale
care sunt destinate să găzduiască versiunile digitale ale publicațiilor tipărite în mod tradițional. Fiecare

6 Bardan, Alexandra (2012), Introducere în designul de presă , Tritonic, București, p. 21
7 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard (1999), Ghid de tehnoredactare – Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Polirom, Iași,
p. 119

9
nouă tehnologie perturbă atât modul în care sunt publicate revistele tipărite, cât și modul în care
consumatorii vizualizează valoarea și utilitatea revistelor.
În 1998, DTP -ul a permis revistelor să dezvolte o nouă tendință: titlurile de nișă, care au fost concepute
pentru segmente specifice de consumatori8.
Succesul publicațiilor de nișă a venit din îmbunătățirea sistemului de abonamente și din folosirea
internetului într -o măsură care nu le afectează tirajele sau vânzările. Comparându -le cu publicațiile web,
observăm că succesul publicității dintr -o revistă tipărită vine în ideea în care oamenii care acceseză mediul
online nu sunt atât de atenți precum ar fi în cazul unui suport tipărit. Website -urile înglobează multe
advertoriale, de care am învățat însă să ne protejăm și la care nu mai acordăm suficientă atenție. Pe când,
atunci când citim o informație de pe un suport tipărit, suntem cu totul captivați de culori și de ce se află pe
toată pagina, nu doar într -un colt. Automat, ne îndreptăm întreaga atenție către machetele publicitare,
lucru bine știut de companiile care targetează publicurile nișate.
Oamenii au mai multă încredere în reclamele de pe suporturile printate9. Lăsând la o parte veridicitatea de
care par a dispune materialele scrise, oamenii se tem în special de posibilele atacuri web la care s -ar
expune în momentul în ca re ar accesa reclamele de tip pop-out.
Revenind la o revistă economică, precum cea în cazul proiectului meu, publicul țintă va beneficia de
reclame nișate, potrivite intereselor lor.

1.4 Procesul de rebranding în designul de presă . Organizarea publicație i
Publicațiile și -au schimbat de -a lungul anilor concepția grafică. După lungi perioade în care se urmărea o
anumită linie grafică, la un moment dat tot mai multe publicații au intrat în ”febra redesign -ului”, pentru
ca informația să fie mai clară, mai ord onată, mai ușor de citit și cu mai multă culoare care să atragă
cititorul10.
Proiectul de rebranding pentru Revista Economic ă intervine în contextul în care se dorește relansarea
revistei, care nu poate fi făcută fără o schimbare majoră din punct de vedere editorial, grafic, suport și
logo.

8 Haniff , Zeenath (2012 ), Niche Theory in New Media: Is Digital Overtaking the Print Magazine Industry? (Dizertație,
Universitatea din Nevada , Las Vegas ), https://digitalscholarship.unlv.edu/thesesdissertations/1571 , accesat 18 mai 2018
9 The Bay Observer (2016), Consumers Trust Advertising In Print Media More Than Other Media ,
http://bayobserver.ca/consumers -trust-advertising -in-print -media -more -than-other -media/ , accesat 17 mai 2018
10 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard (1999), Ghid de tehnoredactare – Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Polirom, I ași,
p. 93

10
Am ales să creez un nou concept grafic pentru această publicație, cu scopul de a atrage oamenii tineri, cu
vârste cuprinse între 22 -38 de ani, din domeniul economic, cu interese în zona de business și tehnologie.
Obiectiv ele stabilite:
– Modificarea logo -ului din unul simplu, scris cu majuscule, într -unul lizibil, dar care se diferențiază
de cel vechi prin folosirea comună a literei ,,E” atât pentru cuvântul ,,revista”, cât și pentru
,,economică”;
– Coperta este una atractivă, în codul cromatic complementar – albastru -galben, cu imagini și
titlurile rubricilor bine evidențiate, față de coperta anterioară în care regăsim doar titlul publicației,
colectivul redacției, prețul abonamentului și apoi imediat primul articol;
– Ierarhiza rea titlurilor în ordinea importanței lor și a interesului pe care îl trezesc;
– Separarea articolelor lungi prin subtitluri specific, care facilitează citirea articolelor și selecția lor
în funcție de timpul alocat lecturii revistei;
– Adăugarea machetelor pu blicitare, atât de importante în amplificarea veniturilor publicației;
Revista Economică are un nou concept grafic , asta însemnând că am abordat o cromatică atractivă de
albastru și galben, familia de caractere este diferită, am ales ca paginile să fie mai aerisite și cu imagini
specifice, articolele separate de subtitluri, formatul este de revistă tradițională, A4, am optimizat zonele
publicitare prin alocarea a mai mult spațiu, jumătăți sau machete întregi.
Organizarea publicației
Când creăm o publicație nouă ori ne dorim să facem un rebranding cu totul și cu totul original, ideile
noastre se învârt în jurul publicului țintă. Pe lângă acesta, cel mai des ne gândim la costurile pe care ar
trebui să le suportăm.
Publicul țintă al Revistei Economice îl reprez intă Generația Y11, cu vârste între 22 -38 de ani, un cititor
inteligent, sofisticat și chibzuit din punct de vedere financiar, factor de decizie în tehnologie și business,
având ca hobby -uri vacanțele în străinătate și investițiile în bunuri electronice.
Spre deosebire de ziare, care apar zilnic, revista noastră trebuie să reziste o lună, prin urmare și hârtia va fi
una mai groasă decât cea de ziar, deci și mai scumpă. Coperta va fi creată dintr -un carton subțire și
culorile vor fi vii.

11 Robinson , T., Michael, The Generations -Which Generation are You? , https://www.careerplanner.com/Career –
Articles/Generations.cfm , accesat 16 mai 2018

11
Când organizăm o publ icație, ne gândim apoi la dimensiunile ei. În cazul de față, respectăm linia
tradițonală și utilizăm dimesiunea A4, pentru a putea fi depozitată cu ușurință.
Marginile revistei au o dimensiune de 5 mm, care să ofere un spațiu alb elegant, astfel încât publ icația să
pară sofisticată.
Fontul utilizat este unul simplu și clar, potrivit unei publicații de nișă, care transmite mesajul în mod direct
și subliniază autenticitatea textelor. Fontul Times New Roman este un font serif, pe care l -am utilizat
pentru c ă face ca textele lungi să fie și ușor de citit12. Din punct de vedere grafic, regăsim puține fotografii
și mai mult text, analize, cifre și statistici, elementele de natură economică.
Capitolul 2 – Documentare și analiza pieței

2.1. Conce pt editorial. Organi zarea unei reviste și aspectul grafic. Elemente ale aspectului grafic al
unei publicații
Ca strategie , parte a planului SOSTAC , am elaborat conceptul editorial (misiune, valori) și am stabilit
targetul pentru care se realizează rebrandingul.
 Misiune
Misiunea publicației Revista Economică este de a oferi un cadru complex de informație care să răspundă
nevoilor oamenilor de afaceri, dar și al corporatiștilor ce lucrează în domeniul financiar bancar, de a fi la
curent cu orice nou trend pe piața economică. Î n paginile sale, se oferă o perspectivă obiectivă asupra
evoluției pieții și o deschide re spre noi oportunități de afaceri.
 Viziune
Viziunea reprezintă ,,sistemul de valori și principii etice, estetice, funcționale și generice ale publicației .”13
Revista Ec onomică se ghidează după următoarele principii:
 Responsabilitatea de a livra conținut de calitate, ce se aliniază misiunii de a trata cu obiectivitate
subiectele de actualitate din sfera economică;

12 Blatner, David (1996), Ghidul complet al tehnoredactorului, All, București, p. 53
13 Bardan, Alexandra (2012), Introducere în designul de presă , Tritonic, București, p. 23

12
 Publicația este nonpartizană, prin urmare articolele nu vo r avea nicio înclinație politică, rămân
neutre;
 Identitatea vizuală a publicației se bazează pe îmbinarea culorilor reci, cu galbenul puternic,
dimensiune tradițională A4, așezare simplistă;
 Informațiile prezente vor satisface nevoia cititorului de a acced e la date adevărate, preluate din
surse sigure;
 Apariție lunară, preț ridicat, caracteristic publicației de nișă, format A4, aria de difuzare: Ardeal,
Crișana, Banat, Maramureș , editare în limba română.
Concept editorial:
Fondat ă în anul 1899, Revista Econ omică afirmă valorile jurnalismului veritabil de nișă, care prezintă o
realitate urbană accesibilă oricărui angajat în domeniul financiar -bancar, antreprenor sau om de afaceri de
succes.
Printr -un proiect de rebranding, această reviste reapare într -un desi gn modern, atractiv, cu fotografii
puține, dar cu text de calitate, adus la măsura așteptărilor publicului țintă. Statisticile și diferitele
informații numerice se transpun într -un layout elegant, urban, cu un aer stilat și potrivit modului de viață
al unu i om ocupat.
Este un produs cultural unic, ce se poziționează strategic în categoria revistelor de nișă, având ca element
de diferențiere design -ul simplu, ușor de citit și ierarhizarea informațiilor într-o manieră cât mai time-
saving.
Target :
Revista Econ omică se adresează unui public tânăr, cu vârste cuprinse între 22 -38 de ani, cititori inteligenți,
sofisticați, care apreciază timpul folosit în mod eficient, în aceeași măsură în care apreciază calitatea de a
fi chibzuit din punct de vedere financiar. Pen tru acest public ,,timpul înseamnă bani”, iar filosofia lor de
viață este că nimic nu poate fi făcut la întâmplare, iar minutele petrecute parcurgând paginile unei reviste
trebuie să fie alocate eficient, astfel încât să fi e obținut maximul de informație. Tehnologia si business -ul
sunt subiectele preferate din revistă, dar și investițiile ,,cu cap”, inovațiile și vacanțele peste hotare.
În identificarea targetului, am utilizat documentarea prin revistele actuale de nișă, pentru a putea face o
comparație într e posibili competitori și revista pentru care am realizat proiectul de rebranding. De
asemenea, pentru a putea identifica nevoile unui anumit tip de public, m -am orientat în a analiza

13
comportamentul și stilul oamenilor din jurul meu, în special la locul de muncă, dat fiind faptul că sunt
înconjurată de oameni de business, dar și manageri din departament financiar și marketing. Pe de altă
parte, compania în care lucrez (Nepirockcastle), se ocupă în principal de targetarea angajaților în mediul
corporatist și adaptarea mecanismelor de marketing în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor, în
domeniul de retail.
Caracteristici demografice:
 Gen: majoritar masculin (70% masculin, 30% feminin);
 Vârsta: între 22 -38 de ani
 Educație: >90 % studii universitare sau post-universitare;
 Ocupație: >90% activi profesional în domenii de business, financiar -bancar sau academic;
 Religie: creștin -ortodocși și catolici;
 Stare civilă: preponderent necăsătoriți;
 Limbi cunoscute: română, engleză
 Cetățenie: română
Caracteristici geografice:
 Mediul exclusiv urban
 Zona de activitate: Ardeal, Maramureș, Crișana, Banat
Caracteristici economico -sociale:
 Venituri peste medii;
 Statut social ridicat prin prisma domeniului de activitate și a poziției ocupate în companie;
Caracteristici psi hografice și de comportament:
 Interesele se îndreaptă către tot ce e nou în materie economico -financiară și de business;
 Cititori avizați și interesați de fenomenul economic;
 Menifestarea unei nevoi de autodepășire și dorință de a inova;
 Stil de viață încă rcat, dar cu o precizie nemaipomenită în time management ;
 Fără afinități politice;
 Utilizatori sporiți ai diferitelor instrumente tehnologice, în special ultimele apariții.


14
Conținut editorial:
– Analize ale activităților financiare desfășurate într -o anumi tă perioadă dintr -un oraș din zona Ardeal,
Banat, Crișana sau Maramureș;
– Legislație – ultimele modificări legislative ce pot influența economia;
– Social – frământări ale oamenilor din înalta categorie socială.

2.2 Analiza PEST și SWOT a publicației14
Am structurat planul de rebranding al publicației, după modelul SOSTAC15 al PR Smith, o metodă inițial
dezvoltată în anii 1990.
Prin SOSTAC, înțelegem:
 Situația – unde suntem acum?
 Obiective – unde dorim să fim?
 Strategie – cum ajungem acolo?
 Tactica – cum ajungem exact acolo?
 Acțiune – care este planul nostru?
 Control – am ajuns acolo?
Pentru a investiga situația din care am pornit, este necesar diagnosticul curent al pieței actuale: analiza
PEST, dar și starea internă a produsului – analiza SWOT.
Analiza PEST este un cadru conceput pentru a evalua factorii externi care pot influența performanța unei
publica ții, în cazul de față – Revista Economică .

14 Marinescu, Paul (2007), Management de proiect, Editura Universității din București, București, p p. 17 -20
15 Swan, Simon (2018), How to create a digital marketing plan using PR Smith's SOSTAC® Planning model,
https://www.smartinsights.com/digital -marketing -strategy/sostac -plan-example/ , accesat 19 mai 2018

Politic România este o republică democratică semiprezidențială și
reprezentativă, în care premierul este ș eful Guvernului, iar
președintele este șeful Statului.

15

16Le Petit Journal (2018), EN BREF – Reporters sans frontières: liberté de la presse en Roumanie ,
https://lepetitjournal.com/bucarest/actualites/en -bref-reporters -sans-frontieres -liberte -de-la-presse -en-roumanie -229100 , accesat
19 mai 2018
17 Kwintessential, Guide To Romania – Etiquette, Customs, Cu lture & Business ,
https://www.kwintessential.co.uk/resources/guides/guide -to-romania -etiquette -customs -culture -business/ , accesat 20 mai 2018 În clasamentul mondial al libertății presei pentru 2017,
organizația ,,Reporteri fără frontiere” condamnă politizarea
excesivă a mass -media românească, mecanismele de finanțare
corupte, înrobirea age ndei editoriale intereselor angajatorilor și
infiltrarea de știri de către agenții serviciilor de informații.
Transformarea presei într -un instrument de propagandă politică a
fost mai vizibilă decât oricând în ultimii ani în România, în
special în perioade le electorale, se spune în raport. România se
situează pe locul 44 printre cele 180 de țări considerate de
Indexul Libertății Presei Mondiale în 2017, cu încă două poziții
decât în 2016.16

Socio -cultural România este o societate patriarhală. Tatăl est e capul familiei.
Familia este fundamentul structurii sociale și constituie baza
stabilității pentru majoritatea oamenilor.
Persoanele în vârstă sunt respectate și prețuite pentru
înțelepciunea lor și sfaturi valoroase.
Este o țară superstițioasă, rezulta tul anilor de amestec cu
populația slavă locală. Folclorul său este bogat în mituri, iar
zvonurile circulă în multe zone rurale.
România este încă foarte birocratică, ceea ce face ca orice
process al afacerilor sa fie unul lent și greoi, care de multe ori
necesită alergarea din loc în loc. 17

Economic România, ca parte a pieței unice a Uniunii Europene, este o
economie mixtă cu dezvoltare superioară, cu venituri medii, cu
un indice foarte ridicat de dezvoltare umană și o forță de muncă
calificată, a 16 -a cea mai mare din Uniunea Europeană privind

16

Tabel 1 – Analiza PEST (sursa: arhiva autorului)

18 International Monetary Fund (2009), World Economic and Financial Surveys ,
http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/200 9/02/weodata/groups.htm#oem , accesat 19 mai 2018
19 Crețu, Ioana -Narcisa (2017), Mass -Media Communication in Romania , Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Romania,
https://www.researchgate.net/publication/318732322_Mass -Media_Communication_in_Romania , accesat 19 mai 2018
20 Romanian Startups, About Romania , http://www.romanianstartups.com/about -romania/ , accesat 20 mai 2018 PIB-ul nominal total și a 13 -a cea mai mare bazată pe paritatea
puterii de cumpărare.18

În România, sectorul tipărit s -a confruntat cu mari dificultăți la
începutul crizei economice. În februarie 2012, trebuia să se
întrerupă trei lucrări zilnice, Cotidianul, Ziua și Gardianul , după
ce circulația acestora a scăzut dramatic. Evenimentul zilei ocupa
cu aproape 45.000 de exemplare locul al treilea dintre cele mai
citite lucrări zilnice informative din România, după Adevărul și
Jurnalul Național .

Peste 1200 de publicații noi au apărut în România de la căderea
comunismului.
În ciuda diversității presei românești, nu putem vorbi încă de o
presă complet liberă. Cele mai bune ziare zilnice vândute în
România sunt încă tab loidele: Click! – cu o medie de 587.000
cititoare per apariție și Libertatea cu 468.000 (23 ianuarie 2012 –
decembrie 2013), urmate de presa sportivă Gazeta sporturilor
(338.000 cititori) și Pro Sport (318.000 cititori).19

Tehnologic România este una din tre piețele cu cea mai mare creștere a
tehnologiei informației (IT) din Europa Centrală și de Est. Țara a
înregistrat progrese semnificative în toate subsectoarele
tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), incluzând
telefonia de bază, telefonia mobi lă, Internet și IT. Sectorul
telecomunicațiilor din țară a fost dereglementat, extins și
modernizat în ultimii 15 ani.20

17
Analiza SWOT este un cadru conceput pentru a evalua punctele forte și punctel e slabe ale publicației,
precum și pentru a identifica posibilele oportunități și amenințări cu care se poate confrunta.
SWOT

Puncte tari Se bazează pe o experiență de aproape jumătate de
secol pe piața publicistică din România. Apărută în
1899 la Si biu, Revista Economică este un adevărat
Organ financiar -economic al Asociației Solidaritatea
a Institutelor Financiare Ro mânești din Ardeal, Banat,
Crișa na și Maramureș.
Este distribuită pe o regiune amplă, care reprezintă o
treime din țară.
A strâ ns în tot acest timp un public elitist fidel, căruia
i s-a adresat cu cele mai noi articole economico –
financiare.

Puncte slabe Public țintă limitat: Bărbații educați, maturi și care fac
parte din clasa de elită sunt principalul public căruia îi
este adr esat conținutul revistei. Din acest punct de
vedere, publicația duce lipsă de un număr mare de
cititori, tocmai prin prisma conținutului atât de bine
nișat.

Oportunități Creșterea încasărilor prin vânzarea spațiului
publicitar. Companiile sunt cu atâ t mai interesate, cu
cât publicul deține venituri mari și se încadrează în
clasa socială superioară, din clasificarea ABC făcută
de National Readership Survey, Marea Britanie.
Categoria A reprezintă cei mai valoroși cititori.
Aceștia sunt cei care contri buie foarte mult la profitul
publicației. Această categorie va fi cea mai mică
categorie rezervată exclusiv celor mai mari

18

Tabel 2 – Analiza SW OT (sursa: arhiva autorului)

2.3 Poziționarea și aspectul grafic . Brand Perception Map
Acțiunea și tacticile planului SOSTAC sunt reprezentate de poziționarea de brand pe care o ia revista și
se continuă, de fapt, în capitolul 3, cu implementarea efectivă a proiectului – partea de execuție.
În elaborarea conceptului grafic, am realizat Harta poziționării de brand22, care m -a ajutat să identific
competiția directă a Revistei Economice . Aceasta este format ă din 2 axe perpendiculare, c are integrează
revista conform tematicii predominante (business -antreprenoriat sau economic -juridic) și al tipului de
concept grafic (simplu – elaborat).
Tematica predominantă este dată de titlurile articolelor și zona informativă în care se situează. În c azul de
față, am identificat 3 mari competitiori: revista Biz, Business Magazin și Money Express , care se
încadrează în business și antreprenoriat. Revista Economică un conglomerat de subiecte abordate, atât cele
dedicate oamenilor de afaceri și antrepreno rilor, cât și cele de natură juridic -economică. De acceea, situăm
revista la mijlocul axei.
Conceptul simplu sau elaborat se orientează după următorii indici:
 Layout23:

21 Cleverism (2016 ), A Complete Guide to ABC Analysis in Customer Segmentation and Inventory ,
https://www.cleverism.com/complete -guide -abc-analysis -custo mer-segmentation -inventory/ , accesat 19 mai 2018
22 Ibidem, p. 34
23 Breeding, Greg, Gnidovic, Gary (2002), Design pentru reviste, Magazine Training Institute, Austria, p. 61 producători de bani. 21
Dacă revista va reuși să gestioneze cu bine spatiul
Digital și Social Media, cu siguranță notorietatea sa
va creste considerabil.

Amenințări Publicația operează pe o piață foarte competitivă, care
găzduiește câteva mai brand -uri: Capital, Săptămâna
Financiară, Business Magazin, Money Express,
Forbes România, Business Review, The Industry.

19
Dacă așezarea în pagină este una curată, include elemente precum text, ilustrație, titlu , într -un număr
mic și conținutul este organizat, atunci avem un layout simplu. În cazul în care pe pagină avem o
încărcătură de text, ilustrații în număr mare, fotografii, diagrame și text formatat sub diferite fonturi și
dimensiuni, atunci putem vorbi de spre un concept grafic elaborat.
 Elemente grafice24:
Pentru ca designul nostru să fie simplu, nu se utilizează elementele grafice decât într -un număr redus
și cu scopul de a corobora sau explica mai bine textul. În cazul în care numărul de elemente grafice
este unul ridicat și ele sunt utilizate pentru a anima pagina și nu strict pentru informare, atunci avem
un concept grafic elaborat.
 Gama cromatică25:
Tonurile pale, neutre și complementare dau un aspect simplist. Culorile de roșu aprins sau diferite
comb inații contras tante, menite să atragă atenția, vor da revistei un aspect elaborat.
 Utilizarea spațiului alb26:
Într-un concept grafic simplu, spațiul alb este utilizat cu foarte mare precizie. Acesta este în mod
vizibil valorificat, pentru a face ca revist a să fie aerisită, iar textul mult mai vizibil. Pentru conceptele
grafice mai elaborate, spațiul alb nu este cu totul valorificat, existând situația în care layout -ul pare
mult prea încărcat.

24 Unahealy design , The 7 Elements Of Good Graphic Design , https://www.unahealydesign.com/elements -of-good -graphic –
design/ , accesat la 29 mai 2018
25 Ibidem, p. 8
26 Ibidem, p. 63

20

Fig. 1 – Brand Perception Map (sursa: Geoff Fripp, http://www.perceptualmaps.com)

Datorită faptului că Revista Economică se înscrie în categoria lumii antreprenoriale și de business, și
totodată având un concept grafic simplu , competitorii pe piața revistelor economico -financiare din
România sunt:
 Revist a Biz , revistă de nișă, editată de Biz Agency. Este o revistă de afaceri, adresată oamenilor de
business și managerilor români. Are un layout simplu, cu puține elemente adunate într -un singur
loc, dar o cromatică destul de puternică. Nu putem încadra culoi le într -o anumită categorie,
deoarece ele variază foarte mult.
Designul folosește spațiul alb, care conferă publicației un concept grafic aerisit. Totodată, putem
observa varietatea elementelor ilustrate și a fotografiilor folosite.
 Business Magazin , o rev istă pentru liderii business.
Layoutul nu este foarte simplist, abordeaza o cromatică variată, de culori contrastante,
cu multe elemente ilustrate și fotografii în număr destul de ridicat.
 Money Express , orientată pe antreprenoriat, conține analize și com entarii economice. Are un
layout simplu, în cromatica roșu -negru, care nu include foarte multe elemente: doar maximum 1 -2
fotografii per spread, titlul și textul împărțit în coloane. Se distinge ușor de celelalte două reviste

21
menționate mai s us, prin simpl itate și seriozitate. Elemente grafice mai puține, comparativ cu
Business Magazin și Revista Biz , iar spațiul alb este utilizat astfel încât informația curge într -un
mod foarte ușor lizibil.
Astfel, conceptul grafic abordat de Revista Economică se pozițion ează cu o simplitate grafi că crescută și
subiecte atât de business, cât și economico -juridice , astfel încât să exploreze cât mai mult oportunitățile
pieței: vom alege culori reci, albastru, în combinație cu un galben pal, în opoziție cu Business Magazin ce
folosește cod cromatic cald. Ne vom folosi de simplitate grafică, dar nu ca cea abordată de Money
Express , și vom utiliza fotografii și elemente grafice autentice, pentru a crea lizibilitate ș i ierarhizare a
informației. Revista Biz are ca și cromatică ab ordată o varietate de culori, având un contrast puternic, dar
nu abordează un stil simplist al organizării informațiilor.
Unique Selling Proposition:
Conceptul de Unique Selling Proposition este, în fapt, ceea ce își vor aminti oamenii despre un anumit
produs27. Este modul în care, printr -o banală propoziție, putem vinde un anumit brand, creând de fapt în
spatele lui o poveste, utilizând poate chiar o singură frază.
În conceptualizarea grafică, mă voi ghida după următorul mesaj: ,,Revista ta de economie și informație
juridică”. Designul revistei va urmări același fir al elementelor de factură economico -juridică, ce se vor
îmbina armonios în crearea unui cadru potrivit livrării conținutului de calitate.
2.4 Analiza concurenței din punct de vedere editorial
Revista Biz Business Magazin Money Express Revista
Economică
Caracteristici
generale
Apariție lunară,
distribuție în zonele
urbane din toată țara ,
tiraj de 10 000 de
exemplare pe ediție,
public 25 -45 ani, Apariție
săptămânală, lansat ă
în 2004 Apariție lunară,
lansată în 2007,
zonele urbane
ale țării, media
de vârstă 33 de
ani.28 Apariție
săptămânală ,
lansată în
1899, public
țintă: 22 -38
de ani

27 Clark, Dorie (2011), Reinventing Your Personal Brand , https://hbr.org/2011/03/reinventing -your-personal -brand , accesat la
13 iunie 2018
28 Toma, Iulian (2007), Realitatea Catavencu a lansat saptamânalul de afaceri Money Express ,
http://www.adplayers.ro/articol/Business -6/Realitatea -Catavencu -a-lansat -saptam -nalul -de-afaceri -Money -Express -1367.html ,
accesat 21 mai 2018

22
lansată în a nul 2000
Puncte Tari -comunitate puternică
de oameni de afaceri
-prima revistă de
business din Români a -subiecte de
actualitate pentru
oamenii de business;
-ghid îndrumător în
afaceri. – zonă specială
de comentarii si
opinii
economice,
pentru jurnaliști,
analiști
economici și
antreprenori
români – analize
economice
de
actualitate,
– informații
juridice
privind
schimbările
economice
Puncte Slabe Abordare de subiecte
exclusiv business Abordare de
subiecte exclusiv
business Targetare în
zona de
antreprenoriat,
exclude zona de
angajați în
domeniul
economico –
financiar Concurență
variată în
zona
publicațiilor
de business și
economic
Viziune și
obiective Biz este brandul care
reunește o comunitate
puternică de oameni
de afaceri, atât online,
cât și offline.29 Motivarea oamenilor
ce vor să
crească în business.
Expunerea
poveștilor oamenilor
de business de
succes
Promovează
antreprenoriatul,
inițiativa și
oamenii activi
din Romania30 Prezentarea
realității
economico –
financiare
către publicul
urban de
business sau
angajat în
domeniul
financiar –

29 Revista Biz, Revista Biz este o publicatie Biz Agency , http://www.revistabiz.ro/revista -biz/, accesat 21 mai 2018
30 Money (2010), Din octombrie, MONEY EXPRESS apare lunar , https://www.money.ro/din -octombrie -money -express -apare –
lunar/ , accesat 21 mai 2018

23
bancar
Strategii de
marketing / ce
aduc nou Organizare de
evenimente cor porate
și conferințe pentru
oamenii de business Evenimente de tipul
discuțiilor informale
între liderii
comunității de
business, ,,Meet the
CEO”, gale (,,Gala
Business Woman”)31 Publicarea
articolelor
scriitorului
Mario Vargas
Llosa și
comentariile
analist ului de
politică externă
Fareed Zakaria Analize
economice și
investigații
juridice
despre
dinamica
pieței

Tabel 3 – Analiza concurenței (sursa: arhiva autorului)

Din analiza de mai sus, rezultă împărțirea competitorilor în două subcategorii: direcți și in direcți . În
calitate de competitor direct, revista Money Express are similarități în tematica abordată cu Revista
Economică : prima se axează pe comentarii ale analiștilor economici și opinii exclusiv economice, iar cea
de-a doua pe analize economice și inv estigații juridice.
Competit orii indirecți, reprezentați de Business Magazin și Revista Biz , au o mai mare orientare către viața
activă de business și antreprenoriat, organizând evenimente, conferințe și gale dedicate acestei categorii de
cititori. Ele mer g mai degrabă pe educarea publicului la fața locului, în comparație cu Money Express și
Revista Economică, publicații orientate pe text și analiză, adică informații de specialitate.

31 Business Magazin, Media Kit: Business Magazin,
http:/ /storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5486/873573/30/business -magazin -2016 -media -kit.pdf , accesat 21 mai
2018

24

Capitolul 3 – Concepția și execuția proiectului

3.1 Etapele proiectu lui
În elaborarea proiectului, am avut nevoie de 4 etape:
1) documentarea privind aspectele grafice ale revistelor interbelice și alegerea unei publicații
potrivite procesului de rebranding.
În această etapă a existat aproximativ o lună de dezbateri și dis cuții alături de colegi, cunoștințe și
cadre didactice pentru a putea găsi cea mai pretabilă revistă veche de nișă.
2) Conceptul de design și dezvoltarea lui s -au realizat prin mai multe încercări de creație, prin
adecvarea culorilor la public și a elementel or ilustrate folosite.

Fig 2 – Diagrama GANTT a proiectului de rebr anding pentru Revista Economică (sursa: Team Gantt,
https://www.teamgantt.com/ )
3) Fundamentarea teoretică a fost un pas vital în construirea unei baze de termeni și concepte grafice,
fără de care nu este posibilă execuția practică. Prin intermediul manualelor de design grafic și a
diferitelor surse online, mi -am însușit noțiuni de specialitate cu care am putut să operez, precum
utilizarea colontitlului, a letrinei, ce este un headline sau un coloncifru.
4) Finisarea și implementarea proiectului este cea mai dificilă parte, întrucât aici se definitivează
munca, iar dacă apar idei noi, nu prea mai pot fi implementate, deoarece deja proiectul a pornit pe
o anumită direcție. În finisare, intră p artea de producție, stabilirea hârtiei de copertă, care pentru
Revista Economică este de 300 g, plastifiată, și a hârtiei de interior (eu am ales hârtie lucioasă,
170 g). Legarea se realizează prin broșare la cald.

25
3.2 Documentare
În etapa de documentare, am analizat ten dințele din jurul nostru, în ceea ce privește publicația economică
și de business. Am analizat semnele de pe stradă și din societate pentru a -mi da seama ce nevoie există la
publicul tânăr, angajat al unei companii, indiferent de poziția pe care o ocupă.
Am cercetat variantele pe care aș putea să le abordez în vederea creării unui proiect de rebranding, prin
diferite reviste de domeniu, vechi, pe care le -am găsit ori pe internet, ori în anticariate. În urma unui lung
proces de căutare, de aproximativ o lună , am identificat Revista Economică, o revistă interbelică, din anul
1933, care avea o apariție săptămânală, editată la Sibiu și care se difuza în Ardeal, Crișana, Banat,
Maramureș , sub coordonarea lui Cornel Diaconovich.

Fig. 3 – Coperta și prima pagină a Revistei Economice ( sursa: Colecția Revista Economică, Biblioteca
Digitală a Bucureștilor, http://www.digibuc.ro/colectii/revista -economica -c3907 )

26

Fig. 4 – A doua pagină a Revistei Economice ( sursa: Colecția Revista Economică, Biblioteca Digitală a
Bucureștilor, http://www.digibuc.ro/colectii/revista -economica -c3907 )
Am ales metoda dialogului cu multe dintre pers oanele apropiate, angajate în domenii relevante, și cu
colegii de la locul de muncă, pentru a identifica potențiale nevoi când vorbim despre o revistă de acest tip.
Mulți dintre ei mi -au argumentat că ,,a se citi ușor și rapid pentru mine reprezintă una di ntre calitățile cele
mai înalte.”
Am avut în vedere să identific anumite cuvinte -cheie, care m -au ajutat să adaptez grafica revistei la
publicul -țintă: business, antreprenoriat, simplu, time management, lizibil, culori reci, seriozitate, inovație,
bani, pe rformanță.
Publicul -țintă ales preferă culorile reci, serioase, albastru, în combinație cu un galben pal, ce va da
contrast, dar și non -culorile, alb, negru. În acest sens, am evitat folosirea culorilor prea țipătoare, potrivite
revistelor de tip glossy sa u în general targetului feminin, având în vedere că publicul căruia mă adresez
este unul preponderent masculin.

27

Imaginile sunt majoritar ilustrații grafice, care să ajute la înțelegera analizelor numeroase, care conțin
foarte multe cifre, imposibil de urmă rit și înțeles fără ajutătoarele grafice. Design-ul abordat este unul
clasic.
3.3 Conceptul grafic . Moodboard
Colajul de elemente atent alese, care împreună comunică și inspiră o idee și un stil vizual se numeșt e
moodboard32.
De obicei, în pregătirea unui moodboard este nevoie de spontaneitate și suficientă inspirație. Direcția
aleasă poate fi bine reprezentată prin moodboard -ul de mai jos, deoarece fiind o revistă de natură
economică, având un target preponderent masculin, dintr -un mediu urban, am ales ele mente precum:
diagrame, cifre, blocuri foarte înalte, costum, tehnologie.

Fig. 5 – Moodboard pentru conceptu l grafic al Revistei Economic e (sursa: www.unsplash.com)

3.4 Argumentarea unei direcții de execuție
Revista Economică urmărește un concep t grafic simplu, deoarece este o revistă de specialitate, al
cărei scop principal este să furnizeze informație de calitate și este bazată pe fundamentare științifică.
Layout -ul ales are ca element preponderent textul, pe care l -am structurat în 3 coloane. Spațiul alb este
folosit în așa fel încât, încărcătura textuală să nu îngreuneze cititul. Fiind o revistă de nișă, informația

32 Bejan, Ovidiu (2011), Să ne facem bine înțeleși, https://ctrl -d.ro/ editorial/sa -ne-facem -bine-intelesi/ , accesat la 21 mai 2018

28
trebuie să fie ușor lizibilă și organizată. Precum spuneam și anterior, este destinată oamenilor grăbiți, care
nu au timp să cerc eteze în amănunt un text, iar dacă acesta nu este suficient de organizat, revista poate
pierde cititori.
Am abordat o cromatică atractivă de albastru și galben, familia de caractere este Times , un font
serif, ce ajută la lizibilitate. A m ales ca paginile s ă fie mai aerisite și cu imagini specifice, articolele
separate de subtitluri, formatul este de revistă tradițională, A4, am optimizat zonele publicitare prin
alocarea a mai mult spațiu, jumătăți sau machete întregi .
Primele două variante pe care le -am ab ordat, urmăreau o linie minimalistă, iar dimensiunea
fontului era de 14 și nu 12. În opinia mea, un font mai mare, va stimula mai mult cititul. Apoi am realizat
că acest tip de font poate să mă ducă într -o zonă nefavorabilă și să nu transmit seriozitate și eleganță
precum îmi propusesem. Fonturile mari, de obicei sunt folosite pentru o categorie mai înaintată în vârstă
ori pentru o publicație citită deseori noaptea, când ochii sunt obosiți. Am renunțat la acest tip de font și am
ales să merg mai departe cu Times, 12.
În prima variantă creată, logo -ul era monocrom, deoarece am considerat că acest lucru impune din nou o
linie elegantă și serioasă așa cum îmi doream.
După cum se poate vedea în varianta 3, am reorganizat sumarul, făcându -l mai atractiv, prin pre zența
imaginilor reprezentative pentru rubricile și articolele respective. De asemenea, logo -ul utilizat a căpătat
culoare și astfel am urmărit direcția de cromatică albastru -galben.

Fig. 6 – Varianta 1 de execuție (sursa: arhiva autorului)

29

Fig. 7 – Varianta 2 de execuție (sursa: arhiva autorului)

Fig. 8 – Varianta 3 de execuție (sursa: arhiva autorului)
Varianta 3 se orientează spre valorificarea cromaticii alese, utilizează spațiul alb în măsura în care avem
destul de mult text. Astfel, el este menit să faciliteze parcurgerea textelor. Liniile utilizate peste tot în
layout -ul revistei este elementul cheie de identificare al publicației. Titlul din stânga jos, după imagine,
este un alt element care se repetă. La începutul fiecărei noi rubrici, am utilizat un chenar bleumarin și o
culoare albă a titlului pentru a semnala faptul că primul articol face parte dintr -o altă rubrică. Secțiunea de

30
cover story este și ea semnalată prin utilizarea unui chenar în care am introdus textul, deasupra căruia am
scris câteva keywords pentru identificarea subiectului.
Consider că varianta 3 este cea mai potrivită stilului de publicație ales, pentru că prin cromatica folosită,
titlurile repetitive așezate în același loc, organizarea pe 3 coloane, utilizarea citatelor bine reprezentate
prin culoarea galben, am creat identitatea vizuală a Revistei Economice.

31
Concluzii

Proiectul de rebranding al Revistei Economice interbelice s -a încadrat într -una dintre cele mai mari
provocări de design grafic pe care le-am avut, nu numai pentru că subiectul abordat ține de finanțe și de
partea economică, un concept nu tocmai ușor de reprodus, dar și pentru că pe piața românească au apărut
în ultimul timp diferite brand -uri de revistă de afaceri sau economice. Acest fap t duce la identificarea cu
greu a unei oportunități de dezvoltare conceptuală, care să diferențieze produsul meu de toate celelalte.
Un prim pas ce m -a pus în dificultate a fost selecția unei reviste care să se preteze proiectului de
rebranding. Este drept că, în perioada interbelică existau foarte multe publicații pe care aș fi putut să le
abordez, însă dacă ar fi fost să transpun un concept ancorat la realitatea zilelor noastre, multe dintre ele s –
ar fi încadrat în tiparul revistelor glossy sau chiar mond ene, ceea cu nu mi -ar fi dat mari posibilități de
explorare artistică, mai ales că din punctul de vedere al concurenței, acestea există într -un număr și mai
ridicat decât al revistelor economice.
Revista Economică pe care am ales -o mi-a dat șansa să creez un prototip al unei reviste de business, care
cultivă inovația și spiritul antreprenorial, dar care nu se adresează doar clasei înalte. Această revistă oferă
informații de natură economico -juridică atât marilor oameni de afaceri, managerilor și antreprenor ilor, cât
și oamenilor obișnuiți, cu un venit foarte ridicat, dar care lucrează în marile corporații ale momentului.
Omul simplu, care pleacă la birou, și care vrea ca în permanență să fie informat de oportunitățile
economice și de fluctuațiile care se pet rec neîncetat. Tocmai acest tip simplu al angajatului dă revistei o
notă aparte, de informare publică și astfel, designul se adaptează în aceeași direcție. Prin urmare, crearea
unui nou concept grafic s -a pliat mai mult pe nevoia oamenilor de a fi parte d intr-un întreg al oamenilor de
succes, chiar nefiind deținători de afaceri sau proprietăți, dar care citesc constant și cu interes schimbările
aproape zilnice de natură economică.
Constat că acest tip de revistă nu a fost explorat încă în România, prin pr isma faptului că revistele de
natură economico -financiară se adresează unui target foarte restrâns, de obicei clasei înalte și liderilor.
Tocmai de aceea, grafica Revistei Economice este una simplă, având ca scop integrarea oricărui pasionat
de economie și finanțe, în zona oamenilor de success.
Așadar, proiectul de rebranding pe care l -am abordat a urmărit crearea unei misiuni și a unei viziuni unice,
de a oferi un cadru complex de informație care să răspundă nevoilor oamenilor de afaceri, dar și ale
corpor atiștilor ce lucrează în domeniul financiar bancar, de a fi la curent cu orice nou trend pe piața

32
economic , iar conceptualizarea grafică s -a ghidat după următorul mesaj: ,,Revista ta de economie și
informație juridică”.

33
Bibliografie
Surse tipărite:
Bardan , Alexandra (2012), Introducere în designul de presă , Tritonic, București
Blatner, David (1996 ), Ghidul complet al tehnoredactorului , All, București
Breeding, Greg, Gnidovic, Gary (2002), Design pentru reviste , Magazine Training Institute, Austria
Brielmai er, Peter, Wolf, Eberhard (1999), Ghid de tehnoredactare – Punerea în pagină a ziarelor și
revistelor , Polirom, Iași
Keeble, Richard (2009), Presa scrisă – o introducere critică , Polirom, București
Marinescu, Paul (2007), Management de proiect, Editura Universității din București, B ucurești

Surse online:
Bejan, Ovidiu (2011), Să ne facem bine înțeleși , https://ctrl -d.ro/editorial/sa -ne-facem -bine-intelesi/,
accesat la 21 mai 2018
Business Magazin, Media Kit: Business Magazin,
http://storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5486/873573/30/business -magazin -2016 -media –
kit.pdf, accesat 21 mai 2018
Clark, Dorie (2011), Reinventing Your Personal Brand , https://hbr.org/2011/03/reinventing -your-
personal -brand, accesat la 13 iunie 2018
Cleverism (20 16), A Complete Guide to ABC Analysis in Customer Segmentation and Inventory ,
https://www.cleverism.com/complete -guide -abc-analysis -customer -segmentation -inventory/, accesat 19
mai 2018
Crețu, Ioana -Narcisa (2017), Mass -Media Communication in Romania , Universitatea Lucia n Blaga din
Sibiu, Romania, https://www.researchgate.net/publication/318732322_Mass –
Media_Communication_ in_R omania, accesat 19 mai 2018
Haniff, Zeenath (2012), Niche Theory in New Media: Is Digital Overtaking the Print Magazine Industry?
(Dizertație, Universitatea din Nevada, Las Vegas),
https://digitalscholarship.unlv.edu/thesesdissertations/1571, accesat 18 mai 2018

34
International Monetary Fund (2009), World Economic and Financial Surveys,
http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/02/weodata/groups.htm#oem, accesat 19 mai 2018
Kwintessential, Guide To Romania – Etiquette, Customs, Cult ure & Business ,
https://www.kwintessential.co.uk/resources/guides/guide -to-romania -etiquette -customs -culture -business/,
accesat 20 mai 2018
Le Petit Journal (2018), EN BREF – Reporter s sans frontières: liberté de la presse en Roumanie,
https://lepetitjournal.com/bucarest/actualites/en -bref-reporters -sans-frontieres -liberte -de-la-presse -en-
roumanie -229100, accesat 19 mai 2018
Money (2010), Din octombrie, MONEY EXPRESS a pare lunar , https://www.money.ro/din -octombrie –
money -express -apare -lunar/, accesat 21 mai 2018
Revista Biz, Revista Biz este o publicatie Biz Agency , http://www.revistabiz.ro/revista -biz/, accesat 21 mai
2018
Robinson, T., Michael, The Generations -Which Generation are You?,
https://www.careerplanner.com/Career -Articles/Generations.cfm, accesat 16 mai 2018
Romanian Startups, About Romania , http://www.romanianstartups.com/abou t-romania/, accesat 20 mai
2018
Swan, Simon ( 2018 ), How to create a digital marketing plan using PR Smith's SOSTAC® Planning
model , https://www.smartinsights.com/digital -marketing -strategy/sostac -plan-example/, accesat 19 mai
2018
The Bay Observer (2016), Consumers Trust Advertising In Print Media More Than Other Media ,
http://bayobserver.ca/consumers -trust-advertising -in-print -media -more -than-other -media/, accesat 17 mai
2018
Toma, Iulian (2007), Realitatea Catavencu a lansat saptamânalul de afaceri Money Express ,
http://www.adplayers.ro/articol/Business -6/Realit atea-Catavencu -a-lansat -saptam -nalul -de-afaceri –
Money -Express -1367.html, accesat 21 mai 2018
Unahealy design, The 7 Elements Of Good Graphic Design , https://www.unahealydesign.com/elements –
of-good -graphic -design/, accesat la 29 mai 2018

35

Lista figurilor

Fig. 1 – Brand Perception Map (sursa: Geoff Fripp, http://www.perceptualmaps.com ), p. 20;
Fig 2 – Diagrama GANTT a proiectului de rebranding pentru Revista Econ omică (sursa: Team Gantt,
https://www.teamgantt.com/ ), p. 24;
Fig. 3 – Coperta și prima pagină a Revistei Economice (sursa: Colecția Revista Economică, Biblioteca
Digitală a Bucureștilor, http://www.digibuc.ro/colectii/revista -economica -c3907 ), p.25;
Fig. 4 – A doua pagină a Revistei Economice (sursa: Colecția Revista Economică, Biblioteca Digitală a
Bucureștilor, http://www.digibuc.ro/colectii/revista -economica -c3907 ), p.26;
Fig. 5 – Moodboard pentru conceptul grafic al Revistei Economice (sursa: www.unsplash.com ), p. 27 ;
Fig. 6 – Varianta 1 de execuție (sursa: arhiva autorului) , p.28 ;
Fig. 7 – Varianta 2 de execuție (sursa: arhiva autorului) , p. 29 ;
Fig. 8 – Varianta 3 de execuție (sursa: arhiva autorului) , p.29 ;

36

Lista tabelelor

Tabel 1 – Analiza PEST (sursa: arhiva autorulu i), p. 16;
Tabel 2 – Analiza SWOT (sursa: arhiva autorului) , p. 18;
Tabel 3 – Analiza concurenței (sursa: arhiva autorului) , p. 23.

37
Anex e

38

39

40

41

42

43

44

45