Alegerea Carierei In Domeniul Marketing
Alegerea carierei de marketing
Cuprins
INTRODUCERE / 4
CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC / 6
1.1. Generalități despre marketing / 6
1.1.1. Delimitări conceptuale / 6
1.1.2. Abordări teoretice ale marketingului / 8
1.1.3. Istoricul marketingului în România / 9
1.1.4. Valori în marketing / 10
1.2. Cariera în domeniul marketingului / 10
1.2.1. Competențele debutanților în domeniul marketing / 10
1.2.2. Profesiograme în domeniul marketingului / 12
1.2.3. Surse de informare pentru căutărea și obținerea unui loc de muncă / 14
1.3. Consilierea vocațională / 16
1.3.1. Delimitări conceptuale / 16
1.3.2. Abordări teoretice ale consilierii / 17
1.3.3. Tehnici de consiliere / 17
1.3.4. Nevoile și așteptările tinerilor în raport cu piața muncii / 19
1.3.5. Căutarea unui loc de muncă / 21
1.3.6. Oportunități și perspective de angajare / 22
CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII / 25
2.1. Obiectivele cercetării / 25
2.2. Ipotezele cercetării / 25
2.3. Modelul de cercetare / 25
2.3.1. Variabilele cercetării / 26
2.3.2. Populația investigată / 26
2.3.3. Aria și perioada de cercetare / 27
2.4. Metodologia de cercetare / 27
2.4.1. Metode și tehnici de cercetare / 27
2.4.1.1. Ancheta sociologică indirectă / 28
2.4.1.2. Interviul structurat / 28
2.4.2. Instrumente de lucru / 29
2.4.2.1. Chestionarul / 29
2.4.2.2. Protocolul de interviu / 30
2.5. Proceduri de recoltare a datelor / 31
CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII / 32
3.1. Analiza și interpretarea datelor / 32
3.1.1. Ancheta sociologică / 32
3.1.2. Interviul / 38
3.1.3. Interpretări corelative ale datelor obținute prin cele două tipuri de metode / 46
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI APRECIERI FINALE /
BIBLIOGRAFIE /
INTRODUCERE
În contextul socio-economic actual, în plină eră informațională, a opera cu informații în domeniul profesional ales și cu profesionalism este dezirabil și legitim pentru tinerii aflați în prag de absolvire a unei forme de învățământ și de intrare în piața muncii.
Pe de altă parte, performanțele activității unei firme sunt puternic influențate de o mare varietate de factori, care necesită în permanență introducerea de noi viziuni asupra relației dintre firmă și mediul său extern (clienții, piața, furnizorii, concurența). Termenul de marketing impune tuturor actorilor dintr-un mediu economic dinamic moduri noi și flexibile de gândire, de comportament, bazate pe receptivitate la nevoile și exigențele pieței și ale consumatorilor. Respectarea acestor concepte necesită un bagaj bogat de cunoștințe de marketing.
Pentru analiza acestei teme am luat în considerare cercetări referitoare la inserția absolvențiilor studiilor universitare, la așteptările tinerilor la angajare și a altor aspecte utile încadrării tinerilor pe piață muncii, realizate de instituții europene, centrale sau regionale, de agenții de tineret, organizații neguvernamentale, specialiști, profesori universitari, masteranzi sau doctoranzi și de centre de consiliere și orientare în carieră ale universităților. Aceste studii și cercetări sunt concentrate atât la nivel macro pe analiza și proiectarea de politici sociale, cât și la nivel micro de motivații, aspirații și abilități individuale ale tinerilor pentru integrare pe piața muncii.
Concluziile acestor studii sunt utile tinerilor pentru o mai bună orientare pe piața muncii în conformitate cu interesele, valorile, competențele și experiențele profesionale proprii; sunt utile persoanelor care îi îndrumă pe aceștia, fie consilieri, profesori, mentori, coach, pentru o mai bună abordare în relațiile cu tinerii; sunt de folos instituțiilor de învățământ superior pentru reconsiderarea programelor de studii și pot fi utile angajatorilor aflați în căutarea de tinere talente, pentru îmbunătățirea metodelor de recrutare, selecție și formare de personal.
În ideea de a asigura informații suficiente, concrete și cuprinzătoare asupra alegerii unei cariere în domeniul marketingului, lucrarea de față acoperă câteva aspecte importante teoretice și practice despre marketing, despre profesiile din acest domeniu și despre consilierea vocațională.
Partea practică a lucrării de față este o cercetare asupra așteptărilor și motivațiilor studenților în domeniul marketingului referitor la cariera pe care și-au ales-o, și totodată asupra motivațiilor și concluziilor unor absolvenți care activează deja în acest domeniu. Metodele de cercetare propuse sunt ancheta sociologică indirectă restrânsă și interviul structurat. Aria de cercetare cuprinde centrele universitare din București ce derulează programe de studii universitare în domeniul marketingului și trei companii românești de marketing în cadrul căreia sunt angajați absolvenți ai acestui profil. Populația investigată cuprinde 130 studenți în domeniul marketingului și 6 absolvenți care lucrează în departamentele de marketing ale unor firme din București, în total 136 persoane. Perioada de cercetare este cuprinsă între lunile martie – mai 2014, cu o foarte scurtă anchetă pilot la începutul lunii februarie 2014 pentru verificarea instrumentelor de cercetare.
Scopul cercetării este acela de a asigura informații actuale și concrete asupra alegerii carierei în domeniul marketingului de către studenții bucureșteni.
Obiectivul general al cercetării este studierea relației dintre motivațiile și așteptările studenților din domeniul marketing.
Obiectivele specifice ale cercetării sunt:
O1: Analiza relației dintre motivațiile de alegere a carierei ale studenților și absolvenților programelor universitare de marketing;
O2: Corelarea opiniilor studenților asupra cerințelor angajatorilor cu opiniile absolvenților asupra factorilor care i-au determinat pe angajatori să-i selecteze;
O3: Analiza relației dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de profil marketing;
O4: Alcătuirea unui model factorial al profilului studentului în domeniul marketingului, stabilit în funcție de motivațiile, așteptările și opiniile sale care îi influențează inserția profesională;
O5: Elaborarea unui model de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de inserție pe piața muncii a viitorilor absolvenți de studii superioare în domeniul marketingului pe baza opiniilor și experienței absolvenților angajați în domeniu.
Ipotezele lansate la inițierea acestui studiu sunt:
Ipoteza principală: Opinia studenților care urmează programe de studii universitare specializarea marketing asupra cerințelor angajatorilor este influențată de motivația de alegere a acestei cariere.
Ipotezele secundare:
Ipoteza secundară 1: Cu cât mai variate sunt motivațiile studenților de alegere a carierei de marketing, cu atât aceștia au mai multe șanse de a se angaja în domeniu.
Ipoteza secundară 2: Cu cât studenții cunosc mai bine cerințele angajatorilor, cu atât mai mult cresc șansele angajării lor în domeniu.
Ipoteza secundară 3: Cu cât studenții sunt mai realiști privind pregătirea lor pe perioada studiilor universitare, cu atât mai mult vor fi capabili să se integreze pe piața muncii.
Ipoteza secundară 4: Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât mai mult ei devin mai realiști referitor la cerințele pieței muncii.
Ipoteza secundară 5: Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât ei au mai multe șanse de angajare.
Am ales această temă dintr-o serie de motive:
– deși există studii ce abordează vastul și complexul concept de marketing, și de asemenea studii despre consiliere și orientare în carieră, studii ce acoperă aspecte teoretice și practice din ambele domenii, un studiu aflat la intersecția celor două domenii este inedit;
– în cadrul dinamicii profesiilor de la acest început de mileniu, când dispar unele profesii tradiționale, iar altele noi răsar într-un ritm tot mai alert, profesiile din sfera marketingului par să aibă o mai mare stabilitate și perspectivă de viitor;
– a treia motivație se datorează interesului personal în domeniul consilierii vocaționale.
CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC
1.1. Generalități despre marketing
1.1.1.Delimitări conceptuale
Marketingul este definit ca proces, funcție organizațională, știință și artă totodată (Balaure, 2000, pag. 20; Florescu, 1992, pag. 47). El este un proces de comunicare a valorii unui produs sau al unui serviciu pentru clienți, în scopul vânzării acelui produs sau serviciu. Ca funcție organizațională, marketingul gestionează a relațiile cu clienții și poziționează firma pe piața concurenței. Marketingul este o activitate comercială (DEX, 1998, pag. 827) și totodată știința de a alege piețele țintă prin analiza de piață și segmentarea pieței, de a înțelege și prevedea nevoile și comportamentul consumatorilor și de a furniza valori superioare clienților, spre a satisface operativ aceste nevoi
Din punct de vedere social, marketing este conexiunea dintre cerințele materiale ale societății și răspunsul modelelor economice.
Definiția unanim acceptată este cea oferită de Philip Kotler, recunoscut ca inițiatorul celei mai recente revoluții în domeniu, prin lucrările sale publicate între 1967-2009, cea mai recentă lucrare a sa fiind inspirată de criza economică actuală: „Chaotics”. În lucrările sale, profesorul american Philip Kotler definește marketingul drept "un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii având o anumită valoare".
În accepțiunea dată de Philip Kotler, există cinci moduri diferite de abordare a marketingului:
– conceptul de producție, unde accentul este pus pe faptul că preferințele consumatorilor sunt îndreptate către produsele care sunt disponibile și au un preț scăzut;
– conceptul de produs, care ține cont de faptul că pentru consumator primează raportul preț/ calitate al produselelor, fără eforturi prea mari de promovare;
– conceptul de vânzări, conform căruia consumatorii cumpără de la o anumită firmă o cantitate suficientă de produse doar stimulați prin promovare și comercializare;
– conceptul de marketing, unde principalul obiectiv al firmei ar trebui să fie reprezentat de evaluarea nevoilor și dorințelor unei anume categorii de consumatori, evidențiindu-se elementele specifice: piața-țintă, nevoile consumatorului, marketingul coordonat și rentabilitatea;
– conceptul de marketing social, conform căruia principala sarcină a unei firme este de a genera satisfacție și bunăstare pentru consumatori, iar pe termen lung bunăstarea societății, ca mijloace principale de atingere a obiectivelor sale și pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin (Kotler, 1997, pag. 66).
Definițiile date conceptului de marketing sunt extrem de variate și au fost permanent modificate de-a lungul timpului, pe de o parte datorită dinamicii proceselor și deciziilor de marketing, a unor optici mereu noi asupra elementelor de marketing și pe de altă parte datorită dinamicii realității economice pe plan mondial.
Definirea conceptului de marketing a trecut prin două mari etape: definirea clasică, axată pe ideea de vânzare a ceea ce a fost deja produs și definirea modernă, conform căreia producția trebuie condiționată de ceea ce se poate vinde.
Prima definire a marketingului unanim acceptată științific a fost dată în anul 1935 de către National Association of Marketing Teachers, predecesoarea American Marketing Association (AMA). Această definiție a rezistat până în anul 1985 când a fost prima dată înlocuită, după care au urmat alte revizuiri. În prezent politica oficială a AMA impune ca definiția marketingului să fie reîmprospătată la fiecare 5 ani pentru a răspunde mai bine realităților existente și nevoilor pieței. Ultima modificare, adoptată în iulie 2013, definește marketingul astfel: "(marketing este) activitatea, setul de instituții și procese de creare, comunicare, livrare și schimb de oferte care au importantă pentru clienți, parteneri și societate îfice: piața-țintă, nevoile consumatorului, marketingul coordonat și rentabilitatea;
– conceptul de marketing social, conform căruia principala sarcină a unei firme este de a genera satisfacție și bunăstare pentru consumatori, iar pe termen lung bunăstarea societății, ca mijloace principale de atingere a obiectivelor sale și pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin (Kotler, 1997, pag. 66).
Definițiile date conceptului de marketing sunt extrem de variate și au fost permanent modificate de-a lungul timpului, pe de o parte datorită dinamicii proceselor și deciziilor de marketing, a unor optici mereu noi asupra elementelor de marketing și pe de altă parte datorită dinamicii realității economice pe plan mondial.
Definirea conceptului de marketing a trecut prin două mari etape: definirea clasică, axată pe ideea de vânzare a ceea ce a fost deja produs și definirea modernă, conform căreia producția trebuie condiționată de ceea ce se poate vinde.
Prima definire a marketingului unanim acceptată științific a fost dată în anul 1935 de către National Association of Marketing Teachers, predecesoarea American Marketing Association (AMA). Această definiție a rezistat până în anul 1985 când a fost prima dată înlocuită, după care au urmat alte revizuiri. În prezent politica oficială a AMA impune ca definiția marketingului să fie reîmprospătată la fiecare 5 ani pentru a răspunde mai bine realităților existente și nevoilor pieței. Ultima modificare, adoptată în iulie 2013, definește marketingul astfel: "(marketing este) activitatea, setul de instituții și procese de creare, comunicare, livrare și schimb de oferte care au importantă pentru clienți, parteneri și societate în general”. (American Marketing Association Board of Directors, 2013, Definition of Marketing, https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition-of-Marketing.aspx ).
În accepțiunea cea mai simplificată, marketingul este arta și știința de a vinde produse sau servicii.
Funcțiile marketingului sunt: investigarea pieței și a necesităților de consum; racordarea activității firmei la dinamica mediului; satisfacerea nevoilor consumatorilor; maximizarea profitului (Florescu ș.a., 1992). Primele două funcții enumerate mai sus sunt funcții premise, iar următoarele două sunt funcții obiective.
Mai putem întâlni și alte enumerări de funcții în literatura de specialitate, datorită faptului că autorii respectivi (Markin, 1982, pag.2) consideră funcții și o serie de activități de marketing precum transportul, depozitarea, vânzarea, deși nu se regăsesc neapărat la toți agenții economici. Alți autori (Kelley, 1968) identifică funcții la nivel micro și macroeconomic.
Mediul de marketing include mediul extern și mediul intern. Mediul extern de marketing este compus din micromediu: furnizori, intermediari, clienți, concurența, publicul și macromediu: mediul demografic, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic și juridic. Mediul intern de marketing include dotări, terenuri, resurse naturale, financiare și umane.
Marketingul modern este azi considerat un factor esențial al succesului unei firme, indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială și un instrument de bază pentru atingerea performanței, pentru rezolvarea de probleme și pentru evitarea riscului.
Se poate considera că marketingul are viitorul asigurat de o serie de tendințe, precum: sporirea rolului și importanței marketingului; schimbarea opticii de marketing; accentuarea cunoașterii comportamentului consumatorului, transferul conceptului de marketing spre sectorul non-profit.
Astfel, orientarea profesională a tinerilor spre acest sector de activitate își găsește susținere și ca perspectivă viitoare în piața muncii, și nu doar ca trend actual.
1.1.2. Abordări teoretice ale marketingului
De la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și până în prezent, accentul în afaceri a trecut treptat de la producție la vânzări și apoi la consumatori, astfel că teoriile marketingului s-au înglobat, de-a lungul timpului, în trei mari direcții de orientare: orientarea spre producție, orientarea spre vânzări și orientarea spre client.
Orientarea spre producție. Această optică se caracterizează prin concentrarea atenției firmei asupra performanțelor, calității și aspectului produsului, fără a ține seama de cerințele clienților. Astfel producătorul nu sesizează învechirea unor produse și apariția altora pe piață care îl poate duce la faliment, căzând astfel în capcana „miopiei marketingului” și nu va observa dezvoltarea altor domenii care concurează prin dezvoltarea de produse adecvate cererii reale pe piața de consum (Levitt, 1960).
Unii specialiști în marketing afirmă că industria auto păstrează încă o orientare spre producție. Conform teoriei orientării spre producție, consumatorul va cumpăra oricum bunurile produse. Însă pe piețele de consum de azi este nevoie de mai mult decât producție pentru a ajunge la nivelul dorit de vânzări.
Orientarea către vânzări. Această abordare presupune utilizarea agenților de vânzări, când accentul este pus pe factorii și/ sau atributele produsului sau serviciului. Acest fapt a adus un impuls major în marketing, datorită evidențierii faptului că forța de vânzare influențează clientul să cumpere. Orientarea se bazează pe faptul că vânzarea produselor depinde de modul în care organizația înfluențează clienții prin persuasiune și promovare, punând accent pe scopurile organizației și nu pe ale clientului și se aplică mai ales pentru bunuri pe care consumatorii adeseori nu se gândesc să le achiziționeze. Eficiența acestui tip de orientare în marketing este de scurtă durată și funcționează mai ales în cazurile în care organizația își propune să atragă clienții și nu să obțină loialitatea lor. Cu alte cuvinte, adepții acestei orientări sunt preocupați doar de vânzarea imediată, pe care o consideră prioritară, iar nu de vânzarea repetată, care ar menține clientela pe termen lung.
Totuși este util să se apeleze la această concepție în situațiile în care s-a ajuns la supraproducție și atunci evident scopul organizației este să vândă ceea ce s-a produs.
Această concepție implică asumarea de riscuri, deoarece reputația firmei poate fi influențată prin zvonuri negative de către unii cumpărători nemulțumiți de serviciul sau produsul pe care au fost convinși să-l achiziționeze.
Orientarea către client.
Este și cea mai interesantă abordare a marketingului, deoarece în loc să vândă atributele unui produs sau serviciu, firma vinde în acest caz satisfacția sau beneficiile personale ale consumatorului. Acesta devine subiectul atenției și este considerat începutul și sfârșitul unei tranzacții. Orientarea spre client este de preferat pentru că recunoaște totodată eficiența producției, vânzarea profesionistă și satisfacția consumatorului.
Abordarea teoretică a marketingului a trecut prin etape succesive de percepție a acestuia: descoperirea marketingului (în primul deceniu al secolului al XX-lea), conceptualizarea marketingului (al doilea deceniu al sec. al XX-lea), integrarea acestuia (al treilea deceniu), dezvoltarea marketingului în firme (deceniul al IV-lea), reevaluarea marketingului (după încheierea celui de-al doilea război mondial în deceniul al cincelea) și reconceptualizarea marketingului, care a însemnat fundamentarea teoretică a conceptului de marketing actual (Bartels, 1965).
1.1.3. Istoricul marketingului în România
Marketingul este o știință tânără, apărută odată cu secolul al XX-lea, deși elemente de marketing au existat de-a lungul istoriei omenirii, odată cu apariția negoțului, și putem enumera: afișele, persuasiunea cu care negustorii își atrăgeau clientela, analiza pieței realizată de negustori înaintea aprovizionării de la distanțe mai mari etc.
Inițial, în primii 30 de ani din secolul al XX-lea, marketingul se corela cu calitatea produsului, însă dezvoltarea marketingului a fost influențată de factori precum dezvoltarea forțelor de producție, specializarea producției, mutațiile demografice, diviziunea muncii și dezvoltarea relațiilor economice internaționale.
O valoroasă contribuție la apariția și dezvoltarea marketingului în România a fost adusă de specialiștii formați în cadrul Academiei de Studii Economice din București, unde a fost creat mai întâi Departamentul de marketing și ulterior Facultatea de marketing, în anul 2003 prin hotărâre guvernamentală, fiind la vremea respectivă prima facultate de marketing din țara noastră. Programele didactice, programele de cercetare, lucrările elaborate și evenimentele organizate aici au contribuit la dezvoltarea școlii românești de marketing (Academia de Studii Economice – Facultatea de Marketing, Contribuții valoroase la dezvoltarea Marketingului în România, http://www.marketing.ase.ro/prezentare_generala/istoric.php).
După 1990 marketingul este recunoscut ca specializare universitară distinctă, prima promoție de absolvenți cu specializarea marketing din România obținând diploma de licență în anul 1995, în cadrul Facultății de Comerț din ASE București, primul program de masterat în marketing debutând în anul 2000, iar în anul 2006 a fost creată specializarea marketing în cadrul școlii doctorale a ASE. Au fost create în 1998 două trasee educaționale distincte în domeniul marketingului, respectiv politici de marketing și cercetări de marketing.
În anul 2001 a fost creată la Editura Uranus colecția de carte de specialitate „Biblioteca de marketing”.
Evoluția marketingului în România a fost generată de progresele din domeniul conceptual și de schimbările din domeniul practicii de marketing. Astfel, în ultimii 40 de ani a crescut numărul organizațiilor care elaborează și pun în practică planuri de marketing; s-au dezvoltat în tot mai multe organizații compartimente de marketing; a crescut preocuparea de evaluare a eficienței activităților de marketing; strategiile de marketing se bazează tot mai mult pe cercetări specifice; instrumentele moderne de comunicare de marketing sunt din ce în ce mai mult luate în considerare.
Aceste aspecte sunt ilustrate concret prin creșterea cifrei de afaceri de la numai câteva milioane de dolari, la mijlocul anilor ’90, realizată de societățile românești specializate în cercetări de marketing, ajungând în anul 2005, la o valoare a pieței de cercetare din România de 23,19 milioane USD (Vaschi, 2006, pag. 17). Cu alte cuvinte, pe parcursul unui deceniu, valoarea pieței a crescut cu aproximativ 20 milioane euro.
Un alt exemplu concret este piața publicității din România. În anul 2005, conform estimărilor realizate de agențiile media, valoarea investițiilor nete din publicitate a fost situată între 312 și 335 milioane USD, în creștere cu 25-30% față de anul 2004 (Oprea ș.a., 2006, pag. 16).
Acest gen de evoluții înregistrate în diferite domenii de marketing au dus la diferențierea și apariția unor ocupațiilor noi de marketing, care se caracterizează printr-o gamă de cunoștințe și aptitudini specifice.
1.1.4. Valori în marketing
În prezent, firmele românești de marketing își stabilesc, pe lângă misiune și viziune, principii și valori pe care angajații specialiști în marketing și le asumă și după care se ghidează în activitatea lor pentru atragerea și păstrarea clientelei (Bogdan, 2011). Dintre aceste valori sunt menționate mai jos câteva care se regăsesc la majoritatea agențiilor de marketing:
– pasiunea pentru excelență/ calitatea: pasiunea ca brand-ul firmei să reprezinte excelența și determinarea de a reprezenta un exemplu în domeniu;
– implicarea: angajare în promisiunile făcute clienților și partenerilor, și pentru asigurarea succesului campaniilor și proiectelor firmei;
– creativitatea: a „țese” povești ale brand-urilor pentru promovare, astfel încât consumatorul să vadă în achiziție ceva distractiv și plăcut;
– onestitatea: este esențială pentru fiecare parteneriat, referitoare la recomandări, comunicări și promisiuni făcute clienților (Merchandising Provider Company, Our beliefs & mission, http://www.trade-marketing.ro/about-us/our-beliefs-mission), și înseamnă a arăta acestora imaginea reală a pieței, ca strategie de succes;
– atenția la detalii: a alege metoda de cercetare potrivită și a sprijini clientul să transfere rezultatele cercetării în activitățile lor de marketing (Market Insight Solutions S.R.L, Misiune și valori, http://market-insight.ro/despre-noi/misiune-si-valori/);
– adaptabilitatea: a lucra într-un mediu dinamic înseamnă o organizație flexibilă, care se adaptează pentru a-și atinge obiectivele;
– colaborarea/ cooperarea: a construi relații durabile cu partenerii și clienții pentru a-i sprijini să-și transforme propriile viziuni în realitate, iar obiectivele în rezultate.;
– respectul mutual: respectarea valorilor și principiilor proprii și ale partenerilor;
– câștigul mutual: organizația și găsește strategiile optime pentru atingerea obiectivelor proprii și ale clientului;
– dezvoltarea continuă: a avea în vdere faptul că singura constantă în economia actuală o reprezintă schimbarea.
1.2. Cariera în domeniul marketingului
O carieră în domeniul marketingului necesită urmarea unor etape, pe lângă finalizarea unor studii universitare de marketing. Absolvenții pot obține aceste informații de la un consilier de carieră, de pe site-uri specializate din rețeaua de internet și, foarte indicat, în cadrul unor traininguri și sesiuni de consultanță oferite de specialiștii în domeniul marketingului.
În primul rând este esențial ca absolventul să fi reținut noțiunile de bază din marketing, precum statistică, finanțe, sociologie și macro-economie. Pe lângă aceste cunoștințe este necesară acumularea experienței profesionale, simțul practic, înțelegerea pieței, cunoașterea temeinică a produsului/ serviciului promovat (Pop ș.a., 2010).
O altă condiție, pe lângă cunoștințele dobândite, este atitudinea, de care rezultatele specialistului în marketing depind într-o proporție de 95%, și abia apoi depinde de ceilalți, respectiv compania pentru care lucrează, strategia ei, produsele, prețurile practicate, șefii ierarhici, colegii, concurența etc. Primul element care ar trebui să motiveze un angajat în domeniul marketingului este un plan de activitate clar, simplu și eficient, cu obiective precis stabilite. „Fii un consultant pentru clienții firmei și pentru directorii ei. Identifică nevoile și dorințele clientilor. Oferă clienților soluții concrete, personalizate", este sfatul specialistului în marketing Gabriel Brânzei, director general al firmei de recrutare Marketing Plus (Brânzei, Gabriel, Opt pași pentru o carieră în marketing, http://www.bizcity.ro/stiri/opt-pasi-pentru-o-cariera-in-marketing.html?id=25759). Tot dânsul propune ecuația succesului în marketing:
rezultate = activitate x cunoștințe aplicate x abilități utilizate x experiență practică x
x nivel de motivare
Unde:
activitate = efort depus, ore lucrate, clienți întâlniți, campanii derulate, buget de marketing etc.
cunoștinte aplicate = informații din cursuri la care tânărul a participat, cărțile citite
abilități utilizate = ceea ce facem în mod repetat
experiență practică = numărul de ani de muncă în domeniul marketingului și în domeniul de activitate al companiei
nivel de motivare = atitudinea.
Un alt consultant în marketing, Decebal Leonard Marin, Managing Partner al firmei de training Corporate Dynamics International, sfătuiește debutanții în cariera de marketing să aibă o viziune, pentru orice intreprind aceștia și explică: "În analiza și interpretarea datelor, precum și în dezvoltarea mixului de marketing al unui produs, este nevoie să ai acces la viziunea de business a afacerii din care produsul sau serviciul face parte. Este nevoie de asemenea să fii foarte bine informat, să îți dezvolți capacitatea de a corela elementele cheie și de a sesiza tendințele pieței" (Marin, D. L., Opt pași pentru o carieră în marketing,
http://www.bizcity.ro/stiri/opt-pasi-pentru-o-cariera-in-marketing.html?id=25759).
Sunt recomandate absolvenților de marketing și urmarea unor cursuri de specializare, eventual personalizate pentru domeniul de activitate al firmei în care lucrează, care să le aducă un plus competențelor deja dobândite.
Pe lângă cele menționate mai sus, este necesar ca tânărul absolvent de marketing să aprofundeze cunoștințele de marketing, marketing strategic, proceduri de producție, managementul timpului și managementul proiectelor. Pe lângă acestea, pentru a se menține și dezvolta într-un mediu concurențial, este necesar să-și dezvolte abilități de utilizare a unor softuri de specilitate.
Cele mai importante abilități cerute unui director de marketing sunt de a organiza și coordona echipe, capacitatea de lucru pe mai multe nivele (multi-tasking), luarea deciziilor corecte, de a lucra sub presiune, rezistență la stres, comunicare, empatie.
1.2.1. Competențele debutanților în domeniul marketing
Prin intermediul studiilor aprofundate de master în marketing industrial (MI) acreditat prin ARACIS, studenții sunt pregătiți pentru a-și asuma sarcini și responsabilități corespunzătoare profesiilor din acest domeniu de activitate. Absolveții își vor fi asumat competențele necesare pentru a se încadra în câmpul muncii ca market analyst, coordonator de vânzări, designer de produs, brand manager, ofițer de relații publice, strategic planner, media planner, consilier de marketing industrial ș.a.
Absolvenții acestor studii de master pot să promoveze pe nivelul „Senior”, iar după 2 până la 4 ani de experiență, aceștia pot să devină directori de producție sau marketing manageri. De asemenea, ei pot ocupa după aceste etape și funcția de Chief Executive Officer CEO, care e accesibilă și disponibilă absolvenților dublu specializați.
Competențele absolvenților în domeniul marketing sunt în primul rând de asumare solidă a noțiunilor de micro și macroeconomie, deoarece previziunile de producție și de management necesită stăpânirea mecanismelor de ciclicitate ale sistemelor economice. Multe organizații economice au fost luate prin surprindere de criza mondială prin care trecem, deoarece managerii acestor organizații nu au prevăzut și au subestimat rolul deciziilor eficiente în situații de nesiguranță economică.
A doua competență majoră, dobândită la absolvirea masterului MI este comunicarea și negocierea în afaceri, întrucât un bun manager este obligatoriu un bun comunicator si negociator.
Cybermarketingul este o a treia competență dobândită în cadrul formării masteranzilor, rețeaua de internet fiind este un nou vector major în cadrul comunicării și promovării în afaceri, printre cele mai recente forme de marketing fiind important de menționat ca viitoare perspective: marketing online și marketing viral.
Marketingul afacerilor industriale este a patra competență majoră a programului de studii, marketingul industrial și designul bunurilor de consum fiind elemente fără de care organizațiile nu au șanse reale de progres. Absolvenții vor lucra cu persoane din interiorul și din afara organizației și le vor fi necesare în mod permanent competențe de a comunica și a convinge.
Potrivit unui studiu efectuat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) în anul 2007, studenții care își finalizează studiile în arhitectură sau economie au cele mai mari șanse să obțină un loc de muncă, chiar și după numai o lună-două după finalizarea studiilor. Referitorla interviul de angajare, compețentele cunoaștere a unei limbi străine sau tehnologii informatice sunt la fel de importante ca și modul de prezentare la interviu și personalitatea candidatului. Competențele specifice domeniului de marketing dobândite în cadrul programelor de studii ocupă practic un rol secundar în decizia de recrutare a angajatorului.
Cei mai multi absolvenți din acest studiu, aproximativ 86% dintre respondenți, consideră că au progresat profesional la locul de muncă, absolvenții din domeniul economic fiind cei mai nemulțumiți de calitatea pregătirii din perioada stagiilor de practică. Atât angajatorii cât și absolvenții sunt de acord că învățământul universitar nu dezvoltă abilități practice atât de necesare pe piața muncii. Numai 27% dintre reprezentanții companiilor participanți la studiu consideră ca responsabilitatea dezvoltării acestor abilități revine angajatorului (Legislația muncii.ro, Cum arată piața muncii pentru tinerii absolvenți, http://legislatiamuncii.manager.ro/a/4788/cum-arata-piata-muncii-pentru-tinerii-absolventi.html ).
Un bun specialist în marketing este capabil să convingă colegii de organizație, situați pe aceeași linie ierarhică sau pe cei de pe poziții superioare ierarhice, furnizorii și clienții. Aceasta este o cale sigură spre avantaje și poziții ierarhice înalte în cadrul organizației.
1.2.2. Profesiograme în domeniul marketingului
Mai jos este prezentată sinteza unui model de profesiogramă completă, respectiv cea a profesiei de analist de marketing, așa cum a fost determinată prin cercetări aprofundate de psihologia muncii de către specialiștii SC Profiles International din Brașov (SC Profiles International SRL, http://www.via-consiliere.ro/despre_proiect/index/profiles_international.html), corelate cu abilitățile, interesele și personalitatea a profesioniștilor din cadrul a 503 ocupații ca poziții ce se regăsesc din Catalogul Ocupațiilor din România. În COR specialistul de marketing se regăsește la poziția cu numărul 243103 (MMFPS, 2011).
Specialistul de marketing. Este persoana care analizează și stabilește cererea pentru produsele/serviciile oferite de o firmă și concurența ei, și care identifică potențialii clienți.
Atribuțiile principale ale specialistului de marketing sunt: de a dezvolta strategia de prețuri și obiectivele companiei; a identifica, dezvolta și evalua strategia de marketing; a evalua aspectele financiare ale dezvoltării producției, bugetul de cheltuieli, de cercetare, de dezvoltare și retragerea imediată a investițiilor care nu sunt profitabile; de a negocia contracte cu distribuitorii și stabilește strategia de dezvoltare a acestora; de a face previziuni și planificări strategice; de a se consulta cu compartimentul juridic pentru rezolvarea problemelor referitoare drepturi de proprietate intelectuală sau drepturi de autor; a oferi consultanță companiilor factori locali, naționali și internaționali ce pot influența piața; de a iniția și analiza studii de piață și de a interpreta rezultatele acestora; a analiza sondaje economice și comerciale; de a se consulta cu clienții, referitor la așteptările pe care le au față de tipurile de produse/servicii; a instrui și evalua performanțele personalului din departamentul de marketing și a supraveghea activitatea acestora; de a transmite coordonatorului de marketing rapoarte de activitate pentru politica de promovare de produse/servicii; de a coordona activitățile de promovare și expoziții; de a colabora cu departamentele de vânzări și de PIA din companie.
Specialistul de marketing trebuie să dețină cunoștințe de: servicii clienți și personal, psihologie, vânzări și marketing, afaceri și management, comunicare, IT, limbi străine, instruire.
Deprinderi necesare: de învățare, de gestionare a resurselor, de comunicare și relaționare. Studii necesare: superioare în domeniul marketingului, nivel licență.
Aptitudine necesară la un nivel maxim: capacitatea decizională. Aptitudini necesare la un nivel mediu superior: abilitatea generală de învățare, aptitudini verbale, numerice și rapiditate în reacții. Aptitudini de nivel mediu necesare: aptitudini spațiale, de percepție a formei și abilități funcționărești.
Primele trei tipuri de interese ale analistului de marketing sunt: întreprinzător, convențional, social. Sursele de satisfacție ale analistului de marketing sunt: realizarea personal, recunoaștere, munca în echipă, condițiile de muncă.
Personalitatea analistului de marketing este de dorit să fie o persoană activă, conștiincioasă și serioasă, care realizează sarcinile în mod riguros, o persoană capabilă să efectueze pe perioade mai lungi de timp sarcini mereu diferite și sa fie stabilă emoțional, pentru a rezista la stress și la presiunea timpului.
Perspectiva pe piața muncii, respectiv dinamica de dezvoltare a profesiei de analist de marketing în raport cu ocupațiile actuale de pe piața muncii, este în creștere. Categoria de salarizare, raportată la salariul minim pe economie, este de 5 – 6 x salariul minim pe economie. Ocupații similare: specialist comunicare, analist de piață, specialist în relații publice (Boarescu, 2009, pag. 61).
Pe websiturile de specialitate și la sursa citată se pot găsi detaliile profesiogramelor pentru ocupațiile de analist de risc, cercetător de marketing, manager marketing, media planner, operator introducere și validare de date, analist de marketing și statistician, profesii care pot fi îmbrățișate de absolvenții programelor de studii universitare de marketing.
1.2.3. Surse de informare pentru căutărea și obținerea unui loc de muncă
Conform studiului ANBCC (Pop ș.a., 2010, pag. 30), sursele de informare pe care tinerii le utilizează cel mai mult (76%) în scopul angajării sunt anunțurile de oferte de lucru din ziarei; urmează apoi recomandările prietenilor/ cunoștințelor/ rudelor; anunțuri ale agențiilor locale de plasare forță de muncă; anunțurile de pe website-urile specializate în recrutări precum hippo.ro, e-jobs, myjob, etc.; contractarea de companii specializate în recrutarea de personal. Tinerii participanți la acest studiu consideră că informații corecte și concrete pot găsi cel mai bine „direct la acel loc de muncă” (Pop ș.a., 2010, pag. 29).
Este important pentru tineri ca ofertele de muncă să fie atrăgătoare, să le trezească interesul și să ofere informații despre: salariu și beneficii acordate; posibilități de avansare în carieră; condiții de lucru; sarcini și responsabilități conform fișei postului; program de lucru; alte informații despre firmă. În realitate, tinerii descoperă unele anunțuri ambigue, incomplete, nerealiste, sau chiar care oferă piste false, ei trebuind să descopere, să discearnă și să se documenteze suplimentar asupra informațiilor date (Stevenson ș.a., 2007, pag. 16).
Mai jos sunt prezentate câteva dintre principalele surse de informare (Profiles International SRL, Modalități de căutare și identificare a unui loc de muncă potrivit, http://www.via-consiliere.ro/sfaturi_pentru_angajare/index/modalitati_de_cautare_loc_de_munca.html) pentru aflarea ofertelor de muncă:
1. Site-urile de job-uri: este necesar ca tinerii să-și creeze un cont pe site-uri specializate, precum e-jobs.ro, bursamuncii.ro, bestjobs.ro, myjob.ro, bizoo, netjobs.ro, eures.anofm.ro ș.a. Este metoda "tradițională" actuală, utilizată foarte mult de recrutori, fiind o modalitate practică, cu rezultate destul de rapide. Tinerii își creează contul, primind periodic alerte ce cuprind posturi disponibile din domeniile de interes precizate anterior. De aici depinde de abilitățile fiecărui tânăr de a crea un curriculum vitae profesionist ce prezintă informații relevante, clare și concise despre pregătirea și experiența sa; de a analiza anunțurile cu mare atenție pentru a stabili gradul de compatibilitate al ofertei cu background-ul și asteptarile sale; de a aplica doar la anunțurile unde există compatibilitate cu cerințele cerute prin ofertă, și mai ales depinde de modalitatea de exprimare din scrisoarea de intenție.
C.V.-ul se poate trimite în mod direct spre firma care face recrutări. Adresa fizică și adresa de e-mail a firmei pot fi găsite pe website-ul acesteia, astfel că tânărul poate contacta direct prin e-mail sau personal la sediul firmei, exprimându-și interesul pentru postul ofertat.
2. Anunțurile din mass-media – presă scrisă, radio și televiziune. Tinerii pot urmări anunțurile și să aplice pentru posturile ale căror cerințe corespund cu pregătirea și formarea profesională. Pe lângă anunțurile radio, TV și din presa locală sau centrală la secțiunea de anunțuri de mică publicitate, anunțuri de oferte de locuri de muncă se găsesc și în publicațiile de specialitate pe domenii de interes, precum revistele de resurse umane, IT, vânzări, psihologie etc.
3. Târgurile de cariere sunt oportunități de întâlnire și discuții cu reprezentanți ai mai multor angajatori, sporind șansele tinerilor de identificare a unui post potrivit. Tinerii pot lăsa C.V.-ul lor pentru posibilități de angajare care pot apărea în timp în firmele care prezintă interes.
4. Evenimente ale companiilor, precum "zilele porților deschise". Sunt evenimente în care tinerii au ocazia să obțină informații, din plan intern, despre companie, despre modalitățile în care se desfășoară activitățile, se stabilesc strategiile, mediul de lucru și în ce măsură acestea se potrivesc cu aspirațiilor sale.
5. Asociațiile studențesti. Tinerii care aderă la o asociație studențească, își pot spori șansele de angajare, acestea fiind în contact cu firmele care caută tinere talente și poate fi primul loc de unde se cer recomandări pentru pozițiile de entry-level.
6. Recrutarea în campusurile universitare. Avizierul facultății sau ziarul studențesc, în caz că există oferă de asemenea anunțuri de recrutare entry-level și de workshopuri organizate cu lectori reprezentanți ai firmelor interesate de tinere talente. Tinerii pot contacta și pot păstra legătura cu reprezentantul firmei, arătându-și interesul pentru angajare.
7. Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (Profiles International SRL, Modalități de căutare și identificare a unui loc de muncă potrivit, http://www.via-consiliere.ro/sfaturi_pentru_angajare/index/modalitati_de_cautare_loc_de_munca.html). Este o sursă oficială de locuri de muncă de diferite niveluri și nu trebuie exclusă din lista de oferte de muncă. AJOFM aplică politici și strategii în domeniul ocupării și formării profesionale a persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Tinerii pot găsi aici informații utile legate de locuri de muncă vacante, muncă în străinătate, formare profesională, burse de locuri de muncă etc.
8. Agenții de recrutare. Tinerii se pot înscrie în bazele de date ale agențiilor de recrutare, ca să fie luați în considerare pentru posturile care corespund C.V.-ului lor. Agențiile de recrutare au posturi disponibile în diverse domenii și astfel tinerii au acces la locuri de muncă din firme care nu recurg la procese de recrutare și selecție clasice. Fiind în baza de date a unei firme de recrutare tinerii pot fi solicitați pentru mai multe oferte de lucru.
9. Rețeaua de prieteni/cunoștințe/rude. Este de dorit ca intentia de angajare a tinerilor să fie cunoscută de cât mai multe persoane, chiar și în anturajul lor. Tinerii pot comunica deschis cu persoanele care le pot oferi ajutor, precizându-le exact ce anume îi interesează și în ce condiții sunt dispuși să înceapă activitatea la un nou loc de muncă. Astfel tinerii pot avea ocazia să abordeze și piața "ascunsă", situațiile în care posturile vacante nu sunt mediatizate, existând în unele firme modalități de identificare a potențialilor noi angajați prin "recomandări" interne.
10. https://europass.cedefop.europa.eu/cvonline/cv.jsp?localeStr=ro_RO Aici tinerii își pot completa C.V.-ul Europass online. Europass este un portofoliu personal de documente pe care cetățenii europeni îl pot folosi pentru a-și face cunoscute calificările și competențele în Europa, în scopul facilitării accesului pe piața muncii sau al accesului la programe de educație și formare. Europass nu este un instrument de recunoaștere oficială a competențelor și calificărilor, ci o platformă comună de prezentare a acestora, care facilitează recunoașterea lor la nivel european.
11. http://www.scrisoaredeintentie.ro/ Pe acest website tinerii pot găsi modele de scrisori de intenție, scrisori de recomandare, curriculum vitae și sfaturi pentru aplicarea corectă la un job.
12. http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticole/2/Instrumente-cariera Acest website oferă tinerilor acces la o bază bogată de resurse ce include locuri de muncă, sfaturi legate de carieră, articole de carieră.
13. http://www.evenimentestudentesti.ro/ Este un website al unui proiectul ce își propune să țină la curent studenții din România cu oferte variate, de la târguri de carieră, workshopuri de creație, expoziții de fotografie, cursuri etc. Include un calendar al evenimentelor studențești din România.
Lista de mai sus nu este exhaustivă și este important de știut pentru tinerii absolvenți ai specializării asistență socială să aplice doar pentru posturile pentru care pregătirea și experiența lor îi recomandă, acolo unde studiile, abilitățile, aptitudinile, experiența anterioară și mai ales aspirațiile personale sunt compatibile cu cerințele locului de muncă pentru care își exprimă interesul.
1.3. Consilierea vocațională
1.3.1. Delimitări conceptuale
Consilierea este o căutare în comun – a consilierului și a consiliatului – a sensului în viață al omului (Profiles International SRL, Ce este consiliere carierei?, http://www.via-consiliere.ro/orientare_scolara_si_profesionala/index/ce_este_consilierea_carierei.html).
Carieră. Indiferent de domeniul de activitate, cariera înseamnă a crea un echilibru între toate aspectele vieții care contează cel mai mult pentru o persoană.
Educație pentru carieră. Sprijină tinerii să își dezvolte acele abilități și cunoștințe care le sunt necesare pentru a se integra pe piața muncii.
Orientare în carieră. Sprijină tinerii să utilizeze cunoștințele și abilitățile dobândite din educația pentru carieră pentru a lua decizii pentru propria carieră (Stevenson ș.a., 2007).
Orientarea profesională. Pe de o parte ajută tinerii să găsească acea activitate în care competențele sale se pot dezvolta deplin pentru a obține satisfacție în muncă și pe de altă parte, servește societății pentru a aduce împreună aspirațiile individului cu ale societății. Este un proces prin care tinerii au ocazia să se cunoască pe sine, să cunoască lumea profesiilor și să opteze în mod ghidat pentru o anume profesie.
Planificare pentru carieră. Se referă la stabilirea obiectivelor și acțiunilor pentru a urma un anume traseu educațional și profesional, de preferat sub îndrumarea unui consilier pentru carieră. Este un proces care durează de-a lungul vieții și cuprinde etapele: autocunoaștere, explorarea profesiilor, luarea deciziei, căutarea unui loc de muncă, angajarea, dezvoltarea carierei.
Consiliere pentru carieră. Urmărește dezvoltarea abilității tinerilor de a-și planifica și administra cariera, de a rezolva prin mijloace proprii dificultățile specifice deciziilor de carieră, insatisfacțiile, eșecurile etc.
Consiliere vocațională. Se acordă persoanelor interesate în a-și găsi ocupația/ profesia care li se potrivește cel mai bine din punct de vedere al tuturor aptitudinilor, cunoștințelor, trăsăturilor de personalitate, valorilor și aspirațiilor personale.
Consilier pentru îndrumare și orientare profesională. Este persoana calificată care oferă persoanelor aflate în căutare de locuri de muncă informații referitoare la cerințele practicării meseriilor și profesiilor; oferă sprijin în procesul de autocunoaștere și conștientizare a punctelor tari și punctelor slabe ale personalității; oferă informații despre modalități de autoprezentare pentru angajare; oferă consultanță în alegerea carierei, ținând cont de dinamica pieței muncii. Ocupația se încadrează în grupa 2412 COR, respectiv Specialiști în probleme de personal și pregătire profesională a personalului.
Aptitudinile necesare consilierului, conform profesiogramei, sunt respectiv: aptitudini de comunicare e necesar să fie de un nivel foarte înalt; aptitudini de nivel înalt: aptitudinea generală de învățare și abilitățile funcționărești; iar ca aptitudini de nivel mediu sunt necesare: aptitudini de calcul, percepția spațială, percepția formei, coordonarea dintre ochi și mână și dexteritatea manuală. Cerințele de educație și pregătire profesională: studii superioare în cadrul facultăților de psihologie, sociologie, pedagogie, psihosociologie, asistență socială, cursuri de zi de lungă durată (Voicu, Gh., 1997, Profil ocupațional pentru Consilier pentru Îndrumare și Orientare Profesională, în Jigău, 1999, anexă, pag. 57).
1.3.2. Abordări teoretice ale consilierii
Teoriile asupra consilierii și psihoterapiei se grupează în trei mari categorii: abordări psihodinamice, abordări comportamentale, abordări umaniste sau experiențiale și abordări integrativ-eclectice (Tomșa, 2011).
Abordările psihodinamice au ca punct de plecare psihanaliza freudiană, o terorie psihologică aplecată asupra naturii umane și totodată este considerată metodă de investigație și metodă de consiliere/psihoterapie (Holdevici ș.a., 1993, pag.24, în Tomșa, 2011, pag. 5). Reprezentanți ai abordărilor psihodinamice postfreudiene sunt A. Adler, C. Jung, K. Horney, O. Rank, H. Sullivan și alții.
Abordările comportamentale pornesc de la teoriile și metodologiile behavioriste ale psihologului J.B. Watson. Conceptele fundamentale cu care operează modelul de psihoterapie și consiliere sunt cele de întărire și control al comportamentului, concepte care fac ca psihoterapia să devină un proces de control al comportamentului subiectului.
În cadrul acestor teorii există două curente: abordări clasice comportamentale, abordări cognitiv-comportamentale și abordări rațional-emotive. Abordările cognitiv-comportamentale includ filozofia fenomenologică, psihanaliza lui A. Adler și psihologia cognitivistă.
Abordările umaniste/experiențiale consideră ființa umană ca fiind permanent autoformativă, care evoluează continuu spre perfecțiune și pun accentul pe trăirea emoțiilor și pe exprimarea experienței prezente. Dintre aceste abordări fac parte abordările existențialiste, abordarea non-directivă sau centrate pe persoană (al cărei fondator este Carl Rogers, 1942) și abordarea gestaltistă.
Abordările integrativ-eclectice au apărut spre finalul secolului al XX-lea, din necesitatea construirii de noi metode de consiliere și psihoterapie, care să includă elemente din mai multe concepții și teorii psihologice. Adepții acestei noi abordări sunt M.J. Lambert, A.E. Bergin, S.L. Garfield.
1.3.3. Tehnici de consiliere
Metodele și tehnicile abordărilor psihodinamice sunt: metoda asociațiilor libere, prin care se consideră că asociațiile involuntare scot la suprafață amintiri din inconștient; analiza viselor, care sunt ca un ecran al conflictelor interioare transpuse în sfera inconștientului; analiza acțiunilor subiectului, prin care sunt analizate comportamentele rutiniere care de asemenea sunt cantonate în inconștient, în această teorie; metoda contratransferului, răspunsul emoțional al consilierului la problemele subiectului; analiza ego-ului, prin care se analizează impulsurile de apărare ale ego-ului; metoda interpretărilor, prin care sunt analizate toate celelalte produse ale subiectului din metode anterior descrise; prelucrările asupra materialului produs de pacient, sunt realizate analize din mai multe puncte de vedere în foarte multe ședințe; metoda transferului ca proiecție din trecut, din copilărie, către prezent și metoda rezistențelor, prin care se pot evidenția aspectele pe care subiectul nu dorește să le comunice consilierului (Tomșa, 2011).
Tehnicile de consiliere din cadrul teoriilor comportamentale sunt numeroase și se pot grupa în: metode de consiliere/terapii bazate pe comportament; metode de consiliere rațional-emotivă; metode de consiliere cognitiv-comportamentală și metode de consiliere/terapii bazate pe realitate. Acetse tehnici au un model general de consiliere: identificarea problemei, formularea obiectivelor consilierii, observarea și înregistrarea comportamentului, stabilirea și punerea în practică a strategiilor de consiliere, evaluarea atingerii obiectivelor, încheierea ședințelor de consiliere (T. Husen, T.N. Postelthwaite, 1991, p. 1062, în Tomșa, 2011).
În prezent sunt larg utilizate metode și tehnici din cadrul abordărilor cognitive-comportamentale. La baza lor stă principiul prin care subiectul este ajutat de consilier/terapeut să conștientizeze problemele și să se ajute singur, să pună în aplicare ce a învățat în perioadele dintre ședințele de consiliere (Holdevici, 1996, p. 105, în Tomșa, 2011, pag. 23).
Dintre tehnicile de consiliere existențialiste sunt enumerate explorarea eu-lui, schimbarea direcției vieții și manifestarea noii vieți demne. În viziunea abordării non-directive a lui C. Rogers, relația de consiliere sau psihoterapeutică trebuie să îndeplinească mai multe condiții de bază. Tot C. R. Rogers și-a mutat atenția de la consilierea individuală către consilierea de grup. În cadrul abordării gestaltiste, relația de consiliere prezintă 4 caracteristici principale de dialog: includerea, prezența, responsabilitatea în a dialoga și simțirea pe viu a dialogului.
Tehnicile abordărilor integrative-eclectice sunt rezultate din combinări ale metodelor și tehnicilor de consiliere și terapie prezentate mai sus.
Un bun consilier de carieră va opta în mod personalizat, adecvat cu personalitatea sa și a persoanei consiliate să utilizeze anumite tehnici și metode de consiliere în cadrul întâlnirilor. În mod special pentru etapa de autocunoaștere se pot utiliza una sau o combinație de mai multe tehnici expuse mai sus, pentru a obține rezultate optime pentru client, respectiv tânărul consiliat.
Pe lângă consilierea individuală, poate fi utilă în unele situații și consilierea de grup, deoarece pentru unele persoane consilierea de grup este mai potrivită, având nevoie de sprijinul celor din jur, iar pentru alte persoane consilierea individuală „este mai prolifică deoarece simt că întreaga atenție este concentrată asupra lor și a problemei cu care se confruntă” (Stoiculescu, 2011, pag. 12). Consilierea individuală și consilierea de grup sunt considerate de specialiști modalități clasice de consiliere.
Modalitățile moderne de consiliere pentru carieră sunt clasificate în modalități prin care tinerii sunt pregătiți pentru contactele cu piața muncii, precum sunt cursurile și workshop-urile; modalități prin intermediul cărora persoanele consiliate iau contact direct cu piața muncii, precum vizitele, târgurile de job-uri, voluntariatul, training-urile, practica, ucenicia, internship-ul) și alte modalități de actualitate, precum mentoratul, coaching-ul sau consilierea asistată de calculator (Stoiculescu, 2011, pag. 13).
Activitățile de consiliere pot să se desfășoare, așa cum s-a menționat mai sus, în mod individual, în grup, față în față sau la distanță. Consilierea la distanță este utilă în cazul sesiunilor de coaching sau mentoring, însă și în cazul unor sesiuni de consiliere de grup și se sprijină pe asistență tehnică de tip telefonie sau servicii web (webinarii, skype).
1.3.4. Nevoile și așteptările tinerilor în raport cu piața muncii
După cum reiese din rezumatul studiului ANBCC, așteptările tinerilor, pe baza unei analize prin focus grup (Pop ș.a., 2010, pag. 8), sunt:
de a avea un salariu corespunzător unui trai decent;
de dezvoltare profesională la locul de muncă;
programe specifice pentru tinerii aflați în situații vulnerabile;
transparența instituțiilor publice față de scoaterea la concurs a unor posturi;
contracte de muncă pe perioadă nedeterminată;
promovarea în funcții să fie realizată întotdeauna pe criterii de competență și conform studiilor de specialitate;
existența locurilor de muncă suficiente în concordanță cu pregătirea tinerilor;
salarii conforme pregătirii tinerilor și volumului de muncă prestată de aceștia;
respectarea drepturilor angajaților conform Codului muncii de către angajatori.
Potrivit rezultatelor raportului “Primii pași pe piața muncii”, realizat de Deloitte, peste 80% dintre tinerii care își caută un loc de muncă au tendința de a-și supraevalua nivelul de pregătire și consideră că instituțiile superioare de învățământ nu contribuie suficient la pregătirea lor pentru a se angaja și a-și exercita profesia la nivel performant la primul loc de muncă, iar o mare parte dintre studenții și absolvenții marilor universități central-europene au tendința de a-și supraevalua propriile abilități față de cele ale celorlalți contracandidați pe piața muncii. De altfel, așteptările lor financiare pentru primul loc de muncă depășesc nivelul pe care angajatorii din regiune sunt dispuși să îl plătească și sunt adesea semnificativ mai mari decât salariul mediu pe economie din țara de origine.
Cercetarea a fost realizată asupra unei populații de peste 4000 de studenți și absolvenți din Europa Centrală. Aceasta cercetare semnalează discrepanțe între așteptările actorilor din piața muncii, respectiv persoane aflate în căutare de locuri de muncă, absolvenți de studii liceale și universitare, angajatori și provocările sistemului de învățământ superior (Ispas, Marilena, 2013 Tinerii și așteptările lor de la piața muncii, în http://www.cariereonline.ro/articol/tinerii-si-asteptarile-lor-de-la-piata-muncii)..
Aproape jumătate din respondenți consideră că pregătirea de care au beneficiat în perioada studiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilitățile profesionale viitoare ale lor. Studenții afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă, aproape trei sferturi dintre considerând că instituțiile de învățământ unde își urmează studiile au o contribuție modestă în acest sens.
Răspunsurile studenților români în cadrul studiului confirmă concluziile raportului european; în ansamblu, tinerii au „tendința de a-și supraevalua competențele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat și prin experiența noastră de recrutare”, declară Carmen Baibarac, Senior Manager Resurse Umane, Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toții ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultății. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viața reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calitățile și abilitățile personale, fie la momentul interviului de selecție, fie ulterior, la evaluarea performanțelor” de le locul de muncă (Ispas, 2013, Tinerii și așteptările lor de la piața muncii, în http://www.cariereonline.ro/articol/tinerii-si-asteptarile-lor-de-la-piata-muncii).
Într-un studiu al A.N.S.I.T. din anul 2008 reiese că majoritatea tinerilor consideră că își pot folosi cunoștințele, capacitățile la locul de muncă (73%), că pot avea siguranța locului de muncă (62%), și jumătate dintre ei consideră că au șanse de promovare (2008, Starea socială și așteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2008, pag. 37).
Nevoile tinerilor în raport cu piața muncii se încadrează, în linii mari, aceleași categorii în diferite zone ale țării: percepția lor sau preluată de ei din anturaj asupra situației social-economice și a dinamicii acesteia în perspectivă în localitatea sau regiunea din care provin; oferta de locuri de muncă pe plan local, județean/ regional sau național; nivelul de pregătire personal; nevoile și aspirațiile tinerilor de dezvoltare personală și profesională.
O nevoie foarte importantă a studenților, conștientizată de aceștia sau nu, este nevoia de consiliere profesională. Opțiunea tinerilor pentru o anumită carieră fără a beneficia de nici un sprijin extern este foarte dificilă, favorizând astfel alegerile greșite, ezitările, abandonul, amânarea, având un impact negativ asupra viitorului lor profesional. Este necesar ca studenții să conștientizeze inconsistența unora dintre criteriile de alegere a profesiunii, precum: e „la modă”, este bine remunerată, mi se pare interesantă, are prestigiu etc. Decizia de carieră este influențată de exterior, de părinți, de grupul de prieteni, de modele de carieră (din anturaj sau promovate prin mass-media), oportunități existente. Unii părinți își subapreciază sau supraapreciază copiii și le impun trasee educaționale și profesionale pentru realizarea cărora aceștia vor face față cu greu, cu eșecuri repetate sau rezultate mediocre, nefiind vorba de motivația lor proprie, ci doar de a-i mulțumi pe părinți. Argumentele și motivele alegerii carierei utilizate în familie sunt de natură economică, afectivă, de păstrare a tradițiilor, de poziție socială și sunt, în cele mai multe cazuri, diferite de cele ale specialiștilor în consiliere și orientare profesională (Stevenson, ș.a., 2007, pag. 8-11).
Consilierea în carieră vizează “dezvoltarea abilităților pentru rezolvarea unor probleme, dificultăți specifice legate de carieră” (Bócsa, Eva, 2010, p. 2).
Orientarea în carieră este importantă pentru “a-i ajuta pe tineri să se înțeleagă pe sine, să aprofundeze instrumentele de care au nevoie pentru a înțelege oportunitățile de muncă disponibile și să-și dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a se corela cu respectivele oportunități” (2002, Centre for Guidance Studies Review).
Orientarea profesională are scopul de a-i ajuta pe tineri să își folosească cunoștințele și abilitățile pe care le dobândesc din educația pentru carieră atunci când iau decizii. Este extrem de important ca orientarea să fie imparțială (Stevenson ș.a., 2007, pag. 27).
Alegerea și planificarea carierei este foarte importantă, iar specialiștii în orientare vocațională utilizează metode și tehnici științifice pentru cunoașterea personalității studentului și de analiză a compatibilității dintre interesele, aptitudinile și trăsăturile sale comportamentale cu cerințele diferitelor profesii. Consilierea vocațională are scopul de a-l determina pe tânăr să fie coparticipant la propriul său destin, prin informare și educare, să fie dornic de autoformare și autoorientare, să fie capabil să își aleagă un traseu educațional și profesional rațional, justificat și pentru care să se simtă mereu motivat. Părinții, testele de aptitudini și cele psihologice, consilierii de carieră pot fi resurse importante pentru tineri, însă în final doar ei trebuie să decidă.
Referitor la carieră, consilierea urmărește dezvoltarea abilităților tinerilor de planificare și management al propriei cariere, rezolvarea dificultăților caracteristice deciziei de carieră, de anxietate legată de carieră, de insatisfacție, nesigurațna unei profesii etc.
Potrivit definiției oferite de Asociația Națională de Dezvoltarea Carierei (1993), cariera implică totalitatea experiențelor de muncă, remunerată sau neremunerată, realizată de o persoană pe parcursul întregii sale vieți.
Consilierii specialiști care se ocupă de orientarea în carieră își canalizează acțiunile asupra următoarelor tipuri de activități:
autocunoaștere și dezvoltare personală;
cunoașterea unor profesiograme din domeniile de interes;
explorarea unor trasee educaționale și profesionale;
metode de promovare personală.
Autocunoașterea este startul dat în alegerea unei profesii și a unei cariere potrivite intereselelor, aptitudinilor, valorilor, trăsăturilor de personalitate și a stilului de viață dorit. Dacă tânărul alege o ocupație care nu îi place sau nu i se potrivește, însă care momentan este considerată o profesie de succes, atunci eșecul său în carieră este aproape sigur (Jigău, 2001, pag. 69).
Rolul unui consilier de carieră (Giarini ș.a., 2001, pag. 121) este acela de:
acordare de informații corecte și exacte, aplicabile imediat, suport moral și emoțional tinerilor care sunt indeciși cu privire la propriul viitor profesional și social;
a arăta tinerilor modalități de a alege și că au libertatea luării deciziilor;
a sprijini tinerii să-și construiască propria strategie de a înainta în viața socială și profesională;
sprijinirea tinerilor să gândească flexibil pentru a se putea adapta la dinamica socială, economică și deci și profesională;
combaterea stereotipurilor referitoare la profesii: bine sau prost plătite, de înalt statut social sau degradante, profesii rezervate doar anumitor clase sociale etc.
reducerea presiunii emoționale a șomajului prin găsirea soluțiilor alternative.
Consilierea vocațională sprijină tinerii să își dezvolte încrederea în propria capacitate de a lua decizii referitoare la viitor și aplicarea lor în practică. O decizie de carieră bazată pe informare corectă, concretă și actuală, în acord cu propriile aptitudini, cu personalitatea și cu interesele și aspirațiile personale este un indicator al reușitei și mulțumirii interioare pentru tineret.
1.3.5. Căutarea unui loc de muncă
Angajatorii utilizează mai multe modalități de mediatizare a posturilor disponibile. Este important pentru tineri să identifice aceste modalități, apoi să urmărească anunțurile și să aplice pentru posturile care corespund cu pregătirea, abilitățile și experienței lor (voluntariat, stagii de practică sau chiar ani lucrați efectiv în domeniu). Aceasta este o abordare pasivă de căutare a unui loc de muncă, dar se poate realiza acest lucru și într-un mod mai activ, mai eficient. Este necesar ca tinerii să identifice firmele/ companiile/ organizațiile în care și-ar dori să-și găsească un post, să aducă interesul lor la cunoștința reprezentanților acestora și să le trimită C.V.-ul lor, alături de o scrisoare de intenție, prin care să-și motiveze aplicația.
De asemenea este necesar ca tinerii să identifice și să utilizeze cât mai multe surse de informare – mass-media, internet, prieteni, cunoștințe – despre domeniul sau domeniile de interes, pentru a se orienta spre ceea ce le-ar plăcea să facă și spre locurile de muncă în care și-ar putea scoate în evidență calitățile. Pentru a afla mai multe despre firmele în care și-ar dori să lucreze, ar putea să se intereseze despre: serviciile sau produsele pe care le furnizează firma; numărul de angajați; istoricul firmei; locația/ punctele de lucru/ cu ce mijloace de transport se poate ajunge acolo; situația financiară a firmei; fluctuația de personal și motivele acesteia, dacă este ridicată.
Primul pas în elaborarea unei strategii de căutare a unui loc de muncă este elaborarea scrisorii de intentie și a curriculum vitae-ului personalizate și profesioniste, clare și foarte concise. C.V. cuprinde date personale, educația și pregătirea profesională, experiența anterioară, competențe dobândite și în alte contexte, recomandări.
Aflați în căutarea unui loc de muncă tinerii sunt obligați să pătrundă și să studieze "vâltoarea" pieței muncii. Piața forței de muncă este atât "vizibilă", precum anunțurile publicate în diverse medii, cât și "ascunsă", care se creează și poate fi accesată prin intermediul rețelelor sociale, reale sau virtuale. De aceea este indicat ca tinerii să-și exprime dorința de a obține un loc de muncă, pentru că astfel poate fi recomandat de prieteni sau cunoștințe atunci când apare oportunitatea unui post disponibil în cadrul firmei în care sunt angajați aceștia.
Pentru căutarea unui loc de muncă este necesar ca tânărul să cunoască modalități de promovare personală, respectiv a informațiilor despre abilitățile, interesele, traseul educațional și experiențele profesionale proprii, și aceasta o pot realiza prin două unelte: Curriculum Vitae și scrisoarea de intenție. Este bine ca tinerii să cunoască modalități de redactare și structurare a acestora în așa fel încât să își maximizeze șansele de a fi luate în seamă de recrutor, de a fi chemat la interviu și de a fi angajat pe postul vizat.
1.3.6. Oportunități și perspective de angajare
În Legea nr. 76/2002 privind șomajul, sunt stipulate măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă care vizează: creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, stimularea angajatorilor să creeze noi locuri de muncă și promovarea participării tinerilor aflați în risc social pe piața muncii (2014, Legea nr. 76/ 2002, art. 53, pag. 8).
Aceeași lege prevede măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, respectiv de informare și consiliere profesională; de mediere a muncii; de formare profesională; de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite prin modalități informale; de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente; de completare a veniturilor salariale ale angajaților; de stimulare a mobilității forței de muncă (2014, Legea nr. 76/ 2002, art. 56, alin. (1), pag. 8-9).
Există și o altă serie de măsuri privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea în câmpul muncii a șomerilor, precum: subvenționarea de locuri de muncă; acordarea de credite în condiții avantajoase pentru crearea de noi locuri de muncă; și acordarea de facilități angajatorilor care încadrează în muncă absolvenți ai unor instituții de învățământ (2014, Legea nr. 76/ 2002, cap. V, secțiunea 3, art. 77, pag. 12 și art. 80 – 84, cu actualizări 2014, pag. 12-13).
În țara noastră studenții se pot angaja și pe perioada vacanțelor, existând în acest sens măsuri legale de acordare de stimulente angajatorilor de a încadra studenți sau elevi, pentru maxim 60 de zile (Legea nr. 72/2007 art.1 și 3, pag. 1). Această măsură legislativă vine în întâmpinarea dorinței unor tineri pe de o parte de a suplimenta veniturile familiei, și pe de altă parte de a câștiga experiență profesională pe perioada anilor de studiu.
Tinerii absolvenți ar fi bine să știe că sezonul de vârf de angajări în domeniul marketingului este anual perioada lunilor septembrie – decembrie. "Din experiența noastră, numărul mediu de posturi de marketing scoase pe piață de firmele medii și mari serioase din București este de 30-40 poziții/lună, cu un salariu de 500 – 900 de dolari net pe lună", declară Gabriel Brânzei (Brânzei, G., Opt pași pentru o carieră în marketing, http://www.bizcity.ro/stiri/opt-pasi-pentru-o-cariera-in-marketing.html?id=25759).
"Decât director de marketing într-o firmă fără activitate de marketing, mai bine asistent într-un departament activ de marketing, în cadrul unei firme orientate către piață și cu investiții în mai buna marketare a produselor", apreciază Decebal Leonard Marin. Implicarea în proiecte de marketing concrete, indiferent de amploarea la care se desfășoară, este un plus pentru acumularea de experiență profesională (Marin, D. L., Opt pași pentru o carieră în marketing, http://www.bizcity.ro/stiri/opt-pasi-pentru-o-cariera-in-marketing.html?id=25759).
"În mod natural, pentru a ocupa o poziție de Marketing Manager, pentru o firmă internațională, candidatul trebuie să fi trecut prin pozițiile de Product Manager sau Brand Manager la o firmă cu o cultură organizațională solidă", sfătuiește Sorin Popa. Dânsul mai spune că până în urmă cu câțiva ani era destul de greu să găsești candidați bine pregătiți, cu experiență internațională, astfel că în firmele românești în aceste poziții erau angajați străini. "Acum observăm o apreciere în creștere a profesioniștilor români. Avem candidați români care lucrează în departamente internaționale de marketing în diferite țări (din Brazilia până în China)", adaugă specialistul (Popa, S., Opt pași pentru o carieră în marketing, http://www.bizcity.ro/stiri/opt-pasi-pentru-o-cariera-in-marketing.html?id=25759).
În anul 2010 se înregistra o rată a șomajului în rândul tinerilor de 3 ori mai ridicată decât în cazul adulților (tr. II 2009, INS – Forța de muncă în România – ocupare și șomaj, în Vasile, 2010, pag. 4).
Conform unui studiu realizat la finele anului 2009 de specialiștii Institutului Național de Statistică, gradul de inserție a absolvenților diferitelor forme de învățământ, cu vârstele cuprinse între 15 și 34 de ani, pe piața muncii a fost de 24,4% după 6 luni de la finalizarea studiilor și de 33,6% după un an de la finalizarea acestora.
Referindu-se doar la absolvenții studiilor superioare, rata inserției profesionale a acestora la un an de la finalizarea studiilor a fost în anul 2010 de 60,9%, față de nivelul corespunzător celor cu studii liceale, de 35,0%, și ponderea de 14,6% la subiecții cu nivel de instruire foarte scăzut, respectiv absolvenților de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat, absolvenților de 10, 8 clase sau mai puțin.
Conform aceluiași studiu, majoritatea (92,1%) dintre tinerii încadrați în muncă la un an de la absolvirea studiilor lucrau cu normă întreagă, iar aproape trei sferturi (74,1%) dintre aceștia au utilizat metode active de căutare a unui loc de muncă, respectiv prin contactarea directă a unui patron sau reprezentant al departamentelor resurse umane din cadrul firmelor (AMIGO, trimestrul II 2009 – Modul ad-hoc privind Accesul tinerilor pe piata forței de muncă, Comunicat de presă nr. 237/3.12. 2009, INS, în Vasile, 2010, pag. 6).
Estimările realizate în anul 2009 arată o scădere a locurilor de muncă în care se cere un nivel scăzut de calificare, respectiv că până în anul 2015 în jur de 30% dintre locurile de muncă vor necesita studii superioare, și aproape jumătate cel puțin studii medii (CEDEFOP, 2008, în Vasile, 2010, pag. 11).
Unul dintre factorii care influențează inserția profesională a tinerilor este dezechilibrul patologic dintre oferta educațională și cererea de pe piața muncii, și aceasta se datorează mai ales faptului că educația este centrată predominant pe acumulare de cunoștințe și foarte puțin pe dobândire de competențe.
Două dintre obiectivele europene pentru anul 2020 în ceea ce privește educația sunt dobândirea de competențe reale și modalități comune țărilor europene de certificare a acestor competențe și ameliorarea calității procesului de învățare să fie realizată prin investiții de îmbunătățire a capitalului uman, a bazei materiale, a tehnologiilor moderne și a performanțelor de învățare (Vasile, 2010, pag. 14).
Un alt obiectiv important al Uniunii Europene pentru anul 2020 este creșterea ponderii tinerilor absolvenți de studii superioare, de la 31% în 2009 la 40% în 2020 (Vasile, 2010, pag.15).
La nivelul țării noastre, pentru atingerea acestor obiective, au fost făcuți pași importanți prin compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemele integrative ale Uniunii Europene, respectiv sistemul Bologna, recunoașterea diplomelor, credite transferabile etc. (Vasile, 2010, pag. 16).
Potrivit unui studiu realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în primul semestru al anului 2013 și publicat la sfârșitul anului trecut, aproape 86.000 de absolvenți au intrat în șomaj în anul 2013, față de 78.000 în 2012, și 70.000 în 2011. Dintre acești 86.000 tineri, un număr de 15.989 sunt absolvenți de studii superioare. Aceeași sursă menționează rata șomajului în noiembrie 2013, de 5,60% (realitatea.net, 18 decembrie 2013, http://www.realitatea.net/numar-record-de-absolventi-care-au-intrat-direct-in-somaj-in-2013_1342587.html#ixzz33dZSWwqz).
O posibilă soluție de reducere a ratei șomajului de inserție la absolvirea studiilor este antreprenoriatul în rândul tinerilor (Vasile, 2010, pag. 19), prin care aceștia ar promova inovația, ar crea noi locuri de muncă și ar valorifica noile oportunități economice.
În cazul în care tinerii aleg o carieră în domeniul marketingului, datorită specificului acestuia, ideea antreprenoriatului poate fi pusă în aplicare în urma acumulării unei experiențe profesionale minime într-o companie sau la absolvirea studiilor, deoarece activitățile fundamentale (analiza oportunităților pieței, dezvoltarea de produse noi și elaborarea de strategii de marketing) se regăsesc atât în marketing cât și în antreprenoriat.
CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1. Obiectivele cercetării
Obiectivul general al cercetării experimentale este studierea relației dintre motivațiile și așteptările studenților din domeniul marketing.
Obiectivele specifice ale cercetării sunt:
O1: Analiza relației dintre motivațiile de alegerea carierei de marketing ale studenților și ale absolvenților programelor universitare de marketing;
O2: Corelarea opiniilor studenților asupra cerințelor angajatorilor cu opiniile absolvenților asupra factorilor care i-au determinat pe angajatori să-i selecteze;
O3: Analiza relației dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de profil marketing;
O4: Alcătuirea unui model factorial al profilului studentului în domeniul marketingului, stabilit în funcție de motivațiile, așteptările și opiniile sale care îi influențează inserția profesională;
O5: Elaborarea unui model de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de inserție pe piața muncii a viitorilor absolvenți de studii superioare în domeniul marketingului pe baza opiniilor și experienței absolvenților angajați în domeniu.
2.2. Ipotezele cercetării
Studiul de față lansează o ipoteză principală și 4 ipoteze secundare.
Ipoteza principală: Opinia studenților ce urmează programe de studii universitare specializarea marketing asupra cerințelor angajatorilor este influențată de motivația de alegere a acestei cariere. Ipotezele secundare:
Ipoteza secundară 1: Cu cât mai variate sunt motivațiile studenților de alegere a carierei de marketing, cu atât aceștia au mai multe șanse de a se angaja în domeniu.
Ipoteza secundară 2: Cu cât studenții cunosc mai bine cerințele angajatorilor, cu atât mai mult cresc șansele angajării lor în domeniu.
Ipoteza secundară 3: Cu cât studenții sunt mai realiști privind pregătirea lor pe perioada studiilor universitare, cu atât mai mult vor fi capabili să se integreze pe piața muncii.
Ipoteza secundară 4: Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât mai mult ei devin mai realiști referitor la cerințele pieței muncii.
Ipoteza secundară 5: Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât ei au mai multe șanse de angajare.
2.3. Modelul de cercetare
După alegerea temei lucrării de față au fost stabilite obiectivele de cercetare, care au determinat formarea ipotezelor de lucru, ca răspunsuri la întrebările reprezentate de obiectivele cercetării. În luna februarie 2014 a fost realizată o mică anchetă-pilot pentru eliminarea itemilor redundanți din chestionarul și din interviul de protocol. În urma acesteia s-a putut stabili un număr estimativ necesar de subiecți, atât din rândul studenților domeniului marketing, cât și din rândul absolvenților angajați în acest domeniu. A urmat apoi documentarea teoretică, iar cadrul teoretic prezentat în primul capitol al lucrării de față, respectiv prezentarea generală a conceptelor de marketing și de consiliere în carieră a tinerilor și a aspectelor legate de angajare a absolvenților profilului de marketing, a urmărit ghidarea activității de cercetare concretă.
Pentru abordarea alegerii carierei în domeniul marketing a fost selectată cercetarea de tip cantitativ, intersubiectivă, experimentală, factorială. Intervenția constă în aplicarea unui chestionar autoaplicat în rândul absolvenților studiilor universitare de marketing în prezent angajați în domeniu și a unui interviu realizat de autoarea cercetării în rândul studenților din anii II și III profil marketing din cadrul Universității din București, Facultatea de administrație și afaceri în vederea atingerii obiectivelor mai sus prezentate, în perioada lunilor martie – mai 2014. După culegerea datelor din teren a urmat validarea chestionarelor completate, analiza și interpretarea datelor și cercetarea se finalizează prin expunerea de concluzii și eventual recomandări, având în vedere aplicabilitatea rezultatelor în domeniul consilierii de carieră.
2.3.1. Variabilele cercetării
Variabilele independente ale cercetării sunt:
Variabilele independente conceptuale sunt: motivația studenților de alegere a carierei de marketing, motivația absolvenților angajați în domeniu de alegere a unei cariere în domeniul marketing; opinia absolvenților angajați asupra factorilor care i-au determinat pe recrutori să-i angajeze; opinia studenților asupra cerințelor angajatorilor.
Variabile independente: vârstă; sex; an de studii; postul ocupat în domeniul marketing; intenția de a lucra în străinătate în viitor; timpul scurs dela absolvire până la angajare; numărul de aplicații depus până la angajare; nivelurile de mulțumire ale studenților și ale absolvenților angajați în domeniul marketingului asupra nivelului de cunoștințe asimilat în timpul studiilor; nivelurile de mulțumire ale studenților și ale absolvenților angajați asupra aptitudinilor dobândite în timpul studiilor universitare; opiniile studenților și ale absolvenților referitoare la utilitatea aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare; opiniile studenților și absolvenților asupra utilității serviciilor de consiliere de carieră.
2.3.2. Populația investigată
Populația cuprinsă în acest studiu cuprinde studenți din anii de studiu II și III, an școlar 2013-2014, profil Marketing, din cadrul facultăților din centrele universitare bucureștene, respectiv dintr-un total de 1.177 studenți au răspuns interviului un număr de 130 studenți din cadrul acestui profil.
Având în vedere că la examenele de admitere din anii 2011 și 2012, respectiv anii în care au fost admiși actualii studenți din anii II și III, au fost scoase la concurs între 100 și 200 de locuri fără taxă și cu taxă pentru profilul marketing din cadrul a 5 centre universitare din București; și având în vedere că în realitate între 10 – 15% dintre studenți renunță la studii sau nu le promovează în anul I; populația totală a studenților de an II sau III profil marketing din București este de 1.177 persoane.
În cazul chestionarului autoaplicat adresat absolvenților profilului Marketing din cadrul centrelor universitare din București, care în prezent lucrează în acest domeniu, nu este cazul unui calcul de eșantion, deoarece este vorba de un număr restrâns de subiecți care au acceptat să participe la acest studiu. Aici este vorba de 6 subiecți.
În total populația investigată însumează un număr de 136 subiecți.
2.3.3. Aria și perioada de cercetare
Aria de cercetare acoperă cinci centre universitare din București care derulează programe de studii de licență în domeniul Marketing inclusiv în anul școlar 2011-2012, când au început studiile universitare actualii studenți din anul III, respectiv Universitatea București, Facultatea de Administrație și Afaceri; Academia de Științe Economice, Facultatea de Marketing; Universitatea Româno-Americană, Facultatea de Management-Marketing; Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea Marketing București și Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale. Aria de cercetare cuprinde și trei companii românești de marketing în cadrul căreia sunt angajați absolvenți ai acestui profil.
Perioada de recoltare a datelor a fost în lunile martie, aprilie și mai 2014.
În prealabil în luna februarie a fost realizată o prospectare/anchetă-pilot, când au fost intervievați 5 studenți în scopul de a verifica protocolul de interviu (vezi anexa nr. 2) pentru reformularea unor întrebări, eliminarea (la întrebarea nr. 18 au fost eliminate 3 variante de răspuns, referitoare la specializarea marketing studii postuniversitare, masterat și respectiv școală doctorală; la întrebarea nr. 19 au fost eliminate variantele de răspuns „masterat” și „doctorat”) sau adăugarea unor variante de răspuns (la întrebarea nr. 18 au fost înlocuite variantele anterioare de răspuns „învățământ cu prezența în campus” și „învățământ la distanță” și sau chiar a unor itemi, care s-au dovedit a fi redundanți în cazul acestui profil, respectiv o întrebare referitoare la activități de voluntariat efectuate pe perioada studiilor universitare.
2.4. Metodologia de cercetare
Metodologia este un ansamblu de metode, tehnici și instrumente sociologice utilizate în procesul de culegere de date de pe teren referitoare la fenomenul cercetat. Metodologia, după McGraw-Hill (1991) și Al. Mucchielli (1994) este reflecția prealabilă asupra metodei ce urmează a fi pusă la punct pentru a conduce o cercetare. Etapele clasice ale unei cercetări privind un fenomen ce implică umanul sunt (Mucchielli, 1996): analizarea problemei; definirea obiectivelor studiului; prospectarea; reformularea problematicii; alegerea metodei (ansamblul programat de tehnici de cercetare); culegerea de informații; redactarea sintezelor, rapoartelor și recomandărilor; prezentarea orală a rezultatelor.
Calitatea rezultatelor finale ale unei cercetări calitative se bazează pe buna aplicare a tuturor etapelor acestui program.
2.4.1. Metode și tehnici de cercetare
Metodele de cercetare propuse sunt combinate, o tehnică cantitativă, respectiv ancheta sociologică indirectă restrânsă și o tehnică de tip calitativ, interviul structurat, care poate asigura o cunoaștere mai subtilă comparativ cu ancheta.
Datorită faptului că variabilele independente conceptuale țin de structura interioară a fiecărui studen, cercetarea necesită metode de analiză calitative și numeroase variabile independente pentru a putea concluziona dacă ipotezele lansate se verifică sau nu.
Demersul de cercetare este complet din punct de vedere metodologic, deoarece prelucrează date factuale, respectiv variabile independente. De asemenea, cercetarea operează variabile dependente, acoperind dimensiunea ideologică necesară. Cercetarea a fost proiectată și din punct de vedere praxiologic, prin atingerea obiectivului nr. 4, respectiv elaborarea unui model de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de inserție pe piața muncii a absolvenților de studii superioare în domeniul marketingului pe baza opiniilor și experienței absolvenților angajați în domeniu.
2.4.1.1. Ancheta sociologică indirectă
Ancheta sociologică este una dintre cele mai complexe și mai vechi tehnici de investigare, definită mai recent de sociologii francezi drept chestionarea „unui număr de indivizi în vederea unei generalizări (Ferréol, 1998, pag. 21).
Ancheta sociologică utilizată în această lucrare (anexa nr. 1) a fost selectată pentru a obține date de la absolvenții profilurilor marketing și se referă la opiniile, motivațiile, caracteristicile mediului profesional și datele demografice ale respondenților.
În lucrarea de față este utilizată ancheta sociologică indirectă (după modalitatea de ajungere a chestionarului la subiecți, chestionarul fiind înmânat respondenților de către autoarea lucrării, contactul cu aceștia fiind redus la obținerea acordului de completare și oferirea de instrucțiuni de completare, pe lângă cele din introducerea chestionarului), restrânsă (după universul anchetei, populația investigată fiind de 6 subiecți), selectivă (după gradul de cuprindere a populației de absolvenți profil marketing angajați în domeniu, numai respondenții identificați care și-au dat acceptul de a participa în acest studiu), descriptivă (după criteriul metodologiei, este utilizată pentru a măsura efectele), de opinie (după natura conținutului), de diagnostic (din punct de vedere al scopului, prezintă ipoteze care se supun verificării și prezintă o stare de lucruri) (Miftode, 1982, pag. 107-109).
2.4.1.2. Interviul structurat
Interviul este o metodă de colectare a datelor, adesea utilizată pentru interpretarea calitativă a acestora, în contrast cu ancheta sociologică ca metodă cantitativă de mare anvergură și mult utilizată în primele cercetări sociologice americane. Metoda interviului este utilizată nu doar în științele sociale (sociologie, drept, istorie) sau socioumane (psihologie, asistență socială, antropologie socială, antropologie culturală, demografie), ci și în practica diferitelor profesiuni, precum jurnalism, psihopedagogie, analize politice, resurse umane (Chelcea, 2001).
Interviul utilizat pentru această investigație este structurat (pe baza unui set de întrebări care au o anumită ordine logică și psihologică, îtrebări ce sunt înglobate într-un protocol de interviu) personal (comunicarea se realizează doar între cercetător și subiect), unic (implică o singură întrevedere), de opinie (informația se referă la ce cred, cum gândesc și ce aprecieri fac subiecții), direct (fără vreun mediu de comunicare), de cercetare propriu-zis (prin care recoltăm majoritatea informațiilor), extensiv (axat pe cazuri tipice) și structurat (pe baza unui chestionar ce prevede în prealabil întrebările și ordinea punerii acestora).
Pentru a evita interpretările greșite ale întrebărilor de către studenți și ținând cont de rezultatele micii anchete-pilot din luna februarie 2014, a fost selectat interviul structurat, pe bază de protocol de interviu.
Unul dintre avantajele metodei și instrumentului este acela că se poate insista pentru răspunsul la fiecare întrebare și a cere informații suplimentare. De asemenea, respondenții vor avea mult mai puține nonrăspunsuri decât în cazul chestionarului autoaplicat, iar operatorul de interviu poate obține răspunsuri spontane și personale, neinfluențate de persoanele din anturaj și informații suplimentare și din limbajul nonverbal al respondenților și poate fi sigur de corectitudinea datei, locului și duratei interviului.
Dezavantajul tehnicii interviului structurat a fost în cazul studiului de față, durata mare de aplicare, date fiind deplasările în centrele universitare bucureștene, obținerea acordului de participare și timpul necesar aplicării.
2.4.2. Instrumente de lucru
Instrumentul metodologic este mijlocul de culegere a datelor ca informație științifică și intermediarul dintre cercetător și realitatea pe care o studiază.
Deoarece studiul de față include o metodă cantitativă, respectiv ancheta sociologică restrânsă, preluarea datelor va necesita un instrument cantitativ: chestionarul sociologic de opinie autoaplicat.
Cercetarea, din motivele invocate mai sus, include și o metodă calitativă de cercetare, respectiv interviul individual structurat, astfel că este necesar instrumentul aferent protocolul de interviu, în cazul de față aplicat asupra studenților de profil marketing. În cadrul acestui studiu calitativ atât elaborarea instrumentului, cât și aplicarea acestuia îi revin autoarei studiului.
2.4.2.1. Chestionarul
Instrumentul care stă la baza anchetei restrânse asupra absolvenților este un chestionar de opinie autoadministrat, prezentat în anexa nr. 1. El este alcătuit exclusiv din întrebări așezate într-o ordine logică și psihologică, începând cu o întrebare de debut ce invită la dialog și al cărui răspuns oferă informații asupra motivației respondentului de a-și fi ales o carieră în domeniul marketing.
Chestionarul este construit pe bază de variabile cantitative (vârstă, sex, perioadă de timp necesară angajării după absolvirea studiilor, număr de aplicații depuse până la obținerea unei slujbe, opțiunea de a lucra în străinătate, postul ocupat de respondent), variabile calitative (nivel de studii, factorii care au dus la angajare, opinia asupra utilității consilierii de carieră) și variabile ordinale (motivația alegerii carierei, factorii care au dus la angajare).
Chestionarul (anexa nr. 1) debutează cu instrucțiuni utile respondenților pentru ca răspunsurile să poată fi normate și se finalizează cu întrebări de tip factual. Prima întrebare din chestionar se referă la prima asociere pe care a făcut-o respondentul cu termenul de marketing, ca o invitație făcută respondentului de a răspunde în mod deschis întrebărilor următoare din chestionar. Ultimul item al chestionarului este practic o invitație adresată respondenților să ofere sfaturi pentru studenții actuali ai profilului marketing.
Chestionarul cuprinde întrebări referitoare la motivația alegerii unei cariere în domeniul marketing; nivelul de mulțumire al respondenților asupra nivelului de cunoștințe acumulat în timpul studiilor; nivelul de mulțumire referitor la aptitudinile dobândite pe perioada studiilor universitare; opinia respondenților referitoare la utilitatea aptitudinilor dobândite pe perioada studiilor universitare; faptul că respondentul a beneficiat sau nu de servicii de consiliere profesională în perioada studiilor; faptul că în cadrul acestor ședințe de consiliere respondentul a realizat un plan de carieră sau nu; opinia respondentului asupra utilității serviciilor de consiliere profesională; postul ocupat; numărul de aplicații de job-uri până la angajarea propriu-zisă; perioada de timp de la absolvirea studiilor și pâna la angajare; opinia subiecților asupra factorilor care au determinat recrutorul să selecteze subiectul pentru angajare; opțiunea în perspectivă de a lucra în străinătate și întrebări factuale pentru analiza statistică a populației investigate.
Din punct de vedere al conținutului întrebărilor, chestionarul adresat absolvenților profilului marketing care lucrează în domeniu (vezi anexa nr. 1) cuprinde 17 itemi, dintre care 8 întrebări factuale (întrebările nr. 6, 7, 9, 10, 11, 14, 15 și 16) și 9 întrebări de opinie (întrebările nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 12, 13 și 17). Datele factuale au putut fi prelucrate statistic referitor la populația investigată. Răspunsurile la întrebările de opinie sunt utile pentru a putea analiza opiniile și nivelul de mulțumire al respondenților asupra aspectelor legate de perioada studiilor universitare și de factorii care au dus la angajarea lor.
După forma răspunsului, chestionarul adresat absolvenților studiilor în domeniul marketing care sunt angajați în acest domeniu (anexa nr. 1) cuprinde 2 întrebări cu răspuns deschis (întrebările nr. 1 și 17), 3 întrebări cu răspuns semiînchis (întrebările nr. 2, 9 și 12) și 12 întrebări cu răspuns închis (întrebările nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 14, 15 și 16). Dintre acestea din urmă, întrebările nr. 6, 7 și 15 sunt dicotomice, care oferă doar două variante de răspuns; celelalte nouă fiind policotomice, oferind mai multe variante de răspuns (întrebările nr. 3, 4, 5, 8, 10, 11, 13, 14 și 16).
În funcție de numărul de variabile pe care le generează, chestionarul din anexa nr. 1 cuprinde 15 întrebări care generează o singură variabilă nominală (întrebările cu o singură variantă de răspuns nr. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16 și 17) și două întrebări care generează câte trei variabile ordinale (întrebările cu 3 variante de răspuns, respectiv nr. 2 și 12). Din punct de vedere al funcției instrumentale, chestionarul din anexa nr. 1 cuprinde o întrebare de debut, respectiv întrebarea nr. 1, desemnată să creeze respondentului o stare favorabilă de comunicare și o întrebare de filtraj (întrebarea nr. 6).
2.4.2.2. Protocolul de interviu
Protocolul de interviu adresat studenților (anexa nr. 2) cuprinde 20 de itemi care se referă la: primul contact al respondentului cu termenul marketing; motivația alegerii unei cariere în domeniul marketingului; nivelul de mulțumire al respondentului asupra nivelului de cunoștințe acumulat în timpul studiilor; nivelul de mulțumire referitor la aptitudinile dobândite în timpul studiilor universitare; opinia respondenților referitoare la utilitatea aptitudinilor dobândite pe perioada studiilor universitare; faptul că respondentul a beneficiat sau nu de servicii de consiliere profesională în perioada studiilor; faptul că în cadrul acestor ședințe de consiliere respondentul a realizat un plan de carieră sau nu; opinia respondentului asupra utilității serviciilor de consiliere profesională; postul pe care ar dori să îl ocupe respondentul; intențiile de acțiune după finalizarea nivelului actual de studii al respondentului; opinia asupra numărului de aplicații de job-uri necesar până la angajarea propriu-zisă; opinia referitoare la perioada de timp care se va scurge de la absolvirea studiilor și pâna la angajare; opinia subiecților asupra factorilor care ar determina un angajator să selecteze subiectul în vederea angajării; opțiunea în perspectivă de a lucra în străinătate și întrebări factuale pentru analiza statistică a populației investigate.
Protocolul de interviu din anexa nr. 2, după forma răspunsului, cuprinde: 13 întrebări închise, dintre care 6 dicotomice (întrebările nr. 6, 7, 16, 17, 18 și 19) și 7 policotomice (întrebările nr. 3, 4, 5, 8, 11, 13 și 15); 5 întrebări de tip semiînchis (întrebările nr. 2, 9, 10, 12 și 14) și 2 întrebări deschise (întrebările nr. 1 și 20).
Protocolul de interviu, după funcția instrumentală cuprinde 1 întrebare de debut (întrebarea nr. 1) și 1 întrebare de filtraj (întrebarea nr. 6).
Dintre întrebările protocolului de interviu, după conținutul lor se pot enumera: 5 întrebări factuale (6, 7, 15, 16, 17, 18 și 19 respectiv faptul că respondentul a beneficiat sau nu de consiliere profesională; faptul că și-a elaborat un plan de carieră; vârstă; sex; mediu de proveniență; studii cu taxă sau bugetate; anul de studiu), 4 întrebări de opinie (întrebările nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13,14 și 20).
2.5. Proceduri de recoltare a datelor
Tehnicile calitative de culegere a datelor îl pun pe cercetător într-o poziție specială în raport cu obiectul cercetării sale, în raport cu cercetarea însăși și în raport cu persoanele sau grupul de oameni cu care trebuie să lucreze în mod direct.
Realizatorul interviului poate fi un operator bine pregătit sau însuși autorul lucrării, precum în cazul de față. Autoarea lucrării s-a asigurat astfel de corectitudinea și completitudinea protocoalelor de interviu.
Pentru recoltarea datelor din teren au fost utilizate cele două instrumente de cercetare, respectiv chestionarul adresat absolvenților profilului marketing și protocolul de interviu adresat studenților din anii de studiu II și III din cadrul acestui profil.
Contactarea respondenților chestionarului adresat absolvenților de studii superioare profil marketing angajați pe posturi de marketing în firme bucureștene s-a făcut printr-un sondaj în anturajul propriu și pe facebook în perioada martie-aprilie 2014, a urmat apoi programarea unei întâlniri pentru înmânarea chestionarelor și o a doua întâlnire pentru recuperarea chestionarului completat, date fiind programele de lucru încărcate de ambele părți. Două dintre chestionare nu au mai putut fi recuperate.
Intervievarea studenților a început din 3 martie 2014, însă sub presiunea timpului (autoarea intenționa să ajungă în toate centrele universitare bucureștene care oferă programe de studii în domeniul marketing și toate nivelurile de studii universitare, eliminând pe parcurs politehnica unde sunt oferite programe de masterat în domeniul marketingului industrial și școala doctorală; limitându-se în cele din urmă doar la studenții din anul II sau III de studiu – motiv pentru care protocolul a trebuit din nou rectificat pentru eliminarea unor nivelelor respective de studii universitare) și sub presiunea psihologică a reducerii timpului pentru analiza și interpretarea datelor în defavoarea numărului de interviuri efectuate, dată fiind și disponibilitatea de timp personal al autoarei; și s-a finalizat în 23 mai 2014 pentru a rezerva timp necesar analizei și interpretării datelor obținute, autoarea oprindu-se la completarea celui de al 130-lea protocol de interviu.
Nu au fost întâmpinate dificultăți majore în recoltarea informațiilor, dacă nu sunt luate în calcul discuțiile cronofage cu studenții respondenți interesați de subiectul studiului de față și de opțiunile lor de consiliere profesională. Astfel, fiecare interviu a durat minimum 10 minute și maximum 25 minute.
CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII
3.1. Analiza și interpretarea datelor
Înaintea oricărui demers referitor la rezultatele cercetării de față, sunt necesare câteva precizări asupra limitelor investigației.
Referitor la investigația cantitativă, un aspect important care poate îngrădi analiza este numărul restrâns (6) al subiecților, care la prima vedere ar constitui doar o reprezentare parțială a absolvenților profilului marketing angajați în domeniu. Totuși, autoarea consideră că datele colectate sunt suficiente pentru a veni în întâmpinarea atingerii obiectivelor analizei calitative, respectiv efectuarea unor corelații între cele două tipuri de investigații (obiectivele 1, 2 și 3) și elaborarea unui model de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de inserție pe piața muncii a absolvenților de studii superioare în domeniul marketingului (obiectivul 5).
Același aspect al slabei reprezentări a populației investigate s-ar putea spune că ar influența negativ rezultatele cercetării, după un calcul de eșantionare a populației de studenți de profile marketing din centrele universitare din București, anii de studiu II și III, în număr de 1.177 în anul școlar 2013-2014. Eșantionul, pentru o cercetare de tip cantitativ, ar trebui să cuprindă 290 indivizi pentru o eroare de reprezentativitate de 5% și un nivel de încredere de 95%, însă fiind vorba de o investigație de tip calitativ, datele culese de la cei 130 subiecți respondenți sunt suficient de complexe, respectiv cuprind suficiente variabile independente, pentru abordarea temei cercetării din cât mai multe unghiuri de vedere.
Alte aspecte limitative ale investigației sunt consecințele colectării datelor din teren în mod simultan și resursele reduse de timp pentru analiza și interpretarea datelor, respectiv perioada sfârșitului lunii mai – iunie 2014.
În cele ce urmează sunt analizate și interpretate datele recoltate din cele 5 centre universitare și 3 companii din București. Acest demers nu este prezentat în ordinea itemilor din chestionarul din anexa nr. 1 sau a celor din protocolul de interviu din anexa nr. 2, ci într-o anumită ordine logică.
3.1.1. Ancheta sociologică
Primele aspecte care se impun a fi analizate într-o investigație științifică sunt referitoare la structura populației investigate.
Dintre respondenții chestionarului din anexa nr.1, respectiv absolvenți de studii universitare profil marketing angajați în companii, jumătate au vârste cuprinse între 22 – 25 ani, și cealaltă jumătate au vârste cuprinse între 25 – 30 ani, conform diagramei din fig. nr. 1.
Figura nr. 1. Structura populației de absolvenți profil marketing angajați în domeniu după criteriul vârstei (%).
Referitor la structura populației de respondenți ai chestionarului din anexa nr. 1 în funcție de sex, așa cum se poate vedea în figura nr. 2, o treime (33,3%) sunt de sex masculin, iar două treimi dintre subiecți (66,7%) sunt de gen feminin.
Figura nr. 2. Graficul distribuției populației investigate în funcție de sex (%).
O altă variabilă dependentă importantă pentru definirea structurii populației investigate este nivelul studiilor universitare ale respondenților, așa cum este ilustrat în figura nr. 3, respectiv 33,3% dintre subiecți au finalizat studii universitare de licență, învățământ cu prezența în campus; 33,3% dintre ei au urmat cursuri postuniversitare, masterat de aprofundare și tot o treime (33,4%) au urmat studii postuniversitare, masterat complementar.
Figura nr. 3. Graficul de distribuție a populației investigate după nivelul de studii (%).
Această ultimă variabilă nu este importantă pentru o populație investigată atât de restrânsă numeric, însă în corelație cu o altă variabilă independentă, postul pe care îl ocupă în prezent respondentul în domeniul marketingului, este semnificativă pentru atingerea celui de-al 5-lea obiectiv. Se poate vedea în figura nr. 4 ce joburi au respondenții chestionarului din anexa nr. 1. Astfel, o treime dintre respondenți (33,3%) sunt angajați ca analiști de marketing, o șesime dintre ei sunt analiști de risc (16,7%), o altă șesime sunt cercetători marketing, iar o treime (33,3%) lucrează ca specialiști marketing în cadrul companiei lor.
Figura nr. 4. Posturile ocupate de respondenți în cadrul firmelor (%).
Referitor la anii de studii universitare, jumătate dintre subiecți (50%) se declară muțumiți de nivelul de cunoștințe asimilat, o șesime (16,7%) se declară foarte mulțumiți, și o treime dintre aceștia (33,3%) potrivit de mulțumiți.
Tabelul nr. 1. Gradul de mulțumire al absolvenților referitor la nivelul de cunoștințe asimilat în perioada studiilor universitare.
Referitor la nivelul de mulțumire al subiecților asupra aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare, scala de opinie a acestora cuprinde: o treime dintre respondenți (33,4%) sunt foarte mulțumiți, o treime (33,3%) sunt mulțumiți, și tot o treime (33,3%) se declară potrivit de mulțumiți.
Tabelul nr. 2. Nivelul de mulțumire al absolvenților referitor la aptitudinile dobândite în perioada studiilor universitare.
Pe scala de opinie asupra utilității aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare, jumătate (50%) dintre subiecți consideră aceste aptitudini destul de utile, o treime dintre ei (33,3%) declară că sunt potrivit de folositoare în practică, iar o șesime (16,7%) consideră că aptitudinile dobândite sunt puțin utile.
Tabelul nr. 3. Opinia absolvenților asupra utilității aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare.
Cele 3 aspecte surprinse mai sus au o anumită nuanță ambiguă, deoarece pot avea drept cauze o mulțime de factori, începând cu nivelul de implicare și motivație de învățare a subiectului în perioada anilor de facultate și până la structura programului de studii de specialitate urmat de subiecți corelată cu aplicabilitatea acestuia în practică. Însă, luând în considerare recomandarea unuia dintre subiecți pentru studenții actuali, ca răspuns la itemul nr. 17 din chestionarul din anexa nr. 1, respectiv „să își noteze cu atenție tot ce se predă, inclusiv glumele și exemplele, și să păstreze cu grijă suporturile de curs și manualele, pentru că atunci când vor lucra le vor avea nevoie de ele, mai ales la început”, putem interpreta aceste opinii ale respondenților asupra perioadei de studii universitare ca fiind determinate de conștientizarea ulterioară a unei slabe implicări și slabe motivații personale de învățare în perioada studiilor universitare.
În ceea ce privește consilierea profesională, o treime (33,3%) dintre respondenți au beneficiat de servicii de consiliere profesională sau orientare în carieră în perioada studiilor, iar două treimi, respectiv 66,7%, nu au beneficiat de aceste servicii. Niciunul dintre respondenții care au beneficiat de consiliere profesională nu au întocmit un plan de carieră în cadrul ședințelor de consiliere. În schimb, două treimi dintre toți absolvenții chestionați (66,7%) consideră că serviciile de orientare în carieră sunt foarte utile și o treime (33,3%) le consideră utile.
Tabel nr. 4. Opinia absolvenților asupra utilității serviciilor de consiliere profesională.
Acest aspect denotă că, din perspectiva individului care se află deja în câmpul muncii și are o capacitate matură de a privi înapoi spre traseul său educațional și propria inserție în câmpul muncii, aceste servicii de consiliere profesională ar fi fost necesare, oportune și de recomandat în perioada studiilor.
După analiza structurii populației investigate, a aspectelor referitoare la anii de studiu și a pregătirii pentru intrarea în câmpul muncii, atenția va fi deplasată acum spre momentul angajării respondenților.
Așa cum este ilustrat în figura nr. 5, jumătate din respondenți (50%) au avut nevoie de 5 – 10 aplicații pentru a se angaja, o treime (33,3%) au avut nevoie de 11 – 30 aplicații până la angajare și doar o șesime (16,7%) au avut nevoie de mai puțin de 5 aplicații până ce au fost selectați de firmă.
Figura nr. 5. Număr de aplicații necesare subiecților până la angajare (%).
Referitor la timpul scurs de la absolvirea studiilor și până la angajare, pentru o treime dintre subiecți (33,3%) a fost necesar să treacă între 6 luni și un an până la angajare, pentru o treime (33,3%) a fost necesar să treacă 3-6 luni, pentru o șesime dintre ei a trecut mai mult de un an până ce s-au angajat, și numai într-o șesime dintre situații (16,7%) subiecții s-au angajat într-un răsptimp mai scurt de 3 luni. Acest aspect este prezentat în tabelul nr. 5.
Tabel nr. 5. Intervalul de timp scurs de la absolvirea studiilor până la angajare.
În continuare (vezi tabelul nr. 6) este analizată opinia respondenților absolvenți de studii de specialitate în domeniul marketing angajați în domeniu referitoare la factorii cei mai importanți care i-au determinat pe recrutorii lor să îi angajeze.
Cel mai important factor a fost specializarea/ masterul în opinia a 38,9% dintre răspunsurile subiecților, urmând ca importanță cunoașterea unei a doua limbi străine, în 16,7% dintre răspunsuri și apoi cunoașterea limbii engleze la 13,9% dintre răpunsuri.
Următorii factori importanți, așa cum sunt considerați de subiecți în cazul angajării lor, sunt: experiența de lucru anterioară studiilor universitare, în cazurile a 11,1% dintre răspunsuri; internship-urile sau stagiile de practică din perioada studiilor universitare, la 8,4% dintre răspunsuri; și în mod egal de importante cu câte 5,5% dintre răspunsuri sunt rezultatele academice bune și recomandările.
În situațiile concrete ale acestor absolvenți și în opinia lor nu au avut vreo relevanță pentru decizia de angajare a lor nici cunoștințele/abilitățile dobândite în timpul studiilor universitare, nici activitățile de voluntariat sau extracurriculare și nici diplomele/ certificatele sau atestatele prezentate la angajare. În tabelul nr. 6 este redată ierarhizarea acestor factori, așa cum reiese din opiniile respondenților angajați în domeniul marketing în companii românești.
Tabel nr. 6. Factorii care au determinat angajarea respondenților în opinia acestora.
Experiența de lucru anterioară angajării poate fi reprezentată de stagii de practică/ internship-uri, voluntariat sau muncă efectivă part-time sau full time, însă analizând chestionarele respondenților care au fost angajați ținându-se cont de această experiență anterioară profesională, sunt cuprinși într-o grupă mai mare de vârstă, de 26-30 ani, și este posibil ca aceștia să fi lucrat efectiv până la angajare.
Itemul nr. 13 al chestionarului adresat absolvenților profilului marketing angajați în domeniu a fost introdus în chestionar pentru a obține, într-o formă voalată și ținând cont de migrația românilor în căutare de locuri de muncă mai bine plătite în alte țări, date referitoare la satisfacția respondenților referitor la condițiile de muncă și de viață. Astfel, jumătate dintre respondenți (50%) nu intenționează să plece în străinătate în următorii ani, o treime (33,3%) sunt indeciși și numai o șesime (16,7%) au intenția clară de a pleca în următorii ani într-o altă țară. Având în vedere cele de mai sus se poate concluziona că peste trei sferturi dintre respondenți (în fapt, ca valoare absolută, un singur subiect a răspunz pozitiv la această întrebare referitoare la o posibilă viitoare migrație peste granițe) sunt mulțumiți de condițiile de muncă și de viață oferite de cariera lor în domeniul marketing.
Cea mai importantă variabilă a acestui studiu este motivația alegerii carierei în domeniul marketing. În tabelul nr. 7 sunt prezentate criteriile de alegere și motivele alegerii acestei cariere de către respondenți.
Tabelul nr. 7. Motivele alegerii carierei în domeniul marketing de către absolvenții profilului marketing angajați în domeniu.
Întrebarea de debut a chestionarului a fost introdusă pe de o parte pentru a induce respondentului o stare pozitivă de comunicare și pe de altă parte este o nuanțare calitativă a motivației alegerii carierei în domeniul marketing.
Mediile în care respondenții au auzit pentru prima oară termenul marketing sunt în trei sferturi dintre cazuri (66,7%) la televizor, în cadrul unei reclame sau la știri; o șesime dintre respondenți au auzit pentru prima oară în liceu, la ora de economie; iar o șesime (16,7%) nu au oferit acest detaliu.
Prima semnificație dată conceptului de marketing, după cum declară respondenții acestui studiu, a fost:
– o asociere cu vânzările în general;
– „ceva de învățat la școală”
– „ceva interesant”
– „o mulțime de oameni”
– „atmosferă destinsă de lucru, spații luminoase”
– „cum să crești vânzarile unui magazin”.
Aceste prime asocieri mentale, valorile personale, modelele și experiența de viață se pare că au dus la alegerea acestei cariere de către respondenții anchetei angajați în domeniul marketing.
Majoritatea dintre respondenții acestui studiu au declarat la înapoierea chestionarelor completate că le-a făcut plăcere să le completeze și mai ales că s-au simțit responsabili să le transmită câte ceva din experiența profesională și despre angajarea lor mai tinerilor viitori colegi de muncă din domeniul marketing. Astfel, sunt prezentate mai jos câteva din recomandările acestora pentru cei aflați încă pe băncile facultăților de marketing:
– să își continue studiile universitare cu programe de specializare de masterat și chiar de școală doctorală;
– să urmeze stagii de practică/ internship/ voluntariat oricând, oriunde și oricât de mult timp au ocazia;
– să lucreze și în timpul studiilor universitare, în măsura în care pot, pentru a câștiga experiență profesională, necesară mai ales în relaționarea cu colegii și superiorii ierarhici;
– să noteze cât mai mult din ceea ce se predă la cursuri, să își păstreze cu grijă cursurile, manualele, notițele și proiectele, pentru că vor apela mereu la ele în cariera lor;
– să fie încrezători în sine, hotărâți când se prezintă pentru angajare și în primele zile după angajare.
Parcurgerea datelor obținute din chestionarele adresate absolvenților profilului de marketing a fost realizată urmând un fir logic, psihologic și cronologic ce analizează structura populației (vârstă, sex, nivel studii absolvite, post ocupat), istoricul acesteia (perioada de studii universitare, consilierea profesională primită, modul în care s-a angajat în domeniu), motivațile acesteia și proiectarea în viitor a respondenților (intenția de a lucra în străinătate, recomandări pentru viitorii absolvenți ai profilului marketing).
3.1.2. Interviul
Pentru elaborarea instrumentului de cercetare, respectiv protocolul de interviu, autoarea a realizat mai întâi o anchetă-pilot pe un protocol de interviu-test la începutul lunii februarie 2014, asupra a 5 studenți de la profilul marketing, după care a operat modificări în structura, formularea și ordinea itemilor protocolului. Ajutorul acestor primi respondenți a fost foarte important, evitând astfel o serie de situații jenante, nepotrivite contextului sau de-a dreptul hilare.
In continuare este analizată structura populației de studenți investigată.
Din punct de vedere al vârstei respondenților, după cum se poate vedea în figura nr. 6, peste jumătate (55,4%) dintre studenți au vârste cuprinse între 19-22 ani, aproape o treime (30%) au vârste între 23-25 ani, 9,2% dintre ei au între 26 și 30 ani și 5,4% dintre studenți au mai mult de 30 de ani.
Figura nr. 6. Distribuția populației investigate în funcție de vârstă (%).
În figura nr. 7 este prezentată distribuția studenților în funcție de sex, după cum urmează: 51,5% sunt studente, iar 48,5% sunt studenți. Precum se poate observa, structura populației investigate este destul de echilibrată ca reprezentativitate de gen.
Figura nr. 7. Distribuția subiecților în funcție de sex (%).
În funcție de mediul de proveniență, studenții intervievați sunt în marea lor majoritate (93,1%) bucureșteni sau din orașele din provincie, și doar 6,9% provin din mediul rural (vezi tabelul nr. 8).
Tabelul nr. 8. Distribuția populației investigate după mediul de proveniență (%).
Acest dezechilibru se poate datora slabei motivații de implicare și acceptare a participării la studiul de față; posibilităților limitate de susținere materială și financiară a familiilor din mediul rural; se poate datora lipsei de informare asupra trendurilor profesionale actuale și/sau a lipsei de consiliere profesională, datorită penuriei de consilieri școlari în mediul rural din țara noastră la momentul de față.
Dintre studenții intervievați, aproape două treimi (63,9%) urmează studii universitare profil marketing cu taxă și doar mai mult de o treime (36,1%) au studiile plătite de la bugetul de stat (tabelul nr. 9). S-ar putea ca acest aspect să fie unul dintre motivele slabei reprezentări a studenților proveniți din mediul rural. Pe de altă parte acest aspect se poate datora selectării aleatoare a studenților pentru interviu de către cercetător.
Tabelul nr. 9. Tipul locurilor din facultate în cazul populației investigate.
Populația investigată a studenților ce urmează programe de studii universitare profil marketing a fost selectată doar din anii II sau III de licență. Subiecții sunt distribuiți inegal din acest punct de vedere, respectiv 40% dintre ei sunt în anul II de facultate, iar 60% în anul III de facultate.
Referitor la serviciile de consiliere profesională, aproape jumătate dintre studenții respondenți (41,5%) au beneficiat de aceste servicii și mai mult de jumătate (58,5%) nu au beneficiat de consiliere profesională sau orientare în carieră nici pe perioada studiilor liceale, nici în perioada studiilor universitare (vezi tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10. Distribuția studenților respondenți în funcție de consiliere profesională primită în perioada studiilor.
Dintre cei 76 studenți intervievați ce nu au beneficiat de servicii de orientare în carieră, au motivat în mai multe feluri acest fapt, iar autoare a grupat aceste răspunsuri în categorii de răspunsuri asemănătoare. Astfel studenții afirmă că:
– nu au știut că există și în univeristate un cabinet sau un centru de consiliere și orientare profesională; că nu au avut timp în liceu de consiliere;
– nu au fost trimiși la cabinetul de consiliere și le era rușine să meargă neînsoțiți/nerecomandați;
– în liceu le-a fost rușine de colegi să meargă la cabinetul de asistență psihopedagogică, pentru că în general se considera că elevii care frecventează cabinetul au probleme psihice sau chiar psihiatrice – acest răspuns se regăsește într-o formă sau alta la peste o treime dintre respondenții care n-au beneficiat de consiliere (34,2%);
– „nu am știut unde să merg” (în 10,5% dintre răspunsuri);
– „nu am vrut să merg”, 2 răspunsuri (2,6%);
– au fost îndrumați de rude („am considerat că mama mă sfătuiește îndeajuns de bine”), prieteni sau autodidacți („m-am documentat singură de pe internet”).
Dintre studenții respondenți care au beneficiat de consiliere profesională, doar 37% au întocmit, asistați de un specialist în servicii de orientare în carieră, un plan de carieră, iar ceilalți 63% nu au realizat acest lucru, majoritatea motivând ori că „nu mi s-a cerut așa ceva”, ori că au aplicat doar baterii de teste de determinare a trăsăturilor de personalitate și a aptitudinilor (tabelul nr. 11).
Tabelul nr. 11. Măsura în care studenții respondenți care au beneficiat de servicii de orientare în carieră au realizat un plan de carieră.
Și aceste ultime două aspecte analizate pot fi un efect al numărului foarte redus de consilieri școlari și profesionali raportat la numărul elevilor de liceu sau de studenți. Conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea Centrelor și a Cabinetelor de Asistență Psihopedagogică, aprobat prin Ordinul MECTS nr. 5555/ 2011, acestor cabinete le sunt arondați minimum 800 de elevi. În realitate există cabinete de asistență psihopedagogică în țara noastră care au arondat un număr mai mare de 2.500 elevi, conform listelor emise anual de Centrele Județene/ al Municipului București de Resurse și de Asistență Educațională.
Datele colectate în acest studiu reflectă această situație de fapt. Nu toți elevii arondați unui cabinet de asistență psihopedagogică pot beneficia de consiliere profesională, datorită suprasolicitării consilierilor cu un număr prea mare de elevi sau studenți și pe de altă parte. Cu atât mai puțin elevii și studenții pot beneficia de o calitate adecvată a serviciilor de orientare în carieră, din lipsă de timp suficient alocat fiecărui tânăr.
Din datele analizate din chestionarul din anexa nr. 2, se reliefează un alt aspect important al faptului că numărul studenților care au fost consiliați este mai mic decât al celor care nu au beneficiat de aceste servicii de consiliere profesională și orientare în carieră: este vorba de percepția greșită a elevilor și uneori și a studenților asupra a ceea ce se întâmplă în timpul ședințelor de consiliere profesională și deci refuzul de a participa. În timp ce unii dintre respondenți consideră că aceste servicii se adresează doar celor cu probleme patologice sau incapabili de a se autogestiona în viață; alți respondenți sunt autosuficienți și/sauu autodidacți.
Referitor la opinia studenților asupra utilității acestor servicii de orientare în carieră, aproape jumătate dintre ei (48,5%) afirmă că sunt foarte utile; aproape o treime (31,5%) consideră că sunt utile; un procent de 18,5% consideră aceste servicii potrivit de folositoare tinerilor și doar 1,5% dintre studenți consideră că sunt puțin utile (vezi tabelul nr. 12).
Tabelul nr. 12. Opinia studenților asupra utilității serviciilor de consiliere profesională.
Referitor la nivelul de cunoștințe asimilat în perioada studiilor universitare până în prezent, 37,7%) dintre subiecți se declară muțumiți de acest nivel, o treime (33,1%) se declară foarte mulțumiți, 26,1% dintre aceștia se declară potrivit de mulțumiți și doar 3,1% se consideră nemulțumiți de nivelul de cunoștințe dobândit până în prezent (tabelul nr. 13).
Tabelul nr. 13. Nivelul de mulțumire al studenților asupra cunoștințelor asimilate până acum în perioada studiilor universitare.
Referitor la nivelul de mulțumire al subiecților asupra aptitudinilor dobândite până acum în cadrul studiilor universitare, 40% dintre respondenți sunt mulțumiți, 39,3% se declară foarte mulțumiți de acest nivel, 19,2% se declară potrivit de mulțumiți și numai 1,5% dintre respondenți sunt nemulțumiți de nivelul aptitudinilor dobândite de ei până în prezent (vezi tabelul nr. 14).
Tabelul nr. 14. Nivelul de mulțumire al studenților asupra abilităților dobândite până acum în cadrul programelor de studii universitare.
Referitor la opiniile studenților asupra utilității aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare de până acum, aproape jumătate (47,8%) dintre subiecți consideră aceste aptitudini destul de utile, peste o treime dintre ei (37,7%) declară că sunt utile, 13,8% dintre ei consideră că sunt potrivit de folositoare în practică, și numai 0,7% dintre subiecții intervievați consideră că aptitudinile dobândite sunt puțin utile (tabelul nr.15).
Tabelul nr. 15. Opinia studenților asupra utilității abilităților dobândite până acum în cadrul studiilor universitare.
În urma analizei datelor factuale și a datelor referitoare la opinia studenților intervievați, vor fi analizate în cele ce urmează proiecțiile în viitor ale studenților, respectiv cum își imaginează aceștia că vor obține postul pe care doresc să îl ocupe.
În tabelul nr. 16 se poate observa interesul pe care îl au studenții pentru a ocupa un anume post în cariera lor de marketing. De subliniat faptul că, dintre toți acești 130 respondenți, doar 4 dintre studenți (3%) au răspuns că intenționează să lucreze în alte domenii de activitate, iar aceasta însemnând că majoritatea respondenților acestui interviu au deja formată o imagine clară a scopului pentru care urmează aceste studii universitare.
Se poate observa că studenții care doresc să ocupe un post de specialist marketing sunt cei mai numeroși (28,6%); după care urmează postul vizat de manager marketing (24,6%); apoi postul de analist marketing, în 22,3% dintre cazuri; urmând opțiunile pentru cercetător marketing (13,9%), statistician (4,6%) și doar 1,5% doresc să ocupe un post de analist de risc și tot 1,5% doresc să devină mediaplanneri. (vezi tabelul nr. 16).
Tabelul nr. 16. Posturile pe care studenții intervievați doresc să le ocupe în viitor.
Se poate urmări (tabelul nr. 17) în continuare în ce măsură respondenții doresc să se angajeze imediat sau să își perfecționeze cunoștințele și abilitățile în domeniul marketingului.
Tabelul nr. 17. Opțiunile de viitor ale studenților intervievați, după absolvirea studiilor universitare pe care le urmează în prezent.
În tabelul nr. 17 se regăsesc și variantele de răspuns „altceva”, studenții specificând aici răspunsuri ( să lucrez să îmi pot susține studiile în continuare”; „voi lucra și voi merge la facultate în același timp”; „vreau să continui cu masterul, însă va trebui să mă angajez”; „vreau să continui studiile, însă părinții nu mă vor mai putea susține financiar, așa că va trebui să ma angajez”) care au putut fi încadrate în varianta de răspuns nr. 3, respectiv „să lucrez în alt domeniu și să îmi continui studiile universitare/ postuniversitare”.
De menționat că aproape trei sferturi (63,1%) dintre cei 38 studenți intervievați care declară că doresc să își continue studiile și să lucreze în același timp, ocupă locuri cu taxă.
Alte opțiuni pentru viitor ale studenților investigați se pot regăsi în tabelul nr. 18.
Tabelul nr. 18. Tabelarea întrebării nr. 13 privind intențiile de viitor ale studenților intervievați de a lucra în țară sau în străinătate.
Aceste procente reflectă pe de o parte că studenții sunt la curent cu migrația actuală a românilor peste hotare în căutarea de slujbe mai bine plătite, și pe de altă parte reflectă faptul că respondenții cunosc trendul în urcare al cererii de specialiști în domeniul marketing și nivelul de salarizare al acestora, ceea ce le-ar putea asigura condiții cel puțin medii de viață și de muncă.
Ajungând la acest aspect al inserției profesionale a studenților pe piața muncii, în continuare se analizează și sursele de informare ale respondenților utile acestora în vederea angajării(vezi tabelul nr. 19).
Tabelul nr. 19. Tabelarea întrebării nr. 14 referitoare la sursele de informare pe care studenții intervievați intenționează să le utilizeze în vederea angajării lor viitoare.
Referitor la opinia studenților investigați referitoare la cât timp le va fi necesar până la angajare, datele recoltate de la aceștia sunt structurate în tabelul nr. 20. Din interviu a reieșit că în prezent niciunul dintre studenții respondenți la acest studiu nu lucra la data investigării (martie-mai 2014).
Tabelul nr. 20. Tabelarea întrebării nr. 11 referitoare la opinia studenților asupra perioadei de timp după care se vor angaja de la absolvirea studiilor.
Referitor la opinia studenților asupra factorilor ce ar duce la angajarea lor, datele sunt încorporate în tabelul nr. 21.
Analiza datelor recoltate s-a făcut atribuind 3 puncte răspunsurilor selectate ca fiind cel mai important factor, 2 puncte pentru factorul considerat de importanță secundară și un punct pentru factorul căruia studenții i-au acordat o importanță de ordin terțiar. Astfel, cuantificarea datelor se face la nivel de răspunsurile ierarhizate astfel, iar nu la nivel de număr de respondenți.
Tabelul nr. 21. Tabelarea întrebării nr. 12 referitoare la opinia studenților investigați asupra factorilor determinanți care ar duce la angajarea lor.
Cea mai importantă variabilă pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor, așadar pentru atingerea obiectivelor cercetării de față este motivația studenților de a-și fi ales o carieră în domeniul marketing. Aceasta a reieșit din analiza datelor obținute din interviu, prin răspunsurile la întrebarea nr. 2 din protocolul de interviu din anexa nr. 2 și este prezentată în continuare în tabelul nr. 22.
Procedura de analiză a ierarhizării răspunsurilor este similară celei descrise mai sus, la analiza întrebării nr. 12 referitoare la factorii ce pot determina angajarea în opinia studenților intervievați. Varianta de răspuns „alte motive” însumează răspunsuri care s-au putut încadra în aceeași categorie referitoare la condițiile de muncă („un loc de muncă plăcut”, „o muncă foarte interesantă”, „colegi buni”, „un loc de muncă frumos”, „birou spațios și luminos”, „oportunitatea de a cunoaște cât mai mulți oameni”).
Tabelul nr. 22. Motivele alegerii carierei de marketing de către studenții intervievați.
Prin analiza cantitativă a motivației alegerii carierei în domeniul marketing de către studenții respondenți la acest interviu s-au obținut date care se vor completa în mod complementar cu analiza răspunsurilor date la întrebarea de debut (întrebarea nr. 1 din anexa nr. 2), care a avut dublu scop:
– inițierea a unui dialog plăcut între cercetător, respectiv autoarea tezei, și studenții intervievați;
– analiza calitativă a motivației alegerii carierei în domeniul marketing de către acești respondenți.
Din datele recoltate de studenții intervievați, se poate reține sursa/ locul de unde au auzit aceștia prima oară termenul marketing, grupate pe categorii:
– de la TV: din desene animate, știri, reclame, filme, sau „mergea televizorul și am auzit cuvântul «marketing»”, talk-show-uri;
– de la prieteni/ rude/ cunoștințe: fratele meu, mama, prietena mamei, un prieten, tata, fratele bunicului, „o doamnă distinsă”, „un prieten al tatălui meu care venea adesea pe la noi”;
– de pe internet: website-uri de specialitate, website-uri cu oferte de locuri de muncă, „când am căutat profile de facultate”, reclame;
– citind un articol într-un ziar/ revistă;
– în liceu: de la profesori/ diriginte/ consilierul școlar, „la orele de economie din liceu”, „am participat cu colegii mei la târgul de oferte educaționale”;
– „când am vizitat serviciul tatălui meu și eram mai mic”.
Referitor la semnificația dată în acel prim moment termenului de marketing, ea nu este prea departe de o definire destul de corectă a conceptului și poate evidenția motivația alegerii acestei cariere de către respondenți: vânzări, reclame, un post bine plătit, „ceva interesant”, „ceva modern”, „colegi deștepți”, un loc curat/ plăcut/ interesant de muncă.
3.1.3. Interpretări corelative ale datelor obținute prin cele două tipuri de metode
Prima corelație realizată în acest studiu este cea dintre motivațiile de alegere a carierei ale studenților și absolvenților programelor universitare de marketing, ilustrată în diagrama din figura nr. 7.
Figura nr. 7. Diagrama reprezentând corelația dintre motivațiile absolvenților și ale studenților de alegere a carierei de marketing.
Din analiza acestei corelații se pot trage următoarele concluzii, considerând că motivațiile absolvenților au fost reconsiderate cu maturitatea dată de experiența profesională și de viață acumulată:
– studenții nu realizează măsura în care își pot manifesta creativitatea în acest domeniu. Acest fapt arată slaba autocunoaștere a studenților pe de o parte și necunoașterea profesiogramelor posturilor din domeniul marketingului, ambele efecte având drept cauză mai profundă slaba asistare specializată în orientarea în carieră;
– studenții nu conștientizează nivelul salarial pe care îl pot avea ocupând posturi în domeniul marketing. Acest nivel este cuprins, conform profesiogramelor, între 3 și 8 ori salariul minim pe economie;
– studenții supraapreciază rolul rudelor/prietenilor/cunoștințelor în alegerea propriei cariere. Acest aspect a reieșit și din analiza opiniilor studenților asupra utilității consilierii profesionale, considerând că este suficientă orientarea în carieră „după ureche” oferită de familie, rude, prieteni;
– studenții supraapreciază măsura în care li se potrivește cariera în domeniul marketing personalităților și aptitudinilor sale. De asemenea este un aspect care denotă slaba orientare în carieră asistată de un specialist și pe de altă parte lacune de autocunoaștere ale studenților;
– studenții au fost mult mai impresionați de vizitarea anterioară a unui departament/ unei firme de marketing decât absolvenții, ca factor determinant în alegerea carierei. Acest aspect poate fi determinat de trăsături de personalitate, experiențe de viață, o exacerbare a idealizării specifică adolescenței și adolescenței târzii, simpatii sau antipatii față de persoanele care lucrează deja în domeniul marketing;
– studenții au mai luat în considerare pentru alegerea carierei calitatea condițiilor de muncă, ceea ce denotă din nou necunoașterea profesiogramelor din domeniul marketing, care descriu condițiile de muncă, și așadar orientarea în carieră asistată de un specialist.
Pe de o parte din analiza datelor colectate referitoare la motivațiile de alegere a carierei în domeniul marketing reiese nevoia de orientare profesională asistată de specialiști pentru studenți, iar pe de altă parte această analiză denotă că varietatea motivațiilor (cel puțin 3, cu nuanțări calitative date de răspunsurile de la întrebarea nr. 1 din protocolul de interviu din anexa nr. 2, care duc înapoi în timp până în copilărie) oferă studenților o determinare de a urma această carieră care le poate ușura accesul pe piața muncii.
Analiza acestei corelații duce la confirmarea ipotezei secundare 1 („Cu cât mai variate sunt motivațiile studenților de alegere a carierei de marketing, cu atât aceștia au mai multe șanse de a se angaja în domeniu”) și a ipotezei secundare 4 („Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât mai mult ei devin mai realiști referitor la cerințele pieței muncii”).
În diagrama din figura nr. 8 este prezentată corelația opiniilor studenților respondenți asupra cerințelor angajatorilor cu opiniile absolvenților asupra factorilor care i-au determinat pe angajatori să-i selecteze pentru un job specific, care se poate interpreta după cum urmează:
– angajatorii țin cont de studiile de specialitate în domeniu, respectiv postuniversitare de masterat, și mult peste trei sferturi dintre studenți nu știu sau ignoră acest aspect;
– angajatorii țin cont la recrutare de cunoaștrea de limbi străine, punând accentul pe cunoașterea unei a doua limbi străine, ceea ce este luat în considerare numai de un sfert dintre studenții respondenți interviului;
– angajatorii iau în considerare experiența profesională anterioară fie că este vorba de stagii de practică, de voluntariat, internship sau angajări temporare sau part-time în alte domenii decât marketing, iar acest aspect este necunoscut pentru peste 90% dintre studenți;
– studenții consideră că angajatorii pot fi „impresionați” de rezultatele academice bune ale studenților sau de palmaresul lor de diplome, atestate și recomandări, ceea este adevărat în foarte puține dintre cazuri, sau doar ca factor de departajare între candidații pentru un anumit post.
Figura nr. 8. Corelație între datele obținute de la studenți și absolvenți referitoare la factorii ce pot determina angajarea și respectiv, factorii care i-au determinat pe angajatori să recruteze anumiți candidați.
Și din această analiză reiese nevoia de asistență specializată pentru orientarea în carieră a studenților, dovedindu-se a fi o semnificativă diferență între ceea ce cer angajatorii în realitate din partea unui candidat pentru un post în domeniul marketing și ceea ce consideră studenții că angajatorii pot cere din partea lor, astfel că se confirmă atât ipoteza secundară de cercetare nr. 2 („Cu cât studenții cunosc mai bine cerințele angajatorilor, cu atât mai mult cresc șansele angajării lor în domeniu”), cât și ipoteza secundară 4 („Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât mai mult ei devin mai realiști referitor la cerințele pieței muncii”).
Totodată se confirmă și ipoteza principală a tezei („Opinia studenților ce urmează programe de studii universitare specializarea marketing asupra cerințelor angajatorilor este influențată de motivația de alegere a acestei cariere”). Peste o jumătate dintre studenții intervievați consideră că notele mari din perioada studiilor și diplomele ar prevala în fața experienței profesionale dobândite în orice fel și i-ar recomanda imediat înaintea altor candidați pentru obținerea unui post. Această motivație este susținută în mod voalat de dorința de a impresiona familia prin aceste dovezi (note mari, diplome, atestate), mai degrabă decât conștientizarea atu-urilor reale pe care le au (aptitudini, abilități, trăsături de personalitate, valori și interese), care ar fi putut fi evidențiate cu ajutorul unui specialist în consiliere profesională. Ar fi indicat ca studenții să conștientizeze că au nevoie de experiență practică și să știe să își scoată în evidență competențele astfel dobândite în fața unui recrutor.
Analiza relației dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de profil marketing este pasul următor în lucrarea de față.
Figura nr. 9. Diagramă reprezentând corelația dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare.
Din această corelație, prezentată în figura nr. 9, au reieșit următoarele:
– studenții supraapreciază abilitățile dobândite în perioada de studii universitare comparativ cu cererea angajatorilor. Acest aspect este evidențiat și de analiza anterioară (vezi diagarama din figura nr. 8), din care reiese cât de puțini dintre studenții intervievați iau în considerare experiența profesională dobândită față de ceea ce angajatorii pretind;
– nivelele de mulțumire asupra competențelor dobândite în perioada studiilor universitare sunt influențate puternic de aspirațiile și interesele personale; de stima de sine; de nivelul de conștientizare, de percepție și acceptare a realității atât ale absolvenților, cât ale studenților;
– modo grosso, atât absolvenții chestionați cât și studenții intervievați au un nivel ridicat de mulțumire asupra competențelor dobândite în perioada studiilor universitare (profil marketing).
Prin această ultimă analiză comparativă, ipoteza secundară 3 („Cu cât studenții sunt mai realiști privind pregătirea lor pe perioada studiilor universitare, cu atât mai mult vor fi capabili să se integreze pe piața muncii”) este confirmată.
În urma analizelor de mai sus, se poate contura acum un instrument foarte util consilierilor profesionali care vor avea de oferit servicii de orientare în carieră elevilor de liceu și studenților care intenționează să urmeze o carieră în domeniul marketing, respectiv un profil ideal al absolventului de studii superioare care să fie cotat între primii candidați pentru un post oferit de un angajator în domeniu (vezi anexa nr. 3).
Din analiza datelor colectate din instrumentele de cercetare a reieșit necesitatea ca studenții să fie consiliați pentru orientarea în carieră pentru ca aceștia să își mărească șansele de inserție pe piața muncii. Aceste observații alături de profilul construit ca instrument de orientare în carieră pentru studenții programelor de studii în domeniul marketing (anexa nr. 3) duc la confirmarea ipotezei secundare 4: „Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât mai mult ei devin mai realiști referitor la cerințele pieței muncii”.
Ipoteza secundară 5 „Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât ei au mai multe șanse de angajare” rămâne deschisă unei analize viitoare, deoarece ea se poate confirma numai prin continuarea studiului de față prin aplicarea instrumentelor din anexele 3 și 4 asupra studenților din anii terminali, aplicarea unui chestionar de satisfacție și contactarea după un an a studenților asupra cărora s-a efectuat intervenția pentru a se putea determina inserția profesională a acestora, eventual prin aplicarea unui alt chestionar.
Timpul alocat colectării de date, analizei și interpretării datelor obținute prin aplicarea celor două metode de cercetare, respectiv chestionarul adresat absolvenților și protocolul de interviul adresat studenților din anii terminali din centrele universitare care oferă programe de studii de marketing, nu a permis și utilizarea celor două instrumente propuse asupra studenților până la finalizarea anului școlar 2013-2014.
Pentru ca rezultatele acestei intervenții să poată fi analizate, este necesar să fie aplicată unui lot de cel puțin 20-30 studenți din anii terminali, pe o perioadă de 1 – 2 luni, respectiv 5-6 ședințe de consiliere per student, după care să fie aplicate studenților chestionarele de satisfacție.
Așadar analiza și interpretarea datelor culese de autoare se oprește în acest punct în care au fost confirmate ipoteza principală și ipotezele secundare 1, 2, 3 și 4.
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI APRECIERI FINALE
Pentru atingerea primului obiectiv specific al cercetării de față („Analiza relației dintre motivațiile de alegere a carierei ale studenților și absolvenților programelor universitare de marketing”) a fost realizată corelația dintre motivațiile de alegere a carierei ale studenților și absolvenților programelor universitare de marketing, ilustrată în diagrama din figura nr. 7.
Al doilea obiectiv specific („Corelarea opiniilor studenților asupra cerințelor angajatorilor cu opiniile absolvenților asupra factorilor care i-au determinat pe angajatori să-i selecteze”) este atins prin analiza corelației dintre opiniile studenților respondenți asupra cerințelor angajatorilor și opiniile absolvenților asupra factorilor care i-au determinat pe reprezentanții firmei la care lucrează să-i selecteze dintre candidați pentru un job specific.
Prin atingerea obiectivelor specifice O1 și O2, respectiv prin realizarea celor două analize comparative, se confirmă și ipoteza principală a tezei („Opinia studenților ce urmează programe de studii universitare specializarea marketing asupra cerințelor angajatorilor este influențată de motivația de alegere a acestei cariere”).
Obiectivul specific 3, respectiv „Analiza relației dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de profil marketing”, este atins prin analiza și interpretarea corelațiilor dintre nivelele de mulțumire ale studenților și absolvenților asupra nivelului de cunoștințe asimilate și asupra aptitudinilor dobândite în perioada studiilor universitare de profil marketing pe care le-au urmat respondenții. Corelațiile respective sunt prezentate în figura nr. 9,
Obiectivul specific 4 al studiului („Alcătuirea unui model factorial al profilului studentului în domeniul marketingului, stabilit în funcție de motivațiile, așteptările și opiniile sale care îi influențează inserția profesională”) a fost atins prin elaborarea unui profil al studentului de profil marketing ideal pentru angajatorul interesat din acest domeniu. Acest profil se regăsește în anexa nr. 3.
Ultimul obiectiv specific al cercetării de față (O5: Elaborarea unui model de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de inserție pe piața muncii a viitorilor absolvenți de studii superioare în domeniul marketingului pe baza opiniilor și experienței absolvenților angajați în domeniu) a fost atins prin realizarea unui plan de intervenție în vederea dezvoltării abilităților de inserție pe piața muncii a viitorilor absolvenți de studii superioare în domeniul marketingului pe baza opiniilor și experienței absolvenților angajați în domeniu. Planul de intervenție se regăsește în anexa nr. 4.
Obiectivul general al cercetării este studierea relației dintre motivațiile și așteptările studenților din domeniul marketing și a fost realizat prin atingerea tuturor obiectivelor specifice ale studiului.
Se poate astfel considera că scopul cercetării de față, de a asigura informații actuale și concrete asupra alegerii carierei în domeniul marketingului de către studenții bucureșteni, a fost atins prin întreg parcursul temei, din mai multe puncte de vedere, după cum urmează:
– axiologic, prin delimitare de concepte și referiri la teorii și abordări atât din domeniul marketingului, cât și al practicii de consiliere profesională;
– epistemologic, prin studiul efectiv al cunoașterii temei abordate, prin însăși structura tezei;
– deontologic, prin respectarea procedurilor cercetării
– metodologic, prin analiza teoretică a metodelor și instrumentelor utilizate în cadrul studiului;
– ideologic, prin existența și analiza de variabile;
– praxiologic, prin elaborarea de instrumente utile și aplicabile în consilierea profesională.
Revenind la motivele abordării acestei teme, este important de menționat că lucrarea de față nu se dorește a fi exhaustivă, ci este o invitație de a continua acest tip de demers, situat la răspântia dintre două domenii care au în comun dimensiunea practică și oferirea de servicii, însă diferă radical prin activitățile lor specifice, în cazul de față marketing și consiliere.
Deoarece marketingul este o concepție relativ nouă pentru societate, numeroase studii au abordat acest vast și complex concept. Pe de altă parte, există de asemenea studii ce acoperă aspecte teoretice și practice ale consilierii și orientării în carieră. Un studiu ce abordează ambele domenii din punctul de vedere al fiecărei dimensiuni al unei cercetări științifice este într-adevăr inedit.
Datorită trendului actual în creștere și dezvoltare a sferei marketingului, profesiile din acest domeniu oferă stabilitate și perspectivă de viitor, pentru tinerii de azi care au nevoie să își dezvolte o mare flexibilitate în ceea ce privește aspirațiile lor personale și profesionale pentru a se adapta unei societăți în continuă și foarte dinamică schimbare.
În sfârșit, demersul de față nu ar fi fost posibil decând având un puternic motor, cel al interesului personal al autoarei în domeniul consilierii vocaționale.
Rezultatele cercetării sunt, pe lângă alăturarea de informații complexe și utile din două domenii de activitate destul de diferite, respectiv marketing și consiliere profesională, confirmările majorității ipotezelor printr-o serie de corelații între datele obținute „din teren” și două instrumente de lucru aplicabile în oferirea serviciilor de consiliere profesională, respectiv profilul ideal al studentului candidat pentru un post în domeniul marketing (anexa nr. 3), și planul de intervenție (anexa nr. 4) aplicabil în cadrul ședințelor de consiliere profesională și orientare în carieră.
Teza de față este o lucrare care abordează în mod complex și complet două domenii diferite, este o lucrare la care se pot face referiri ulterioare, se poate completa, așa cum este specificat la finalul capitolului anterior, prin aplicarea instrumentelor și evaluări ulterioare și poate reprezenta o deschidere către alte direcții de cercetare legate de subiectul alegerii unei cariere de către tineri.
Asupra dificultăților întâmpinate pe parcursul elaborării lucrării, se pot menționa presiunea timpului în perioada recoltării, analizei și interpretării datelor; dificultăți în identificare și contactarea absolvenților studiilor universitare de marketing dispuși să participe în acest studiu; deplasările în cele 5 centre universitare bucureștene; prelungirea unor interviuri peste timpul alocat, datorită curiozității și interesului arătat de unii studenți respondenți; aceste aspecte coronofage s-au suprapus cu un program personal încărcat al autoarei.
Lipsa unei confirmări sau infirmări a ipotezei secundare 5 („Cu cât studenții sunt sprijiniți în planificarea carierei, cu atât ei au mai multe șanse de angajare”) poate fi considerat ca un punct slab al tezei, din punct de vedere al elaborării ipotezelor în corelație cu obiectivele și metodologia lucrării, aspect de care autoarea va ține cont în elaborarea de lucrări științifice ulterioare, însă poate fi și un atu pentru continuitatea și aplicabilitatea rezultatelor lucrării.
Contribuția personală a autoarei este elaborarea întregii structuri a lucrării, cercetarea sociologică în sine, interpretarea și redactarea tezei. În domeniul marketingului lucrarea poate fi o sursă de informație utilă pentru recrutare și ca generator de idei noi, precum conceptul de marketing viral. În domeniul consilierii profesionale sunt utile informațiile adunate și prezentate în partea teoretică a tezei și, din punct de vedere practic, instrumentele de lucru din anexele 3 și 4, respectiv profilul ideal al studentului candidat pentru un post în domeniul marketing și planul de intervenție.
Demersul de față reprezintă o contribuție originală în domeniul marketingului, util companiilor care doresc să recruteze tineri, din punct de vedere al analizei cererii pieței și așteptărilor pe care le au tinerii de la angajatori. O dovadă a parcurgerii unui program sau plan de orientare în carieră de către absolventul candidat pentru un post este o noutate în domeniul recrutării, însă un bonus pentru recrutori, care pot înțelege astfel mai bine nivelurile motivațiilor și aspirațiilor candidaților.
Ca o încheiere este recomandarea adresată consilierilor care oferă servicii de consiliere profesională, vocațională și de orientare în carieră, să abordeze domeniile de interes ale elevilor studenților într-un mod complex și aprofundat, pentru a le oferi un sprijin de maximă calitate.
Lucrarea de față este practic o invitație adresată consilierilor de a aprofunda domeniile de activitate în care clienții lor de diferite vârste și ocupații intenționează să dezvolte o carieră de succes.
BIBLIOGRAFIE
Balaure, V. (coord., 2000). Marketing. București: Editura Uranus.
Bartels, Robert (1965). Development of marketing thought, a brief history, în vol. Science in marketing. New York, London – Sydney: John Wiley & Sons Inc.
Băban, Adriana (coord., 2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere., Cluj-Napoca: BCU Cluj-Napoca, Imprimeria „Ardealul”.
Blaga, Eugen (coord., 2011). Sociologia muncii. Metode și tehnici de acces pe piața muncii. București: Editura Universității.
Boarescu, G. (2009). Ghid de informare privind profilele ocupaționale adecvate pregătirii și posibile opțiuni de carieră pentru studenții și absolvenții Universității „Petru Maior”din Târgu Mureș, ciclul Bologna – nivel de licență. Târgu Mureș: Universitatea „Petru Maior”, Facultatea de științe economice, juridice și administrative, Centrul de consiliere și orientare în carieră.
Bócsa, Eva, Munteanu, R. (2010). Consiliere și orientare în carieră. Ghid pentru studenți și absolvenți. Petroșani: Focus.
Bogdan, A. (2011). Branding pe frontul de Est. București: Ed.Brandient.
Cătoiu, I. (coord., 2002). Cercetări de marketing. București: Editura Uranus.
Cătoiu, I., Teodorescu, N. (2004). Comportamentul consumatorului. București: Editura Uranus.
Comitee of Definitions, Ralph S. Alexander, Chairman (1960). Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms. Chicago: American Marketing Association.
Chelcea, Septimiu (2000). Cum să redactăm în domeniul științelor socioumane – un raport de cercetare, o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific, o monografie. București: Școala Națională de Studii Publice “David Ogilvy”.
Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică.
Chelcea, S. (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice, București: Editura comunicare.ro.
Chirouze, Al., Chirouze, Y. (2004). Introduction au marketing, Ed. Foucher, Vanves.
Demetrescu, M. C. (1997). Analiza inter și intrafuncțională de marketing. Buletin de Marketing, nr. 2.
Dobrotă,N. (coord., 1999). Dicționar de Economie. București: Ed. Economică.
Ferréol, G., Cauche, Ph., Duprez, J.-M., Gadrey, N., Simon, M. (1998) – Dicționar de sociologie. Iași: Editura Polirom.
Florescu, C. (coord., 1992). Marketing. București: CoEd. Marketer-Expert.
Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (2003). Marketing. Dicționar explicativ. București: Editura Economică.
Giarini, O., Liedtke, M.P. (2001). Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii. Raport către Clubul de la Roma. București, Editura All Beck.
Hart, N. (1998). Marketing industrial. București: Editura Codecs.
Jigău, M. (coord.), Stănescu, M.L., Baboi-Stroe, A., Ghinea, D.A., (1999). Ghid de consiliere și orientare a carierei. Nivel preuniversitar. București.
Jigău, Mihai (coord., 2000). Consiliere și orientare. Ghid. București: Institutul de Științe ale Educației, Laboratorul Orientare Școlară și Profesională.
Jigău, M. (2001). Consiliere și Orientare. Ghid metodologic. București.
Kelley, E. (1968). Marketing: stratègie et fonction. Paris: Dunod.
Kotler, Ph. (1997). Managementul marketingului. București: Teora.
Kotler, Ph., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V. (1998). Principiile Marketingului. București: Editura Teora.
Levitt, Th. (1960). Marketing Myopie, in (iulie/aug.1960) Hardvard Business Review.
Markin, Rom (1982). Marketing, 2nd Edition, New York : John Wiley & Son.
Miftode, V. (1982). Introducere în metodologia investigației sociologice. Iași : Editura Junimea.
Mucchielli, Alex (coord., 2002). Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale. Traducere de Veronica Suciu. Iași: Editura Polirom.
Mucchielli, Alex, ș.a. (1998). Nouvelles methodes d’etude des communication, Paris: Armand Colin.
Muhcina, S. (2008). Tehnici de comunicare promoțională și continuă în marketing. Constanța: Editura Muntenia.
Nițoi, L. (2010). Piața muncii în România. Drobeta Turnu-Severin.
Oprea, R., Rancea, A. (2006). Cum s-au cheltuit bugetele de reclamă”, în (martie 2006) Campaign.
Oprescu, Gh. (2001). Piața muncii. București: Editura Expert.
Pică, Ana-Elisabeta, Păcurariu, A. (2002). Consilierea – soluție pentru integrarea socio-profesională a tinerilor. Sibiu: Editura Techno Media.
Pop, A., Tănase, I., Daragiu, M., Corad, B., Iamandi-Cioinaru, C., Neculau, G., Anton, S. (2010). Tinerii și incluziunea pe piața muncii. Nevoi, așteptări, soluții, obstacole. București: Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni. Studiu realizat în cadrul proiectului „Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru incluziune socială”. Investește în oameni! Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Popp, L., Cojocaru, M., Rădoi, M. (2008). Politica ocupării forței de muncă. Iași: Editura Fundației Academica AXIS.
Regep, G. (2008). Curs tehnici de consiliere 2007-2008. Constanța: Universitatea “Andrei Șaguna”.
Stănculescu, M. S. (2009). Riscuri, vulnerabilități și soluții pe piața muncii (pag. 137), în: Preda, M. – Riscuri și inechități sociale în România. Iași: Editura Polirom.
Stanton, W.J. (1981). Fundamentals of Marketing. New York: Sixth Edition. McGraw-Hill Book.
Stevenson, L., Miclea, M., Opre, A. (2007). Orientarea în carieră. București: Atelier Didactic.
Stoiculescu, c. Richițeanu-Năstase, E.R. (2011). Modalități de realizare a consilierii pentru carieră a studenților. Teză de doctorat. Rezumat. Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Școala doctorală în domeniul Științe ale Educației.
Toea, A., Butuca, A. (1997). Integrarea socială activă a tinerilor. Alba Iulia: Editura Balgrad.
Toffler, A. (1995). Powershift.Puterea în mișcare. București: Ed. Antet.
Tomșa, Gh. (2011). Abordările generale ale consilierii și consultanței școlare. București.
Vaschi, M. (2006). Cercetare de piață locală cu bani din străinătate, în (29 mai 2006). Capital.
Vasile, V. (2010). Ocuparea tinerilor și dezechilibrele pieței muncii. Cauze, provocări și perspective. Institutul European din România. Ciclul de dezbateri „Politicile României”. Masa rotundă (30.09.2010): „Îmbunătățirea competențelor profesionale în rândul absolvenților și tinerilor: o șansă pentru viitor”.
Vlăsceanu, L. (2008). Introducere în metodologia cercetării sociologice. București: Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
Zamfir,C., Vlăsceanu,L.(1998). Dicționar de sociologie. București: Ed. Babel.
Zlate, M. (1981). Psihologia muncii – relații interumane. București: EDP.
*** (2008). Consilierea și orientarea în carieră. Ghid pentru studenți și absolvenți. București: Universitatea POLITEHNICĂ. Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră.
*** (2006). COR. Clasificarea ocupațiilor din România. Culegere de acte normative după documente oficiale, versiune actualizată la data de 15 martie 2006. București: Meteor Press.
*** (2007). Legea nr. 72/2007 privind Stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, publicată în M. Of. Partea I, nr. 217/ 30 martie 2007.
*** (2011). ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în MonitorulJuridic.ro (2012), Avocat Ion Ionescu, http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-1-832-din-6-iulie-2011-privind-aprobarea-clasificarii-ocupatiilor-din-romania-nivel-de-ocupatie-sase-caractere-emitent-130641.html).
*** (2007). Probleme actuale ale populației tinere din România, în Raport al Observatorului Național al Ocupării și Formării Profesionale a Forței de Muncă. București: Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de șanse, Direcția programe și strategii forță de muncă.
*** (2008). Starea socială și așteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2008. Sondaj de opinie realizat de Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativei Tinerilor (ANSIT) și finanțat de Autoritatea Națională pentru Tineret (ANT). București.
*** (2009). Strategia Națională pentru Tineret pentru anii 2009-2013, publicată în M. Of. nr. 68/ 192 din 07.04.2009.
*** (2011) Legea 1/2011, Legea educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie.
*** (2011) Ordin nr. 5555/ 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor județene/ al municipiului București de resurse și asistență educațională, Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, MOF nr. 758/27.10.2011.
*** (2014). Legea 76/2002, actualizată 2014, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1141/Legea_somajului,_Actualizata_2014__Legea_76_2002.
https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition-of-Marketing.aspx.
BIBLIOGRAFIE
Balaure, V. (coord., 2000). Marketing. București: Editura Uranus.
Bartels, Robert (1965). Development of marketing thought, a brief history, în vol. Science in marketing. New York, London – Sydney: John Wiley & Sons Inc.
Băban, Adriana (coord., 2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere., Cluj-Napoca: BCU Cluj-Napoca, Imprimeria „Ardealul”.
Blaga, Eugen (coord., 2011). Sociologia muncii. Metode și tehnici de acces pe piața muncii. București: Editura Universității.
Boarescu, G. (2009). Ghid de informare privind profilele ocupaționale adecvate pregătirii și posibile opțiuni de carieră pentru studenții și absolvenții Universității „Petru Maior”din Târgu Mureș, ciclul Bologna – nivel de licență. Târgu Mureș: Universitatea „Petru Maior”, Facultatea de științe economice, juridice și administrative, Centrul de consiliere și orientare în carieră.
Bócsa, Eva, Munteanu, R. (2010). Consiliere și orientare în carieră. Ghid pentru studenți și absolvenți. Petroșani: Focus.
Bogdan, A. (2011). Branding pe frontul de Est. București: Ed.Brandient.
Cătoiu, (coord., 2002). Cercetări de marketing. București: Editura Uranus.
Cătoiu, , Teodorescu, N. (2004). Comportamentul consumatorului. București: Editura Uranus.
Comitee of Definitions, Ralph S. Alexander, Chairman (1960). Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms. : American Marketing Association.
Chelcea, Septimiu (2000). Cum să redactăm în domeniul științelor socioumane – un raport de cercetare, o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific, o monografie. București: Școala Națională de Studii Publice “David Ogilvy”.
Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică.
Chelcea, S. (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice, București: Editura comunicare.ro.
Chirouze, Al., Chirouze, Y. (2004). Introduction au marketing, Ed. Foucher, Vanves.
Demetrescu, M. C. (1997). Analiza inter și intrafuncțională de marketing. Buletin de Marketing, nr. 2.
Dobrotă,N. (coord., 1999). Dicționar de Economie. București: Ed. Economică.
Ferréol, G., Cauche, Ph., Duprez, J.-M., Gadrey, N., Simon, M. (1998) – Dicționar de sociologie. Iași: Editura Polirom.
Florescu, C. (coord., 1992). Marketing. București: CoEd. Marketer-Expert.
Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (2003). Marketing. Dicționar explicativ. București: Editura Economică.
Giarini, O., Liedtke, M.P. (2001). Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii. Raport către Clubul de la Roma. București, Editura All Beck.
Hart, N. (1998). Marketing industrial. București: Editura Codecs.
Jigău, M. (coord.), Stănescu, M.L., Baboi-Stroe, A., Ghinea, D.A., (1999). Ghid de consiliere și orientare a carierei. Nivel preuniversitar. București.
Jigău, Mihai (coord., 2000). Consiliere și orientare. Ghid. București: Institutul de Științe ale Educației, Laboratorul Orientare Școlară și Profesională.
Jigău, M. (2001). Consiliere și Orientare. Ghid metodologic. București.
Kelley, E. (1968). Marketing: stratègie et fonction. Paris: Dunod.
Kotler, Ph. (1997). Managementul marketingului. București: Teora.
Kotler, Ph., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V. (1998). Principiile Marketingului. București: Editura Teora.
Levitt, Th. (1960). Marketing Myopie, in (iulie/aug.1960) Hardvard Business Review.
Markin, Rom (1982). Marketing, 2nd Edition, New York : John Wiley & Son.
Miftode, V. (1982). Introducere în metodologia investigației sociologice. Iași : Editura Junimea.
Mucchielli, Alex (coord., 2002). Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale. Traducere de Veronica Suciu. Iași: Editura Polirom.
Mucchielli, Alex, ș.a. (1998). Nouvelles methodes d’etude des communication, Paris: Armand Colin.
Muhcina, S. (2008). Tehnici de comunicare promoțională și continuă în marketing. Constanța: Editura Muntenia.
Nițoi, L. (2010). Piața muncii în România. Drobeta Turnu-Severin.
Oprea, R., Rancea, A. (2006). Cum s-au cheltuit bugetele de reclamă”, în (martie 2006) Campaign.
Oprescu, Gh. (2001). Piața muncii. București: Editura Expert.
Pică, Ana-Elisabeta, Păcurariu, A. (2002). Consilierea – soluție pentru integrarea socio-profesională a tinerilor. Sibiu: Editura Techno Media.
Pop, A., Tănase, I., Daragiu, M., Corad, B., Iamandi-Cioinaru, C., Neculau, G., Anton, S. (2010). Tinerii și incluziunea pe piața muncii. Nevoi, așteptări, soluții, obstacole. București: Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni. Studiu realizat în cadrul proiectului „Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru incluziune socială”. Investește în oameni! Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Popp, L., Cojocaru, M., Rădoi, M. (2008). Politica ocupării forței de muncă. Iași: Editura Fundației Academica AXIS.
Regep, G. (2008). Curs tehnici de consiliere 2007-2008. Constanța: Universitatea “Andrei Șaguna”.
Stănculescu, M. S. (2009). Riscuri, vulnerabilități și soluții pe piața muncii (pag. 137), în: Preda, M. – Riscuri și inechități sociale în România. Iași: Editura Polirom.
Stanton, W.J. (1981). Fundamentals of Marketing. New York: Sixth Edition. McGraw-Hill Book.
Stevenson, L., Miclea, M., Opre, A. (2007). Orientarea în carieră. București: Atelier Didactic.
Stoiculescu, c. Richițeanu-Năstase, E.R. (2011). Modalități de realizare a consilierii pentru carieră a studenților. Teză de doctorat. Rezumat. Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Școala doctorală în domeniul Științe ale Educației.
Toea, A., Butuca, A. (1997). Integrarea socială activă a tinerilor. Alba Iulia: Editura Balgrad.
Toffler, A. (1995). Powershift.Puterea în mișcare. București: Ed. Antet.
Tomșa, Gh. (2011). Abordările generale ale consilierii și consultanței școlare. București.
Vaschi, M. (2006). Cercetare de piață locală cu bani din străinătate, în (29 mai 2006). Capital.
Vasile, V. (2010). Ocuparea tinerilor și dezechilibrele pieței muncii. Cauze, provocări și perspective. Institutul European din România. Ciclul de dezbateri „Politicile României”. Masa rotundă (30.09.2010): „Îmbunătățirea competențelor profesionale în rândul absolvenților și tinerilor: o șansă pentru viitor”.
Vlăsceanu, L. (2008). Introducere în metodologia cercetării sociologice. București: Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
Zamfir,C., Vlăsceanu,L.(1998). Dicționar de sociologie. București: Ed. Babel.
Zlate, M. (1981). Psihologia muncii – relații interumane. București: EDP.
*** (2008). Consilierea și orientarea în carieră. Ghid pentru studenți și absolvenți. București: Universitatea POLITEHNICĂ. Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră.
*** (2006). COR. Clasificarea ocupațiilor din România. Culegere de acte normative după documente oficiale, versiune actualizată la data de 15 martie 2006. București: Meteor Press.
*** (2007). Legea nr. 72/2007 privind Stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, publicată în M. Of. Partea I, nr. 217/ 30 martie 2007.
*** (2011). ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în MonitorulJuridic.ro (2012), Avocat Ion Ionescu, http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-1-832-din-6-iulie-2011-privind-aprobarea-clasificarii-ocupatiilor-din-romania-nivel-de-ocupatie-sase-caractere-emitent-130641.html).
*** (2007). Probleme actuale ale populației tinere din România, în Raport al Observatorului Național al Ocupării și Formării Profesionale a Forței de Muncă. București: Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de șanse, Direcția programe și strategii forță de muncă.
*** (2008). Starea socială și așteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2008. Sondaj de opinie realizat de Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativei Tinerilor (ANSIT) și finanțat de Autoritatea Națională pentru Tineret (ANT). București.
*** (2009). Strategia Națională pentru Tineret pentru anii 2009-2013, publicată în M. Of. nr. 68/ 192 din 07.04.2009.
*** (2011) Legea 1/2011, Legea educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie.
*** (2011) Ordin nr. 5555/ 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor județene/ al municipiului București de resurse și asistență educațională, Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, MOF nr. 758/27.10.2011.
*** (2014). Legea 76/2002, actualizată 2014, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1141/Legea_somajului,_Actualizata_2014__Legea_76_2002.
https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition-of-Marketing.aspx.
=== Anexa 1 ===
ANEXA nr. 1
CHESTIONAR
Se adresează absolvenților facultăților cu profil de marketing. Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările, să reflectați și să răspundeți sincer, conform instrucțiunilor. Informațiile sunt confidențiale și sunt folosite doar pentru prelucrare statistică.
1. Încercați să vă amintiți când ați auzit/ citit prima oară termenul « marketing ». Ce înțeles avea atunci pentru dumneavoastră ? ___________________________________ ___________________________________________________________________________
2. Ce anume v-a determinat să alegeți o carieră în domeniul marketingului ? (Vă rugăm selectați maxim 3 răspunsuri, ierarhizându-le de la 1 la 3, în ordinea importanței pe care le-o acordați)
2.1. □ o rudă, un prieten, o cunoștință, o personalitate care lucrează în domeniu
2.2. □ vizita în departamentul de marketing al unei instituții
2.3. □ se potrivește cu aptitudinile, cunoștințele mele și personalitatea mea
2.4. □ oportunitatea unui post bine plătit
2.5. □ este un domeniu în care pot să-mi manifest creativitatea
2.6. □ altceva, ce anume ?_____________________________________________________ ________________________________________________________________
3. Cât de mulțumit(ă) sunteți de nivelul de cunoștințe asimilat în timpul studiilor universitare?
3.1. □ Deloc mulțumit(ă)
3.2. □ Nemulțumit(ă)
3.3. □ Potrivit de mulțumit(ă)
3.4. □ Mulțumit(ă)
3.5. □ Foarte mulțumit(ă)
4. Cât de mulțumit(ă) sunteți de aptitudinile dobândite în timpul studiilor universitare?
4.1. □ Deloc mulțumit(ă)
4.2. □ Nemulțumit(ă)
4.3. □ Potrivit de mulțumit(ă)
4.4. □ Mulțumit(ă)
4.5. □ Foarte mulțumit(ă)
5. Cât de utile considerați că v-au fost aptitudinile dobândite în timpul studiilor universitare în cariera dumneavoastră?
5.1. □ Deloc utile
5.2. □ Puțin utile
5.3. □ Potrivit de folositoare
5.4. □ Destul de utile
5.5. □ Foarte utile
6. Ați beneficiat de servicii de consiliere profesională sau de orientare în carieră în perioada studiilor liceale sau universitare? (marcați un X în căsuța care corespunde răspunsului selectat de dumneavoastră. În cazul răspunsului negativ, detaliați și treceți direct la întrebarea nr. 8)
6.1. □ Da
6.2. □ Nu. De ce? ____________________________________________________________ ___________________________________________________________________________
7. Ați elaborat propriul plan de carieră în timpul întâlnirilor de consiliere profesională?
7.1. □ Da. Detaliați ___________________________________________________________ ___________________________________________________________________________
7.2. □ Nu. Detaliați ___________________________________________________________ ___________________________________________________________________________
8. Cât de utilă considerați că este consilierea profesională?
8.1. □ Deloc utilă
8.2. □ Puțin utilă
8.3. □ Potrivit de folositoare
8.4. □ Destul de utilă
8.5. □ Foarte utilă
9. Pe ce post de marketing lucrați? (bifați răspunsul potrivit)
9.1. □ Analist marketing
9.2. □ Analist de risc
9.3. □ Cercetător marketing
9.4. □ Manager marketing
9.5. □ Mediaplanner
9.6. □ Operator introducere validare date
9.7. □ Specialist marketing
9.8. □ Statistician
9.9. □ Altceva, ce anume ?_____________________________________________________
9.10 □ Nu lucrez în domeniul marketing
9.11. □ Sunt șomer(ă)
10. După câte aplicații de job-uri trimise ați fost angajat?
10.1. □ <5
10.2. □ 5 – 10
10.3. □ 11 – 30
10.4. □ >30
11. După cât timp de la absolvirea studiilor v-ați angajat? (marcați un X în căsuța care corespunde răspunsului selectat de dumneavoastră)
11.1. □ < 3 luni
11.2. □ 3 – 6 luni
11.3. □ 6 luni – 1 an
11.4. □ > 1 an
11.5. □ Eram deja angajat
12. Ce anume considerați că va ajutat cel mai mult pentru obținerea primului post după finalizarea studiilor? (Vă rugăm selectați maxim 3 răspunsuri, ierarhizându-le de la 1 la 3, în ordinea importanței pe care le-o acordați).
12.1. □ Cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul studiilor universitare
12.2. □ Activitățile de voluntariat/ extracurriculare
12.3. □ Internship-uri/ stagii de practică
12.4. □ Experiența de lucru anterioară angajării
12.5. □ Specializarea/ master într-un domeniu specific
12.6. □ Cunoașterea limbii engleze
12.7. □ Cunoașterea unei a doua limbi străine
12.8. □ Diplome/ certificate/ atestate
12.9. □ Rezultate academice bune (note mari)
12.10. □ Recomandări
12.11. □ Altceva. Ce anume? ___________________________________________________
13. Intenționați să vă căutați un post în străinătate în anii următori? (Marcați cu X răspunsul selectat)
13.1. □ Da
13.2. □ Nu
13.3. □ Sunt indecis(ă)
14. Vârsta dumneavoastră
14.1. □ 20 – 22 ani
14.2. □ 23 – 25 ani
14.3. □ 26 – 30 ani
14.4. □ peste 30 ani
15. Sex
15.1. □ Masculin
15.2. □ Feminin
16. Ați finalizat studii în domeniul de specializare marketing…
16.1. □ universitare de licență, învățământ cu prezența în campus
16.2. □ universitare de licență, învățământ la distanță
16.3. □ postuniversitare, masterat de aprofundare
16.4. □ postuniversitare, masterat complementar
16.5. □ postuniversitare, școală doctorală
17. Recomandări pentru absolvenții de studii universitare în domeniul marketingului ______________________________________________________________ ___________________________________________________________________________
=== Anexa 2 ===
ANEXA nr. 2
PROTOCOL DE INTERVIU
Se adresează studenților din anii terminali, în domeniul de specializare marketing, masteranzilor și doctoranzilor din acest domeniu. Vă rugăm să ascultați cu atenție întrebările, să reflectați și să răspundeți sincer operatorului. Informațiile sunt confidențiale și sunt folosite doar pentru prelucrare statistică.
1. Încercați să vă amintiți când ați auzit/ citit prima oară termenul « marketing ». Ce înțeles avea atunci pentru dumneavoastră ? ___________________________________ ___________________________________________________________________________
2. Ce anume v-a determinat să alegeți o carieră în domeniul marketingului ? (maxim 3 răspunsuri, ierarhizate de la 1 la 3, în ordinea importanței acordate).
2.1. □ o rudă, un prieten, o cunoștință, o personalitate care lucrează în domeniu
2.2. □ vizita în departamentul de marketing al unei instituții
2.3. □ se potrivește cu aptitudinile, cunoștințele mele și personalitatea mea
2.4. □ oportunitatea unui post bine plătit
2.5. □ este un domeniu în care pot să-mi manifest creativitatea
2.6. □ altceva, ce anume ?_____________________________________________________ ________________________________________________________________
3. Cât de mulțumit(ă) sunteți de nivelul de cunoștințe asimilat în timpul studiilor universitare de până acum?
3.1. □ Deloc mulțumit(ă)
3.2. □ Nemulțumit(ă)
3.3. □ Potrivit de mulțumit(ă)
3.4. □ Mulțumit(ă)
3.5. □ Foarte mulțumit(ă)
4. Cât de mulțumit(ă) sunteți de aptitudinile dobândite în timpul studiilor universitare de până acum?
4.1. □ Deloc mulțumit(ă)
4.2. □ Nemulțumit(ă)
4.3. □ Potrivit de mulțumit(ă)
4.4. □ Mulțumit(ă)
4.5. □ Foarte mulțumit(ă)
5. Cât de utile considerați că vă vor fi aptitudinile dobândite în timpul studiilor universitare în cariera dumneavoastră?
5.1. □ Deloc utile
5.2. □ Puțin utile
5.3. □ Potrivit de folositoare
5.4. □ Destul de utile
5.5. □ Foarte utile
6. Ați beneficiat sau beneficiați în prezent de servicii de consiliere profesională sau de orientare în carieră în perioada studiilor? (În cazul răspunsului negativ, detaliați și treceți direct la întrebarea nr. 8)
6.1. □ Da
6.2. □ Nu. De ce? ____________________________________________________________
7. Ați elaborat propriul plan de carieră în timpul întâlnirilor de consiliere profesională?
7.1. □ Da. Detaliați ___________________________________________________________
7.2. □ Nu. Detaliați ___________________________________________________________
8. Cât de utilă considerați că este consilierea profesională?
8.1. □ Deloc utilă
8.2. □ Puțin utilă
8.3. □ Potrivit de folositoare
8.4. □ Destul de utilă
8.5. □ Foarte utilă
9. Pe ce post de marketing intenționați să lucrați? (maximum 3 opțiuni)
9.1. □ Analist marketing
9.2. □ Analist de risc
9.3. □ Cercetător marketing
9.4. □ Manager marketing
9.5. □ Mediaplanner
9.6. □ Operator introducere validare date
9.7. □ Specialist marketing
9.8. □ Statistician
9.9. □ Altceva, ce anume ?_____________________________________________________
9.10 □ Nu intenționez să lucrez în domeniul marketing
10. Ce intenționați să faceți după absolvirea studiilor pe care le urmați în prezent?
10.1. □ Să mă angajez în domeniu
10.2. □ Să îmi continui studiile
10.3. □ Să lucrez în alt domeniu și să îmi continui studiile universitare/ postuniversitare
10.4. □ Altceva. Ce anume? ____________________________________________________
11. După cât timp de la absolvirea studiilor vă așteptați să vă angajați?
11.1. □ < 3 luni
11.2. □ 3 – 6 luni
11.3. □ 6 luni – 1 an
11.4. □ > 1 an
11.5. □ Sunt deja angajat
12. Ce anume considerați că v-ar ajuta cel mai mult pentru obținerea primului post după finalizarea studiilor? (maxim 3 răspunsuri, ierarhizate de la 1 la 3, în ordinea importanței acordate).
12.1. □ Cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul studiilor universitare
12.2. □ Activitățile de voluntariat
12.3. □ Internship-uri/ stagii de practică
12.4. □ Experiența de lucru anterioară studiilor universitare
12.5. □ Specializarea/ master într-un domeniu specific
12.6. □ Cunoștințele de limbi străine
12.7. □ Diplome/ certificate/ atestate/ recomandări
12.8. □ Altceva. Ce anume? __________________________________________________ ___________________________________________________________________________
13. Intenționați să vă angajați în străinătate în următorii 5 ani?
13.1. □ Da
13.2. □ Nu
13.3. □ Sunt indecis(ă)
14. Ce surse de informare intenționați să utilizați pentru a căuta un loc de muncă? (sunt posibile mai multe răpunsuri)
14.1. □ Website-uri de specialitate
14.2. □ Newsletter-e de oferte de job-uri (e-jobs.ro, MyJob.ro, totaljob.ro, hippo.ro ș.a.)
14.3. □ Anunțuri ANOFM/ AJOFM, site-ul și revistele lor de specialitate
14.4. □ Alte surse. Care anume? _________________________________________________
15. Vârsta dumneavoastră
15.1. □ 19 – 22 ani
15.2. □ 23 – 25 ani
15.3. □ 26 – 30 ani
15.4. □ peste 30 ani
16. Sex
16.1. □ Masculin
16.2. □ Feminin
17. Proveniți dintr-un mediu…
17.1. □ Rural
17.2. □ Urban
18. În prezent urmați studii, domeniu de specializare marketing…
18.1. □ universitare de licență, fără taxă
18.2. □ universitare de licență, cu taxă
19. Anul/ perioada de studiu
19.1. □ al II-lea de licență
19.2. □ al III-lea de licență
20. Observații și sugestii _______________________________________________ ___________________________________________________________________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Alegerea Carierei In Domeniul Marketing (ID: 135103)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.