Alba Iulia 2019 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE [608143]

1
Alba Iulia 2019 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ID

“ORGANIZ AREA , DESFĂȘUR AREA ȘI ROLUL JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ”

AUTORII :

PROF. UNIV. DR. BREAZ VALER – DANIEL
LECT. UNIV. DR. POPA IOAN – LUCIAN

ABSOLVENTĂ: FLESER (MARICA ) IOANA – MARGARETA

2
Alba Iulia 2019 CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE ……………………………………………… ……………………… ……………… 4
1. Motivația alegerii teme i………………………………………………………………… ……….. 6
2. Ipoteza și obiectivele lucrării…………………………………………………………… ……….. 7

CAPITOLUL I. Noțiuni generale despre jocul în învățământul preșcolar
I. 1. Definirea. Func țiile și importan ța jocului didactic în viața copilului ………………………………… 9
I. 2. Jocul , principala metodă instructiv -educativă folosită în grădiniță ………………………….. ……..11
I. 3. Procesele cognitive ale copilului preșcolar …………………………………………………………………. 12
I. 4. Rolul matematicii în stimularea gândirii logice ………………………………………………………….. 14

CAPITOLUL II. Metodologia organiz ării și desfășurării jocului didactic matematic în
învățământul preșcolar
II. 1. Conceptul de joc didactic matematic. ……………………………………………………………………….. 17
II. 1. 1. Structura jocului didactic matematic ……………………………………………………………….. ..25
II. 2. Proiectarea, organizarea și desf ășurar ea jocului didactic matematic în grădiniță ……… …26
II. 3. Modalități de evaluare asupra jocului didactic .……… ………… ……… ……… …… …….29
II. 4. Importanța jocurilor logico -matematice la preșcolar i…………… ……… ……… ………… 31

CAPITOLUL III. Tipuri de jocuri didactice matematice și modalități de utilizare în
învățământul preșcolar
III. 1. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunii de mul țime și opera ții cu
mulțimi……… ……… …………………………………. ………………………… .…… ……. …33
III. 1.1. Jocul “ Cine sunt și ce sun t” ……… …………………… …………………………… .33
III. 1.2. Jocul “Găsiți problema !”……………………….………………………….……… …34
III. 1. 3. Jocul “La Aprozar” ..……… .……… ……………… ………………………….…… ..35
III. 2. Jocuri didactice matematice pentru însușirea numerelor naturale și calcului
matematic …….. .……………..………………………………………….……………………… .36
III. 3. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunilor de geometrie ..……… ………… .41
III. 4. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunilor unităților de măsură ………… …44

3
Alba Iulia 2019 CAPITOLUL IV. Studiu de caz
IV.1. Proiect de cercetare ………………………………………………………………………..46
IV.1.1 . Rolul jocului didactic matematic în activitățile din grădiniță..………………………4 6
IV.1.2 . Scopul cercetării..…………………………………………………………………… 4 7
IV.1.3. Obiective și ipoteza proiectului………………………………………………………4 7
IV.2. Realizarea proiectului………………………………………………………… …… ………4 8
IV.2.1. Etapa inițială… ………. …… ………………………………………… ,,,,…………….4 8
IV.2.2. Etapa experimen țală … …..…………………………………………………………..5 2
IV.2.3. Etapa finală ……… ..……………………………… ….………………………… ……59
Anexe ……………………. ……………………………………… …………………………………… 61
Concluzi e…………………………………………………………………………………………6 8
Bibliografie……………………………………………………………………………………… 71

4
Alba Iulia 2019 INTRODUCERE

Motto:
„ Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris Universul .”
(Calileo Galilei )
„Egalitate nu există decât în matematică”
(Mihai Eminescu)
Un rol important în dezvoltarea copilului îl ocupă jocul , deoarece prin joacă , copilul își
satiface nevoia de activitate, interacționează cu obiecte reale sau chiar imaginare, are ocazia de a
se transpune în diferite roluri, descoperind diverse situații care îl apropie de realitatea de zi cu zi.
La vârsta preșcolară, copilul intră în contact direct cu lumea înconjurătoare , fapul că acesta
o vede cu proprii ochi, o descoperă, o analizează și o înțelege, îi permite să -și creeze imagini
evidente despre forme, culori, dimensiuni și relații spațiale. Acea stă vârstă reprezintă nivelul în
care se înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea intelectuală a copiilor în ceea ce
privește acumularea achizițiilor esențiale care se referă la calitățile și operațiile gândirii , la acest
capitol v in în ajutor activitățile matematice.
Activitățile matematice sunt un important factor ce contribuie la dezvoltarea gândirii
copilului, fiind drept o formă fundamentală a deprinderii de a gândi cu eficiență și creativitate , au
drept scop urmărirea în mod deosebit a sesizării relațiilor spațiale dintre diverse grupe de obiecte,
a unor relații matematice care se referă la termenul de cantitate, formarea unor reprezentări precise
despre unele forme geometrice, dezvoltarea unor operații ale gândirii, inteligen ței și desigur, ale
creativității.
Deoarece copii aflați la vârsta preșcolară încă nu știu să -și exprime ideile matematice prin
cuvinte, ideile sunt folosite de către aceștia într -un mod spontan în cadrul acțiunilor lor săvârșite
în timpul jocurilor.
Georgeta Beraru și Mihaela Neagu în lucrarea lor „Activități matematice în grădiniță’’ ne
explică procesul cognitiv al copiilor punând accent pe caracteristici majore precum „activitatea
intelectuală’’, dar și „memoria ”, astfel putem înțelege mult mai ușor modul prin care tema noastră
și anume jocul didactic poate contribui într -un mod benefic în dezvoltarea gândirii și al limbajului
matematic asupra copiilor. Gheorghe Iftimie în lucrarea sa „Jocuri logice pentru preșcolari și
școlari mici” ne evidențiază fa ptul că „ vârsta preșcolară constituie doar punctul de plecare” făcând
referire strict la ce înseamnă noțiunile matematicii.
Noțiunile și cunoștințele matematice ce sunt transmise copiilor de vârstă preșcolară pot fi
însușite de aceștia numai dacă se respe ctă condiția ca ele sa fie traduse în modul de a gândi al
copiilor. Una din trăsăturile caracteristice ale matematicii, în contextul zilelor noastre și a realității
de pretutindeni, este legătura ei cu practica. Noile materiale didactice, predestinate aprofundării
studiului matematicii, sunt de o calitate superioară compar ativ cu cele tradiționale și vin în sprijinul

5
Alba Iulia 2019 preșcolarilor, ușurându -le procesul de învățare și însușire, dar și în ajutorul educatorilor ușurându –
le desfășurarea procesului instructiv -educativ.
La baz ă avem un set de obiective pe care vom încerca să le atingem pentru a evidenția
capacitatea de înțelegere a copiilor prin jocul didactic, utilizarea matematicii distractive,
favorizând astfel un mediu jovial si relaxat și nu în ultimul rând vom urmări modul prin care putem
capta atenția copiilor.
Prin urma re, lucrarea mea este structurată în patru capitole.
În primul capitol, propun să evidențiez noțiunile generale despre jocul în învățământul
preșcolar , importan ța jocului didactic în viața copilului , procesele cognitive ale copilului preșcolar
dar și rolul matematicii în stimularea gândirii logice.
Capitolul doi se orientează spre metodologia organizării și desfășurării jocului didactic
matematic în învățământul preșcolar în care se aduc la cunoștință conceptul de joc didactic
matematic și structura acestuia , elemente care privesc proiectarea, organizarea și desfășurarea
metodică a jocului didactic matematic, dar și modalități de evaluare asupra jocului didactic,
amintind chiar și de importanța jocurilor logico -matematice la preșcolari.
Cele patru subcapitole ale capitolului trei prezintă tipuri de jocuri și utilizarea acestora în
predarea matematicii în învățământul preșcolar, câteva caracteristici ale jocului didactic matematic
pentru însușirea noțiunii de mulțime, dar și a operațiilor cu mulțimi, pentru însușirea numerelor
naturale și calculului matematic, pentru însușirea noțiunilor de geometrie , dar și jocuri didactice
matematice pentru însușirea no țiunilor unităților de măsură.
Având în vedere grupul țintă spre care este orientată tema lucrării – copiii cu vârsta
preșcolară, capitolul patru reprezintă un proiect de cercetare asupra activității rezolutive în
învățământul preșcolar. Încă din cele mai vechi timpuri, procesul educării copiilor aflați la vârsta
preșcolară i -a preocupat pe specialiștii în știință, acesta îmbrăcând forme diverse în funcție de
dezvoltarea fiecărei societăți. De altfel, la fel ca învățatul limbii materne sau cunoașterea mediului
înconjurător, educația în sferele matematicii debutează în mod spontan, odată cu primele
experiențe prezentate copilului de către ambientul familiar.

6
Alba Iulia 2019 1. Motivația alegerii temei
Tema lucr ării ,, Organizăr ea, desfășur area și rolul jocului didactic matematic în
învățământul preșcolar ”, este de actual itate pentru faptul că număratul și socotitul fac parte din
deprinderile cognitive de baz ă care se formează încă de la grădini ță.
Mi-am ales aceast ă temă deoarece consider că este foarte important să se dezvolte interesul
și capacitatea copiilor de a efectua operații cu mulțimi de obiecte și imagini ale acestora, de a
forma și dezvolta operațiile gândirii, de a intui primele numere naturale, de a familiariza copiii cu
procesul de numărare până la 10, iar mai departe de a asocia cantitatea unor obiecte cu num ărul
potrivit .
Copiii de varstă preșcolară nu sunt lipsiți de idei matematice , ei nu știu însă să exprime
aceste idei prin cuvinte, dar le folosesc în mod spontan în acțiunile lor în cadrul jocurilor. Drept
urmare, doamnele educatoare, cu ajutorul curriculum ului, prin metode eficiente și foarte atractive,
formează copiilor noțiuni matematice importante cum sunt : clasificări de obiecte și ființe după
unul sau mai multe criterii asociate, realizarea de serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori
găsite de copil însuși, stabilirea de relații între obiecte și grupuri de obiecte, după diferite criterii
relizând compara ții, să construiască diferite structuri , după un model dat, să numere de la 1 la 10
recunosc ând grupele de obiecte, să efectueze oper ații de adunare și scădere cu 1 -2 unităti în
limitele 1 -10.
Se cunoa ște că la preșcolari predomină analogia în clasificarea logică, iar inducția și
deduc ția, ca raționamente pe care se fundamentează gândirea logică se realizează cu mare
dificultate. De aceea în activitățile matematice, sintezele care au la baz ă un șir logic de întrebări,
îl obligă pe copil la anumite răspunsuri căutate de el prin inducție sau chiar deducție.
Educația preșcolar ă având menirea să ofere copiilor o sumă de experiențe de învățare care
să ușureze integrarea copiilor în învățământul primar, educatoarea fiind cea care dirijaz ă
raționamentul copilului în operații de analiză și comparare a obiectelor.
Matematica se învață din via ță și pentru viață și trebuie să -și găsească aplicativitate pe
stradă, în magazine, în discuțiile cu semenii.
Astfel, plec ând în general de la locul și rolul matematicii , apoi în special de la importanța
deosebită pe care o au activitățile matematice în dezvoltarea raționament ului și logicii copiilor, de
la necesitatea înțelegerii c ât mai clare a cunoștințelor matematice ce se predau în grădinită, care se
aprofundează în ciclul primar, precum și a dificultăților ce le întâmpină în formarea anumitor
noțiuni matematice la copiii de vârstă preșcolară, am optat în alegerea acestei teme.

7
Alba Iulia 2019 2. Ipoteza și obiectivele lucrării
Educația copiilor de vârstă preșcolară i -a preocupat pe oamenii de știinta încă din cele mai
vechi timpuri, îmbrăcând forme diferite în funcție de dezvoltarea fiec ărei societăți.
Ca și învățarea limbii materne sau cunoașterea mediului înconjurător , educația în domeniul
matematicii începe, odată cu primele experiențe prezentate fiec ărui copil de către universul lui
familiar. Înca d e la cea mai fragedă v ârstă, anumite atitudini, anumite căutări, ale copilu lui arată
orientarea gândirii sale spre primele descoperiri de natur ă logică și matematică.
Îndeosebi lucr ările lui Piaget pun în evidență legătura dintre jocurile spontane de triere și
ordonare în care se complac cei mici și apariția primelor noțiuni matematice. Tot Piaget precizează
că “la vârsta preșcolarului mic toate operațiile sunt realizabile numai în raport de obiecte concre te
deci operații concrete, nu operații frontale. Abia la vârsta preșcolarului mijlociu se poate trece la
acțiunile mentale raportate la obiecte concrete ”.
Activitățile cu conținut matematic din grădinițe urm ăresc cinci obiective cadru :
❖ Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
❖ Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele ;
❖ Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor
geometrice;
❖ Dezvoltarea capacității de a utiliza corect unitățile de măsură, întrebuințând un vocabular
adecvat;
❖ Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziția de strategii adecvate;
Rezultatele experiențelor dovedesc că se poate începe formarea conceptului de număr de la vârsta
preșcolară prin exploatarea pedagogică adecvată a teoriei mulțimilor, având în vedere pe de o parte
plasticitatea deosebită a sistemului nervos al copiilor la aceasta v ârstă, care oferă bogate posibilități
de fo rmare a personalității, iar pe de alt ă parte, gradul intensității proceselor afective ale acestora.
Cunoașterea la nivel elementar al conceptelor mai sus enunțate, încă de la gr ădinită, duc la
însușirea matematicii într -o manieră modernă. Acest proces com plex de învățare a matematicii are
ca obiectiv dezvoltarea capacităților necesare unei activități practice eficiente.
Învățarea, care are o pondere tot mai mare de la o grup ă la alta a pre școlarit ății, devine
activitatea fundamental ă la vârsta școlar ă. De aici decurge o mare distan ță de motiva ție și antrenare
psihic ă față de joc, dar, totodat ă, și o complementaritate ce const ă în aceea c ă jocul r ămâne o
activitate compensatorie fa ță de învățare, contribuind la realizarea unei odihne active absolute
necesar ă după efortul depus în cadrul ei.
La începutul școlarita ții mici elevii nu pot desfa șura o activitate de cate 50 minute la fiecare
obiect de învățământ. De aceea trebuie realizate activit ăți în completare, în cadrul c ărora jocul

8
Alba Iulia 2019 ocup ă un rol deosebit, activit ăți ce permit atingerea multor obiective instructive -educative. De și
ponderea acestora scade treptat, jocul nu trebuie s ă dispar ă complet din sistemul metodelor
didactice aferente micii școlarit ăți.
Alte lucrări subliniază contribu ția jocului didactic la stimularea și dezvoltarea capacit ăților
cognitive ale prescolarului mic, îndeosebi a creativit ăți gândirii lui, la educarea însușirilor de
personalitate ale acestuia și la înfăptuirea obiectivelor de cunoa ștere ale procesului de predare –
învătare.1
Prin jocul didactic copilul își angajeaz ă întreg poten țialul psihic, își ascute observa ția, își
cultiv ă inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea g ândirii, își dezvolt ă spiritul de cooperare, de echip ă,
s.a. Formarea g ândirii logice, familiarizarea copiilor cu cerintele acesteia sunt descrise în lucr ările
profesorilor Z.P. Dienes și E.W.Golding ,,Logica și jocuri logice”, precum și în cartea lui E. Marcel
Peltier ,,Desco perirea matematicilor moderne de cei mici” , în care se analizeaz ă experiente
diferite de folosire a jocului cu material specific conceput și cu material uzual pentru a conduce
mintea copiilor mici spre sesizarea diferitelor rela ții dintre mul țimi, ca apartenen ță la o mul țime,
punerea în coresponden ță a mul țimilor, echivalen ța sau non -echivalen ța mul țimilor, intersec ția,
reuniunea mul țtimilor, mul țimi complementare.
În practica muncii din gradini ță folosim în acest sens jocurile logico -matematice, prin care
se formeaz ă primele cuno ștințe matematice ale copilului. În organizarea acestor tipuri de jocuri se
pune accent pe metodele active care stimuleaz ă spiritul de initiativ ă, independent ă în gândire.

1 Robert Dattrens, Mialaret Gaston, Rast Edmond, Ray Michel – “ A educa si a instrui”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1970, pag.33.

9
Alba Iulia 2019 CAPITOLUL I.

Noțiuni generale despre jocul în învățământul preșcolar

I. 1. Definirea. Func țiile și importan ța jocului didactic in viața copilului

Copilăria este cea mai frumoasă etapă e vieții, etapa în care copilul face cunoștință pas cu pas
cu ceea ce înseamnă realitatea cotidiană într -o manieră captivantă, care să -l facă să -și dorească și
să-i trezească interes.
Acest proces se intensifică chiar din primii ani petrecuți de copil în societate, adică la
grădiniță. Grădinița nu este altceva decât locul în care copilul începe să își formeze personalitatea.
Pentru a facilita procesul și pentru a fi cât mai plăcut pentru copii, grădinița își propune să
contribuie la acest întreg proces prin joc.
Jocul constituie o formă d e manifestare întâlnită la copiii tuturor popoarelor lumii din cele
mai vechi timpuri , el este esența copilăriei și conferă copilului rațiunea de a fi . În activitatea de
fiecare zi a copilului, jocul ocupă un loc important deoarece, jucându -se, copilul își satisface
nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a transpune în diferite roluri și
situații care îl apropie de realitatea înconjură toare:
„Jocul este munca, este binele este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă
în care ființa sa psihologică poate să respire și, în consecință, poate să acționeze ”2.
Jocul dezvoltă funcțiile potențiale care înzestrează copilului ce se joacă cel mai mult, pentru
că „Omul nu este întreg, decât atunci când se joacă ”, spunea Schiller.
Potrivit definiției , „Jocul, reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică
și căreia i te dedici de bună plăcere ” 3, acesta fiind un mijloc de educație indirect.
Prin joc copilul poate fi influen țat prin medierea situației lucide , intră în contact cu ceilalți
copii, reușește să se obișnuiască cu punctele de vedere ale altora și să iasă din egocentrismul său
original , având în vedere că jocul constituie și o activitate de grup. Astfel știindu -se că fiecare joc
conține un obiect al său, o structură și reguli, sub forma unor succesiuni ordonate , rolul reguli lor
este acela de a păstra structura și desfășurarea jocului. J ucătorul se află în fața acestor raporturi
complexe și reciproce, între obiectul, structura și regulile jocului.
Ch. Bühler scria: „ Copilul care construiește ceva cu un material învață să accepte și să
îndeplinească o datorie. ” În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigație. „ Copilul
schimbă prin joc o realitate imediată, învață să fie cu ceilalți, învață lucruri noi toate acestea într –

2 Claparede Eduard – “ Psychologie de l’enfand, pedagogie experimentale”, 1946, pag.165
3 Floarea S., Jocul didactic: Jocurile exercițiu ș i rolul lor în dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari, ROVIMED
PUBLISHER, Bacău, 2013, P ag. 31

10
Alba Iulia 2019 o stare de relaxare și plăceri; totdată prin joc se dezvoltă întreaga ființă, îi conturează
personalita tea.”4
Copilul este capabil sa creeze o noua lume sau mai bine zis, o altă realitate, cu ajutorul
jocului, acesta semnificând o explorare a universului. Totul prinde viată, eroii, prințesele și
personajele fantastice, prin joc ni se alătură pentru a crea o poveste simțită și trăită doar de inima
pură a unui copil. Prin joc putem observa modul copiilor de a se dezvolta, aceștia fiind intr -o
continua creativitate, lăsându -și imaginația să curgă, profitând astfel de cea mai frumoasă perioadă
din viață, copil ăria.
Pedagogul rus Konstantin D . Ușinski a definit jocul ca o formă de activitate liberă, prin
care copilul își dezvoltă capacitățile creatoare și învață să -și cunoască posibilitățile proprii. El a
precizat și rolul formativ al jocului: .Jocul reprezintă activitatea liberă a copilului ș i, dacă
comparăm interesul pe care îl prezintă jocul și număratul, diversitatea urmelor lăsate de el în
sufletul copilului, cu influențele analoge pe care le exercită învățătura în primii IV – V ani, este
evident că supremația o deține jocul”.
A.A. Liublins kaia sistematizează astfel particularitățile jocului la copil:
❖ În joc, copilul reflectă ambiția și, prin imitație, activitatea adulților.
❖ Jocul este un mod de dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune;
❖ Jocul este o activitate de gândire, întruc ât este orientat spre rezolvarea unor "probleme"
spre găsirea căilor în vederea depășirii unor obstacole.
❖ Atitudinea și cuvântul constituie principalele mijloace ale jocului.
❖ Prin joc, copilul participă la transformarea ambianței, ceea ce produce o vie p lăcere.
❖ În joc, îmbină închipuirea și adecvarea la realitate.
❖ Jocul se dezvoltă continu, dezvoltând implicit personalitatea copilului, prin crearea și
rezolvarea progresivă a diverselor feluri de contradicții:
– Între libertatea de acțiune și confirmarea la schema de joc;
– Între imitație și inițiativă;
– Între repetiție și variabilitate;
– Între dorința de joc și pregătirea prealabilă necesară;
– Între ceea ce este parțial cunoscut și ceea ce se cunoaște bine;
– Între absența vreunui rezultat material și bucuria jocului;
– Între operarea cu obiecte reale și efectuarea de acțiuni simbolice;
– Între emoțiile dictate de rolul îndeplinit și emoția provocată de participarea la joc.

4 Gheorghe T., Psihopedagogie preșcolară și școlară – definitivat și grad didactic II, București, 2005, P ag. 152

11
Alba Iulia 2019 I. 2. Jocul -principala metodă instructiv -educativă folosită în grădiniță
„Jocul este forma cea mai naturală de învățare și, în același timp, de exprimare a conținutului
psihic al fiecăruia .”5
Prin joc, preșcolarii învață să colaboreze cu ceilalți, să se cunoască pe ei înșiși
(autocunoașterea), să -și exprime gândurile, sentimentele și emoțile. În grădiniță, jocul stă la baza
învățării, fiind cea mai bună metodă instructiv -educativă, iar educatoarea are rolul de a coordona
copiii într -un mod relaxant prin activitatea de joc. În ciuda aparenței pe care jocul o creează, adică
cea de relaxare, acesta îi poate solicita pe copii, din acestă cauză trebuie să știe în ce fel poate
transforma jocul într -o situație de învățare. Educația și cunoașterea noțiunilor de bază pot fi
introduse foarte ușor în gândirea preșcolari lor, dacă acestea sunt împletite cu jocul didactic.
Copilul preșcolar, se poate integra în mediul natural și social, și poate să înțeleagă lumea
înconjurătoare, cu condiția ca acesta să aprecieze valoarea activității de joc, deasemenea
preșcolarul dobânde ște experiențe jucându -se, astfel reflectă asupra dezvoltării sale psihice mai
multe însușiri cum ar fi:
✓ Dobândirea unor însușiri sociale: să fie capabil să intre în relații cu ceilalți, să fie
înțelegător, răbdător, milos, ceea ce înseamnă să aibă capacitatea de a se adpta la mediul social;
✓ Activitatea și optimizarea potențialului intelectual: a descoperi, a analiza, a înțelege, a
numi, a exprima, acestea reprezentând caracterstici esențiale ale inteligenței;
✓ Activarea și optimizarea potențialului fizic: să apuce, să apropie, să sară, să se cațere,
mișcări și atitudini prin intermediul cărora se vor dezvolta mușchii și se va întări sistemul psiho –
fizic6.
La baza jocului didactic stă procesul instructiv -educativ, care formează o legătură strânsă
cu acesta, iar prin multitudinea de benficii adusă asupra copiilor, jocul reprezintă principala
metodă instructiv -educativă folosită în grădiniță.
Ca modalitate de organizare și desfășurare a activităților, jocul stimulează la cel mai înalt
nivel procesele psihice. Funcțiile jocului se caracterizează mai ales prin socializarea copilului cu
semenii lui, ceea ce este și rezultatul tendinței copiilor de a se acomoda la ceilalți, mediului
înconjurător, dar și de a dobândi relațiile cu cei din jur la eul său. Ac eastă funcție își arată
parametrii mai ales în jocul cu reguli, care înseamnă aprobarea normelor exterioare lui, dar care,
odată asimilate și acceptate, devin câștigul perfect al copilului.

5 “Curriculumul pentru învățământul preșcol ar”- București, 2009, p.15
6 Nicolae Paușescu Adriana – “Jocul didactic matematic în învățământul preșcolar” Editura Nova
Didactic 2012

12
Alba Iulia 2019 I. 3. Procesele cognitive ale copilului preșcolar
Învățământul preșcolar presupune în primul rând dezvoltarea personalității și a
capacităților de a comunica cu ceilalți. Socializarea are un rol important în viața copilului fiind un
mijloc de dezvoltare al limbajului. La această vârstă este esențial ca jo cul să stea la baza dezvoltării
procesului cognitiv, mai ales că în primii ani de viață dezvoltarea creierului este într-o continuă
modificare , motiv pentru care, copiii au nevoie de atenție și de o educație bună, pentru a putea păși
spre evoluție.
Confo rm opiniei p sihologul ui elvețian Jean Piaget: „ copiii se nasc mici oameni de știință” ,
după naștere, ei în primul rând își folosesc simțurile pentru a explora lumea înconjurătoare, în așa
fel încât mai târziu să -și poată folosi imaginația, memoria, atenția și gândirea, încearcând să
înțeleagă lucrurile din experiențele proprii.
Făcând o trecere de la opinia psihologului elvețian la procesul cognitiv al preșcolarului , ce
constă în percepție, memorie, gândire, imaginație și limbaj. „ Procesele cognitiv e ( percepția,
memoria, imaginația, gândirea, limbajul) se desfășoară în situații concrete și în contextul
acțiunilor practice, obiectuale .”7
Percep ția la copii preșcolari se definește ca fiind un mod de înțelegere a lucrurilor prin
intuiție și nu prin logică , astfel c opiii percep mult mai bine deosebirile unei clase de obiecte decât
asemănarea acestora. Un exemplu bun ar fi deosebirea dinre un creion și un stilou, automat copilul
va descoperi, c ă deși acestea seamană, diferența dintre ele este mult mai observabilă, cum ar fi că
stiloul se folosește la scris, iar creionul se folosește la desen și se și poate sterge ușor cu o gumă
de șters.
Memoria se realizează cu mare ușurință la această vârstă preșcolară , preșcolarii absorb
ușor informația despre lumea în care trăim, care nu are neapărat legătură cu un context spațio –
temporal, ca și exemplu: copilul nu o să rețină locul și momentul unde au învățat că șarpele se
încadrează la categoria reptilelor ci descrierea lor.
Imaginați a copiilor este foarte înflorită , capabilă să dezvolte povestiri fabuloase înțelese
doar de ei, aceștia lăsând -o să curgă fără team a că cineva i -ar putea critica, ceea ce este ș i normal
la această vârstă. ” Copilul transfigurează imaginativ obiectele cu care se joacă: ba stonul pe care –
l călărește se transformă în cal, scaunul răsturnat devine automobil etc .”8
Imaginația copilului se îmbogățește prin joc și activitățile obligatorii cum ar fi:
pictură, modelaj, desen sau povești, acestea ajutându -l și la dezvoltarea gândirii.

7 Mihaela N. și Georgeta B. “Activități matematice în grădiniță ”, POLIROM, Iași, 1997, Pag. 13
8 Chateau J. “Copilul și jucăria ” pag. 56

13
Alba Iulia 2019 Gândirea preșcolarului este strâns legată de reprezentări și de limbaj. Cu ajurorul
cuvântului, care este un simbol, copilul reușește să -și reprezinte realitatea. Astfel gândirea
preșcolarului operează atât cu semne cât și cu jucării le cu care vine în contact. Specificul gândirii
preșcolarilor se manifestă printr -o proprietate esențială, aceea de a fi concret – intuitivă.
Marele psiholog J. Piaget spunea: ,, Copilul gândește mai mult operând cu mulțimi
concrete, în ciuda faptului că principiile logice cer o detaăare progresivă, pe bază concretă, iar
operațiile cer interiorizare, adică o funcționare pe plan mintal “.
Jocurile logico – matematice, reprezintă acel mijloc care apelează la toate procesele
psihice, contribuind în mod deosebit la dezvoltarea gândirii logice și creative a preșcolarului.
Efectuând operații de gândire logică pe bază de mulțimi concrete ( figuri geometrice, jetoane ), ei
se pregătesc să înțeleagă operațiile, iar prin jocurile cu pi esele geometrice, ei înțeleg dizjuncția,
conjuncția, negația, reuniunea și echivalența mulțimilor.
Deasemenea psiholog ul G. Berger afirma: ,, Specificul lumii noastre este că se schimbă din
ce în ce mai repede și că ne pune în prezența unor situații originale, neprevăzute, ba chiar
indispensabile. Trebuie deci să -i pregătim pe copiii noștri să fie inventivi și să dea în același timp
dovadă de curajul necesar ca să ia inițiative și să aibă gândirea necesară descoperirii unor soluții
noi “9.
Limbajul în dezvoltarea psihică a preșcolarului are un rol important, fiind astfel un mijloc
de comunicare și de cunoaștere. La vârsta tânără, limbajul trebuie implementat cu grijă în mintea
copiilor, aceștia culegând foarte ușor informția. Limbajul se află intr -o strânsă leguătu ră cu
gândirea, mulțumită căreia gândirea configurează exprimarea și gasește expresia în limbaj.10
„Drumul parcurs de copil în lumea limbajului, cu ajutorul educatoarei, este un drept
incontestabil al etapei sale de dezvoltare, care îi conferă, în etapa următoare (școlară), șanse
egale cu cele ale celorlalți copii, indiferent de mediul sau unitatea preșcolară din care provin .”11
În grădiniță, limbajul folosit de către doamna educatoare, trebuie să fie unul expresiv și
corect gramatical, având un re zultat de perfecționare a vocabularului și un mod corect de exprimare
a copiilor.

9 Vasile.P. – “Educație pentru știință în grădiniță -investigație, descoperire, creativitate”,
COMPANIA, București,2000, Pag17
10 Floarea S. – “Jocul didactic”, pag. 24
11 Vasile.P.,Educație pentru știință în grădiniță –
investigaț ie,descoperire,creativitate,COMPANIA,București,2000, P.17

14
Alba Iulia 2019 I. 4. Rolul matematicii în stimularea gândirii logice
Din cele mai vechi timpuri matematica este considerată unul din cele mai importante
instrumente ale cunoașterii. Cercetările experimentale elaborate la nivel mondial demonstr ând că,
teoria mulțimilor, chiar sub forma ei elementară din activitățile matematice din grădiniță,
constituie o bună călăuză a copilului preșcolar în matematica modernă, iar primii pași sunt
facilitați de utilizarea frecventă în activitatea preșcolară a jocului didactic matematic .
Rațiunea acestei afirmații își află originile în următoarele constatări:
❖ Jocul didactic matematic reprezintă o activitate de bază, organizată în grădiniță, în scopul
dezvoltării intelectuale a copiilor preșcolari;
❖ Urmărirea progresului înregistrat de copilul participant la realizarea acestor activități
permite observații privind stadiile individuale de maturizare intelectuală și afectivă;
❖ Observare a formei de manifestare a copilului în cadrul activităților matematice în care se
utilizează jocul didactic matematic, permite o evaluare corectă a progreselor înregistrate de copil
în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în domeniul operațiilor de analiză, sin teză, a progresului în ceea
ce privește comportamentul, în activitatea de observare, în formularea unor aprecieri asupra
evoluției probabile a copilului, cu posibilitatea intervenției în aspectele deficitare;
❖ Observarea sistematică a comportamentului intel ectual al copilului în contextul activităților
de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului care presupune etapa
micii școlarități.
Monica Purcaru, în lucrarea sa „ Metodica activităților matematice și a aritmeticii pentru
profesori din învățământul primar și preșcolar ”, este de părere că pentru a preveni eșecul școlar,
este necesar a introduce în activitate elemente de joc, prin care să se îmbine sarcini și funcții
specifice învățăturii. Prin intermediul jocului didactic, preș colarii asimilează informații noi,
priceperi și deprinderi, își dezvoltă funcțiile cognitive și afective , dezvolt ându-se cele mai
complexe și mai importante influențe formative:
✓ posibilitatea copilului de a -și exprima gândurile și sentimentele;
✓ închegarea colectivului grupei, copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor, să le
aprecieze rezultatele și munca;
✓ stimularea unor însușiri cum ar fi cinstea, răbdarea, spiritul critic și stăpânirea de sine;
✓ dezvoltarea interesului copiilor faț ă de învățătură, față de școală, față de matematică;
✓ dezvoltarea spiritului de ordine;
✓ cultivarea dragostei de muncă, ceea ce îl va obișnui pe copil cu munca în colectiv;
✓ cultivarea curiozității științifice;
✓ preocuparea descifrării necunoscutului.

15
Alba Iulia 2019 „ Jocurile didactice au un mare rol în consolidarea, adâncirea, sistematizarea și
verificarea cunoștiințelor în dezvoltarea multilaterală a preșcolarilor .”12
Jocul didactic matematic are un rol deosebit în intensificarea acțiunii formative a grădiniței,
în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, creând în acest mod un
continuum între activitatea de învățare și cea de joc. Datorită faptului că preșcolarul își structurează
operațiile și acțiunile fără a resimț i efortul, învățarea prin intermediul jocului se realizează
economicos și eficient.
Deasemenea jocul didactic matematic reprezintă o modalitate atractivă de realizare a
sarcinilor număratului și socotitului. El conține o problemă, o sarcină didactică pe care copilul
trebuie s -o îndeplinească în același timp cu participarea acestuia la acțiunea jocului. Rezultatul
acestui fapt fiind eficiența formativă crescută în situația sistematizării, consolidării și verificării
cunoștințelor pe tot parcur sul jocului didactic matematic. Consolidarea sau verificarea
cunoștințelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice matematice se realizează în modalități
diverse în funcție de scopul activității, de forma pe care o însușește acțiunea jocului și de ma terialul
utilizat de educatoare. Unele jocuri creează copiilor posibilitatea de a număra o anumită cantitate
(,,Cine știe să numere mai bine? ”), de a fixa suma obiectelor numărate (,, Câți ponei sunt? ”), de a
indica locul fiecărui număr în șirul numeric (,, A câta bomboană lipsește? ”), de a raporta numărul
la cantitatea corespunzătoare și invers (,, Dă-mi tot atâția soldăței ”). În alte jocuri au prilejul să
compare cantitățile (,, Cine are același număr ”) sau să efectueze operații de adunare și scădere
(,,Să ad ăugăm – Să scădem ”). Jocul didactic matematic poate apărea deci, atât ca element al unei
activități comune, cât și precum o activitate independentă.
Menirea jocului didactic matematic este legată de conținutul acestuia și de structura lui.
Astfel, pot fi concepute drept sarcini didactice recunoașterea cifrelor și raportarea lor la cantitate
(,,Cine are același număr? ”), respectarea succesiunii numerelor în ordine crescătoare și
descrescătoare, în intervalul 1 -10 (,, Cine știe să numere mai bi ne?”), compararea numerelor în
limitele 1 -10 cu diferența de o unitate (,, Caută vecinii ”), precizarea locului numărului în șirul
numeric (,, A câta păpușă lipsește? ”), sesizarea locului numerelor în șirul natural al numerelor,
deci folosirea numeralelor car dinale și ordinale (,, Al câtelea pom este inflorit și a câta pară
lipsește? ”).
Sarcina didactică a jocului matematic se realizează prin acțiunea dirijată a copiilor,
împletindu -se strâns, cu elementele propriu -zise de joc. Legătura dintre sarcina didactic ă și
acțiunea jocului o realizează regula. Fiecare joc didactic matematic trebuie să conțină cel puțin

12 Monica P., „Jocul didactic matematic”, TRANSILVANIA, Brașov, 2008, Pag.4

16
Alba Iulia 2019 două reguli: una de transpunere a sarcinii didactice în acțiune concretă, atractivă, iar alta este cea
care vizează organizarea copiilor.
Acceptarea și respectarea regulilor, după cum observa J. Piaget, determină copilul să
participe la efortul comun al grupului din care face parte.
Un aspect de logică, cum ar fi o achiziție datorată activității copilului preșcolar în grădiniță,
este „zidirea” de motivări logice în justificarea unei acțiuni, înțelegerea semnificației unei obligații.
Astfel copilul ajunge treptat să își asume soluționarea unei sarcini.
Sub aspectul moral, matematica formează gustul pentru adevăr, obiectivitate și echitate,
creează nevoia de rigoare, stimulează voința de a duce la capăt un lucru început, creează nevoia
de a cunoaște, de a înțelege, formează deprinderi de cercetare si inve stigare, preintampină
adoptarea unei atitudini nejustificate.
Latura estetică a matematicii e conturată de calitați ale exprimării gândirii, cum ar fi:
claritate, ordine, eleganț ă, îl face pe elev să fie sensibil față de frumusețea formelor, față de
organizarea naturii si tehnicii.

17
Alba Iulia 2019 CAPITOLUL II.

Metodologia organizarii și desfășurării jocului didactic matematic în învățământul
preșcolar

II. 1. Conceptul de joc didactic matematic
Un rol deosebit de important pentru buna desfășurare a întregului proces de instruire și
educare în învățământul preșcolar îl au metodele și procedeele folosite de educatoare în predarea
cunoștințelor. În activitățile de formare a reprezentărilor matematice se f olosesc metode și
procedee variate, care solicită copiii în acțiunile permanente la învățarea prin participare activă și
conștientă, la căutare și descoperire.
Pe parcursul anilor de grădiniță, preșcolarii își formează datele senzoriale, datorită
contactului cu diferite obiecte și aspecte ale mediului înconjurător. Drept urmare copiii de trei ani
percep obiectele în întregime, în mod special forma lor, iar pe măsură ce cresc, percep despre
aceleași obiecte, pe care la început l e treceau cu vederea . Formarea conceptelor matematice trebuie
făcută cu multă răbdare, într -un mod treptat și organziat, pentru a ajunge la înțelegerea noțiunii de
număr prin percepția mulțimilor de obiecte, la efectuarea operațiilor și la rezolvarea probl emelor
cu conținut concret.
Învățământul de astăzi, modernizat, presupune o metodologie bazată pe acțiuni operatorii,
adică pe promovarea metodelor interactive care să pună în mișcare mecanismele atât ale gândirii
și inteligenței, dar și ale imaginației și elanului creator. La acest capitol vine în ajutor un proces de
învățare cum este interdisciplinaritatea. Acest proces presupune însușirea de informații prin
comunicare, colaborare, produce un joc „ brainstorming ”13 ce abundă de idei, păre ri și argumente,
creează condiții de învățare centrate pe disponibiliatea și dorința de colaborare a copiilor, prin
implicarea lor directă și activă, pe interacțiunea reciprocă din interiorul microgrupurilor și,
respectiv interacțiunea socială a participan ților dintr -un grup.
Jocul didactic folosește foarte mult la dezvoltarea spiritului de observație, la
concentrarea atenției și la „familiarizarea” cu munca intelectuală și independentă. Activitățile
matematice lărgesc orizontul copiilor cu cunoștințe despre însușirile cantitative ale obiectelor
lumii reale14.
După cum se știe, majoritatea jocurilor sunt realizate în echipă. Lucrul în echipă este unul
din punctele forte ale învățării prin cooperare, ce ilustrează conceptul de interd ependență pozitivă

13 Brainstorming – s. n. Tehnică pentru stimularea în grup a gândirii creatoare a indivizilor,
bazată pe emiterea liberă de idei pentru rezolvarea unei probleme. Cuv. engl., definiție
disponibilă la adresa: https://dexonline.ro/definitie/brainstorming ,
14 Carmen Popa, Elemente de pedagogie preșcolară aplicată , Ed. Universității din Oradea, 2006

18
Alba Iulia 2019 ce specifică faptul că un copil nu poate reuși fără ceilalți. Datorită acestui fapt, copiii sunt solicitați
pentru a lucra în colaborare pentru a exercita sarcini diferite. Rezultatul acestor activități, în afară
de realizarea obiectivel or ce presupun învățarea copiilor, vizează și formarea deprinderii de a lucra
în echipă. La nivelul învățământului preșcolar, în grădiniță, învățarea prin coperare și colaborare
este o activitate deseori utilizată în programul zilei.
Copiii po t fi activizati sa rezolve în joc sarcini didactice cu mari valente formativeducative
cum sunt: analiza si sinteza situatiei problema, identificarea situatiei, descrierea acesteia,
identificarea personajelor si descrierea lor, formularea de întrebari pentr u clarificari, elaborarea de
raspunsuri la întrebari, aprecierea solutiilor prin comparare, explorarea consecintelor.15
În cadrul activității interdisciplinare – joc didactic -,, Știi,răspunzi,câștigi ”, folosi m
metoda cubului . Cubul era numerotat cu numerele:1,2,3, iar prin rostogolire, copiii aveau ca
sarcină de lucru să găsească cuvinte cu atâtea silabe cât arată numărul de pe cub. Echipa din care
făcea parte copilul solicitat la răspuns era pusă în situația de a găsi și alt e cuvinte cu același număr
de silabe. Tot în cadrul acestui joc putem folosi ,,Tehnica analitico -sintetică ”, astfel copiii fiind
puși în situația de a rezolva o problemă. A ici folosi m un fluture sau floare care avea ascunse în
aripile sale sau în petale mai multe plicuri cu surprize. În momentul în care copilul deschidea
plicul, trebuia să găsească răspuns la o ghicitoare și să așeze pe crengile copacului atâtea flori câte
silabe are cuvântul ,,ciocănitoare” sau să găsească litera care lipsește din cuvântul ,,alfabet” sau să
găsească câte litere are o propoziție. Tot în acest joc, copiii au primit cuvinte amestecate dintr -o
propoziție urmând ca ei să aranjeze cuvintele în ordine pentru a avea înțeles propoziția.
În cadrul activităților desfășurate putem folosi metoda R.A.I. (Răspunde – aruncă –
interoghează). Este o metodă de fixare și sistematizare a cunoștințelor, dar și de verificare. Are la
bază stimularea și dezvoltarea capacității copiilor de a comunica, prin întrebări și răspunsuri, a
ceea c e tocmai au învățat. Exemplu de joc: ,,Câte legume cunoaștem?”.
În scopul învățării cât mai eficiente, cadrele didactice pledează pentru folosirea metodelor
interactive de grup care au ca obiective principale: modernizarea și îmbunătățirea activității
instructive -educative din grădiniță.
Printre aceste metode se enumeră:
❖ Explicația – metodă verbală de asimilare a cunoștințelor prin care se progresează în
cunoaștere oferind un model descriptiv la nivelul relațiilor .16
Numai în cazul în care metoda explicației este pusă în aplicare eficient, atunci aceasta își

15 Dumitrana Magdalena, Activitățile matematice în grădiniță – Ghid practic, Ed. Compania,
București, 2000
16 Mihaela Neagu, Georgeta Beraru, Activități matematice în grădiniță – îndrumar metodologic ,
Ed. ASS, Iași, 1995

19
Alba Iulia 2019 va scoate în evidență caracteristicile, copiii vor descoperi în explicație un raționament matematic
și numai după aceea copiii vor înțelege mult mai bine ce ea ce se comunic ă.
Pentru a fi eficientă, explicația, ca metodă de învățământ specifică în cadrul activităților
matematice trebuie să aibă următoarele caracteristici:
✓ să favorizeze înțelegerea unui aspect din realitate;
✓ să justifice o idee pe bază de argumente , adresându -se direct rațiunii, antrenând operațiile
gândirii (analiza, clasificarea, discriminarea);
✓ să înlesnească dobândirea de cunoștințe, a unor tehnici de acțiune;
✓ să respecte rigurozitatea logică a cunoștințelor adaptate pe nivel de vârstă ;
✓ să aibă un rol concluziv, dar și anticipativ;
✓ să influențeze pozitiv resursele afectiv -emoționale ale copiilor;
Educatoarea va trebui s ă:
✓ explică procedeul de lucru (grupare de obiecte, formare de mulțimi, ordonare, etc.) ;
✓ explică termenii matematici p rin care se verbalizează acțiunea;
✓ explică modul de utilizare a mijloacelor didactice ;
✓ explică reguli de joc, sarcini și situații de învățare.
Copilul va :
✓ explic a modul în care a acționat (motivează) ;
✓ explic a soluțiile găsite în reyolvarea sarcinii didactice, folosind limbajul matematic.
❖ Demonstrația – este metoda învățării pe baza contactului cu materialul intuitiv, contact
prin care se obține reflectarea obiectului învățării la nivelul percepției și reprezentării.
Ca metodă specifică învățării matematice la vârsta preșcolară, demonstrația valorifică
funcțiile pedagogice ale materialului didactic. În funcție de acestea, demonstrația se poate face cu
obiecte și jucării ( pentru grupa mică și mijlocie), material didactic structu rat (grupa mare și
pregătitoare), reprezentări iconice (specific pentru grupa mare și pregatitoare).
❖ Conversația – este metoda de instruire cu ajutorul întrebărilor și răspunsurilor în scopul
realizării unor sarcini și situații de învățare.
La nivelul activităților matematice din grădiniță, explicația este folosită atât de educatoare,
cât și de copii:
În raport cu obiectivele urmărite și cu tipul de activitate în care este integrată, conversația
ca metodă, are următoarele funcții:
✓ eurist ică de valorificare a cunoștințelor anterioare ale copiilor pe o treaptă de cunoaștere;
✓ de clarificare , de aprofundarea cunoștințelor;
✓ de consolidare și sistematizare ;

20
Alba Iulia 2019 ✓ de verificare sau control
Educatoarea trebuie să creeze cât mai multe situații generatoare de întrebări, căutări, să
permită copilului de a face o selecție a posibilităților de lucru, să regurgă la întrebări -problemă,
sa-i încurajeze să formeze ei înșiși întrebări, să pună probleme . Întrebările de tipul:,, Ce ai aici ? ’’,,
Ce ai făcut?’’, ,, De ce?’’, pun copiii în situația de a motiva acțiunea și astfel limbajul relevă
conținutul matematic al acțiunii obiectuale și se realizează schimbul de idei.
Exemplu : ,,Cum este această piesă?’ ’ – ,, Piesa aceasta este pătrat și nu e mare ’’.
O atenție deosebită se va acorda întăririi pozitive a răspunsului nefiind recomandate
metodele de dezaprobare totală ce au efect descurajator.
❖ Problematizarea – este o metodă care solicită copilului un efort intelectual orientat spre
descoperirea de noi cunoștințe sau procedee de acțiune și de verificare a soluțiilor găsite.
Folosită ca metodă în activitățile matematice din grădiniță, poate fi considerată o variantă a
conversației euristice. Aplicată cu consenvență și discernământ, problematizarea rezolvă la copilul
preșcolar gândirea independentă, productivă, scheme operatorii și asigură motivația intrinsecă a
învățării.
Ca aplicație specifică a metodei problematizării este rezolvarea de probleme, situație în
care copilul lucrează individual , iar dirijarea este realizată de educatoare. Rezolvarea problemelor
matematice înseamnă pentru copilul preșcolar achiziționarea unor strategii, parcurgerea unor pași,
traversarea unor etape succes ive absolut necesare.
O prima etapă este înțelegerea problemei și organizarea informațiilor . Copilul trebuie să
înțeleagă ce îi cere problema, ce trebuie să facă. O problemă matematică i -ar putea cere să clasifice,
alta să grupeze, să sorteze sau să completeze o structură. În acest prim stadiu el își organizează
informația, cu ajutorul nemijlocit al educatoarei, pentru ca în următoarele etape să o folosească
corect.
Exemple concrete de parcurgere a acestor etape care pregătesc copilul pentru înțelegerea
algoritmului, pentru însușirea modului de rezolvare a problemelor matematice :
✓ prin sortare – clasificare – grupare : copiii sunt puși în situația de a compara, de a găsi
asemănări și diferențe între obiecte, de a le alege și ordona, în funcție de diferite criterii. Ei
identifică obiectele care nu se potrivesc sau pe cele care se potrivesc într -un grup dat și
verbalizează motivul pentru care unele obiecte stau împreună, iar altele nu.
Înainte de a trece la utilizarea fișelor, copiii manipulează direct obiectele, aleg și grupează
diferite jucării. Tot timpul se subliniază motivele pentru care sunt grupate, așezate sau clasificate
obiectele / imaginile/jucăriile într -un anu me fel.

21
Alba Iulia 2019 Ca și beneficii enumerăm : dezvoltarea gândirii logice, verificarea spiritului de observație,
a concentrării atenției, exersarea operațiilor gândirii, verificarea limbajului matematic, stimularea
activității verbale în general .
Exemplu l II.1.1..: „ Unește printr -o linie obiectele care se potrivesc. Explică care este
legătura dintre ele. Ce obiecte nu se potrivesc? Taie -le cu o linie.”

✓ Utilizarea structurilor: în acest tip de probleme, copiii trebuie să continue un șir, stabilind
ce obiect sau imagine urmează. El va ști cine / ce urmează dacă observă, compară și analizează
cu atenție modelul prezentat. Copilul este pus în situația de a estima și a explica locul unui obiect
într-un șir, într -o structur ă. La început sunt utilizate structuri simple, apoi din ce în ce mai
complicate, iar după ce au învățat algoritmul, copiii sunt încurajați să creeze singuri structuri.
Beneficii: sunt exersate, de asemenea, operațiile gândirii, spiritul de observație, aten ția și limbajul.
Se exersează numărarea, se dezvoltă capacitatea de a observa structurile și de a formula propoziții
despre ele. Copiii văd, manipulează și discută despre structuri, acest lucru contribuind la
înțelegerea acestui tip de probleme.
Exemplu II.1.2.: „ Completează șirul cu desenul potrivit!” Copilul motivează de fiecare
dată acțiunea executată.

22
Alba Iulia 2019 ✓ Colectarea și sortarea datelor în tabel , se va prezenta copiilor o imagine în care apar
obiecte numărabile. Aceștia descoperă de câte ori se repetă un personaj/un obiect și completează
un tabel. Tabelele pot fi așezate fie orizontal, fie vertical.
Copiii sunt puși în situația de a număra, compara, raporta can titatea la cifră / cifra la
cantitate, de a completa un tabel, cu sau fără scrierea cifrei care corespunde numărului de elemente.
Aceste tipuri de probleme se desfășoară, la început, frontal, apoi, pe măsură ce copiii
deprind procedura, se trece la lucrul în grupuri, în perechi sau individual.
Beneficii: exersarea operațiile gândirii, spiritul de observație, se dezvoltă atenția,
capacitatea de a verbaliza, de a motiva o acțiune, de a compara obiecte sau imagini.
Exemplu II.1.3.:” Desenează în spațiile date tot atâtea linii orizontale/ verticale câte obiecte
de același fel ai descoperit în imagine.”

A doua etapă o reprezint ă folosirea informațiilor și rezolvarea problemei , unde copilul
utilizează informațiile colectate pentru a înțelege ce îi cere problema. Educatoarea explică cu

23
Alba Iulia 2019 claritate problema, le oferă ori le sugerează strategii ce pot fi folosite în rezolvare, îi ajută să-și
reorganizeze datele care să -i ducă la găsirea soluției. În acest scop, sunt folosite bine cunoscutele
probleme ilustrate sau problemele vizualizate pe hârtie. Imaginea utilizată este foarte importantă
pentru înțelegerea enunțurilor de către copii, de aceea aceasta trebuie să îndeplinească câteva
condiții: să fie clară, dinamică, sugestivă, succesiunea să fie logică, ușor de intuit/ de înțeles de
către copil.
Până la această etapă, copilul a rezolvat probleme prin intermediul sortării, cl asificării,
completării structurilor și a tabelelor . Acum i se cere să găsească rezolvarea pe baza datelor
exprimate de ilustrații. Soluția, răspunsul la problemă poate fi oral sau scris – semne grafice sau
cifre.
În perioada de familiarizare cu acest tip de probleme, se recomandă folosirea elementelor
decupate, detașabile, ușor mânuibile, apoi se folosesc imagini compacte, fiind recomandată
verificarea permanentă a corectitudinii soluției / răspunsului problemelor. Acest lucru se face cu
ajutorul copiilor.
Etapa cuprinde :
✓ Utilizarea imaginilor
Exemplu II.1.4: „Spune dacă numărul elementelor corespunde cifrei. Verifică, la capătu l
rândului, dacă totalul elementelor corespunde cifrei din casetă.”

Exemplu II.1.5: „Adună elementele celor două mulțimi. Alege și încercuiește cifra
corespunzătoare numărului total de elemente.”

4

3

5
2 3 1
6
2 3

24
Alba Iulia 2019 ✓ Introducerea semnelor matematice : + / – / =.
✓ Formularea enunțurilor / Compunerea de probleme după imagini date de către copii .
Se formulează sarcini de genul: „Observă și alege răspunsul corect”, „Alege și încercuiește
din casete cifra care reprezintă rezultatul operației de mai jos”, „Observă acțiunea din imagine și
compune o problemă”, „Calculează și spune care este răspunsul corect”, „Enunță problema și
găsește rezolvarea ei!”, „Privește cu atenție imagin ea și creează o problemă”, „Scrie în căsuță
cifrele corespunzătoare exercițiului”, „Observă și rezolvă!”.
Exemplu II.1.6:

2
3
1 + 2 = 4
„ Încercuiește cifra care arată rezultatul corect”

4 + 1 = ?
„ Scrie în căsuță cifra corespunzătoare”

„Câte pisicuțe sunt împreună?”

3 + 2 =

„ Câți puișori vor fi în total?”

+ =

„ Scrie în casetele rotunde semnele matematice care te ajută să rezolvi exercițiul”

6 2

25
Alba Iulia 2019
„ Alege cifra care reprezintă rezultatul exercițiului de jos.”

7

6

5

3 + 2 =

„Observă acțiunea din imagine și compune o problemă”

„Observă imaginile și compune o problemă”.

Pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor matematice educatoarea poate folosi și alte
tehnici: dramatizarea problemelor, rezolvarea cu ajutorul desenelor, rezolvarea orală, probleme în
versuri, introducerea textului scris alături de ilustrarea prin desen, punerea copilului în situația de
a alege singur operația: adunare sau scădere.

II.1.1. Structura jocului didactic matematic

✓ Scopul didactic se stabilește în conformitate cu cerințele programei școlare pentru grupa
respectivă, convertite în finalități funcționale de joc. Stabilirea scopului trebuie să fie clară și să
abordeze problem ele specifice de realizare a jocului. O formulare eficientă a scopului,
corespunzătoare jocului, determină o bună orientare, organizare și desfășurare a activității.
✓ Sarcina didactică reprezintă elementul de bază prin care se ajunge la nivelului copilului
prin scopul urmărit într -o activitate matematică. Sarcina didactică are legătură cu conținutul
jocului, structura lui, referindu -se la lucrurile ce trebuie executate de copii în mod concret în timpul
desfășurării jocului pentru a atinge scopul propus.

26
Alba Iulia 2019 ✓ Elementele de joc se stabilesc de obicei în raport cu cerințele și sarcinile didactice ale
jocului. Acestea pot fi cât mai diverse. Un joc poate conține mai multe elemente, dar nu pot lipsi
în nici un caz, pentru că sarcina didactică rezolvată fără asemenea element nu se mai poate numi
joc. Elementele de joc pot apărea sub forme diferite cum ar fi:
– de întrecere – individuală sau pe grupe;
– de cooperare – dezvoltă spiritul de echipă;
– de recompensare – recompensele sunt de ordin moral, astfel încât să nu scadă interesul
pentru joc și să facă copiii să se rezume doar la obținerea recompensei;
– de penalizare – să nu se accepte abaterile de la regulile jocului.
✓ Conținutul matematic al jocului se supune particularităților de vârstă și sarcinii didactice.
Trebuie sa aibă următoa rele caracteristici: accesibil, recreativ, atractiv. Conținutul didactic se
referă la conținuturile matematice ce conțin: mulțimi, operații cu mulțimi, elemente de logică,
relații de ordine, numere naturale, operații cu numere naturale, elemente de geometr ie plană și
spațială.
✓ Materialul didactic trebuie selectat din timp, să fie corespunzător, să aducă un aport
considerabil la reușita jocului, să fie divers și dinamic. Pentru elaborarea jocurilor didactice se pot
folosi drept materiale ajutătoare obiecte cum ar fi creioane, baloane, jucării sau materiale luate din
natură, flori, castane, nuci etc.
✓ Regulile jocului – fiecare joc didactic are nu mai puțin de două reguli:
– Prima regulă transpune sarcina didactica într -o acțiune concretă și captivantă;
– A doua regulă are mai mult un spirit organizatoric și fixează felul de organizare a grupului
de copii și a spațiului de însușire, momentul în care trebuie să înceapă sau să se termine o anumită
acțiune a jocului, ordinea în care trebuie să se intre în joc, cine este conducătorul de joc și altele.

II. 2. Proiectarea, organizarea și desfășurarea metodică a jocului didactic matematic

Succesul și reușita jocului didactic este strict condiționat de proiectare, organizare și
desfășurare metodică a acestuia, de felul în care educatoarea știe să asigure o concordanță deplină
între toale elementele ce -l caracterizează. Pentru aceasta, educatoarea trebui e să aibă în vedere
următoarele cerințe de bază:
✓ pregătirea jocului didactic;
✓ organizarea judicioasă a acestuia;
✓ respectarea momentelor jocului didactic;
✓ ritmul și strategia conducerii lor;
✓ stimularea elevilor în vederea participării active la joc;

27
Alba Iulia 2019 ✓ asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
✓ varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor varian te
În general pregătirea jocului didactic presupune următoarele etape :
– studierea atentă a conținutului acestuia, a structurii sale;
– pregătirea materialului (confecționarea sau procurarea lui);
– elaborarea proiectului (planului) jocului didactic.
Organizarea unui joc didactic matematic are nevoie de o serie de măsuri. Astfel, trebuie să
se realizeze o împărțire corespun zătoare a copiilor în funcție de acțiunea jocului și, uneori, chiar
o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru bună desfășurare a jocului, pentru a crea o
atmosferă dinamică și destinsă, pentru reușita jocului cu scopul rezolvării pozitive a sarc inii
didactice. O altă problemă ce ține de organizare este cea a distribuirii materialului indispensabil
desfășurării jocului. De obicei, materialul se distribuie la începutul activității de joc, și acestea
deoarece copiii cunoscând și intuind dinainte mat erialele didactice necesare jocului respectiv, vor
prinde firul subiectului jocului și vor înțelege mult mai repede și ușor ceea ce explică educatoarea
referitor la desfășurarea jocului.
Desfășurarea jocului didactic cuprinde, de obicei următoar ele momente:
✓ introducerea în joc (discuții pregătitoare);
✓ anunțarea titlului jocului și a scopul;
✓ prezentarea materialului;
✓ explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
✓ fixarea regulilor;
✓ executarea jocului de către copii ;
✓ complicarea jocului (introducere a unor noi variante);
✓ încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).
Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcție de tema jocului, reprez entând
creearea unei atmosfere de joc prin care să capteze atenția copiilor și să le stârnească curiozitatea.
Această etapă se poate realiza în general prin folosirea unor ghicitori, versuri, convorbiri și
povestiri scurte pentru a nu răpi mult timp din momentul activității. Se mai poate folosi și surpriza
sub forma sosirii unui person aj iubit de copii, iar în alte jocuri, introducerea se poate face prin
prezentarea materialului, mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acțiune a
elevilor. Introducerea în jocul matematic nu es te un moment obligatoriu. Educatoarea poate începe
jocul anunțând direct titlul acestuia.
Anunțarea jocului trebuie făcută sintetic, în termeni preciși, fără cuvinte de prisos, spre a
nu lungi inuti l începutul activității.

28
Alba Iulia 2019 Prezentarea materialului reprezintă momentul în care educatoarea pune materialul la
dispoziția copiilor pentru a se familiariza cu el. Materialul este de două feluri: demonstrativ (al
educatoarei) și distributiv (al copiilor). Materialul demonstrativ poate fi pus în plicuri, coșulețe sau
săculețe și se așează pe măsuța copiilor sau poate fi adus de către un copil care joacă un anumit
rol. Acesta poate fi prezentat sub forma surprizei sau într -un mod explicit care nu a trage atenția
asupra lui.
Demonstrarea și explicarea sunt moment ele hotărâto are pentru succesul jocului didactic
matematic. Educatoarea trebuie să -i facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin, să precizeze
regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă și corectă de către elevi, să prezinte conținutul
jocului și principalele lui etape, în funcție de regulile jocului, să dea indicații cu privire la modul
de folosire a materialului didactic, să scoală în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele
pentru a deveni câștigători.
Regulile transmise se fixeze u neori , în timpul explicației sau după explicație. Acest
lucru se recomandă, de regulă, atunci când jocul are o acțiune mai complicată, impunându -se
astfel o atenție speciala a acestor reguli.
Executarea jocului de către copii începe la semnalul educatoarei, aceasta fiind și
conducătoru l de joc. La început, acesta intervine mai des în joc, reamintind regulile, dând unele
indicații organizatorice. Pe măsură ce se înaintează în joc sau elevii capătă experiența jocurilor
matemat ice, propunătorul acordă inde pendența copiilor si îi lasă să acționeze liber .
Pe parcursul desfășurării unui joc didactic matematic, institutorul poate trece de la
conducerea directă unde educatoarea are rolul de conducător al jocului la cea indirectă unde
educatoarea ia parte activă la joc, fără să interpreteze rolul de conducător sau le poate alterna. În
ambele cazuri, educatoarea trebuie să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat); să
mențină atmosfera de joc; să urmărească felul în care se respectă cu strictețe regulile jocului; să
urmărească evoluția jocului, evitând momentele de monotonie; să eontroleze modul în care elevii
rezolvă sarcina didactică, respectându -se regulile stabilite; să creeze condițiile necesare pentru ca
fiecare elev să rezolve sarcina didactică în mod independent sau în cooperare; să urmărească
comportarea elevilor, relațiile dintre ei; să activeze toți copiii la joc, găsind mijloacele potrivite
pentru a -i antrena pe cei timizi.
Complicarea jocului se produce datorita situații lor când intervin pe parcursul jocului
elemente noi: autoconducerea jocului (elevii devin conducătorii jocului, îi organizează în mod
independent), schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme
cât mai diferite în cadrul aceluiași j oc), complicarea sarcinilor jocului, introducerea unui element
de joc nou sau introducerea unui material nou .

29
Alba Iulia 2019 Încheierea jocului este momentul în care educatoarea formulează concluzii și aprecieri
asupra felului în care s -a desfășurat jocul, asupr a modului în care s -au respectat regulile de joc și
s-au executat sarcinile primite, asupra comportării elevilor, făcând recomandări si evaluări cu
caracter individual si general.

II. 3. Modalități de evaluare asupra jocului didactic
Prin evaluare educatoarea poate cunoaște mai ușor cu fiecare pas al desfășurării procesului
instructiv -educativ, nivelul atins de copii, poate identifica punctele forte și ceea ce lipsește din
cunoștințele, abilitățile, reprezentările și limbajul copiilor .
Scopul de bază al evaluării este urmărirea progresului copilului și stabilirea concretă a
nivelului de dezvoltare a fiecărui copil, astfel încât executarea acestui proces să răspundă tuturor
nevoilor copiilor, priviți individual și desigur, asigurar ea succesului experiențelor fiecăruia. Un
element important care ține de obiectivele evaluării este și identificarea copiior cu nevoie speciale
și care ar putea avea nevoie de susținere ori alte intervenții.
Modalitățile de evaluare folosite în grădiniță se realizează după modul de integrare în desfășurarea
procesului didactic prin următoarele forme:
✓ Evaluare inițială
✓ Evaluare continuă ( de progres, formativă)
✓ Evaluare comulativă (sumativă, finală)
Evaluarea inițială este aplicată la începutul fiecărei unități de conținut. Prin aceasta
educatoarea are posibilitatea sa identifice eventualele lipsuri ce trebuie îmbogățite în cadrul unui
alt capitol. Scopul acestei evaluări este de a determina preșcolarul să parcurgă cu eficie nță
următoarea etapă de învăța . În formularea evaluării inițiale trebuie să se țină cont de ceea ce
urmează să învețe copiii, iar pe baza rezultatului acesteia, educatoarea trebuie să -și direcționeze
activitatea pe baza „ modului de predare -învățare a noulu i conținut și prin aprecierea necesității
unor programe compensatorii de recuperare ”.17
Evaluarea continuă, formativă reprezintă măsurarea rezultatelor și aprecierea activității
copiilor pe întreg parcursul programului de instruire.
Evaluarea continuă se identifică în desfășurarea tutror acttivităților din cadrul grădiniței
prin observarea continuă a copiilor, recompensarea succeselor copiilor prin formule de genul:
„Bravo!”, „Foarte bine!”, „Nemaipomenit!”, „Excelent!”, și prin încurajarea depășirii obstacolelor
și a dificultăților prin formule de genul: „Mai încearcă odată!”, „Se poate și mai bine!”, „Știu că

17 G. Berraru și M. Neag, Activități matematice în grădiniță, POLIROM, Iași, 1997, Pag. 96

30
Alba Iulia 2019 poți mai mult!”. ( L. Ezechil și M.P. Lăzărescu, Laboratorul preșcolar, V & I INTEGRAL,
București, 2002, P.159)
Tot evaluarea continuă permite aprecieri ce țin de calitatea achizițiilor cognitive și
operatorii dobândite de copii prin însușire și permite formularea unor judecăți privitoare la
procesul de învățare în conformitate cu obiectivele cognitive, motrice, atitudinale urmărite în
raport cu obiectivele operaționale stabilite și mai permite și aprecierea calității asupra unui obiec tiv
al învățării:18
✓ Să se descopere cât știe și cum știe să opereze copilul, adică să se stabilească nivelul de
formare a unei deprinderi sau capacități ca rezultat al instruirii;
✓ Să identifice cunoștințele și capacitățile ce nu au fost însușite;
✓ Să se desc opere obiectivele la care copiii nu obțin performanțe satisfăcătoare, să aplice un
program recuperator și să reproiecteze strategia didactică.
Evaluarea formativă reprezintă nu rezultatul învățării în general, ci elemente ale acestui
proces prin apr ecierea pe etape a felului de rezolvare a sarcinilor în raport cu obiectivele
operaționale, oferind informații despre nivelul atins de preșcolar în formarea unor capacități,
aptitudini, operații ale gândirii și abilități operatorii:
✓ Capacitatea de recunoaș tere și diferențiere;
✓ Capacitatea de comparare cu modelul;
✓ Capacitatea de a aplica în situații noi deprinderile formate;
✓ Capacitatea de a respecta regulile și sarcinile date;
✓ Capacitatea de a compara rezultatele sale cu ale colegilor sau cu modelul (autoevaluare);
✓ Capacitatea de a efectua analize și sinteze;
✓ Capacitatea de diferențiere și atribuire de nume;
✓ Capacitatea de a mânui materialul didactic;
✓ Capacitatea rezolutivă (încercare -eroare, tatonare);
✓ Gradul de formare a deprinderilor de lucru;
✓ Rapiditatea gândirii și spiritului de observație;
Evaluarea cu ajutorul fișelor de evaluare – materializarea obiectivelor stabilite este
datorată faptului că proba de evaluarea conține sarcini, întrebări etc. și pentru a fi concepute,
obiectivele vo r lua în considerare cerințele programei (barem minim); nivelul real atins de
preșcolarii din grupă și posibilitățile, abilitățile și competențele fiecărui copil.

18 Conf. Univ. Dr. Constantin Petrovici, Metodica activităților matematice în grădiniță , Suport de
curs, pag. 50 -51, citat disponibil la adresa : https://www.slideshare.net/BitzaGaby/metodica –
activitatilor -matematiceingradinita -1, document accesat în perioada martie, 2018

31
Alba Iulia 2019 În cadrul unui colectiv de copii, se deosebesc trei nivele: minim, mediu și de performanță. Fiecare
nivel este identificat prin raportarea la sistemul de obiective de referință ale temei și la baremul
minim de cunoștințe al vârstei. Penru a concepe o fișă, educatoarea precizează mai întâi de toate
obiectivu l, sarcina și timpul, iar pe verso va specifica aprecierile și măsurile ameliorative.
Evaluarea comulativă (sumativă/finală) se realizează la sfârșitul unui capitol care se
desfășoară pe o durată mai mare de timp și cuprinde în totalitate finalitățile învățării: cunoștiințe,
deprinderi, capacități și atitudini. Prin această formă de evaluare se verifică factorii generali ai
dezvoltării, din care reiasă nivelul de performanță la care a ajuns copilul. Tot prin această formă
de evaluare se afirmă dacă copilul este apt pentru a fi școlarizat.

II. 4. Importanța jocurilor logico -matematice la preșcolari
Jocul, reprezintă c ea mai eficientă metodă de a interacționa cu copiii , îmbunătățește
atmosfera clasei și comportamentul preșcolarilor. Totodată cu ajutorul jocurilor, copiilor li se
dezvoltă abilitățile sociale, responsabilitatea și perseverența .
Formarea reprezentărilor matematice la vârsta preșcolară facilitează însușirea cunoștințelor
aritmetice de către școlarul mic (însușirea numerației și operațiilor de adunare și scădere în limita
1-10), cunoștințe care solicită gândirea cu caracter abstract, slab dezvoltată la această vârstă.
Pentru a interioară acțiunile de gândire, copilul are nevoie de timp. El își reprezintă mai greu
desfășurarea unei acțiunii și a rezultatelo r ei.
La grupa mică procesul de formare a reprezentărilor matematice începe cu denumirea
mulțimilor de obiecte. În această perioadă, denumită de J. Piaget „ stadiul gândirii preoperatorii” ,
cuvântul devine principalul instrument de vehiculare al tra nsferului acțiunii din planul extern în
cel intern, principala achiziție comportamentală fiind legată de consolidarea limbajului și de
perceperea nemijlocită a realității.
Jocurile logico -matematice contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, îmbogățesc
experiența cognitivă, într -un mod complex, chiar dacă matematica reprezintă o știință exactă.
Astfel, copiii învață cu plăcere prin intermediul jocului, stimulând interesul și dorința de implicare
în activitățile educati ve.19
După D.P. Zoltan, gândirea logică matematică funcționează și în cadrul altor activități din
gădiniță, spre exemplu la observarea unor plante, copiii numără petalele și frunzele florilor,
stabilesc forma, culoarea și compară dimensiunile unor p ărți ale acestora. În anumite jocuri care
duc spre dezvoltarea vorbirii, copiii sunt nevoiți să numere cuvintele dintr -o propoziție și silabele
dintr -un cuvânt, ceea ce înseamnă că sunt nevoiți să folosească deducții logice .

19 Revista Nova Didact, nr. 3, 2014

32
Alba Iulia 2019 Jocurile logice pot fi aplicate și în activități precum desen, muzică, educație fizică, de
obicei fiind organizate sub forma activităților pe echipe sau frontal, foarte rar sub formă individual,
depinde de scopul propus și nivelul de pregătire al copiilor.
Prin bo găția beneficilor pe care le distribuie jocul logico -matematic, observăm puternica
influență a acestuia asupra copiilor preșcolari, care conduce spre dezvoltarea nemeroaselor abilități
și contribuie seminificativ în dezvoltarea inteligenței.

33
Alba Iulia 2019 CAPITOLUL III.

Tipuri de jocului didactice matematice și
modalități de utilizare în învățământul preșcolar

Jean Piaget clasifică jocurile astfel: jocuri exerciții (presupun repetarea de plăcere a unor
activități însușite pe alte căi, în scopul adaptării ), jocuri simbolice (bazate pe transformarea realului
prin asimilarea lui la trebuințele propriului „eu” ), jocuri cu reguli (se transmit în cadrul social de
la copil la copil și importanța lor crește odata cu dezvoltarea vieții sociale a copilului, fiind
predominantă regula) . Apreciat în mod deosebit, jocul de creație este acela în care subiectul,
conținutul și regulile sunt c reații ale elevului, care reproduce de regulă subiecte din viața cotidiană,
din povestiri sau din basme.
III. 1. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunii de mul țime și opera ții cu
mulțimi
III. 1. 1. Cine sunt și ce sunt?
Scopul jocului : recunoașterea unor obiecte uzuale și formarea deprinderii de a le grupa după
anumite criterii;
Sarcina didactică : recunoașterea și denumirea unor obiecte și constituirea de mulțimi după criterii;
Material didactic : diferite mulțimide jucării și obiecte cunoscute de copii;
Elemente de joc : aplauze, mișcare;
Regulile jocului : mulțimile de obiecte se denumesc pe rând; copiii vor alerga spre mulțimea
indicată la semnalul educatoarei;
Desfășurarea jocului : În sala de grupă sunt așezate dinainte diverse mulțimi de obiecte . Copiii
sunt întrebați ce fel de obiecte sunt și le denumesc. Educatoarea întărește răspunsul lor. La
semnalul educatoarei c opii vor grupa mul țimi: mulțimea frunzelor, mulțimea legumelor, mulțimea
fructelor, mulțimea animalelor . În complicarea jocului se pot forma mulțimi de băieți și fetițe, sau
se pot face greșeli intenționate, în sensul că se pot așeza anumite imagini în alt e mulțimi decât cele
corecte, copiii trebuind să corecteze greșeala și să motiveze.

34
Alba Iulia 2019 III. 1. 2. Jocul GĂSIȚI PROBLEMA !
Este un joc pentru învățarea și consolidarea operațiilor cu mulțimi.
Scopul : să cerceteze proprietățile tuturor pieselor, găsind -o pe cea caracteristică.
Sarcina didactică : – copiii trebuie să așeze piesele la locul potrivit după proprietatea caracteristică a
fiecăruia.
Materialul didactic : – cercuri le pentru diagrame,flanelograf, piesele trusei.
Regula jocului : – copiii trebuie să cerceteze proprietățile tuturor pieselor din cercul verde, găsind -o pe cea
caracteristică (proprietatea pe care o posedă toate piesele din cerc și numai ele). La fel vor pr oceda
și cu piesele din cercul roșu. Confruntând apoi concluziile cu intersecția și cu complementara
reuniunii, vor ajunge la rezultatul sigur: "așezați toate pătrățele în cercul verde și toate piesele roșii în
cercul roșu."
Desfășurarea jocului: – educatoarea arată copiilor două cercuri colorate diferit ce se întretaie
incluzând un sector comun; în fiecare dintre domeniile determinate de cele două cercuri sunt
așezate 1 -2 piese. În același mod se poate proceda pentru a arăta că mulțimile nu au nici un element
comun. Se va lucra cu toate piesele trusei. Pentru a găsi astfel de probleme, este suficient ca
mulțimile la care se referă enunțul să aibă ca proprietăți caracteristice variabile ale aceluiași atribut
(culoare, mărime, formă). Pentru a exemplif ica incluziunea, se alege o mulțime ( formată după un
anumit criteriu) și o submultime (parte) a acesteia. Într-o cutie, separat, mai sunt alte piese:
Fig. III.1.2

Astfel, se pot obține formulări ca:
"Așezați toate pătratele mari în cercul roșu și toate pătratele mici în cercul verde.";
"Așezați toate piesele roșii în cercul roșu și triunghiurile roșii în cercul verde.";
"Așezați toate piesele m ici în cercul verde și toate piesele mari galbene în cercul roșu."

35
Alba Iulia 2019 Activitățile de stabilire a legăturii element cu element a mulțimilor, urmăresc dezvoltarea
înțelegerii noțiunii de număr, ca o clasă de echivalență a mulțimilor finite echipotente cu o mulțime
dată. Astfel, preșcolarii vor înțelege mai bine proprietă țile numerice ale mulțimilor care au același
număr de elemente. Folosind denumirea de mulțimi cu "tot atâtea elemente", se va detașa progresiv
noțiunea de număr ca o clasă de echivalență.

III. 1. 3. Jocul “LA APROZAR”:
Scop ul:
✓ consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă;
✓ consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte și de a sesiza unele relații
cantitative;
✓ dezvoltarea rapidității și a promptitudinii în gândire.
Obiective operaționale:
✓ să constitu ie mulțimi după unul sau mai multe criterii date;
✓ să compare mulțimile din punct de vedere cantitativ, utilizând limbajul matematic
corespunzător („mai multe”, „mai puține”, „tot atâtea”) și sesizând constanța cantității indiferent
de locul mulțimii;
✓ să rezolve itemii propuși în fișa de lucru individuală.
Sarcina didactică: Gruparea obiectelor după formă, realizarea corespondenței între elementele a
două mulțimi și sesizarea diferenței dintre acestea.
Regulile jocului:
Prin vocea educatoarei, Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi specificate pe
jetoane în formă de frunze ruginii. Cele două grupe de copii răspund pe rând, fiecare răspuns corect
fiind recompensat cu o crizantemă. Colegii dintr -o echipă se vor sprijini între ei pentru a r ezolva
sarcinile.
Elemente de joc: prezența Zânei Toamnei, închiderea și deschiderea ochilor, coronițe surpriză de
la Zâna Toamnă.
Material didactic: frunze pe care sunt scrise sarcinile, jetoane cu fructe și legume de toamnă, coșul
Toamnei plin cu fructe și legume, fișe individuale de lucru.
Desfășurarea jocului:
Copiii vor fi împărțiți în două echipe. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei și
vor rezolva sarcina cerută:
1. Copiii vor grupa fructele și legumele din aprozar după formă.

36
Alba Iulia 2019 2. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Așează în perechi obiectele celor două grupe
pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea.
3. Pe panou se așează o grupă de obiecte. Fiecare copil din cele două echipe așează pe masă
o grupă care să aibă c u un obiect mai mult sau mai puțin decât în grupa dată. Coechipierii au voie
să se ajute între ei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect, echipa va primi din parte Zânei Toamnei
o crizantemă. Cine va avea cele mai multe va câștiga jocul.
Variantă:
Educatoarea are cartonașe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr
variabil. Va cere copiilor să așeze în coșul toamnei „mai multe” , „mai puține”, sau „tot atâtea”
legume sau fructe din aprozar.

III. 2. Jocuri didactice matemati ce pentru însușirea numerelor naturale și calcului
matematic
Pornind de la faptul că orice exercițiu sau problemă poate deveni joc dac ă sunt precizate
sarcinile de lucru și scopul urmărit, educatoarea caută să creeze o atmosferă plăcută și să trezească
copiilor interesul, spiritul de concurență și de echipă . În acest caz, educatoarea recurge la
elaborarea de jocuri didactice ce sunt organ izate cu scopul de a înțelege și însuși numerele naturale
de la 0 la 10, numerației 0 – 10, a operațiilor de adunare și scădere în intervalul 0 – 10. Primele 10
numere constituie fundamentul pe care se dezvolt ă întreaga gândire matematic ă a școlarului.
La conceptul de număr, copilul ajunge treptat și după o anumită perioadă pregătitoare.
a) Numărul natural „ zero”.
Numărul de elemente dintr -o mulțime nevidă și finită, îl vom numi „zero” și nota
„0”,numita mulțimea vidă Ø având mai puține elemente ca orice mulțime nevidă. Rezultă că
numărul natural „zero” este mai mic ca orice număr natural introdus anterior .
b) Numărul natural „unu”.
Numim „unu” și notăm „1” numărul de elemente al mulțimii care cuprinde un singur element .
Practica dovedește că până la vârsta de trei ani, fiecare copil normal poate deja s ă recunoasc ă din
mai multe mulțimi date, pe acelea cu un singur element. Vom admite, așadar, mulțimea cu un
singur element ca fiind cunoscută din experiența de viață.
Însușirea numărului ,,unu’’ este posibilă numai prin comparare cu pluralul ,,mulți’’, de aceea
sunt necesare exerciții de acomodare cu noțiunea de număr. Pentru aceasta, la nivelul I ne putem
juca jocuri, care au drept scop recunoașerea cantități i unu-mai multe.

37
Alba Iulia 2019 c) Numărul natural „doi”.
Numim „DOI” și notăm „2” numărul de elemente al mulțimii formată dintr -un element și încă un
element .
d) Numărul natural „trei”.
Numim „TREI” și notăm cu „3” numă rul de elemente al multimii formate din doua elemente si
înca un element.
Trebuie subliniat faptul c ă reprezentările cantitative, noțiunile de numărat si socotit se
formează în timp, pe măsură ce se dezvoltă experiența senzorială a copilului, limbajul si gândirea
sa. Pentru ca activitățile să fie mai plăcute și cunoștințele să fie însușite mai ușor se utilizează
jocurile sub formă de ghicitori sau poezii – numărători despre numerele 0 – 10, acestea având o
notă de umor, ele descriu „chipul” cifrelor.
În cadrul jocurilor cu ghicitori matematice se urmărește capacitatea de concentrare a
preșcolarilor și de a formula răspunsul corect într -un timp scurt, pe baza indicilor din ghicitori.
Exempl ul III.2.1 :
Șoricelul
La bunica în cămară
Zece șoricei poznași ,
Se hrănesc seară de seară
Cu covrigi și papanași.
Când dori bunica însă
Să mănânce, că – i flămândă,
Nu găsi nimic. Și-l puse
Pe Miorlau să stea la pândă.
Cu pisoiul nu – i de glumă…
El mâncă pe săturate
Șoricei.
Pe numărate:
Patru , luni de dimineață,
Doi, luni iară, pe – nserat.
Unul marți. Și oare miercuri ,
Câți mai are de mâncat ?
(C. Pasat, Colorăm! Numărăm! Ne jucăm! Învățăm!, AS S, Iași, 2006, P.13

38
Alba Iulia 2019 Mac, mac, mac si mac, mac, mac,
Zece ra țe stau pe lac.
Strig ă tare mama ra ță:
-Mac, mac, mac, nu vreti verdea ță?
Șase pleac ă la maicu ța
Și-acum socoti ți fugu ța
Printre nuferii din lac
Câte ra țe baie fac?
În ceea ce privește poezia, vizează în principal dezvoltarea limbajului la preșcolari și poate
fi utilizată chiar și în activitățile de matematică, făcându -le mai plăcute și mai distractive.
Exempl ul III.2.2 :
Chipul cifrelor
1 parcă e un băț
Șugubăț.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.
2 se-ndoaie ușor
Pe picior,
Gâtul, vezi, e cam așa
Cum îl are lebăda.
3 a fost un ineluș
Pe deget învârtecuș.
Meșterul l -a rupt în două
Să-i dea folosință nouă.
4 scaun ar părea
Cu spătarul în podea
Și picioarele în sus.
Cine oare -așa l-a pus?
5 se pare că mă -nșel,
E o seceră de -oțel.
Dar, deși unealta -i nouă,
Coada ei e frântă -n două.
6 e un melc rotit
În căsuță răsucit.
Parcă -ar vrea să se răstoarne
Și să scoat -n grabă coarne.
7 parcă -ar fi o coasă.
Nu vă temeți, nu -i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.
8 e-așa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mâncați,
Că vă -nșelați.
9 un cârlig să fie?
Cine știe?
Este greu de -asemuit.
Dar e nouă, negreșit.
10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Și-a semnat pe cât se pare:
Un băț c -un ou în spin

39
Alba Iulia 2019 Num ărătoare

O alună, două, trei
Veveri ță, tu nu vrei?
-Ba vreau patru , cinci și sase
Că alunele -s gustoase
-Îți dau șapte, opt și nouă
Dac-o să ne spui și nou ă
Când o s ă ajung ă-ncoace
Iarna cu zece cojoace!…
Veveri ța socoti:
-Parcă noua zile-ar fi, Parcă opt, ba parc ă sapte -mi pare…
Spune -mi, v ânt, tu nu ști oare?
Vântul s -a zbârlit: -Ba da!
Șase, cinci , așa ceva!
Și-ai s-auzi prin fagi, prin tei
Cât spui patru , cât spui trei
Cât spui două, cât spui una
Viscolind pe -aici într-una!
Însă, pe toate le -ntrece,
Cifra nou ă și apoi zece .
Procesul scrierii șirului numerelor pâna la 10 se fac e progresiv. După însușirea numerelor
0 – 5, se pot practica jocurile ,,Umplem cosulețul’’ „Ce numere au fugit? ” sau „Ce numere s -au
ascuns? ” prin care se urmărește recunoașerea cantității unu-mai multe dar și deprinderea copiilor
cu ordinea crescătoare sau descrescătoare a numerelor.
Jocul ,,Umplem cosulețul’’
Sarcina didactică: recunoașerea cantității unu-mai multe ;
Material didactic: frunze, castane, coșulețe
Desfășurare: Regula jocului este să aleagă numai c âte o frunză sau o castană și să o așeze în
coșuleț. Sintetiz ând, se va proceda astfel: fiecare copil va primi frunze/castane, cu precizarea ,, Îți
dau frunze/castane multe’’; ,,Și ție îți dau multe frunze/castane…,,Și ție…etc.’’; ,,Ce multe
frunze/castane avem’’. Apoi, distribuindu -le câte un coșuleț, se va sublinia: ,,Tu primești un
coșuleț. Și tu, un coșuleț etc.’’. Se va arata prșcolarilor o frunză, încă o frunză…’’ până se termină
frunzele concluzionând ,, Acum, în cosuleț avem multe frunze.”
O particularitate a acestei vârste este aceea de operare directă cu obiectele, deci cu mate rialul
primit, care trebuie sa fie de același fel ( frunze, sâmburi, castane etc.) .
Jocul „Ce numere au fugit ?”
Sarcina didactică: stabilirea numerelor lipsă dintr -un șir dat.
Material didactic: jetoane cu numere 0 – 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de
mai jos: │0│ │2│ │4│ │6│ │8│
│7│ │5│ │3│ │1│
Desfășurare: se poate organiza pe echipe sau individual , copilul vine și pune la locul potrivit
numărul care lipsește.
Jocul „Numara corect ”
Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

40
Alba Iulia 2019 -sa poata numara respectând succesiunea numerelor.
Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.
Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 – 10
Desfasurare: învatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor
din palme.
Jocul „ De câte ori te -am strigat?”
Scopul jocului: stabilirea cantității cu ajutorul analizatorului auditiv și consolidarea număratului
în limitele 1 -3;
Sarcina didactică: Să determine cantitatea pe baza analizatorului auditiv;
Material didactic: baghetă fermecată, buline coșuleț, planșe;
Elemente de joc: legarea la ochi, rostirea numelui, mișcarea, aplauze, bagheta fermecat ă;
Regulile jocului: copilul chemat va fi legat la ochi cu o eșarfă, va asculta cu atenție, va preciza de
câte ori a fost strigat.
Desfășurarea jocului: un copil ales cu bagheta fermecată va veni în fața clasei și va fi legat la ochi
cu o eșarfă. Un alt copil, ales și el cu bagheta, va striga copilul pe nume o dată sau de două ori.
După ce este strigat, copilul va fi dezlegat la ochi și va arăta jetonul cu atâtea buline de câte ori a
fost strigat.
Răspunsurile corecte primesc aplauze.
Jocul „ Ce semn s -a ascuns?”
Scopul : exersarea deprinderii de calcul, folosirea corectă a semnelor grafice de operație
( „+” și „ -”).
Regula Jocului : copiii trebuie să ghicească ce semn de calcul a dispărut.
Desfășurare: se va scrie la tabla o coloană de exerciții cu adunări și scăderi.
3 + 4 = 7; 5 – 3 = 2; 6 + 3 = 9; 4 – 4 = 0; 2 + 7 = 9; 7 – 5 = 2
Jocul se poate desfășura pe echipe sau copiii pot primi și fișe. Se vor citi exercițiile în
șoaptaă de către fiecar e copil. Vor închide apoi ochii și educatoarea va șterge semnele de calcul.
Copiii vor ieși la tabla și vor completa exercițiile cu semnele dispărute. Pe parcursul jocului se
poate renunța la conducerea directă, astfel optându -se pe cea indirectă. Educatoa rea trebuie să
imprime jocului un anumit ritm, să mențină atmosfera de joc, să evite momentele de monotonie,
să stimulez inițiativa și inventivitatea copiilor, să urmareasă comportamentul lor și să -i antreneze
pe toți la joc. La sfârșitul fiecărui joc se v or formula concluzii și aprecieri asupra modului în care
acesta s -a desfășurat, asupra comportamentului copiilor, de asemenea, se fac recomandări și
evaluări individuale și generale.

41
Alba Iulia 2019 Pentru a ajunge la reprezentarea generala a numerelor trebuie să ținem seama de
particularitățile de vârstă.
La vârsta de 3 -4 ani nu este suficient să se extragă unul, două, trei obiecte dintr -un grup, ci
să se desprindă însușirea cantitativă de celelalte însușiri ale obiectelor, generalizându -se.
La vârsta de 4 -5 ani copiii vor invăța să numere succesiv, vor cunoaște valoarea colectivă
a numerelor, vor compara, sesizând egalitatea sau inegalitatea mulțimilor.
La 5-6 ,7 ani, datorită posibilității crescânde de a efectua operații analitico -sintetice, de a
generaliza, conținutul activităților va crește atat din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ,
adăugând la ceea ce s -a însușit la nivelele ant erioare: locul fiecărui număr în șirul numeric, raportul
dintre numerele alaturate, procesul de compunere si descompunere a numărului cu o unitate, pe
baza de material concret, calcule de adunare și scădere cu o unitate, rezolvare de probleme.
Toate aceste sarcini sunt eșalonate in timp, asigurandu -se repetarea cunostințelor pentru o
insușire temeinică.
La 3 -4 ani, numărarea, formarea noțiunii de număr se face cu materiale de același fel, la
vârsta de 4 -5 ani elementele mulțimii pot fi c olorate diferit (mingi, flori de diferite culori), la
nivelul II, se introduce ca materiale aceleași obiecte de mărimi diferite, iar la grupa mare –
pregătitoare se pot introduce exerciții de calcul sau numărare folosindu -se materiale care diferă ca
așezare spațială (numără bețisoarele din care este construita o casuță).
Prima activitate de numărat este cea mai grea, deoarece trebuie să asigurăm cu copiii
conștientizarea acțiunii, altfel ei invață mecanic să numere și toată munca ar conduce spre rez ultate
superficiale.
III. 3. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunilor de geometrie
„Elementele de geometrie reprezintă o punte a cărei piloni sunt sufletul și mintea elevului,
iar drept capete, are natura cu simbolurile ei concrete și matematica cu simbolurile ei
abstracte.”20
Elementele de geometrie ne înconjoară încă din primii ani de viață, ajutând astfel
preșcolarul să perceapă legile care domină lumea matematicii în mod special lumea înconjurătoare
și reprezintă f undamentul matematicii prin care copiii, cu ajutorul acestora, se pot strecura ușor
printre noțiunile și cunoașterea matematicii.
În predarea elementelor de geometrie, educatoarea are rolul de a folosi noțiuni simple,
dându -i posibilitatea preșcolarului de a asimila gradat cunoștiințele, exercițile cu elemente de
geometrie exprimate cu ajutorul principalelor proprietăți: forma, grosimea, mărimea și culoarea,

20 Monica A. P.P., Metodica activităților matematice și a aritmeticii, TRANSILVANIA, Brașov,
2008, P.53

42
Alba Iulia 2019 acestea construind preșcolarilor o gândire logică.
Putem întâlni difer ite variante de jocuri matematice cu noțiuni de geometrie :
✓ Jocuri de perechi prin care piesele se deosebesc prin una sau mai multe însușiri, de exemplu
între două piese consecutive (vagoanele) trebuie să existe două deosebiri. Astfel dacă locomotiva
este un dreptunghi mare și albastru, un prim vagon ce ar putea fi atașat locomotivei ar putea fi
discul mic și galben sau dreptunghiul mare și roșu.21
✓ Jocuri de aranjare a pieselor reprezină un joc în care copiii trebuie să complecteze un tablou
care cuprinde to ate cele 48 de piese ale trusei. După ce o echipă a alcătuit un tablou al pieselor
mici (după modelul din Fig.1.3.1), o altă echipă are misiunea de a complecta un tablou asemănător,
însă cu piese mari. 22
Fig. 3.3.1.
a – albastru
g – galben
r – roșu

21 G. Iftimie, Jocuri logice pentru preșcolari, „Trenul cu vagoanele”
22 G. Iftimie, Jocuri logice pentru preșcolari, „Cine ara njează mai bine?”, 1976) a

g
r

a

g
r

a

g

r

a

g
r

a

g

r

a

g
r

a

g
r

a

g
r

43
Alba Iulia 2019 ✓ Joc de stimulare al gândirii „Privește! Gândește! Alege !“ 23
Reprezintă un joc în care copilul va trebui mai întâi să privească, apoi să gândeasc ă, iar în cele din
urmă să aleagă figura geometrică corespunzătoare.
Scopul jocului: dezvoltarea flexibilității gândirii.
Sarcina didactică: clasificarea mai multor figuri dupa un criteriu dat .
Material didactic: fișe, imagini și cartonașe cu figuri geometrice .
Desfășurare: la semnalul educatoarei elevii vor alege și vor număra în gând:
➢ Toate figurile care formeaza triunghiuri;
➢ Toate figurile care au mai putin de trei laturi;
➢ Toate figurile care au patru laturi;
➢ Toate figurile care au mai mult de patru laturi.
Alături de figurile desenate in Fig.3.3.2, copii vor face o clasificare a acestora, după
criteriile de mai sus.
Fig. 3.3.2
Figuri geometrice
Figuri
geometrice
cu 3 laturi Figuri
geometrice
cu 4 laturi Figuri
geometrice
cu mai puțin
de 3 laturi Figuri
geometrice
cu mai mult
de 4 laturi

2 triunghiuri

Deasemenea, poeziile pot fi o variantă de a reprezenta figuri geometrice, din îmbinarea
cărora pot rezulta diferite imagini pe placul copiilor.
Exemplu:

23 Cerasela Campanu – Jocul didactic matematic, Ed. Rovimed Publisher, Bacău, 2017

44
Alba Iulia 2019 Trei triunghiuri așezăm,
Un dreptunghi alăturăm,
Triunghiul sus, dreptunghiul jos
Și-am format un brad frumos.

Fig. 3.3. 3

✓ Jocul „Ghice ște unde s -a ascuns ursuletul?”
Scop: recunoa șterea figurilor geometrice, folosirea corect ă a denumirii acestora, recunoa șterea
culorilor.
Material: figuri geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) de culori diferite; un jeton cu
ursule ț.
Desfă șurarea jocului: Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf, iar într -un col ț al
flanelografului st ă ursule țul. Pentru început educatoarea are rolul de conduc ător, care îns ă v-a fi
preluat de fiecare dat ă, de copilul care r ăspunde corect, iar ceilal ți sunt vân ătorii. Conduc ătorul
jocului întreab ă:
-Unde s -a ascuns ursule țul?
Copilul desemnat trebuie s ă răspund ă, dup ă care figura geometric ă s-a ascuns ursule țul de vân ător.
Pentru ca r ăspunsul s ă fie corect trebuie s ă se precizeze și culoarea figurii geometrice.

III. 4. Jocuri didactice matematice pentru însușirea no țiunilor unităților de măsură
După M. A. Purcaru, preșcolarii vor înțelege că măsurile pe care le execută au legătură cu
comparările pe care încearcă să le facă, de exemplu el știe că are o jucărie mai mare și una mai
mică, însă nu știe să le măsoare, abea dupa învățarea unităților de măsură își va da seama de această
comparație. Copiii trebuie învățați să înțeleagă conceptul de unitate de măsură, să execute măsurări

45
Alba Iulia 2019 și să f olosească corect instrumentele de măsură. În grădiniță, preșcolarii învață noțiunile de bază
despre mărimi și unități de măsură strict necesare omului.
Învățământul preșcolar presupune în programa de matematică studierea unor mărimi
fundamentale: lungime a, masa și timpul.
În opinia lui C. Campanu, problema predării învățării unităților de măsură și a operaților
de măsurare se va baza în mod fundamental pe practica activă la clasă, dar și în afara ei.
Exemplu de situatie : copiii trebuie să decidă dintre două vase prezentate, care are un volum
mai mare de apă. Ei vor compara folosind o ceașcă, un pahar sau un vas de dimensiuni mici pentru
a stabili rezultatele măsurării. Pe baza acestei situații problemă, copiii vor înțelege necesi tatea
existenței unei unități de măsură standard.
Copii se angajeaz ă cu plăcere în sarcina de a determina ce se potriveste după mărime sau nu și ce
este mai mare, mai mic sau la fel. Copiilor li se apreciază că unitatea de măsură nu se poate folosi
la întâ mplare, că unul și acelaș lucru poate fi măsurat in diferite moduri: după lungime, suprafață,
volum, greutate, dar și cu diferite unit ăți de măsură , făcându -se precizare că orice unitate de măsură
are un instrument de măsură.
Primele activități vor consta mai întâi din aprecierea obiectelor care sunt foarte grele, mari,
largi, lungi, care iau un anumit interval de timp.
Exemplu III.4.1 :
– a ridica un pachet de detergent;
– a face o plimbare lungă;
– a goli un bazin cu un recipient mic;
– a observa st âlpii, arbori i mari.
Apoi se vor compara (intuitiv) dou ă obiecte asemănătoare și care diferă doar după mărime: două
betișoare (lungime), două cutii de volum asemenatoare (greutate), două cântece (durată), etc.
Etapa următoare poate consista în compararea a mai mult de două obiecte (lungime, masa, volum)
toate fiind diferite două câte două din acest punct de vedere, introducându -se astfel o situație de
relație, de seriere sau de ordine.
Nu există un demers cel mai bun în privința copiilor, însă cee ace contează c el mai mult este ca ei
să fie treptat din ce în ce mai organiza ți:
– Să determine cel mai mic, apoi cel mai mic din ce a ramas și așa mai departe;
– Să se compare obiectele două câte două și să se ordoneze din aproape în aproape;
– Să se repartizeze în două subm ilțimi: cel e mai mici ca…, cele mai mari ca…, apoi să se
ordoneze fiecare din aceste submilțimi.

46
Alba Iulia 2019 CAPITOLUL IV

Studiu de caz

IV.1. Proiect de cercetare.
IV.1.1. Rolul jocului didactic matematic în activitățile din grădiniță .

În grădiniță sarcinile instructive se îmbină armonios cu latura distractivă, realizând, în
practică, dezideratul învățării prin joc, prin organizarea de activități create de adulți în acest scop.
Eficiența educativă depinde însă de felul în care se asigură co ncordanța între tematica, subiectul
acțiunii și nivelul de dezvoltare psihică, vârsta și structura internă a personalității. Tocmai pentru
acest motiv activitățile desfășurate în grădiniță , cu copii care se încadrează în nivelul 3 -5 ani sunt
gândite și org anizate din perspectiva orientării spre socializare, pe când pentru nivelul 5 -7 ani se
vizează perspectiva pregătirii pentru școală, ambele categorii de activități având drept scop comun
pregătirea copilului pentru viața socială viitoare.
Mijloacele princ ipale de educație sunt: jocul, c a joc liber sau dirijat, activitățile libere și
cele comune, desfășurate fie ca activități cu toată grupa fie ca activități cu grupuri mici de copii,
în care esențialul este crearea unui mediu stimulativ și interesant pentru copil.
Activitățile au o structură specifică ce include sarcina didactică – problema pe care trebuie
să o rezolve copilul în cadrul jocului, însușindu -și în acest mod anumite cunoștințe sau deprinderi,
regulile și elementele de joc, toate în concordanță cu nevoia de creație și de exprimare personală,
de o mare profunzime în acest moment.
Educația preșcolarului vizează trei aspecte esențiale: dezvoltarea fizică, intelectuală și
socială, realizate în special prin educația simțurilor, cea a imaginației și cea a caracterului.
Educația senzorială se sprijină pe principiul conform căruia copilului trebuie să -i fie
exersate toate simțurile, având în vedere că gândirea copilului are un caracter global, nefiind
capabilă să diferențieze foarte mult căci reprezent area asupra lumii începe abia acum să se
contureze. Atingerea, pipăirea obiectelor concrete și “lecțiile bazate pe lucruri” îl apropie pe copil
de lumea fizică, îl conectează, îl învață pe copil multe lucruri despre corpul său, simțurile sale,
lucrurile ca re îl înconjoară și îl învață, totodată, și cum să controleze aceste activități senzoriale.
Pentru o astfel de educație copilul este plasat în situații reale, caracteristice jocurilor de priceperi
ce includ orice deprindere pe care copilul este motivat să o învețe, se folosesc exerciții senzoriale
(care implic ă memoria, judecata și fantezia), exerciții de explorare a tot ceea ce îl înconjoară iar
rezultatul acestora se concretizează, pe parcurs, în stăpânirea, consolidarea și dezvoltarea

47
Alba Iulia 2019 deprinderilor corec te de mers, de aruncare și prindere, coordonarea mișcărilor și chiar antrenarea
pentru activitatea creatoare24.
Nu toți copiii achiziționează însă aceste deprinderi sau nu le dezvoltă în mod egal: fiecare
copil are ritmul său de dezvoltare și propriile sale aptitudini, care se vor manifesta mai târziu, într –
un domeniu sau altul. Neajunsurile în acest câmp nu trebuie să costituie un motiv de îngrijorare
pentru că micile “neîndemânări” vor fi corectate în timp. O greșeală ce se întâlnește frecven t este
compararea copilului cu alții: aceasta comparație nu va stimula în nici un fel copilul să
achiziționeze o anumită abilitate ci, dimpotrivă, îl va descuraja, îl va face să -și piardă încrederea
în sine iar acest sentiment al eșecului se va extinde la toate domeniile de realizare. La această
vârsta copilul este foarte mult ceea ce corpul său poate să facă iar “încurajarea” negativă este ideea
cea mai puțin fericită pe care o poate avea educatoarea .
Jocul didactic este o forma de activitate distractiv ă și accesibila copilului, prin care se
realizeaza o bun ă parte din sarcinile instructiv -educative în institu țiile pre școlare.
Această lucrare de cercetare urmărește să demonstreze dacă jocul didactic reușește să
stârnească atenția și capacitatea de înțeleg ere a subiecților.
Cercetarea s -a desfășurat la Grădinița „ Nr. 8 cu program prelungit ” din Alba Iulia, sub
îndrumarea si supravegherea doamnei Profesor pentru Învăță mântul Preșcolar Tiutiu Giorgia , la
grupa mijlocie în cadrul anului școlar 2018/2019, semestrul al II -lea, în data de 11.04.2019 , cu
numărul de 22 subiecți. Această cercetare este de tip formativ -constatativă.

IV.1.2 . Scopul cercetării :
Cunoa șterea și precizarea locului pe care -l ocup ă jocul didactic ca form ă de activitate în
gradini ță și ca metod ă de predare – învățăre, demonstr ând că jocul didactic utilizat în activitățile
matematice la preșcolari stârnește curiozitatea și atenția sporită a acestora .

IV.1.3 . Obiective și ipoteza proiectului :
Obiective le proiectului :
– Identificarea cunoștiințelor actuale a subiecților;
– Stabilirea influenței jocului didactic matematic asupra preșcolarilor;
– Optimizarea performan țelor școlare prin utilizarea jocului didactic matematic ;
– Activizarea și optimizarea poten țialului intelectual și fizic prin utilizarea jocului didactic;
– Dobândirea unor însu șiri sociale prin intermediul jocului didactic.

24 M. Debesse, Psihologia copilului de la naștere la adolescență , Editura Didactica și Pedagogică,
București, 1981, p.54;

48
Alba Iulia 2019 Ipoteza proiectului :
Ipoteza de la care am plecat pentru realizarea acesui proiect este următoarea: prin utilizarea
jocului didactic în activitățile matematice, asigur ăm optimizarea performan țelor școlare ale
preșcolarilor.

IV.2. Realizarea proiectului
Acest proiect s-a desfășurat în decurs de dou ă zile prin trei etape:
• Etapa ini țială;
• Etapa experimentală;
• Etapa finală.

IV.2.1. Etapa ini țială
În etapa inițială vom evalua cunoștiințele elevilor, plecând de la nivelul la care aceștia se
află și urmări nd cum vor aplica preșcolarii cunoștiințele și cum pot practica ceea ce știu , iar
aprecierea prin clificative reprezintă progresul elevului.
Astfel, în prima zi a proiectului am aplicat o fiș ă de lucru inițială, cu scopul de a
descoperi ceea ce preșcolarii au dobândit pe parcursul anului școlar 201 8/2019 la activit ățile
matematic e.
DATA: 10.04.2019
GRUPA: mijlocie
PROPUNĂTOARE: FLESER IOANA -MARGARETA
GRĂDINIȚA: Cu program prelungit Nr. 8 Alba Iulia
CATEGORIA ACTIVITĂȚII: Activitate matematică
TIPUL ACTIVITĂȚII: Evaluare a cunoștiințelor
FORMA DE ORGANIZARE: Individual ă
Obiective operaționale:
O1 – să coloreze formele geometrice care se aseam ănă cu căsuța în care se află;
O2 – să încercuiască cifra corespunzătoare a câte fig. geometrice care au forma căsuței
lor sunt ;
O3 – să faca legătura între toate elementele ce se potrivesc din fiecare mul țime de
elemente date. ;
O4 – Să formeze prin încercuire trei grupe de obiecte identice.
Metode și procedee : Explicația, conversația;
Materiale : Fișe de lucru;

49
Alba Iulia 2019 Desfășurarea activității : Împart fișele de lucru fiecărui copil (Anexa 1 ), dup ă care explic modul
de rezolvare al exerciți ilor. Subiecții au sarcina de a rezolva fișa de lucru în mod individual.
Lot de subiecti – Proiectul se aplic ă pe un lot de subiec ți aleși și clasifica ți dup ă criteri le:
a) vârsta :
Tabel nr. 1
Ani Nr.subiecti %
4-5 22 100 %
5-6 22 100 %
Total 22 100%
b) sex:
Tabel nr. 2
Sex Nr.subiecti %
Masculin 13 59 %
Feminin 9 41 %
Total 22 100%
c) mediu reziden țial:
Tabel nr. 3
Mediu Nr.subiecti %
Urban 22 100 %
Rural 0 0 %
Total 22 100%

Conținutul fișei de lucru aplicată în etapa inițială la grupa mijlocie . (Anexa 1)
Notarea va fi făcută dupa itemii din următorul tabel:
Tabel nr. 4
Itemul 2 – Realizat în totalitate 1 – Realizat parțial sau
cu ajutor 0 – Nerealizat
1 Să coloreze toate fig .
geometrice care au forma
căsuței lor. Să coloreze două fig.
geometrice care au forma
căsuței lor. Nu coloreaza nici o fig.
geometrică care are forma
căsuței lor.
2 Încercuie ște cifra
corespunzătoare a câte fig.
geometrice care au forma
căsuței lor sunt Încercuie ște cifra
corespunzătoare a câte fig.
geometrice care au forma
căsuței lor sunt Nu încercuie ște cifra
corespunzătoare a câte fig.
geometrice care au forma
căsuței lor sunt

50
Alba Iulia 2019 3 Să formeze prin încercuire
trei grupe de obiecte
identice. Să formeze prin încercuire
trei grupe de obiecte
identice. Nu formează prin
încercuire nici o grupă de
obiecte identice
4 Să faca leg ătura între toate
elementele ce se potrivesc
din fiecare mul țime de
elemente date. Să faca leg ătura între doua
elementele ce se potrivesc
din fiecare mul țime de
elemente date. Nu faca leg ătura între
elementele ce se potrivesc
din fiecare mul țime de
elemente date.

Tabel nr. 5 (Tabel centralizator)
Nr. Numele și prenumele
preșcolarilor Rezultat itemi
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4
1 C. 2 1 1 1
2 A. 2 2 2 2
3 A. 2 2 2 2
4 D. C. 2 2 2 2
5 A. 2 2 2 2
6 C. 2 2 2 2
7 M. 2 2 2 2
8 L. 2 2 2 2
9 D. 2 2 2 2
10 A. 2 2 2 2
11 S. 2 1 1 1
12 D. L. 2 1 1 1
13 A. 2 2 2 2
14 N. 2 2 2 2
15 F. 2 1 1 1
16 I. 2 2 2 2
17 A. 2 1 1 2
18 M. 2 2 2 2
19 V.R. 2 2 2 2
20 M. 2 1 1 1
21 K. 2 2 2 2
22 V.V. 2 2 2 2

51
Alba Iulia 2019 Tabel nr. 6 (Tabel cu rezultate statistice)
Item
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4
Rezultat obținut 2 1 0 2 1 0 2 1 0 2 1 0
Nr. elevi 22 0 0 16 6 0 16 6 0 17 5 0
Procent % 100 0 0 73 27 0 73 6 0 77 23 0

Progresul preșcolarilor este vizibil semnificativ între etapa inițială și cea finală. Jocul
didactic oferă educatoarei prilejul de a atinge obiective importante ce țin de latura formativă, dar
și de cea informativă în dezvoltarea personalității copilului preșcolar. Consideram ca prin joc poate
fi transmis ă o mare parte din infor mațiile cuprinse în programele gradini ței.
Din materialul prezentat în lucrarea de față reiese clar aportul jocului didactic în
dezvoltarea capacităților de comunicare verbală, a memoriei, a imaginației, a gândirii, lucru ce
constituie una din sarcinile i mportante ale educa ției în institu țiile pre școlare.
Ca urma re a rezultatelor din tabel am realizat histograma nr. 1 :

Histograma nr. 1

0102030405060708090100
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4Histograma nr. 1
2 – Realizat in totalitate 1 – Partial realizat 0 – Nerealizat

52
Alba Iulia 2019 IV.2.2. Etapa experimentală
În urma rezultatelor din din etapa inițială unde majoritatea copiilor au realizat în totalitate
fișa de lucru, am realizat un proiect de activitate cu tema tica „..Zi și Noapte …”.
Acest proiect de activitate l -am aplicat la grupa mijlocie în cea de -a doua zi a
experimentului psihopedagogic, utilizând ca metodă de predare prin cipală jocul didactic.
Metodele didactice utilizate sunt: explicația, conversa ția, expunerea, exercițiul,
demonstrația, metode interactive „partenerul de sprijin”, algoritmizarea și problematizarea.
Ca și mijloace didactice am folosit: jetoane, cifre de la 1 la 5, planșa împartita în două,
nori și stele din fetru , globul păm ântesc, medalii pentru copii, fețe zâmbitoare autoadezive.

Proiect tematic

Gradini ța cu program prelungit nr.8 din Alba Iulia
Data : 11.04.2019
Grupa: mijlocie “ Albinu țe”
Educator/are de învățământ pre școlar : Tiutiu Giorgia
Studenta: Fleser Ioana Margareta (Marica)
Tema anual ă: “Când, cum și de ce se întâmplă”
Tema s ăptămânii: “Universul”
Tema zilei: ”Zi și noapte”
Tip activitate: integrată
Subiectul: – Joc didactic matematic “Ne juc ăm, stelu țe și norișori num ărăm!”– Activitate
matematică
– “Fereastră între zi și noapte “-Colaj – lucrare individuală

53
Alba Iulia 2019 Tipul lecției : Consolidare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Durata: 25 de minut
Obiectivele urmărite sunt următoarele:
Obiective operaționale:
a) Cognitiv -informaționale:
O1 – să numere conștient în concentrul 1 -5 și să arate cifra corespunzătoare numărului de
elemente dintr -o mulțime;
O2 – să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la numărul exprimat verbal și la cifra
corespunzătoare ;
O3 – să intuiască locul fiecărui număr concret în panoul cu zi și noapte;
O4 – să determine locul fiecărui obiect în ordinea de numărare ( aspectul ordinal al numărului) ;
b) Psiho -motorii :
O7 – să acționeze cu obiectele realizând orientarea corespunzătoare în câmpul vizual (pe masa de
lucru, la panou);
O8 – să realizeze sarcinile în succesiunea dată de educatoare, integrându -se în ritmul cerut de
activitate;
c) Afective:
O9 – să manifeste plăcere , să participe activ și afectiv la joc;
O10 – să aprecieze propriile rezultate și comportamente, dar și pe cele ale colegilor.
Strategia didactică:
a) Resurse procedurale: explicația, conversația, demonstația, observația, expunerea, munca
independentă, audiția muzicală, evaluarea/autoevaluarea lucrărilor;
b) Resurse materiale: Prezentare Power Point, laptop, videoproiector, model demonstrativ,
carton negru/albastru, cretă, foarfecă, lipici, hârtie glasată galbenă, creioane colorate,
ochi mobil i.
c) Forme de organizare: Frontal, individual, pe grupe

54
Alba Iulia 2019 CENTRUL TEMATIC:
În spațiul dedicat centrului tematic se va afla harta proiectului, iar pe o m ăsuță vor fi expuse
materialele, astfel încât copii s ă le poat ă privi și mânuii. Vor fi a șezate reviste, c ărti, atlasuri,
diapozitive, globul p ământesc, etc.
Metode și procedee :
Braistorming -ul, lucrul în grup, observarea spontan ă și dirijat ă, conversa ția, explica ția,
demonstra ția, exerci țiul, problematizarea, inv ățarea prin descoperire, surpriza;

Scenariul zilei :
➢ ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
Întâlnirea de dimineață : „Bună dimineața, copii veseli!”
Obiective operaționale :
– să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
– să identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei ( vreme, anotimp, vestimentație).
– să execute mișcările sugerate de versuri.
Strategii didactice:
Forme de organizare : frontal, în perechi, individual;
Evaluare : continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
Metode și procedee : conversația, expl icația, demonstrația , brainstorming
Mijloace Didactice : ecusoane, Calendarul Naturii; Mesajul Zilei;
Rutina : ,,Suntem hărnicuți” exersarea unor deprinderi de ordine „Igiena mânuțelor”(deprinderea
de a se spăla pe mâini)
Tranziție : Cantecel „Bat din palme clap -clap-clap
Din picioare trap -trap-trap,
Ne învârtim, ne răsucim
Și la centre/ masa / baie/ noi pornim.”
Strategii didactice :
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, jocul
Mijloace de învățământ: CD, calculator.
Forma de organizare: frontal
Evaluare: continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
Ca în fiecare dimineață, copii vor face și puțină gimnastică pe versurile cântecului : ”Lua ți seama
bine”

55
Alba Iulia 2019 ➢ ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA1):
Obiective: – să realizeze tema și subiectul plastic
– să foloseasc ă culori corespunz ătoare;
– să-și foloseasc ă imaginatia creatoare
Strategii didactice:
– Metode și procedee: conversa ția, brainstorming, observa ția, explica ția, expunerea, exerci țiul,
jocul
1. ARTĂ: „”-decupare, lipire, colorare
2. JOC LOGIC : “Detectivii ” (Anexa 2)
3. BIBLIOTECĂ: „ Să privim și să ghicim” – imagini caracteristice zilelor și nop ților

➢ ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE (ADE) :
• Domeniul Științe – ACTIVITATE MATEMATICĂ “Ne jucăm, steluțe și norișori
numărăm!” – joc didactic matematic (Anexa 3)
• Domeniul Estetic -Creativ – ACTIVITATE ARTISTICO -PLASTICA – “Fereastră între zi și
noapte ’’-Colaj – (Anexa 4)
Obiective operationale: – să identifice și să denumeasc ă diferen țele dintre zi și noapte
– să descrie ce se întâmplă cu cerul noaptea, dar ziua?
– să mânuiasc ă corect ustensilele folosite la activitate;
– să realize ze tema practic ă prin exersarea unor deprinderi de lucru ,
, însușite anterior
Materiale didactice : Globul p ământesc, plan șa împărțită în dou ă părți (zi și noapte ), lipici, . . .
. stelu țe,norișori, culori, soare, luna
• Scopul Activități lor:
Consolidarea cunoștințelor referitoare la numerația în limitele 1 -5; ordonarea grupelor în șir
crescător și descrescător, stimularea capacita țiilor copiilor de a demonstra ceea ce au învatat.

Bibliografie:
– Curriculum pentru educa ția copiilor de la 3 la 6/7 ani 2008;
– „Activitate integrat ă în gradini ță” , Ed. Didactica Publishing House, 2008
– https://www.youtube.com/watch?v=X22p7YK2 -Co

56
Alba Iulia 2019 Desf ășurarea activit ății ADE

Etapele lecției
Activitatea educatoarei
Ob.
Op. Strategii didactice
Resurse
procedurale Resurse
materiale Forme
de
organi –
zare
Moment
organizatoric
Se creează atmosfera necesară
desfășurării eficiente a activita ții,
aerisirea s ălii de grup ă, pregătirea
materialelor didactice.
Se verifică materiale de lucru. Frontal
Captarea
atenției

Completăm calendarul naturii și
facem prezența copiilor.
Voi prezenta panou l pe care vor fi
diferite imagini reprezentând Ziua și
Noaptea dar și a materialelor de
lucru.
Captez atenția copiilor cu o Ghicitoare:
Sunt două surori în lume:
Una-i albă luminată ,
Ș-alta-i neagră -ntunecată
Se gonesc prin lumea lung ă,
Și nu pot s ă se ajung ă!
(ziua și noaptea)
O1 Conversația

Observația

Expunerea
Materiale
de
lucru Frontal
Anunțarea
temei
Se anunță tema lecției: „ Zi și noapte
” dar și exersarea unei tehnici de lucru
(lipire -lucrare individuală).
Obiectivele se comunică într -o
manieră accesibilă copiilor de grupa
mijlocie .
O2
Conversația

Frontal

57
Alba Iulia 2019 Dirijarea
învățării
Prezint copiilor materialele cu care
vom lucra, le vor recunoaște și vor
numi caracteristici ale acestora.
Voi anun ța etapele de lucru:
Voi povesti și arăta copiilor despre :
– Globul p ământesc , unde locuie ște
globul p ământesc, cine locuie ște pe
globul p ământesc, despre cum se
formeaz ă ziua și noaptea.
– Soarele este o stea mare .
– Luna
1. Planșa care este împărțită în dou ă
părți; o parte reprezent ând ziua,
cealalt ă parte reprezentând noaptea
iar în mijloc aflandu -se globul
pământesc.
2. Decupaje autocolante care
reprezinta Soarele, Luna , Nori șori si
Stelele.
3. Compoziția finală și analiza
modului de realizare a sarcinii.
Le voi adresa copiilor c âteva
întreb ări:
– Ce culoare are soarele ? dar Luna?
– Ce culoare este cerul ziua, dar
noaptea?
– Când vedem pe cer soarele? Dar
Luna?
– Ce mai vedem pe cer ziua? Dar
noaptea?
Ne vom juca un joc matematic:
“Ne jucăm, steluțe și norișori
numărăm!”
Voi împărți copii în dou ă grupe :

O2

O3

O4

O5
Conversația

Explicația

Demonst ra-
ția
Carton
negru/
albastru

Hârtie
glasată
galbenă
albastră Frontal

Indivi –
dual

Pe
grupe

58
Alba Iulia 2019 – Grupa norișorilor , care va
reprez enta ziua
– Grupa stelu țelor, care va
reprezenta noaptea.
– Cu ajutorul copiilor vom g ăsi pe
panou locul elementelor ce
reprezint ă ziua, respectiv noaptea și
anume: soarele, luna, nori i și stelele
numerotate de l a cifra 1 la cifra 5.
Fiecare copil va alege dintr -o
cutiu ță un jeton cu nori șor sau
stelu ță acestea fiind numerotate
deasemenea de la cifra 1 la cifra 5.
La indicatiile mele (toate cifrele 3 ),
copii ce au stelu țe și nori șori cu
cifera 3, vor pune fiecare nori șor/
stelu ță la locu șorul cu care
corespunde pe panou (nor sau stea
cu cifra 3) .
Se va interveni atunci când copii au
nevoie de sprijin / ajutor.
În partea finală , vom realiza un colaj
„Fereastra dintre zi si noapte”
Asigurarea
feed-back –
ului Se reamintesc titlul lucrării și
etapele de lucru parcurse.
Se analizează lucr ărilea realizate.
Vor fi apreciate calități precum:
• corectitudine
• acuratețe
• finisarea lucrării
• aspectul îngrijit
Se evidențiază rolul lucrării. Elevii
spun cum s -au sim țit pe parcursul
realizării întregii lucrări.

O6
Conversația

Evaluarea
lucrărilor și
autoevalua –
rea
Individu
al

Frontal

59
Alba Iulia 2019

IV.2.3. Etapa finală
În această etapă vom realiza un colaj „ Fereastra dintre zi și noapte ”, unde copii vor
realiza prin tehnica lipirii o fereastr ă care reprezint ă ziua, respectiv noaptea.

GRUPA: mijlocie
PROPUNĂTOARE: FLESER IOANA -MARGARETA
GRĂDINIȚA: Cu program prelungit Nr. 8 Alba Iulia
DOMENIUL EXPERENTIAL: Estetic și creativ
CATEGORIA ACTIVITĂȚII: Activitate Artistico -Plastica
TIPUL ACTIVITĂȚII: Integrat ă
FORMA DE ORGANIZARE: Individuală
Obiective opera ționale: – identificarea și denumirea diferen țelor dintre zi și noapte
– să descrie ce se int âmplă cu cerul noaptea, dar ziua?
– să mânuiasc ă corect ustensilele folosite la activitate;
– să realizeze tema practic ă prin exersarea unor deprinderi de lucru ,
, insușite anterior
Metode și procedee : Explica ția, conversația, demonstra ția.
Materiale : Coală de hârtie albastru deschis și albastru închis , soare, luna, stelu țe, lipici, ochi șori,
plicuri ( în care se afl ă materialele pentru realizarea lucr ării);
Desfășurarea activității :
Împart plicurile cu materialele de lucru fiecărui copil, dup ă care explic modul de realizare al lucrării
noastre , având afi șată pe panou lucrarea model. Copii au sarcina de a lucra în mod individual , voi
interveni cu sfaturi și ajutor unde este cazul. Realizez, împreună cu elevii, o
expoziție cu produsele lor.
Încheierea
activității Se fac aprecieri globale și
individuale asupra activității
desfășurate , vor primi medalii.
Conversația Stimulent
e
Medalii Indivi –
dual
Frontal

60
Alba Iulia 2019 V-om expune lucr ările copiilor pe panou dup ă care v -om face turul galeriei . (Anexa 3 ).

Rezultatele cercetării
În urma cercetări pe care am făcut -o, am ajuns la concluzia de la care am plecat în ipoteză
și anume că jocul didactic reușește să stârnească atenția și curiozitatea preșcolarilor, cu scopul
dezvoltării gândirii și al limbajului matematic, deoarece la vârsta preșcolarului, jocul îi dezvoltă
dorința de cunoaștere , de descoperire și de competiție, încurajându -l în realizarea sarcinilor.
În etapa inițială, conform statisticilor am constatat următoarele:
– la itemul 1, 22 subiecți care au obținut rezultat 2 și anume realizat în totalitate, cu
procentul de 100%;
– la itemul 2 , 16 subiecți care au obținut rezultat 2 și anume realizat în totalitate , cu
procentul de 73%, 6 subiecți care au obținut rezultat 1 și anume realizat parțial, cu procentul de
23% 0 subiecți care au obținut rezultat 0;
– la itemul 3, 16 subiecți care au obținut rezultat 2 și anume realizat în totalitate, cu
procentul de 73%, 6 subiecți care au obținut rezultat 1 și anume realizat parțial, cu procentul de
23% 0 subiecți care au obținut rezultat 0;
– la itemul 4, 17 subiecți care au obținut rezultat 2 și anume realizat în totalitate, cu
procentul de 7 7%, 5 subiecți care au ob ținut rezultat 1 și anume realizat parțial, cu procentul de
27% și 0 subiecți care au obținut rezultat 0;
Astfel am constatat că majoritatea subiecților s -au încadrat la rezultatul 2 (realizat în
totalitate) .
În etapa experimentală, subiecții au fost activi, jocul didactic le -a captat atenția într -un mod
vizibil, reușind astfel să realizez proiectul de activitate cu multă ușurință, unde am putut observa
modul benefic al jocului didactic asupra preșcolarilor.
În etapa finală, am putut remarca un grad ma i ridicat de evoluție și am observ at că la
activitatea artistico – plastică toți subiecții au dus lucrarea la bun sfarșit.

61
Alba Iulia 2019 ANEXE
Anexa 1 Fișă de lucru

Item 1. Color ăm formele geometrice care seam ănă cu căsuța lor.

Item 2. Încercuim cifra corespunz ătoare a câte figuri geometrice care au forma c ăsuței lor sunt.
1 2 3 4 5
Item 3. Form ăm prin încercuire trei grupe de obiecte identice (la fel).

Item 4. Facem legătura între elementele ce se potrivesc din mulțim ile de elemente

62
Alba Iulia 2019 Anexa 2

Joc ALA 1. “Detectivii ”

Scopuri:
• Consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr și a numărului la cantitate;
• Sesizarea locului unui număr în șirul numeric (limitele 1 -5);
• Verificarea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere cu una și două unități în
limitele 1 -5;
Obiective operaționale:
– să numere în limitele 1 -5;
– să determine locul fiecărui număr în șirul numeric 1 -5 stabilind vecinii,
– să rezolve operații simple de calcul oral folosind simboluri matematice.
Sarcina didactică:
– Stabilirea locului unui număr în șirul numeric;
– Raportarea corectă a numărului la unitate și a unității la număr; efectuarea operațiilor de
adunare și scădere cu una sau două unități.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare va corecta greșeala și va primi insigna de detectiv. Dacă
răspunde corect este aplaudat , dacă greșește alt copil va corecta greșeala. În a doua parte a jocului,
copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulțimi și va spune dacă dorește să adauge
sau să ia un element.
Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea.
Materialul didactic: cifre, flori din fetru, fluturi din fetru , insigna de detectiv.
Desfășurarea jocului:
Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere.
✓ Pe un panou sunt așezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să așeze cifrele în ordine
crescătoare și apoi descrescătoare.
✓ Educatoarea așează o cifră pe panou, i ar copii afișează vecinii numărului dat;
✓ Educatoarea așează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să așeze cifrele
intermediare.
Exemplu: 2 și 5. Copiii așează 3 și 4.
✓ Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor for ma grupe
cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puțin .

63
Alba Iulia 2019 Variantă:
Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr și să formeze o grupă cu tot
atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă dorește să mai adauge sau s ă ia un element.
Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 și formează o grupă cu tot atâtea elemente.
Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva și afișa exercițiul: 4+1=5.

64
Alba Iulia 2019 Anexa 3. Joc didactic matematic
Poze realizate în timpul activit ății – „Ne juc ăm, stelu țe și norisori num ărăm!”– joc didactic ”

65
Alba Iulia 2019

66
Alba Iulia 2019

67
Alba Iulia 2019 ANEXA 4.
Activitate artistico -plastic ă aplicat ă în etapa finală la grupa mijlocie , și anume , realizarea
unei ferestr e între zi și noapte .
Imagini realizate în perioada experimentului.

68
Alba Iulia 2019 CONCLUZI E

Dezvoltarea uimitoare pe care a atins -o știința matematică contemporană, pătrunderea ei
în toate domeniile de cercetare și contribuția adusă în studierea și dirijarea științifică a procesului
de învățământ constituie argumente incontestabile privind neces itatea asimilării încă de la cea mai
fragedă vârstă.
În lucrarea de față am prezentat rezultatul unei cercetări privind preocuparea ce am avut -o
în vederea dezvoltării unor capacități intelectuale la preșcolari prin intermediul activităților
matematice, as igurând trecerea treptată a acestora de la o gândire concret intuitivă la o gândire
abstractă, logică în vederea integrării eficiente în etapa preșcolar ă următoare .
Procesul formativ angajează întreaga personalitate a copilului și experiența organizată de
mine a avut ca scop stimularea interesului copiilor pentru matematică. În ceea ce privește
cercetarea, a existat pentru început etapa teoretică, urmată de perioada activă și momentul practic.
Lucrarea scoate în evidență faptul că primele reprezentări ale copilului despre spațiu,
număr, formă, mărime, culoare , apar în baza nemijlocitei sale experiențe de viață. Copilul trăiește
în mijlocul unei lumi de obiecte care au mărime, formă, expresie numerică.
Grădinița de copii vede în dezvoltarea reprezentărilor matematice un mijloc de cunoaștere
mai profundă a lumii înconjurătoare și totodată de dezvoltare a gândirii copilului. De aceea la baza
reprezentărilor matematice trebuie să se găsească practica de viață a copilului care îl sprijină zi de
zi.
Prin metodele folosite, elaborate și experimentate în cadrul cercetărilor întreprinse mi -am
propus și am urmărit să realizez anumite obiective comportamentale specifice vârstei preșcolare,
astfel:
• să alcătuiască mulțimi de obiecte sau de imagini ale obiectelor cunoscute, pe baza
clasificării lor după unul, două sau mai multe criterii;
• să compare mulțimile pe baza percepției globale și prin punere în corespondență;
• să cunoască mulțimi pentru a observa constanta cantității indiferent de formă, dimensiun e
și poziție spațială a elementelor;
• să raporteze cantitatea la număr ,la cifră în limitele 1 -5;
• să utilizeze diferite strategii pentru a rezolva o problemă dată;
Folosind aceste activități copilul a fost stimulat să gândească, să analizeze , să compare, s ă
tragă concluzii. Treptat s -au structurat comportamente matematice, operații de cunoaștere,
înțelegere și aplicare, evitându -se însușirea mecanică a cunoștințelor.

69
Alba Iulia 2019 În desfășurarea activităților cu conținut matematic am adoptat o strategie diferențiată,
având în vedere categoriile de copii cu care am lucrat , nivelul lor de cunoștințe, acordând o mare
atenție activităților organizate cu grupuri mici de copii sau individual.
Pentru mărirea eficacității strategiilor de educație intelectuală am conferit un loc prioritar
jocului, ca formă fundamentală și specifică de activitate la vârsta preșcolară.
Frageda copilărie este o perioadă minunată pentru a familiariza copiii, prin joc și
experimentare, cu o seamă de concepte elementare, ca noțiunile de greutate, măsur ă, sunet, obiecte
vii, optică și energie. Jocul dă copilului mic ,,simțul’’ ideilor importante ce -i vor servi ca mijloace
importante cu ajutorul cărora el va cuprinde mai târziu mai multe concepte complexe, când copilul
va dobândi o gândire mai profundă.
Experimentele efectuate cu copiii, cu probe elaborate pe obiective și grupe de vârstă, au
confirmat faptul că încă de la grădiniță copiii pot să -și însușească unele noțiuni de matematică
modernă.
Predarea matematicii într -o manieră modernă la preșcolari nec esită o pregătire adecvată a
educatoarei , atât în ceea ce privește conținutul cât și a modalităților de predare. Numai într -un
asemenea context grădinița reușește să pregătească copilul pentru integrarea în activitatea școlară
și în viața socială.
Din tot ceea ce am arătat în lucrarea de față, pot să trag niște concluzii care înglobează și
consecințele educaționale în domeniul matematicii :
– necesitatea de a se lua măsuri care să ducă la tratarea individuală diferențiată , cu atât
mai mult cu cât copiii sunt mai mici ;
– extinderea activităților independente prin mărirea spațiului (de timp și loc) ;
– dotare cu materiale didactice ;
– combaterea mentalității c ă obiectul principal al gradiniței de copii este pregătirea
școlarizării . Copilul , între 3 -6 ani se dezvoltă pentru toată via ța . Cercetările recente de psihologie
, au demonstrat ca exercițiile efectuate la această vârstă sunt hotarâtoare pentru cultivarea
inteligenței .
– dezvoltarea la preșcolarii din toate grupele, în modalități adecvate particularităților de
vârstă, formelor multiple de comunicare: verbală, muzicală, matematic ă, picturală, motrică, etc.
Caracterul profund formativ și creativ al învățământului nu poate fi dat decât de un
educator ale cărui însușiri morale și spirituale, al cărui stil de muncă și aspirații slujesc într -adevar,
în chip novator idealu lui educativ caruia își dedică priceperea, energia și pasiunea sa. Aceasta,
cu atât mai mult cu cât trebuie ținut seama de faptul obiectiv al diferențierii și deversificării tot
mai accentuate a funcțiilor didactice, de modificarea profundă a rolului cadr ului didactic, care

70
Alba Iulia 2019 este și devine din ce în ce mai mult, de formator al personalității, creator de proiecte educative,
inovator, cercetator, proiectant și evaluator competent al propriei activități și mai presus de toate
capabil el însuși de inovare conti nuă, apt să stimuleze și să valorifice cât mai deplin potențialul
aptitudinal și creator al elevilor săi, să realizeze prin educație o nouă sinteză și știință, tehnologie
și cultură ca premisă pentru dezvoltarea armonioasă multilaterală și creatoare a pers onalității
umane, ca premisă a progresului social .
’’Puterea educației nu poate fi socotită nici mai mare nici mai mică decât este.
Educatorul trebuie să încerce atât cât e în stare să realizeze , însă totdeauna să se aștepte a
fi readus , observând rezultatele obținute , în limitele încercărilor raționale .( Herbart )’’

71
Alba Iulia 2019 BIBLIOGRAFIE

1. JINGA I OAN , ISTRATE ELENA, – „Manual de pedagogie”, Ed. All, București , 2006;
2. IOAN CERGHIT – ,, Curs de pedagogie , București 1984 ’’;
3. FLOAREA S TAN – ,, Jocul didactic: Jocurile exercițiu și rolul lor în dezvoltarea
limbajului copiilor preșcolari, ROVIMED PUBLISHER, Bacău, 2013 ”
4. DUMITRU GHERGHINA, CORNEL NOVAC – ,,Didactica activit ăților instructiv –
educative pentru inv ățămantul preprimar ’’ Ed. Didactica Nova, Craiova, 2009
5. GEORGETA BERARU, MIHAELA NEAGU ,, Activități matematice în grădiniță,
Editura AS’S 1995 ’’;
6. PROGRAMA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV -EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE
COPII – BUCUREȘTI, 2000 ;
7. ROBERT DATTRENS, MIALARET GASTON, RAST EDMOND, RAY MICHEL – ,,
A educa și a ins trui”, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1970, pag.33.
8. PREDA V ASILE ,, Educație pentru știință în grădiniță -investigație, descoperire,
creativitate, Editura Compania, București – 2000 ”;
9. GHEORGHE T OMSA – ,,Psihopedagogia preșcolară și școlară – definitvat și grad
didactic, București – 2005”
10. CLAPAREDE EDUARD – ,, Psychologie de l’enfand, pedagogie experimentale ”, 1946 .
11. E. MARCEL PELTIER – ,,Descoperirea matematicilor modern pentru cei mici ”
12. PAISI -LAZARESCU MIHAELA -,, Laborator pre școlar. Ghid metodologic ’’
13. CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR (3 -6/7 ANI) , M.E.C.T.,
2008
14. COLCERIU L OREDANA -,,Metodica predării activității instructiv educative în
grădinițe, Detalierea temelor pentru definitivat – 2008”;
15. NICOLAE PĂUȘESCU A DRIANA , Jocul didactic matematic în învățământul
preșcolar, Editura Nova Didact, Râmnicu Vâlcea – 2012
16. Revista Învățământul Preșcolar și Primar nr. 1-2/2018, Editura ARLEQUIN ;
17. Revista Învățământul Preșcolar și Primar nr. 3 -4/2018, Editura ARLEQUIN;
18. Revista Nova Didact, nr. 3, 2014 ;
19. AURELIA A URELIA , CIOFLICA S MARANDA ., Jocul didactic matematic , Editura
Emia, Deva – 2000;
20. BERBEN S ILVIA , GONGEA E LENA , RUIU G EORGETA , Metode interactive de
grup , Editura Arves, Craiova – 2005;

72
Alba Iulia 2019 21. CAMPANU ANA CERASELA – ,,Jocul didactic matematic , Editura Rovimed Publisher,
Bacău – 2017 ”;
22. PURCARU M ONICA – ,,Jocul didactic matematic, Editura Transilvania, Brașov –
2008 ”;
23. CHATEAU J EAN – Copilul și jucăria, Editura Didactica și pedagogie, Paris – 1967;
24. IFTIMIE G HEORGHE – ,,Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici, Editura
Didactică și pedagogică, București – 1976 ”;
25. NEAGU M IHAELA ., BERARU G EORGETA . ,,Activități matematice în grădiniță,
Editura Polirom, Iași – 1997 ”;
26. PASAT C ARMEN .- ,,Colorăm! Numărăm! Ne jucăm! Învățăm!. Editura AS S, Iași –
2006 ”;
27. CURRICULUM PENTRU EDUCA ȚIA COPIILOR DE LA 3 LA 6/7 ANI 2008 ;
28. „ACTIVITATE INTEGRAT Ă ÎN GR ĂDINIȚ Ă” , Ed. Didactica Publishing House,
2008
29. https://www.youtube.com/watch?v=X22p7YK2 -Co
30. Coord. Conf. univ. dr. LETIȚIA MUNTEAN -TRIF -“PSIHOPEDAGOGIE GHID
PENTRU PREGATIREA GRADELOR DIDACTICE”