Alergii Si Intolerante la Laptele de Vaca

Cuprins

Introducere

I. Compozitia laptelui

II. Alergia la proteinele din laptele de vaca

II.1. Generalitati

II.2. Istoric

II.3. Epidemiologie

II.4. Clasificare

II.5. Mecanism

II.6. Cauze, factori de risc

II.7. Manifestari clinice, simptome

II.8. Diagnostic, diagnostic diferentiat

II.9 Preventie, tratament

III. Intoleranta la lactoza

III.1. Definitie, cauze

III.2. Etiologie

III.3. Prevalenta

III.4. Clasificare, simptome

III.5. Diagnostic

III.6. Tratament

IV. Produse pentru persoanele cu alergie la proteinele din laptele de vaca, intoleranta la lactoza

V. Implicarea, rolul farmacistului

VI. Concluzii

VII. Bibliografie

Introducere

Alergiile alimentare apar la aproximativ 1 din 20 de copii si 2 din 100 de adulti. Studiile au aratat ca alergiile alimentare afecteaza 10% din copiii cu varsta pana la 1 an, intre 4-8% dintre copiii cu varsta de pana la 5 ani si aproximativ 2% dintre adulti. Reactiile adverse alimentare includ reactii toxice, intoxicatii alimentare, deficiente enzimatice, intolerante alimentare, aversiunea fata de mancare sau iritatii la contactul pielii cu anumite alimente. Aceste reactii adverse sunt adesea confundate cu alergii alimentare. Majoritatea alergiilor alimentare care apar la copii nu sunt severe si vor fi depasite cu timpul.

Alergia la laptele de vaca este cea mai frecventa alergie la alimente, la sugari si copii mici. Simptomele pot varia de la usoare, cum ar fi urticaria la severe cum ar fi anafilaxia. Se recomanda persoanelor alergice sa aiba acces rapid la un PEN autoinjector cu epinefrina, in orice moment. Pentru a preveni o reactie, trebuie sa se evite laptele de vaca si produsele lactate de vaca. De aceea, trebuie sa citeasca intotdeauna, ingredientele de pe etichete. Aproximativ 2,5% din copiii mai mici de trei ani sunt alergici la lapte. Aproape toti copiii care fac alergie la lapte o dezvolta in primul an de viata. Cel mai probabil, alergia persista la copiii care au un nivel ridicat de anticorpi la laptele de vaca, in sange. Testele de sange care masoara acesti anticorpi ajuta alergologii sa determine daca alergia va persista sau nu. Sensibilitatea la laptele de vaca variaza de la persoana la persoana. Unii oameni au o reactie severa dupa ingerarea unei cantitati mici de lapte. Altii au doar o reactie usoara dupa ingerarea unei cantitati moderate de lapte.

Alergia la lapte, nu trebuie confundată cu intoleranta la lactoza. O alergie alimentară este o reacție exagerată a sistemului imunitar la o proteina din alimente. Spre deosebire de alergiile alimentare, intolerantele alimentare nu implică sistemul imunitar. Oamenilor care sunt intoleranti la lactoza, le lipseste enzima lactază, care descompune lactoza, un zahar gasit in lapte si produse lactate. Ca urmare, pacientii cu intoleranta la lactoza nu pot digera aceste alimente și pot avea simptome cum ar fi greata, crampe, gaze, balonare si diaree. În timp ce intoleranta la lactoza poate provoca disconfort mare, viata nu este in pericol.

Scopul acestei lucrari este de a studia alergia la proteinele din laptele de vaca, intoleranta la lactoza, impactul acestor afectiuni asupra pacientilor si cum poate farmacistul sa intervina. (1,2)

http://www.lactis.ro/lactis/ro/laptele_si_produse_lactate/15.html#

I. Compozitia laptelui

Consumul de lactate este frecvent inclus ca un element important intr-o dieta sanatoasa si echilibrata. Laptele reprezinta prima sursa de hrana a mamiferelor care ofera energie si nutrienti necesari pentru a asigura o crestere si o dezvoltare corespunzatoare, fiind esentiala in ceea ce priveste formarea masei osoase. Studiile epidemiologice confirma importanta nutritionala a laptelui in alimentatia umana si consolideaza posibilul rol al acestui consum in prevenirea mai multor boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, unele forme de cancer, obezitatea si diabetul.

(Milk nutritional composition and its role in human health

Paula C. Pereira Ph.D)

Laptele de vaca este un lichid opac de culoare alba, mai mult sau mai putin galbui in functie de continutul in β-carotina al materiei grase. Gustul sau este dulce si mirosul sau este slab, dar identificabil. Din punct de vedere fizico-chimic, laptele este un mediu apos caracterizat prin trei faze diferite: o emulsie de globule grase intr-un lichid care este la randul sau o suspensie coloidala de proteine in lactoser (zer). Acest lactoser este o solutie neutra ce contine in principiu lactoza, proteine solubile si elemente minerale. Prezenta unor minerale cum sunt ionii de sodiu, potasiu si clor este importanta datorita caracterului lor osmotic activ.

Din punct de vedere biochimic, laptele de vaca contine patru elemente majore: proteine, glucide, lipide si saruri minerale. Alaturi de aceste componente majore, in lapte sunt prezente si alte elemente, importante pentru activitatea biologica a laptelui, cum ar fi vitaminele, oligoelementele, enzimele, nucleotidele, peptidele biologic active si hormonii. In tabelul I sunt prezentate compozitiile medii ale acestor elemente majore, in laptele de vaca (date preluate de la FAO- Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura).

Tabel I: Compozitia medie a principalilor constituenti ai laptelui de vaca (g/litru)

Tabelul II prezinta principalele componente bioactive ale laptelui de vaca [Steijns, 2001]

Tabel II: Principalele componente bioactive din laptele de vaca

Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Sanda Andrei

In medie, laptele de vacă este compus din 87% apă, 4% până la 5% lactoză, proteine ​​3%, 3% la 4% grăsime, 0,8% minerale, și 0,1% vitamine. Milk nutritional composition and its role in human health Paula C. Pereira Ph.D.

http://www.copilul.ro/tinutul-laptelui/beneficiile-laptelui/Laptele-un-aliment-complet-si-la-indemana-a15466.html

Proteinele din lapte

Laptele este in general considerat o sursa importanta de proteine in dieta umană, care furnizează aproximativ 32 g proteină / L. Fractiunile proteice pot fi impartite in proteine solubile si insolubile. Cele solubile specifice lactoserului reprezinta 20%, in timp ce proteinele insolubile denumite cazeine reprezinta 80%. Din punct de vedere structural, proteinele solubile sunt de tip omogen (formate numai din aminoacizi) in timp ce cazeinele sunt heteroproteine, ce contin pe langa structura peptidica si componente prostetice (grupari fosfat si resturi glucidice). Profilul de aminoacizi este destul de diferit intre cele doua fractiuni. Proteinele din zer sunt bogate in aminoacizi cu lant ramificat: leucina, izoleucina, valina, lizinam iar cazeinele au o proportie mai mare de histidina, metionina si fenilalanina. Glanda mamara efectueaza sinteza endogena a majoritatii proteinelor care se gasesc exclusiv in lapte. Aceste proteine sunt cazeinele αs1, αs2, β si K, proteinele solubile α-lactalalbumina, β-lactoglobulina si proteina WAP (whey acidic protein- proteina zerului acid). In lapte se regasesc de asemenea numeroase proteine serice (albumina, globuline), diverse enzime si compusi polipeptidici cu activitate biologica. Atat proteinele cat si peptidele prezente in lapte prezinta numeroase functii, cea principala fiind eliberarea prin hidroliza a aminoacizilor necesari biosintezei endogene de proteine. Acestea insa prezinta si alte functii biologice foarte importante pentru organism, tabelul III prezentand o sinteza generala a acestora.

Tabelul III: Activitatea biologica si rolul fiziologic al proteinelor si peptidelor din lapte

Milk nutritional composition and its role in human health

Paula C. Pereira Ph.D.

Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Sanda Andrei

β-lactoglobulina (β-Lg)

Aceasta este o proteină alergenica prezentă in cea mai mare parte in proteinele din zer (51%). În 100 ml lapte de vacă se regasesc 420 mg β-Lg. Este un lanț polipeptidic format din 162 de resturi de aminoacizi,
inclusiv metionina. Greutatea moleculară a fost estimata la 18 kDa. Datorită conținutului ridicat in sulf are proprietăți antineoplazice. Este o proteina multifunctionala, este implicata in mecanismele de transport, la nivel intestinal, a retinolului (vitamina A), leaga ionii Cu2+ și Fe2+ și inhibă autooxidarea grăsimilor. Alergii alimentare asociate cu aceasta proteina poate prezenta chiar si 80% din populație.

α-lactalbumină (α-La)

Aceasta este o proteină mai putin alergenica decât β-Lg și constituie 22% din totalul de proteine din zer. Este o albumina cu solubilitate buna în apă. Lanțul este construit din 123 de resturi de aminoacizi și are o greutate moleculară de 142 kDa. De asemenea, conține cantități mari de cisteină, lizină și mai ales triptofan, care este un precursor al serotoninei care isi exercită influența asupra
sistemul nervos central, imbunatateste starea de spirit și reduce stresul.

α-lactalbumina participă la formarea lactozei si leaga metale, cum ar fi cobaltul, magneziul și zincul. Albuminele serice sunt caracterizate printr-un conținut ridicat de aminoacizi cu sulf, care afectează în mod pozitiv procesele de regenerare celulara si de reglare a creșterii.

Characteristics of cow's milk proteins including allergenic properties and methods for its reduction

Glucidele din lapte

Glanda mamara necesita o cantitate mare de glucoza pentru sinteza laptelui. Glucoza este utilizata de celulele secretoare de la nivelul glandei mamare in trei scopuri diferite: sursa de energie, unitate de baza pentru sinteza lactozei si sursa de glicerol necesar in sinteza lipidelor. Continutul procentual mediu al lactozei in laptele de vaca este de 4-5%. Din punct de vedere structural, lactoza este o diglucida formata dintr-un rest de β-D-glucoza si unul de α-D-glucoza, unite printr-o legatura 1-4 glicozidica. Procesul de biosinteza al lactozei are ca substrat glucoza, preluata din circulatia sanguina. S-a estimat ca, in timpul perioadei de lactatie, aproximativ 85% din glucoza prezenta la nivel nivel sanguin este preluata de catre glanda mamara.

In cadrul procesului de fermentatie, glucidele alimentare sunt transformate in principal in acizi grasi (de genul acidului acetic, acidului propionic respectiv acidului butiric). Acesti acizi grasi, dupa absorbtia intestinala, sunt preluati de catre sange si transportati la nivel hepatic. In celulele hepatice acidul propionic este preluat in procesul de sinteza “de novo” a glucozei, numit neoglucogeneza. Catabolizarea lactozei se realizeaza hidrolitic, sub actiunea lactazei intestinale, cand are loc desfacerea legaturii glicozidice, cu eliberarea celor doua oze componente. Galactoza eliberata prin hidroliza este apoi transformata, prin epimerizare, in glucoza, substratul energetic principal al organismului.

Alaturi de lactoza, laptele contine si alte mono- si oligoglucide, in cantitati care variaza in functie de specie. Astfel principalele monoglucide monomere prezente in laptele de vaca sunt: D-glucoza, D-galactoza, N-acetilglucozamina, L-fucoza si acidul sialic (Acidul N-acetilneuraminic- NeuAc). Cu putine exceptii, oligozaharidele izolate din lapte prezinta un caracter reducator.

Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Sanda Andrei

II. Alergia la proteinele din laptele de vaca

II.1. Generalitati

Alergia alimentară este definită ca o reacție imunologică, rezultata din consumul sau contactul cu produsele alimentare. Ea afectează numai persoanele susceptibile, care sunt sensibile la alergenii alimentari, care altfel în mod normal ar fi bine tolerate de restul populației. Introduction to food allergy

Frecventa reactiilor la diversi alergeni depinde de obiceiurile alimentare la sugari. In general, toate alimentele care contin peptide sau proteine pot provoca reactii alergice. Aproximativ 2,5% din nou-nascuti au reactii de hipersensibilitate la laptele de vaca in primul an de viata, iar aproximativ 80% depasesc aceasta alergie pana la varsta de cinci ani. Infant formula and allergy

Rata de raportare a alergiei la proteinele de lapte, de catre parinti este de patru ori mai mare decat cea reala. Multi copii sunt suspectati pe baza unor simptome cum ar fi eruptia cutanata, insomnia, obstructia nazala persistenta, dermatita seboreica sau rezultate pozitive la investigatii neortodoxe. In plus, deseori parintii isi pun copii la diete care nu le sunt necesare, fara o supraveghere medicala adecvata. Aceste restrictii dietetice neadecvate pot provoca dezechilibre nutritionale, in special in primul an de viata. De aceea acuratetea diagnosticului alergiei la proteinele din laptele de vaca este importanta pentru a evita nu doar riscul de rahitism, scaderea mineralizarii osoase, anemia, hipoalbuminemia dar si reactii clinice imediate sau gastroenteropatia cronica severa ce duce la malabsorbtie. Cow’s milk protein allergy in children: a practical guide

Toleranta poate fi facilitata de digestie. De asemenea este influentata si de terenul genetic, flora intestinala, mediul inconjurator (poluanti) si de modificarile permeabilitatii intestinale. Această inducție
de toleranță urmareste să reintroducă progresiv alimentele, la care subiectul este alergic, până acestea sunt consumate în cantități normale, fara sa apara reactii. Exista doua faze, una de inductie cu administrarea de cantitati mici de alergeni, o crestere progresiva a dozei, urmata de o perioada de intretinere. Trebuie incurajat un aport zilnic, chiar daca se consuma doar cateva zeci de mililitri. Induction de tolérance au lait de vache

II.2. Istoric

Termenul de „alergie” provine din limba greacă, din cuvintele allos (diferit/ă) și ergon (reacție sau reactivitate) si a fost formulat în 1906 de către medicul pediatru austriac Clemens von Pirquet. Acesta a descris cazuri de boala serului la copiii tratati cu preparate de anticorpi. Conform clasificarii lui Coombs și Gell, există 4 tipuri majore de reacții alergice pe baza mecanismelor de patogeneza. Cele mai frecvente forme de reacții adverse imune mediate la produsele alimentare (reacții de tip I) sunt caracterizate prin dezvoltarea de IgE împotriva alergenilor alimentari. Tipul IV de hipersensibilitate implică în principal antigeni alimentari specifici răspunsurilor celulelor T, poate deteriora mucoasa intestinala si este asociată cu tulburări cum ar fi boala celiaca. FOOD ALLERGIES the basics

Istoria alergiilor si a bolilor alergice a inceput mult mai devreme decat ne putem imagina. Exista menționari încă din antichitate, în Egipt, Orientul Mijlociu, Roma, etc. Mai mult, se stiu celebrități alergice care au trăit în toate epocile, incepand cu Menes, faraon al Egiptului, la romanul
Tiberius Claudius Caesar Britannicus si Marcel Proust. De asemenea, se cunosc inclusiv câștigători ai premiilor Olimpice, în ciuda unui handicap din cauza bolilor alergice. Deoarece s-a descifrat ADN-ul mitocondrial și mai recent, ADN-ul cromozomial de la fosile sau organisme conservate în gheață ale unor locuitori neolitici, cercetatorii au fost capabili sa urmăreasca migrarea omului modern de la casa lui primitiva din Africa în Europa și Asia Mică. Au recunoscut, de asemenea, urme a unei boli care a fost comuna in Africa, dar mai puțin frecventa în emisfera nordică, și anume, intoleranta la lactoza. În timp ce o alergie adevarata nu a fost încă identificat în genomul strămoșilor noștri, o astfel de eventuală descoperire nu este imposibil să se prevadă. Histoire et allergie

Primele reacții adverse la laptele de vaca, descrise de Hipocrate, au fost simptome gastro-intestinale si reactii cutanate, dupa consumul laptelui de vaca. Cinci sute de ani mai târziu, un cercetător medical grec Claudius Galenus din Pergam a mentionat relația de cauzalitate intre
simptome și consumul de lapte. La începutul secolului 20 observarea de reacții adverse la laptele de vaca a devenit mai frecventa. Primele rapoarte publicate in literatura de specialitate germana menționează diaree, retard de creștere precum și șoc anafilactic după consumul de lapte. Clinicianul suedez Propus Wernstedt a propus termenul "idiosincrasie" pentru acest fenomen. Cow’s milk allergy: From allergens to new forms of diagnosis, therapy and prevention

II.3. Epidemiologie

Cele mai frecvente alergii alimentare la copii sunt la oua, arahide si peste. A patra cea mai frecventa este cea la proteinele din laptele de vaca. Aceasta este responsabila de 12,6% din alergiile alimentare la copii. La nivelul populatiei incidenta variaza de la 0,1 la 7,5%, conform studiilor. În Franța, prevalența cumulativă a alergiei la laptele de
vacă este estimată la 1,1% la copii cu varsta cuprinsa între 2 și 14 ani.

Actualités sur l’exploration et la prise en charge de l’allergie aux protéines du lait de vache (APLV) 2009

Una din cele mai comune cauze a alergiilor alimentare este consumul de lapte, avand in vedere ca acesta e primul aliment introdus in dieta copiilor. In functie de metodele de diagnostic si varsta persoanelor studiate exista variatii intre studiile de prevalenta a alergiei la laptele de vaca. Acestea sunt influentate si de factori geografici.

Alergia la proteinele din laptele de vaca s-a raportat la 0,6-2,5% prescolari, 0,3% copii mai mari sau adolescenti si mai putin de 0,5% la adulti. Prevalenta este in crestere deoarece a scazut alaptarea si a crescut hranirea pe baza de formule. Riscul de dezoltare a alergiei este crescut de factori ca predispozitia genetica pentru alergie si ingestia timpurie a unor cantitati mici de lapte de vaca. Exista mai multi factori care pot sa influenteze mecanismele ce stau la baza dezvoltarii tolerantei clinice cum ar fi scaderea de anticorpi IgE. Cow’s milk allergy: From allergens to new forms of diagnosis, therapy and prevention

Dintr-un grup selectat de 100 de copii cu alergie la proteinele din lapte (cu varsta medie de 16 luni), s-au raportat diferite simptome. 27% au dezvoltat urticarie si angioedem, la 45 de minute dupa ingerarea laptelui de vaca. Paloare si simptome gastro-intestinale (varsaturi si diaree) au prezentat aproximativ jumatate din copii, intre 45 de minute si 20 de ore dupa ingestie. 20% din copii au dezvoltat dermatita atopica, simptome respiratorii sau diaree dupa mai mult de 20 de ore pana la cateva zile dupa ingestia laptelui de vaca. Proportia copiilor cu reactii precoce sau tardive, pozitive sau negative pentru IgE specifice, depinde de felul in care au fost selectati pacientii. Guidelines for the diagnosis and management of cow’s milk protein allergy in infants

II.4. Clasificare

Alergia la proteinele din laptele de vaca poate fi impartita in doua categorii: alergie mediata IgE si alergie non mediata IgE. Simptomele unei alergii IgE mediate, tind să apară în câteva minute, pana la patru ore de la expunerea la proteinele din lapte de vacă. Acestea includ:

-simptome gastrointestinale: varsaturi, dureri, diaree

-simptome cutanate: urticarie, angioedem, eruptii cutanate si inrosirea fetei

-simptome respiratorii: respiratie suieratoare, tuse, dificultati de respiratie, rinoree

-anafilaxie

Simptomele alergiei non-IgE mediate sunt de obicei intarziate de cateva ore si includ:

-simptome gastrointestinale: colite, colici, constipatie, esofagita

-simptome cutanate: eczema atopica

Practical guide to dietary management of cow’s milk allergy

II.5. Mecanism

Laptele de vaca contine aproximativ 30 de proteine cu potential alergenic. 66% din alergiile la lapte sunt provocate de β-lactoglobulina, 57% de cazeină și mai puțin de α-lactalbumină și albumina serică (18%). Anticorpii nu reacționează cu întreaga moleculă antigenica, ci numai cu partea numita epitop. Un antigen poate avea mai multi epitopi, care pot fi identici sau diferiti. Epitopii de molecule alergene includ, mai presus de toate, epitopi imunodominanti, care sunt principala tinta a răspunsului imun. Alergia poate fi cauzata de contactul direct dintre alergen și piele sau membrane mucoase, ori prin fluxul sanguin, prin absorbție de alergeni. Characteristics of cow's milk proteins including allergenic properties and methods for its reduction

Se urmaresc mai multe mecanisme care ar putea duce la sensibilizarea initiala la proteinele din laptele de vaca. O ipoteza arata posibilitatea producerii unei sensibilizari inainte de nastere. In acest context s-a aratat ca mici cantitati de proteine alimentare consumate de gravide pot ajunge la fat prin placenta. S-a speculat ca IgE pot fi produse de fetusi, la inceputul sarcinii si pot fi detectate in sangele din cordonul ombilical. Cealalta posibilitate este sensibilizarea precoce dupa nastere, prin aportul de lapte de vaca. Cu toate acestea, inca exista discutii controversate daca un contact timpuriu cu proteinele duce la sensibilizare sau toleranta clinica la laptele de vaca. Exista dezbateri in curs de desfasurare in privinta hranirii exclusive la san. Au fost raportate si sensibilizari la laptele uman.

Pe langa mecanismele IgE asociate, apar si hipersensibilitati la laptele de vaca non-IgE mediate, care sunt mai dificil diagnosticate.

Exista si posibilitatea ca pacientii sa sufere manifestari mixte obtinute prin reactii IgE si no-IgE mediate. In principiu mai multe mecanisme imunologice pot fi responsabile de reactiile non-IgE mediate la proteinele din laptele de vaca. Simptomele pot fi cauzate de raspunsurile celulelor T specifice. Mecanismele mediate de anticorpi pot implica o hipersensibilitate de tipul II sau III,

Cow’s milk allergy: From allergens to new forms of diagnosis, therapy and prevention

Factorii imuni celulari ce se gasesc in laptele matern sunt:

Celulele B, care măresc concentrația de anticorpi impotriva microorganismelor specifice

Celule T, care distrug direct celulele infectate sau produc transmițătoare chimice care stimulează alte elemente ale sistemului imun, care proliferează în prezența microorganismelor ce cauzeaza boli grave copiilor si care produc factori de răspuns imunitari Characteristics of cow's milk proteins including allergenic properties and methods for its reduction

II.6. Cauze, factori de risc

Toate alergiile alimentare reale sunt cauzate de o defectiune a sistemului imunitar. Acesta identifica anumite proteine din lapte ca nocive, declansand producerea de imunoglobuline E (IgE) anticorpi pentru a neutraliza proteina (alergenul). Data viitoare cand vin in contact cu aceste proteine, anticorpii IgE le recunosc si semnaleaza sistemul imunitar pentru a elibera histamina si alte substante chimice, provocand o serie de semne si simptome alergice. Exista doua proteine principale in lapte care pot provoca alergie. Copilul sau adultul poate fi alergic la una singura sau la ambele. Aceste proteine pot fi evitate destul de greu deoarece se regasesc si in unele alimente procesate. Majoritatea persoanelor care vor reactiona la laptele de vaca, vor reactiona si la cel de oaie, capra sau bivolita. Mai rar persoanele alegice la lapte de vaca sunt de asemenea alergice si la laptele de soia.

Diferiti factori pot creste riscul de a dezvolta o alergie la lapte:

Alte alergii: multi copii alergici la lapte au deasemenea si alte alergii; cel mai adesea prima care se dezvolta este cea la lapte

Dermatita atopica: copii care au dermatita atopica- o inflamatie comuna, cronica a pielii-sunt mult mai susceptibili sa dezvolte o alergie alimentara

Istoricul familial: riscul unei persoane de a dezvolta o alergie alimentara creste daca unul sau ambii parinti au o alergie alimentara sau o alergie de alta natura, cum ar fi febra fanului, astm, urticarie sau eczema

Varsta: alergia la lapte este mai frecventa la copii; cu inaintarea in varsta sistemul lor digestiv se maturizeaza, iar corpurile lor sunt mai putin probabile sa reactioneze la lapte http://www.drugs.com/mcd/milk-allergy

S-a realizat un studiu in care s-a urmarit asocierea alergiei la proteinele din lapte cu urmatorii factori: utilizarea substantelor antimicrobiene in timpul perioadei perinatale, prematuritatea, nasterea prin cezariana si lipsa alaptarii.

Grupul 1 era format din 101 copii diagnosticati cu alergie la proteinele din laptele de vaca in urma unui test de provocare conform orientarilor internationale. Copiii au fost observati la departamentul de gastroenterologie si nutritie din cadrul Institutului National de Pediatrie, pe perioada ianuarie 2012-august 2013. Grupul 2 a fost unul de control si era format din 90 copii. Acestia nu aveau alergie la proteinele din laptele de vaca si nici alte alergii. Ei au fost consultati din alte motive: hepatopatii, polipi sau dureri abdominale. In studiu au fost inclusi toti copii care aveau in evidente urmatoarele informatii necesare: varsta, sexul, saptamanile de gestatie (toti pacientii cu 36 de saptamani sau mai putin au fost considerati prematuri), utilizarea antimicrobienelor in timpul sarcinii de catre mame, tipul nasterii, alaptarea si durata acesteia.

Statistic nu au fost gasite diferente semnificative in ceea ce priveste varsta gestationala sau tipul nasterii (naturala sau cezariana) si asocierea lor cu alergia la proteinele din lapte. Factori semnificativi statistic au fost: utilizarea antimicrobienelor pe perioada sarcinii si durata alaptarii.

Se cunoaste ca utilizarea substantelor antimicrobiene in perioada perinatala, reprezinta un factor ce promoveaza schimbari la nivelul intestinal al mamei si al fatului, care ar putea modifica raspunsul imun, scazand nivelul de citokine (IL-10, TGF-β) care faciliteaza toleranta intestinala. In studiul realizat, in grupul 1, cu alergie la proteinele din lapte, a existat o frecventa mai mare in utilizarea de antibiotice si a fost semnificativa statistic. Si alte studii au sustinut aceste rezultate.

Chiar daca studiul nu a relevat diferente intre cele doua grupuri, alte studii au aratat ca prematuritatea masurata in saptamani de gestatie este considerata factor de risc pentru dezvoltarea alergiei din cauza imaturitatii barierei gastrointestinale. Cu atat mai mult, acei copii care au prezentat hipoxie si ischemie intestinala deoarece este favorizata absorbtia unor molecule mari crescand probabilitatea dezvoltarii unei alergii.

Laptele uman continua sa fie considerat standard de aur in nutritia copiilor, deoarece acesta contine toti nutrientii necesari si esentiali pentru o buna crestere si dezvoltare. In afara de asta, laptele contine si factori imunologici (IgA, IL-10, TGF-β) care impiedica dezvoltarea unei alergii, boala celiaca sau chiar diabet zaharat de tipul I. Microflora intestinala la copii alaptati este compusa dintr-un numar mare de bifidobacterii si lactobacili, iar microflora copiilor hraniti cu formule consta intr-un numar mare de enterococi si enterobacterii. Se considera ca aceasta diferenta se datoreaza stimulului imunologic a diferitelor substante nutritive din lapte cum ar fi moleculele cu activitate antimicrobiana sau prezenta prebioticelor si a probioticelor.

Cezariana a fost propusa ca factor de risc pentru dezvoltarea alergiei la proteinele din laptele de vaca, a astmului si a rinitei alergice. Chiar daca in acest studiu nu au existat diferente statistice semnificative in cele doua grupuri, lucru ce se poate explica prin dimensiunea esantionului sau rata cezarienelor efectuate, conform altor studii copii nascuti prin cezariana au o incidenta mai mare de alergii alimentare.

In ciuda limitarilor studiului, s-au identificat doi factori asociati cu alergia la proteinele din laptele de vaca. Factorul principal a fost durata scurta a alaptarii. De asemenea, e importanta prevenirea utilizarii fara discernamant a antibioticelor de catre mama in timpul sarcinii.

Este importanta promovarea alaptarii in efortul de a reduce numarul de cazuri de alergie la proteinele din laptele de vaca. Aceasta alergie are un cost ridicat datorita tratamentului ce presupune in principal diferite formule de lapte costisitoare. Dimensiunea esantionului a fost prea mica pentru a intalni o relatie cu ceilalti factori asociati de prematuritate si nastere prin cezariana.

Perinatal factors associated with the development of cow’s milk protein allergy

II.7. Manifestari clinice, simptome

Manifestarile clinice IgE mediate ale alergiei la proteinele din laptele de vaca pot aparea in primele luni de viata dupa introducerea in alimentatie a formulei pe baza de lapte de vaca. Reactiile au loc la cateva minute pana la 2 ore dupa ingestia alimentului vinovat. Acestea pot sa fie usoare sau pot sa puna viata in pericol. Simptomele cele mai frecvente implica pielea si tractul gastro-intestinal, dar pot afecta de asemenea tractul respirator superior si inferior si sistemul cardiovascular. Cu toate ca simptomele sunt adesea discrete la cei mai multi pacienți alergici, este important să se rețina că laptele de vacă poate induce reacții alergice severe. Anafilaxia este manifestarea cea mai severa a alergiei, care apare la până la 9% din cazuri. Laptele de vacă este al treilea aliment cel mai frecvent (dupa alune si nuci) de a provoca anafilaxie indusa de alimente, fatala sau aproape fatala. Trei decese din expunerea la lapte au fost raportate intr-un studiu din Israel care a caracterizat mortalitatea din cauza alergiilor alimentare, pe o perioada de 7 ani, 2004-2011.

IgE-Mediated Cow’s Milk Allergy in Children

Se estimeaza ca aproximativ 0,5% din totalul copiilor sufera de reactii alergice la laptele de vaca, non-IgE mediate, intrucat par a fi mai frecvente la adulti. Simptomele clinice se observa mai ales la nivel gastro-intestinal incluzand enterocolita, proctica, proctocolita, enteropatie, sindrom de colon iritabil, esofagita eozinofilica si constipatie.

Cow’s milk allergy: From allergens to new forms of diagnosis, therapy

and prevention

Manifestarile clinice ale reactiilor alergice imediate cuprind: simptome cutanate (70-75%), simptome gastro-intestinale (13-34%), probleme respiratorii (1-8%) si anafilaxie severa (1-4%).

Simptomele cutanate

Eritemul cu sau fara urticarie acuta sau cu o componenta angio-edematoasa se gaseste un pic peste 50% din toti pacientii. Umflarea pleoapelor, buzelor si/sau mainilor si picioarelor pot fi observate. Intre 10-15% din totalul pacientilor, experimenteaza doar simptome locale cum este eritemul perioral, dupa ingestia de alimente. Aceste prezentari usoare pot preceda alte episoade de mare intensitate. Unii pacienti dezvolta simptome (inainte de introducerea hranirii artificiale) ca eritemul sau urticaria in zonele care au venit in contact accidental cu laptele. Alergia la proteinele din laptele de vaca este adesea asociata cu manifestarile dermatitei atopice, fiind o problema foarte frecventa in primele luni de viata. Cand dermatita este singura manifestare clinica, ar trebui prevazuta o dieta de eliminare timp de 2-3 saptamani. Inaintea excluderii acestui aliment din dieta trebuie sa se faca teste de provocare controlata pentru a confirma laptele de vaca drept cauza a problemei.

Dermatita atopica

http://pediat.ro/?p=572

Simptome gastro-intestinale

Pacientii pot suferi varsaturi imediate de cauza nespecifica, imposibil de distins de varsaturi datorate altor cauze. La sugarii sub 12 luni au fost descrise asociatii intre alergia la proteinele din laptele de vaca, reflux gastro-esofagian si diaree. Respingerea sistematica a sticlei impreuna cu plansul si iritabilitatea la sugari, fara alte manifestari ale bolii pot fi semne timpurii ce sugereaza alergia la proteinele din lapte, desi astfel de simptome sunt urmate in continuare si de alte manifestari mai obiective.

Simptome respiratorii

Rinoconjunctivita acuta cu secretie nazala apoasa, stranutatul, lacrimatul sunt adesea observate printre manifestarile clinice initiale, dar sunt mai putin frecvent raportate de catre parinti deoarece acestea preced alte simptome mai alarmante. Dificultati de respiratie la nivelul cailor respiratorii mai mici apar din cauza bronhospasmului sau se pot observa dificultati in respiratie si stridor inspirator, in toate cazurile, apar imediat dupa ingestia de alimente cauzatoare. Aceste simptome nu apar, de obicei, in mod izolat, ci sunt insotite de altele manifestari sistemice si pot da nastere unor situatii ce pun in pericol viata.

Anafilaxie

Situatiile clinice de anafilaxie pot fi clasificate ca bronhospasm sever, edem epiglotic, soc anafilactic ce pune viata in pericol si alte conditii generalizate mai putin grave, care implica mai multe organe. Manifestarile clinic ale anfilaxiei pot aparea cu primele expuneri la produsele alimentare din alimentatia sugarului, iar riscul creste cu varsta si cu persistenta sensibilizarii. Incidenta anafilaxiei este de trei ori mai mare la sugari in primii patru ani de viata decat in populatia generala, iar laptele de vaca este unul din principalele alimente implicate. Unii autori au legat simptomele grave ce pun in pericol viata pacientilor de moartea subita. Position document: IgE-mediated cow’s milk allergy

II.8. Diagnostic, diagnostic diferentiat

In practica, diagnosticarea alergiei la proteinele din laptele de vaca, inseamna mult mai mult, nu doar daca este sau nu alergic la lapte. Atat medicul cat si familia trebuie sa stie de ce sindrom sufera copilul, tipul de risc pe care acest sindrom il implica, tipul de formula sau in cazul copiilor mai mari ce tip de alimente sunt mai bine adaptate, care sunt rezultatatele urmarite si daca la instalarea tolerantei se poate incepe introducerea unor cantitati mici de lapte de vaca.

Diagnosticarea alergiei la proteinele din lapte necesita in primul rand diferentierea afectiunii alergice de multe alte cauze cu simptome similare. Acest lucru este mai usor la copii hraniti exclusiv cu formula decat la cei alaptati care pot fi de asemenea alergici la lapte, dar si la alte alimente ingerate de mame, iar apoi la copii mai mari care au inceput o hranire complementara.

Diagnosis of cow’s milk allergy in children: determining the gold standard

Istoric

Istoricul are o mare importanta in diagnosticul alergiilor alimentare fiind recomandat sa se puna intrebari cu privire la:

-orice istoric familial de boli atopice la parinti sau frati

-orice istoric personal de boala atopica

-istoricul privind hranirea copilului

-prezentarea unor semne, simptome care ar putea indica posibilitatea alergiei la proteinele din lapte

-detalii despre managementul anterior, inclusiv orice medicamente plus raspunsul perceput

-existenta unei incercari de schimbare a dietei si rezultatele acesteia

Dupa aceste intrebari un pas important este incercarea de a diferentia alergiile IgE mediate de cele non IgE mediate.

Nu exista teste validate pentru diagnosticarea alergiei non IgE mediata la proteinele din laptele de vaca, in afara de evitarea planificata a laptelui si a alimentelor ce contin lapte, urmata de reintroducerea ca test de provocare pentru a confirma diagnosticul. Aceasta reintroducere/provocarea, nu este acceptata la copii cu forme severe.

Pentru diagnosticul alergiei IgE mediata sunt recomandate testele cutanate prick (de intepare) sau testele specifice IgE serice. Acestea ar trebui efectuate de un personal calificat sa le si interpreteze. Este important sa se inteleaga ca aceste teste pozitive indica sensibilizarea si nu confirma o alergie clinica. Totusi un test pozitiv cuplat cu o istorie clara a unei reactii, ar trebui sa fie suficient pentru a confirma diagnosticul.

Diagnosis and management of non-IgE-mediated cow’s milk allergy in infancy – a UK primary care practical guide

Diagnosticul diferential

Lista lunga de potentiale diagnostice diferentiale pentru alergia la proteinele din laptele de vaca include infectii virale repetitive si intoleranta la lactoza tranzitorie. Conditii similare pot fi de asemenea prezente, de exemplu 20% din copii au regurgitari suparatoare, cu sau fara

alergie la proteinele din lapte. Pe de alta parte refluxul gastroesofagian a fost mentionat ca posibila manifestare a alergiei la proteinele din lapte. Aceasta contribuie la colici la aproximativ 10% din copiii cu colici. Desi la unii sugari este sugerata o corelatie intre dermatita atopica si alergia la proteinele din lapte, multe din cazurile de dermatita atopica nu sunt legate. Reactiile la alte alimente (in special ou si soia, grau, peste si arahide) apar frecvent si de multe ori in combinatie cu alergia la proteinele din lapte. Prin urmare, hranirea complementara si preferabil cea suplimentara ar trebui evitata pe durata diagnosticarii dietei de eliminare. Diagnosis and management of cow's milk protein allergy in infants

Alaturi de alte organizatii ESPGHAN (Societatea Europeana pentru Pediatrie Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie) a dezvoltat un algoritm pentru evaluarea sugarilor si copiilor cu simptome compatibile cu diagnosticul de alergie la proteinele din lapte. In plus fata de istoricul medical detaliat si examenul fizic, diagnosticul dietelor de eliminare, testele cutanate prick, masuratorile specifice ale IgE si provocarile alimentare orale fac parte din rutina de lucru. Daca pacientul este in intervalul de varsta corespunzator, iar istoria si simptomele sunt in concordanta cu alergia la proteinele din lapte, o provocare simpla sau singur orb este suficienta pentru a pune diagnosticul???

Cow’s milk allergy: evidence-based diagnosis and management for the practitioner

Testele cutanate alergologice

Cu ajutorul testelor cutanate alergologice se poate testa laptele. Principiul metodei acestor teste consta in contactul dintre alergeni si mastocitele dermice purtatoare de IgE specifice, urmand degranularea si eliberarea mediatorilor triadei Lewis: edem, eritem, prurit. In urma eliberarii histaminei din mastocite apare inflamatia neurogena. Extractele alergenice utilizate sunt solutii apoase stabilizate in glicerol 50% sau albumina serica umana. In functie de cantitatea de alergen injectata si gradul de sensibilizare difera reactivitatea cutanata la alergen. Din testele alergologice cutanate cel mai utilizat este testul prin intepare (prick test), cel de zgariere (scratch) este rar folosit, iar cele intradermice sunt folosite pentru alergenii inhalatori, deoarece in cazul alergenilor alimentari apar rezultate fals pozitive. Testele cutanate au o sensibilitate peste 95%, dar specificitatea este doar 50%. Alergia IgE mediata poate fi exclusa la copii cu varsta peste un an, in urma unui test cutanat negativ, insa cel pozitiv are o predictie pozitiva de doar 50%. In lipsa unei anamneze puternic sugestive, in cazul unui test cutanat pozitiv trebuie sa se confirme printr-un test provocat.

http://sanatate.bzi.ro/3-teste-alergologice-cutanate-10592

http://sanatate.ghidularadean.ro/articol/1299/ce_sunt_testele_alergologice_si_cum_se_realizeaza.html

Deoarece extractele de alergeni de origine bovina au fost eliminate de catre Agentia Produselor Medicinale, testele cutanate se realizeaza cu o picatura din formula de lapte luata de copil. Diametrele de induratie rezultate nu prezic severitatea alergiei. In cazul anafilaxiei, induratia are o dimensiune medie de 9,1 mm, la simptomele cutanate este 8,3 mm, iar la reactiile digestive este 5,5 mm.

Testele intradermice

Metoda intradermica utilizeaza extracte alergenice diluate in cantitati de 0,01-0,05 ml. introduse subdermic, urmarindu-se aparitia unei bule mici (aspect de coaja de portocala). Sensibilitatea acestei tehnici este mare, insa specificitatea este scazuta. ??

Testele epicutanate (patch test)

Inaintea efectuarii acestor teste, cu patru zile inainte trebuie sa se intrerupa administrarea medicatiei antihistaminice si a corticosteroizilor. Aceste teste urmaresc hipersensibilitatea intarziata. Alergenul este plasat intr-un godeu de aluminiu fixat pe un petic adeziv care se aplica pe tegument sanatos, paravertebral, in regiunea medio-dorsala. Asemanarea leziunii cutanate cu cea din dermatita atopica reprezinta confirmarea clinica. Sensibilitatea metodei este de 61%, iar specificitatea este de 81%. Pentru a creste acuratetea diagnsticului la copii cu dermatita atopica, aceste teste se realizeaza in asociere cu alte teste.

http://www.shfnow.com/cum-medicii-de-testare-pentru-alergii-ale-pielii/

Testele serologice

IgE serice totale

Dozarea IgE serica totala pentru diagnostic este dependenta de varsta si suprapunerea larga a valorilor la indivizi atopici si non-atopici. Pricipalele indicatii ale acestor dozari sunt dermatita atopica si urticaria cronica. Pentru a identifica nou nascutii cu risc atopic s-a propus ca test de screening de identificare, valoarea IgE din sangele cordonului ombilical, insa nu s-a dovedit a fi un indicator predictiv.

IgE serice specifice

Cand din diferite motive, testele cutanate nu se pot efectua, o alternativa este reprezentata de determinarea IgE serice specifice. Cu toate ca tehnologia a avansat apar diferite limitari in privinta standardizarii, deoarece preparatele alergenice utilizate sunt amestecuri de proteine a caror compozitie si imunogenitate variaza de la un producator la altul, astfel incat rezultatele obtinute nu sunt echivalente.

Un aparat automat de testare serologică de IgE specific – Laboratorul de imunologie diagnostică a bazei Lackland U.S. Air Force

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alergie

Un test IgE seric specific este disponibil pentru lapte si pentru proteinele alergene din lapte: β-lactoglobulina, α-lactalbumina si cazeina. Un nivel peste 15 kUA/L este asociat cu testele de provocare pozitive in mai mult de 95% din cazuri. Valoarea de prag acceptata la copii sub 2 ani este 5 kUA/L. Conform unui studiu, din copii cu varste intre 13 si 18 luni, 90% au reactionat prezentand o concentratie de anti IgE de 2,7 kUA/L, cei cu varste intre 19 si 24 luni au avut o valoare de 9 kUA/L, iar intre 24 si 36 luni au avut o valoare de 24 kUA/L. In cazul valorilor de prag a cazeinei tot pentru aceste grupe de varsta au fost 2 kUA/L, 4,2 kUA/L si 9 kUA/L.

In cazul tehniciii imunoenzimatice fluorescente cantitative sunt furnizate rezultate cu valoare predictiva satisfacatoare. Testele de provocare nu sunt necesare atunci cand s-au obtinut rezultate foarte mici care fac improbabila o alergie sau rezultate foarte mari care fac alergia foarte probabila. Insa ca orice test de laborator, interpretarea trebuie sa se realizeze in contextul anamnezei, examenului fizic si altor teste paraclinice. Valorile limita variaza in functie de varsta in ceea ce priveste laptele.

De obicei se suprapun rezultatele testelor cutanate cu cele ale dozarii IgE specifice daca sunt realizate in conditii optime, ina nu sunt echivalente. Conform studiilor s-a constatat o sensibilitate de 70-90% pentru testele imunologice serice, spre deosebire de cele epicutanate.

Dieta de eliminare

Daca in urma anamnezei si a altor teste se suspicioneaza o alergie se poate incerca o eliminare a alimentului suspectat. Daca se va observa o ameliorare a simptomatologiei, iar la reintroducere reapar manifestari, sunt elemente puternic sugestive pentru diagnosticul etiologic. In functie de simptome se vor observa ameliorari, in cazul urticariei si astmului ameliorarea este imediata, in cazul dermatitei atopice este mai lenta. Aceasta metoda poate fi utilizata si ca diagnostic si ca tratament si este formata din doua etape. Parintii sau copii mai mari trebuie sa realizeze un jurnal in care sa treaca toate alimentele consumate si ingredientele lor, timp de 2 saptamani. Apoi trebuie in continuare eliminat alimentul suspectat pe aceeasi durata. Prin aceasta metoda se urmareste identificarea corecta a alimentului alergizant. Acesta trebuie evitat sub toate formele si trebuie indepartati si alti factori ce pot agrava simptomatologia.

Testele de provocare orala

Aceste teste se bazeaza pe administrarea alimentului suspicionat urmarindu-se aparitia manifestarilor clinice. Astfel o sa se poata diferentia o simpla sensibilizare de o adevarata alergie alimentara. Testul este considerat gold standard-ului in alergia alimentara, uneori neputand sa fie inlocuit cu alt test de diagnosticare. Chiar daca sunt mai multe tehnici de realizare, in toate este necesara anamneza si eliminarea alimentului suspicionat pentru o perioada medie de 7-14 zile, mai mare fiind in cazul bolilor cronice (8 saptamani dermatita atopica, peste 3 luni pentru afectiuni gastrointestinale).

Testul de provocare alimentara simplu orb

In acest caz doar doctorul cunoaste alergenul. Pacientul primeste alimentul suspectat si placebo. Prin acest test se confirma rezultatele fals negative, obtinute prin provocarea deschisa.

Testul de provocare alimentara dublu-orb

Acest test se poate realiza doar in spital in prezenta unui personal special instruit in terapia urgentelor medicale. Trebuie luate masuri de precautie cum ar fi dotarea cu echipament de resuscitare (inclusiv adrenalina si oxigen) si trebuie monitorizati diferiti parametrii. Se administreaza alternativ proba placebo (aliment care nu este suspect sau dextroza) si alimentul suspicionat. Aceste doua probe trebuie sa fie identice din punct de vedere al aspectului, gustului, mirosului, cantitatii si vascozitatii. In cazul alergiei IgE mediate, manifestarile clinice trebuie sa apara in primele 4 ore de la administrare, iar in cazul alergiei non-IgE mediate simptomele vor debuta dupa 4 ore de la provocare.

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE– VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2011

http://pediatrie.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2011.1/Pedia_Nr-1_2011_Art-1.pdf

carte imprumutata: Allergies to foodstuffs of animal origin Dutau

II.9 Preventie, tratament

Preventie

Dezvoltarea unei alergii poate fi influentata de predispozitia genetica, factorii de mediu si expunerea devreme la alergeni. Nu exista date privind dezoltarea alergiei la lapte in familiile atopice in comparatie cu familiile non-atopice. Un pas important al diagnosticarii cuprinde un istoric cuprinzator ? (inclusiv antecedentele familiale de atopie) si o examinare fizica atenta. Alaptarea exclusiva a copiilor cu varsta intre 4-6 luni, ramane cea mai buna nutritie, indiferent de ereditatea atopica si contribuie la prevenirea alergiei la proteinele din lapte. La copii cu risc ridicat, sunt recomandate formulele hidrolizate cu eficacitate dovedita combinate cu evitarea alimentelor solide si a laptelui de vaca pentru aceeasi perioada. Cow’s milk allergy: evidence-based diagnosis and management for the practitioner

Tratamentul medical

In cazul unor reactii usoare la nivel cutanat sau digestiv, tratamentul alergiei la proteinele din lapte se bazeaza pe antihistaminice. In cazul unor reactii sistemice sau respiratorii se utilizeaza auto-injectorul cu epinefrina.

Alte tratamente nespecifice includ folosirea de anticorpi monoclonali anti-IgE care ajuta la scaderea anticorpilor IgE liberi din sangele pacientilor alergici. Fapt ce conduce la reducerea activitatii bazofilelor si la o doza prag crescuta. La indivizii alergici la laptele de vaca s-a testat administrarea prebioticelor care favorizeaza colonizarea tractului gastrointestinal, efectul benefic fiind inca in dezbatere. Studiile arata ca la adaugarea prebioticelor la formulele hidrolizate extensiv s-a observat o severitate scazuta in bolile atopice, o reducere a inflamatiei si o inducere mai rapida a tolerantei. Alte tratamente non-alergene-specifice presupun administrarea unor plante din China sau terapia cu citokine. Cow’s milk allergy: From allergens to new forms of diagnosis, therapy and prevention

Managementul alergiei la lapte presupune un echilibru intre evitarea alergenilor si promovarea obtinerii tolerantei. Pentru prevenire, ameliorare si accelerarea obtinerii tolerantei fata de alimentele alergenice, un bun factor reprezinta probioticele. Cercetatorii au inceput sa urmareasca rolul probioticelor in bolile alergice si mecanismele de actiune, odata ce aceasta idee a devenit tot mai populara. Conform unui studiu ce urmareste utilizarea probioticelor in dezvoltarea si tratamentul bolilor alergice, cercetatorii au observat ca probioticele ar putea avea un rol in stabilirea unui echilibru intre montarea unui raspuns imun la antigenele patogene contra unui raspuns slab, la cele inofensive, prin cresterea microflorei intestinale. Acest echilibru ar permite controlul raspunsului imun si al potentialului de inducere a tolerantei. Cow's Milk Allergy: A New Approach Needed?

Strategia cea mai sigura din gestionarea alergiei la proteinele din laptele de vaca este evitarea stricta a acestora. Daca pentru a indeplini cerintele nutritive la copii cu alergie la lapte este necesara o formula, atunci aceasta se alege in functie de varsta pacientului si prezenta altor alergii alimentare. Exista diferite tipuri de imunoterapie cum este imunoterapia orala sau imunoterapia sublinguala care au fost incercate la copii mai mari cu alergie tranzitorie si persistenta la proteinele din lapte, avand rezultate contradictorii. Conform unor studii clinice se investigheaza daca produsele lactate prelungit fierte, ce sunt tolerate de un subgrup de copii peste 2 ani, pot sa accelereze inducerea tolerantei.

Sugarii pana in 12 luni

Copii care au fost diagnosticati cu alergie la proteinele din laptele de vaca trebuie sa urmeze o dieta de eliminare, utilizand o formula terapeutica cel putin 6 luni sau pana la 9-12 luni.

In cazul sugarilor, copiilor cu reactii IgE mediate severe, dieta de eliminare poate dura pana la 12 chiar si 18 luni, inainte sa fie reexpusi, dupa testarea repetata a IgE specifice. Formula utilizata la fiecare sugar este aleasa in functie de potentialul alergenic rezidual, compozitia formulei, costuri, disponibilitate, acceptarea de catre sugari si prezenta datelor clinice care sa ateste eficacitatea formulei. Copiii tratati cu formule extensiv hidrolizate sau cu formule bazate pe aminoacizi, cu eficacitate dovedita, ar trebui sa creasca si sa se dezvolte normal. Din pacate, doar putine studii au fost efectuate pe formulele extensiv hidrolizate disponibile in prezent in Europa, pe un numar suficient de copii. Pentru a determina daca dezvoltarea tolerantei este influentata de alegerea formulei este necesara realizarea unor studii clinice controlate randomizate.

Copii peste 12 luni

Un sfat nutritional individualizat este necesar la copii cu alergie la proteinele din lapte care persista dupa primele 12 luni. Este necesara o evaluare dietetica pentru a asigura daca aportul de nutrienti, in special proteine, vitamina A, vitamina D, calciu este suficient intr-o dieta de eliminare si daca o formula terapeutica sau suplimentele sunt necesare pentru o crestere normala la aceasta varsta. In astfel de cazuri este recomanadata urmarirea dietei de catre un specialist dietetician/pediatru instruit in nutritia pediatrica. Terapia de prima intentie este substituirea laptelui de vaca cu formule terapeutice. In cazul in care copilul nu consuma suficienta formula, trebuie luat in considerare un aport suplimentar de calciu. Indiferent de varsta, multi pacienti cu diferite alergii alimentare, inclusiv la proteinele din lapte si din soia au nevoie de formule terapeutice pentru a indeplini nevoile nutritionale. Diagnostic approach and management of cow's-milk protein allergy in infants and children: ESPGHAN GI Committee practical guidelines

Imunoterapie

Conform unor studii pe animale in anumite cazuri, toleranta se poate dezvolta prin apoptoza, in cazul expunerii la loturi mari de antigene. Diferite studii au aratat ca tendinta celulelor T sa devina tolerante poate fi influentata de ingerarea unor cantitati minime de alergeni incriminati. Gama larga de alergeni care poate fi introdusa in dieta reprezinta un factor de risc evident pentru alergiile timpurii, atunci cand sistemul imun este inca imatur din punct de vedere functional si inca se urmareste daca un contact timpuriu cu un potential alergen poate modula raspunsul organismului spre hiper-reactivitate sau toleranta. In ultimul deceniu, s-a incercat imunoterapia orala, avand un succes mixt. In unele cazuri imunoterapia orala a fost suplimentata cu IFN-g161 sau mAbs. Conform acestor studii, la aproximativ 80% din pacientii cu alergie la proteinele din laptele de vaca, a crescut pragul de reactivitate. Oricum, reactiile adverse usoare sunt frecvente, iar ocazional apar reactii mai severe (aproximativ o doza din 100 conduce la reactii multisistemice).

Evolutii viitoare

Un progres rapid in viitor este urmarit prin tehnologia microarray, astfel incat testarea alergenilor sa se faca pe un microcip. Insa pana sa apara, mai trebuie realizate studii pe esantioane mai mari.

O alta abordare promitatoare este reprezentata de perspectivele oferite de studiile moleculare ale mecanismelor imune mediate prin IgA, IgG, IgE specifice si expresia celulelor T, la pacientii cu alergie la proteinele din laptele de vaca. In viitorul apropiat acest progres ar putea duce la descoperiri clinice, la teste care sa asiste medicii in caracterizarea expresiei fenotipice a alergiei la proteinele din lapte si in emiterea unui prognostic. Trebuie sa se contribuie la cercetare prin focusarea unei constientizari la nivel mondial pentru a face fata nevoilor nesatisfacute pe care cercetarea actuala le-a identificat. Organizatia mondiala a alergiei ofera documente oficiale si forum-uri pentru a genera solutii la aspectele clinice si pentru a coordona energiile in abordarile multidisciplinare necesare pentru managementul? alergiei la proteinele din laptele de vaca.

Diagnosis and Rationale for Action against Cow’s Milk Allergy (DRACMA): A summary report

III. Intoleranta la lactoza

III.1. Definitie, cauze

Intoleranta la lactoza, numita si deficit de lactaza, consta in incapacitatea de a digera complet aceasta diglucida. Cauza intolerantei la lactoza este lipsa lactazei, enzima produsa de mucoasa intestinului subtire. Simptomele intolerantei la lactoza pot fi controlate cu ajutorul unui regim alimentar, care sa limiteze aportul de lactoza fara a elimina calciul si cu ajutorul suplimentelor nutritive.

Severitatea simptomelor in cazul intolerantei la lactoza variaza in functie de persoana, de cantitatea de lactoza ingerata si severitatea deficitului de lactaza. Simptomele comune sunt: diaree, flatulenta, durere abdominala si mai rar balonare, greata. Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Sanda Andrei

III.2. Etiologie

Produsele lactate contin dizaharide cum ar fi lactoza care este compusa din glucoza si galactoza. La nivelul mucoasei intestinului subtire se gaseste lactaza. Sub actiunea acesteia lactoza hidrolizeaza in componentele sale monozaharidice care se vor absorbi in sange.

http://www.colief-ro.com/cauza-colicilor/

Pe suprafata apicala a enterocitelor la nivelul microvililor intestinului subtire se gaseste lactaza, concentratia cea mai mare fiind in mijlocul jejunului. Aceasta enzima este o β-D galactozidaza cunoscuta ca lactaza-florizin-hidrolaza. Maldigestia lactozei apare cand cantitatea actuala din intestin depaseste cantitatea compatibila cu activitatea enzimei. In primele luni de viata sugarii sunt hraniti numai cu lapte, de aceea maldigestia este o aparitie comuna, chiar daca au o activitate ridicata a lactazei. De asemenea, maldigestia apare si la adultii care prezinta o activitate intestinala scazuta a lactazei. Daca nu este digerata, lactoza trece din intestinul subtire in intestinul gros provocand potentialele simptome. Ulterior lactoza va fi fermentata de microflora colonului la acizi grasi cu lant scurt (in principal acetati), cu producere de hidrogen, metan (la unele persoane) si dioxid de carbon. In cazul in care aceste gaze sunt produse excesiv, creste timpul de tranzit intestinal si astfel pot provoca oamenilor dureri abdominale, distensie, flatulenta si crampe viscerale. Simptomele pot sa apara intre 30 de minute si 2 ore dupa ingestia alimentelor ce contin lactoza. Dietary and biological factors influencing lactose intolerance

http://www.colief-ro.com/cauza-colicilor/

III.3. Prevalenta

Se estimeaza o prevalenta globala de 75% a deficitului de lactaza. Pot fi afectate persoane apartinand oricarei rase, insa prevalenta cea mai ridicata se inregistreaza in randul populatiei asiatice, sud-americane si africane. Trebuie subliniat faptul ca nu in toate cazurile deficitul de lactaza este insotit de manifestari clinice. In Europa procentul populatiei afectate variaza de la 2% in Scandinavia pana la 70% in sudul Italiei si Turcia. http://www.synevo.ro/intoleranta-la-lactoza-test-genetic/

Tabel: Prevalenta in diferite populatii

Nutrient Considerations in Lactose Intolerance

III.4. Clasificare, simptome

Clasificare

Deficitul de lactaza poate aparea in trei situatii diferite: intoleranta congenitala la lactoza; intoleranta secundara si intoleranta primara. Intoleranta congenitala presupune absenta (de la nastere) a lactazei, datorita unei mutatii in gena responsabila de codificarea acesteia. Este o forma foarte rara de deficit, iar simptomele debuteaza imediat dupa nastere. Intoleranta la lactoza de cauze secundare se dezvolta la persoane cu intestin normal, secundar unor afectiuni cum sunt gastroenterita acuta, boala Crohn, giardiaza, ascardioza, enterita de iradiere, gastropatia diabetica, sindrom carcinoid, etc. Intoleranta primara, apare in timpul copilariei si persista la maturitate, fiind o forma caracterizata prin faptul ca lactaza apare in concentratii mai scazute fata de normal. Aceasta scadere a nivelului de lactaza este determinata genetic, in anumite grupuri etnice. Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Sanda Andrei

Tabel: Diferite tipuri de intoleranta la lactoza la copii

Lactose Intolerance and Other Disaccharidase Deficiency

Simptome

Unele simptome au loc la nivelul intestinului: copii prezinta distensie abdominala, dureri abdominale, crampe, flatulenta si scaune moi care de obicei sunt apoase, voluminoase si spumoase. Mai rar apare si greata, constipatie si varsaturi.

La nivel sistemic s-au observat dureri de cap, oboseala severa, dureri musculare si articulare, umflarea si rigiditatea articulatiilor. Mai rar copii prezinta prurit, rinita, eczeme, gura ulceroasa si dureri in gat.

Lactose Intolerance and Other Disaccharidase Deficiency

Simptomele de intoleranta apar atunci cand cantitatea de lactoza consumata depaseste capacitatea atat a intestinului subtire cat si a colonului de a metaboliza eficient doza. Lactoza nehidrolizata trece din intestinul subtire in cel gros unde este fermentata de bacteriile enterice. Astfel se vor produce gaze care sunt responsabile de aparitia simptomelor. In functie de gradul de adaptare al colonului, forma fizica a lactozei si cantitatea de lactoza consumata, variaza intensitatea simptomelor. Cei care nu digera bine lactoza, pot tolera totusi o anumita cantitate fara sa apara reactii severe, in jur de 1, 2 cani de lapte.

Nutrient Considerations in Lactose Intolerance

Diferente alergia la proteinele din lapte/intoleranta la lactoza

Lactose Intolerance and Other Disaccharidase Deficiency

III.5. Diagnostic

Istoricul, simptomele si testele biochimice au fost folosite in diagnosticarea intolerantei la lactoza.

In aproximativ ultimii 5-10 ani, accentul s-a pus pe dezvoltarea unor teste genetice pentru a identifica markeri ai maldigestiei lactozei. In comparatie cu metodele actuale aceste teste au mai multe avantaje. In primul rand masuratorile se realizeaza pe probe celulare bucale care sunt obtinute rapid si usor si necesita putina pregatire sau deloc. In al doilea rand, deoarece simptomele intolerantei la lactoza pot fi confundate cu tulburari gastrointestinale cum ar sindromul colonului iritabil sau boala Crohn, testarea genetica ar permite diferentierea intolerantei la lactoza de afectiunile gastrointestinale. Insa inainte ca testarea genetica sa devina un procedeu comun, este necesara mai multa cercetare pentru a determina markerii genetici adecvati in diferite populatii. Vezi Synevo Nutrient Considerations in Lactose Intolerance

Chiar daca persoanele sunt pe deplin capabile sa digere eficient lactoza, prezenta unor simptome gastrointestinale dupa ingestia de lapte, poate duce la un diagnostic incorect de intoleranta la lactoza. Prin urmare este necesar sa se identifice corect daca simptomele aparute dupa consumul laptelui se datoreaza unei intolerante sau nu. Lactoza neabsorbita din colon hidrolizeaza sub actiunea bacteriilor si se produce hidrogen.

Testul hidrogenului expirat

Testul hidrogenului expirat este tehnica cea mai utilizata in diagnosticarea intolerantei la lactoza. Acest test se bazeaza pe principiul ca lactoza neabsorbita in colon este detectabila in excretia pulmonara de hidrogen si alte gaze. Dietary and biological factors influencing lactose intolerance

Pentru a efectua acest test pe 50 g lactoza, dupa o cina saraca in carbohidrati, dupa un periaj aprofundat al dintilor s-au obtinut probe expiratorii inainte si la intervale de 30 de minute dupa incarcare cu 50 g lactoza la temperatura camerei pe durata a 3 ore. Daca in urma suflarii nu se observa o crestere semnificativa a hidrogenului, esantionarea se extinde la 5 ore. Probele respiratorii au fost colectate in saci ermetici cu supape. Pe durata testului, pacientii au fost instruiti sa ramana asezati. Alimentatia, fumatul si exercitiile fizice nu au fost permise pe parcursul testului. Concentratia hidrogenului a fost determinata in probele respiratorii prin analiza cromatografica si au fost exprimate in cresteri maxime peste concentratia initiala in parti per milion (ppm.). O crestere a hidrogenului peste nivelurile bazale mai mare de 25 ppm. definesc un test pozitiv, criteriu cu o sensibilitate de 95% si o specificitate de 67%. Self-perceived lactose intolerance and lactose breath test in elderly

Flora intestinala poate suferi modificari din cauza utilizarii antibioticelor, motilitatea intestinala poate suferi tulburari, bacteriile producatoare de hidrogen pot sa lipseasca. Toate acestea pot sa conduca la aparitia unor rezultate fals pozitive sau fals negative. De asemenea, utilizarea aspirinei, fumatul, somnul si exercitiile fizice pot sa influenteze rezultatele.

Istoricul clinic

Pentru diagnosticul de intoleranta la lactoza s-a dovedit a fi mai sigur testul de hidrogen expirat decat istoria clinica. Frecvent apar discrepante cu privire la istoricul clinic, datorita persoanelor care se cred intolerante la lactoza si se dovedesc a nu fi, in timp ce altele se dovedesc intolerante la lactoza cand credeau ca nu sunt. Dietary and biological factors influencing lactose intolerance

Probe fecale

Prezenta lactozei nedigerate in scaun poate fi indicata printr-o schimbare de culoare, sugerand astfel un deficit de productie de lactaza. Fermentarea lactozei nedigerate creeaza acid lactic si alti acizi care vor determina scaderea PH-ului scaunului la 6 sau mai putin.

Testarea glicemiei: masurarea nivelului de glucoza din sange inainte si dupa ingerarea lactozei

Daca nivelul de glucoza din sange nu creste, intoleranta la lactoza se confirma. Acest test insa este limitat deoarece rezultatele pot fi afectate de utilizarea de catre pacient a insulinei sau de un prag renal scazut pentru glucoza, fiindca acest test masoara absorbtia lactozei si nu malabsorbtia.

Biopsie la nivel intestinal

Un alt test definitiv este reprezentat de biopsia intestinului subtire pentru analiza activitatii lactazei. Se prefera jejunul pentru biopsie, deoarece activitatea lactazei este scazuta in mod normal in duoden. Dezavantajul acestui test este invazivitatea. Lactose Intolerance and Other Disaccharidase Deficiency

III.6. Tratament

In trecut, evitarea produselor lactate era singurul tratament posibil al intolerantei la lactoza. Unele studii arata insa, ca unele persoane care au b-galactozidaza nonpersistenta, pot sa consume pana la 11 g/d de lactoza, fara sa apara reactiile adverse. S-a dovedit ca prin combinarea cu alte alimente in cantitati mici, digestia lactozei este imbunatatita. De asemenea bacteriile de la nivelul colonului pot sa-si adapteze activitatea metabolica astfel incat sa imbunatateasca toleranta lactozei cum ar fi si prin consumul bacteriilor lactice sau a probioticelor specifice. Milk nutritional composition and its role in human health

In cazul intolerantei la lactoza, tratamentul se bazeaza pe reducerea aportului lactozei din alimentatie pentru a scadea incidenta si intensitatea simptomelor. Aceasta strategie trebuie urmarita cu atentie, datorita potentialelor consecinte ce apar datorita scaderii aportului de calciu, fosfor si vitamine (B2, D).

Aceasta abordare terapeutica se aplica doar la persoanele cu intoleranta la lactoza care manifesta simptome. In cazul formelor cauzate de o hipolactazie secundara, un regim de eliminare totala a lactozei este indicat pana la recuperarea completa a patologiei responsabile pentru leziunile mucoasei intestinului subtire. In cazul unei hipolactazii primare, regimul de excludere ar trebui introdus 2-4 saptamani pentru a evalua raspunsul simptomatic. Daca simptomele s-au ameliorat, ar trebui sa se incerce o reintroducere treptata a lactozei, pentru a evalua toleranta individuala si pentru a evita restrictiile inutile. Conform unor studii din literatura de specialitate, in intoleranta, limita aportului zilnic de lactoza este de 2 cani pe zi, luate la mese diferite.

Pentru a asigura un aport nutritional corespunzator, mai ales de calciu este necesara o monitorizare alimentara. Poate fi indicata chiar suplimentarea cu calciu sau cu alimente bogate in calciu. Sfaturile dietetice sunt importante pentru ca pacientii sa invete sa clasifice produsele lactate, in functie de continutul de lactoza si sa-i invete sa citeasca si sa inteleaga etichetele, astfel incat sa nu ignore lactoza prezenta in unele alimente ca aditiv (de exemplu zer). Alimentele care contin lactoza trebuie introduse treptat, deoarece exista o variabilitate interindividuala mare (5-20 g lactoza). Pentru a asigura cerintele de calciu, este bine sa se consume branza tare si apa minerala bogata in calciu.

Lactoza este o molecula hidrosolubila. Procentajul de lipide din continutul produselor alimentare este important in toleranta: produsele semi-degrasate sau degresate contin un procentaj mai mare de lactoza, in general. Produsele intregi sunt preferate, deoarece lipide au un efect de intarziere asupra golirii gastrice si a motilitatii intestinale. Consecintele sunt cele de crestere a timpului de contact a alimentelor asupra actiunii lactazei din mucoasa intestinului subtire.

Cantitati minime se gasesc in excipientii medicamentelor. In cazul unei capsule sau a unei tablete aceasta cantitate este de aproximativ 0,075 g. Consumul de 20 capsule pe zi aduc un aport de 1,5 g de lactoza, echivalentul a 30 ml de lapte.

La nivel comercial exista lapte si iaurt fara lactoza, care contin calciu. De asemenea exista si alte tipuri de lapte fara lactoza cum ar fi laptele de migdale, orez, cocos, soia. Doar ca nu au nici calciu si au un continut proteic diferit. Utilizarea alimentelor fara lactoza (hidrolizate in prealabil) sau ingestia concomitenta de lactaza poate fi incercata la cei cu intoleranta cu o sensibilitate mai scazuta. Malabsorption et intolérance au lactose chez l’adulte

Un studiu recent a aratat ca un tratament de scurta durata cu rifaxima reduce curba de excretie a H2 la pacientii cu o supracrestere bacteriana, sugerand un potential efect benefic la pacientii cu intoleranta la lactoza. Conform studiului, 10 zile de terapie cu antibiotic reduce hidrogenul intestinal si simptomele pacientilor pentru aproximativ 30 de zile. Rifaximin in patients with lactose intolerance

IV. Produse pentru persoanele cu alergie la proteinele din laptele de vaca, intoleranta la lactoza

NAN L.I. Gold 400g

https://www.nestlebaby.com.au/products/speciality-infant-formula/nan-l-i-gold-400g/

NAN L.I. a fost special conceput pentru copii cu simptome de intoleranta la lactoza. Acesta contine Lactobacillus reuteri- bacterii benefice (probiotice) de la nastere, pentru sugari sanatosi. Aceasta formula nu este potivita pentru un uz general si ar trebui utilizata sub supraveghere medicala. Acest produs nu ar trebui sa fie folosit la sugarii cu galactozemie.

Althera 450g, Nestle

http://www.nestle.ro/brands/nestle%20health%20science/althera

Formula de lapte hipoalergenica, cu proteine extensiv hidrolizate, cu lactoza purificata din lapte si suplimentata cu LC-PUFA. Este un aliment dietetic pentru scopuri medicale. Althera este o formula hipoalergenica, echilibrata, completa, semielementala, pe baza de proteine din zer extensiv hidrolizate, pentru managementul dietetic pe termen lung al sugarilor cu alergie la proteinele din laptele de vaca. Se administreaza de la nastere. Formulele semielementale reprezinta prima optiune in cazul manifestarilor clinice gastrointestinale, alergiilor si hipersensibilitatii. Profilul de aminoacizi continuti este similar laptelui matern. De asemenea si lactoza este in cantitate similara celei din laptele matern. Pentru cresterea si dezvoltarea imunitatii, in continut se gasesc si nucleotide. Aceasta formula nu contine gluten si nici fibre. Nu poate fi administrat in caz de intoleranta la lactoza.

http://alimentespeciale.ro/althera-x–450g–nestle/98.htm

Aptamil Pepti

Aceasta formula este speciala pentru sugarii cu alergie la proteinele din laptele de vaca. Pate fi administrata de la nastere, la indicatia medicului, este special conceput pentru tratamentul nutritional al sugarilor cu alergie la proteinele din lapte. Contine oligozaharide, proteine extensiv hidrolizate si nucleotide.

http://www.nutricia.ro/parinti/produse-nutricia/aptamil-pepti-id-10-cmsid-17

Aptamil fara lactoza

Aceasta formula este destinata copiilor cu intoleranta la lactoza diagnosticata si in managementul nutritional al diareei. Poate fi administrata de la nastere. Contine LC-PUFA, nucleotide, vitamine si minerale.

http://www.nutricia.ro/parinti/produse-nutricia/aptamil-fara-lactoza-id-11-cmsid-17

Alfamino 400g

http://www.nestle.ro/brands/nestle%20health%20science/alfamino

Acest produs se gaseste sub forma de pudra, are gust neutru. Datorita amestecului bine ales de aminoacizi si carbohidrati potriviti pentru atenuarea gustului amar, este bine acceptat de catre sugari. Nu contine lactoza, proteine sau peptide din lapte. Aceasta formula este recomandata pentru regimul dietetic al sugarilor cu forme grave si complicate de alergii si/sau intolerante la proteinele din laptele de vaca sau alte alimente. Este indicata ca sursa unica de nutritie pana la 6 luni, dupa care se poate utiliza in combinatie cu alte alimente corespunzatoare varstei. Nu se administreaza in caz de galactozemie.

http://alimentespeciale.ro/neocate-lcp-x-400g–nutricia/4.htm

Neocate LCP 400g, Nutricia

http://www.neocate.co.uk/Neocate-Range/

Formula speciala pentru sugari, hipoalergenica, completa nutritional, pe baza de aminoacizi. Aceasta este recomandata pana la varsta de 1 an si se utilizeaza la recomandarea medicului. Poate fi folosita in alergii si intolerante alimentare severe, malabsorbtie, malnutritie, maldigestie, boala inflamatorie intestinala, boala diareica si in realimentarea post-enterocolita. Poate fi administrata ca singura sursa nutritionala.

http://alimentespeciale.ro/neocate-lcp-x-400g–nutricia/4.htm

HiPP HA Combiotic®

Formula de lapte hipoalergenica, pentru copiii cu risc de alergii ce se poate administra de la nastere. Contine fibre dietetice importante, galacto-oligozaharide (derivate de lactoza), culturi naturale de acid lactic, izolate din laptele matern, acizi grasi cu lant lung polinesaturati (importanti in primele luni de viata) si proteine fragmentate (hidrolizate), pentru ca organismul sa le accepte mai usor.

http://www.hipp.ro/formule-de-lapte/produse/hipp-ha-combioticR/hipp-ha-combioticR-formula-de-inceput/

Lactopriv ®

In cazul in care exista o intoleranta aceasta formula delactozata este adecvata in dieta lipsita de lapte. Pentru sugarii care nu sunt alaptati la san se poate administra de la nastere, ca unica sursa de hrana, dar trebuie sa se faca sub observatia medicului. A fost dezvoltata special pentru utilizarea in cazul episoadelor diareice, deficit de lactaza, celiachie ca parte a unui plan dietetic. In cazul alergiei provocate de proteinele din laptele de vaca, formula este indicata de la 6 luni. Nu este recomandata copiilor cu intoleranta la proteinele din soia.

http://www.toepfer-babywelt.de/lang-ro/Alimentatia-sugarului/Formula-delactozata/c291.html

Lactana HA 1

Aceasta formula este adecvata pentru sugarii care prezinta un risc alergic ridicat. Contine proteine de inalta calitate din laptele de vaca, descompuse printr-un proces important in proteine mai mici care au caracter hipoalergenic. In comparatie cu o formula conventionala, o dieta hipoalergenica cu o formula HA, nu poate oferi protectie 100% impotriva alergiilor, dar reduce riscul. Aceasta formula nu trebuie utilizata in caz de alergie la proteinele din laptele de vaca, intoleranta la lactoza, galactozemie si malabsorbtie de glucoza-galactoza.

http://www.toepfer-babywelt.de/lang-ro/Alimentatia-sugarului/Formule-hipoalergene/c282.html

Alfare 400g, Nestle

http://www.donaonline.ro/alimentatie/7591-lapte-praf-alfare-400g.html

Formula semielementala, hipoalergenica, fara gluten, fibre, cu urme de lactoza sub forma de pudra, se poate administra sugarilor, chiar de la nastere. In urma unei hidrolize complete, proteinele mici si-au piedut proprietatile alergenice si se utilizeaza in scop terapeutic fiind bine absorbit si tolerat. Acest produs este un aliment dietetic folosit pentru scopuri medicale. Formula pe baza de proteine din zer, extensiv hidrolizate, este utilizata in managementul dietetic al sugarilor cu manifestari de intoleranta gastrointestinala, exprimate cel mai adesea prin diaree svera sau cronica.

Formulele semielementale reprezinta prima optiune in cazul manifestarilor clinice gastrointestinale, alergiilor si hipersensibilitatii. Se recomanda in cazul alergiilor la proteinele din laptele de vaca, diaree de etiologie necunoscuta, fibroza chistica, deficit de enterokinaza, atrezie biliara, si in probleme de digestie si absorbtie. Continutul de aminoacizi este similar laptelui matern, iar nucleotidele au un rol in cresterea si dezvoltarea imunitatii. Aceasta formula este contraindicata in galactozemie, diaree de etiologie metabolica sau endocrina precum cloridoreea congenitala, malabsorbtia congenitala a glucozei sau galactozei.

http://alimentespeciale.ro/alfare-x-400g–nestle/97.htm

Lapte de cocos, migdale, orez, soia

http://www.plafaria.ro/Lapte-cocos-AROY-500ml

http://www.biomania.ro/catalogsearch/result/?q=lapte

V. Implicarea, rolul farmacistului

Farmacistul trebuie sa asigure o terapie medicamentoasa pacientilor in scopul obtinerii de rezultate care amelioreaza calitatea vietii. In cazul alergiilor si intolerantelor rezultatele urmarite sunt: prevenirea bolilor sau simptomelor, eliminarea sau ameliorarea simptomelor si vindecarea bolii.

Ghid de practica in farmacie pentru studentii anului V

http://www.foodallergy.org/treating-an-allergic-reaction/epinephrine

Chiar daca se instituie un regim de eliminare, tot mai exista posibilitatea unei ingerari accidentale, de produse lactate. In tratamentul de urgenta al reactiilor alergice severe, cum ar fi anafilaxia, se utilizeaza adrenalina sub forma de EpiPen auto-injector. Administrarea se face intramuscular in regiunea antero-laterala a coapsei, nu in regiunea fesiera. Acesta a fost conceput incat sa se poata injecta prin imbracaminte sau direct in piele.

http://www.biovidamed.com/ALERID-x-10-comprimate-d637.htm

Alerid:

-antihistaminic de uz sistemic, derivat de piperazina

-la adulti, adolescenti, copii cu varsta peste 6 ani: ameliorarea simptomelor nazale sau oculare ale rinitei alergice sezoniere si perene, ameliorarea simptomelor urticariei idiopatice cronice

http://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_4942_17.12.04.pdf?s_den_com=&s_dci=cetiriz&s_firm_tar_d=&s_forma_farm=&s_cod_atc=&s_cim=&anmPageSize=&ID=881

Bibliografie

1. http://www.allergy.org.au/patients/food-allergy/food-allergy

2. http://www.foodallergy.org/allergens/milk-allergy

Carte imprumutata: Fiziologia si patologia glandei mamare la vaca, Adela Pintea

Simona Ciupe, Flore Chirila, Mirela Miclean, Cluj-Napoca, 2010, Ed: AcademicPres, 363 pag.