Alba Iulia – Reinvierea benefica a trecutului [311293]

[anonimizat], TINERETULUI ȘI SPORTULUI

COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”

PLOIESTI 2011

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE

PROFESIONALA NIVEL 3

CALIFICARE : TEHNICIAN ÎN TURISM

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

PROFESOR ECONOMIST : NICOLAE IULIANA

ELEV :

[anonimizat], TINERETULUI ȘI SPORTULUI

COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”

PLOIESTI 2011

[anonimizat] A TRECUTULUI

COORDONATOR :

NICOLAE IULIANA

ELEV :

STRUCTURA ATESTATULUI PAG.

CAPITOLUL 1 : ARGUMENT PENTRU ALEGEREA LUCRĂRII 2

1.1. PREZENTARE ALBA IULIA 2

1.2. SCURT ISTORIC 3

1.3. [anonimizat] 4

CAPITOLUL 2 : LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL 8

2.1. RELIEF ȘI CLIMĂ 9

2.2. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ 10

2.3. APELE DE SUPRAFAȚĂ 10

CAPITOLUL 3 : OBIECTIVE TURISTICE 11

3.1. CETATEA BASTIONARĂ ALBA IULIA 11

3.2. ELEMENTE DEFENSIVE ALE CETĂȚII 12

3.3. POARTA I ȘI A II-A A CETĂȚII 12

3.4. POARTA A III-A ȘI A IV-A A CETĂȚII 14

3.5. POARTA A V-A A CETĂȚII 18

3.6. POARTA MONETĂRIEI ȘI CAPONIERA 18

3.7. TEMNIȚA ȘI CELULA LUI HOREA 20

3.8. TRASEUL CELOR TREI FORTIFICAȚII 21

CAPITOLUL 4 : TURISMUL 22

4.1. TIPURI DE TURISM. TURISMUL ORGANIZAT 22

4.2. TURISMUL ORGANIZAT 23

4.3. ANALIZA DE PREȚ A [anonimizat] 24

CONCLUZII 37

BIBLIOGRAFIE 37

ANEXE 38

1

CAPITOLUL 1

ARGUMENTAREA LUCRĂRII

Alba Iulia este un oraș cu o [anonimizat], toate elementele care să scoată in evidență și să valorifice importanța si frumusețea acestui oras. Descoperirile făcute in județul Alba sunt dovada existenței uneia din cele mai importante culture din Transilvania. Este, fără indoială, una din așezările bine conturate, puternic centru economic, politic și religios, incă din vremea statului român si până în zilele noastre.

PREZENTARE ALBA IULIA

Cetatea bastionară de tip Vauban Alba Carolina este cea mai mare și cea mai impresionantă cetate din țara noastră și din sud-estul Europei, fiind una dintre cele mai bine conservate fortificații de acest tip din Europa. Cetatea a fost construită de către autoritățile militare austriece între anii 1715-1738. În urma lucrărilor de restaurare si conservare realizate în ultimii ani, fortificația a fost pusă în valoare fiind inclusă într-un circuit turistic. În acest sens, cetatea Alba Carolina a fost împărțită în mai multe trasee turistice: Traseul celor Trei Fortificații, Traseul Eroii Neamului Românesc, Traseul Porților, Traseul Sudic, Traseul Estic si Traseul Nordic. În cadrul acestor trasee turistice au fost incluse atât elementele defensive ale cetății de tip Vauban cât și clădirile cu valoare istorică din interiorul acesteia. Pentru a recrea atmosfera secolului al XVIII-lea a fost înființată garda pedestră si călare a cetății Alba Carolina. Soldații sunt îmbrăcați în uniforme militare austriece și au rolul de a asigura securitatea în cadrul traseelor turistice. Garda poate fi vazută în fiecare zi defilând între porțile cetății începând cu ora 11:30 în cadrul ceremonialului de schimbare a gărzii. Sâmbăta, acest ceremonial este mai spectaculos, schimbarea gărzii finalizându-se cu executarea a trei salve de tun. Tunurile sunt amplasate în cadrul Traseului celor Trei Fortificații. Datoria fiecărui român este să cunoască cât mai multe despre istoria poporului sau, pentru ca „o nație care nu-și cunoaște și respectă istoria e sortită pieirii”. Cum Alba Iulia ocupă un loc cu totul și cu totul special în istoria noastră, a românilor, prin trecutul său, este de la sine înteles importanța cunoașterii evenimentelor care au marcat evoluția acestui loc. Cetatea Alba Carolina este inima orașului Alba Iulia. Prin urmare, nu putem vorbi despre Alba Iulia, fără să facem referire și la cetatea care ne vorbește și astăzi, prin forța zidurilor ei, despre trecutul nostru. 2

SCURT ISTORIC

Pe lângă importanța economică și culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales prin istoria care și-a pus amprenta asupra acestui oraș bimilenar.

Centru istoric și cultural, Alba Iulia se înscrie in rândul orașelor cu puternice rezonanțe in istoria neamului românesc. Aici s-a înfăptuit actul unificării Transilvaniei cu România început de Mihai Viteazul cu trei secole in urmă si desăvârșit la 1 Decembrie 1918. Municipiul Alba Iulia beneficiază de numeroase obiective de interes turistic, reunind in perimetrul său atât monumente istorice, de arhitectură și artă, precum și elemente naturale aflate în împrejurimile sale : rezervații, chei, munți si văi.

Cele mai vechi urme de locuire datează din perioada neolitică aparținând culturilor Lumea Nouă, Turdaș și Petrești. Cercetările arheologice au scos la iveală urme ale altor culturi datând din epoca bronzului și fierului. Aceste descoperiri s-au facut la Ijac, Viile Maierilor, Lumea Nouă, Ciugud si Teleac.

La 20 km de Alba Iulia, la Piatra Craivei, cercetările arheologice au descoperit urmele asezării dacice Apoulon, care dupa cucerirea romană a primit numele de Apullum. Aici a adus împaratul Traian Legiunea a XIII-a Gemina pentru a apăra granițele noii provincii. Prezența castrului Legiunii a XIII-a Gemina a determinat apariția și formarea orașului roman Apullum. După anul 180 a fost ridicată la rangul de colonie. In timpul împăratului Septimius Severus orașul a purtat denumirea de Municipium Aurelium Apulense, iar Canabaele numele de Colonia Nova Apulensis.

Orașul Apullum a fost în primul rand un important centru militar și politic, fiind capitala Daciei Superior, iar apoi al Daciei Apulensis. Cu toate că orașul Apullum a fost distrus in timpul migrațiilor, populația autohtonă l-a folosit cu scop de apărare. La sfârșitul secolului al VIII-lea este atestată formarea unei așezări de tip preurban în vechea cetate cunoscută sub denumirea de voievodatul de la Bălgrad. Românii l-au numit la început Cetatea Albă. Denumirea de Alba Iulia a apărut mai tarziu în documentele de limbă latină medievală, definitivându-se după mai multe variante: Alba Transilvaniei, Alba Gyle, Alba Giule, Alba Iule și Alba Iulia.

În secolele XIII si XIV orașul a fost distrus aproape în totalitate de către tătari, iar apoi de către sași și români. Orașul a fost refăcut devenind mare centru economic cu târguri săptămânale, anuale și cu monedă proprie – “marca de Alba”. 3

De Alba Iulia se leagă o parte din viața lui Iancu de Hunedoara, fiind locul unde s-a adăpostit de turci după o înfrângere. Pentru găzduirea primită, Iancu a donat bisericii catolice bani și a dorit testamentar să fie înhumat în catedrala din Alba Iulia.

După înfrângerea Ungariei, tot aici și-au găsit adăpost în 1542 și regina Isabella, văduva voievodului Ioan Zapolya, și fiul ei Ioan, care au stabilit la Alba Iulia capitala noului voievodat al Transilvaniei. După sfârșitul secolului al XIV-lea, Alba Iulia a devenit capitala celor trei țări române, unite sub Mihai Viteazul in 1601.

Sub Bethlen au inceput lucrările la noul Palat princiar.

Consiliul de război al imperiului a hotărât construirea unei cetăți bastionare începând cu 1715. Pentru construirea ei orașul vechi a fost distrus aproape în totalitate, cetatea construindu-se peste vechiul castru roman. Fortificația era săracă, iar Alba Iulia apărea în acte sub numele de Karlsburg sau Alba Carolina.

Au avut loc mișcări sociale cum sunt cea a lui Sofranie(1759- 1761) și cea a lui Horia, Cloșca și Crișan(1784-1785), ultima fiind cea mai mare răscoală a țărănimii din Transilvania. Răscoala s-a încheiat în interiorul cetății. Prinși la 27 decembrie 1784, Horia și Cloșca au fost escortați la Alba Iulia și închiși în celulele din poarta a III-a. Crișan a fost prins la 30 ianuarie 1785 și închis în edificiul vechii gărzii, clădire azi dispărută. Pentru pedepsirea lor a avut loc o anchetă. Horia și Cloșca nu au dezvăluit nimic anchetatorilor, dar, datorită chinului, Crișan s-a sinucis în celulă cu nojițele de la opinci la 13 februarie 1785. La sfârșitul anchetei, Horia și Cloșca au fost condamnați la moarte prin zdrobirea cu roata. Execuția a avut loc pe 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor în văzul locuitorilor orașului și a circa 2.500 de țărani aduși din comitatele vecine. Altă mare luptă socială a fost revoluția de la 1848-1849, dar avându-l ca protagonist, în Țara Moților, pe Avram Iancu.

ALBA IULIA, ARC PESTE ISTORIE

Deși nu este un oraș mare, Alba Iulia, reprezintă prin importanța și momentele pe care le-a marcat în istorie, unul dintre cele mai importante puncte de pe harta României.

4

Teritoriul pe care s-a format orașul a fost locuit încă din mileniul IV î.Hr. Cercetările arheologice întreprinse aici au dus la descoperirea unei mari așezări din epoca neolitică, așezări ale unor triburi de agricultori și păstori sedentari, purtători ai culturilor de tip Turdaș, Petrești și Coțofeni.

La 4 kilometri nord-est de Alba Iulia, pe dealurile din dreapta Mureșului, deasupra satului Teleac, a fost descoperită o fortificație prevăzută cu șanțuri, valuri de pământ și palisade. Fortificația de la Teleac datează din prima perioadă a epocii fierului (1150-400 î. Hr.). Prezența acesteia aici indică existența unui centru tribal important sau al unei uniuni tribale, care stăpânea probabil cursul mijlociu al Mureșului.

În a doua jumătate a mileniului I î.Hr., în regiunea centrală a Transilvaniei a fost atestată prezența tribului dacic al Apulilor. Centrul întărit al acestui trib a fost identificat arheologic la Piatra Craivii. Acest centru, după cucerirea romană a fost distrus și mutat de către romani pe locul actualei cetăți a Albei Iulia, zona mai favorabilă din punct de vedere militar, economic și administrativ. Noua așezare a primit denumirea de Apulum, nume latinizat sau derivat din dacicul Apoulon. Aici romanii, în anul 106, au construit o puternică fortificație – castrul Legiunii a XIII-a Gemina cu o suprafața de 19 ha.

La Apulum se găsește singurul caz din zona dunăreană și din Dacia unde, în apropierea unui singur castru, s-au dezvoltat două centre urbane. Primul oraș a luat naștere prin colonizare pe malul Mureșului, în zona cartierului Partos de astăzi. Bunăstarea ridicată a orașului și locuitorilor săi era legată de exploatările agricole, într-o zonă extrem de fertilă, de o producție manufacturieră intensă și de existența unui port, deci a unor activități comerciale pe valea Mureșului. Toate acestea au dus ulterior la ridicarea orașului la rangul de municipiu (Municipium Aurelium Apulense), în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180) și la rangul de colonie (Colonia Aurelia Apulensis) în timpul împăratului Commodus (176-192). Cel de-al doilea oraș s-a format în partea sudică a castrului din canabaele legiunii a XIII-a Gemina, ce se aflau, din punct de vedere juridic, sub autoritatea armatei. Ca și celălalt Apulum, și acesta a cunoscut o dezvoltare însemnată ajungând la rangul de municipiu (Municipium Septimium Apulense) în timpul împăratului Septimius Severus (193-211) și mai târziu la rangul de colonie ( Colonia Nova Apulensis).

5

În cursul secolului al III-lea, repetate atacuri au produs mari perturbări în viața provinciei, iar după două decenii de lupte, împăratul Aurelian este silit, să retragă armata și administrația din Dacia (271-275), însă părăsirea provinciei de către aceștia nu a însemnat încetarea bruscă a vieții pe teritoriul fostei provincii romane.

Majoritatea populației daco-romane a preferat să rămână pe loc, continuând să-și desfășoare vechiul mod de viață în tiparele romane, să aibă legături cu populațiile ce au trecut temporar pe aceste teritorii și să întrețină relații strânse cu Imperiul Roman, retras la sudul Dunării.

La mijlocul secolului al VII-lea au pătruns în Transilvania triburile slave, atestări ale prezenței lor avem atât în Alba Iulia, cât și în localitățile dimprejurul orașului.

Pe baza urmelor arheologice, putem presupune existența în Alba Iulia, în secolele IX-X, a unui centru fortificat, probabil reședinta unui voievodat. Din această epocă datează și denumirea de Balgrad (Cetatea Alba).

În secolele X-XIII, Transilvania a fost cucerită de Regatul Maghiar. Datorită evoluției tacticii militare și posibilităților de apărare oferite de ruinele castrului, această fortificație a fost îmbunătățită și adaptată nevoilor defensive ale perioadei respective. În vremea regilor arpadieni s-a păstrat forma patrulateră și dimensiunile castrului roman, îmbunătățirile aduse constând în repararea și supraînalțarea vechilor ziduri.

Începând cu prima jumătate a secolului al XI-lea, Alba Iulia a devenit sediul episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar din secolul următor reședința de comitat regal. Primul atac care a provocat cele mai mari avarii a fost cel al mongolilor din anul 1241 când cetatea a fost distrusă aproape în totalitate. În urma acestui eveniment cetatea și orașul au intrat în posesia episcopiei catolice. După ce a intrat în posesia cetății, episcopia catolică a neglijat reconstruirea zidurilor, fiind preocupată cu lucrările celei de-a doua catedrale episcopale. Astfel, în anul 1277, sașii răsculați au pătruns nestingheriți în cetate și au incendiat catedrala. 6

Din anul 1541 Transilvania a fost transformată în principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman, iar Alba Iulia a devenit capitala acestuia.

Aici locuiesc, cu toata suita lor, principii Transilvaniei până după atacurile turco-tătare din anii 1658 si 1661-1662, care au provocat distrugeri majore cetății medievale determinându-l pe principele Mihail Apafi să se stabilească la Făgăraș. La 1 noiembrie 1599 are loc intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. De asemenea el și-a stabilit reședința aici în timpul domniei sale în Transilvania.

După asediul Vienei (1683) și alungarea turcilor din Ungaria și Transilvania, austriecii înglobează sub efigia lor (1699) principatul Transilvaniei. Începând cu anul 1715 începe construirea cetății bastionare de tip Vauban Alba Carolina. Pentru a face loc noii fortificații, s-a hotărât ca zidurile cetății medievale să fie dărâmate, iar locuitorii din vatra vechiului oraș au fost siliți să se mute la est de fortificație.

Ei au fost mutați într-o zonă mlăștinoasă (orașul de jos), cei mai înstăriți primind în schimb loturi de pământ și despăgubiri în bani pentru proprietățiile abandonate.

Transilvania a rămas sub autoritatea Imperiului Austro-Ungar (din 1867 Imperiul Austriac a devenit Imperiul Austro-Ungar) până după încheierea Primului Război Mondial. În 1918 a avut loc unirea Transilvaniei cu patria mamă – România, la 1 decembrie, eveniment la care au participat peste 100.000 de oameni. Patru ani mai târziu a avut loc încoronarea regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria – 15 octombrie 1922 – moment care a consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică și capitala de suflet a tuturor românilor.

7

CAPITOLUL II

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

Municipiul Alba-Iulia, resedința județului Alba,este situat in zona de sud-vest a Transilvaniei, la intersectia paralelei 4604’17’’ latitudine Nordică cu meridianul 2326’13’’ longitudine estică, plasat pe malul stâng al râului Mureș, la confluența dintre râurile Ampoi și Sebeș, și are populația de 100.000 de locuitori. Așezat în Podișul Transilvaniei este vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali.

Formele de relief ce inconjoară orașul sunt variate, iar îmbinarea lor oferă locuitorilor și vizitatorilor orașului perspective plăcute: spre sud se văd crestele semețe ale Munților Șureanu și Cândrel, spre vest Munții Metaliferi, spre nord Munții Trascăului, iar spre est lunca Mureșului și dealurile Podișului Secașelor.

Alba Iulia, oraș cu mare rezonanța în istoria poporului român își datorează importanța sa istorică, în mare măsură, poziției geografice, fiind punctul natural de trecere și răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate in zăcăminte de metale prețioase, sare și podgorii renumite. Arterele de circulație din Transilvania se intâlneau aici, prin care se comunică cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică și economică. Orașului îi aparțin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pășuni, fânețe, vii, livezi și pepiniere pomicole.

Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km si lat de 2-4 km. Cetatea și construcțiile ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor așezări se află pe a doua terasă, cu cca. 18-25 m mai sus.

8

2.1. RELIEF ȘI CLIMĂ

Județul Alba este format, predominant din unități montane(61%), la care se adaugă subordonat, cele de dealuri(39%). Carpații Meridionali sunt reprezentați prin Munții Șureanu(2059 m) și coboară domol spre nord până la 800m.

În bazinul superior al Sebeșului se găsește o parte din Depresiunea Oaș. În nord sunt delimitați de Carpații Apuseni prin Culoarul Depresionar al Mureșului, respectiv Culoarul Orăștiei, în cadrul căruia se remarcă lunca largă si terasele Mureșului, continuate spre sud de un relief colinar, uneori cu caracteristici piemontane.

Podișul Transilvaniei, ce formează partea de est a teritoriului județului se remarcă prin relief colinar, cu înălțimi de 400-500 m, fragmentat de văi largi cu lunci și terase dominate uneori de versanții cuestici afectați de alunecari de teren si ravenări.

Clima se caracterizează prin veri călduroase, toamne lungi și ierni blânde, cu o temperatură medie anuală de +10C și precipitații care ating o medie anuală de 650 mm. Teritoriul județului Alba se încadrează in 2 sectoare climatic. Estul și centrul aparțin sectorului cu clima continental-moderată, iar vestul și sudul sectorului cu clima de munte. Ținutul de dealuri se caracterizează prin veri calde, cu precipitații nu prea bogate și ierni reci, cu strat de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri răcoroase cu precipitații în general bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă gros și stabil.

Radiația solară globală înregistrează valori cuprinse între 120 kcal//an în Culoarul Mureșului și mai puțin de 110 kcal//an pe culmile înalte ale munților. Temperatura aerului prezintă diferențieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale și de expunere față de vânturile vestice și radiația solară.

Mediile anuale variază între 8,5C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde – iulie sunt cuprinse între 20-25C, iar cele ale lunii celei mai reci – ianuarie scad la cca. -33C. Maximele absolute au atins la Alba Iulia în 16 august 1952, 39,5C.

Vânturile sunt puternic influențate de relief atât în ceea ce privește direcția, cât și viteza. Frecvența medie anuală a calmului are valori ridicate la Alba Iulia(37,2%). În Culoarul Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale pe luncă și cernoziomuri cambice și argiloiluviale podzolite, inclusive podzolice, pet erase, de regula cu textura fină. Relieful colinar se caracterizează printr-un mozaic de soluri : de la cernoziomuri cambice, soluri brune închise și brune, până la soluri argiloiluviale brune podzolite, la care se adaugă regosolurile. 9

2.2. VEGETAȚIA ȘI FAUNA

Zona pădurilor de foioase cuprinde Podișul Secașelor, unde fragmentele de păduri de stejar cu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori arțar tătăresc, alterneaza cu pajiști secundare și terenuri agricole. În compoziția floristică a acestor pajiști secundare intră paiușul și sadina.

Etajul pădurilor de foioase acoperă cea mai mare parte a județului și e reprezentat prin păduri de gorun cu carpen și pe alocuri cu carpen, păduri de fag în amestec cu molid.

Etajul pădurilor de molid are limita inferioară la 1250-1300 m fiind reprezentat prin păduri de molid ce alternează cu pajiști secundare de paiuș roșu, iarba vântului și tapoșica.

Etajul subalpine este prezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociații de Pinus mugo, Juniperus communis, ce alternează cu pajiști de Festuca Supina și Nardus Stricta.

În județul Alba, condițiile microclimatice favorizează dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra sălbatică, liliacul transilvan, dar și a galbenelelor.

Lumea animală ce populează diferitele formații vegetale prezente aici, este reprezentată prin: cerbul, căpriorul, capra neagră, ursul brun, râsul, mistrețul, dintre mamiferele mari: veverița, dintre reptile: vipera cu corn, șopârla de munte și ierunca iar dintre păsări: cocoșul de munte, acvila de munte, fluturașul de stâncă.

Potențialul ecologic de care dispun apele județului Alba, permite dezvoltarea păstrăvului, lipanului și mrenei.

2.3. APELE DE SUPRAFAȚĂ

Râul principal care brăzdează teritoriul județului și care constituie și colectorul celorlalte cursuri de apă este Mureșul. Dintre afluenții mai importanți se evidențiază: pe partea dreaptă Arieșul, Aiudul de Sus, Geoagiu, Galda și Ampoi, iar pe partea stângă Târnavele, Sebeșul, Pianul și Cugirul. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,5-0,7 km/

10

CAPITOLUL III

OBIECTIVE TURISTICE

3.1. CETATEA BASTIONARĂ ALBA IULIA

Construită la scurt timp după instaurarea dominației habsburgice în Transilvania (1715-1738), Cetatea este cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip "Vauban" din țara noastră.

A fost zidită după planul arhitectului Giovanni Morando Visconti sub conducerea generalului Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea având șapte bastioane (Eugeniu de Savoia, St. Stefan, Trinitarilor, Sf. Capistrano) și prezintă toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului, clești, raveline, contragardă, șanț, anteșanț și glacis, organizate pe principiul flancării reciproce și al apărării la distanță.

Intrarea se face prin șase porți, decorate cu statui și reliefuri de către o echipă de sculptori, condusă de Johhan Konig. În totalitate clădirea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania.

Între zidurile ei s-au desfășurat evenimente de cea mai mare importanță pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea, marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

11

3.2. ELEMENTE DEFENSIVE ALE CETĂȚII

Fortificația bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei rânduri de ziduri. Aceasta adoptă forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăților de acest tip. O altă caracteristică a acestui sistem este prezența unor elemente de fortificare cum ar fi: bastioane, clești, raveline, contragardă, șanț, anteșanț și glacis, organizate pe principiul flancării reciproce și al apărării la distanță. Acestea erau dispuse succesiv în trepte descrescătoare, de la interior spre exterior.

3.3. POARTA I ȘI A II-A A CETĂȚII ALBA CAROLINA

Poarta I a cetății bastionare Alba Carolina asigură accesul din direcția estică, dinspre Orașul de Jos. Aceasta este construită din piatră cioplită, având forma unui arc de trimf cu trei intrări. Cei patru stâlpi masivi care delimitează deschiderile sunt articulați de patru semicoloane care conferă porții un aspect sobru.

Poarta prezintă în ansamblu trei registre. Registrul superior cuprinde în centrul porții, pe un piedestal stema Austriei, vulturul bicefal cu spada, sceptrul și coroana, iar pe piept are monograma împăratului Carol al VI-lea. Deasupra pilaștrilor centrali, încadrând emblema Austriei, se află statuia zeului Marte îmbrăcat într-o armură de tip roman adaptată la moda barocă și statuia zeiței Venus – simbol al dragostei și al frumuseții – stând într-o poziție relaxată, iar la cele două extremitați se găsesc două bombarde în poziție de tragere.

Registrul al II-lea include patru basoreliefuri cu scene mitologice pe o fațadă și pe cealaltă a porții, deasupra intrărilor laterale. Pe fațada exterioară, în stânga, este înfățisat Enea – întemeietorul mitic al Romei și al dinastiei Iuliilor – salvându-l pe tatăl său Anchise, din cetatea Troia, incendiată de greci. 12

În partea dreaptă este reprezentat Hercule în lupta cu Anteu, gigantul desprins de pe pământul care îl făcea invulnerabil. Basoreliefurile de pe fațada interioară îl înfățișează, în stânga, pe Hercule – eroul mitic – îndeplinind una dintre cele douăsprezece munci ale sale: uciderea leului din Nemeea, iar în partea dreaptă, Perseu ținând în mâini sabia și capul taiat al Meduzei, una dintre Gorgone.

Întregul edificiu a fost restaurat între anii 2001-2005, iar astăzi este pus în valoare fiind inclus în circuitul turistic.

Poarta I a Cetății înainte de restaurare

Poarta a II-a a Cetății bastionare Alba Carolina este amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui culoar construit în rampă (130 m lungine, 12 m lățime), prevăzut pe partea stângă la urcare, cu un zid de cărămidă și cu un sistem de creneluri pentru flancarea șantului.

Poarta a II- a a Cetații înainte de restaurare

13

Reconstituirea porții s-a putut realiza doar pe baza imaginilor de epocă, aceasta fiind demolată partial în deceniul al IV-lea al secolului al XX-lea, pentru a permite desfășurarea traficului de mare tonaj. Componentele artistice din piatră (atlanții și leii de pe coronamente) ale monumentului au fost puse la păstrare și, chiar dacă aceste elemente nu au fost conservate în condiții proprii, cel puțin au putut fi recuperate, consolidate, completate, restaurate și puse în valoare acolo unde își au ele locul.

Construită la scară redusă, poarta a II-a reproduce aspectele formale ale primei porți, având aceleași elemente structive: pilaștrii laterali și stâlpi centrali care delimitează cele trei intrări, cu deschiderile libere în partea superioară (fără arcade de legatură). Pe fiecare din laturile de est a celor doi stâlpi centrali este adosată statuia unui Atlant (unul reprezentând un tânăr fără barbă și altul un bătrân cu barbă ), iar deasupra un leu rampant, prezentând monograma împăratului Carol al VI-lea.

Lucrările de consolidare, restaurare, reconstituire, conservare și punere în valoare ale Porții a II-a au fost efectuate pe parcursul anului 2009 prin grija Primăriei Municipiului Alba Iulia în cofinanțare cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

3.4. POARTA A III-A ȘI A IV-A A CETĂȚII

Poarta a III-a este cea mai mare și mai impunătoare dintre cele șase porți ale cetății Vauban de la Alba Iulia, fiind așezată la mijlocul curtinei între bastioanele Sfântul Eugeniu de Savoia și Sfântul Capistrano, asigurând intrarea în fortăreața propriu-zisă.

14

Remarcându-se prin masivitate și bogăția decorului ce o împodobește pe ambele fațade, monumentala poartă de intrare reprezintă cel mai important ansamblu sculptural al cetății. Întreaga construcție în stil doric, are forma unui edificiu prismatic, cu dublu arc de triumf având trei intrări în arc semicircular, intrarea mediană supradimensionată față de celelalte două. Poarta masivă este susținută de patru piloni și opt pilaștrii angajați, ce susțin prin arcuri puternice bolțile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre a lui Carol al VI-lea, împăratul Imperiului austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.

Fațada exterioară a porții principale este foarte bogat ornamentată. Aceasta cuprinde patru piloni și opt pilaștrii angajați care delimitează cele trei deschideri ale porții și două basoreliefuri situate deasupra intrărilor laterale. Basorelieful din partea dreaptă cuprinde investirea lui Eugeniu de Savoia în calitate de comandant, de către împăratul austriac. Cel din partea stângă reprezintă alegoria întoarcerii victorioase a mareșalului Eugeniu de Savoia, biruitor asupra turcilor. În partea superioară a fațadei se află reprezentat vulturul bicefal austriac, purtând pe piept stema Transilvaniei, precum și două grupuri sculpturale ce înfățișează trofee și câte doi prizonieri turci la bustul gol.

Deasupra porții a III-a se află statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în ipostaza de învingător al turcilor. În soclul statuii se află amenajată celula unde a fost închis Horea, principalul conducător al marii răscoale țărănești din 1784-1785. În memoria acestui martir, camera sa de detenție a intrat în istoria noastră sub numele de „Celula lui Horea”.

15

Fațada interioară a porții a III-a a fost tratată într-o manieră decorativă de-a dreptul impresionantă, fiind operă barocă autentică. Pe această fațadă se găsesc patru pilaștrii cu coloane angajate ale căror fusuri primesc în partea superioară figuri de giganți. Deasupra intrărilor laterale se găsesc două mari basoreliefuri ce înfățișează luptele cu Poarta. Deasupra ancadramentelor celor trei intrări sunt evidențiate obiecte cu caracter militar: tunuri, bombarde, ghiulele, tolbe, suliți, coifuri, scuturi etc. Partea superioară a porții este împodobită de statui ce simbolizează cele patru virtuți, împreună cu atributele lor caracteristice: Abundența (Pacea) cu cornul abundenței, Înțelepciunea (Gloria) cu felinarul, Cumpătarea (Justiția) cu balanța, Forța (Războiul) cu spada și scutul. Aceste virtuți sunt însoțite de animale fantastice ce pot fi asociate cu reprezentări ale viciilor învinse.

Monumentul a beneficiat de ample lucrări de consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare, finanțate de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, între anii 1998-2009. Lucrările de restaurare au fost realizate de S.C. Grup Corint S.A. și au cuprins patru obiective:lucrări de consolidare a construcției, izolație, refacere a terasei și a camerelor de gardă; lucrari de consolidare, restaurare, reconstituire si conservare a componentelor artistice de piatra; lucrari de realizare a podului mobil si lucrari de restaurare a zidului curtinei.

Poarta a IV-a este situată pe latura de vest a cetății bastionare Alba Carolina, la mijlocul curtinei ce leagă bastionul Trinitarienilor de bastionul Sfântul Mihail, fiind singura decorată de pe această latură, în stil baroc.

Poarta este prevazută cu o singură intrare semicirculară

16

încadrată de pilaștri, camerele de gardă fiind așezate simetric în valul de pământ al curtinei și având deasupra o clădire care adăpostea un corp de gardă. Marcată printr-un ancadrament de piatră, fațada exterioară a porții este lipsită de ornamente.

Pe fațada interioară a porții, deasupra pilaștrilor și a colonetelor transformate în Atlanți, bărbați cu trupuri puternice, acoperite parțial cu o mantie amplă, susțin pe creștet un capitel compozit, deasupra căruia se desfășoară antablamentul simplu format dintr-o arhitravă și o cornisă în acoladă. Pe bolțarul ancadramentului porții este redată simbolic Mânia, sub aspectul unei măști la care trăsăturile fizionomiei sunt exagerate pentru a accentua grimasa de furie. Câmpurile triunghiulare ale portalului au un bogat registru ornamental format din arme albe și de foc, instrumente muzicale, steaguri și fanioane cu însemnele împăratului Carol al VI-lea. În mijlocul antablamentului se află stema Austriei, pajura bicefală încoronată, purtând în gheare însemnele puterii: sceptrul și sabia. Pe pieptul acvilei este redat un scut oval tăiat de o fâșie în două cartiere neornamentate. Ornamentația superioară a porții a IV-a se închide lateral cu două ghiulele decorative care explodează.

Poarta a IV-a a beneficiat de lucrări de conservare, consolidare, restaurare și punere în valoare între anii 2003 și 2006. Finanțarea lucrărilor a fost realizată de Primăria Municipiului Alba Iulia în parteneriat cu Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

17

3.5. POARTA A V-A A CETĂȚII

Poarta a V-a a fost amplasată pe colțul de sud-vest al ravelinului Sf. Mihail, demolat parțial în 1921, cu ocazia lucrărilor de construcție a Catedralei Ortodoxe. Poarta este una dintre intrările secundare, aflate în partea vestică a cetații Alba Carolina. Arhitectura acesteia este una simplă, fără elemente sculpturale. În fața porții se găsește un pod ridicator ce face legatura între ravelinul Sf. Mihail și cea de-a treia linie de apărare a cetății numită contragardă.

Poarta a V-a a beneficiat de lucrări de restaurare și conservare. Acestea s-au desfășurat pe parcursul anului 2010, proiectul de reabilitare fiind realizat de Primăria Municipiului Alba Iulia și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Lucrările de restaurare au fost finanțate cu bani proveniți din Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Sponsorizarea a venit din partea Regatului Norvegiei, Islanda și Liechtenstein.

3.6. POARTA MONETĂRIEI ȘI CAPONIERA

Incursiunea pe “Traseul celor Trei Fortificații” începe de la poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei, construită pe locul unde au existat o biserică și o mănăstire închinate Sfântului Duh, atestate documentar din anul 1294, ambele aparținând călugărițelor benedictine. După desființarea mănăstirii benedictine, locul acesteia este luat de Monetăria Principatului, în care s-au bătut monede începând din primii ani ai secolului al XVII-lea. Din 1714, găsim aici Monetaria Imperială.

18

Caponiera are forma unei galerii acoperite care străbate zidul dintre bastioanele Eugeniu de Savoia și Sf. Stefan. În perioada în care cetatea bastionară avea un rol militar, acest element defensiv proteja deplasarea soldaților care traversau șantul spre ravelinul Sf. Francisc de Paola și detașamentele dislocate pe acesta aflate în retragere. În prezent, aici se află camerele de gardă ale corpului de artilerie și o galerie expozițională cu imagini din timpul restaurării porților.

19

3.7. TEMNIȚA ȘI CELULA LUI HOREA

Temnița este situată pe flancul de sud-est al bastionului Eugeniu de Savoia din Cetatea bastionară de tip Vauban Alba Carolina. Acesta a beneficiat de lucrări de consolidare și a fost amenajată corespunzător pentru a putea fi vizitată. În trecut temnița a fost folosită de către autoritățile austriece pentru a-i întemnița pe cei care au încălcat legea până la stabilirea sentinței finale. Acest obiectiv turistic este inclus în cadrul Traseului Eroii Neamului Românesc.

Horea, conducătorul principal al răscoalei țărănești din 1784-1785, a fost întemnițat de către autoritățile austriece, în a căror stăpânire era Cetatea, în Poarta a III-a a fortificației bastionare de tip Vauban Alba Carolina. Încăperea în care acesta a fost închis se află în soclul statuii ecvestre a împăratului Carol al VI-lea de Habsburg. În prezent, celula este amenajată corespunzător pentru a putea fi vizitată, fiind inclusă în circuitul turistic al Cetății, respectiv în cadrul Traseului Eroii Neamului Românesc.

20

3.8. TRASEUL CELOR TREI FORTIFICAȚII

Traseul celor Trei Fortificații oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeași locație, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) și Cetatea Alba Carolina, fortificație de tip Vauban (sec. XVIII). În interiorul Traseului celor Trei Fortificații întâlnim mai multe obiective cum ar fi: Manutanta, Bastionul Sașilor, Caponiera.

21

CAPITOLUL IV

TURISMUL

4.1. TIPURI DE TURISM. TURISMUL ORGANIZAT

Formele de turism s-au delimitat ca rezultat al preocupării de clasificare, în funcție de o serie de criterii, a circulației turistice, posibilităților de acces a consumatorilor la produsul turistic. În funcție de modalitatea de angajare și de plată a consumului turistic, circulația turistică poate fi: neorganizată, organizată și semiorganizată.

TURISMUL ORGANIZAT

A apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și amplificat în mod deosebit în epoca contemporană, este o alternativă pentru persoanele cu venituri mai mici, care, în vederea unui consum turistic minim, achită un preț global unui comerciant care organizează voiajul. Avântul turismului organizat are drept fundament avantajele pe care le prezintă atât pentru organizatori, care obțin un profit din activitatea depusă, cât și pentru turiști, prin nivelul de preț mult mai accesibil, ambianța pe care o creează, certitudinea consumului etc. Și totuși, mobilitatea scăzută a turistului, cât și rigiditatea cantitativ-calitativ și structurală a consumului, la care se pot adăuga constrângerile induse de politică și interesele organizatorului, au determinat o anumită plafonare în evoluția acestei forme de turism și apariția turismului semiorganizat care combină avantajele primelor două forme. Astfel, prestațiile turistice pot fi angajate anticipat, total sau parțial, de către turist la un întreprinzător care îi permite opțiunea între mai multe variante de consum turistic chiar și pe parcursul călătoriilor. Rămân ca avantaje prețurile accesibile, certitudinea consumului, autonomia relativă s.a.

În cadrul turismului organizat au apărut o varietate de aranjamente, ca variante ale voiajelor angajate și plătite global-anticipat, cum ar fi: „charter inclusive tour”, „fly and drive”, „package tour” etc.

În funcție de periodicitatea circulației turistice, consumul turistic este sezonier în cea mai mare parte, fiind totuși și motivații ce pot determina o etalare uniformă a sa pe parcursul unui an. Putem vorbi, deci de: turism sezonier (ce poate fi monosezonier sau bisezonier) și de turism continuu.

Sezonalitatea în turism este chestiunea deosebit de acută și dificilă atât pe plan economic cât și pe plan social. De fapt, în circulația turistică internațională predomină formele sezoniere de turism. Acestea determină, printre alte efecte, ocuparea incompletă a capacităților aparținând bazelor materiale cu specific turistic și măresc durata de recuperare a investiției în obiectivele turistice.

22

După criteriul acoperirii cheltuielilor turistice se înregistrează, de asemenea, două tipuri de turism: turism pe cont propriu și turism social. În principal, amplificarea circulației turistice în ultimele decenii se motivează și prin posibilitățile sporite de acces a unor categorii de persoane cu venituri mai reduse, al căror consum este finanțat de instituții și organizații obstești, atât de stat cât și private.

Scopul principal al călătoriei determină forma de voiaj, iar turismul ar putea fi clasificat în funcție de aceasta. Deși scopurile pot să difere și călătoria poate fi dinamizată de o mare diversitate de dorințe umane și atitudini mentale, intenția și acțiunea rezultată conturează următoarele forme distincte de turism:

Turismul de odihnă și relaxare. Acesta include turiști ce doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului și, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce să-și diminueze problemele mentale și fizice.

Turismul cultural are în vedere călătoria în scopul lărgirii cunoștințelor (orizontului) despre alte locuri și oameni, despre nivelul lor de viată, cultura lor și include călătorii spre destinațiile cu vestigii istorice, de artă, monumente, obiecte religioase și alte civilizații. Acești turiști pot fi interesați în probleme ce țin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc. și doresc să ia parte la acțiunea de cunoaștere a unor evenimente trecute. Evoluțiile contemporane în diferite sfere de activitate umană și progresul în domeniile științifice, tehnologice, educaționale și sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru multi turiști. Totuși, numai câteva dintre acestea pot îmbina odihna și relaxarea cu cultura, ca scop principal al călătoriei lor. Turismul social se referă la călătoriile întreprinse de oameni cu mijloace financiare modeste, al căror voiaj este subvenționat de către organisme sociale și pentru care se acordă concesii și facilități speciale. Ei cuprind o mare parte a populației muncitoare.

Pe de altă parte, turismul sociologic are de-a face cu călătorii întreprinse pentru a vizita prieteni, cunostințe și rude, ca și călătorii din motive de prestigiu social. Ultimul factor are o importanță considerabilă în multe societăți, în special în cele influente.

Potențialul turistic al municipiului Alba Iulia își găsește oglindirea într-o amplă constelație de mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de arhitectura și artă în varietatea frumuseților naturale. Teritoriul municipiului Alba a fost din timpuri străvechi o vatră de civilizație umană, unde tradițiile și obiceiurile folclorice specifice românilor exercita o atracție deosebitî pentru turiștii din țară și de peste hotare.

23

4.3. ANALIZA DE PREȚ A UNUI TRASEU TURISTIC PLOIEȘTI – ALBA IULIA

TRASEUL TURISTIC

TUNELUL DE ACCES CĂTRE PLATFORMA DE ARTILERIE

TABĂRA MILITARĂ

Ajungând în partea superioară a pasarelei peste zidul Castrului Roman, înaintea dumneavoastră se deschide o frumoasă priveliște spre zona exterioară a traseului. În timp ce parcurgeți traseul spre locurile de belvedere, puteți observa tabăra militară, amenajată ca o zonă de agrement, unde hangii zdraveni și hangițe frumoase, în costume de epocă, stau la dispoziția dumneavoastră. Puteți poposi aici cât vă poftește inima, ca și locuitorii cetătii de acum câteva secole, relaxându-vă și schimbând impresii, sorbind o băutură rece dintr-o cană de lut cu sigiliu. Astfel aveți ocazia de a intra în deplina rezonanța cu spiritul unor epoci demult apuse, departe de tumultul cotidian.

POARTA MONETĂRIEI

POARTA DE SUD A CASTRULUI ROMAN

După intrarea pe traseu, în partea dreapta se pot vedea ruinele Porții de Sud a CASTRULUI ROMAN și o parte din zidul fortificației romane.

PLATFORMA DE ARTILERIE

Una dintre atracțiile Traseului celor Trei Fortificații este platforma de artilerie, pe care sunt dispuse trei tunuri de epocă, funcționale. 24

Acestea pot fi văzute executând o salvă de onor în cinstea drapelului municipiului Alba Iulia, arborat pe zidul Cetății Alba Carolina, în fiecare sâmbătă, la ora 12:00. Salva este executată de Garda Traseului celor Trei Fortificații, după defilare, folosind tehnica începutului de secol XVIII. Defilarea Gărzii, în uniforme din perioada respectivă, începe la ora 11:00, din Tabăra Militară.

CETATEA ALBA CAROLINA

Cetatea Alba Carolina, cea mai impresionantă și cea mai vizibilă pentru turiști, înglobează între zidurile sale toate celelalte fortificații.

CAMERA DE GARDĂ – SALA ARMELOR (CLUBUL RESTAURATORILOR)

La baza Bastionului Bethlem se află una dintre camerele de gardă ale Cetății Medievale, actualmente Sala Armelor, unde a fost reconstituit decorul de epocă. Odată cu începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina (1715), Camera de Gardă a fost transformată în brutărie, iar cele două cuptoare imense ce funcționau aici produceau pâinea necesară pentru toți locuitorii cetății. Cuptoarele au funcționat până la începutul sec. XX. După amenajarea integrală a Sălii Armelor, în această încăpere va funcționa Clubul Restauratorilor.

BASTIONUL “BETHLEM”

Traseul pe care vă recomandăm să-l urmați cuprinde câteva puncte de belvedere,
amenajate pe zidurile Cetății Alba-Carolina, de unde puteți admira dimensiunile impresionante ale zidurilor și ale șanțurilor de apărare, având și o imagine panoramică deosebită spre împrejurimi: Orașul de Jos, cu centrul administrativ, Dealul Furcilor, Valea Mureșului pe care se află străvechiul Tarmis, biserica ridicată de domnitorul unificator al Principatelor Române, Mihai Viteazul,
la începutul sec. XVII.

PREZENTARE HOTEL ASTORIA 3* ALBA IULIA

Complexul Astoria este o unitate de cazare nouă în peisajul turistic al orașului Alba Iulia, care satisface cele mai rafinate gusturi ale turiștilor.

Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi, 11 camere cu pat matrimonial și 1 apartament, toate camerele fiind dotate cu climatizare individuală, baie cu cabină de duș, televizor lcd, telefon, minibar, internet clasic, produse cosmetice pt baie.

Restaurantul are 300 locuri cu posibilitatea de a-l compartimenta în 60, 120, 200 sau 300 locuri, fiind dotat cu aer condiționat, internet wireless, veselă, tacâmuri, fețe de masă și sticlărie de cea mai bună calitate, bucătăria oferind preparate din bucătăria tradițională și internațională.

Complexul dispune de o terasă de 60 locuri așezată pe malul unui lac și de o zonă de barbecue cu trei foișoare de 18 locuri fiecare, iar complexul dispune și de o sală de conferințe de 200 locuri dotată cu toată aparatura specific.

25

Tariful de week-end include o reducere de 25%.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 60 de locuri.

SERVICII OFERITE DE HOTELUL ASTORIA

Restaurant cu o capacitate de 300 de locuri

Mic dejun inclus

Sală de conferințe cu o capacitate de 200 de locuri

Aer condiționat

Acces internet classic

Foișor și barbecue

Principalele obiective turistice din zonă:

Catedrala reîntregirii

Cetatea Vauban

Muzeul Unirii

Sala Unirii

Porțile Cetății

Celula lui Horea

Traseul celor trei fortificații

CONTACT HOTEL ASTORIA ALBA IULIA

Contact: Laura Popa

Tel. fix: 0258/842.335

Tel. mobil: 40731190920

Fax: 0258/842.336

E-mail: office@astoriahotels.ro

Web: www.astoriahotels.ro

Adresa: Alba Iulia DN1 km 387

Localitate: Alba Iulia

Regiunea: Transilvania

Descrierea adresei: Hotelul este amplasat în Alba Iulia la ieșire către Cluj Napoca.

Unitatea de cazare Hotel Astoria face parte din categoria Hoteluri România

26

PREZENTARE HOTEL CETATE 2* ALBA IULIA

Hotelul Cetate dispune de 97 de spații de cazare de diferite categorii, mobilate cu bun gust. Cele mai multe dispun de grup sanitar propriu, tv-cablu, tv-satelit, telefon, radio, minibar, instalație de aer conditionat.

Hotelul Cetate dispune de lobby spațios, primitor, amenajat în stilul Împăratului Romanilor, recepție, sală pentru servirea micului dejun, restaurant, lift, parcare proprie păzită.

SERVICII OFERITE DE HOTELUL CETATE

Restaurant

Sală mic dejun

Sală conferințe

Organizări evenimente

Bilete la diferite evenimente culturale din oraș

Parcare proprie păzită

Principalele obiective turistice din zonă:

Orașul Alba Iulia este un oraș plin de istorie și evenimente culturale cunoscute în lumea întreagă, datorită Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Ca o recunoaștere a rolului pe care l-a avut Alba Iulia în istoria neamului, în fiecare an la 1 Decembrie se sărbătorește aici Ziua Națională a României.

Ca obiective turistice ce merită vizitate, odată ajunși aici putem enumera: Muzeul Național, Cetatea Bastionara, Palatul Apor, Palatul Princiar, Catedrala Romano-catolică, Catedrala Reîntregirii.

27

PREZENTARE HOTEL PARC 4* ALBA IULIA

Hotel Parc dispune de 150 locuri de cazare la standarde internaționale, un restaurant, bar, cofetărie proprie, salon de masaj.

Confortul dumneavoastră este completat de liniștea parcului și panorama superbă a vechii Cetăți.

SERVICII OFERITE DE HOTELUL PARC

3 restaurante cu capacități de 50, 100 și 200 locuri, vă stau la dispoziție într-o atmosferă de neuitat

Sală de conferințe cu o capacitate de 180 locuri, dotată cu sistem de amplificare

Piscină, saună, jacuzzi, sală de sport, cabinet masaj

Terasă

Parcare proprie

La cererea turiștilor se pot asigura circuite turistice și degustări de vinuri

Principalele obiective turistice din zonă:

Alba Iulia, oraș cu mare rezonanță în istoria poporului român își datorează importanța sa istorică, în mare masură, poziției geografice, fiind punctul natural de trecere și răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale prețioase, sare și podgorii renumite; arterele de circulație din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică și economică.

PREZENTARE HOTEL HERMEȘ 3* ALBA IULIA

Hotelul Hermeș dispune de 40 locuri de cazare structurate în camere single, double și apartamente. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de afaceri, care alege oferta noastră.

Camerele au in dotare tv si cablu tv, telefon cu serviciu national si international, minibar, grupuri sanitare proprii utilate la un standard de calitate superior,conexiune la Internet, toate dotarile stau oricind la dispozitia clientilor.

SERVICII OFERITE DE HOTELUL HERMEȘ

Restaurant și bar cu o capacitate de 180 de locuri

Tv și cablu tv, acces internet

Telefonie cu serviciu național și internațional

Minibar

28

Principalele obiective turistice din zonă

Indiferent de natura vizitei la Hotel Hermeș, istoria de două milenii a poporului român poate fi retrăită în doar câteva clipe. Fie vorba despre dragostea pentru natură sau despre dorința de a cunoaște trecutul acestor locuri, posibilitățile sunt la îndemân oricui.

Obiectivele turistice sunt parcă înghesuite într-un spațiu pus la dispoziția dumneavoastră:

– Cetatea Alba – Carolina a fost ridicată între anii 1713 și 1738, fiind martorul tăcut al Marii Uniri a poporului român de la 1 Decembrie 1918.

– Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, aflată în imediata apropiere a Arhiepiscopiei de Transilvania.

– Muzeul Unirii reprezintă o altă pagină de istorie a românilor, fiind adăpostit de clădirea Babilon.

– Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, realizată de celebrul Oscar Han în 1968 este poziționată în fața Palatului Princiar.

– Palatul Apor, Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Fostul Comisariat și Manutanta, Biblioteca Bathyaneum, Sala Unirii și alte asemenea clădiri transferând turistul într-o lume paralelă.

PREZENTARE VILA ELISABETA 3* ALBA IULIA

Vila Elisabeta este o unitate de cazare adaptată ultimelor standarde, în vara anului 2005. Vila Elisabeta vă pune la dispoziție o sală de conferințe cu o capacitate de 80 locuri, o sală de festivități de 220 locuri, salon restaurant-bar, teren de fotbal cu gazon sintetic și nocturnă, piscină, saună și un personal calificat, prietenos, capabil să satisfacă cele mai înalte exigențe.

Restaurantul vă oferă o gamă diversificată de preparate culinare românești sau din bucătăria internațională, însoțite de băuturi selecte și o atmosferă intimă.

Ca noutate în ceea ce ne privește puteți beneficia(contra cost) de tratament cu aorosli de sare (haloterapie), hidroterapie cu apa sărată, electrofizioterapie, fitness.

Vila Elisabeta este situată în imediata apropiere a stadionului Cetate și poate fi un punct de pornire, de pildă, spre Peștera Scărișoara, Arieseni, Râmeț, Poiana Narciselor.

29

SERVICII OFERITE DE VILA ELISABETA

Restaurant cu o capacitate de 100 locuri, amenajat și dotat corespunzător standardului de trei stele.

Tavernă cu o capacitate de 120 de locuri, fiind pregătiți să găzduiască orice fel de întâlniri.

Servirea unei băuturi în cafe-barul din holul vilei, poate fi modul plăcut de a petrece timpul înainte de servirea mesei

Bucătăria vă pregătește un meniu cu specific românesc și internațional, gata să satisfacă cele mai pretențioase gusturi

Piscina în aer liber luminată pe timp de noapte, iar pentru anotimpul rece o superbă piscină interioară.

Parcare păzită cu 15 locuri

De asemenea Vila Elisabeta organizează:

excursii în zone montane

vizite la obiective turistice din zonă

masa la restaurantul hotelului

transport cu microbuz sau jeep (după caz)

seri cu specific

concursuri de șah, table, rummy

activități de vânătoare, având programe pentru vânat mare și vânat mic

ghid

Principalele obiective turistice din zonă

În Alba Iulia:

Biblioteca Bathyaneum – înființată de episcopul Ignat Batthyani, fiind instalată într-o clădire

ce aparținea unei mănăstiri

Catedrala ortodoxă a reîntregirii – construită între 1921-1922, catedrala reprezintă o simbioză de vechi stiluri românești

Catedrala romano-catolică (1246-1300) – cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame, fiind ridicată pe locul unei biserici, distrusă de tătari în 1241

Cetatea Alba Iulia – este prima cetate medievală construită de voievodul Gyula. Cetatea se întinde pe aproximativ 70 ha, fiind concepută după sistemul Vauban

Muzeul Național al Unirii deține două clădiri cu valoare de monument istoric. Clădirea Babilon a fost construită între 1851 – 1853, în spiritul arhitecturii romantice.

Ruinele Vechii Cetăți medievale – în perioada cuprinsă între secolele al IX-lea și al X-lea, existența unor centre fortificate la Balgrad (Alba Iulia) implică și existența unei formațiuni politice, a unui voievodat.

Sala Unirii – se află într-o clădire datând din 1908 și în care a funcționat clubul ofițerilor din oraș. La 1 decembrie 1918, aici s-a adoptat Declarația de unire a Transilvaniei cu România

Celula lui Horea – este situată deasupra porții a treia a cetății, aici a fost închis Horea înainte de a fi executat

30

Monumentul lui Losy Lossenau – căzut la 9 noiembrie 1849 la Simeria

Obeliscul eroilor – Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldaților și ofițerilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, căzuți în bătălia de la Custozza în timpul războiului austro-italian din 1866.

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul – realizată de sculptorul Oscar Han, a fost așezată în fața Palatului princiar, fiind dezvelită în 1968, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România

Obiectiv turistic unic în Europa, Traseul celor 3 Fortificații oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeași locație, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) și Cetatea Alba Carolina

Pe parcursul acestei vizite, veți vizita nouă părți de mare interes (corpuri) ale cetății: Poarta Monetăriei, Poarta de sud a Castrului Roman, Tabăra militară, Locurile de belvedere, Tunelul de acces către platforma de artilerie, Platforma de artilerie, Camera de gardă – Sala Armelor, Bastionul Bethlem, Cetatea Alba Carolina

În împrejurimi:

Rezervatțile naturale: Iezerul Ighiel, Piatra Poienii

Castelul Eszterhazy din Sard – sec. XVI

Biserica Evanghelică din Ighiu – sec. XV- XVIII

Pădurea Dacică

Piatra Craivei

Drumul Vinului

Satele: Ighiu, Sard, Bucerdea, Cricău

Peștera

Cetățile Ponorului

Comuna Avram Iancu (casa memorială, Dealul cu Melci)

Rosia Montana

Salciua de jos (Pestera Huda lui Papară)

Statiunea turistică Arieșeni (pârtiile de schiuri și saniuțe de la Vârtop)

Ghețarul de la Scărișoara – monument al naturii

Complexul Mănăstirii Râmeț și cheile cu același nume

Alte obiective și tradiții: Râpa Roșie, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Peștera Urșilor

PREZENTARE PENSIUNEA PERLA MUREȘULUI 3* ALBA IULIA

Pensiunea Perla Mureșului este o construcție nouă care pune la dispoziția turiștilor 10 spații de cazare cu 2 paturi sau pat matrimonial, dotate cu baie proprie, televizor și acces la internet.
Pensiunea dispune de restaurant cu bucătărie tradițional românească unde se pot organiza mese festive și alte evenimente, sală de conferințe echipată corespunzător. Parcarea proprie, terasa, locul pentru agrement cu grătar și cuptor de pâine, întregesc oferta unității de cazare.

31

Simplitatea, amabilitatea și profesionalismul sunt atuurile pe care se bazează Pensiunea Perla Mureșului.

SERVICII OFERITE DE PENSIUNEA PERLA MUREȘULUI

Restaurant cu bucătărie tradițional românească

Sală de conferințe echipată corespunzător

Parcarea proprie

Terasă

Grătar

PREZENTARE PENSIUNEA MARYLOU ALBA IULIA

Pensiunea MaryLou dispune de 8 camere confortabile, elegante și spațioase care îmbină plăcut culorile mobilierului din lemn masiv cu piatră și decorațiunile moderne ale băilor. Fiecare cameră dispune de o canapea extensibilă.

Clubul clasic privat vă așteaptă să petreceți o seară de neuitat împreună cu prietenii sau partenerii de afaceri într-un cadru intim și plin de căldură. Pentru relaxare vă invităm la micul nostru SPA (o saună ultra modernă și o cabină de duș cu hidromasaj).

SERVICII OFERITE DE PENSIUNEA MARYLOU

Club Clasic Privat

Micul dejun inclus în tariful de cazare

Internet wireless GRATUIT

Sauna și cabina de duș cu hidromasaj inclusă în tariful de cazare

Parcare privată, supravegheată permanent

Plata se poate face și cu cardul (VISA, MASTERCARD)

32

PREZENTARE PENSIUNEA TERRA MYTHICA 3* ALBA IULIA

Își încântă oaspeții în primul rând prin deschiderea și frumusețea peisajului pe  care îl oferă, fiind o adevărată oază de verdeață la capătul căreia curg apele reci ale Văii Ighelului, râul de munte care ne delimitează așezarea la nord.

Aproape 5000 mp se află în întregime la dispoziția oaspeților noștri, oferindu-le posibilități multiple de relaxare sau de odihnă activă.

Ca orice oaspete tratat regește, nu trebuie decât să îți spui dorința: fie să primești pe malul iazului delicioasele plăcinte făcute pe lespede, fie să te relaxezi în balansoar, ascultând muzică de calitate și degustând vinul casei.

Cei care iubesc sportul și competiția pot oricând să își provoace prietenii la un meci de baschet sau tenis pe terenul cu nocturnă iar întrecerile cu bărcuțele pe iaz se lasă întodeauna cu voie bună și râsete.

Este locul ideal pentru petrecerea vacanțelor, reprezentând de asemenea  un cadru perfect și pentru desfășurarea: taberelor, cursurilor, aniversărilor, training-urilor și team-building-urilor.

Teren tenis cu nocturnă (voley, baschet, badminton), piscine (adulți și copii), biliard, masa-ping pong, loc de joacă special amenajat pentru copii, jocuri de masă

Iaz (copiii se pot plimba vara cu barcuțele)

Salon multifuncțional pentru servit masa 24-26 de personae

Sală de conferință cu o capacitate 100-130 pers (flipchart, ecran proiecție, Internet Wireless)

Crama veche de 200 de ani (cu o capacitate de 40-50 locuri) formată din 3 încăperi

Terase acoperite (capacitate 50 respectiv 40 pers.), foișor (12 persoane); măsuțe cu acoperiș pentru grupuri restrânse

Șezlonguri, hamace, balansoare

Livadă cu fructe specifice fiecărui sezon

Vara – cinematograf în aer liber

Parcare

Încălzire centrală

CONTACT PENSIUNEA TERRA MYTHICA ALBA IULIA

Contact: Departament Rezervări

Tel mobil: 0745 075 057

E-mail: terra_mythica@yahoo.com

Web: www.terramythica.ro

Adresa: Localitate Ighiu, Strada Principală, Nr 324

Localitate: Alba Iulia

Regiunea: Transilvania

33

Descrierea adresei: Pensiunea este amplasată în localitatea Ighiu la 12 km distantă de Alba Iulia, drumul spre Zlatna

Unitatea de cazare Pensiunea Terra Mythica face parte din categoria Pensiuni Romania

PREZENTARE HOTEL RUSTIQ 3* ALBA IULIA

Capacitate de cazare de 52 locuri

Hotelul Rustiq este amplasat la o distanță de 3,5 km față de municipiul Alba Iulia.

Hotelul restaurant Rustiq este locul unde îți satisfaci poftele haiducești, fiind un restaurant 100% românesc. Dispune de spații de cazare structurate în camere duble matrimonial, twin, triple și single, toate and grup sanitary propriu.

SERVICII OFERITE DE HOTELUL RUSTIQ

Mic dejun bufet suedez

Restaurant vânătoresc

Acces internet gratuit

Curte interioară

Spălătorie – călcătorie

Parcare proprie auto supravegheată

CONTACT HOTEL RUSTIQ ALBA IULIA

Contact : Matieș Călin

Tel fix : 0258/842.424

Tel mobil : 40788444417

Fax : 0258/842.424 34

E-mail : contact@rustiq.ro

Adresa : D.N.1 Santimbru județul Alba

Localitate : Alba Iulia

Regiunea : Transilvania

Descrierea adresei : Hotelul Rustiq este situate la 3,5 km de Alba Iulia

ANALIZA DE PREȚ

Circuit Ploiești – Alba Iulia, 334 km

Plecare din Ploiești pe 07.06.2011, 3 N și 4 zile

Grup : 40 persoane, cu cazare la Hotel Rustiq

Transport autocar 3* 35

Preț : 69 lei / N / pers, cameră Single

Cina : 40 lei / N cu mic dejun inclus

Preț transport : 4 lei / km

1 șofer

1 ghid = 25 lei / zi

Diurnă ghid

C = 10% + TVA(24%)

C = 10% 10/100 * 9412 = 941,2 (grup)

10/100 * 235,3 = 23,53 (pers)

TVA = 24% * 941,2 = 20/100 * 941,2 = 225,88 (grup)

TVA = 24% * 23,53 = 24/100 * 23,53 = 5,64 (persoană)

Preț vânzare : 10579,08 lei (grup)

Preț vânzare : 264,47 lei (persoană)

36

CONCLUZII

În concluzie aș vrea să menționez faptul că această lucrare este un foarte bun prilej pentru a vă prezenta dumneavoastră și turiștilor, cât mai detaliat, atât istoria țării noastre, cât și zonele de interes turistic naționale și internaționale existente în România. Am încercat prin cele mai bune și sigure metode să vă aduc la cunoștință o parte din cele mai importante evenimente istorice și culturale, dar și să susțin dezvoltarea durabilă a turismului în Alba Iulia.

Alba Iulia este o zonă de mare interes turistic, nu numai datorită poziționării sale geografice, ci și a istoriei sale uluitoare, a obiectivelor turistice ce pot fi vizitate de-a lungul unui traseu turistic, obiective ce datează de mii de ani și care la randul lor, au fost foarte bine întreținute sau restaurate de-a lungul timpului.

Este printre singurele zone ce și-a păstrat și valorificat tradiția, a respectat-o, evoluând considerabil din punct de vedere cultural, istoric, politic, social și economic. Împrejurimile sunt deosebit de atrăgătoare pentru toată lumea.

Alba Iulia, a fost, este și va rămâne pentru totdeauna orașul unde bogăția pământului se împletește armonios cu peisajele variate și odihnitoare.

BIBLIOGRAFIE

Cartea Colegiul Economic “Dionisie Pop Marțian” – “Descoperiți România alături de NOI!” – pag. 9 – pag. 19

Www.tourismguide.ro – Alba Iulia (scurt istoric, poziționare geografică, obiective turistice + poze, unități de cazare și agrement, hartă și hartă turistică Alba Iulia, cadrul natural, Turismul și forme de turism)

C. Draica, Ghid practic de turism internațional și intern, Editura All Beck, București 1999

V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management – Turism Eden, București, 1996.

I. Ionescu, Turismul – fenomen social – economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000

37

ANEXE

FIG.1. BIBLIOTECA BATTHYNAEUM

Biblioteca "BATTHYNAEUM" Valoroase colecții de carte veche și de artă ale institutului ce poartă numele fondatorului sunt găzduite în biserica dezafectată a fostei mănăstiri trinitariene, construită în anul 1719. Obiectiv important al lucrărilor edilitare prin care a trecut orașul în primele decenii ale veacului al XVIII- lea, biserica după desacralizare, a servit un timp ca spital militar, fiind transformată în 1792 în bibliotecă, din inițiativa episcopului Ignatiu Batthyani.

FIG.2.1. CASTRUL ROMAN

38

FIG.2.2. CASTRUL ROMAN

FIG.2.3. CASTRUL ROMAN

39

FIG.3 PIATA ALBA IULIA

FIG.4. CETATEA BASTIONARĂ ALBA IULIA

40

FIG.5. CATEDRALA REÎNTREGIRII

Catedrala Reîntregirii. Reînnoind firul existenței la Alba Iulia a importantului așezământ al lui Mihai Viteazul, catedrala ortodoxă, construită în anii 1921-1922, constituie în oraș expresia artistică a unității noastre naționale realizată prin actul din 1918. Arhitectura sa, inspirată de biserica domnească din Târgoviște, se înscrie în curentul romantic inițiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce și-a propus valorificarea creației artistice medievale de la sud de Carpați.

FIG.5.1. CATEDRALA REÎNTREGIRII

41

Palatul Apor. Reședință a uneia din cele mai puternice familii feudale, cu reprezentanți în ierarhia superioară a principatului Transilvaniei, palatul Apor a fost ridicat în ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. Clădirea a fost modificată în prima jumătate a celui următor, când este dotată cu importante lucrări de plastică barocă pe fațada de sud, la frontoanele portalurilor și baluștrii scării de acces.

FIG.6. PALATUL APOR

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul

Statuia voievodului care a realizat pentru prima dată unirea țărilor române, opera sculptorului Oscar Han, a fost dezvelită în anul 1968 cu prilejul aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. Basorelieful Unirii, autor Horia Flamand, a fost încastrat în zidul fostului palat princiar în mai 1975, când Alba Iulia a sărbătorit 2000 de ani de existență urbană și 375 de ani de la prima unire politică a țărilor române.

42