Alcoolismul, Tuberculoza Si Saracia. Consilierea Si Terapia de Grup In Comorbiditatea Alcoolism Tbc
Alcoolismul, Tuberculoza și Sărăcia. Consilierea și terapia de grup în comorbiditatea alcoolism-TBC
Cuprins:
I. Fundamentarea conceptual-teoretică a proiectului de cercetare-acțiune
1. Precizări preliminare
1.1 Scopul lucrării
1.2 Motivarea alegerii temei
1.3 Încadrări paradigmatice și teorii relavante în domeniu
2. Problematica alcoolismului și TBC-ului în România și la nivel internațional
2.1 Comorbiditate alcoolism-TBC
2.2 Situația alcoolismului și a tuberculozei pe plan național și internațional
2.3 Alcoolismul și tuberculoza într-o instituție totală-spitalul pentru bolnavi cronici
3. Practici contemporane abordate în comorbiditatea alcoolism-TBC
3.1 Practici în planul prevenției
3.2 Practici în planul tratamentului spitalicesc
4. Modelul Minnesota în comorbiditatea alcoolism-TBC
4.1 În ce constă Modelul Minnesota-principalele aliniamente teoretice și metodologice
4.2 Contextul în care s-a dezvoltat modelul terapeutic Minnesota: legăturile cu modelul grupurilor de suport mutual Alcoolicii Anonimi
4.3 Planul terapeutic individualizat și instrumentele terapeutice utilizate
4.4 Dinamica grupurilor terapeutice în programul Minnesota
4.5 Colaborarea cu grupurile de suport mutual
4.6 Rolurile profesioniștilor în consilierea în adicții și ale consilierilor de egali
4.7 Consilierea individuală și de grup
5. Designul proiectului de cercetare-acțiune
5.1 Problematica abordată în proiectul de cercetare-acțiune
5.2 Localizare, context și organizare a proiectului de cercetare-acțiune
5.3 Interogațiile de cercetare și obiectivele de cercetare
5.4 Obiectivele operaționale în intervenție
5.5 Populația cercetată și loturile de subiecți investigate în cercetare respectiv grupul țintă și beneficiarii direcți/indirecți în intervenție
5.6 Metode și instrumete utilizate în demersul de cercetare
5.7 Metode și instrumente utilizate în demersul de acțiune
5.8 Planificarea cercetării-acțiune pentru lotul de subiecți din Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Săvădisla
5.9 Metodele de prelucrare a datelor cercetării
II. Prezentarea rezultatelor obținute
6. Rezultatul studiilor și intervențiilor de caz la nivel individual
6.1 Studiu și intervenție de caz 1
6.2 Studiu și intervenție de caz 2
6.3 Studiu și intervenție de caz 3
6.4 Studiu și intervenție de caz 4
6.5 Studiu și intervenție de caz 5
6.6 Studiu și intervenție de caz 6
6.7 Studiu și intervenție de caz 7
6.8 Studiu și intervenție de caz 8
7. Prezentarea rezultatelor cercetării-acțiune la nivel de grup
7.1 Evaluarea situației inițiale prin intermediul focus-grup
7.2 Observațiile pe parcurs ale evoluției membrilor grupului și a dinamicii grupului ca întreg
7.3 Evaluarea situației grupului la finalul intervenției
III. Evaluarea rezultatelor obținute, concluzii și recomandări de ordin aplicativ
8.1 Limitele cercetării
8.2 Concluzii finale
8.3 Recomandări de ordin aplicativ
8.4 Bibliografie
Anexe
Instrumente utilizate în cercetare
1. Ghid interviu individual utilizat la începutul cercetării
2. Ghidul interviului de grup
3. Grilă de observație individuală pe parcursul cercetării-acțiune
4. Fișă de evidență individuală
5. Grilă de observație-grup
6. Evaluarea finală
Instrumente utilizate în intervenție
7. Caiet de lucru pentru recuperarea din boala alcoolismului
8. Balanța decizională
9. Beția uscată
10. Hiv-Sida
11 Dependența încrucișată
12 Conceptul de boală
13 Credințe false despre recădere
14. Alcoolismul ca boală de familie
15. Fumatul
16. Înțelegerea procesului ABC
17. Progresul și recuperarea din boala alcoolismului (Grafic V)
18. Jelirea pierderilor
I. Fundamentarea conceptual-teoretică a proiectului de cercetare-acțiune
1. Precizări preliminare
1.1 Scopul lucrării
Scopul lucrării este de a identifica relația dintre alcoolism și sărăcie precum a suportului familial a persoanelor cu TBC și dependente de alcool și în derularea unei intervenții de consiliere și grup de suport mutual în contextul terapiei acestora.
1.2 Motivarea alegerii temei
Am ales această temă doarece problematica abordată este prea puțin studiată în România în acest context și pentru a contribui la puținele studii în domeniul adicțiilor pe care le are această țară.
1.3 Încadrări paradigmatice și teorii relavante în domeniu
Această temă se încadrează în paradigma interacționismului simbolic deoarece sănătatea și boala se definesc în funcție de simbolurile atribuite de membrii societății, iar patologicul și normalul sunt relative, fiind constructe sociale.
Ervin Goffman, unul dintre cei care a contribuit la formarea teoriei etichetării, arată că stigma este un atribut care creează reacții sociale prin care individul este privit ca unul idezirabil și neacceptat în societatea “normală”.
În contextul acestei teme indivizii sunt supuși unui dublu stigmat:“Alcooliști” și ”Tbciști”.
Teoria învățării sociale a fost introdusă pentru prima dată de către Albert Bandura fiind o teorie importantă încadrabilă în această paradigmă, deoarece citez: “Prin cercetările realizate, Bandura atrage atenția asupra faptului că oamenii învață deseori numai privindu-i pe ceilalți și astfel nformativ codează informația despre comportamentul lor, iar în ocazii ulterioare folosește această nformative codată drept ghid pentru acțiunile proprii, fără a fi nevoie de vreo întărire pentru producerea răspunsului”(Drăgan Alice, 2013 )
2. Problematica alcoolismului și TBC-ului în România și la nivel internațional
2.1 Comorbiditate alcoolism-TBC
Alcoolismul este o problemă de sănătate publică și în același timp este o problemă socială. Este o problemă socială deoarece afectează nu numai individul ci și familia lui și societatea. Alcoolismul implică costuri enorme la nivel economic, de exemplu Organizația Mondială a Sănătății arată că în America în anul 2000 aceste costuri s-au ridicat la suma de 216,1 miliarde de dolari. Aceste costuri se împart în: costuri asociate justiției, sănătății, costuri directe și costuri indirecte. Costurile la nivel economic din România sunt necunoscute până la această dată.
În privința dependenților de alcool nu este foarte greu să se îmbolnăvească de tuberculoză. O parte semnificativă din alcoolici ajung să își piardă treptat locul de muncă, familia, casa și ajung să trăiască pe străzi. Acest fapt este urmat de sărăcie, prin care acești oameni numai au un suport din partea nimănui. Ei au o alimentație foarte proastă, și puțină, existând puține cantine sociale, dar și acestea au locuri limitate. Tot timpul vor fi și de aceia care nu vor beneficia de o masă și sunt nevoiți să caute prin gunoaie de exemplu. Aceștia în primul rând fac orice ca să-și procure băutura iar numai apoi se gândesc la mâncare. Sistemul lor imunitar slăbește treptat, deoarece acesta este supus unor condiții extreme, precum am spus mai sus, malnutriție, foamete și lipsa unui adăpost. Pentru a avea un adăpost aceștia trebuie să îndeplinească oriunde o primă condiție și aceasta fiind stoparea consumului de alcool. Dacă ei nu sunt capabili să facă acest lucru sunt nevoiță să doarmă pe străzi. Tuberculoza se mai numește în limbajul comun “boala sărăciei”, deoarece foarte mulți dintre aceștia riscă să se îmbolnăvească. Conform Eurostat în anul 2012 riscul pentru sărăcie și excluziune socială a atins prgul de 41, 7% în România. Conform unui studiu al OMS din anul 2010, prevalența TBC din România la vârstele (12-59) este de 34.000, rata mortalității este de 7% și incidența de 116%000, iar în anul 2012 a scăzut la 94%000. Se arată că în cazuri de sărăcie, malnutriție și stress psiho-social se declanșează boala din cauza perturbației cronologice a infecției în sens imunodepresor.
În SUA furnizorii de servicii destinate persoanelor dependente de substanțe sunt obligate să ofere teste de screening pentru depistarea tuberculozei precum și altor boli care pot deveni probleme de sănătate publică. În aceste programe specialiștii descoperă și se ocupă și de ce cei cu comorbiditate alcoolism-TBC, pacienții nu sunt discriminați, tocmai pentru a elimina acest dublu stigmat al unui individ suferind de 2 boli în aceși timp. În tratamentul comorbidității se folosesc grupuri educaționale cu privire la tuberculoză și riscurile asociate consumului de alcool.
2.2 Situația alcoolismului și a tuberculozei pe plan național și internațional
Pe plan mondial se arată că apar în fiecare an aproximativ 8 milioane de noi îmbolnăviri cu tuberculoză. În anul 2002 numărul noilor îmbolnăviri a atins 8,8 milioane. În anul 2001 conform OMS Africa și Asia de Sud-Est au atins cele mai mari nivele de incidență, 124%000, respectiv 91%000 din regiunile OMS. În anul 2004 în Europa media incidenței a fost de 40%000. 3/4 din endemia europeană se află în 15 țări (Rusia, România, Ucraina, Uzbekistan, Kazakhstan, Belarus, Kyrgystan, Tajikistan, Republica Moldova, Azerbaijan, Turkmenistan, Georgia, Latvia, Armenia, Estonia).
În spațiul european, România în anul 2004 conform OMS era pe locul 2 ca și endemie.
O informație legată de cei care sunt dependenți de alcool o dețin comunitatea Alcoolicilor Anonimi. Ei estimează în anul 2000 că în cele 98.000 de grupuri din 150 de țări pe care le au există peste 2 milioane de alcoolici.
OMS arată că 2,5 milioane de persoane mor din cauza consumului excesiv de alcool. În România consumul de alcool pur în litri per capita între anii 2003-2005 este de 15,3 conform OMS. În anul 2007 OMS arată că în România 37,5% din populație cu vârste de peste 15 ani sunt abstinenți, iar statisticile privind consumul de alcool abuziv nu se cunosc. În țara noastră consumul de alcool este la un nivel stabil, în sensul că nu a crescut, sau scăzut în ultimii ani. În anul 2008 din cele 188 de țări din regiunea OMS, România se situează pe locul 9 privind consumul de alcool per capita, la populația cu vărsta de peste 15 ani.
2.3 Alcoolismul și tuberculoza într-o instituție totală-spitalul pentru bolnavi cronici
Într-o instituție totală, precum un sanatoriu TBC este foarte simplu ca oamenii să devină dependenți de alcool, respectiv să se îmbolnăvească de tuberculoză. Într-un sanatoriu nu sunt internați doar cei care suferă de tuberculoză ci și oameni care au diferite probleme pulmonare, bronșite, etc. În cazul alcoolicilor internați într-un centru rezidențial studiul condus de David H. Mulligan The Tuberculosisi Epidemic Legal and Ethical Issues for Alcohol and Other Drug Abuse Treatment Providers în anul 1995 arată că aceste persoane precum și cele sărace prezintă un risc crescut pentru a se îmbolnăvi de TBC.
Ervin Goffman prezintă oamenii dintr-o instituție totală ca fiind o închisoare morală, care după o perioadă lungă de ședere, oamenii devin incapabili temporar să funcționeze ca și ceilalți în societate. Partea morală a omului suferă o uzură prin care îl face să fie fără motivații pentru lumea de afară.
Diferența terapiei dintr-o instituție totală și una în regim deschis, sau ambulatoriu este destul de mare, deoarece terapia acolo este adaptată. Terapia este adaptată, în sensul că oamenii funcționează mai încet decât cei din societate, care de exemplu sunt implicați în muncă, care nu si-au pierdut familia. Este adaptată în sensul că durează mai mult decât terapia model. Rezultatele sunt comparabile dintre aceste instituții la nivel subiectiv, în sensul că riscul pentru a avea o recădere este mai mare în cazul alcoolicilor dintr-o instituție totală, pentru că ei nu au posibilitatea să pună în practică filosofia celor 12 pași, iar când ies din instituție le este mai greu să facă față vieții. Mai există o problemă în aceste instituții, aceasta fiind lipsa sau slaba motivație pe care o aude alcool.
2.2 Situația alcoolismului și a tuberculozei pe plan național și internațional
Pe plan mondial se arată că apar în fiecare an aproximativ 8 milioane de noi îmbolnăviri cu tuberculoză. În anul 2002 numărul noilor îmbolnăviri a atins 8,8 milioane. În anul 2001 conform OMS Africa și Asia de Sud-Est au atins cele mai mari nivele de incidență, 124%000, respectiv 91%000 din regiunile OMS. În anul 2004 în Europa media incidenței a fost de 40%000. 3/4 din endemia europeană se află în 15 țări (Rusia, România, Ucraina, Uzbekistan, Kazakhstan, Belarus, Kyrgystan, Tajikistan, Republica Moldova, Azerbaijan, Turkmenistan, Georgia, Latvia, Armenia, Estonia).
În spațiul european, România în anul 2004 conform OMS era pe locul 2 ca și endemie.
O informație legată de cei care sunt dependenți de alcool o dețin comunitatea Alcoolicilor Anonimi. Ei estimează în anul 2000 că în cele 98.000 de grupuri din 150 de țări pe care le au există peste 2 milioane de alcoolici.
OMS arată că 2,5 milioane de persoane mor din cauza consumului excesiv de alcool. În România consumul de alcool pur în litri per capita între anii 2003-2005 este de 15,3 conform OMS. În anul 2007 OMS arată că în România 37,5% din populație cu vârste de peste 15 ani sunt abstinenți, iar statisticile privind consumul de alcool abuziv nu se cunosc. În țara noastră consumul de alcool este la un nivel stabil, în sensul că nu a crescut, sau scăzut în ultimii ani. În anul 2008 din cele 188 de țări din regiunea OMS, România se situează pe locul 9 privind consumul de alcool per capita, la populația cu vărsta de peste 15 ani.
2.3 Alcoolismul și tuberculoza într-o instituție totală-spitalul pentru bolnavi cronici
Într-o instituție totală, precum un sanatoriu TBC este foarte simplu ca oamenii să devină dependenți de alcool, respectiv să se îmbolnăvească de tuberculoză. Într-un sanatoriu nu sunt internați doar cei care suferă de tuberculoză ci și oameni care au diferite probleme pulmonare, bronșite, etc. În cazul alcoolicilor internați într-un centru rezidențial studiul condus de David H. Mulligan The Tuberculosisi Epidemic Legal and Ethical Issues for Alcohol and Other Drug Abuse Treatment Providers în anul 1995 arată că aceste persoane precum și cele sărace prezintă un risc crescut pentru a se îmbolnăvi de TBC.
Ervin Goffman prezintă oamenii dintr-o instituție totală ca fiind o închisoare morală, care după o perioadă lungă de ședere, oamenii devin incapabili temporar să funcționeze ca și ceilalți în societate. Partea morală a omului suferă o uzură prin care îl face să fie fără motivații pentru lumea de afară.
Diferența terapiei dintr-o instituție totală și una în regim deschis, sau ambulatoriu este destul de mare, deoarece terapia acolo este adaptată. Terapia este adaptată, în sensul că oamenii funcționează mai încet decât cei din societate, care de exemplu sunt implicați în muncă, care nu si-au pierdut familia. Este adaptată în sensul că durează mai mult decât terapia model. Rezultatele sunt comparabile dintre aceste instituții la nivel subiectiv, în sensul că riscul pentru a avea o recădere este mai mare în cazul alcoolicilor dintr-o instituție totală, pentru că ei nu au posibilitatea să pună în practică filosofia celor 12 pași, iar când ies din instituție le este mai greu să facă față vieții. Mai există o problemă în aceste instituții, aceasta fiind lipsa sau slaba motivație pe care o au cei care sunt internați. Aici clinicienii care lucrează cu persoane mai puțin motivate pentru schimbare, trebuie să folosească mai puțin metoda confruntării decât în cazul celor motivați și să folosească un tratament adecvat și pliat pe acestă categorie de oameni, care poate să le inducă motivația. Studiile arată că, pacienții cu o motivație slabă pentru schimbare au rezultate la fel de slabe în momentul externării din terapie. Ei consideră că acea instituție este punctul final al vieții lor de unde numai este cale de întoarcere. Mai este și problema comorbidității pe care o au oamenii din sanatoriul TBC, care sunt stigmatizați mai mult față de cei care au probleme cu alcoolul doar.
3. Practici contemporane abordate în comorbiditatea alcoolism-TBC
3.1 Practici în planul prevenției
Alcoolul este o barieră în tratamentul tuberculozei, deoarece pacienții după faza inițială de tratament nu își mai iau medicamentele adecvat în cazul în care consumă alcool.
Deocamdată tuberculoza se previne prin administrarea unui vaccin noilor născuți și prin directa observare a celor îmbolnăviți pentru a nu se transmite mai departe boala.
În SUA programele care oferă terapie în rândul alcoolicilor au o strânsă colaborare cu serviciile de sănătate publică. În acest sens ei colaborează pentru a depista și a împiedica transmiterea tuberculozei și altor persoane. În cazul acestei colaborări, este mult mai ușor ca tuberculoza să fie identificată de timpuriu și combătută. Există diverse programe și servicii care colaborează cu serviciile sănătății publice, cum ar fi: centrele corecționale, spitale, programe de sănătate pentru imigranți, centre comunitare de sănătate, servicii sociale, etc. În cazul beneficiarilor unor servicii care oferă tratament alcoolicilor și dependenților de alte substanțe, colaborarea cu serviciile de sănătate publică implică niște dileme, în sensul că aceste programe de tratament a celor dependenți riscă să încalce politicile de confidențialitate. Fiind o problemă delicată și de sănătate publică sunt nevoiți să comunice serviciilor de sănătate publică eventualele boil care pot să se transforme în endemii.
În anul 1992 în New York ținând cont de incidența ridicată de TBC și HIV/SIDA în rândul persoanelor dependente de substanțe, s-au implementat o serie de criterii în admisia acestora pentru a beneficia de terapie. Aceste criterii au fost screeningul cu privire la tuberculoză, razele pulmonare, etc. În New York au fost implicate 36 de programe care oferă servicii de terapie pentru dependenții de substanțe.
În prevenirea comorbidității Alcoolism-TBC se promovează evitarea trecerii de la alcoolism la tuberculoză și invers. Aici medicii au posibilitatea de a informa pacienții în legătură cu consumul de alcool în instituțiile spitalicești dar și după perioada de internare.
Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomanilor din București organizează campanii de informare și sensibilizare pentru a preveni consumul de alcool pe plan național. Ei oferă consiliere, materiale informative și discuții despre consecințele consumului de substanțe psihoactive.
Poliția organizează campanii de informare și prevenire a consumului de alcool doar în rândul elevilor, de exemplu campania “Alcoolul nu te face mare”, campanie derulată la nivel național.
De ziua mondială a tuberculozei, în data de 24 martie se organizează campanii de informare prin care de regulă un medic oferă informații în legătură cu prevenirea și cu primele simptome ale bolii.
În anul 2012 Institutul “Marius Nasta” din București a organizat o campanie “Stop Tuberculoza România” pentru conștientizarea și recunoașterea tuberculozei ca fiind o problemă de sănătate publică pe o durată de 6 luni pentru a conștientiza și responsabiliza forurile decizionale din țară.
Asociația română a bolnavilor de tuberculoză organizează campanii de informare în legătură cu tuberculoza. De exemplu de ziua mondială a tuberculozei au organizat o campanie de informare în rândul elevilor.
În aceste campanii nu se vorbește despre comorbiditatea TBC-Alcoolism. Această comorbiditate este împărțită și se organizează de obicei campanii de informare și sensibilizare a populației pe o singură problematică.
3.2 Practici în planul tratamentului spitalicesc
Nu există un plan de intervenție tradițional în comorbiditatea Alcoolism-TBC ci separat. Chiar și separat acestea sunt slabe.
În România alcoolismul se tratează prin internarea indivizilor care suferă de alcoolism în spitalele de psihiatrie, prin terapie medicamentoasă, deseori ineficientă. Ineficientă în sensul că alcoolicul după ce iese din spital are foarte mari șanse în a-și relua consumul de alcool.
De regulă indivizii ajung să fie internați în spitalele de psihiatrie prin faptul că prezintă simpome de sevraj (în momentul în care se opresc din consumul de alcool) sau au fost implicați în altercații din cauza consumului de alcool, deși nu în toate cazurile se întâmplă asta. Deficitul pe care îl are România este că nu sunt suficiente programe care să cuprindă cazurile care ies din spitalele de psihiatrie. Spitalele de psihiatrie au în componența tratării alcoolismului doar stadiul de detoxifiere, ceea ce este mult prea puțin pentru ca alcoolicul să ajungă la o abstinență lungă. Făra parcurgerea unui program de tratament specializat în adicții acesta are foarte mari riscuri în reluarea consumului de alcool.
Alcoolicii ajung în spitalele de psihiatrie, deseori în faza cronică a alcoolismului, ceea ce înseamnă că niciodată numai au posibilitatea de a consuma alcool într-un mod controlat și în siguranță. În spital terapia pe care o aplică medicii acestor suferinzi se numește “Dezalcoolizare”. În faza de dezalcoolizare se presupune ca alcoolicul să stea timp de 14-17 zile în spital sub terapie medicamentoasă, pentru ameliorarea sevrajului în primul rând și pentru a restabili echilibrul în organism. În tratarea sevrajului se folosește medicația anxiolitică și antiepileptică. Se mai folosesc și vitamine precum B1. Se mai administrează și antalcoolul (disulfiram) care are ca efect inducerea simptomelor neplăcute ale alcoolului. În anul 1982 studiul făcut de Anna Mental Health and Developmental Center and Nova University pe un număr de 43 de subiecți arată că metoda de intervenție tradițională cu disulfaram (antalcool) fără nici o altă metodă terapeutică combinată cu aceasta duce la reluarea consumului de alcool de către subiecți. În schimb terapia comportamentală a avut cel mai mare număr de subiecți care au reușit să devină abstinenți. Cu toate acestea, în România nu s-au făcut modificări în abordarea tradițională a alcoolismului nici în zilele noastre față de SUA sau alte țări dezvoltate.
După maximum 17 zile pacienții spitalelor sunt externați, dar aceștia au mari șanse în a redeveni pacienți ai acestor spitale, tocmai din lipsa unor programe de specialitate și din lipsa suportului social.
Tratamentul tuberculozei este destul de lung și se face prin administrarea a două categorii de medicamente: De linia 1 și de linia 2. Medicamentele de linia 1 sunt cele esențiale, tolerate și sunt accesibile. Medicamentele de linia 2 sunt greu accesibile, scumpe și se folosesc pentru a trata pe cei cu o rezistență la medicamentele administrate în linia 1.
Tratamentul se face sub directă observare și are 2 faze: faza inițială (intesivă) și faza de continuare a tratamentului. În faza inițială pacientul este internat timp de 2, 3 luni într-un spital sau o altă unitate de pneumoftiziologie cu regim închis până la negativarea bacteriei care reiese din examenul sputei. În următoarea fază, se administrează medicamente de 3 ori pe săptămână, timp de 4,5 luni. În această fază nu este obligatoriu ca pacientul să fie internat, doar că acesta are obligația de a-și lua medicația intr-o manieră supravegheată, după caz de medicul de familie.
O particularitate pe care o are această boală (TBC) din păcate este evoluția ei și aici mă refer la aceia care sunt infectați și prezintă o rezistență la medicamentele antituberculoase. Totuși șansele de vindecare a acestor pacienți nu sunt mari, chiar și cu administrarea medicamentelor de linia 2. Și există pericolul ca germenii să se dezvolte și să devină mult mai rezistenți, neputând fi tratată boala. În acest caz este obligatoriu ca pacientul să fie internat pe toată perioada într-o instituție de specialitate.
4. Modelul Minnesota în comorbiditatea alcoolism-TBC
4.1 În ce constă Modelul Minnesota-principalele aliniamente teoretice și metodologice
Această abordare bio-psiho-socio-spirituală include terapia de grup, consilierea individuală, educație familială și suport. Se lucrează într-o echipă multidisciplinară, această poate să cuprindă în mare: consilierul în adicții, consilierul de egali, medic, psiholog, etc. Această metodă folosește instrumente care vin în ajutorul clienților pentru a învăța cum să facă față vieții fără a apela la substanțe, cum să își recâștige demnitatea, încrederea în sine și stima de sine. Există mulți care ajung în programele sau centrele care folosesc această metodă în ultima fază a bolii, de exemplu în cazul alcoolismului în faza cronică. În această fază numai există cale de întoarcere, în sensul că odată ce individul a devenit dependent el numai poate redeveni un băutor social oricât de mult ar încerca acest lucru. Chiar și aceștia au posibilitatea de a se recupera și de a se reintegra în societate în cazul în care au ajuns oameni ai străzii. Această metodă poate fi folosită în mai multe moduri: regim de internare, regim ambulatoriu intensiv și regim ambulatoriu non-intensiv. Ea se bazează pe filosofia celor 12 pași ai alcoolicilor anonimi, iar scopul principal al acestora este abstinența totală de la alcool pe toată durata vieții. Unul dintre scopurile terapiei este de a le schimba modul de a gândi, simții și acționa a acestor beneficiari. De aceea această metodă este compatibilă cu terapia cognitiv-comportamentală. Beneficiarii învață noi mecanisme de coping, fără a mai face apel la alcool sau alte droguri cu ajutorul consilierului, dar un element cheie fiind consilierul de egali care are foarte multă credibilitate printre aceștia, deoarece este un exemplu pentru ei. În modelul Minnesota se folosesc și tehnici de a-i învăța pe oameni cum să trăiască și cu alte boli cornice, de exemplu în cazul diagnosticului dual și în cazul comorbidităților. Această metodă este una directivă, dar nu la modul obiectiv, ci mai degrabă este o metodă directivă “soft”. Au fost aduse critici la adresa acestui model, cum că ar folosi confruntarea ca pe un instrument discriminant pentru participanți. Acest lucru nu este adevărat, confruntarea este adevărat că se folosește dar numai în momentul în care între consilier și client s-a creat o alianță terapeutică. Acestă alianță terapeutică presupune faptul că beneficiarii îl văd pe consilier ca pe un coleg în procesul de recuperare, dar se știe că el are expertiza în mână. Această alianță terapeutică s-ar putea să nu funcționeze, dacă beneficiarul îl consideră pe consilier o autoritate, atunci el răbufnește. Terapia funcționează foarte bine în instituțiile Hazelden deoarece acolo nu sunt secții de închiși, pe pereți apar picturi și diferite opere de artă, iar mobilierul este unul familiar beneficiarilor, nicidecum unul de tip spitalicesc. Ei consideră că prin asta le dă clienților credibilitatea și îi tratează ca pe niște oameni responsabili. Însă acest lucru nu există în foarte multe spitale sau alte instituții care oferă tratament în adicții. Încă un lucru foarte important ce se întâmplă în instituțiile Hazelden este faptul că, dacă beneficiarii își focusează mânia pe consilieri sau cred că, consilierii sunt de vină pentru adicția lor, atunci consilierul le poate oferi o alternativă. Alternativa constă în aducerea unui membru de familie, sau a unei persoane de încredere pentru a participa la unele activități specifice care se fac în grup. Acest lucru poate să rezolve problema mâniei pe care o poartă clientul consilierului. În România însă deocamdată nu s-a implementat acest lucru, deoarece programele de recuperare încă sunt la început și oamenii nu sunt suficient de informați despre eficiența acestor programe. Unii nici măcar nu știu dacă există așa ceva. Rolul familiei în faza de evaluare inițială este foarte important deoarece ei pot să furnizeze informații pe care clientul nu le are, în sensul că ei văd din alt punct de vedere consecințele abuzului de substanță de către client. Familia apoi își descoperă încet încet cu ajutorul consilierului că și ei au o problemă și mai precis una de codepentență. Aceștia au posibilitatea și este recomandat pentru o mai bună reușită în tratament să participe și ei la o terapie adaptată pe familie, prin care ei învață despre adicție și învață cum ar putea să-și schimbe modul de a gândi și implicit a se comporta. Le este recomandat să participe la grupurile de suport mutual pentru aparținătorii dependenților Al-Anon.
Dependența este văzută ca o boală, primară, cronică, progresivă și fatală. Primară deoarece nu este cauza altor factori sau altor boli. Cronică, deoarece nu se vindecă niciodată.
Progresivă, deoarece simptomele și consecințele se agravează în timp. Aici din spusele consilierilor de egali, ei o văd ca și pe o boală progresivă chiar dacă nu se consumă alcool și se reia consumul după o perioadă, e ca și cum nu s-ar fi întrerupt. În sensul că alcoolicul va consuma alcool mult mai mult decât ar fi consumat, dacă nu ar fi întrerupt consumul. El în momentul în care reia consumul se spune că “recuperează” ceea ce nu a putut până în acel moment.
Simptomele de instabilității emoționale apar tot mai des la persoana dependentă, ele progresează și la un moment data pare managementul deficitar la nivel mental, care este în continuă creștere și totodată distructiv. Rezultatul final al acestor progresii este colapsul spiritual, despre care nu se discută foarte mult în domeniul științelor, “Adevărul a fost enunțat de dr. Carl Jug, care afirmă că știința nu avea un răspuns la această chestiune, că aceasta trebuia căutat mai presus de experiența umană obișnuită și că soluția va f i găsită în contextul spiritualității” (David R. Hawkins, 2011).
Marvin A. Block precizează că oamenii devin alcoolici sau dependenți de vreo substanță, atunci că există un conflict între comportament și valori.
Dependenții sunt persoane dihotomice, care nu cunosc calea de mijloc, unii dintre ei au trăit mereu în extreme și adicția lor a fost o cale de a evita durerea și anxietatea. Dacă se începe consumul de alcool la vârsta de sub 15 ani, conform studiului realizat de National Research Council Institute of Medicine of The National Academies din SUA, riscul de a deveni dependenți este semnificativ mai mare decât la adulți. Riscul fiind estimate la 41% la cei care-și încep consumul la vârsta de sub 15 ani față de 10% de cei care au trecut de vârsta majoratului (21 de ani în SUA). Din acest caz rezultă că majoritatea alcoolicilor de astăzi și-au început consumul de alcool încă din adolescență.
4.2 Contextul în care s-a dezvoltat modelul terapeutic Minnesota: legăturile cu modelul grupurilor de suport mutual Alcoolicii Anonimi
Modelul Minnesota a luat contur în anul 1949, ca urmare a eșecurilor suferite de alte modele în tratarea dependenților de substanțe. Acest model a reușit să facă, ceea până în acel moment nici un spital de psihiatrie nu putea și anume să trateze alcoolicii și implicit aceștia să ajungă la o abstinență lungă și senină.
Evident este faptul că acest model a pornit în primul rând de la grupurile de suport mutual AA și de lafilosofia acestora. Practic acest model a început să se dezvolte din anii 1940 cu ajutorul exemplelor de alcoolici cu o abstinență mai lungă. Acești alcoolici încercau să transmită mesajul și altor alcoolici care se aflau la suferință fie în spitale, azile sau penitenciare. Pentru prima dată acest program s-a dezvoltat în spitalul de stat Wilmar și cel privat Hazelden. Încă de la începuturi legătura dintre acest model și modelul grupurilor de suport mutual AA a fost foarte strâns.
4.3 Planul terapeutic individualizat și instrumentele terapeutice utilizate
De regulă planul terapeutic este elaborat de consilierul de egali, dar se întâmplă ca în unele situații să fie nevoie de întreaga echipă multidisciplinară. De exemplu în cazul unui client care se confruntă cu grave simptome de sevraj medicul trebuie să îl ajute pentru a trece peste aceste simptome mai ușor și pentru ca lucrurile să nu scape de sub control. Sau dacă un client în urma evaluării individuale prezintă simptome de depresie sau anxietate, acesta are nevoie de un psiholog, care are posibilitatea și specializarea să îl ajute să treacă peste aceste suferințe. În schimb consilierul de egali trebuie să fie mereu aproape de client, deoarece acesta poate fi tot timpul îndrumătorul lui în procesul terapeutic.
Principalul instrument utilizat în procesul terapeutic este “Caietul de lucru pentru recuperarea din alcoolism” (vezi anexa 8.3-pg.). Acesta va fi completat cu seriozitate de către client cu ajutorul consilierului de egali deoarece este vital în procesul terapeutic.
Consilierii moderează în așa fel grupul încât să fie focusat pe activități specifice, de exemplu: munca la pași, facilitarea activităților recreative, grupuri de meditații, diferite sarcini de lucru, dezbateri pe temele prezentate de consilieri în grupul de învățare și dezvoltare personală, care deregulă se face la începutul săptămânii (Conceptul de boală, Hiv/Sida, Terapia Rațional-Emoțională, Alcoolismul ca boală de familie, Fumatul, Dependența încrucișată, Credințe false despre recădere, Beția uscată, Concepte spiritual în recuperare-Iertarea și Ofensa, etc. )
4.4 Dinamica grupurilor terapeutice în programul Minnesota
Aproximativ 80-90% din tratament este făcut în grup, iar ca agentul schimbării este apartenența la grup și practicarea filosofiei celor 12 pași în toate domeniile vieții.
Grupul de terapie este format dintr-un consilier în adicții și un consilier de egali. Membrii grupului de regulă sunt între 8-12 indivizi. Tratamentul dezirabil este în regim residențial și durează între 22-28 de zile. Acolo unde nu este cazul sau nu se poate ca beneficiarul să fie internat se merge pe regimul ambulatoriu care este de 2 tipuri. Regimul ambulatoriu intensive durează de regulă între 5-6 săptămâni a câte 3 -4 întâlniri pe săptămâni, fiecare întâlnire constând din 3-4 ore. Regimul ambulatoriu non-intensiv durează 12 săptămâni a câte 3 întâlniri pe săptămână, fiecare întâlnire constând din 2 ore. După aceste întâlniri se recomandă grupurile de post-cură, care durează de regulă 10 săptămâni sau mai multe. Consilierii în adicții le recomandă beneficiarilor să participe la grupurile de auto-ajutorare, în cazul alcoolismului grupurile de suport mutual AA pentru a le menține abstinența. Dacă terapia se întinde pe 3 întâlniri pe săptămâna atunci se recomandă participarea beneficiarilor la grupurile de suport mutual de 2 ori sau chiar de mai multe ori dacă se poate, mai ales în primele săptămâni de terapie. Așa beneficiarii vor vedea cum stau lucrurile cu acești 12 pași din interiorul unui grup care deregulă a parcurs pașii, în sensul că membrii au participat la terapia de grup, sau măcar unii dintre ei. În orice caz acești membrii ai grupurilor de suport mutual înțeleg pașii mult mai bine și îi folosesc în viața lor de zi cu zi. Clientul care de abia a intrat în programul terapeutic nu se va simții confortabil pentru început și de aceea grupurile de suport mutual îl vor ajuta în acest sens și se va simți ca un egal printre aceștia. El va putea să se deschidă mult mai ușor participând la ambele grupuri și terapia va fi mai ușoară din punctul de vedere al rezistenței. O categorie de beneficiari nu sunt potriviți pentru acest tip de tratament și mai precis aceia care au abilități scris-citit slabe, aceia cu deteriorări de memorie și cei care nu au nici o motivație pentru a se schimba. Terapia este împărțită în două parți: cură și post cură. În partea de cură se lucrează pașii 1-5 din caietele de lucru, însă în grup se lucrează pașii 1-3. Raționamentul pentru care nu se fac pașii 4-5 în grup este faptul că pasul 4 necesită foarte multă muncă și onestitate cu propria persoană. Este un pas lung prin care omul își destăinuie sieși toate greșelile pe care le-a făcut de-a lungul vieții și prin aceste destăinuiri sunt lucruri care nu pot fi spuse în grup. Iar pasul 5 presupune confesiunea care poate fi făcută împreună cu un preot sau o persoană de încredere, nicidecum în grup. În partea de post cură se lucrează la pașii 6-9, iar restul 10-12 se fac individual. Pasul 10 presupune un inventar moral zilnic, pasul 11 reprezintă rugăciunea și meditația, iar pasul 12 transmiterea mesajului către alți suferinzi.
Abstinența nu este singurul scop pe care îl are grupul de terapie, scopul real fiind restaurarea puterii sinelui, creșterea stimei de sine și încrederii în sine pentru ca beneficiarul să poată să folosească metode de coping în toate situațiile vieții. Terapia pentru alcoolic trebuie vizează întreaga lui persoană în tratarea lui, iar dacă întreaga lui persoană nu este tratată, recăderea este inevitabilă. Pericolul pentru recădere în cazul alcoolicilor este mereu prezent, stima de sine a alcoolicului este înlocuită cu ura de sine și în cele mai rele cazuri cu dezgustul de sine care poate să ducă la sinucidere.
4.5 Colaborarea cu grupurile de suport mutual
Grupurile de suport mutual au posibilitatea destigmatizării individului și prin acest fapt indivizii scapă de etichetarea pusă de societate asupra lor. Ele sunt în perfectă consonanță cu terapia modelului Minnesota. Există clienți care prezintă rezistențe față de terapia modelului Minnesota și în acest caz grupurile de suport mutual au o poziție cheie în procesul terapeutic individual. Aceste grupuri pot fi înțelese ca și un antidot contra consumului compulsiv și dependenței de alcool. Primul lucru pe care grupul de suport mutual îl induce în mintea individului este faptul că dependența lui este o boală care nu se vindecă niciodată. Acest lucru odată înțeles, alcoolicul știe că niciodată nu va mai putea să consume în siguranță. Al doilea lucru pe care grupul îl facilitează este faptul că individul recunoaște în cele din urmă egocentrismul și voința s-a și își dă seama că nu el controlează toate lucrurile din jurul lui. Acest lucru îl ajută pe individ în a-i accepta pe cei din jurul lui și oferă posibilitatea ca pe membrii grupului de suport să-i vadă ca pe niște egali, cu care se poate identifica și îi este oferit un aer familial. Ideea de putere superioară înlocuiește dorința de a consuma alcool, această putere superioară poate deveni chiar grupul pe care îl frecventează indivizii. Prin această idee, dependenții ajung la concluzia că, voința lor proprie nu are nimic de a face cu abstinența, sau de multe ori ea i-a adus în pragul consumului. Ei își lasă voința lor proprie în mâna unei puteri superioare. Aici se poate spune că egocentrismul se reduce semnificativ, deoarece dispare sentimentul de “EU”.
4.6 Rolurile profesioniștilor în consilierea în adicții și ale consilierilor de egali
Consilierul în adicții (profesionist) are un rol multiplu: Observator, Mediator, Broker, Advocacy, Coordonator,etc. Toate aceste roluri îi revin consilierului în adicții și într-o oarecare măsură consilierului de egali,mai puțin rolul de coordonator. Trebuie să știe să acceseze resursele din comunitate acolo unde este cazul și se întâmpină oarecare lipsuri în procesul terapeutic, oricare ar fi el. Un lucru important este faptul că o colaborare strânsă trebuie să existe între client și consilier fie și consilier de egali, deoarece altfel se produce complianța terapeutică.
Consilierul de egali trebuie să fie o persoană activă în procesul de recuperare. El trebuie să înțeleagă și să practice acești 12 pași. Cei 12 pași trebuie să facă parte din viața lui personală și este nevoie ca să participe în continuare ca și membru în grupurile de suport mutual. Consilierul de egali trebuie să demonstreze că este abstinent și este sănătos. Consilierii non-alcoolici pot să facă aceste lucruri la fel de bine. Acest consilier este o persoană cheie în procesul de recuperare a alcoolicului deoarece consilierul de egali lucrează la nivelul cunoașterii comune și are posibilitatea de a fi mult mai aproape de client decât un consilier specialist, care cu siguranță nu lucrează la acest nivel.
4.7 Consilierea individuală și de grup
Întâlnirile individuale sunt create pentru a revizui progresele făcute la pași, pentru a discuta despre problemele care nu pot fi discutate în cadrul grupului și despre a elabora împreună noi planuri în tratament. Există o problematică legată de transferul care se produce între client și consilier și aceasta constă în faptul că, clientul plasează vina pe consilier deoarece el nu poată să rămână abstinent din cauza faptulul că nu primește suficientă atenție din partea lui. Aici mă refer la transfer, deoarece clientul devine oarecum dependent de consilier, îl ascultă ca și cum ar asculta „un ucenic de maiestru”. În evaluarea inițială a beneficiarilor se pune accent pe 4 paliere: biologice, psihologice, sociale și spirituale. Aceste paliere sunt evaluate fiecare în parte pentru a putea vedea care sunt nevoile pregnante ale clientului și care ar fi un posibil prim plan de tratament. Evaluarea pe parcurs a clientului presupune verificarea temelor de casă de către consilier și observarea clientului percum și întocmirea unei fișe de evidență pentru a putea vedea dacă clientul participă la toate activitățile recomandate și dacă nu, să se revizuiască planul respectiv împreună cu clientul. Consilierul nu îi va spune clientului că are probleme, ci clientul trebuie să semnaleze un comportament problemă și să îl pună în contextul celor 12 pași pentru o eventuală soluționare.
Legătura dintre consilierea individuală și cea de grup este că procesul consilierii este aproximativ la fel doar că este în grup, unde și ceilalți clienți au posibilitatea să învețe, dar și mai important este faptul că se petrece fenomenul de ventilare emoțională mai des decât în consilierea individuală.
5. Designul proiectului de cercetare-acțiune
5.1 Problematica abordată în proiectul de cercetare-acțiune
Problematica științifică abordată în această lucrare este: Alcoolismul, Tuberculoza și Sărăcia, respectiv consilierea și terapia de grup în comorbiditatea alcoolism-TBC.
5.2 Localizare, context și organizare a proiectului de cercetare-acțiune
Cercetarea-acțiune a fost derulată în cadrul programului Sf. Dimitrie Basarabov care își desfășoară activitățile inclusiv în Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Săvădisla județul Cluj. Acest program funcționează din anul 2000 în cadrul Asociației Filantropice Medical-Creștine “Christiana” Cluj. Programul oferă informare și consiliere în adicții. Precizez că Programul Sf.Dimitrie Basarabov este singurul program din țară care oferă servicii de consiliere în adicții într-o instituție totală, precum e sanatoriul TBC din Săvădisla.
5.3 Interogațiile de cercetare și obiectivele de cercetare
1. Prin care elemente comportamentale commune se manifestă fenomenul asociat Tbc, alcoolism și sărăcie într-o instituție totală?
2. Care e specificul în motivarea pentru accesarea terapiei de grup în dependența de alcool?
3. În ce fel funcționează/nu funcționează rețeaua de suport social, în primul rând familia în cazul persoanelor internate cu TBC și alcoolism?
4. Care sunt elementele specific de progress terapeutic în cazul persoanelor care suferă de TBC și alcoolism în perspectiva terapiei Minnesota?
5. Care este tiparul acestui progres?
Obiectivele de cercetare sunt:
1. Identificarea modului prin care acești beneficiar iși percep boala
2. Indetificarea resurselor de suport social formal ale clientului
3.Identificarea resurselor de suport social informal ale clientului
5.4 Obiectivele operaționale în intervenție
1. Dezvoltarea capacității de recunoaștere și exprimare a propriilor sentimente
2. Restaurarea încrederii și stimei de sine a beneficiarului
3. Menținerea abstinenței
4. Dezvoltarea mecanismelor de coping pentru a face față alcoolismului
5.5 Populația cercetată și loturile de subiecți investigate în cercetare respectiv grupul țintă și beneficiarii direcți/indirecți în intervenție
Populația cercetată reprezintă 14 persoane care sunt internate în sanatoriul din Săvădisla și care au prezentat o disponibilitate semnificativă pentru a intra în grupul terapeutic.
Beneficiarii direcți sunt 8 persoane care suferă de TBC și prezintă simptome ale dependenței de alcoolism, iar beneficiarii indirecți sunt personalul spitalului. Lotul de subiecții este format din 8 pacienți în manieră susținută și pe un termen relativ lung. Beneficiarii intervenției sunt cei 8 clienți care suferă de alcoolism și TBC.
5.6 Metode și instrumete utilizate în demersul de cercetare
În demersul de cercetare am folosit următoarele metode și instrumente de cercetare: metoda Focus-grup cu instrumentul de cercetare aferent fiind interviul de grup, ca și metodă în următoarea etapă am folosit studiul de caz cu instrumentele aferente studiului de caz: Interviul-semistructurat, analiza documentelor sociale și ghidul pentru conceperea studiului de caz. A treia metodă de cercetare pe care am folosit-o este cea a observației, iar instrumentele aferente ei sunt: grila de observație-grup, grila de observație individuală și notițele de progress.
5.7 Metode și instrumente utilizate în demersul de acțiune
Metodă: Grupul terapeutic Minnesota
Instrumente: Caiete de lucru; Handouts; Meditații;
Metodă: Consilierea individuală
Instrumente: Consilierea individuală ca instrument de evaluare a programului de recuperare.
5.8 Planificarea cercetării-acțiune pentru lotul de subiecți din Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Săvădisla
Planificarea acțiunii
Cercetarea și intervenția s-au desfășurat simultan pe o perioadă de 3 luni: 20 octombrie 2013- 20 ianuarie 2014. Întâlnirile se vor desfășura de 3 ori pe săptămână. Totalul orelor pentru buna desfășurare a intervenției vor fi de minimum 36 de ore de consiliere individuală și 72 de ore de terapie de grup.
Planul de acțiunii pentru lotul de subiecți din Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Săvădisla
Săptămâna 1:
Luni: În prima parte a grupului de terapie fiecare client s-a prezentat iar în a doua parte, clienții au asistat la o prezentare despre “Introducerea la terapia de grup”. După aceea s-a discutat despre prezentare și clienții au primit handout-uri despre regulile grupului de terapie și Fereastra Johari.
Miercuri: În prima parte, clienții au participat la grupul de spiritualitate, iar în a doua parte a existat un grup de discuții și procesare de sentimente.
Vineri: În ultima zi din săptămână s-a discutat despre un pasaj din cartea “Viața fără băutură”, pe care l-a citit unul dintre clienți.
La urma fiecărei zile clienții după încheierea grupului de terapie au făcut o pauză de masă și apoi au participat la activități recreative (Tennis de masă, Șah, Croquet, Table, etc.) Aceste activități recreative se repeat la fiecare întâlnire pe tot parcursul intervenției. În toate zilele care urmează clienții au participat măcar la o consiliere individuală pe săptămână. În următoarele săptămâni activitățile zilelor de Miercuri și Vineri sunt la fel ca și în prima săptămână, în sensul că, Miercuri clienții au participat la grupul de spiritualitate și apoi la procesare de sentimente și în plus față de prima săptămână în a doua parte a grupului clienții care au urmat și-au prezentat în grup pasul la care au lucrat din caietele de lucru. În ziua de Vineri un client citea de obicei un pasaj din “Viața fără băutură”, după care au urmat discuții despre acel pasaj, iar dacă unul dintre clienți a întârziat cu prezentarea vreunui pas ziua de Vineri este specifică pentru prezentarea celor care au avut diverse probleme.
Precizez că Marți, Joi, Sâmbătă și Duminică, clienții au participat la grupul de suport mutual AA din cadrul spitalului.
Săptămâna 2:
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au asistat la prezentarea făcută de consilierul de egali despre “Conceptul de boală al alcoolismului”, iar în a doua parte clienții au primit handout-ul despre “Simptomele progresive ale alcoolismului” și unul dintre ei a prezentat pasul 1 din caietul de lucru.
Săptămâna 3:
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au asistat la prezentarea făcută despre “Introducerea la cei 12 Pași”. După prezentare au urmat discuții și fiecare a primit un handout cu același nume ca și prezentarea. În a doua parte a grupului de terapie unul dintre clienți și-a prezentat pasul la care a lucrat în grup.
Săptămâna 4
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au asistat la prezentarea: “Credințe false despre recădere”, iar după prezentare a urmat o perioadă de discuții și fiecare a primit handout-ul “Simptomele progresive ale recăderii-51 puncte”. În a doua parte unul dintre clienți și-a prezentat pasul la care a lucrat.
Săptămâna 5
Luni: În prima parte a grupului clienții au asistat la prezentarea: “Graficul V al progresiei și recuperării alcoolismului”, iar ca și handout au primit “Graficul V al alcoolismului”. În a doua parte s-a continuat cu prezentarea unuia dintre pași de către un client.
Săptămâna 6
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au participat la prezentarea: “Alcoolismul ca boală de familie și recuperarea – graficul V” și au vizionat filmul „Întreținătorii”. În a doua parte unul dintre clienți și-a prezentat pasul la care a lucrat în grup.
Săptămâna 7
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au participat la prezentarea despre “Dependența încrucișată”, care a fost prezentată de consilierul de egali. Fiecare a primit un handout despre “Simptomele adicției”, iar în a doua parte a grupului a urmat prezentarea pasului unuia dintre clienți.
Săptămâna 8
Luni: În prima parte a grupului clienții au asistat la prezentarea: “Cum să facem față pierderilor-TRE (Terapia rațional-emoțională)” și fiecare a primit handout-ul “Povestea măgarului”. În a doua parte unul dintre clienți și-a prezentat pasul completat.
Săptămâna 9
Luni: În prima parte a grupului clienții au asistat la prezentarea făcută de consilierul de egali despre “Beția uscată” iar apoi au urmat discuții legate de această temă și clienții au primit handout-ul “Simptomele recăderii-16 puncte”. În a doua parte a grupului de terapie unul dintre clienții și-a prezentat pasul în grup.
Săptămâna 10
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au participat la prezentarea despre “Înțelegerea procesului ABC- Terapia Rațional Emoțională” și ca și handout au primit “Cele 15 stiluri de gândire deformată”. În a doua parte unul dintre participanți și-a prezentat pasul la care a lucrat.
Săptămâna 11
Luni: În prima parte a grupului de terapie clienții au asistat la prezentarea despre: “Hiv-Sida și bolile cu transmitere sexuală”. Dupa aceea au urmat discuții pe această temă și clienții au primit ca și handout “Bolile cu transmitere sexuală”. În ultima parte unul dintre clienți a prezentat pasul la care a lucrat.
Săptămâna 12
Luni: În prima parte a grupului clienții au participat la prezentarea despre “Fumat”, după care au urmat discuții pe baza temei și fiecare a primit câte un handout pe această temă. În a doua parte unul dintre clienți a prezentat pasul la care a lucrat.
5.9 Metodele de prelucrare a datelor cercetării
Datele au fost prelucrate prin analiza tematică a interviurilor, focus-grupului și grilelor de observație.
II. Prezentarea rezultatelor obținute
6. Rezultatul studiilor și intervențiilor de caz la nivel individual
6.1 Studiu și intervenție de caz 1
Date socio-demografice
Data nașterii: 09.04.1959
Sex: Masculin
Domiciliu: Nu are domiciliu stabil. A locuit în Cluj-Napoca până să își piardă locuința.
Are o fată în vârstă de 25 de ani cu care ține destul de rar legătura. Este divorțat dar ține legătura cu fosta lui soție. În prezent nu are nici o relație. El nu are unde să locuiască deoarece și-a vândut apartamentul. „Am dormit pe o scândură pe malul someșului, înainte de asta am mai dormit pe la un prieten, doi, dar cine te ține la nesfârșit?”
“Mi-am vândut apartamentul la un bișnițar, nu era cine știe ce apartamentul, în fine, am făcut cu el un contract la notar, dar mi-a tras țeapă, că cică nu era specificat termenul în contract referitor la când îmi va lua garsoniera în Florești despre care ne-am înțeles. Acuma tot umblu că am o cunoștință avocat, sper să pot să-mi rezolv treaba că la poliție am fost și nu am nici o rezolvare.”
Situația individuală
Clientul G.P a ajuns în spital deoarece nu are locuință și s-a simțit foarte slăbit. Se află în spital de 3 luni și nu știe cât va mai rămâne. A fost internat în urmă cu câțiva ani la spitalul de psihiatrie din Cluj-Napoca fiind diagnosticat cu Etilism Cronic.
Starea lui de sănătate fizică este observabilă, deoarece se deplasează greu, puțin șchiopătând și din spusele lui este mai tot timpul obosit. Nu se află sub medicație psihotropă care să-i afecteze recuperarea din alcoolism. Clientul poartă ochelari, deoarece fără ei nu vede să citească.
Din punct de vedere psihic, funcționarea lui cognitivă este bună și este motivat pentru a înceta băutul. Persoana prezintă simptome de anxietate, dar fără vreun diagnostic psihiatric.
În ceea ce privește partea educațională și profesională, el a terminat liceul cu profil mecanic, iar mai departe a profesat ca și lăcătuș mecanic aproximativ 10 ani și mai recent a lucrat 1 an ca și agent de pază. Beneficiază de pensie de boală.
La ieșirea din spital el se așteaptă el se așteaptă să fie ajutat de familie dar nu din punct de vedere financiar pentru că știe că nu au de unde. Este de religie ortodox, se roagă dar nu merge la biserică și nici nu este apropiat de vreun om al bisericii.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Referitor la istoria băutului, a început să consume alcooli înaintea vârstei de 18 ani și de la vârsta de 20 de ani consumă zilnic alcool. El a avut încerccări în trecut in a-și reduce consumul de alcool având și episoade de Delirium Tremens. Cea mai lungă abstinență pe care a avut-o a fost de maximum 1 an și 3 luni. Clientul este de asemenea fumător de când consumă alcool.
A fost trimis de către medicul curant pentru a participa la grupul de terapie și consiliere individuală pentru a se recupera din boala alcoolismului.
Plan de intervenție-caz 1
Revizuirea planului de intervenție caz 1
Rezultatele intervenției
În urma elaborării planului de intervenție clientul a parcurs în primele ședințe “balanța decizională (Vezi Anexa 8)” și a lucrat la pasul 1. În tot acest timp a participat la ședințele de consiliere individuală, unde au fost discutate împreună noi etape în demersul de intervenție. Clientul în primele săptămâni a participat regulat la grupurile de suport mutual AA care din spusele lui l-au ajutat să lucreze la pasul 1 deoarece a avut ca exemplu pe ceilalți alcoolici care l-au încurajat. De asemenea clientul a participat din când în când la activitățile recreative de care au dispus beneficiarii.
În a doua lună de terapie, clientul a lucrat la pasul 2, unde a performat bine deoarece el spunea că se bazează foarte mult pe o putere superioară și știe că doar acea putere îi va reda sănătatea mentală. Tot în decursul acestei luni clientul a suferit o recădere și pentru acest fapt a fost exclus din grupul de terapie pentru 2 săptămâni. Condiția pe care trebuia să o îndeplinească pentru a fi reprimit în grupul de terapie a fost să participe 2 săptămâni la grupurile de suport mutual AA. După cele 2 săptămâni, clientul s-a reîntors în grupul de terapie în urma unei re-evaluări. În urma acestei re-evaluări clientul a mărturisit cauza recăderii. Această cauză din spusele lui a fost: “Nu am mai băut de atâta timp, am zis hai să trag o beție de o zi și gata. Așa am făcut numai că ziua s-a prelungit pentru că a doua zi mi-a fost rău și am zis ca să mai beau, să mă repar. Și asta a ținut 3 zile până m-ai prins”. Deoarece clientul a recăzut el este nevoit să continue terapie cu realizarea exercițiilor din “Reîntoarcerea dintr-o recădere”. Aceste exerciții au fost prezentate în grup, iar clientul a identificat faptul că nu a fost sincer cu el și nu și-a ales un “Naș” care să-l ajute în aceste probleme. În urma observației s-a văzut discrepanța dintre comunicarea verbal și cea non-verbală, clientul a fost confruntat, dar se pare că această recădere totuși a existat.
În ultima lună de terapie clientul a parcurs pasul 3 și s-a observat o schimbare majoră în atitudinea și comportamentul lui, atât față de colegii din grup cât și față de exterior. Clientul și-a ales un naș în urma sugestiilor primite și a confirmat faptul că nașul este un instrument important în recuperarea lui deoarece el are posibilitatea de a-l ajuta acolo unde ceilalți nu pot, nici măcar consilierii.
Clientul are șanse să se reintegreze în societate dacă va continua să fie abstinent.
6.2 Studiu și intervenție de caz 2
Date socio-demografice
Data nașterii: 06.07.1959
Sex: Masculin
Domiciliu: strada Locomotivei, nr.56, Cluj-Napoca
Are 3 băieți, cel mare în vârstă de 35 de ani, respectiv 34 și 32. Mai are o fată de 22 de ani și o soră de vărstă apropiată lui. El a fost căsătorit de 2 ori, în prezent fiind divorțat, dar are o relație la distanță cu o persoană cu care ține legătura prin corespondență și pe care o mai vizitează din când în când, în funcție de bani. Locuiește cu mama lui într-o garsonieră. În anul 1984 a fost condamnat la 1 an de închisoare pentru furt.
“Stau cu mama într-o garsonieră în…dar nu pot să stau mult la ea din cauza bolii mele și nici pe copii nu vreau să-i deranjez.”
Situația individuală
Cientul I.A, a ajuns în spital în urmă cu 3 ani fiind diagnosticat cu tuberculoză. Boala sa l-a slăbit și îl face să se simtă obosit.
În urma evaluării inițiale, clientul a relatat că ia calmante odată pe zi. Din punct de vedere psihic clientul are simptome de depresie, dar nu are un diagnostic psihiatric. El s-a gândit la sinucidere în urmă cu un an pe motive de dragoste.
Din punct de vedere educațional și profesional, el a finalizat 11 clase și a lucat 6 ani ca și ceramist. În prezent beneficiază de pensie de boală.
La ieșirea din spital el se așteaptă să-l ajute familia, dar până în prezent n-a apelat la ei din cauza bolii sale. Este de religie ortodox, nepracticant, spunând că este ateu.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Clientul a consumat alcool prima dată la vârsta de 7 ani și în apropierea vârstei de 20 de ani a început să consume zilnic. În trecut a încercat să-și controleze băutul, cea mai lungă abstinență a avut-o de 3 luni. Clientul fumează peste un pachet de țigări pe zi și de asemenea este dependet de jocuri de noroc, în prezent fiind abstinent.
“Acuma m-am hotărât, vreau să mă pun pe picioare, pentru că am văzut că nu-i de mine alcoolul, numai rău îmi face.”
Clientul a fost trimis de către medicul curant pentru a participa la grupul de terapie și consiliere individuală, pentru a se recupera din boala alcoolismului.
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 2
Revizuirea planului de intervenție-Caz 2
Rezultatele intervenției
În primele săptămâni clientul pare motivat în parcurgerea recuperării. A observat că poate să funcționeze și fără alcool. În primele săptămânia a lucrat la pasul 1 și l-a prezentat în grup. Participă frecvent la activitățile recreative și îi îndeamnă și pe ceilalți colegi să participe. Este foarte fericit deoarece relația lui de cuplu merge foarte bine și spune că este apreciat de către cei din jur “A văzut prietena că numai beau și este foarte fericită, chiar săptămâna trecută am fost până la ea, că nu stă în Cluj. A fost foarte bucuroasă să mă vadă.”.
În tot acest timp nu au fost observate discrepanțe între comunicarea verbal și non-verbală. Clientul pare entuziasmat și din ce în ce mai fericit, atât în consiliere individuală, cât și în cadrul terapiei de grup.
În cea de-a doua luna, mai precis la sfărșitul celei de-a doua luni, clientul a pracurs și a prezentat pasul 2 în cadrul grupului de terapie. Aici însă a întâmpinat dificultăți, deoarece îi este foarte greu să conceapă spiritualitatea “Îți spun sincer, eu nu cred în Dumnezeu, nu zic că nu cred în nimic, dar nu cred în religiile astea. Eu cred că puterea superioară nu ne infulențează nicicum, ci noi ne facem tot cu mâna nostră. Nu știu ce mă poate convinge să cred că există o asemenea putere”. În această situație clientului i s-a recomandat o întâlnire individuală cu un consilier spiritual, pentru a putea să înțeleagă mai bine conceptual de spiritualitate, deoarece nu a fost destul ce a studiat în mod individual. După întâlnirea cu consilierul individual, a urmat deja a 3-a lună în care trebuia să lucreze la pasul 3. În această lună clientul a fost mulțumit de abstinența sa deoarece s-a îngrăsat 8 kg de când nu a mai consumat alcool.
În ultima lună, clientul a suferit o recădere din pricina șocului puternic pe care l-a primit în urma veștii de la băiatul său. “M-a sunat și mi-a spus că are cancer. Are doar 35 de ani, cum e posibil așa ceva?”. Clientul a fost exclus din grupul de terapie conform procedurii și a fost încurajat să participe 2 săptămâni la grupurile de suport mutual AA. Totuși în aceste 2 săptămâni ele are voie să solicite consilierea individuală, dacă simte nevoia, s-au are vreo problemă urgentă.
După revizuirea planului de intervenție, clientul nu a mai reușit să parcurgă pasul 3 în continuare. El a rămas consumator activ. Nu a mai vrut să participe nici măcar la grupurile de suport mutual AA, deoarece crede că nu-l ajută cu nimic și că băiatul lui nu va fi vindecat niciodată. Clientul are șanse slabe de a se reintegra în societate, cel puțin atâta timp cât este consumator activ.
6.3 Studiu și intervenție de caz 3
Date socio-demografice
Data nașterii: 07.06.1955
Sex: Masculin
Domiciliu: Comuni Mica nr.47
Este singur deoarece soția lui a decedat în urmă cu 3 ani de asemeana și fiul lui a decedat la vârsta de 24 de ani. El mai are o fată de 25 de ani cu care nu ține legătura fiind plecată în străinătate și o soră cu care mai ține legătura. În prezent nu are nici o relație. Are unde să locuiască, mai precis o casă. Băiatul său s-a spânzurat în urmă cu 4 ani dar el nu este împăcat cu ideea și spune că defapt cineva l-a spânzurat deoarece n-a avut niciodată vreo tentativă de sinucidere si era o fire vioaie.
“Băiatul meu nu s-a gândit niciodată să se spânzure, el umbla la coasă și într-o zi la găsit cineva mort. Îți spun eu că a fost spânzurat de cineva, de un țigan care a venit și la înmormântare, numai că nu există dovezi că el a fost.”
Situația individuală
Clientul P.G, fiind internat în spital în urmă cu 1 an suferind de tuberculoză. După relatările clientului, el nu dorește să părăsească spitalul, deoarece stă intr-o comună pe lângă Dej și nu are cu cine să stea.
Starea lui de sănătate fizică este precară din cauza bolii.
Din punct de vedere psihic este motivat pentru schimbare, adică pentru a se recupera din boala alcoolismului.
Din punct de vedere educațional și profesional a terminat școala profesională de profil mecanic de utilaje, este șofer profesionist și a lucat 12 ani în mină. Beneficiază și de pensie de boală, pensia lui totală atingând 930 de lei.
La ieșirea din spital se așteaptă ca familia lui să-l ajute, mai precis sora lui cu care se înțelege bine. El își dorește să rămână în spital deoarece se simte singur și ar dori să-și găsească o parteneră de viață. Este de religie ortodox, practicant.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
În ceea ce privește istoria băutului, el a consumat alcool la vârsta de 15 ani pentru prima dată și de la vârsta de 20 de ani a început să consume zilnic. În trecut a mai încercat să se oprească din băut având scurte perioade de abstinență. De asemenea clientul este dependent de nicotină, în prezent fiind abstinent de peste 10 ani.
A fost trimis de către medicul curant la grupul de terapie și consiliere individuală pentru a se recupera din boala alcoolismului.
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 3
Revizuirea planului de intervenție-Caz 3
Rezultatele intervenției
În a doua săptămână de când a fost clientul admis pentru a participa la grupul de terapie, a parcurs și a prezentat în grup pasul 1. El a fost foarte entuziast încă din primele zile “În sfărșit am găsit și eu niște oameni care nu beau și nu vorbesc prostii și mă învață numai de bine. Până acum tot căutam și mă întrebam, oare există un asemenea grup pe undeva?”. Clientul participă frecvent la consilierea individuală, chiar și la cerințele lui. El a reușit să înțeleagă destul de repede cu ce boală se confruntă.
În a doua lună, el a parcurs și a prezentat pasul 2 în grupul de terapie. A făcut acest pas cu onestitate, deoarece el și înainte avea o relație bună cu o putere superioară și avea și un confesor spiritual “Când aveam probleme mai grave mergeam la popa din sat și el tot timpul mă ajuta. L-am trezit și noaptea să mă jure să numai beau.” În tot acest timp, clientul își ajută colegii prin faptul că face curat în sala unde se ține grupul de terapie, și-a format un cerc de prieteni care nu consumă alcool, printre ei fiind și câteva persoane care participă și ei la terapia de grup. Tot în această lună reușesște să parcurgă și pasul 3, dar deocamdată nu trebuie să-l prezinte.
În a treia lună clientul își prezintă pasul 3 în grup și primește feedback-uri pozitive din partea colegilor. Până la sfărșitul tratamentului participă de fiecare dată la ședințele de grup și la consilierea individuală. Pentru acest client s-a propus în continuare să lucreze la pașii 4 și 5 pe care are posibilitatea să le facă individual. Pasul 5 este necesar să-l facă cu un confesor, care poate fi și consilierul spiritual.
6.4 Studiu și intervenție de caz 4
Date socio-demografice
Data nașterii: 24.01.1951
Sex: Masculin
Domiciliu: strada Căprioarei nr.18 Cluj-Napoca
Este în prezent divorțat și are un băiat în vârstă de 39 de ani, cu care tine legătura destul de rar. Mai are o soră și un cumnat, fiind singurele rude cu care tine legătura și-l mai ajută când are nevoie. El este în posesia unei case, dar condițiile de acolo sunt precare și el spune că nu se poate întoarce înapoi deoarece nu are cine să-l îngrijească. Ultima școală absolvită este școala profesională, făcută în Cluj-Napoca. El a muncit toată viața în croitorie. Beneficiază de pensie de boală. “Am câștigat locul 1 pe țară la campionatul de croitorie”
La ieșirea din spital se așteaptă de la sprijin din partea surorii lui, dar el nu vede condiții de externare deoarece nu are cine să se ocupe de el.
Situația individuală
Clientul T.A este internat în spital deoarece a avut o cavernă pulmonară și incapacitate fizică, în sensul că nu se poate deplasa decât cu ajutorul unui scaun cu rotile. Se află în spital de 4 ani și nu știe cât timp va mai sta acolo. În urma interviului individual el spunea că se simte bine din punct de vedere fizic. Aici existând o discrepanță în sensul că el spunea la un moment dat că “ar fi foarte bine dacă n-ar avea astea”, referindu-se la scaunul cu rotile.
Clientul nu se află sub nici un fel de medicație care să-i poată afecta recuperarea din alcoolism.
Din punct de vedere psihic, el este iritat deseori când nu-i convine ceva, dar din spusele lui pare motivat pentru a intra în programul de tratament. Totodată el nu a încercat niciodată să-și facă vreun rău.
Din punct de vedere spiritual este de religie ortodoxă, dar nepracticant. “Lasămă cu religia, sunt ateu”
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Cu privire la istoria consumului de alcool, el a consumat pentru prima oară alcool la vârsta de 16 ani, dar apoi foarte rar, iar la vârsta de 24 de ani s-a îmbătat prima dată, fiind o ocazie de după divorț. De la 40 de ani a început să consume zilnic, de atunci nu a încercat să-și controleze băutul decât atunci când s-a oprit din băut, mai precis de 6 luni. El n-a avut în familie persoane care să consume alcool. Cu privire la alte adicții, este dependent activ de tutun și dependent de sex în prezent abstinent.
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 4
Revizuirea planului de intervenție-Caz 4
Rezultatele intervenției
În prima săptămână de terapie clientul a primit caietul de lucru cu care trebuia să lucreze la pași. Clientul a făcut toți pașii după o săptămână crezând că trebuia să le facă de la o săptămână la alta. Din acest fapt reiese entuziasmul cu care a pornit în drumul recuperării. Evident că pașii nu au fost în regulă și i s-a explicat că aceștia trebuie făcuți cu grijă, onestitate și trebuie citit big book-ul (cartea alcoolicilor anonimi).
În a doua săptămână clientul a refăcut pasul 1 după cum a fost rugat. L-a făcut foarte bine și ceilalți participanți i-au transmis feedback-uri pozitive.
În această primă lună, clientul a încercat să se integreze cât mai bine în grupul terapeutic, dar mai important a făcut progrese pentru a se integra în grupul de suport AA și pentru a-și creea un suport social informal. În acest timp nu au existat discrepanțe între comunicarea verbal și cea non-verbală și nici conflicte cu ceilalți participanți.
În a doua lună clientul a prezentat pasul 2 în grupul de terapie. Aici am remarcat faptul că acest client spunea că este ateu și acum la sfârșitul fiecărei sesiuni de terapie spune “Doamne ajută”. Este activ în fiecare întâlnire de grup și la începutul fiecărui grup de terapie unde de regulă se face o procesare de sentimente, clientul vine cu un caiet din care își expune trăirile, emoțiile și sentimentele în grup.
În ultima lună de terapie clientul a prezentat pasul 3 în grup. Deja progresele pe care le-a făcut sunt destul de mari. Încrederea și stima de sine i-au crescut semnificativ. Din discuțiile despre următorii pași, clientul a dorit în continuare să lucreze la acești pași chiar dacă nu se prezintă în grup, așa că a primit ghizii pașilor 4 și 5.
6.5 Studiu și intervenție de caz 5
Date socio-demografice
Data nașterii: 17.09.1959
Sex: Masculin
Domiciliu: Nu are domiciliu stabil
Nu are copii, a stat în concubinaj 8 ani până să ajungă pe stradă. Mai are decât o soră în vârstă de 50 de ani care îl mai ajută din când în când, doar cu condiția ca el să nu consume alcool. Clientul are antecedente penale, fiind de mai multe ori inchis pentru furt și scandaluri, în total a stat 8 ani în inchisoare.
“Intram în bar, beam și dacă mă enerva cineva mă băteam chiar și pe vremea lui Ceaușescu”.
El se așteaptă ca la ieșirea din spital să-l ajute sora lui.
Situația individuală
Clientul M.C este internat în spital deoarece suferă de tuberculoză. El este internat de 2 săptămâni, în ultimii 4 ani a locuit pe străzi.
Din punct de vedere fizic este slăbit nu doar din cauza bolii ci și pentru faptul că a stat pe străzi atâta timp și nu a avut o alimentație corespunzătoare, mâncând ce găsea de prin tomberoanele de gunoi.
În ceea ce privește abilitățile lui de scris și citit, are probleme în sensul că, scrie destul de rău.
În legătură cu starea lui psihică, clientul prezintă simptome de depresie, fără diagnostic psihiatric. În trecut a suferit de câteva ori de episoade de Delirium Tremens, având tot felul de halucinații.
În ceea ce privește educația și locurile de muncă pe care le-a avut el a finalizat 8 clase și a lucrat ca și paznic 2 ani. În prezent numai are nici un venit. De religie este ortodox, nepracticant.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
În ceea ce privește istoria consumului de alcool, el a început să consume alcool de la vârsta de 13 ani, iar de la 15 ani consumă aproape zilnic, iar de la 40 ani consumă zilnic 500 ml de spirt sanitar și o sticlă de bere la 2 litri.A avut mai multe încercări în a se opri din băut, dar mai mult de 2 luni nu a rezistat. În familia lui extinsă toți au consumat alcool. Clientul de asemenea este dependent de nicotină. Surprinzător clientul n-a fost trimis la grupul de terapie și consiliere de către medicul curant ci a venit de bunăvoie deoarece are nevoie de ajutor.
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 5
Rezultatele intervenției
În primele săptămâni clientul a prezentat în grup “Revenirea dintr-o recădere” și le-a povestit colegilor ce a însemnat pentru el această recădre. El a povestit în detaliu ce s-a întâmplat cu el de 4 ani încoace și a văzut care au fost motivele recăderii lui. Acest client a este un bun exemplu pentru restul participanților.
În ședințele de consiliere individuală s-a putut observa o discrepanță între comunicarea verbal și cea non-verbală și pentru acest fapt clientul a fost confruntat. El a găsit scuze pentru atitudinea lui față de consilier, în sensul că este oboist. El spune că este motivat pentru a se recupera din alcoolism dar nu pare, în sensul că amână sarcinile legate de pași. Se plânge des de oboseală și nu se simte bine deloc în spital. Pentru asta a fost încurajat să discute cu medicul curant despre aceste probleme, să-l ajute în terapia medicamentoasă sau să îl trimită la un medic de specialitate.
În a doua lună clientul parcurge pasul 1. El totuși după o lună a făcut pasul 1 dar destul de greu și nu a fost un pas făcut foarte bine. El a mai parcurs odată terapia de grup și din fișele lui mai vechi nu se văd progrese deloc.
În prima jumătate a lunii, clientul a părăsit spitalul, neanuțând consilierii. Colegii lui spuneau că “A plecat la el în oraș deoarece are ceva probleme de rezolvat.
Acest client are șanse mici de a se reintegra în societate deoarece în primul rând nu este motivat de a lucra cu propria persoană.
6.6 Studiu și intervenție de caz 6
Date socio-demografice
Data nașterii: 29. 10. 1947,
Sex: masculin
Domiciliu: localitatea Turda, strada Constructorilor nr. 35.
Este divorțat, are o fată în vârstă de 45 de ani fiind măritată și un băiat în vârstă de 47 de ani. În prezent numai are domiciliu. El nu ține legătura cu familia, “Dacă nu i-am crescut nu mă aștept la nimic de la ei.”
A avut antecedente legale, mai precis a fost încarcerat timp de 1 an și 3 luni pentru furt.
Situația individuală
Clientul B.V este internat în spital cu bronșită de 1 an și 6 luni. El dorește să mai rămână în spital măcar 2 ani dacă se poate.
Din punct de vedere fizic, a suferit o semi-pareză fiin șchiop de un picior și prezintă simptome de oboseală. Se află sub medicație dar nu îi afectează starea de recuperare din alcoolism. Poartă ochelari doar la citit. Are abilități scris-citit bune.
Din punct de vedere psihic, pare o persoană care prezintă simptome de anxietate. În urmă cu 3-4 ani a încercat să-și, iar altă dată a încercat să se sinucidă prin spânzurare.
“Mi-am luat 2 sticle și m-am dus pe malul arieșului cu un cablu la mine. După ce am băut ambele sticle, m-am legat de o creangă mai groasă să fiu sigur că nu se rupe. În momentul în care mi-am dat drumul s-a rupt creanga și am simțit o fulgerare în mine. Atunci mi-am făcut cruce și am început să mă rog. Cred că a fost mâna lui Dumnezeu, altă explicație n-am. De atunci nici să nu aud de așa ceva, că parcă mă trec frigurile.”
Din punct de vedere educațional și profesional, el a absolvit școala profesională de mecanici și a lucat până la pensionare în domeniu. Clientul beneficiază de pensie de bătrânețe.
Motivul pentru care rămâne în spital, este că nu are unde să locuiască și își dorește să își revină din semi-pareză,
Din punct de vedere spiritual este de religie orthodox, nepracticant. El totuși spune că are o relație cu o putere superioară și că, crede că Dumnezeu îl ajută la când îi este greu.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Cu privire la istoria băutului, el a consumat alcool pentru prima dată la vârsta de 6 ani și la vârsta de 14 ani s-a îmbătat prima data. Între 15-20 de ani a început să bea frecvent, iar de la vârsta de 30 de ani a început să consume alcool zilnic. În trecut a avut încercări în a-și controla băutul, a avut și perioade de abstinență. În prezent numai consumă alcool de 4 zile.
Clientul este de asemenea dependent active de tutun, iar de jocuri de noroc fiind abstinent.
Este motivat pentru a intra în acest grup spune că este pentru binele lui.
Plan de intervenție caz 6
Revizuirea planului de intervenție-Caz 6
Rezultatele intervenției
În primele săptămâni de terapie clientul participă activ la grupuri și a prezentat pasul 1 în grup. El nu a înțeles foarte bine cum trebuie să lucreze la pași, așa că a fost rugat să prezinte din nou pasul 1 peste o săptămână. El a lucrat la pasul 1 împreună cu, consilierul. În ședința de consiliere individuală, s-a observat o discrepanță între comunicarea verbal și cea non-verbală. În urma acestei observații clientul a fost confruntat și a recunoscut că nu a citit trimiterile în Big Book pe care trebuia să le citească în parcurgerea pasului și din această cauză a greșit. După o săptămână clientul a prezentat pasul 1 în grup și de data aceasta a primit feedback-uri pozitive de la colegi.
În cea de-a doua lună clientul a prezentat pasul 2 în grupul și în tot acest timp a participat la grupurile de suport AA, la grupurile spirituale și la activitățile recreative. El îi iniția pe restul colegilor să participe la activități recreative și spunea că se simte detașat în timp ce se recreează.
În ultima lună a fost absent o perioadă deoarece s-a dus la recuperare pentru problemele lui cu piciorul (semi-pareza), dar a prezentat în cele din urmă pasul 3 în grup. Totuși el nu este în clar de fiecare data cu alcoolismul, în sensul că nu-i convine ideea abstinenței câteodată. Și-ar dori să mai consume alcool din când în când cu tot că știe că o să aibă probleme dacă va relua consumul. În Revizuirea planului de intervenție s-au inclus aceste îngrijorări și nu a fost sfătuit să treacp la pașii 4 și 5 ci mai degrabă să repete pași 1-3 și să aprofundeze lecturile din “Big Book” și “Viața fără Băutură”. El beneficiază de aceste cărți deoarece le-a primit gratuit. În tot acest timp el nu a recăzut, dar a călcat oarecum pe panta recăderii.
6.7 Studiu și intervenție de caz 7
Date socio-demografice
Data nașterii: 17.09.1956
Sex: Masculin
Domiciliu: strada Victoriei nr.41 Câmpia Turzii
Este divorțat și nu are copii. În prezent numai are pe nimeni, părinții lui fiind decedați și cu rudele nu ține legătura. El numai are spațiu unde să locuiască, deoarece a avut o garsonieră și a vândut-o. “Am avut o garsonieră cu tot ce trebuie în ea, dar ce să fac alcoolul a fost mai puternic decât mine și trebuia s-o vând că nu aveam bani să beau. Acum îmi doresc cel mai mult să am unde să stau, un spațiu cât de mic.”
Clientul are antecedente penale, a fost încarcerat timp de 9 ani pentru “furt din avutul obștesc”.
Situația individuală
Clientul P.I a ajuns să fie internat în spital fiind diagnosticat cu ciroză hepatică etanolică și tuberculoză. Este internat în spital de 1 an și nu știe cât va mai rămâne deoarece nu are o locuință.
Din punct de vedere fizic este slăbit. “Acum am 60 de kg și înainte aveam 100 de kg.” Clientul poartă ochelari, doar pentru citit. Posedă abilități scris-citit bune.
Din punct de vedere psihic el prezintă simptome de anxietate. El este receptive și motivate pentru tratament. Nu a încercat niciodată să-și facă vreun rău.
Din punct de vedere educațional și profesional, el a terminat școala profesională și a lucrat 1 an ca și casier la o sală de jocuri mecanice și 20 de ani ca și mecanic de utilaje la o fabrică. În prezent beneficiază de pensie de boală. Este de religie ortodox, nepracticant.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Cu privire la istoria consumului de alcool, el a băut pentru prima data la vârsta de 14 ani și tot atunci a avut și prima beție. De la vârsta de 30 de ani a început să consume zilnic alcool. A încercat să-și controleze băutul de câteva ori, cea mai lungă abstinență a avut-o de 6 ani, iar în prezent este abstinent de 1 an și 7 luni. Alte dependențe ar mai fi fumatul, fiind dependent active. “De alcool m-am lăsat cu ușurințădar de fumat nu mă pot lăsa, eventual le reduc dar nu mă pot lăsa.”
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 7
Revizuirea planului de intervenție-Caz 7
Rezultatele intervenției
Înca din prima săptămână, clientul este activ în grupurile de terapie, în sensul că discută foarte mult despre problemele lui la procesarea de sentimente. El nu discută la modul de a se plânge ci doar își expune unele trăiri care sunt benefice pentru a da exemplu celorlalți participanți. În a 3-a săptămână, clientul a prezentat pasul 1 în grupul de terapie și a primit feedback-uri pozitive atât de la colegii din grup cât și de la consilieri. Faptul că are o abstinență relativ lungă îl face să înțeleagă alcoolismul cu mintea puțin mai lucidă decât cei care sunt abstinenți de 2 zile. Încă un plus este faptul că a avut mai multe perioade de abstinență, în sensul că știe cum e pe cealaltă parte a baricadei.
În această primă lună el a făcut și pasul 2 dar încă nu l-a prezentat în grup, iar în timpul lui liber i-a ajutat pe ceilalți colegi ca să lucreze și ei la pași. El este foarte entuziasmat despre ceea ce se întâmplă cu el si spune că “dacă știam eu lucrurile astea înainte numai făceam ciroză la ficat, numai eram aici”.
În a doua lună a prezentat pasul 2 în grupul de terapie după cum era planificat și a continuat să-i ajute pe ceilalți. În această lună el a fost ales ca să fie moderatorul grupului de suport mutual AA. El s-a gândit deja că, în momentul externării va constitui un grup AA la Câmpia Turzii deoarece deja a discutat cu cineva pentru un loc. Nu s-a observat discrepanțe între ceea ce spune și ceea ce face. Participă regulat la activitățile recreative.
În ultima lună, clientul a prezentat pasul 3 în grup și a început să-și consolideze rețeaua de suport formal. A discutat cu medicul curant și a format o relație de încredere cu medicul și a discutat cu un angajator care i-a promis un loc de muncă ca și om de pază la o fabrică. Este motivat pentru a parcurge întregul program de recuperare. Pe partea spiritual, a început să înțeleagă conceptual de spiritualitate, s-a spovedit la consilierul spiritual (preotul programului) și a început să lectureze din cartea “Pașii Transformării”.
6.8 Studiu și intervenție de caz 8
Date socio-demografice
Data nașterii: 26.01.1956
Sex: Masculin
Domiciliu: Nu are domiciliu stabil
El numai are pe nimeni doarece familia lui (soția și fetele) au decedat în urma unui accident. Clientul are antecedente penale, a fost încarcerat timp de 9 ani pentru tentative de omor.
Situația individuală
Clientul T.I a ajuns în spital după ce a contactat boala TBC. El se află în spital de 4 ani și 6 luni, având statutul de neinternat. Clientul are statutul de neinternat deoarece el nu este oficial internat în spital, ci i se oferă un pat în care să doarmă. El nu știe cât va mai sta în spital, deoarece nu are unde să meargă.
Din punct de vedere fizic are probleme de vedere în sensul că nu vede caracterele mici și nu poartă ochelari deoarece nu are bani să-și procure. Abilitățile scris-citit sunt bune. El spune că se simte bine fizic. “Fizic mă simt bine, n-am nici o treabă, nu mă doare nimic, sunt de la bine în sus.”
Din punct de vedere psihic el se prezintă ca fiind o persoană singuratică, este iritabil, iar cu memoria stă destul de rău.
Din punct de vedere educational și professional, clientul a absolvit o școală profesională și a muncit o perioadă foarte scurtă la “Oțelul roșu”. El a lucrat în schimb în mare parte din trecutul lui ca și “cioban”. Beneficiarul nu are niciun venit și nici carte de identitate numai are.
Din punct de vedere spiritual este de religie orthodox, practicant. Îl are ca și confesor pe preotul voluntar al programului Sf.Dimitrie Basarabov din Cluj-Napoca.
Diagnosticarea situației psiho-sociale
Cu privire la istoria consumului de alcool, el a consumat alcool pentru prima data la vârsta de 9 ani, iar la vârsta de 17 ani s-a îmbătat pentru prima data. De la vârsta de 20 de ani s-a amplificat băutul lui, în sensul că, consuma destul de des. De la vârsta de 30 de ani a început să bea în cantități mari și cu frecvență zilnică. El a mai încercat să-și controleze consumul de alcool, în sensul că a încercat să bea mai rar. Singura perioadă de abstinență pe care a avut-o a fost de 6 luni, în momentul când a ajuns în spital. Ultimul lui consum după spusele lui a fost în urmă cu 5 zile. Clientul are un istoric familial cu privire la alcoolism, în sensul că tatăl lui și unii dintre rudele sale au consumat foarte mult alcool. Clientul mai este dependent și de tutun și jocuri de noroc (cărți).
Beneficiarul crede că a fost trimis la acest grup de către un medic din spital din cauza băutului.
Ca și recomandări, clientul a fost trimis deocamdată să participe la grupurile de suport mutual AA din cadrul spitalului.
PLAN DE INTERVENȚIE-Caz 8
Rezultatele intervenției
În primele săptămâni ale terapiei din observație reies discrepanțe majore între ce face și ce spune. El tot timpul promite în grup că nu o să mai bea niciodată și nu este receptiv la ceea ce reprezintă alcoolismul prezentat ca fiind o boală. În ultima săptămână din lună clientul prezintă pasul 1 în grupul de terapie, dar este regat să-l refacă deoarece nu a s-a folosit de “Big Book”.
În a doua lună el a prezentat pasul 1 în grup și a primit feedback-uri pozitive de la colegi. Ei au încercat să-l încurajeze cât mai mult pentru a se recupera din alcoolism. Tot în această lună clientul a fost rugat să prezinte pasul 2 în grup dar tot timpul amâna momentu, sub pretextul că nu era suficient de pregătit și mai lipsea câteodată de la grupuri. La grupurile de suport mutual AA nu a participat aproape deloc.
În a 3-a lună din cauza lipsei de interes clientul a fost exclus din grupul de terapia cu recomandarea că poate să fie reprimit în grup doar în cazul în care a participat la grupurile de suport mutual AA și dacă nu a consumat alcool de 2 săptămâni cel puțin.
Clientul n-a mai revenit în grupul de terapie și nici nu a frecventat grupurile de suport mutual AA.
7. Prezentarea rezultatelor cercetării-acțiune la nivel de grup
7.1 Evaluarea situației inițiale prin intermediul focus-grup
În urma focus grupului, am împărțit întrebările pe 4 unități tematice și le-am analizat pe fiecare în parte:
1. Recunoașterea propriilor sentimente
Beneficiarii nu și-au recunoscut sentimentele și au dat răspunsuri scurte. Unul dintre cei 8 s-a apropiat de sentimentul de bucurie: “Mă simt bine și mă bucur că s-a constituit acest grup, pentru că nu se face nimic în acest sanatoriu. E plictiseală maximă”.
2. Reprezentarea alcoolismului
Două persoane din cele 8 au recunoscut că au problem din cauza alcoolului, față de ceilalți care cred că nu-i afectează consumul de alcool. Primul client a spus: “Eu știu că sunt bolnav alcoolic și am o problemă. Am avut o abstinență de 6 ani în care n-am pus alcool deloc în gură și am recăzut. Deci am o problemă, am venit aici să mă recuperez.” Al doilea client ne-a relatat următoarele: “Și eu la fel ca și colegul, am venit pentru că știu că singur nu pot să fac față problemelor. Data trecută când am participat totul era bine, abstinent de la alcool și țigări, dar după ce am ieșit afară și am dat de probleme, iar le-am luat. Acuma sper să fie diferit.”
3. Motivația
În urma întrebărilor și discuțiilor reiese că 4 din 8 persoane prezintă o oarecare motivație pentru a-și schimba comportamentul și pentru a intra în grupul terapeutic. Tot aceștia își doresc să părăsească sanatoriul pentru că din spusele lor e ca și o închisoare.
4. Relațiile interpersonale
În segmentul acesta 7 persoane din 8 au relații interpersonale bune. O persoană în schimb are probleme în această parte: “Poi dacă numai am pe nimeni vă dați seama că m-a afectat alcoolul. Mi-a distrus viața pur și simplu.”
7.2 Observațiile pe parcurs ale evoluției membrilor grupului și a dinamicii grupului ca întreg
Grila de observație a fost împărțită în 5 părți: comportamente dezirabile, comportamente indezirabile, comunicare verbală, comunicare non-verbală și discrepanțe.
În prima partea au fost observate comportamentele dezirabile, cum ar fi: menținerea curățeniei atât în timpul terapiei de grup, cât și în pauze sau după și întrajutorarea. Aceste elemente observate au predominat pe toată perioada cercetării, în sensul că acești clienți s-au ajutat unul pe altul și au menținut locul curat. De fiecare dată cineva făcea cafeaua pentru întregul grup și unul făcea curățenie după și strângea scaunele.
Cu privire la comportamentele indezirabile, acestea au existat dar într-o mică măsură, în sensul că, situațiile conflictuale au apărut doar la începutul terapiei de grup, adică în primele săptămâni, dar au fost de o intensitate slabă.
În observarea comunicării verbale și non-verbale au fost transpuse elemente ce exprimă elemente de nuanță. Aici a predominat elementele ce exprimă partea dezirabilă a comunicării verbale și non-verbale cu o intensitate mai ridicată față de inversul lor.
În ultima parte au fost observate discrepanțele care au existat la câțiva dintre clienți, dar aceștia sunt aceeași care au fost enumerați și în cazul cercetării la nivel individual de mai sus,
7.3 Evaluarea situației grupului la finalul intervenției
Pentru a evalua rezultatele intervenției am folosit fișa de observație (Evaluare finală). În această secvență, 5 persoane din cele 8 au reușit să atingă obiectivele intervenției și să parcurgă grupul terapeutic. Două persoane au recăzut, iar o persoană a părăsit sanatoriul. Doi dintre beneficiari și-au reluat relația cu familia, primind feedback-uri pozitive de la aceștia și i-au încurajat să participe mai departe la grupul de suport mutual AA. Un alt rezultat pozitiv este faptul că în sanatoriu a exsitat un grup de suport mutual AA care a fost constituit acum 13 ani și aproape că a rămas fără membrii. Acum acest grup s-a consolidat din pricina faptului că cei 5 care au reușit să finalizeze grupul terapeutic au întărit grupul AA și acest grup a devenit din nou unul care poate fi cel mai bun instrument pentru menținerea abstinenței. Nu toți itemii au fost atinși din această grilă, deoarece nu am avut suficiente resurse pentre a le satisfice pe toate. Acești itemi care au rămas neatinși sunt: Dezinstituționalizarea, identificarea și menținerea unui loc de muncă.
III. Evaluarea rezultatelor obținute, concluzii și recomandări de ordin aplicativ
8.1 Limitele cercetării
Prima lipsă pe care am avut-o a fost cea a echipei multidisciplinare, din care psihologul a lipsit. A existat un psiholog în spital doar că nu a avut vreo colaborare cu programul. Clienții au fost trimiși către psiholog, dar feedback-urile de acolo nu au venit.
Statutul meu de student practicant a presupus anumite limite dar am avut supervizare și colaborare cu un consilier de egali cu experiență profesionalizată.
O altă limită a fost grija de a evita contaminarea cu bacilul Koch, fapt pentru care acest lucru a impus anumite distanțe în colaborarea cu beneficiarii.
8.2 Concluzii finale
În concluzie, terapia care utilizează modelul Minnesota, este una funcțională, dar într-o instituție totală acest model trebuie combinat cu tehnici de creștere a motivației. Fără aceste tehnici terapia nu funcționează într-o instituție totală.
8.3 Recomandări de ordin aplicativ
Recomand ca, grupurile de suport mutual să fie promovate la nivel de România, deoarece în spațiul european occidental sunt și să susțină grupurile terapeutice, deoarece împreună combinate dau rezultate mai bune. Un factor important pe care politicile sociale din România nu-l acoperă, este lipsa de locuințe a oamenilor după ce au părăsit instituția totală, în cazul care fac parte din populatia pauperă. În acest caz șansele pentru o eventuală recădere sunt mari. O comparația ar putea fi intre o masă care are doar 3 picioare. Ea nu are mari șanse să stea în picioare, la fel cum în România cei care suferă de sărăcie și sunt alcoolici este inevitabilă recăderea pentru ei. În Marea Britanie există un program național numit “Houssing Benefit”, unde beneficiarii au posibilitatea să primească o locuință și să beneficieze de plata chiriei integrale de către stat.
8.4 Bibliografie
[1]. The Tuberculosis Epidemic Legal and Ethical Issues for Alcohol and Other Drug Abuse Treeatment Providers, David H. Mulligan, Treatment Improvement Protocol 18 DHHS Publication No. (SMA) 95-3047, 1995. p 3-19
[2]. THE JOURNAL OF Applied Behavioral Sciens, NTL INSTITUTE FOR APPLIED BEHAVIORAL SCIENCE Volume 12, Number 3, 1976, LEONARD D. GOODSTEIN p. 330-333.
[3]. Motivation for Change and Alcoholism Treatment, Carlo C. DiClemente, Lori E. Bellino, Tara M. Neavins, Vol. 23, No.2, 1999, ALCOHOL RESEARCH AND HEALTH
[4]. National Research Council and Institute of Medicine (2004). Reducing Underage Drinking: A Collective Responsibility. Committee on Developing a Strategy to Reduce and Prevent Underage Drinking, Richard J. Bonnie and Mary Ellen O’Connell, Editors. Board on Children, Youth, and Families, Division of Behavioral and Social Sciences and Education. Washington, DC: The National Academies Press, p.63
[5]. Marvin A. Block: Alcoholism Its Facets and Phases, The John Day Company, New York, 1965
[6]. Ruth Fox: Alcoholism Behavioral Research, Therapeutic Approaches, Springer, New York, 1967, p. 47
[7]. Adrian Restian: Bazele medicinei de familie, Vol. 3, Editura Medicală, București, 2003, p. 545-552
[8]. Vernon E. Jhonson: I’ll Quit Tomorrow, Harper & Row, New York, 1980, p. 48-114
[9]. Ministerul Sănătății, Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” : Îndrumar pentru medicii de familie, România, 2007
[10]. N.H. Azrim, R. W. Sisson, R. Meyers and M. Goodley: Alcoholism Treatment By Disulfriram And Community Reinforcement therapy, Vol. 13, No.2 pp-105-112 Pregamon Press Ltd, Ana Mental Health And Developmental Center And Nova University, 1982
[11]. Patrick J. Cornes: A gentle Path Trough The Twelve Steps, Hazelden, 1993 p. 5-12
[12]. Terance T. Gorski: Brief Strategic Problem-Solving Group Therapy, A guide for group members, Cenaps Corporation, Homewood Illinois, 1996, p. 55-60
[13]. Drăgan Alice: Revista de Psihoterapie Integrativă, Vol. 2, No. 2, septembrie, 2013
[14]. Alcoolicii Anonimi: O relatare a modului în care mii de barbate și femei s-au restabilit de pe urma alcoolismului, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York City, 2005
[15]. Tom Burns: Ervin Goffman, Routlage, London, 1992, p. 142-145
[16]. Alcoolicii Anonimi: Cei Doisprezece Pași și Cele Douăsprezece Tradiții, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York, 1994
[17]. Alcoolicii Anonimi: Viața Fără Băutură, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York, 1998
[18]. Floyd Frantz: Cum Tratăm Alcoolismul, Editura Renașterea, 2009
Surse web, cu data accesării:
[19]. http://apps.who.int/gho/data/node.main.A1035?lang=en -accesat la data de 14.02.2014
[20]. http://apps.who.int/gho/data/node.main.590?lang=en -accesat la data de 20.01.2014
[21]. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do;jsessionid=9ea7d07e30e8d37d940f681b4cfb9201f3f3f6f591fa.e34OaN8Pc3mMc40Lc3aMaNyTbhaKe0?tab=table&plugin=0&pcode=t2020_50&language=en -accesat la data de 04.05.2014
[22]. http://www.politiaromana.ro/ICPC/campanii.htm -accesat la data de 03.05.2014
[23]. http://www.alcooliciianonimi.ro/index.php/ro/ -accesat la data de 04.06.2014
[24]. http://www.aliatong.ro -accesat la data de 05.06.2014
[25]. http://www.arb-tb.ro -accesat la data de 05.06.2014
[26]. http://stop-tb.raa.ro -accesat la data de 05.06.2014
[27]. https://www.gov.uk/housing-benefit -accesat la data de 06.01.2014
Instrumente utilizate în cercetare
Anexa:1- Ghid interviu individual
Evaluare inițială
Data: ……………………Numele/prenumele clientului……………………………………..…………… Consilier:……………………………………….
Medic curant: .…………………..….Data nașterii……………………….. Sex ………….
Domiciliul stabil ………………………………………………………………………………………………..
Problema prezentată (de ce este în spital, cum a ajuns în spital)?………………………….…… …………………………………………………………………………….…………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………De cât timp este în spital?……………………………………………………………………………………………
Cât timp vǎ așteptați sǎ rǎmâneți în spital? …………………………………………………………………..
BIO
Diagnostic medical: ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..Starea de sănătate fizică (trecută și prezentă, condiții care să-i afecteze recuperarea din alcoolism) ………………………………..…………………………….……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Este sub medicație? Ce fel? ……………………………………………….……………………..…… .………………..……………………………………………………………………………………………
Vederea:………………………………………………………………………………………………………………………Abilități scris-citit: …………………………………………………..
PSIHO
Observațiile consilierului față de condiția mental-emoțională la momentul interviului (anxietate, iritabilitate, depresie, motivație): ……………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Încercări de a-și face rău………………………………………………………………………………………………
Când a fost ultima dată? Cum?: …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Are un plan în prezent de a-și face rău?…………………………………………………………………………
SOCIO
Familia (statut marital, copii): ….……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Istoricul divorțurilor: ………………………………………………………………………………………………..
Relații prezente ……………………………………………………………………………………………………….
Condiții de locuit ………..…………………………..……………………………………..
Antecedente legale: …………………………………………………………………………………………………..
Educație / Pregătire profesională / Istoricul locurilor de muncă: ………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Venituri ……………………………………………………………………… ……………………………………………..
Sprijin familial (Va asteptati ca familia sa va sprijine atunci cand iesiti din spital?)……………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Motivul pentru care rămâne în spital și condiții necesare pentru externare
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
SPIRITUAL
Religia /confesiunea: ………………… Este apropiat față de cineva din biserică?…………………
Practica religioasă și spirituală (se roagă/ merge la biserică)?…………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
ISTORIA BĂTULUI:
Când a băut prima dată? …………………………………………………………………………………………
Prima dată când s-a îmbătat?……………………………………………………………………………………….
Stadiile progresive ale consumului de alcool: Cât a băut? Cât de des? Pe ce perioadă de timp?
10 -15 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
15 – 20 ani. ………………………………………………………………………………………………………………..
20 – 30 ani………………………………………………………………………………………………………………..
30 – 40 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
40 – 60 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
A încercat vreodată să-și controleze consumul de alcool (a încercat să bea mai puțin sau mai rar, să bea mai puțină tărie etc. )?………………………………………………………………..………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
A încercat vreodată să se oprească din băut?…………………………………………………………………
De când nu mai bea (ultimul consum)?…………………………………………………………………………
Are în familie persoane care consumă alcool? ……………………………………………………………….
Alte adicții (fumat, jocuri de noroc, sex, medicamente)?…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
De ce a venit la acest grup (de ce crede clientul că a fost trimis de medic la acest grup)? …………………… …..………………………. …..……………………………………………..……
Observații (ex: clientul este sub influența medicamentelor sau a consumului de alcool):
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Recomandări ………….………………………………………………………………………………………………..
Plan de tratament inițial(care este pasul următor): ………………………………………..
Nume / Semnătură consilier: …………………………………………………….Data: ………………………
Anexa:2- Ghidul interviului de grup
1. Cum vă simțiți astăzi?
2. De cât timp sunteți internați în spital?
3. Care este motivul participării la acest grup?.
4.Cum vă reprezentați problema legată de alcool?
5.În ce fel vă afectează consumul de alcool relațiile cu cei din jur?
6.Ce vă face să credeți că este timpul pentru o schimbare ?
7.Cât de important pentru dumneavoastră este să vă schimbați ceva în comportament?
8. Ce a-ți dori să vedeți diferit în privința situației dumneavoastră actuale?
9.Ce așteptări aveți de la programul de recuperare?
10. Care va fi pasul următor pe care-l veți face cu privire la situația dumeavoastră actuală?
11. Cum vă percepeți viața după externarea din spital?
Anexa:3- Grilă de observație individuală
Anexa:4- Fișă de evidență individuală
Anexa:5- Grilă de observație-grup
Anexa:6- Evaluarea finală
EVALUAREA FINALĂ
Numele clientului_______________________Consilier____________________
Data admisiei în tratament ________ Data încheierii tratamentului___________
Evaluarea inițială
Rezumatul obiectivelor în tratament
Progresul în tratament și Condițiile încheierii tratamentului
ITEMI EVALUARE
Recomandări și înțelegeri legate de un tratament în viitor (a se menționa unde a fost trimis; tratamentul medicamentos și tratamentul de post cură)
Motivul încheierii tratamentului
6 .Procedura și condițiile de readmisie în tratament
Instrumente utilizate în intervenție
Anexa:7- Caiet de lucru pentru recuperarea din boala alcoolismului
Pasul Unu
Cunoașterea problemei mele
Există 3 întrebări de bază la care trebuie să răspundeți, folosind cartea AA (Cartea Mare, “Big Book”) ca ghid în programul de recuperare din alcoolism (sau altă adicție). Acestea sunt:
Care este problema?
Care este soluția?
Ce pot face să aplic acea soluție în viața mea?
Acesta înseamnă că primul lucru de făcut este de a afla care este problema. Un alcoolic spune de obicei: “ Nu am nici o problemă. Sunt bine.” El sau ea va nega faptul că ceva nu este în regulă. Dar în Big Book învățăm că, pentru un alcoolic, problema este lipsa de putere în fața alcoolului; astfel viața lui sau a ei scapă de sub control.
Pasul 1 din programul de recuperare de 12 Pași al AA sună în felul următor: “Am admis că eram neputincioși în fața alcoolului – că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.”
Să începem prin a vedea ce înseamnă a fi neputincios.
Exercițiul 1 Pierderea controlului: cum vă simțeați?
Gândiți-vă la momentul în care v-ați pierdut controlul asupra vieții dumneavoastră. Poate v-a derapat mașina sau furtuna v-a distrus locul de tabără, în excursie. Poate ați fost chemat la serviciu când aveați de gând să faceți altceva sau o boală sau suferință v-a împiedicat să continuați modul obișnuit de viață. Orice a fost, reflectați la situația de atunci și scrieți sau desenați în spațiul de mai jos ce s-a întâmplat. Asigurați-vă că ceea ce descrieți sau desenați ilustrează exact cum vă simțeați când viața dumneavoastră era scăpată de sub control.
Cartea Mare, Big Book, ne spune că alcoolicii și-au pierdut controlul asupra consumului de alcool, dar cum am văzut, ei vor spune de obicei: sunt bine, nu am nimic.
Exercițiul 2 Care sunt scuzele dumneavoastră favorite?
Care sunt scuzele pe care le invocați sau gândeați pentru a vă explica băutul excesiv? Încercați să dați cel puțin două exemple, pentru fiecare categorie:
Rudelor
Colegilor de lucru
Prietenilor de la o petrecere sau un alt eveniment social
Prietenei, prietenului, soției / soțului
Dumneavoastră
În cele ce urmează, vă dăm câteva exemple tipice de explicații date de alcoolici, pentru a convinge pe alții și pe ei înșiși că își pot controla consumul de alcool. Poate câteva din ele apar și pe lista dumneavoastră.
Mă pot opri când vreau.
Beau numai ca să mă distrez (să mă relaxez, să mă deconectez, etc.)
Toată lumea bea.
Nu poți deveni dependent de vin (sau bere etc.).
Aș știi, dacă aș deveni bețiv.
Pot să mă opresc, fără să mă deranjeze.
Dacă aș fi bețiv, aș trăi pe stradă (aș fi în pușcărie, ajutor social, etc.).
Dacă unele lucruri de mai sus vi se potrivesc, știți deja care sunt scuzele dumneavoastră preferate pentru a bea. Este de asemenea important să știți că aceste explicații nu sunt adevărate. Sunt doar metode în care v-ați amăgit, poate fără să vă dați seama, și ați încercat să convingeți pe alții că vă puteți controla și că nu sunteți neputincios în fața alcoolului.
Se pare însă că dependența de alcool a pus stăpânire pe dumneavoastră.
Exercițiul 3 O problemă a trupului: alergia fizică
Căutați pagina XX în cartea AA și citiți capitolul “Opinia unui medic”
În acest capitol găsiți o descriere a modului în care alcoolicul este stăpânit de alcool. Dr Silkworth, care a tratat alcoolicii în perioada de început a AA, spune că există două părți ale organismului care sunt afectate de alcool.
Acestea sunt (vă rugăm să completați):
_________________________ 2. _________________________
Pentru început, să vedem cum alcoolul afectează organismul. Dr. Silkworth explică faptul că alcoolismul este o alergie la alcool. Ce vă spune cuvântul “alergie”? (Folosiți un dicționar de specialitate sau întrebați pe cineva, ca să vă ajute la definiție).
Alergia este:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alcoolicii au o alergie la alcool pentru că organismul lor nu reacționează la acesta în mod normal. Același lucru este valabil și în cazul drogurilor. O mulțime de cercetări științifice arată faptul că structura chimică a creierului alcoolicilor se schimbă, astfel încât alcoolul va avea un efect diferit asupra lor.
Această reacție alergică înseamnă că, peste un timp, alcoolicii nu-și vor mai putea controla băutul după primul pahar, indiferent de consecințele băutului și de promisiunile și hotărârile luate dinainte.
Exercițiul 4 Originea lipsei de putere asupra alcoolului
Lipsa de putere a dependentului în fața băuturii se manifestă în mai multe feluri. Toți au reacții diferite, deși există aspecte asemănătoare. Ceea ce este comun tuturor alcoolicilor este faptul că nu își pot controla consumul de alcool, dar continuă să bea, în ciuda consecințelor negative asupra lor și a anturajului lor.
Urmează alte câteva obiceiuri, la fel de anormale de a bea, enumerate mai jos.
Alcoolicii …
Beau deseori, când nimeni altcineva nu consumă.
Beau la orice oră din zi și din noapte.
Ascund faptul că au băut.
Consumă alcool de proveniență și de calitate necunoscută (dubioasă).
Își aduc băutura la petreceri unde știu că nu se va servi alcool.
Cheltui banii destinați unor nevoi esențiale (de exemplu mâncare) pe alcool.
Continuă să bea după ce s-au îmbăt.
Pun în pericol viața altora și a lor, conducând în stare de ebrietate.
Neagă mai târziu comportamentul lor prostesc și periculos.
Îi vor minți pe cei dragi și pe prieteni pentru a putea să bea.
Vor continua să bea, chiar dacă prietenii și familia îi roagă să se oprească datorită consecințelor grave ale alcoolismului.
Enumerați alte moduri în care consumați alcool.
Acum, privind cele două liste, scrieți cum poate rezulta din comportamentul dumneavoastră faptul că sunteți lipsit de putere în fața alcoolului.
Alergia descrisă de dr. Silkworth în Big Book creează alcoolicului o dorință de nestăpânit de a bea mai mult după primul pahar, în ciuda convingerii lor sincere că de data asta vor fi în stare să bea ca oamenii normali. De aceea, sfatul binevoitor al oamenilor nealcoolici de a avea “mai multă voință”, pur și simplu nu are sens.
Exercițiul 5 Situații
Descrieți trei situații în care modul dumneavoastră de a bea era diferit de consumul celorlalți. Spuneți unde și cu cine ați fost și relatați diferența dintre comportamentul dumneavoastră și a celor cu care erați împreună.
Situația 1.
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Situația 2:
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Situația 3:
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Ce gândeați în aceste cazuri despre oamenii care nu foloseau alcoolul ca și dumneavoastră?
În ce sens sunteți dumneavoastră diferit față de alți oameni?
În Big Book, nevoia aprigă de a bea se referă la dorința fizică ce apare după primul pahar.
Exercițiul 6 Moduri de a bea
Care erau obiceiurile dumneavoastră de a bea? De exemplu: “ Beau frecvent după ce ies de la serviciu.”
Consumați alcool în fiecare zi, ca să mențineți o anumită stare?
Ieșeați în oraș în anumite ocazii, ca să vă îmbătați?
Sau ați preferat altceva, în loc de perioadele de beție? (explicați)
Comparați acum consumul dumneavoastră de alcool cu băutura (nealcoolică) răcoritoare preferată, sau cu gustarea preferată, care nu vă modifică starea de dispoziție. În ce constă diferența?
Indiferent de frecvența băutului controlat, alcoolicii simt o nevoie irezistibilă de a bea mai departe, odată ce alcoolul le-a ajuns în organism.
Oamenii cu reacție normală (nu mai bună, doar diferită) la alcool, se pot opri când vor. Alcoolicul nu poate. Aceasta este setea de alcool.
În Big Book, Dr. Silkwotrh spune că alcoolicii, sunt de mai multe feluri, adică există diferite manifestări la beție. Unii vor să se bată sau să se certe; alții încep să se compătimească; alții acuză anturajul pentru problemele lor. Unii se retrag și pleacă singuri, câteodată părăsind familia și prietenii. Alții au manifestări sexuale sau se dau în spectacol.
Exercițiul 7 Ecranul video
Să presupunem că vă uitați pe o casetă video la vremurile când vă îmbătați, iar cadrul de mai jos este ecranul. Descrieți sau desenați în acesta cum vă comportați când erați băut.
Ceea ce ați descris sau desenat aici se petrecea atunci când “vă puteați controla comportamentul”. Așa alegeați să vă comportați?
DA_____ NU_______
Credeți că ați fost capabil să faceți alegerea de a vă opri din băut, înainte de starea descrisă mai sus?
DA_____ NU______
Indiferent de cum se comportă alcoolicii la beție, toți au ceva în comun: odată ce au început să bea, nu se mai pot opri până nu se îmbată, devin bolnavi sau întră în bucluc. Citiți alineatul 7 de la pagina XXVI (Opinia unui medic) din Big Book. Singura soluție a problemei este totala ______________________________________
Toate programele de tratament cu succes, au la baza ideea abstinenței. Ca alcoolic, nu veți mai putea bea fără risc pentru tot restul vieții.
Exercițiul 8 O problemă a minții
Vă amintiți de vremea când ați încercat să vă convingeți că puteți bea controlat, chiar dacă ați creat probleme serioase în repetate rânduri, din cauza băutului?__________
Ce s-a întâmplat?
Dacă alcoolicii știu că nu pot bea în siguranță, de ce beau ei acel pahar? Dr. Silkworth spune că răspunsul este obsesia mentală. Alcoolicii își amintesc senzațiile plăcute, care le-au avut ultima dată când au băut. Citiți primul aliniat de la pagina XXIV (Opinia unui medic) din Big Book. În esență bărbații și femeile beau pentru că: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Exercițiul 9 Conștientizarea sentimentelor plăcute și neplăcute
Ce fel de senzații / sentimente ați avut , ca urmare a consumului de alcool? Descrieți-le în coloanele ce urmează:
Uneori, experiențele cu alcoolul pot fi foarte dureroase. Există o mulțime de sentimente negative, însă alcoolicii se gândesc numai la cele plăcute. Este important să știm că amintirile bune se datorează amăgirii, că aceste senzații le vom avea din nou, dar de data aceasta fără consecințele negative, iar în acest fel alcoolicul va mai simți tentația să bea primul pahar, după care, cum bine știm, se instalează setea irezistibilă de alcool.
Exercițiul 10 Tentații
Să mergem mai departe. Pe lângă amintirile plăcute rezultate din băut, mai sunt și alte lucruri care îl fac pe alcoolic să simtă că are nevoie de alcool.
Descrieți pe scurt ce rol au jucat următoarele situații, în apariția gândului că trebuie să beți ceva:
Anumiți oameni cu care vă întâlniți:
Anumite locuri:
O anumită melodie sau muzică:
Un anumit tip de mâncare:
O anumită oră a zilei:
Participarea la anumite activități:
O întâmplare (numiți-o) , care întotdeauna vă provoacă stres:
Altceva:
Acești oameni, locuri, evenimente, activități, situații și sentimente deosebite pe care le-ați amintit mai sus, vă afectează în mod special. Dr. Silkworth afirmă că atunci când alcoolicii nu pot bea, se simt: ________________, ___________________ și _______________________.
Exercițiul 11 Nervos, iritat, nemulțumit
Gândiți-vă la câteva situații tipice, când erați agitat. Ce fel de gânduri vă preocupau? Ce fel de sentimente izvorau din aceste gânduri? Care erau comportamentele care rezultau de obicei din aceste gânduri și sentimente?
Parcurgeți procesul de gândire când erați nervos, iritat și nemulțumit și scrieți câteva exemple a modului de gândire , sentimente și comportamente, care vă duceau de obicei la gândul de a bea.
Nervos
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Iritat
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Nemulțumit
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Exemplu
Vă simțiți nervos, iritat ori nemulțumit.
Vă amintiți de sentimentele plăcute din trecut conferite de alcool.
Această idee copleșitoare (obsesie) vă duce la băut, în ciuda problemelor din trecut, cauzate de alcool.
Serviți ceva. În acel moment, din cauza reacției alergice se instalează o nevoie aprigă de a mai bea. Deci continuați.
Urmează o beție care duce la pierderea autocontrolului.
Mai târziu, vă pare rău (aveți remușcări).
Promiteți (hotărâți ) că nu mai beți alcool niciodată.
Dacă cele de mai sus vi se întâmplă în mod repetat, înseamnă că s-a format ciclul adicției alcoolice.
Exercițiul 12 Ciclul dependenței de alcool. Uitați-vă la cele 7 exemple de mai sus și folosiți cuvintele subliniate pentru a completa cele 7 stadii ale ciclului dependenței de alcool.
Exercițiul 13 Ciclul personal al adicției alcoolice
Acum sunteți pregătit să completați o diagramă proprie a ciclului Adicției Alcoolice. Folosind cele 7 fenomene de mai sus, dați exemple cum ar funcționa ele pentru a vă determina să beți. Folosiți ce ați învățat despre obiceiul dumneavoastră de a bea din exercițiile anterioare.
Citiți acum rândurile 25-28 pagina XXIV/ opinia unui medic /BigBook. Dr. Silkworth afirmă că ciclul de băut al alcoolicului se repetă de multe ori dacă persoana respectivă nu trece printr-o “________________________________”. Deoarece alcoolicii nu pot face nimic pentru vindecarea alergiei la alcool care este o boală a corpului (nevoia arzătoare de alcool) – recuperarea trebuie să aibă loc la nivel psihic. Dar înainte de a merge mai departe cu pașii, să revizuim câteva expresii de bază.
Exercițiul 14 Definiții
Descrieți cu cuvintele dumneavoastră:
Obsesie
Alergie
Sete irezistibilă de alcool.
Incapacitate de control.
Remușcări.
Neputință.
Alegere.
Capitolul 1 din Cartea Mare ne spune povestea lui Bill. Experiența lui arată alcoolicilor că această boală are o soluție practică, care poate fi aplicată de oricine.
Citiți povestea lui Bill din Big Book și acordați atenție deosebită primei părți, unde el descrie mizeria și situația disperată în care se afla. Observați de asemenea cum demonstrau experiențele lui că această boală afectează atât corpul, cât și mintea. Celor mai mulți alcoolici, le va fi ușor să se identifice cu unele aspecte ale istorisirii.
Exercițiul 15 În ce fel seamănă povestea lui Bill cu a dumneavoastră?
Descrieți cum se aseamănă (sau este diferită ) povestea lui Bill cu experiența dumneavoastră legată de alcool.
Exercițiul 16 Descrierea unui alcoolic în Big Book
Citiți din Big Book descrierea unui alcoolic începând cu alineatul 6, pag. 20, până la alineatul 2, pag. 24.
Enumerați părțile care se potrivesc obiceiului d-voastră de a bea. Exemple: “ în final, mi-am pierdut total controlul asupra consumului de alcool”. “Chiar și cea mai puternică dorință de a înceta băutul a fost în zadar”. “M-am gândit că de data asta n-o să mă ard”. Enumerați pe o altă coală, cele care nu regăsiți aici.
Dați maxim 5 exemple:
Alcoolicul va ajunge inevitabil la un punct fără întoarcere: NU POȚI FOLOSI! NU TE POȚI OPRI!
Dacă ați înțeles acum și cu mintea și cu sufletul că nu puteți înceta băutul singur, prin voință – ați încercat tot ce v-a stat în putere să vă schimbați viața, dar tot e scăpată de sub control – atunci ați făcut Pasul Unu în programul d-voastră de recuperare.
Dacă mai aveți îndoieli că ați făcut pasul 1, întoarceți-vă la “ opinia unui medic “ și citiți-o încă o dată, încet, cu atenție, continuând cu povestea lui Bill până la capăt. În timp ce citiți, revedeți ce ați scris sau desenat în exercițiile precedente și faceți corecturile necesare.
3. Pasul 2 : Soluția
Mesajul esențial din partea lui Bill W și a dumneavoastră este că nu trebuie să rămâneți disperat și mizerabil. Experiența lui poate fi și a dumneavoastră. Conștientizarea problemei poate duce la soluția ei, iar Pasul 2 este soluția.
Pasul 2 spune : “ Am ajuns la credința că o Putere Superioară nouă înșine, ne-ar putea reda sănătatea mintală.”
Pentru a înțelege Pasul 2 , trebuie mai întâi să înțelegeți aceste patru idei:
Experiența spirituală
Sănătatea mintală și nebunia (obsesia)
Puterea Superioară
Credința și încrederea
Mai întâi să vedem ce este experiența spirituală. Acest concept este vital pentru recuperarea dumneavoastră.
Citiți Capitolul 2 din “Big Book” , “ Există o soluție” și Anexa II de la sfârșitul cărții.
Exercițiul 1 Adevărat sau fals?
După citirea descrierii “ experienței spirituale” din “Big Book”, încercuiți inițialele Adevărat sau Fals din fiecare afirmație (A/F)
O experiență spirituală trebuie să se întâmple brusc și spectaculos. A / F
Aplicând autodisciplina, un alcoolic poate obține rezultatele oferite de experiența spirituală. A / F
Pentru mulți, experiența spirituală înseamnă folosirea resurselor interioare, ca Puterea Superioară. A / F
Îndepărtarea de ideile (conceptele ) spirituale vă ajută să vă recuperați din alcoolism. A / F
5. Schimbarea este tot ceea ce implică experiența spirituală. A / F
După ce ați răspuns la aceste întrebări , explicați în spațiul de mai jos de ce credeți că afirmațiile 1, 2 și 4 sunt false și 3 și 5 sunt adevărate.
Big Book-ul conține multe istorisiri despre nebunia alcoolismului. Amintiți-vă că Pasul 2 spune: ”… că o Putere Superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea mintală”. Acest pas spune clar că alcoolicii care nu sunt în recuperare sunt lipsiți de sănătatea mintală.
Asta poate însemna numai că ceea ce cunoașteți acum, că un alcoolic activ suferă de nebunia (obsesia) alcoolică.
Exercițiul 2 Un tablou al nebuniei
Descrieți sau desenați pe pagina următoare ceea ce vă vine în minte când auziți cuvântul “nebunie”:
Autorul cărții Big Book, Bill W. avea o părere doar puțin diferită despre nebunie. Big Book-ul descrie nebunia ca o stare care apare înainte de primul pahar.
Acum opriți-vă și citiți capitolul “ Alte date privind alcoolismul” din Big Book.
Exercițiul 3 Marea minciună
Citiți încă o dată prima pagină din capitol. Care este marea minciună care și-o spun alcoolicii?
Această amăgire (minciună) devine obsesia noastră sau ideea care ne chinuie.
A bate moneda pe autoamăgirea că “voi putea bea ca toată lumea“ stă la baza gândirii nesănătoase a alcoolicului. Amăgirea nu se instalează în mintea noastră în timp ce bem și suntem controlați de alergia noastră. Ea face parte din boala mintală și se manifestă când nu bem. Pentru a evita adevărul că nu putem bea un pahar ca și alții, vom încerca să găsim modalități de a dovedi contrariul.
Șmecherii (trucuri) – sau minciuni trăznite
Citiți alineatul 2, pagina 30 din Big Book. Aici veți găsi o serie de modalități pe care le încearcă alcoolicul ca să-și controleze băutul – cum ar fi să bea numai bere etc. Odată ce ați citit toată lista, menționați câteva trucuri încercate de dumneavoastră.
Nu uitați că recurgerea la asemenea metode de autoamăgire vă duce la necazurile tipice alcoolicului. Ca alcoolici, probabil că deja ați pierdut lucruri importante în viața dumneavoastră, cum ar fi familia, permisul de conducere și altele.
Exercițiul 5 Tărâmul minciunii
Scrieți pe rândurile următoare numele oamenilor și a lucrurilor pe care le-ați pierdut din cauza autoamăgirii, a faptului că credeați că sunteți capabil să beți fără probleme (controlat). Adăugați și altele, dacă mai sunt.
Nebunia (obsesia) constă în convingerea că puteți bea moderat, ca toată lumea. Iar Big Book-ul constată foarte clar la pagina 37 (rândurile 18-19) că: “ alcoolicul propriu-zis sau potențial, este absolut incapabil de a înceta băutul doar pe baza _________________”
Big Book-ul afirmă la sfârșitul capitolului că “ alcoolicul se află, în anumite momente, fără o apărare mintală eficientă împotriva primului pahar…Apărarea trebuie să-i vină de la o Putere Superioară”.
Exercițiul 6 De ce este esențial să crezi într-o Putere Superioară?
Fie că sunteți o persoană religioasă sau nu, probabil că aveți idee ce înseamnă o Putere Superioară. Scrieți sau desenați mai jos ce vă imaginați când vă gândiți la o Putere Superioară.
Acum citiți capitolul “Noi, agnosticii” din Big Book. Aici se explică de ce, chiar și un ateu, un agnostic sau cineva fără convingeri religioase precise, poate avea o experiență spirituală. În continuare se vorbește de faptul că nu e greu sau neobișnuit să crezi într-o Putere Superioară. De fapt, capitolul clarifică necesitatea experienței spirituale și a credinței într-o Putere Superioară pentru restabilirea sănătății.
Exercițiul 7 Stabilirea relației cu Puterea Superioară
Fiecare om are o imagine diferită despre Puterea Superioară și toți avem experiențele noastre cu religia sau ideile spirituale.
Dacă credeți că există lucruri în trecutul dumneavoastră, care fac dificilă ori chiar imposibilă credința într-o Putere Superioară, scrieți-le mai jos:
V-ați schimbat sentimentele în vreun fel după citirea capitolului “Noi, agnosticii”?____________
Cum?
Cum definește Big Book-ul Puterea Superioară? Descrieți cu propriile d-voastră cuvinte.
Exercițiul 8 Credința și încrederea
Cartea Mare, Big Book, spune în capitolul “Noi, agnosticii”, pagina 43, alineat 2: “…..despre ea este vorba în cartea de față, al cărei obiectiv major constă din a vă ajuta să găsiți o Putere Superioară care să vă rezolve problema”. La pagina 45, alineatul 2, care este întrebarea importantă pe care trebuie să v-o puneți? Copiați-o aici:________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru unii dintre noi, există o confuzie în ce privește ideea de credință și încredere. Cartea Mare vă cere să credeți într-o Putere Superioară dumneavoastră înșivă.
Credința este înaintea unei acțiuni sau decizii; încrederea se naște ca rezultat al acestora.
Ex: Să spunem că tocmai v-ați mutat într-un oraș nou unde nu cunoașteți pe nimeni. Într-o zi, mașina începe să vă dea de furcă și vă hotărâți să o duceți la reparat. Bateți la ușa vecinei și întrebați: “ Știți un mecanic bun în oraș?”.
Ea vă recomandă un tip numit Mircea, spunând :” Mircea face treabă bună. Îmi duc mașina la el de ani de zile.” Deci, vă decideți să mergeți cu mașina la Mircea.
În momentul de față, cunoașteți doar persoana care vi l-a recomandat (și pe ea, de 5 minute), iar pe Mircea nu l-ați văzut niciodată. Totuși, vă hotărâți să mergeți la el, pentru că credeți că vecina a spus adevărul și are o judecată rezonabilă, când e vorba de mecanici auto. Cel puțin deocamdată, credeți și că Mircea lucrează probabil bine. Încă nu aveți încredere în el, numai credință. Dar asta e suficientă pentru a lua o decizie și a acționa. Să zicem că Mircea vă repară mașina corect și prompt și vă cere un preț cinstit. Sunteți mulțumit de munca lui, deci, dacă mai târziu aveți o problemă cu mașina, tot la el veniți. De data asta însă, o să vă întoarceți cu încrederea că Mircea vă repară mașina așa cum trebuie, încredere bazată pe experiența inițială. Iar aceasta se datorează numai faptului că ați fost dispus să credeți de la început și să acționați pe baza acelei credințe.
Dați un exemplu din viața dumneavoastră, cu o persoană, lucru sau idee în care ați crezut mai întâi, iar mai târziu ați avut încredere.
Întâi credința, apoi acțiunea, iar la urmă încrederea.
Sunt multe modalități de a câștiga încredere. Cartea Mare este relevantă în legătură cu asta: oamenii de cele mai diverse religii și afilieri spirituale, nu vor găsi nimic în comunitatea AA care să contravină convingerilor lor. În adâncul fiecăruia dintre noi, există o idee de bază a Puterii Superioare. Credința că o Putere Superioară vă poate reda sănătatea, va fi punctul de plecare a planului dumneavoastră pentru recuperare, deschis de la Pasul 3 , până la Pasul 12. Aplicarea acestuia vă va duce la experiența spirituală, care transformă credința în încredere.
Exercițiul 9 Trei idei importante
Citiți încet, atent, începutul capitolului 5 (“ Cum funcționează metoda noastră), până la alineatul 4, pagina 57.
Recitiți constatările de la punctele a), b), c) de la pagina 57. Puneți în scris cele trei idei importante , care, după Cartea Mare, trebuie să vă fie clare în această fază.
a)
b)
c)
Dacă v-ați convins că aceste trei idei sunt valabile pentru dumneavoastră, începeți pasul 3. Dacă nu, recitiți toate părțile din cartea AA (Big Book), unde ați avut îndoieli, și dacă e nevoie adăugați altele sau corectați cele scrise.
4. Pasul 2
Inventarul Spiritualității – Auto-evaluarea deschiderii spre spiritualitate.
Ce faci în următoarele situații (nu cum crezi că ar fi bine să faci!):
Când mergi la un magazin să cumperi ceva și nu găsești ceea ce cauți, ce faci (alege o singură variantă):
Ceri ajutorul vânzătoarei
Cauți până găsești
Când trebuie să montezi ceva din mai multe părți, ce faci:
Urmezi cu atenție instrucțiunile
Te uiți rapid la instrucțiuni numai atunci când te încurci
Te descurci tu singur cumva.
Când ai un motiv de suferință sau te doare ceva și ai nevoie de ajutor, cum procedezi:
Vorbești imediat cu cineva
Aștepți până se trece criza și numai după aceea vorbești cu cineva
Faci față crizei cum poți tu fără să ceri ajutorul nimănui.
Încercând să îți amintești despre felul în care procedezi în situațiile de mai sus, ce poți să spui legat de ușurința sau dificultatea de a cere ajutor atunci când ai nevoie de sprijin?
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pe parcursul dependenței ai învățat să te bazezi pe obsesia și compulsia „jocului” pentru a face față durerii și dificultăților. Poate ai învățat să nu te bazezi pe ceilalți pentru a primi ajutor. Poate că ai învățat să nu accepți ajutorul celorlați din cauza modului în care ai fost tratat în copilărie de cei care ar fi trebuit să te ajute. Gândește-te la lista următoare de persoane și la modul în care aceștia ți-au influențat atitudinea de a cere și accepta ajutorul celorlalți? Te-au sprijinit atunci când greșeai? Îți arătau cum să procedezi atunci când trebuia să faci ceva sau se așteptau să știi ce să faci fără să te învețe nimeni?
Tatăl tău.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mama ta.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Frații și surorile tale.
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alte persoane adulte importante pentru tine (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Profesorii (care?) ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Șefii (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Preoții (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Descrie-ți sentimentele pe care le ai atunci când ai nevoie să le ceri sprijinul celorlalți:
În funcție de aceste stări, există mai multe tipuri de relații cu cei din jur:
Dependență: avem nevoie și ne dorim ajutorul celorlalți;
contra-dependență: avem nevoie de ajutor, dar refuzăm să îl cerem;
independență: sunt auto-suficienți și nu avem nevoie de ajutor;
inter-dependență: oferim și accceptăm ajutorul celorlalți.
În care dintre aceste categorii crezi că te încadrezi. Explică și oferă cel puțin un exemplu.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Atitudinea față de Puterea Superioară
Acum, știind cum reacționezi în mod uzual atunci când trebuie să ceri ajutorul cuiva, poți să realizezi inventarul personal al atitudinilor față de spiritualitate. Acceptarea realității nu înseamnă că poți să o folosești ca pe o scuză în continuarea comportamentului irațional legat de jocuri. Înseamnă că îți dai seama unde te afli și ce trebuie să schimbi pentru a fi responsabil pentru propria persoană.
Încercuiește 6 dintre cuvintele de mai jos care se potrivesc modului în care ți-L imaginezi tu pe Dumnezeu sau Puterea ta Superioară:
Percepția ta asupra lui Dumnezeu s-a modificat de-a lungul anilor. Înainte de a putea să reflectezi asupra Puterii Superioare, trebuie să îți clarifici atitudinile față de Dumnezeu. De obicei, există patru feluri în care îl vedem pe Dumnezeu:
Un Dumnezeu al pedepsei care ne pedepsește pentru greșelile noastre, dar nu ne oferă nici o răsplată, și nici nu ne ajută.
Un Dumnezeu al acceptării care acceptă că greșim și căruia îi pasă de noi indiferent de ce facem.
Un Dumnezeu neimplicat care e detașat și căruia nu îi pasă de viețile noastre.
Un Dumnezeu inexistent care nu poate să ofere nici un fel de ajutor.
În funcție de cele 6 cuvinte alese mai sus, cam în ce categorie se încadrează felul în care ți-L imaginezi tu pe Dumnezeu?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Observi vreo asemănare între adjectivele alese mai sus și cele care descriu relația cu cei care ar fi trebuit să aibă grijă de tine în copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În ce mod ți s-au modificat în timp percepțiile asupra lui Dumnezeu sau a Puterii tale Superioare?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce relație există între atitudinea ta față de a cere ajutor (dependent, contra-dependent, independent, inter-dependent) și percepția ta asupra lui Dumnezeu?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumeră 5 persoane care ți-au influențat cel mai mult atitudinile față de Dumnezeu sau Puterea ta Superioară? Cum au făcut asta?
Dați maxim 5 exemple:
Au ceva în comun? ________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________
Ce obstacole te împiedică să ai o relație de încredere cu Dumnezeu? Sunt aceste obstacole legate de experiențele tale religioase sau din copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care sunt lucrurile care ușurează relația ta cu Dumnezeu? Sunt aceste obstacole legate de experiențele tale religioase sau din copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În funcție de ce ai învățat până acum despre recuperare, cum anume vezi ‘predarea în grija…’ din Pasul 3 ? Care sunt lucrurile care te-ar putea împiedica din punct de vedere emoțional și intelectual să accepți ajutorul unei Puteri Superioare?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În ce mod simți că Puterea ta Superioară e activă în viața ta în prezent?
Dați maxim 10 exemple:
5. Pasul Trei. Punerea în aplicare a planului de acțiune
Pasul Trei din programul de 12 Pași al Alcoolicilor Anonimi: “ Am hotărât să ne lăsam voința și viața în grija unui Dumnezeu, așa cum și-l închipuie fiecare dintre noi.”
Acum oprește-te și citește din Big Book, aliniatul 3 de la pagina 57, până la ultimul paragraf (inclusiv) de la pagina 60. Aceasta secțiune cuprinde Pasul Trei.
Exercițiul 1 Îndărătnicia egoistă neînfrânată
Completează: În ultimul paragraf de la pagina 57 se spune că până nu ne convingem că o viață trăită numai ____________________nu poate fi o viață împlinită, suntem ca un regizor, care vrea să dirijeze spectacolul.
Cine sunt cei pe care ai încercat să-i dirijezi și oamenii care jucau roluri în “spectacolul” tău? Desenează câte un personaj și scrie numele deasupra fiecărui personaj spațiul de mai jos.
Acum ia o coală nouă și în partea de sus adaugă numele fiecăruia din desen. Sub fiecare nume, scrie ce anume ai încercat să-l (s-o) determini să facă. Cu alte cuvinte, cum ai încercat să dirijezi viața fiecărui personaj?
Completează spatiile: În primul alineat, pagina 59 (Big Book), ni se spune că____________ este la rădăcina problemelor noastre, și că “ Mânați de o sută de forme de _______________, _______________, _______________, și _________________, îi rănim pe alții.
De asemenea ni se spune în ultimul paragraf (pag.59) că pentru a reduce acest egocentrism, trebuie să renunțăm la rolul de _______________, și să-l lăsam pe ________________ să fie Directorul nostru.
Cu alte cuvinte, Dumnezeu așa cum, ți-l închipui, este Directorul real al vieții și recuperării tale. Ceea ce îi stă în cale este voința proprie. Voința este doar rezultatul minții, și gândirii tale. Voința este acel lucru din capul nostru, care ne spune ce să facem, și folosită în mod corect, se conformează voinței lui Dumnezeu, ca el să poată fi Directorul nostru.
La pagina 59 (paragraful 2) cartea Alcoolicilor Anonimi spune că “ alcoolicul este un exemplu de culme al îndărătniciei egoiste neînfrânate”. Aceasta înseamnă că suntem așa de dominați de voința proprie că deși avem “un noian de convingeri morale și filosofie” ne e imposibil să ne ridicăm la înălțimea lor, și așa să continuam să îi rănim pe alții și pe noi înșine.
Exercițiul 2 Când comportamentul intră în conflict cu valorile
Gândește-te la un incident rezultat direct din băutul tău, când te-ai comportat contrar principiilor tale și răspunde la următoarele întrebări:
Ce ai făcut contrar principiilor tale?
Cu ce valori personale ai intrat în conflict?
Cum ai explicat asta, atunci?
Cum explicați asta, acum?
Cum altfel te-ai comporta acum, dacă Dumnezeu – Puterea ta Superioară – te-ar îndruma?
Exercițiul 3 A ne lăsa…… și ce urmează?
Ideea de a ne lăsa voința și viața în grija unei Puteri Superioare poate fi înfricoșătoare. Gândește-te la ariile vieții tale, care vor fi cel mai greu de predat Puterii Superioare. În lista care urmează, pune “1” în dreptul lucrului cel mai greu de predat și numerotează-le pe celelalte până la “10”, aceasta urmând a fi cel mai ușor. Dacă există ceva mai dificil în viața ta, adaugă la lista de mai jos.
___ autogratificare sexuală
___ nevoia de a fi diferit(special)
___ prietenii care beau
___ nevoia de a fi cel mai bun, nevoia de a poseda lucruri, întotdeauna cum vreau eu.
___ altceva
___ ideea ca pot bea normal
___ autocompătimirea
___ resentimente legate de trecut, durere
___ nevoia de a controla (dirija) membri familiei, colegii de lucru sau prietenii
___ senzația de euforie și toate ritualurile pentru a ajunge la asta
___ altceva
Acum, începând cu domeniile vieții cel mai greu de lăsat în grija unei Puteri Superioare, descrie în câteva cuvinte, de ce te temi că se va întâmpla în acest caz.
Teama de a-ți lăsa viața unei Puteri Superioare, nu e ceva neobișnuit. Totuși, ca alcoolici, noi ne-am predat deja voința și viața – alcoolului. Băutura a determinat de multe ori unde ne-am dus, cu cine ne-am asociat, cu cine ne-am culcat, si cum cheltuiam banii. Noi avem o boală a trupului și a minții, care va duce la nebunie sau la moarte, dacă nu facem decizia cerută în Pasul Trei. În comparație cu delăsarea în alcool, hotărârea de a ne lăsam voința și viața unei Puteri Superioare, ar trebui să fie mult mai puțin înfricoșătoare. Iar Pasul Trei ne cere numai să luăm această hotărâre. Predarea în fapt va apărea de la sine în cursul următorilor opt Pași.
Mergi la pagina 24 din Cartea cea Mare și citește ultimul pasaj. Ce alternative ai? Scrie-le în cele două cercuri din diagrama de mai jos.
Anexa:8- Balanța decizională
BALANȚA DECIZIONALĂ
BALANȚA DECIZIONALĂ
Anexa:9- Beția uscată
BEȚIA USCATĂ
Inițiatorii AA-ului consideră că există câteva diferențe între aceia care “nu sunt în recuperare”, doar “se abțin”:
-există o diferență între cei care doar “se abțin”(sunt pe uscat) și cei care sunt “în abstiență”
Dogmaticii definesc ABSTINENȚA ca:
“O stare specială de Grație câștigată prin lucrarea Pașilor și abstinența totală de la alcool. Se caracterizează printr-o stare de Seninătate și Recunoștință. Este o stare prin care trăiești conform Voii lui Dumnezeu, și nu a ta. Înseamnă sănătate mintală”
-unii spun că “beția uscată” este doar o boală imaginară, inventată de Alcoolicii Anonimi.
Termenul originar se referea la o stare care o au anumiți alcoolici în primele luni de abstinență – se comportă ca și cum ar fi băuți, chiar dacă sunt 100% abstienți. Cei care nu lucrează la cei 12 Pași sunt în într-o stare la fel de nefericită
– Ernest Kurtz, în cartea sa Not-God “Nu (sunt)-Dumnezeu” spune că alcoolismul este o boală spirituală, care are multiple cauze: resentimente față de păcate, defecte de caracter; dar consumul de alcool nu este singura cauză a alcoolismului. El definea starea de “beție uscată” ca o stare intermediară între “alcoolismul activ” și “abstinența adevărată”, sau o stare de decădere de la “abstinența adevărată”.
Anexa: 10- Hiv-Sida
Ce înseamnă infectia cu HIV și SIDA?
1932: considerat anul apariției infecției cu HIV, originară din
SIDA – Sindromul de Imunodeficiență Dobândită – a fost raportată pentru prima dată în SUA în 1981 în Los Angeles și New York, la un grup de bărbați la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii și sarcom Kaposi în condițiile unei aparente stări de sănătate. În anul 1983, Dr. Luc Montagnier a izolat în ganglionii limfatici virusul imunodeficientei umane (HIV1). În 1986, în de Vest a fost descoperit HIV2. Pentru ambele tipuri sunt valabile aceleași căi de transmitere și aceleași căi de protejare.
Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este un agent patogen, care inițial, atacă celulele din sistemul imunitar, multiplicându-se în interiorul acestora și distrugându-le, scăzând astfel apărarea naturală a organismului împotriva infecțiilor și a bolilor.
La început infecția cu HIV nu prezintă nici un fel de simptome. Cu timpul însă, organismul pierde capacitatea de rezistență chiar în fața unei boli infecțioase comune. Infecțiile oportuniste, survenite pe fond de imunitate scăzută, constituie caracteristicile de bază ale sindromului de imunodeficiență dobândită.
SIDA nu reprezintă doar o singură boală, ci un complex, o colecție de boli diferite care afectează în mod specific persoanele infectate cu HIV, dar pe care un organism sănătos ar reuși să le învingă fără prea mare efort.
În absența unui tratament, evoluția de la infectare pâna la apariția bolii SIDA este, în general, între 8-13 ani. Durata supraviețuirii după instalarea bolii variază, în absența tratamentului, de la 9 luni la 2 ani. Această perioadă poate fi prelungită în conditiile unui tratament adecvat și sustinut cu medicația specifică
Anexa: 11- Dependența încrucișată
DEPENDENȚA ÎNCRUCIȘATĂ
Dependența încrucișată este un transfer de adicții, trecerea de la o dependență nocivă la alta.
Ce se întâmplă atunci când cineva înlocuiește o substanță adictivă sau un comportament adictiv cu altul? Rezultatul este întotdeauna același – dezastru.
Valium, diazepam, codeina în loc de alcool,
Alcool în locul heroinei
Marijuana în loc de cocaină
Primul rezultat vizibil este o nouă adicție, persoana în cauză va deveni dependentă de drogul înlocuitor. Asta poate să nu se întâmple imediat, ci poate dura luni sau chiar ani.
Te gândești să iei doar puțin, astfel încât să nu ai probleme sau doar pentru scurtă perioadă de timp. Dar un dependent va folosi din ce în ce mai mult.
El are acum aceeași problemă, doar un stăpân nou.
Indiferent de cine este stapânul realitatea celui dependent este: ÎNROBIRE
Pentru persoana dependentă chimic, înlocuirea unui drog cu altul are sens cât ar fi avut schimbarea camerelor pe Titanic.
Dar asta nu e totul. Adicția nouă nu este singurul pericol rezultat din schimbarea drogurilor. Folosirea unui înlocuitor se termină adesea prin reîntoarcere la drogul inițial. De ce?
hotărârea de a se abține de la vechiul drog slăbește atunci când se folosește un alt produs, chimic care modifică dispoziția.
Judecata afectată este un rezultat firesc al utilizării drogurilor,
efectul produsului nou îl convinge pe dependent că cel vechi nu a fost chiar așa de rău
Examinând gândurile psihiatrului Carl Yung, putem găsi un indiciu spre soluție. Dr. Jung a descris nevoia aprigă de a bea a alcoolicului ca o căutare spirituală a împlinirii. Aceasta este o abordare deosebit de interesantă venită de la un psihiatru de renume mondial credea că străduința dependentului pentru a atinge împlinirea este o problemă spirituală, care cere o soluție spirituală. Jung i-a sugerat lui Bill Wilson, cofondatorul AA-ului, că vidul trebuie umplut nu cu alcool sau alte droguri, ci cu mulțumirea care vine dintr-o relație cu Dumnezeu și cu oamenii care ne susțin. Aceste relații, conform lui Jung, vor asigura puterea necesară pentru a învinge adicția.
Anexa:12- Conceptul de boală
Conceptul de boală
Boala Alergie Sistem
Afecțiune Sensibilitate
Anexa:13-Credințe false despre recădere
"Dacă oprești pentru o perioadă consumul de alcool și apoi îl reiei, ai o recădere."
* Recăderea presupune – recunoașterea bolii, luarea deciziei de a rămâne abstinent, urmarea unui program de tratament / recuperare.
* Uneori, alcoolicul își menține abstinența pentru o perioadă de timp tocmai pentru a-și demonstra menținerea controlului asupra consumului de alcool.
* Abstinența poate fi datorată și unor presiuni externe (serviciu, familie, probleme legale …)
* Reluarea consumului conduce la sentimente de teamă, disperare, neputință.
"Recăderea e fulgerătoare și vine fără preaviz."
* Recăderea e un proces declanșat de durerea și disconfortul abstinenței.
* Există anumite simptome "bazate pe abstinență" – semnale de avertizare care, atunci când sunt cunoscute, pot preveni recăderea (sensibilitate crescută la sunete / imagini, hiper-reacție față de stres / emoții, tulburări de somn, confuzie mentală, etc. – vezi listele cu simptome).
* Aceste semnale pot fi: # controlabile / minimalizabile prin: – informare adecvată cu privire la ele; nutriție adecvată; exerciții; relaxare / destindere.
# necontrolabile – disfuncții (de relaționare, cognitive, comportamentale) ce corespund perioadei de consum – sindromul "beției uscate"
"Cât timp nu bei, ești în recuperare."
* Abstinența este doar o cerință a recuperării.
* Recuperarea înseamnă un tratament adecvat pentru simptomele de sevraj pe termen scurt și lung; problemele fizice, psihice și sociale cauzate de adicție
*În caz contrar, se ajunge la sindromul recăderii (căderi nervoase, psihoze, tentative de suicid, afecțiuni bazate pe stres, etc.)
*Nemodificarea stilului de viață face ca abstinența să devină un chin.
"Recăderea apare pentru că alcoolicul nu mai participă la întâlnirile de tratament / A. A. "
* Întreruperea tratamentului reprezintă doar o fază dintr-un proces al recăderii început deja.
* Recăderea poate să apară din nelucrarea programului de recuperare (fie el de tratament / AA). În capitolul IV din Cartea Mare a Alcoolicilor Anonimi se face referire la "nefericiții care nu pot fi sinceri față de ei înșiși."
* De aceea, prevenirea recăderii trebuie făcută "din timp", înainte de apariția problemelor. Combinația cea mai eficientă în recuperare este abordarea AA+, adică AA + Consiliere profesionistă + Prevenirea recăderii
* Neînțelegerea acestui lucru poate conduce la recădere și, apoi, la disperare: "Pe mine nu mă poate ajuta nimic!!!"
"Persoanele aflate în recuperare vor conștientiza semnalele de avertizare ale recăderii."
* Pot să lipsească informațiile necesare pentru identificarea semnalelor de avertizare.
* Poate să apară negarea ("Totul e bine.")
* Pot să existe probleme neurologice (afecțiuni ale sistemului nervos central, ale creierului) ce conduc la o "ceață mentală" (confuzie mentală, sensibilitate la stres, hipersenzitivitate). Membrii AA spun că pentru fiecare an de consum, corespunde cca. 1 lună de ceață.
* Din necunoștință de cauză, apar probleme cu scăderea stimei de sine: "Am fost un prost, nu mi-am dat seama că recad."
"Odată ce o persoană dependentă a conștientizat semnele recăderii, ea poate să intre în acțiune pentru a le face să dispară."
* Persoana nu știe cum, nu poate, nu are suportul necesar pentru a interveni.
* Această idee poate deveni un obstacol pentru căutarea de ajutor și pentru apariția sentimentelor de vinovăție.
"Recăderea poate fi evitată prin puterea voinței și disciplină."
* Recăderea e rezultatul nelucrării adecvate a programului de recuperare.
* Alcoolismul e o boală cronică, astfel încât voința nu poate stopa boala.
"Oamenii care recad nu sunt motivați pentru recuperare."
* Cei mai mulți oameni sunt, într-adevăr, motivați pentru recuperare.
* Motivația nu este însă un instrument suficient pentru recuperare.
"Atunci când oamenii recad, înseamnă că nu au ajuns la fundul sacului și că au nevoie de mai multă durere și suferință."
* Într-adevăr, suferința stă la baza admiterii bolii și a deciziei de a înceta băutul.
* Această suferință este, însă, diferită de decizia de a nu recădea.
* Prea multă suferință poate conduce la blocarea persoanei în recuperare.
* O astfel de atitudine poate lua forma unei auto-pedepsiri care va influența scăderea stimei de sine ("Trebuie să sufăr!")
"Singurul mod de a sta abstinent este de a-i lăsa pe ceilalți să te atace și să te doboare, astfel încât să-ți distrugă toate mecanismele defensive."
* Această idee întărește imaginea de "persoană rea" a alcoolicului.
* Confruntarea se referă la prezentarea de către ceilalți a acelor informații pe care alcoolicul nu vrea să le vadă, fără a se confunda cu "atacul la persoană".
* Pentru a ajuta abstinența e nevoie de educare în prevenirea recăderii, formarea de abilități rezolutive, oferirea de suport și auto-confruntare.
* Pacientul are dreptul + responsabilitatea pentru propriul tratament.
* Umilirea, distrugerea stimei de sine, conformarea necritică nu sunt atitudini terapeutice.
"Dacă nu îți menții abstinența, înseamnă că nu ai lucrat programul de tratament, pentru că aceste metode sunt 100% eficiente."
* Eficiența curentă a programelor de tratament este de cca. 40% – 60%, de unde rezultă că rata de ineficiență este tot de cca. 40% – 60%. În timp, însă, programele au devenit mai eficiente (de ex., în 1950, rata de eficiență era de cca. 2%).
* Există persoane care au mai multe probleme (de sănătate, psihice, emoționale, sociale etc.) sau care se află într-un stadiu mult mai avansat al bolii, astfel încât au nevoie de mai mult ajutor.
* Dacă cineva pleacă de la această idee și recade, poate ajunge la disperare.
"Pentru cei care au recăderi repetate, nu mai există nici o speranță pentru că ei au o 'constituție incapabilă' de recuperare."
* Cei ce au recăderi repetate nu au învățat cum să își prevină recăderea.
*Ei nu trebuie blamați. Nu trebuie să uităm că alcoolismul este o boală foarte puternică.
"Gândindu-te la recădere, o poți cauza."
* O astfel de idee te face să vrei să îți cenzurezi gândirea. Făcând acest lucru, vei bloca implicit și procesul de prevenire a recăderii.
* Ignorarea acestor gânduri – normale – duce la dezvoltarea recăderii (nu putem fugi de noi înșine).
"Dependențele negative / rele pot fi înlocuite cu dependențe pozitive / bune care să însenineze abstinența."
* Toate dependențele sunt rele. A fi dependent înseamnă a te preda în mod obsesiv și compulsiv unei substanțe / comportament.
* Astfel de "dependențe pozitive" pot fi dezvoltate față de exerciții fizice, AA, biserică, muncă, sex, dietă, succes, risc, etc.
* Există dependențe mai puțin dăunătoare (ex., cafeaua, sportul), dar și ele vor cauza probleme / sevraj, etc.
"Orice episod de consum va avea drept efect pierderea imediată și totală a controlului de către cineva care a fost dependent."
* Acest lucru se poate întâmpla anumitor persoane, dar nu poate fi generalizat.
* Pierderea controlului este un proces treptat, format din "experimentări ale controlului."
* Multe persoane reușesc să controleze consumul o perioadă de timp, dar aceasta nu e un proces confortabil pentru că se luptă cu obsesia și încercările de control.
"Odată ce ai reînceput consumul, e imposibil să te oprești până nu ajungi iar la fundul sacului."
* Pe parcursul recăderii, vei avea momente de "sănătate mentală", de scurtă durată, dar în care poți lua decizia stopării consumului, îți poți recăpăta controlul asupra gândirii, memoriei, sentimentelor, rațiunii, comportamentelor.
* Orice ajutor e binevenit în aceste momente.
* "A face ceva" e diferit de "a-ți intra ceva în cap" , pentru că oricum capul nu îți e limpede.
* Trebuie să conștientizezi faptul că există alternative și că nu e "obligatoriu" să te sinucizi, să înnebunești, să bei.
"Pentru o recuperare eficientă e nevoie de o abstinență continuă din momentul luării deciziei inițiale de a nu mai bea."
* Acest lucru li se întâmplă celor aflați în recuperare.
* Căderea este revenirea la consum.
* Recăderea este pierderea controlului.
* Acestea pot fi urmate fie de continuarea tratamentului, fie de disperare și renunțare.
* Aceste episoade ar trebui privite ca "lecții", surse de învățare.
* Atunci când căderea se confundă cu recăderea, e nevoie de intervenția altor persoane (ajutarea cuiva care și-a pierdut controlul și care nu poate cere ajutorul necesar).
(după Terence Gorski)
Anexa: 14-Alcoolismul ca boală de familie
Există simptome identificabile ale alcoolismului ca boală de familie. Fiecare membru este afectat.
Într-o familie sănătoasă există anumite reguli pe care le respectă atât părinții, cât și copiii în viața lor de zi cu zi.
Dar, în familia unui alcoolic nu există reguli sau regulile există dar sunt dependente de alcoolic. Ceea ce a fost permis ieri este interzis astăzi.
Cei mai mulți dintre noi știm că o relație implică un oarecare efort, un proces de cerere și ofertă. Alcoolicul e preocupat doar de consumul său; relațiile interpersonale nu intră, astfel, în prim plan.
Acest lucru poate fi frustrant pentru tine, ca soție sau parteneră a alcoolicului. “încerc să mă înțeleg cu soțul meu, dar nu are nici un sens, cred că e ceva ce nu fac cum trebuie”. În momentul în care alcoolicul te vede învinovățindu-te și simțindu-te “de nimic”, va ști cum să profite de acest lucru și să te mențină în dezechilibru. Vina este transferată și partenerul își acceptă responsabilitatea.
În acest moment tu te îmbolnăvești. Nu mai ai grijă de sentimentele sau nevoile tale, dar trăiești într-o continuă dependență față de comportamentul alcoolicului. Toate suișurile și coborâșurile din viața ta sunt simple reacții la acțiunile acestuia. Cu cât trăiești mai mult în aceste condiții, cu atât mai tulburate vor fi gândirea și caracterul tău. În esență, contribui fără să vrei la boala alcoolicului. Astfel, alcoolismul devine o boală de familie. Copiii îți vor urma modelul, atitudinile și comportamentele tale – din proprie inițiativă sau la îndrumările tale.
Dar, ajutorul este posibil pentru tine. Trebuie să fii conștient de persoana care ai devenit. Trebuie să știi că ești singura persoană care îți poți schimba atitudinile proprii. Această schimbare poate să se reflecte asupra copiilor tăi.
Deoarece părinții sunt prima sursă de socializare și educare pentru cei mai mulți copii, ei sunt de asemenea și ultimul punct de referință pentru copii, în acțiunea lor de explorare a lumii. Imaginează-ți efectul pe care îl are modelul de părinte alcoolic asupra felului în care înțelege copilul o relație. În timp ce alți copii trăiesc cu încurajări, laude, acceptare, îngăduință, corectitudine și onestitate, copilul alcoolicului trăiește cu ostilitate, criticism, frică, gelozie și autocompătimire. În timp ce alți copii trăiesc în prietenie și învață că lumea este un loc frumos în care poți să trăiești, copilul dintr-un cămin alcoolic trăiește în ostilitate și crede că lupta este singura cale de a se relaționa.
Ciclul reacțiilor negative și distructive este tocmai boala familiei. Aceasta este tragedia alcoolismului și scopul acestui program este de a ajuta familiile alcoolicilor. Acesta începe prin a-i învăța pe membrii familiei cum să-și recâștige controlul asupra propriilor vieți (cum să întrerupă ciclul reîntăririlor).
Anexa: 15-Fumatul
Tutunul și Nicotina pot fi substanțe adictive la fel ca și alcoolul, cocaina și morfina.
Cauze
Tutunul este o plantă care este crescută pentru frunzele ei. Care este fumat, mestecat, tras pe nas, pentru o varietate de efecte.
Tutunul conține o substanță chimică numită nicotină. Nicotina este o substanță adictivă.
Tutunul de asemenea conține 19 subsanțe cunoscute care cauzează cancer. Ca un grup acestea sunt numite GUDRON. Peste 4.000 de substanțe chimice pot fi găsite în tutun.
Milioane de oameni din Statele Unite s-au lăsat de fumat cu succes. Cu toate că numărul fumătorilor din Statele Unite au scăzut în ultimii ani, numărul utilizatorilor de tutun mestecat a crescut. Prudusele de tutun fără fum sunt fie plasate in gură, sau pe buze și sunt supte sau mestecate sau puse în fosele nazale. Nicotina, în tutunul mestecat este absorbit la aceeași rată ca și tutunul fumat, și adicția este tot foarte puternică.
Și tutunul fumat și cel mestecat sunt la fel de dăunătoare și riscante pentru sănătate.
Simptome
Utilizarea nicotinei poate avea multe efecte diferite asupra corpului.
Scăderea apetitului (pentru acest motiv, frica de creștere în greutate le afectează bunăvoința unora pentru a se lăsa de fumat).
Stimulări ale stării de spirit ar putea să scadă depresiile minore. Mulți oameni vor simții un sentiment de bunăstare.
Crește activitatea intestinală
Se crează mai multă salivă și flegmă.
Creșterea ratei bătăilor inimii cu 10-20 bătăi pe minut.
Creșterea tensiunii arteriale cu 5-10 mmHg.
Pot să apară efecte cum ar fi: transpirația, greața și diareea.
Stimulează memoria și vigilența. Oamenii care folosesc tutunul, deseori depind de el pentru a-i ajuta să îndeplinească anumite sarcini cum trebuie.
Pot să apară simptomele de sevraj la 2-3 ore după ultimul consum. Oamenii care au fumat unu număr mai mare de țigări pe zi sunt mai predispuși la simptomele de sevraj. Pentru aceeia care renunță, simptomele vor ajunge la punctul culminant în 2-3 zile. SEVRAJ Simptomele comune ar putea să includă:
O poftă puternică pentru nicotină.
Anxietate
Depresie
Amorțeală, sau probleme cu somnul, precum și vise urâte sau coșmaruri
O stare de încordare, neliniște sau frustrare.
Dureri de cap
Creșterea apetitului și creșterea în greutate
Probleme cu concentrarea
Puteți să remarcați câteva sau toate dintre aceste simptome în momentul în care vă schimbați țigările, adică de la cele normale la cele cu conținut scăzut de nicotină sau scădeți numărul de țigări fumate.
Tratament
Este foarte greu să vă lăsați de fumat sau să folosiți tutunul de mestecat. Dar oricine poate s-o facă. Sunt multe moduri pentru a stopa fumatul.
Există resurse pentru a te ajuta. Membrii familiei, prieteni și colegii ar putea fi un suport. Renunțarea la fumat este foarte dificilă de unul singur. Mulți oameni să-și distrugă toate obiceiurile care le făceau în jurul fumatului.
Un program de încetare a fumatului ar putea să crească șansele de succes. Aceste programe sunt oferite de spitale, centre de sănătate, ONG-uri.
Terapia de înlocuire a nicotinei de asemenea poate să fie de ajutor. Include produse care conțin doze mici de nicotină, dar nu conțin niciuna din toxinele din țigară. Ținta este pentru a reduce pofta puternică pentru nicotină și de a ușura simptomele de sevraj.
Doctorul poate să prescrie medicamente care să ajute la stoparea fumatului, și pentru prevenirea recăderii. Aceste medicamente ajută la scăderea poftei puternice și la simptomele de sevraj.
Anexa: 16- Înțelegerea procesului ABC
Una din cele mai bune moduri de a-ți dezvolta noi moduri de gândire și să iți analizezi situația care te deranjează folosind procedeul ABC, discutat anterior
A B C
Evenimentul Gândul Sentimentul
Începe cu descrierea sentimentului(C). Care dintre cele patru tipuri de sentimente (rău, furios, trist sau speriat) le experimentezi? Dacă ai mai multe sentimente în același timp, încearcă să le identifici pe toate. Comportamentul tău poate să iți dea indicii în legătură cu ce simți. De exemplu, dacă strigi înseamnă că ești furios, în timp ce evitarea înseamnă că iți este frică. Când iți descrii sentimentele, evită să folosești interpretări sau gânduri în locul sentimentelor. De exemplu, expresia „ Mă simt lipsit de speranță” indică faptul că interpretezi situația ca fiind lipsită de speranța. Exprimi de fapt sentimentul de tristețe ce acompaniază aceasta interpretare.
După ce iți descrii sentimentele(C), descrie situația pe care o găsești supărătoare (A). În descrierea ta, include toate toate faptele importante. Încă o dată, exclude opiniile, judecările și interpretările.
În continuare, descrie-ți gândurile(B) pe care le-ai avut când erai supărat. Nu exclude nici un gând pentru că l-ai crezut neadecvat sau nerezonabil. Scopul este să identifici cât mai multe din aceste gânduri pe cât posibil, astfel poți începe să ți le schimbi. Pe măsură ce vechile obiceiuri de gândire este posibil să devină automate, și astfel în afara conștiinței noastre, va trebui să deducem gândurile din sentimentele noastre. De exemplu, dacă te simți furios, așteaptă-te să găsești multe „trebuie” printre gândurile tale.
Până acum ai găsit o experiență care te-a deranjat și i-ai descris părțile (sentimentele, evenimentul ăi gândurile tale). Acum ești pregătit să iți schimbi gândirea. Pentru fiecare dintre gândurile supărătoare pe care le-ai identificat, pune câte cea mai bună alternativă dintre cele pe care le-am discutat înainte.
Caută exemple pentru cele trei tipuri de sentimente neplăcute descrise în această broșură: înlocuiește „trebuie” cu propoziții de preferință, „groaznic” cu cuvinte ca „inconvenient” și „auto devalorizările” cu conceptul de a fii o ființă umană care greșește.
Punându-ți la încercare și a-ți schimba gândirea, ești pregătit d a-ți stabili niște obiective și să iți dezvolți planuri de acțiune pentru diferite situații. Propuneți obiective realiste, ia în considerare câteva acțiuni posibile care te vor ajuta să iți îndeplinești obiectivele, alege-ți câteva pe care le poți îndeplini și începe acțiunea.
Anexa: 17- Progresul și recuperarea din boala alcoolismului (Grafic V)
Anexa: 18-Jelirea pierderilor
Jelea este o reactie emoțională față de o pierdere și face parte din procesul de jelire care urmează pierderii. În functie de pierdere, jelea poate sa fie mai intense de la tristețe moderată la durere profundă.
Procesul; de jelire cuprinde tot ceea ce se întâmplă din momentul în care experimentăm pierderea și mergem mai departe, făcând loc noilor experiențe. Pe lânga jele, putem simți mânie, anxietate, frică, rușine și vinovăție.
Procesul nu decurge lin ci are multe suișuri și coborâșuri emoționale. Uneori propriile noastre atitudini devin dușmani noștri cei mai fioroși.
Elizabeth Kubler-Ross a descris care sunt etapele prin care trece o persoana care jelește:
Șocul și negarea
Mânia
Depresia
Târgul și magia
Tristețea
Iertarea, hotărârea și acceptarea
Durerea este necesară din punct de vedere afectiv; e nevoie să deplângem lucrurile pe care le-am pierdut în copilărie și viața adultă, datorita dependențelor, obsesiilor trecute și prezente
Renunțarea la comportamnetul dependent este o pierdere,
Deplângerea piederilor secundare dependenței – lista pierderilor – este foarte subiectivă
Există patru direcții în care să ne exprimăm mâhniea:
Suferințele din copilărie – abuzuri, disfuncții grave
Despărțirea de mamă și de tată – care n-a fost făcută la momentul potrivit
Dependențe, codependențe sau alte comportamente la care renunți (falși prieteni)
Pierderi secundare dependențelor: nefericirea, risipa, greșelile, lacrimile, durerea, tensiunea prin care ai trecut
odată ce conștientizezi aceste lucruri te poate copleși furia, remușcarea, resentimentele, regretele – care trebuie exorcizate
pierderile pot fi: ale relațiilor, a oportunităților, a proprietăților, financiare, ale statutului social, a credințelor, viselor și speranțelor
Procesul de jelire
Șocul și negarea
șoc afectiv cronic in cazul persoanelor dependente și codependente
pot crea la copiii proveniti din familii dependente o răceală afectivă – intelectul funcționează, dar emoțiile sunt blocate
negarea – imposibilitatea de a-ți aminti intreaga suferință, datorită memoriei selective. În special in cazurile de abuz sexual: copilul suferă o traumă și devine vulnerabil. Imediat după abuz, li se spunea ‚Nu spune nimănui. E în regulă’, mesajul fiind in conflict cu ceea ce simțeau, dar se întipărea in subconștient.
În starea de șoc este foarte greu sa simți ceva motiv pentru care se instalează și negarea. De aceea e nevoie să depășești această fază de șoc inițial pe calea purificării
Acest șoc aduce după sine mecanismele de apărare care sunt extrem de nocive, iar la maturitate pierde sentimentul de apropiere, echilibrul afectiv, chiar căsnicia și relația cu Dumnezeu
Mânia – urmează spontan șocului și negării
unii oameni se bălăcesc în mânie, alții o ascund, o maschează
o persoană care nu se înfurie niciodată este o persoană care își reprimă mânia. Ea zace, ca aburul din oala sub presiune și e nevoie sa deschidem supapa
furia este un mecanism natural, sănătos de a face față pierderilor și suferinței. Pavel a spus: „Mâniați-vă și nu păcătuiți. Să n-apună soarele peste mânia voastră”
mânia profund îngropată și reprimată suprimă sistemul imnuitar al organismului și e o toxină pentru spirit
Depresia
este mânie interiorizată, întoarsă spre tine însuți (dependență, alte comportamente autodistructive), și când furia pătrunde în subconștient, depresia gravă și amorțeala pot dura o viață
chiat vinovăția poate să fie falsă, fiind mânie față de tine însuți
Târgul și magia
„Dacă mă scoți Doamne din situația asta, voi face asta și asta pt Tine” – uneori are loc la nivel inconștient
De obicei adolescenții se simt foarte rușinați și vinovați din cauza conflictelor dintre mama și tată și încheie tot felul de targuri cu ei înșiși și cu Dumnezeu. Fiind lipsiți de putere încearcă să aline suferințele familiei. (pt femei tulburări de nutriție, la bărbați mania de a se spăla e mâini)
Copii sunt foarte egocentrici încât au impresia că ceea ce fac ei provoacă anumite evenimente
Persoanele codependente fac tot timpul inventarul faptelor sale și nu înțeleg de ce nu funcționează magia. „Cum îl determin eu să bea? Cum pot să-l fac să se oprească?”, „Tu mă faci să te bat. Nu aș face așa ceva dacă tu …”
Odată ce ajungem la maturitate lăsăm la o parte magia. Plânsul este mecanismul sănătos prin care facem față pierderilor și micilor supărări din viață
Tristețea – este ceva normal, spre deosebire de celelalte vine și trece
Iertarea, hotărârea și acceptarea
trebuie să renunțăm la rațiune, logică și să recurgem la sentimente. Ex: Eu nu pot să iert pe X
societatea de azi încurajează invers: Fii tare, nu plânge, nu fii zdrbit de durere. Ești prea emotivă
ierți cu adevărat atunci când nu mai rămâne nici o urmă de resentimente și mânie – sinceritatea afectivă
pasul 8 și 9
imaginează-ți o întâlnire cu persoana respectivă, scrie o scrisoare, discută cu Dumnezeu
8.4 Bibliografie
[1]. The Tuberculosis Epidemic Legal and Ethical Issues for Alcohol and Other Drug Abuse Treeatment Providers, David H. Mulligan, Treatment Improvement Protocol 18 DHHS Publication No. (SMA) 95-3047, 1995. p 3-19
[2]. THE JOURNAL OF Applied Behavioral Sciens, NTL INSTITUTE FOR APPLIED BEHAVIORAL SCIENCE Volume 12, Number 3, 1976, LEONARD D. GOODSTEIN p. 330-333.
[3]. Motivation for Change and Alcoholism Treatment, Carlo C. DiClemente, Lori E. Bellino, Tara M. Neavins, Vol. 23, No.2, 1999, ALCOHOL RESEARCH AND HEALTH
[4]. National Research Council and Institute of Medicine (2004). Reducing Underage Drinking: A Collective Responsibility. Committee on Developing a Strategy to Reduce and Prevent Underage Drinking, Richard J. Bonnie and Mary Ellen O’Connell, Editors. Board on Children, Youth, and Families, Division of Behavioral and Social Sciences and Education. Washington, DC: The National Academies Press, p.63
[5]. Marvin A. Block: Alcoholism Its Facets and Phases, The John Day Company, New York, 1965
[6]. Ruth Fox: Alcoholism Behavioral Research, Therapeutic Approaches, Springer, New York, 1967, p. 47
[7]. Adrian Restian: Bazele medicinei de familie, Vol. 3, Editura Medicală, București, 2003, p. 545-552
[8]. Vernon E. Jhonson: I’ll Quit Tomorrow, Harper & Row, New York, 1980, p. 48-114
[9]. Ministerul Sănătății, Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” : Îndrumar pentru medicii de familie, România, 2007
[10]. N.H. Azrim, R. W. Sisson, R. Meyers and M. Goodley: Alcoholism Treatment By Disulfriram And Community Reinforcement therapy, Vol. 13, No.2 pp-105-112 Pregamon Press Ltd, Ana Mental Health And Developmental Center And Nova University, 1982
[11]. Patrick J. Cornes: A gentle Path Trough The Twelve Steps, Hazelden, 1993 p. 5-12
[12]. Terance T. Gorski: Brief Strategic Problem-Solving Group Therapy, A guide for group members, Cenaps Corporation, Homewood Illinois, 1996, p. 55-60
[13]. Drăgan Alice: Revista de Psihoterapie Integrativă, Vol. 2, No. 2, septembrie, 2013
[14]. Alcoolicii Anonimi: O relatare a modului în care mii de barbate și femei s-au restabilit de pe urma alcoolismului, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York City, 2005
[15]. Tom Burns: Ervin Goffman, Routlage, London, 1992, p. 142-145
[16]. Alcoolicii Anonimi: Cei Doisprezece Pași și Cele Douăsprezece Tradiții, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York, 1994
[17]. Alcoolicii Anonimi: Viața Fără Băutură, Alcoholics Anonymous World Services, INC, New York, 1998
[18]. Floyd Frantz: Cum Tratăm Alcoolismul, Editura Renașterea, 2009
Surse web, cu data accesării:
[19]. http://apps.who.int/gho/data/node.main.A1035?lang=en -accesat la data de 14.02.2014
[20]. http://apps.who.int/gho/data/node.main.590?lang=en -accesat la data de 20.01.2014
[21]. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do;jsessionid=9ea7d07e30e8d37d940f681b4cfb9201f3f3f6f591fa.e34OaN8Pc3mMc40Lc3aMaNyTbhaKe0?tab=table&plugin=0&pcode=t2020_50&language=en -accesat la data de 04.05.2014
[22]. http://www.politiaromana.ro/ICPC/campanii.htm -accesat la data de 03.05.2014
[23]. http://www.alcooliciianonimi.ro/index.php/ro/ -accesat la data de 04.06.2014
[24]. http://www.aliatong.ro -accesat la data de 05.06.2014
[25]. http://www.arb-tb.ro -accesat la data de 05.06.2014
[26]. http://stop-tb.raa.ro -accesat la data de 05.06.2014
[27]. https://www.gov.uk/housing-benefit -accesat la data de 06.01.2014
Anexa:1- Ghid interviu individual
Evaluare inițială
Data: ……………………Numele/prenumele clientului……………………………………..…………… Consilier:……………………………………….
Medic curant: .…………………..….Data nașterii……………………….. Sex ………….
Domiciliul stabil ………………………………………………………………………………………………..
Problema prezentată (de ce este în spital, cum a ajuns în spital)?………………………….…… …………………………………………………………………………….…………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………De cât timp este în spital?……………………………………………………………………………………………
Cât timp vǎ așteptați sǎ rǎmâneți în spital? …………………………………………………………………..
BIO
Diagnostic medical: ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..Starea de sănătate fizică (trecută și prezentă, condiții care să-i afecteze recuperarea din alcoolism) ………………………………..…………………………….……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Este sub medicație? Ce fel? ……………………………………………….……………………..…… .………………..……………………………………………………………………………………………
Vederea:………………………………………………………………………………………………………………………Abilități scris-citit: …………………………………………………..
PSIHO
Observațiile consilierului față de condiția mental-emoțională la momentul interviului (anxietate, iritabilitate, depresie, motivație): ……………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Încercări de a-și face rău………………………………………………………………………………………………
Când a fost ultima dată? Cum?: …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Are un plan în prezent de a-și face rău?…………………………………………………………………………
SOCIO
Familia (statut marital, copii): ….……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Istoricul divorțurilor: ………………………………………………………………………………………………..
Relații prezente ……………………………………………………………………………………………………….
Condiții de locuit ………..…………………………..……………………………………..
Antecedente legale: …………………………………………………………………………………………………..
Educație / Pregătire profesională / Istoricul locurilor de muncă: ………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Venituri ……………………………………………………………………… ……………………………………………..
Sprijin familial (Va asteptati ca familia sa va sprijine atunci cand iesiti din spital?)……………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Motivul pentru care rămâne în spital și condiții necesare pentru externare
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
SPIRITUAL
Religia /confesiunea: ………………… Este apropiat față de cineva din biserică?…………………
Practica religioasă și spirituală (se roagă/ merge la biserică)?…………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
ISTORIA BĂTULUI:
Când a băut prima dată? …………………………………………………………………………………………
Prima dată când s-a îmbătat?……………………………………………………………………………………….
Stadiile progresive ale consumului de alcool: Cât a băut? Cât de des? Pe ce perioadă de timp?
10 -15 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
15 – 20 ani. ………………………………………………………………………………………………………………..
20 – 30 ani………………………………………………………………………………………………………………..
30 – 40 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
40 – 60 ani ………………………………………………………………………………………………………………..
A încercat vreodată să-și controleze consumul de alcool (a încercat să bea mai puțin sau mai rar, să bea mai puțină tărie etc. )?………………………………………………………………..………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
A încercat vreodată să se oprească din băut?…………………………………………………………………
De când nu mai bea (ultimul consum)?…………………………………………………………………………
Are în familie persoane care consumă alcool? ……………………………………………………………….
Alte adicții (fumat, jocuri de noroc, sex, medicamente)?…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
De ce a venit la acest grup (de ce crede clientul că a fost trimis de medic la acest grup)? …………………… …..………………………. …..……………………………………………..……
Observații (ex: clientul este sub influența medicamentelor sau a consumului de alcool):
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Recomandări ………….………………………………………………………………………………………………..
Plan de tratament inițial(care este pasul următor): ………………………………………..
Nume / Semnătură consilier: …………………………………………………….Data: ………………………
Anexa:2- Ghidul interviului de grup
1. Cum vă simțiți astăzi?
2. De cât timp sunteți internați în spital?
3. Care este motivul participării la acest grup?.
4.Cum vă reprezentați problema legată de alcool?
5.În ce fel vă afectează consumul de alcool relațiile cu cei din jur?
6.Ce vă face să credeți că este timpul pentru o schimbare ?
7.Cât de important pentru dumneavoastră este să vă schimbați ceva în comportament?
8. Ce a-ți dori să vedeți diferit în privința situației dumneavoastră actuale?
9.Ce așteptări aveți de la programul de recuperare?
10. Care va fi pasul următor pe care-l veți face cu privire la situația dumeavoastră actuală?
11. Cum vă percepeți viața după externarea din spital?
Anexa:3- Grilă de observație individuală
Anexa:4- Fișă de evidență individuală
Anexa:5- Grilă de observație-grup
Anexa:6- Evaluarea finală
EVALUAREA FINALĂ
Numele clientului_______________________Consilier____________________
Data admisiei în tratament ________ Data încheierii tratamentului___________
Evaluarea inițială
Rezumatul obiectivelor în tratament
Progresul în tratament și Condițiile încheierii tratamentului
ITEMI EVALUARE
Recomandări și înțelegeri legate de un tratament în viitor (a se menționa unde a fost trimis; tratamentul medicamentos și tratamentul de post cură)
Motivul încheierii tratamentului
6 .Procedura și condițiile de readmisie în tratament
Instrumente utilizate în intervenție
Anexa:7- Caiet de lucru pentru recuperarea din boala alcoolismului
Pasul Unu
Cunoașterea problemei mele
Există 3 întrebări de bază la care trebuie să răspundeți, folosind cartea AA (Cartea Mare, “Big Book”) ca ghid în programul de recuperare din alcoolism (sau altă adicție). Acestea sunt:
Care este problema?
Care este soluția?
Ce pot face să aplic acea soluție în viața mea?
Acesta înseamnă că primul lucru de făcut este de a afla care este problema. Un alcoolic spune de obicei: “ Nu am nici o problemă. Sunt bine.” El sau ea va nega faptul că ceva nu este în regulă. Dar în Big Book învățăm că, pentru un alcoolic, problema este lipsa de putere în fața alcoolului; astfel viața lui sau a ei scapă de sub control.
Pasul 1 din programul de recuperare de 12 Pași al AA sună în felul următor: “Am admis că eram neputincioși în fața alcoolului – că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.”
Să începem prin a vedea ce înseamnă a fi neputincios.
Exercițiul 1 Pierderea controlului: cum vă simțeați?
Gândiți-vă la momentul în care v-ați pierdut controlul asupra vieții dumneavoastră. Poate v-a derapat mașina sau furtuna v-a distrus locul de tabără, în excursie. Poate ați fost chemat la serviciu când aveați de gând să faceți altceva sau o boală sau suferință v-a împiedicat să continuați modul obișnuit de viață. Orice a fost, reflectați la situația de atunci și scrieți sau desenați în spațiul de mai jos ce s-a întâmplat. Asigurați-vă că ceea ce descrieți sau desenați ilustrează exact cum vă simțeați când viața dumneavoastră era scăpată de sub control.
Cartea Mare, Big Book, ne spune că alcoolicii și-au pierdut controlul asupra consumului de alcool, dar cum am văzut, ei vor spune de obicei: sunt bine, nu am nimic.
Exercițiul 2 Care sunt scuzele dumneavoastră favorite?
Care sunt scuzele pe care le invocați sau gândeați pentru a vă explica băutul excesiv? Încercați să dați cel puțin două exemple, pentru fiecare categorie:
Rudelor
Colegilor de lucru
Prietenilor de la o petrecere sau un alt eveniment social
Prietenei, prietenului, soției / soțului
Dumneavoastră
În cele ce urmează, vă dăm câteva exemple tipice de explicații date de alcoolici, pentru a convinge pe alții și pe ei înșiși că își pot controla consumul de alcool. Poate câteva din ele apar și pe lista dumneavoastră.
Mă pot opri când vreau.
Beau numai ca să mă distrez (să mă relaxez, să mă deconectez, etc.)
Toată lumea bea.
Nu poți deveni dependent de vin (sau bere etc.).
Aș știi, dacă aș deveni bețiv.
Pot să mă opresc, fără să mă deranjeze.
Dacă aș fi bețiv, aș trăi pe stradă (aș fi în pușcărie, ajutor social, etc.).
Dacă unele lucruri de mai sus vi se potrivesc, știți deja care sunt scuzele dumneavoastră preferate pentru a bea. Este de asemenea important să știți că aceste explicații nu sunt adevărate. Sunt doar metode în care v-ați amăgit, poate fără să vă dați seama, și ați încercat să convingeți pe alții că vă puteți controla și că nu sunteți neputincios în fața alcoolului.
Se pare însă că dependența de alcool a pus stăpânire pe dumneavoastră.
Exercițiul 3 O problemă a trupului: alergia fizică
Căutați pagina XX în cartea AA și citiți capitolul “Opinia unui medic”
În acest capitol găsiți o descriere a modului în care alcoolicul este stăpânit de alcool. Dr Silkworth, care a tratat alcoolicii în perioada de început a AA, spune că există două părți ale organismului care sunt afectate de alcool.
Acestea sunt (vă rugăm să completați):
_________________________ 2. _________________________
Pentru început, să vedem cum alcoolul afectează organismul. Dr. Silkworth explică faptul că alcoolismul este o alergie la alcool. Ce vă spune cuvântul “alergie”? (Folosiți un dicționar de specialitate sau întrebați pe cineva, ca să vă ajute la definiție).
Alergia este:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alcoolicii au o alergie la alcool pentru că organismul lor nu reacționează la acesta în mod normal. Același lucru este valabil și în cazul drogurilor. O mulțime de cercetări științifice arată faptul că structura chimică a creierului alcoolicilor se schimbă, astfel încât alcoolul va avea un efect diferit asupra lor.
Această reacție alergică înseamnă că, peste un timp, alcoolicii nu-și vor mai putea controla băutul după primul pahar, indiferent de consecințele băutului și de promisiunile și hotărârile luate dinainte.
Exercițiul 4 Originea lipsei de putere asupra alcoolului
Lipsa de putere a dependentului în fața băuturii se manifestă în mai multe feluri. Toți au reacții diferite, deși există aspecte asemănătoare. Ceea ce este comun tuturor alcoolicilor este faptul că nu își pot controla consumul de alcool, dar continuă să bea, în ciuda consecințelor negative asupra lor și a anturajului lor.
Urmează alte câteva obiceiuri, la fel de anormale de a bea, enumerate mai jos.
Alcoolicii …
Beau deseori, când nimeni altcineva nu consumă.
Beau la orice oră din zi și din noapte.
Ascund faptul că au băut.
Consumă alcool de proveniență și de calitate necunoscută (dubioasă).
Își aduc băutura la petreceri unde știu că nu se va servi alcool.
Cheltui banii destinați unor nevoi esențiale (de exemplu mâncare) pe alcool.
Continuă să bea după ce s-au îmbăt.
Pun în pericol viața altora și a lor, conducând în stare de ebrietate.
Neagă mai târziu comportamentul lor prostesc și periculos.
Îi vor minți pe cei dragi și pe prieteni pentru a putea să bea.
Vor continua să bea, chiar dacă prietenii și familia îi roagă să se oprească datorită consecințelor grave ale alcoolismului.
Enumerați alte moduri în care consumați alcool.
Acum, privind cele două liste, scrieți cum poate rezulta din comportamentul dumneavoastră faptul că sunteți lipsit de putere în fața alcoolului.
Alergia descrisă de dr. Silkworth în Big Book creează alcoolicului o dorință de nestăpânit de a bea mai mult după primul pahar, în ciuda convingerii lor sincere că de data asta vor fi în stare să bea ca oamenii normali. De aceea, sfatul binevoitor al oamenilor nealcoolici de a avea “mai multă voință”, pur și simplu nu are sens.
Exercițiul 5 Situații
Descrieți trei situații în care modul dumneavoastră de a bea era diferit de consumul celorlalți. Spuneți unde și cu cine ați fost și relatați diferența dintre comportamentul dumneavoastră și a celor cu care erați împreună.
Situația 1.
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Situația 2:
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Situația 3:
Unde ați fost?
Cu cine ați fost?
Cum v-ați comportat în comparație cu ceilalți?
Ce gândeați în aceste cazuri despre oamenii care nu foloseau alcoolul ca și dumneavoastră?
În ce sens sunteți dumneavoastră diferit față de alți oameni?
În Big Book, nevoia aprigă de a bea se referă la dorința fizică ce apare după primul pahar.
Exercițiul 6 Moduri de a bea
Care erau obiceiurile dumneavoastră de a bea? De exemplu: “ Beau frecvent după ce ies de la serviciu.”
Consumați alcool în fiecare zi, ca să mențineți o anumită stare?
Ieșeați în oraș în anumite ocazii, ca să vă îmbătați?
Sau ați preferat altceva, în loc de perioadele de beție? (explicați)
Comparați acum consumul dumneavoastră de alcool cu băutura (nealcoolică) răcoritoare preferată, sau cu gustarea preferată, care nu vă modifică starea de dispoziție. În ce constă diferența?
Indiferent de frecvența băutului controlat, alcoolicii simt o nevoie irezistibilă de a bea mai departe, odată ce alcoolul le-a ajuns în organism.
Oamenii cu reacție normală (nu mai bună, doar diferită) la alcool, se pot opri când vor. Alcoolicul nu poate. Aceasta este setea de alcool.
În Big Book, Dr. Silkwotrh spune că alcoolicii, sunt de mai multe feluri, adică există diferite manifestări la beție. Unii vor să se bată sau să se certe; alții încep să se compătimească; alții acuză anturajul pentru problemele lor. Unii se retrag și pleacă singuri, câteodată părăsind familia și prietenii. Alții au manifestări sexuale sau se dau în spectacol.
Exercițiul 7 Ecranul video
Să presupunem că vă uitați pe o casetă video la vremurile când vă îmbătați, iar cadrul de mai jos este ecranul. Descrieți sau desenați în acesta cum vă comportați când erați băut.
Ceea ce ați descris sau desenat aici se petrecea atunci când “vă puteați controla comportamentul”. Așa alegeați să vă comportați?
DA_____ NU_______
Credeți că ați fost capabil să faceți alegerea de a vă opri din băut, înainte de starea descrisă mai sus?
DA_____ NU______
Indiferent de cum se comportă alcoolicii la beție, toți au ceva în comun: odată ce au început să bea, nu se mai pot opri până nu se îmbată, devin bolnavi sau întră în bucluc. Citiți alineatul 7 de la pagina XXVI (Opinia unui medic) din Big Book. Singura soluție a problemei este totala ______________________________________
Toate programele de tratament cu succes, au la baza ideea abstinenței. Ca alcoolic, nu veți mai putea bea fără risc pentru tot restul vieții.
Exercițiul 8 O problemă a minții
Vă amintiți de vremea când ați încercat să vă convingeți că puteți bea controlat, chiar dacă ați creat probleme serioase în repetate rânduri, din cauza băutului?__________
Ce s-a întâmplat?
Dacă alcoolicii știu că nu pot bea în siguranță, de ce beau ei acel pahar? Dr. Silkworth spune că răspunsul este obsesia mentală. Alcoolicii își amintesc senzațiile plăcute, care le-au avut ultima dată când au băut. Citiți primul aliniat de la pagina XXIV (Opinia unui medic) din Big Book. În esență bărbații și femeile beau pentru că: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Exercițiul 9 Conștientizarea sentimentelor plăcute și neplăcute
Ce fel de senzații / sentimente ați avut , ca urmare a consumului de alcool? Descrieți-le în coloanele ce urmează:
Uneori, experiențele cu alcoolul pot fi foarte dureroase. Există o mulțime de sentimente negative, însă alcoolicii se gândesc numai la cele plăcute. Este important să știm că amintirile bune se datorează amăgirii, că aceste senzații le vom avea din nou, dar de data aceasta fără consecințele negative, iar în acest fel alcoolicul va mai simți tentația să bea primul pahar, după care, cum bine știm, se instalează setea irezistibilă de alcool.
Exercițiul 10 Tentații
Să mergem mai departe. Pe lângă amintirile plăcute rezultate din băut, mai sunt și alte lucruri care îl fac pe alcoolic să simtă că are nevoie de alcool.
Descrieți pe scurt ce rol au jucat următoarele situații, în apariția gândului că trebuie să beți ceva:
Anumiți oameni cu care vă întâlniți:
Anumite locuri:
O anumită melodie sau muzică:
Un anumit tip de mâncare:
O anumită oră a zilei:
Participarea la anumite activități:
O întâmplare (numiți-o) , care întotdeauna vă provoacă stres:
Altceva:
Acești oameni, locuri, evenimente, activități, situații și sentimente deosebite pe care le-ați amintit mai sus, vă afectează în mod special. Dr. Silkworth afirmă că atunci când alcoolicii nu pot bea, se simt: ________________, ___________________ și _______________________.
Exercițiul 11 Nervos, iritat, nemulțumit
Gândiți-vă la câteva situații tipice, când erați agitat. Ce fel de gânduri vă preocupau? Ce fel de sentimente izvorau din aceste gânduri? Care erau comportamentele care rezultau de obicei din aceste gânduri și sentimente?
Parcurgeți procesul de gândire când erați nervos, iritat și nemulțumit și scrieți câteva exemple a modului de gândire , sentimente și comportamente, care vă duceau de obicei la gândul de a bea.
Nervos
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Iritat
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Nemulțumit
Gânduri
Sentimente
Comportamente
Exemplu
Vă simțiți nervos, iritat ori nemulțumit.
Vă amintiți de sentimentele plăcute din trecut conferite de alcool.
Această idee copleșitoare (obsesie) vă duce la băut, în ciuda problemelor din trecut, cauzate de alcool.
Serviți ceva. În acel moment, din cauza reacției alergice se instalează o nevoie aprigă de a mai bea. Deci continuați.
Urmează o beție care duce la pierderea autocontrolului.
Mai târziu, vă pare rău (aveți remușcări).
Promiteți (hotărâți ) că nu mai beți alcool niciodată.
Dacă cele de mai sus vi se întâmplă în mod repetat, înseamnă că s-a format ciclul adicției alcoolice.
Exercițiul 12 Ciclul dependenței de alcool. Uitați-vă la cele 7 exemple de mai sus și folosiți cuvintele subliniate pentru a completa cele 7 stadii ale ciclului dependenței de alcool.
Exercițiul 13 Ciclul personal al adicției alcoolice
Acum sunteți pregătit să completați o diagramă proprie a ciclului Adicției Alcoolice. Folosind cele 7 fenomene de mai sus, dați exemple cum ar funcționa ele pentru a vă determina să beți. Folosiți ce ați învățat despre obiceiul dumneavoastră de a bea din exercițiile anterioare.
Citiți acum rândurile 25-28 pagina XXIV/ opinia unui medic /BigBook. Dr. Silkworth afirmă că ciclul de băut al alcoolicului se repetă de multe ori dacă persoana respectivă nu trece printr-o “________________________________”. Deoarece alcoolicii nu pot face nimic pentru vindecarea alergiei la alcool care este o boală a corpului (nevoia arzătoare de alcool) – recuperarea trebuie să aibă loc la nivel psihic. Dar înainte de a merge mai departe cu pașii, să revizuim câteva expresii de bază.
Exercițiul 14 Definiții
Descrieți cu cuvintele dumneavoastră:
Obsesie
Alergie
Sete irezistibilă de alcool.
Incapacitate de control.
Remușcări.
Neputință.
Alegere.
Capitolul 1 din Cartea Mare ne spune povestea lui Bill. Experiența lui arată alcoolicilor că această boală are o soluție practică, care poate fi aplicată de oricine.
Citiți povestea lui Bill din Big Book și acordați atenție deosebită primei părți, unde el descrie mizeria și situația disperată în care se afla. Observați de asemenea cum demonstrau experiențele lui că această boală afectează atât corpul, cât și mintea. Celor mai mulți alcoolici, le va fi ușor să se identifice cu unele aspecte ale istorisirii.
Exercițiul 15 În ce fel seamănă povestea lui Bill cu a dumneavoastră?
Descrieți cum se aseamănă (sau este diferită ) povestea lui Bill cu experiența dumneavoastră legată de alcool.
Exercițiul 16 Descrierea unui alcoolic în Big Book
Citiți din Big Book descrierea unui alcoolic începând cu alineatul 6, pag. 20, până la alineatul 2, pag. 24.
Enumerați părțile care se potrivesc obiceiului d-voastră de a bea. Exemple: “ în final, mi-am pierdut total controlul asupra consumului de alcool”. “Chiar și cea mai puternică dorință de a înceta băutul a fost în zadar”. “M-am gândit că de data asta n-o să mă ard”. Enumerați pe o altă coală, cele care nu regăsiți aici.
Dați maxim 5 exemple:
Alcoolicul va ajunge inevitabil la un punct fără întoarcere: NU POȚI FOLOSI! NU TE POȚI OPRI!
Dacă ați înțeles acum și cu mintea și cu sufletul că nu puteți înceta băutul singur, prin voință – ați încercat tot ce v-a stat în putere să vă schimbați viața, dar tot e scăpată de sub control – atunci ați făcut Pasul Unu în programul d-voastră de recuperare.
Dacă mai aveți îndoieli că ați făcut pasul 1, întoarceți-vă la “ opinia unui medic “ și citiți-o încă o dată, încet, cu atenție, continuând cu povestea lui Bill până la capăt. În timp ce citiți, revedeți ce ați scris sau desenat în exercițiile precedente și faceți corecturile necesare.
3. Pasul 2 : Soluția
Mesajul esențial din partea lui Bill W și a dumneavoastră este că nu trebuie să rămâneți disperat și mizerabil. Experiența lui poate fi și a dumneavoastră. Conștientizarea problemei poate duce la soluția ei, iar Pasul 2 este soluția.
Pasul 2 spune : “ Am ajuns la credința că o Putere Superioară nouă înșine, ne-ar putea reda sănătatea mintală.”
Pentru a înțelege Pasul 2 , trebuie mai întâi să înțelegeți aceste patru idei:
Experiența spirituală
Sănătatea mintală și nebunia (obsesia)
Puterea Superioară
Credința și încrederea
Mai întâi să vedem ce este experiența spirituală. Acest concept este vital pentru recuperarea dumneavoastră.
Citiți Capitolul 2 din “Big Book” , “ Există o soluție” și Anexa II de la sfârșitul cărții.
Exercițiul 1 Adevărat sau fals?
După citirea descrierii “ experienței spirituale” din “Big Book”, încercuiți inițialele Adevărat sau Fals din fiecare afirmație (A/F)
O experiență spirituală trebuie să se întâmple brusc și spectaculos. A / F
Aplicând autodisciplina, un alcoolic poate obține rezultatele oferite de experiența spirituală. A / F
Pentru mulți, experiența spirituală înseamnă folosirea resurselor interioare, ca Puterea Superioară. A / F
Îndepărtarea de ideile (conceptele ) spirituale vă ajută să vă recuperați din alcoolism. A / F
5. Schimbarea este tot ceea ce implică experiența spirituală. A / F
După ce ați răspuns la aceste întrebări , explicați în spațiul de mai jos de ce credeți că afirmațiile 1, 2 și 4 sunt false și 3 și 5 sunt adevărate.
Big Book-ul conține multe istorisiri despre nebunia alcoolismului. Amintiți-vă că Pasul 2 spune: ”… că o Putere Superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea mintală”. Acest pas spune clar că alcoolicii care nu sunt în recuperare sunt lipsiți de sănătatea mintală.
Asta poate însemna numai că ceea ce cunoașteți acum, că un alcoolic activ suferă de nebunia (obsesia) alcoolică.
Exercițiul 2 Un tablou al nebuniei
Descrieți sau desenați pe pagina următoare ceea ce vă vine în minte când auziți cuvântul “nebunie”:
Autorul cărții Big Book, Bill W. avea o părere doar puțin diferită despre nebunie. Big Book-ul descrie nebunia ca o stare care apare înainte de primul pahar.
Acum opriți-vă și citiți capitolul “ Alte date privind alcoolismul” din Big Book.
Exercițiul 3 Marea minciună
Citiți încă o dată prima pagină din capitol. Care este marea minciună care și-o spun alcoolicii?
Această amăgire (minciună) devine obsesia noastră sau ideea care ne chinuie.
A bate moneda pe autoamăgirea că “voi putea bea ca toată lumea“ stă la baza gândirii nesănătoase a alcoolicului. Amăgirea nu se instalează în mintea noastră în timp ce bem și suntem controlați de alergia noastră. Ea face parte din boala mintală și se manifestă când nu bem. Pentru a evita adevărul că nu putem bea un pahar ca și alții, vom încerca să găsim modalități de a dovedi contrariul.
Șmecherii (trucuri) – sau minciuni trăznite
Citiți alineatul 2, pagina 30 din Big Book. Aici veți găsi o serie de modalități pe care le încearcă alcoolicul ca să-și controleze băutul – cum ar fi să bea numai bere etc. Odată ce ați citit toată lista, menționați câteva trucuri încercate de dumneavoastră.
Nu uitați că recurgerea la asemenea metode de autoamăgire vă duce la necazurile tipice alcoolicului. Ca alcoolici, probabil că deja ați pierdut lucruri importante în viața dumneavoastră, cum ar fi familia, permisul de conducere și altele.
Exercițiul 5 Tărâmul minciunii
Scrieți pe rândurile următoare numele oamenilor și a lucrurilor pe care le-ați pierdut din cauza autoamăgirii, a faptului că credeați că sunteți capabil să beți fără probleme (controlat). Adăugați și altele, dacă mai sunt.
Nebunia (obsesia) constă în convingerea că puteți bea moderat, ca toată lumea. Iar Big Book-ul constată foarte clar la pagina 37 (rândurile 18-19) că: “ alcoolicul propriu-zis sau potențial, este absolut incapabil de a înceta băutul doar pe baza _________________”
Big Book-ul afirmă la sfârșitul capitolului că “ alcoolicul se află, în anumite momente, fără o apărare mintală eficientă împotriva primului pahar…Apărarea trebuie să-i vină de la o Putere Superioară”.
Exercițiul 6 De ce este esențial să crezi într-o Putere Superioară?
Fie că sunteți o persoană religioasă sau nu, probabil că aveți idee ce înseamnă o Putere Superioară. Scrieți sau desenați mai jos ce vă imaginați când vă gândiți la o Putere Superioară.
Acum citiți capitolul “Noi, agnosticii” din Big Book. Aici se explică de ce, chiar și un ateu, un agnostic sau cineva fără convingeri religioase precise, poate avea o experiență spirituală. În continuare se vorbește de faptul că nu e greu sau neobișnuit să crezi într-o Putere Superioară. De fapt, capitolul clarifică necesitatea experienței spirituale și a credinței într-o Putere Superioară pentru restabilirea sănătății.
Exercițiul 7 Stabilirea relației cu Puterea Superioară
Fiecare om are o imagine diferită despre Puterea Superioară și toți avem experiențele noastre cu religia sau ideile spirituale.
Dacă credeți că există lucruri în trecutul dumneavoastră, care fac dificilă ori chiar imposibilă credința într-o Putere Superioară, scrieți-le mai jos:
V-ați schimbat sentimentele în vreun fel după citirea capitolului “Noi, agnosticii”?____________
Cum?
Cum definește Big Book-ul Puterea Superioară? Descrieți cu propriile d-voastră cuvinte.
Exercițiul 8 Credința și încrederea
Cartea Mare, Big Book, spune în capitolul “Noi, agnosticii”, pagina 43, alineat 2: “…..despre ea este vorba în cartea de față, al cărei obiectiv major constă din a vă ajuta să găsiți o Putere Superioară care să vă rezolve problema”. La pagina 45, alineatul 2, care este întrebarea importantă pe care trebuie să v-o puneți? Copiați-o aici:________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru unii dintre noi, există o confuzie în ce privește ideea de credință și încredere. Cartea Mare vă cere să credeți într-o Putere Superioară dumneavoastră înșivă.
Credința este înaintea unei acțiuni sau decizii; încrederea se naște ca rezultat al acestora.
Ex: Să spunem că tocmai v-ați mutat într-un oraș nou unde nu cunoașteți pe nimeni. Într-o zi, mașina începe să vă dea de furcă și vă hotărâți să o duceți la reparat. Bateți la ușa vecinei și întrebați: “ Știți un mecanic bun în oraș?”.
Ea vă recomandă un tip numit Mircea, spunând :” Mircea face treabă bună. Îmi duc mașina la el de ani de zile.” Deci, vă decideți să mergeți cu mașina la Mircea.
În momentul de față, cunoașteți doar persoana care vi l-a recomandat (și pe ea, de 5 minute), iar pe Mircea nu l-ați văzut niciodată. Totuși, vă hotărâți să mergeți la el, pentru că credeți că vecina a spus adevărul și are o judecată rezonabilă, când e vorba de mecanici auto. Cel puțin deocamdată, credeți și că Mircea lucrează probabil bine. Încă nu aveți încredere în el, numai credință. Dar asta e suficientă pentru a lua o decizie și a acționa. Să zicem că Mircea vă repară mașina corect și prompt și vă cere un preț cinstit. Sunteți mulțumit de munca lui, deci, dacă mai târziu aveți o problemă cu mașina, tot la el veniți. De data asta însă, o să vă întoarceți cu încrederea că Mircea vă repară mașina așa cum trebuie, încredere bazată pe experiența inițială. Iar aceasta se datorează numai faptului că ați fost dispus să credeți de la început și să acționați pe baza acelei credințe.
Dați un exemplu din viața dumneavoastră, cu o persoană, lucru sau idee în care ați crezut mai întâi, iar mai târziu ați avut încredere.
Întâi credința, apoi acțiunea, iar la urmă încrederea.
Sunt multe modalități de a câștiga încredere. Cartea Mare este relevantă în legătură cu asta: oamenii de cele mai diverse religii și afilieri spirituale, nu vor găsi nimic în comunitatea AA care să contravină convingerilor lor. În adâncul fiecăruia dintre noi, există o idee de bază a Puterii Superioare. Credința că o Putere Superioară vă poate reda sănătatea, va fi punctul de plecare a planului dumneavoastră pentru recuperare, deschis de la Pasul 3 , până la Pasul 12. Aplicarea acestuia vă va duce la experiența spirituală, care transformă credința în încredere.
Exercițiul 9 Trei idei importante
Citiți încet, atent, începutul capitolului 5 (“ Cum funcționează metoda noastră), până la alineatul 4, pagina 57.
Recitiți constatările de la punctele a), b), c) de la pagina 57. Puneți în scris cele trei idei importante , care, după Cartea Mare, trebuie să vă fie clare în această fază.
a)
b)
c)
Dacă v-ați convins că aceste trei idei sunt valabile pentru dumneavoastră, începeți pasul 3. Dacă nu, recitiți toate părțile din cartea AA (Big Book), unde ați avut îndoieli, și dacă e nevoie adăugați altele sau corectați cele scrise.
4. Pasul 2
Inventarul Spiritualității – Auto-evaluarea deschiderii spre spiritualitate.
Ce faci în următoarele situații (nu cum crezi că ar fi bine să faci!):
Când mergi la un magazin să cumperi ceva și nu găsești ceea ce cauți, ce faci (alege o singură variantă):
Ceri ajutorul vânzătoarei
Cauți până găsești
Când trebuie să montezi ceva din mai multe părți, ce faci:
Urmezi cu atenție instrucțiunile
Te uiți rapid la instrucțiuni numai atunci când te încurci
Te descurci tu singur cumva.
Când ai un motiv de suferință sau te doare ceva și ai nevoie de ajutor, cum procedezi:
Vorbești imediat cu cineva
Aștepți până se trece criza și numai după aceea vorbești cu cineva
Faci față crizei cum poți tu fără să ceri ajutorul nimănui.
Încercând să îți amintești despre felul în care procedezi în situațiile de mai sus, ce poți să spui legat de ușurința sau dificultatea de a cere ajutor atunci când ai nevoie de sprijin?
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pe parcursul dependenței ai învățat să te bazezi pe obsesia și compulsia „jocului” pentru a face față durerii și dificultăților. Poate ai învățat să nu te bazezi pe ceilalți pentru a primi ajutor. Poate că ai învățat să nu accepți ajutorul celorlați din cauza modului în care ai fost tratat în copilărie de cei care ar fi trebuit să te ajute. Gândește-te la lista următoare de persoane și la modul în care aceștia ți-au influențat atitudinea de a cere și accepta ajutorul celorlalți? Te-au sprijinit atunci când greșeai? Îți arătau cum să procedezi atunci când trebuia să faci ceva sau se așteptau să știi ce să faci fără să te învețe nimeni?
Tatăl tău.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mama ta.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Frații și surorile tale.
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alte persoane adulte importante pentru tine (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Profesorii (care?) ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Șefii (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Preoții (care?)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Descrie-ți sentimentele pe care le ai atunci când ai nevoie să le ceri sprijinul celorlalți:
În funcție de aceste stări, există mai multe tipuri de relații cu cei din jur:
Dependență: avem nevoie și ne dorim ajutorul celorlalți;
contra-dependență: avem nevoie de ajutor, dar refuzăm să îl cerem;
independență: sunt auto-suficienți și nu avem nevoie de ajutor;
inter-dependență: oferim și accceptăm ajutorul celorlalți.
În care dintre aceste categorii crezi că te încadrezi. Explică și oferă cel puțin un exemplu.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Atitudinea față de Puterea Superioară
Acum, știind cum reacționezi în mod uzual atunci când trebuie să ceri ajutorul cuiva, poți să realizezi inventarul personal al atitudinilor față de spiritualitate. Acceptarea realității nu înseamnă că poți să o folosești ca pe o scuză în continuarea comportamentului irațional legat de jocuri. Înseamnă că îți dai seama unde te afli și ce trebuie să schimbi pentru a fi responsabil pentru propria persoană.
Încercuiește 6 dintre cuvintele de mai jos care se potrivesc modului în care ți-L imaginezi tu pe Dumnezeu sau Puterea ta Superioară:
Percepția ta asupra lui Dumnezeu s-a modificat de-a lungul anilor. Înainte de a putea să reflectezi asupra Puterii Superioare, trebuie să îți clarifici atitudinile față de Dumnezeu. De obicei, există patru feluri în care îl vedem pe Dumnezeu:
Un Dumnezeu al pedepsei care ne pedepsește pentru greșelile noastre, dar nu ne oferă nici o răsplată, și nici nu ne ajută.
Un Dumnezeu al acceptării care acceptă că greșim și căruia îi pasă de noi indiferent de ce facem.
Un Dumnezeu neimplicat care e detașat și căruia nu îi pasă de viețile noastre.
Un Dumnezeu inexistent care nu poate să ofere nici un fel de ajutor.
În funcție de cele 6 cuvinte alese mai sus, cam în ce categorie se încadrează felul în care ți-L imaginezi tu pe Dumnezeu?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Observi vreo asemănare între adjectivele alese mai sus și cele care descriu relația cu cei care ar fi trebuit să aibă grijă de tine în copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În ce mod ți s-au modificat în timp percepțiile asupra lui Dumnezeu sau a Puterii tale Superioare?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce relație există între atitudinea ta față de a cere ajutor (dependent, contra-dependent, independent, inter-dependent) și percepția ta asupra lui Dumnezeu?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumeră 5 persoane care ți-au influențat cel mai mult atitudinile față de Dumnezeu sau Puterea ta Superioară? Cum au făcut asta?
Dați maxim 5 exemple:
Au ceva în comun? ________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________
Ce obstacole te împiedică să ai o relație de încredere cu Dumnezeu? Sunt aceste obstacole legate de experiențele tale religioase sau din copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care sunt lucrurile care ușurează relația ta cu Dumnezeu? Sunt aceste obstacole legate de experiențele tale religioase sau din copilărie?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În funcție de ce ai învățat până acum despre recuperare, cum anume vezi ‘predarea în grija…’ din Pasul 3 ? Care sunt lucrurile care te-ar putea împiedica din punct de vedere emoțional și intelectual să accepți ajutorul unei Puteri Superioare?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În ce mod simți că Puterea ta Superioară e activă în viața ta în prezent?
Dați maxim 10 exemple:
5. Pasul Trei. Punerea în aplicare a planului de acțiune
Pasul Trei din programul de 12 Pași al Alcoolicilor Anonimi: “ Am hotărât să ne lăsam voința și viața în grija unui Dumnezeu, așa cum și-l închipuie fiecare dintre noi.”
Acum oprește-te și citește din Big Book, aliniatul 3 de la pagina 57, până la ultimul paragraf (inclusiv) de la pagina 60. Aceasta secțiune cuprinde Pasul Trei.
Exercițiul 1 Îndărătnicia egoistă neînfrânată
Completează: În ultimul paragraf de la pagina 57 se spune că până nu ne convingem că o viață trăită numai ____________________nu poate fi o viață împlinită, suntem ca un regizor, care vrea să dirijeze spectacolul.
Cine sunt cei pe care ai încercat să-i dirijezi și oamenii care jucau roluri în “spectacolul” tău? Desenează câte un personaj și scrie numele deasupra fiecărui personaj spațiul de mai jos.
Acum ia o coală nouă și în partea de sus adaugă numele fiecăruia din desen. Sub fiecare nume, scrie ce anume ai încercat să-l (s-o) determini să facă. Cu alte cuvinte, cum ai încercat să dirijezi viața fiecărui personaj?
Completează spatiile: În primul alineat, pagina 59 (Big Book), ni se spune că____________ este la rădăcina problemelor noastre, și că “ Mânați de o sută de forme de _______________, _______________, _______________, și _________________, îi rănim pe alții.
De asemenea ni se spune în ultimul paragraf (pag.59) că pentru a reduce acest egocentrism, trebuie să renunțăm la rolul de _______________, și să-l lăsam pe ________________ să fie Directorul nostru.
Cu alte cuvinte, Dumnezeu așa cum, ți-l închipui, este Directorul real al vieții și recuperării tale. Ceea ce îi stă în cale este voința proprie. Voința este doar rezultatul minții, și gândirii tale. Voința este acel lucru din capul nostru, care ne spune ce să facem, și folosită în mod corect, se conformează voinței lui Dumnezeu, ca el să poată fi Directorul nostru.
La pagina 59 (paragraful 2) cartea Alcoolicilor Anonimi spune că “ alcoolicul este un exemplu de culme al îndărătniciei egoiste neînfrânate”. Aceasta înseamnă că suntem așa de dominați de voința proprie că deși avem “un noian de convingeri morale și filosofie” ne e imposibil să ne ridicăm la înălțimea lor, și așa să continuam să îi rănim pe alții și pe noi înșine.
Exercițiul 2 Când comportamentul intră în conflict cu valorile
Gândește-te la un incident rezultat direct din băutul tău, când te-ai comportat contrar principiilor tale și răspunde la următoarele întrebări:
Ce ai făcut contrar principiilor tale?
Cu ce valori personale ai intrat în conflict?
Cum ai explicat asta, atunci?
Cum explicați asta, acum?
Cum altfel te-ai comporta acum, dacă Dumnezeu – Puterea ta Superioară – te-ar îndruma?
Exercițiul 3 A ne lăsa…… și ce urmează?
Ideea de a ne lăsa voința și viața în grija unei Puteri Superioare poate fi înfricoșătoare. Gândește-te la ariile vieții tale, care vor fi cel mai greu de predat Puterii Superioare. În lista care urmează, pune “1” în dreptul lucrului cel mai greu de predat și numerotează-le pe celelalte până la “10”, aceasta urmând a fi cel mai ușor. Dacă există ceva mai dificil în viața ta, adaugă la lista de mai jos.
___ autogratificare sexuală
___ nevoia de a fi diferit(special)
___ prietenii care beau
___ nevoia de a fi cel mai bun, nevoia de a poseda lucruri, întotdeauna cum vreau eu.
___ altceva
___ ideea ca pot bea normal
___ autocompătimirea
___ resentimente legate de trecut, durere
___ nevoia de a controla (dirija) membri familiei, colegii de lucru sau prietenii
___ senzația de euforie și toate ritualurile pentru a ajunge la asta
___ altceva
Acum, începând cu domeniile vieții cel mai greu de lăsat în grija unei Puteri Superioare, descrie în câteva cuvinte, de ce te temi că se va întâmpla în acest caz.
Teama de a-ți lăsa viața unei Puteri Superioare, nu e ceva neobișnuit. Totuși, ca alcoolici, noi ne-am predat deja voința și viața – alcoolului. Băutura a determinat de multe ori unde ne-am dus, cu cine ne-am asociat, cu cine ne-am culcat, si cum cheltuiam banii. Noi avem o boală a trupului și a minții, care va duce la nebunie sau la moarte, dacă nu facem decizia cerută în Pasul Trei. În comparație cu delăsarea în alcool, hotărârea de a ne lăsam voința și viața unei Puteri Superioare, ar trebui să fie mult mai puțin înfricoșătoare. Iar Pasul Trei ne cere numai să luăm această hotărâre. Predarea în fapt va apărea de la sine în cursul următorilor opt Pași.
Mergi la pagina 24 din Cartea cea Mare și citește ultimul pasaj. Ce alternative ai? Scrie-le în cele două cercuri din diagrama de mai jos.
Anexa:8- Balanța decizională
BALANȚA DECIZIONALĂ
BALANȚA DECIZIONALĂ
Anexa:9- Beția uscată
BEȚIA USCATĂ
Inițiatorii AA-ului consideră că există câteva diferențe între aceia care “nu sunt în recuperare”, doar “se abțin”:
-există o diferență între cei care doar “se abțin”(sunt pe uscat) și cei care sunt “în abstiență”
Dogmaticii definesc ABSTINENȚA ca:
“O stare specială de Grație câștigată prin lucrarea Pașilor și abstinența totală de la alcool. Se caracterizează printr-o stare de Seninătate și Recunoștință. Este o stare prin care trăiești conform Voii lui Dumnezeu, și nu a ta. Înseamnă sănătate mintală”
-unii spun că “beția uscată” este doar o boală imaginară, inventată de Alcoolicii Anonimi.
Termenul originar se referea la o stare care o au anumiți alcoolici în primele luni de abstinență – se comportă ca și cum ar fi băuți, chiar dacă sunt 100% abstienți. Cei care nu lucrează la cei 12 Pași sunt în într-o stare la fel de nefericită
– Ernest Kurtz, în cartea sa Not-God “Nu (sunt)-Dumnezeu” spune că alcoolismul este o boală spirituală, care are multiple cauze: resentimente față de păcate, defecte de caracter; dar consumul de alcool nu este singura cauză a alcoolismului. El definea starea de “beție uscată” ca o stare intermediară între “alcoolismul activ” și “abstinența adevărată”, sau o stare de decădere de la “abstinența adevărată”.
Anexa: 10- Hiv-Sida
Ce înseamnă infectia cu HIV și SIDA?
1932: considerat anul apariției infecției cu HIV, originară din
SIDA – Sindromul de Imunodeficiență Dobândită – a fost raportată pentru prima dată în SUA în 1981 în Los Angeles și New York, la un grup de bărbați la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii și sarcom Kaposi în condițiile unei aparente stări de sănătate. În anul 1983, Dr. Luc Montagnier a izolat în ganglionii limfatici virusul imunodeficientei umane (HIV1). În 1986, în de Vest a fost descoperit HIV2. Pentru ambele tipuri sunt valabile aceleași căi de transmitere și aceleași căi de protejare.
Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este un agent patogen, care inițial, atacă celulele din sistemul imunitar, multiplicându-se în interiorul acestora și distrugându-le, scăzând astfel apărarea naturală a organismului împotriva infecțiilor și a bolilor.
La început infecția cu HIV nu prezintă nici un fel de simptome. Cu timpul însă, organismul pierde capacitatea de rezistență chiar în fața unei boli infecțioase comune. Infecțiile oportuniste, survenite pe fond de imunitate scăzută, constituie caracteristicile de bază ale sindromului de imunodeficiență dobândită.
SIDA nu reprezintă doar o singură boală, ci un complex, o colecție de boli diferite care afectează în mod specific persoanele infectate cu HIV, dar pe care un organism sănătos ar reuși să le învingă fără prea mare efort.
În absența unui tratament, evoluția de la infectare pâna la apariția bolii SIDA este, în general, între 8-13 ani. Durata supraviețuirii după instalarea bolii variază, în absența tratamentului, de la 9 luni la 2 ani. Această perioadă poate fi prelungită în conditiile unui tratament adecvat și sustinut cu medicația specifică
Anexa: 11- Dependența încrucișată
DEPENDENȚA ÎNCRUCIȘATĂ
Dependența încrucișată este un transfer de adicții, trecerea de la o dependență nocivă la alta.
Ce se întâmplă atunci când cineva înlocuiește o substanță adictivă sau un comportament adictiv cu altul? Rezultatul este întotdeauna același – dezastru.
Valium, diazepam, codeina în loc de alcool,
Alcool în locul heroinei
Marijuana în loc de cocaină
Primul rezultat vizibil este o nouă adicție, persoana în cauză va deveni dependentă de drogul înlocuitor. Asta poate să nu se întâmple imediat, ci poate dura luni sau chiar ani.
Te gândești să iei doar puțin, astfel încât să nu ai probleme sau doar pentru scurtă perioadă de timp. Dar un dependent va folosi din ce în ce mai mult.
El are acum aceeași problemă, doar un stăpân nou.
Indiferent de cine este stapânul realitatea celui dependent este: ÎNROBIRE
Pentru persoana dependentă chimic, înlocuirea unui drog cu altul are sens cât ar fi avut schimbarea camerelor pe Titanic.
Dar asta nu e totul. Adicția nouă nu este singurul pericol rezultat din schimbarea drogurilor. Folosirea unui înlocuitor se termină adesea prin reîntoarcere la drogul inițial. De ce?
hotărârea de a se abține de la vechiul drog slăbește atunci când se folosește un alt produs, chimic care modifică dispoziția.
Judecata afectată este un rezultat firesc al utilizării drogurilor,
efectul produsului nou îl convinge pe dependent că cel vechi nu a fost chiar așa de rău
Examinând gândurile psihiatrului Carl Yung, putem găsi un indiciu spre soluție. Dr. Jung a descris nevoia aprigă de a bea a alcoolicului ca o căutare spirituală a împlinirii. Aceasta este o abordare deosebit de interesantă venită de la un psihiatru de renume mondial credea că străduința dependentului pentru a atinge împlinirea este o problemă spirituală, care cere o soluție spirituală. Jung i-a sugerat lui Bill Wilson, cofondatorul AA-ului, că vidul trebuie umplut nu cu alcool sau alte droguri, ci cu mulțumirea care vine dintr-o relație cu Dumnezeu și cu oamenii care ne susțin. Aceste relații, conform lui Jung, vor asigura puterea necesară pentru a învinge adicția.
Anexa:12- Conceptul de boală
Conceptul de boală
Boala Alergie Sistem
Afecțiune Sensibilitate
Anexa:13-Credințe false despre recădere
"Dacă oprești pentru o perioadă consumul de alcool și apoi îl reiei, ai o recădere."
* Recăderea presupune – recunoașterea bolii, luarea deciziei de a rămâne abstinent, urmarea unui program de tratament / recuperare.
* Uneori, alcoolicul își menține abstinența pentru o perioadă de timp tocmai pentru a-și demonstra menținerea controlului asupra consumului de alcool.
* Abstinența poate fi datorată și unor presiuni externe (serviciu, familie, probleme legale …)
* Reluarea consumului conduce la sentimente de teamă, disperare, neputință.
"Recăderea e fulgerătoare și vine fără preaviz."
* Recăderea e un proces declanșat de durerea și disconfortul abstinenței.
* Există anumite simptome "bazate pe abstinență" – semnale de avertizare care, atunci când sunt cunoscute, pot preveni recăderea (sensibilitate crescută la sunete / imagini, hiper-reacție față de stres / emoții, tulburări de somn, confuzie mentală, etc. – vezi listele cu simptome).
* Aceste semnale pot fi: # controlabile / minimalizabile prin: – informare adecvată cu privire la ele; nutriție adecvată; exerciții; relaxare / destindere.
# necontrolabile – disfuncții (de relaționare, cognitive, comportamentale) ce corespund perioadei de consum – sindromul "beției uscate"
"Cât timp nu bei, ești în recuperare."
* Abstinența este doar o cerință a recuperării.
* Recuperarea înseamnă un tratament adecvat pentru simptomele de sevraj pe termen scurt și lung; problemele fizice, psihice și sociale cauzate de adicție
*În caz contrar, se ajunge la sindromul recăderii (căderi nervoase, psihoze, tentative de suicid, afecțiuni bazate pe stres, etc.)
*Nemodificarea stilului de viață face ca abstinența să devină un chin.
"Recăderea apare pentru că alcoolicul nu mai participă la întâlnirile de tratament / A. A. "
* Întreruperea tratamentului reprezintă doar o fază dintr-un proces al recăderii început deja.
* Recăderea poate să apară din nelucrarea programului de recuperare (fie el de tratament / AA). În capitolul IV din Cartea Mare a Alcoolicilor Anonimi se face referire la "nefericiții care nu pot fi sinceri față de ei înșiși."
* De aceea, prevenirea recăderii trebuie făcută "din timp", înainte de apariția problemelor. Combinația cea mai eficientă în recuperare este abordarea AA+, adică AA + Consiliere profesionistă + Prevenirea recăderii
* Neînțelegerea acestui lucru poate conduce la recădere și, apoi, la disperare: "Pe mine nu mă poate ajuta nimic!!!"
"Persoanele aflate în recuperare vor conștientiza semnalele de avertizare ale recăderii."
* Pot să lipsească informațiile necesare pentru identificarea semnalelor de avertizare.
* Poate să apară negarea ("Totul e bine.")
* Pot să existe probleme neurologice (afecțiuni ale sistemului nervos central, ale creierului) ce conduc la o "ceață mentală" (confuzie mentală, sensibilitate la stres, hipersenzitivitate). Membrii AA spun că pentru fiecare an de consum, corespunde cca. 1 lună de ceață.
* Din necunoștință de cauză, apar probleme cu scăderea stimei de sine: "Am fost un prost, nu mi-am dat seama că recad."
"Odată ce o persoană dependentă a conștientizat semnele recăderii, ea poate să intre în acțiune pentru a le face să dispară."
* Persoana nu știe cum, nu poate, nu are suportul necesar pentru a interveni.
* Această idee poate deveni un obstacol pentru căutarea de ajutor și pentru apariția sentimentelor de vinovăție.
"Recăderea poate fi evitată prin puterea voinței și disciplină."
* Recăderea e rezultatul nelucrării adecvate a programului de recuperare.
* Alcoolismul e o boală cronică, astfel încât voința nu poate stopa boala.
"Oamenii care recad nu sunt motivați pentru recuperare."
* Cei mai mulți oameni sunt, într-adevăr, motivați pentru recuperare.
* Motivația nu este însă un instrument suficient pentru recuperare.
"Atunci când oamenii recad, înseamnă că nu au ajuns la fundul sacului și că au nevoie de mai multă durere și suferință."
* Într-adevăr, suferința stă la baza admiterii bolii și a deciziei de a înceta băutul.
* Această suferință este, însă, diferită de decizia de a nu recădea.
* Prea multă suferință poate conduce la blocarea persoanei în recuperare.
* O astfel de atitudine poate lua forma unei auto-pedepsiri care va influența scăderea stimei de sine ("Trebuie să sufăr!")
"Singurul mod de a sta abstinent este de a-i lăsa pe ceilalți să te atace și să te doboare, astfel încât să-ți distrugă toate mecanismele defensive."
* Această idee întărește imaginea de "persoană rea" a alcoolicului.
* Confruntarea se referă la prezentarea de către ceilalți a acelor informații pe care alcoolicul nu vrea să le vadă, fără a se confunda cu "atacul la persoană".
* Pentru a ajuta abstinența e nevoie de educare în prevenirea recăderii, formarea de abilități rezolutive, oferirea de suport și auto-confruntare.
* Pacientul are dreptul + responsabilitatea pentru propriul tratament.
* Umilirea, distrugerea stimei de sine, conformarea necritică nu sunt atitudini terapeutice.
"Dacă nu îți menții abstinența, înseamnă că nu ai lucrat programul de tratament, pentru că aceste metode sunt 100% eficiente."
* Eficiența curentă a programelor de tratament este de cca. 40% – 60%, de unde rezultă că rata de ineficiență este tot de cca. 40% – 60%. În timp, însă, programele au devenit mai eficiente (de ex., în 1950, rata de eficiență era de cca. 2%).
* Există persoane care au mai multe probleme (de sănătate, psihice, emoționale, sociale etc.) sau care se află într-un stadiu mult mai avansat al bolii, astfel încât au nevoie de mai mult ajutor.
* Dacă cineva pleacă de la această idee și recade, poate ajunge la disperare.
"Pentru cei care au recăderi repetate, nu mai există nici o speranță pentru că ei au o 'constituție incapabilă' de recuperare."
* Cei ce au recăderi repetate nu au învățat cum să își prevină recăderea.
*Ei nu trebuie blamați. Nu trebuie să uităm că alcoolismul este o boală foarte puternică.
"Gândindu-te la recădere, o poți cauza."
* O astfel de idee te face să vrei să îți cenzurezi gândirea. Făcând acest lucru, vei bloca implicit și procesul de prevenire a recăderii.
* Ignorarea acestor gânduri – normale – duce la dezvoltarea recăderii (nu putem fugi de noi înșine).
"Dependențele negative / rele pot fi înlocuite cu dependențe pozitive / bune care să însenineze abstinența."
* Toate dependențele sunt rele. A fi dependent înseamnă a te preda în mod obsesiv și compulsiv unei substanțe / comportament.
* Astfel de "dependențe pozitive" pot fi dezvoltate față de exerciții fizice, AA, biserică, muncă, sex, dietă, succes, risc, etc.
* Există dependențe mai puțin dăunătoare (ex., cafeaua, sportul), dar și ele vor cauza probleme / sevraj, etc.
"Orice episod de consum va avea drept efect pierderea imediată și totală a controlului de către cineva care a fost dependent."
* Acest lucru se poate întâmpla anumitor persoane, dar nu poate fi generalizat.
* Pierderea controlului este un proces treptat, format din "experimentări ale controlului."
* Multe persoane reușesc să controleze consumul o perioadă de timp, dar aceasta nu e un proces confortabil pentru că se luptă cu obsesia și încercările de control.
"Odată ce ai reînceput consumul, e imposibil să te oprești până nu ajungi iar la fundul sacului."
* Pe parcursul recăderii, vei avea momente de "sănătate mentală", de scurtă durată, dar în care poți lua decizia stopării consumului, îți poți recăpăta controlul asupra gândirii, memoriei, sentimentelor, rațiunii, comportamentelor.
* Orice ajutor e binevenit în aceste momente.
* "A face ceva" e diferit de "a-ți intra ceva în cap" , pentru că oricum capul nu îți e limpede.
* Trebuie să conștientizezi faptul că există alternative și că nu e "obligatoriu" să te sinucizi, să înnebunești, să bei.
"Pentru o recuperare eficientă e nevoie de o abstinență continuă din momentul luării deciziei inițiale de a nu mai bea."
* Acest lucru li se întâmplă celor aflați în recuperare.
* Căderea este revenirea la consum.
* Recăderea este pierderea controlului.
* Acestea pot fi urmate fie de continuarea tratamentului, fie de disperare și renunțare.
* Aceste episoade ar trebui privite ca "lecții", surse de învățare.
* Atunci când căderea se confundă cu recăderea, e nevoie de intervenția altor persoane (ajutarea cuiva care și-a pierdut controlul și care nu poate cere ajutorul necesar).
(după Terence Gorski)
Anexa: 14-Alcoolismul ca boală de familie
Există simptome identificabile ale alcoolismului ca boală de familie. Fiecare membru este afectat.
Într-o familie sănătoasă există anumite reguli pe care le respectă atât părinții, cât și copiii în viața lor de zi cu zi.
Dar, în familia unui alcoolic nu există reguli sau regulile există dar sunt dependente de alcoolic. Ceea ce a fost permis ieri este interzis astăzi.
Cei mai mulți dintre noi știm că o relație implică un oarecare efort, un proces de cerere și ofertă. Alcoolicul e preocupat doar de consumul său; relațiile interpersonale nu intră, astfel, în prim plan.
Acest lucru poate fi frustrant pentru tine, ca soție sau parteneră a alcoolicului. “încerc să mă înțeleg cu soțul meu, dar nu are nici un sens, cred că e ceva ce nu fac cum trebuie”. În momentul în care alcoolicul te vede învinovățindu-te și simțindu-te “de nimic”, va ști cum să profite de acest lucru și să te mențină în dezechilibru. Vina este transferată și partenerul își acceptă responsabilitatea.
În acest moment tu te îmbolnăvești. Nu mai ai grijă de sentimentele sau nevoile tale, dar trăiești într-o continuă dependență față de comportamentul alcoolicului. Toate suișurile și coborâșurile din viața ta sunt simple reacții la acțiunile acestuia. Cu cât trăiești mai mult în aceste condiții, cu atât mai tulburate vor fi gândirea și caracterul tău. În esență, contribui fără să vrei la boala alcoolicului. Astfel, alcoolismul devine o boală de familie. Copiii îți vor urma modelul, atitudinile și comportamentele tale – din proprie inițiativă sau la îndrumările tale.
Dar, ajutorul este posibil pentru tine. Trebuie să fii conștient de persoana care ai devenit. Trebuie să știi că ești singura persoană care îți poți schimba atitudinile proprii. Această schimbare poate să se reflecte asupra copiilor tăi.
Deoarece părinții sunt prima sursă de socializare și educare pentru cei mai mulți copii, ei sunt de asemenea și ultimul punct de referință pentru copii, în acțiunea lor de explorare a lumii. Imaginează-ți efectul pe care îl are modelul de părinte alcoolic asupra felului în care înțelege copilul o relație. În timp ce alți copii trăiesc cu încurajări, laude, acceptare, îngăduință, corectitudine și onestitate, copilul alcoolicului trăiește cu ostilitate, criticism, frică, gelozie și autocompătimire. În timp ce alți copii trăiesc în prietenie și învață că lumea este un loc frumos în care poți să trăiești, copilul dintr-un cămin alcoolic trăiește în ostilitate și crede că lupta este singura cale de a se relaționa.
Ciclul reacțiilor negative și distructive este tocmai boala familiei. Aceasta este tragedia alcoolismului și scopul acestui program este de a ajuta familiile alcoolicilor. Acesta începe prin a-i învăța pe membrii familiei cum să-și recâștige controlul asupra propriilor vieți (cum să întrerupă ciclul reîntăririlor).
Anexa: 15-Fumatul
Tutunul și Nicotina pot fi substanțe adictive la fel ca și alcoolul, cocaina și morfina.
Cauze
Tutunul este o plantă care este crescută pentru frunzele ei. Care este fumat, mestecat, tras pe nas, pentru o varietate de efecte.
Tutunul conține o substanță chimică numită nicotină. Nicotina este o substanță adictivă.
Tutunul de asemenea conține 19 subsanțe cunoscute care cauzează cancer. Ca un grup acestea sunt numite GUDRON. Peste 4.000 de substanțe chimice pot fi găsite în tutun.
Milioane de oameni din Statele Unite s-au lăsat de fumat cu succes. Cu toate că numărul fumătorilor din Statele Unite au scăzut în ultimii ani, numărul utilizatorilor de tutun mestecat a crescut. Prudusele de tutun fără fum sunt fie plasate in gură, sau pe buze și sunt supte sau mestecate sau puse în fosele nazale. Nicotina, în tutunul mestecat este absorbit la aceeași rată ca și tutunul fumat, și adicția este tot foarte puternică.
Și tutunul fumat și cel mestecat sunt la fel de dăunătoare și riscante pentru sănătate.
Simptome
Utilizarea nicotinei poate avea multe efecte diferite asupra corpului.
Scăderea apetitului (pentru acest motiv, frica de creștere în greutate le afectează bunăvoința unora pentru a se lăsa de fumat).
Stimulări ale stării de spirit ar putea să scadă depresiile minore. Mulți oameni vor simții un sentiment de bunăstare.
Crește activitatea intestinală
Se crează mai multă salivă și flegmă.
Creșterea ratei bătăilor inimii cu 10-20 bătăi pe minut.
Creșterea tensiunii arteriale cu 5-10 mmHg.
Pot să apară efecte cum ar fi: transpirația, greața și diareea.
Stimulează memoria și vigilența. Oamenii care folosesc tutunul, deseori depind de el pentru a-i ajuta să îndeplinească anumite sarcini cum trebuie.
Pot să apară simptomele de sevraj la 2-3 ore după ultimul consum. Oamenii care au fumat unu număr mai mare de țigări pe zi sunt mai predispuși la simptomele de sevraj. Pentru aceeia care renunță, simptomele vor ajunge la punctul culminant în 2-3 zile. SEVRAJ Simptomele comune ar putea să includă:
O poftă puternică pentru nicotină.
Anxietate
Depresie
Amorțeală, sau probleme cu somnul, precum și vise urâte sau coșmaruri
O stare de încordare, neliniște sau frustrare.
Dureri de cap
Creșterea apetitului și creșterea în greutate
Probleme cu concentrarea
Puteți să remarcați câteva sau toate dintre aceste simptome în momentul în care vă schimbați țigările, adică de la cele normale la cele cu conținut scăzut de nicotină sau scădeți numărul de țigări fumate.
Tratament
Este foarte greu să vă lăsați de fumat sau să folosiți tutunul de mestecat. Dar oricine poate s-o facă. Sunt multe moduri pentru a stopa fumatul.
Există resurse pentru a te ajuta. Membrii familiei, prieteni și colegii ar putea fi un suport. Renunțarea la fumat este foarte dificilă de unul singur. Mulți oameni să-și distrugă toate obiceiurile care le făceau în jurul fumatului.
Un program de încetare a fumatului ar putea să crească șansele de succes. Aceste programe sunt oferite de spitale, centre de sănătate, ONG-uri.
Terapia de înlocuire a nicotinei de asemenea poate să fie de ajutor. Include produse care conțin doze mici de nicotină, dar nu conțin niciuna din toxinele din țigară. Ținta este pentru a reduce pofta puternică pentru nicotină și de a ușura simptomele de sevraj.
Doctorul poate să prescrie medicamente care să ajute la stoparea fumatului, și pentru prevenirea recăderii. Aceste medicamente ajută la scăderea poftei puternice și la simptomele de sevraj.
Anexa: 16- Înțelegerea procesului ABC
Una din cele mai bune moduri de a-ți dezvolta noi moduri de gândire și să iți analizezi situația care te deranjează folosind procedeul ABC, discutat anterior
A B C
Evenimentul Gândul Sentimentul
Începe cu descrierea sentimentului(C). Care dintre cele patru tipuri de sentimente (rău, furios, trist sau speriat) le experimentezi? Dacă ai mai multe sentimente în același timp, încearcă să le identifici pe toate. Comportamentul tău poate să iți dea indicii în legătură cu ce simți. De exemplu, dacă strigi înseamnă că ești furios, în timp ce evitarea înseamnă că iți este frică. Când iți descrii sentimentele, evită să folosești interpretări sau gânduri în locul sentimentelor. De exemplu, expresia „ Mă simt lipsit de speranță” indică faptul că interpretezi situația ca fiind lipsită de speranța. Exprimi de fapt sentimentul de tristețe ce acompaniază aceasta interpretare.
După ce iți descrii sentimentele(C), descrie situația pe care o găsești supărătoare (A). În descrierea ta, include toate toate faptele importante. Încă o dată, exclude opiniile, judecările și interpretările.
În continuare, descrie-ți gândurile(B) pe care le-ai avut când erai supărat. Nu exclude nici un gând pentru că l-ai crezut neadecvat sau nerezonabil. Scopul este să identifici cât mai multe din aceste gânduri pe cât posibil, astfel poți începe să ți le schimbi. Pe măsură ce vechile obiceiuri de gândire este posibil să devină automate, și astfel în afara conștiinței noastre, va trebui să deducem gândurile din sentimentele noastre. De exemplu, dacă te simți furios, așteaptă-te să găsești multe „trebuie” printre gândurile tale.
Până acum ai găsit o experiență care te-a deranjat și i-ai descris părțile (sentimentele, evenimentul ăi gândurile tale). Acum ești pregătit să iți schimbi gândirea. Pentru fiecare dintre gândurile supărătoare pe care le-ai identificat, pune câte cea mai bună alternativă dintre cele pe care le-am discutat înainte.
Caută exemple pentru cele trei tipuri de sentimente neplăcute descrise în această broșură: înlocuiește „trebuie” cu propoziții de preferință, „groaznic” cu cuvinte ca „inconvenient” și „auto devalorizările” cu conceptul de a fii o ființă umană care greșește.
Punându-ți la încercare și a-ți schimba gândirea, ești pregătit d a-ți stabili niște obiective și să iți dezvolți planuri de acțiune pentru diferite situații. Propuneți obiective realiste, ia în considerare câteva acțiuni posibile care te vor ajuta să iți îndeplinești obiectivele, alege-ți câteva pe care le poți îndeplini și începe acțiunea.
Anexa: 17- Progresul și recuperarea din boala alcoolismului (Grafic V)
Anexa: 18-Jelirea pierderilor
Jelea este o reactie emoțională față de o pierdere și face parte din procesul de jelire care urmează pierderii. În functie de pierdere, jelea poate sa fie mai intense de la tristețe moderată la durere profundă.
Procesul; de jelire cuprinde tot ceea ce se întâmplă din momentul în care experimentăm pierderea și mergem mai departe, făcând loc noilor experiențe. Pe lânga jele, putem simți mânie, anxietate, frică, rușine și vinovăție.
Procesul nu decurge lin ci are multe suișuri și coborâșuri emoționale. Uneori propriile noastre atitudini devin dușmani noștri cei mai fioroși.
Elizabeth Kubler-Ross a descris care sunt etapele prin care trece o persoana care jelește:
Șocul și negarea
Mânia
Depresia
Târgul și magia
Tristețea
Iertarea, hotărârea și acceptarea
Durerea este necesară din punct de vedere afectiv; e nevoie să deplângem lucrurile pe care le-am pierdut în copilărie și viața adultă, datorita dependențelor, obsesiilor trecute și prezente
Renunțarea la comportamnetul dependent este o pierdere,
Deplângerea piederilor secundare dependenței – lista pierderilor – este foarte subiectivă
Există patru direcții în care să ne exprimăm mâhniea:
Suferințele din copilărie – abuzuri, disfuncții grave
Despărțirea de mamă și de tată – care n-a fost făcută la momentul potrivit
Dependențe, codependențe sau alte comportamente la care renunți (falși prieteni)
Pierderi secundare dependențelor: nefericirea, risipa, greșelile, lacrimile, durerea, tensiunea prin care ai trecut
odată ce conștientizezi aceste lucruri te poate copleși furia, remușcarea, resentimentele, regretele – care trebuie exorcizate
pierderile pot fi: ale relațiilor, a oportunităților, a proprietăților, financiare, ale statutului social, a credințelor, viselor și speranțelor
Procesul de jelire
Șocul și negarea
șoc afectiv cronic in cazul persoanelor dependente și codependente
pot crea la copiii proveniti din familii dependente o răceală afectivă – intelectul funcționează, dar emoțiile sunt blocate
negarea – imposibilitatea de a-ți aminti intreaga suferință, datorită memoriei selective. În special in cazurile de abuz sexual: copilul suferă o traumă și devine vulnerabil. Imediat după abuz, li se spunea ‚Nu spune nimănui. E în regulă’, mesajul fiind in conflict cu ceea ce simțeau, dar se întipărea in subconștient.
În starea de șoc este foarte greu sa simți ceva motiv pentru care se instalează și negarea. De aceea e nevoie să depășești această fază de șoc inițial pe calea purificării
Acest șoc aduce după sine mecanismele de apărare care sunt extrem de nocive, iar la maturitate pierde sentimentul de apropiere, echilibrul afectiv, chiar căsnicia și relația cu Dumnezeu
Mânia – urmează spontan șocului și negării
unii oameni se bălăcesc în mânie, alții o ascund, o maschează
o persoană care nu se înfurie niciodată este o persoană care își reprimă mânia. Ea zace, ca aburul din oala sub presiune și e nevoie sa deschidem supapa
furia este un mecanism natural, sănătos de a face față pierderilor și suferinței. Pavel a spus: „Mâniați-vă și nu păcătuiți. Să n-apună soarele peste mânia voastră”
mânia profund îngropată și reprimată suprimă sistemul imnuitar al organismului și e o toxină pentru spirit
Depresia
este mânie interiorizată, întoarsă spre tine însuți (dependență, alte comportamente autodistructive), și când furia pătrunde în subconștient, depresia gravă și amorțeala pot dura o viață
chiat vinovăția poate să fie falsă, fiind mânie față de tine însuți
Târgul și magia
„Dacă mă scoți Doamne din situația asta, voi face asta și asta pt Tine” – uneori are loc la nivel inconștient
De obicei adolescenții se simt foarte rușinați și vinovați din cauza conflictelor dintre mama și tată și încheie tot felul de targuri cu ei înșiși și cu Dumnezeu. Fiind lipsiți de putere încearcă să aline suferințele familiei. (pt femei tulburări de nutriție, la bărbați mania de a se spăla e mâini)
Copii sunt foarte egocentrici încât au impresia că ceea ce fac ei provoacă anumite evenimente
Persoanele codependente fac tot timpul inventarul faptelor sale și nu înțeleg de ce nu funcționează magia. „Cum îl determin eu să bea? Cum pot să-l fac să se oprească?”, „Tu mă faci să te bat. Nu aș face așa ceva dacă tu …”
Odată ce ajungem la maturitate lăsăm la o parte magia. Plânsul este mecanismul sănătos prin care facem față pierderilor și micilor supărări din viață
Tristețea – este ceva normal, spre deosebire de celelalte vine și trece
Iertarea, hotărârea și acceptarea
trebuie să renunțăm la rațiune, logică și să recurgem la sentimente. Ex: Eu nu pot să iert pe X
societatea de azi încurajează invers: Fii tare, nu plânge, nu fii zdrbit de durere. Ești prea emotivă
ierți cu adevărat atunci când nu mai rămâne nici o urmă de resentimente și mânie – sinceritatea afectivă
pasul 8 și 9
imaginează-ți o întâlnire cu persoana respectivă, scrie o scrisoare, discută cu Dumnezeu
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Alcoolismul, Tuberculoza Si Saracia. Consilierea Si Terapia de Grup In Comorbiditatea Alcoolism Tbc (ID: 164608)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.