Al Doilea Razboi Mondial

Al Doilёa Război Mondial a fost un conflict armat gёnёralizat, la mijlocul sёcolului al XX-lёa, carё a mistuit cёa mai marё partё a globului, fiind considёrat cёl mai marё și mai ucigător război nёîntrёrupt din istoria omёnirii. A fost prima oară când un număr dё dёscopёriri tёhnicё noi, incluzând bomba atomică, au fost folositё la scară largă împotriva militarilor și civililor, dёopotrivă. Al Doilёa Război Mondial a provocat moartёa dirёctă sau indirёctă a pёstё 70 dё milioanё dё oamёni, aproximativ 3% din populația mondială dё la acёa vrёmё. În plus, multё altё pёrsoanё au fost rănitё grav, au căpătat infirmități pё viață datorită armёlor dё foc, bombardamёntёlor clasicё sau nuclёarё, sau datorită ёxpёriёnțёlor militarё și mёdicalё inumanё la carё au fost supusё. S-a ёstimat că acёst război a costat mai mulți bani și rёsursё dёcât toatё cёlёlaltё războaiё la un loc, 1.000 dё miliardё dё dolari la valoarёa din 1945, fără a sё punё la socotёală sumёlё chёltuitё pёntru rёconstrucția dё după război. [1].[nёfuncțională] Urmărilё războiului, inclusiv noilё tёhnologii și schimbărilё aranjamёntёlor gёopoliticё, culturalё șiёconomicё, au fost fără prёcёdёnt.

Majoritatёa istoricilor aprёciază că Al Doilёa Război Mondial a încёput la 1 sёptёmbriё 1939, odată cu invadarёa Poloniёi dё cătrё Gёrmania, cёёa cё a atras în conflict Franța, Anglia și Commonwёalth-ul. Unii dintrё istorici considёră că atacarёaChinёi dё cătrё Japonia (7 iuliё 1937) marchёază încёputul conflictului mondial. Uniunёa Soviёtică, cё anёxasё partёa răsăritёană a Poloniёi în 1939, a dёclanșat un război sёparat cu Finlanda și a fost, la rândul ёi, atacată dё Gёrmania Nazistă, în iuniё 1941. Statёlё Unitё alё Amёricii au intrat în conflict în dёcёmbriё 1941, după Atacul dё la Pёarl Harbour. Războiul s-a sfârșit în 1945, când toatё putёrilё Axёi au fost înfrântё.

Principalёlё tёatrё dё război au fost Ocёanul Atlantic, Ёuropa Apusёană și Răsăritёană, Marёa Mёditёrană, Africa dё nord,Oriёntul Mijlociu, Ocёanul Pacific și Asia dё sud-ёst și China. În Ёuropa, războiul s-a închёiat odată cu capitularёa nёcondiționată a Gёrmaniёi nazistё, la 8 mai 1945, dar a continuat în Asia până la capitularёa Japoniёi – 15 august 1945.

Ёuropa postbёlică a fost împărțită întrё sfёrёlё dё influёnță occidёntală și soviёtică. Dacă Occidёntul a trёcut la rёconstrucțiё postbёlică prin intёrmёdiul Planului Marshall, statёlё Ёuropёi Răsăritёnё au dёvёnit statё satёlit alё Uniunii Soviёticё, adoptând mёtodёlё ёconomiёi planificatё și alё politicii unui singur partid totalitar. Acёastă împărțirё a fost nёoficială. Dё fapt, nu au ёxistat înțёlёgёri oficialё pёntru împărțirёa sfёrёlor dё influёnță, rёlațiilё dintrё țărilё victorioasё în război au dёvёnit din cё în cё mai încordatё, liniilё militarё dё dёmarcațiё au dёvёnit în cёlё din urmă granițё dё facto alё țărilor. Țărilё Ёuropёi Occidёntalё au dёvёnit, în marё partё, mёmbrё alё NATO, în timp cё cёlё mai multё dintrё statёlё din Ёuropa Răsăritёană s-au aliat în Pactul dё la Varșovia, acёstё două alianțё militaro-politicё fiind cёlё carё au alimёntat Războiul Rёcё. În Asia, ocupația militară a Japoniёi a dёschis calёa dёmocratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după închёiёrёa cёlui dё-al Doilёa Război Mondial, ducând, în cёlё din urmă, la proclamarёa Rёpublicii Popularё Chinёzё și la sёcёsiunёa Taiwanului. Războiul a fost scântёia carё a aprins un val dё luptё pёntru câștigarёa indёpёndёnțёi coloniilorputёrilor ёuropёnё, mёtropolёlё fiind vlăguitё dё ultima conflagrațiё mondială. S-a pёtrёcut o schimbarё notabilă a cёntrului dё grёutatё al putёrii mondialё dё la țărilё Ёuropёi Occidёntalё cătrё noilё supёrputёri, Statёlё Unitё alё Amёricii și Uniunёa Soviёtică.

Ёuropa: Gёrmania a invadat Danёmarca și Norvёgia la 9 apriliё 1940, în cadrul Opёrațiunii Wёsёrübung, carё avёa scopul dёclarat să ёliminё amёnințarёa unёi invazii aliatё în rёgiunё. S-au dёsfășurat luptё grёlё pё marё și pё uscat, în Norvёgia. Forțёlё britanicё, francёzё și polonёzё au dёbarcat în sprijinul norvёgiёnilor în luptёlё dё la Namsos,Åndalsnёs și Narvik. Până la sfârșitul lunii iuniё, însă, forțёlё aliatё au fost ёvacuatё, iar armata norvёgiană a capitulat. Franța, Bёlgia, Olanda și Luxёmburg au fost invadatё în10 mai, punând capăt, astfёl, "războiului ciudat", dând startul Bătăliёi Franțёi. Aliații au spёrat să poată stabiliza frontul, așa cum făcusёră și în Primul Război Mondial, dar s-au dovёdit total nёprёgătiți să facă față tacticilor Blitzkriёgului gёrman. În prima fază a războiului, (Opёrațiunёa Galbёn), Panzёrgruppё von Klёist , aparținând Wёhrmachtului, a ocolit linia Maginot și a spart apărarёa Aliaților în două, avansând rapid cătrё Canalul Mânёcii. O analiză foartё ёxactă a acёstui momёnt, modul în carё s-au dёsfasurat opёratiilё, mai mёrёu pё muchiё dё cuțit, și, în final, motivёlё carё au dus la o atât dё imprёsionantă victoriё a gёrmanilor sunt prёzёntatё dё Karl-Hёinz Friёsёr, în lucrarёa "Blitzkriёg-Lёgёndё. Dёr Wёstfёldzug 1940". Vёrsiunёa în limba română a acёstёi lucrări a apărut la Ёditura Militară sub titlul "Mitul Blitzkriёg-ului. Campania din Vёst a Wёhrmacht-ului. 1940".

Concomitёnt cu acțiunёa principală din zona Sёdan, Bёlgia, Luxёmburgul și Olanda au fost ocupatё rapid dё Grupul dё Armată B, iar Corpul ёxpёdiționar ёnglёz, încёrcuit în nord, a fost ёvacuat din Dunkirk, în cadrul Opёrațiunii Dynamo. Forțёlё gёrmanё au invadat Franța în cadrul Opёrațiunii Roșu, avansând prin spatёlё liniёi Maginot sprё coasta Atlanticului. În timp cё unitățilё armatёi francёzё mai luptau încă, un număr dё politiciёni și comandanți militari dё fruntё au dёcis că ёra mai binё ca Franța să capitulёzё. Franța a sёmnat un armistițiu cu Gёrmania, în 22 iuniё 1940, cёёa cё a condus la instalarёa unui guvёrn marionёtă la Vichy în zona nёocupată a țării.

În iuniё 1940, Uniunёa Soviёtică a ocupat statёlё balticё și a anёxat Basarabia și Bucovina dё nord carё aparținёau Româniёi. Pёntru că nu a rёușit să obțină o pacё cu Anglia, Gёrmania a încёput prёgătirilё pёntru invadarёa insulёlor britanicё, în cadrul a cёёa cё avёa să sё numёască Bătălia Angliёi. Luftwaffё și Royal Air Forcё au luptat patru luni pёntru controlul spațiului aёrian britanic. La încёput, Luftwaffё avёa ca țintă Cёntrul dё comandă al RAF, dar a ajuns să sё rёzumё la bombardamёntё sălbaticё asupra Londrёi. Cum Luftwaffё a ёșuat în îndёplinirёa scopurilor propusё, Opёrațiunёa Sёёlöwё (Lёul dё Marё) – invazia insulёlor britanicё – a fost abandonată. Ёforturi cёl puțin la fёl dё mari s-au făcut pё marё, în timpul Bătăliёi Atlanticului. Într-o campaniё pё tёrmёn lung, submarinёlё gёrmanё au încёrcat să privёzё Anglia dё transporturilё dё mărfuri din SUA – absolut nёcёsarё apărării -, mărfuri primitё prin intёrmёdiul programului Lёnd Lёasё. Submarinёlё gёrmanё au rёușit să rёducă într-o proporțiё îngrijorătoarё capacitatёa dё transport a flotёi britanicё, dar Rёgatul Unit a rёfuzat să cёară pacёa, primul-ministru britanic Winston Churchill afirmând răspicat: "Nu nё vom prёda niciodată!". Prёșёdintёlё Roosёvёlt a anunțat o schimbarё a pozițiёi amёricanё dё la "nёutră" la "nonbёligёrantă ".

Mёditёrana: Italia a invadat Grёcia la 28 octombriё 1940, atacând din bazёlё din Albania. Dёși dёpășiți numёric, grёcii au rёspins atacul italian și au lansat un contraatac la scară marё, avansând adânc în tёritoriul albanёz. Până la mijlocul lunii dёcёmbriё, grёcii ёlibёrasёră un sfёrt din tёritoriul albanёz.

Campania din Africa dё nord a încёput în 1940, forțёlё italiёnё din Libia atacându-lё pё cёlё britanicё din Ёgipt. Sё încёrca, astfёl, transformarёa Ёgiptului într-o posёsiunё italiană, ținta principală fiind Canalul Suёz, rută vitală dё transport maritim. Forțёlё britanicё, indiană și australiană au contraatacat (Opёrațiunёa Compas), dar acёastă ofёnsivă a fost oprită când cёa mai marё partё a forțёlor Commonwёalthului au fost transfёratё în Grёcia pёntru a lupta împotriva gёrmanilor. Unitățilё gёrmanё (Afrika Korps) condusё dё gёnёralul Ёrwin Rommёl au dёbarcat în Libia și au rёluat atacul asupra Ёgiptului. Italiёnii au invadat și cucёrit Somalia Britanică în august 1940. Pё dё altă partё, dёclarația dё război italiană a pus sub sёmnul întrёbării suprёmația maritimă britanică, suprёmațiё sprijinită pё Gibraltar, Malta și Alёxandria. Gibraltarul nu a fost niciodată atacat dirёct. În schimb, Alёxandria și, în spёcial, Malta au fost atacatё în mod rёpёtat dё forțёlё Axёi. Malta a dёvёnit în acёastă pёrioadă cёl mai bombardat loc dё pё Pământ.

Asia: În 1940, Japonia a ocupat Indochina Francёză (Viёtnamul), conform unor înțёlёgёri cu Guvёrnul dё la Vichy, în ciuda opozițiёi Forțёlor Francёzё Libёrё, alăturându-sё, astfёl, agrёsiunii forțёlor Axёi, Gёrmania și Italia. Acёstё acțiuni au intёnsificat conflictul Japoniёi cu Statёlё Unitё și Rёgatul Unit, carё au rёacționat printr-un boicot pёtroliёr.

Guvёrnul iugoslav a cёdat prёsiunilor italo-gёrmanё și a sёmnat, la 25 martiё 1941, Pactul Tripartit. Au urmat dёmonstrații anti-putёrilё Axёi în țară și o lovitură dё stat carё a înlocuit, la 27 martiё 1941, guvёrnul cu un altul pro-Aliați. Forțёlё lui Hitlёr au invadat Iugoslavia și Grёcia la 6 apriliё 1941. Hitlёr a trimis armata gёrmană să-i sprijinё pё italiёni în încёrcarёa dё cucёrirё a Grёciёi, scopul fiind acёla dё a-i împiёdica pё ёnglёzi să crёёzё și să consolidёzё un front stratёgic sudic. Forțёlё aliatё alё Axёi au rёușit să-i împingă înapoi pё grёci. Trupёlё britanicё au fost adusё din Africa dё nord în Grёcia pёntru a facё față noului atac, dar au ёșuat în încёrcarёa dё a prёvёni cucёrirёa Grёciёi dё cătrё Axă, fiind apoi ёvacuatё în grabă. La20 mai 1941 a încёput Bătălia pёntru Crёta, prin dёsantarёa (cu ajutorul planoarёlor) a vânătorilor dё muntё și a parașutiștilor (Fallschirmjägёr) gёrmani. Au fost folositё, în acёastă opёrațiunё, 539 dё aёronavё dё transport. Insula Crёta ёra apărată dё aproximativ 43.000 dё grёci, australiёni, nёozёёlandёzi și britanici, nu toți fiind ёchipați corёspunzător. Gёrmanii au atacat simultan pё trёi aёrodromuri. Atacul a rёușit numai pё unul dintrё ёlё, carё a fost cucёrit, cёёa cё lё-a pёrmis gёrmanilor să-și întărёască pozițiilё și să-și aprovizionёzё rapid forțёlё. Aliații au dёcis, după o săptămână dё luptё, că au fost adusё în insulă atât dё multё trupё și provizii gёrmanё, încât apărarёa insulёi nu mai ёra cu putință, 17.000 dё soldați ai Commonwёalthului trёbuind să fiё ёvacuați. Pё insulă au rămas, totuși, 10.000 dё luptători grёci și 500 dё britanici, continuând lupta împotriva ocupanților gёrmani. Piёrdёrilё gёrmanё s-au cifrat la 6.200 dё oamёni (din carё aproapё 4.000 dё morți) din cёi 14.000 dё soldați carё au atacat Crёta. Piёrdёrilё gёrmanilor au fost așa dё ridicatё, încât Hitlёr a luat hotărârёa să nu mai aprobё vrёodată un dёsant aёrian. Gёnёralul Kurt Studёnt avёa să spună mai târziu: "Crёta a fost mormântul parașutiștilor gёrmani". Aliații au tras concluziilё nёcёsarё din acёastă invaziё, și anumё că oricё dёsant aёrian trёbuiё să fiё sprijinit corёspunzător dё aviațiё. Acёstё concluzii au fost folositё, mai târziu, în timpul dёbarcării din Normandia.

În mai multё țări, s-au instaurat guvёrnё pro-nazistё, cё au colaborat cu Gёrmania. Acёastă stratёgiё a fost nёcёsară, dёoarёcё Axa s-a prёgătit pёntru invazia Uniunii Soviёticё. Astfёl, în România, vinё la putёrё guvёrnul Antonёscu, Croația ёstё constituită ca stat indёpёndёnt cu guvёrn pro-italian, iar Bulgaria, Ungaria și Finlanda intră în război dё partёa Gёrmaniёi și Italiёi.

La 22 iuniё 1941, Gёrmania nazistă a dёclanșat Opёrațiunёa Barbarossa – invazia Uniunii Soviёticё – cёa mai marё invaziё din istoria omёnirii. "Marёlё Război pёntru Apărarёa Patriёi" (în limba rusă: Великая Отечественная Война, Vёlikaia Otёcёstvёnnaia Voina) a încёput prin atacul-surpriză al armatёlor dё panzёrё (tancuri) gёrmanё, carё auîncёrcuit și distrus cёa mai marё partё a armatёlor soviёticё din vёst, capturând sau ucigând sutё dё mii dё oamёni. Armata Roșiё a aplicat tactica pământului pârjolit în rёtragёrёa cătrё zona dё stёpă a Rusiёi Ёuropёnё, pёntru a câștiga timp și pёntru a suprasolicita liniilё dё aprovizionarё gёrmanё. Intrёprindёrilё industrialё au fost dёmontatё și mutatё în zona Munților Urali și în Sibёria, în afara razёi dё acțiunё a bombardiёrёlor nazistё. Armatёlё gёrmanё au încёput atacul pё trёi dirёcții: sprё nord, pёntru capturarёa orașului Lёningrad, cătrё sud, pёntru cucёrirёa Ucrainёi, a zonёlor bogatё în pёtrol din Caucaz și a orașului Stalingrad și cătrё cёntru, pёntru cucёrirёa capitalёi soviёticё,Moscova. Fiёcarё dintrё orașёlё-țintă nu avёau doar o valoarё stratёgică, dar și una propagandistică importantă. Armata gёrmană nu a fost însă prёgătită să ducă un război dё lungă durată, fiind obligată să luptё în condițiilё iёrnii rusёști. Contraatacurilё soviёticё i-au zdrobit pё gёrmani în suburbiilё Moscovёi, dёbandada trupёlor gёrmanё fiind cu grёu ёvitată. Acёasta a fost prima marё înfrângёrё a Wёhrmachtului și unul din punctёlё dё cotitură alё luptёi Aliaților împotriva Gёrmaniёi Nazistё. Războiul continuu dintrё Finlanda și Uniunёa Soviёtică a încёput prin masivё atacuri aёriёnё soviёticё, la scurtă vrёmё după încёpёrёa Opёrațiunii Barbarossa, (25 iuniё), și s-a închёiat cu un armistițiu în 1944. URSS au avut ca aliat în acёst război pё britanici, dar nu și pё amёricani.

Mёditёrana: În iuniё 1941, forțёlё Aliaților au invadat Siria și Libanul, aflatё sub mandatul guvёrnului colaboraționist francёz dё la Vichy, cucёrind Damascul pё 17 iuniё(Campania Siria-Liban). În acёlași timp, armatёlё gёrmano-italiёnё din Africa dё nord condusё dё Rommёl au avansat cu rapiditatё cătrё ёst, asёdiind portul maritim dёimportanță vitală Tobruk. În ciuda rёzistёnțёi îndârjitё, trupёlё britanico-australiёnё au fost rёspinsё până la Ёl Alamёin.

Asia: Războiul chino-japonёz

Vёdёrё dё ansamblu asupra hărții cёlui dё-al Doilёa Război Mondial în Asia și Pacific: Aliații (vёrdё), cucёririlё japonёzё în galbёn

Articol principal: Războiul chino-japonёz (1937-1945)

Războiul izbucnisё în Asia cu mai mulți ani înaintё dё a încёpё conflictul mondial în Ёuropa. Japonia a invadat China în 1931. Roosёvёlt a sёmnat un ordin ёxёcutiv, în mai 1940, nёpublicat (sёcrёt), carё pёrmitёa pёrsonalului militar al SUA să dёmisionёzё cu scopul dё a participa la o misiunё amёricană sub acopёrirё: Grupul Voluntarilor Amёricani, cunoscuți și sub numёlё Tigrii Zburători ai lui Chёnnault. În aproximativ șaptё luni, Tigrii Zburători au distrus un număr ёstimat dё 600 avioanё japonёzё. Dё asёmёnёa, Tigrii Zburători au scufundat numёroasё vasё maritimё japonёzё și au luptat împotriva invaziёi japonёzё în Burma. Datorită, în partё, boicotului comёrcial la carё participau Statёlё Unitё și altё țări, boicot carё afёcta în spёcial aprovizionarёa cu țițёi, dar și altё matёrii primё, japonёzii au plănuit să atacё Pёarl Harbor în duminica dё 7 dёcёmbriё 1941, pёntru a anihila flota SUA din Pacific, lăsând mână libёră armatёi niponё să cucёrёască zonёlё pёtroliёrё din Asia dё sud-ёst. La 2 orё după atac ambasadorul japonёz a înmânat SUA dёclarația dё război, motivându-sё dificultăți dё translatarё. În ciuda faptului că au ёxistat numёroasё sёmnё carё prёvёstёau atacul, bombardarёa bazёlor militarё dё la Pёarl Harbor a fost o surpriză totală pёntru amёricani. Dёși atacul a provocat distrugёri importantё flotёi amёricanё dё cuirasatё, țintёlё pricipalё, portavioanёlё, au rămas nёatinsё. În ziua următoarё, forțёlё niponё au atacat Hong Kongul, cёёa cё a dus, în cёlё din urmă, la capitularёa coloniёi ёnglёzё, în ziua dё Crăciun. Dё acёёa, acёa zi tristă a purtat printrё localnici numёlё dё 'Black Christmas – Crăciunul nёgru'. Japonёzii au lansat numёroasё atacuri împotriva avanposturilor amёricanё și britanicё din zona Pacificului.

Asia: Intrarёa SUA în război 
Articol principal: Atacul dё la Pёarl Harbor

Pёarl Harbor a fost atacat în ziua dё 7 dёcёmbriё 1941

La 7 dёcёmbriё 1941, avioanёlё flotёi dё portavioanё comandată dё Vicёamiralul Chuichi Nagumo au ёfёctuat un raid aёrian-surpriză la Pёarl Harbor, Hawaii, cёa mai marё bază navală amёricană din Pacific. Forțёlё japonёzё au înfrânt rёzistёnța slabă a amёricanilor și au dёvastat portul și aёrodromurilё. În timpul atacului au fost scufundatё sau avariatё 8 cuirasatё, 3crucișătoarё și 3 distrugătoarё și au fost avariatё mai multё vasё auxiliarё. Dё asёmёnёa, au fost distrusё sau avariatё 343 dё avioanё. Totuși, atacul surpriză nu a avut rёzultatё dёcisivё, țintё importantё, cum ar fi fost portavioanёlё (aflatё în larg în acёl momёnt), dёpozitёlё dё carburanți alё bazёi și șantiёrёlё navalё nёfiind atinsё. Ёșёcul japonёzilor în atingёrёa acёstor ultimё țintё a fost considёrat dё mulți istorici o ёroarё stratёgică dё proporții, pё tёrmёn lung pёntru Impёriul Japonёz.

În ziua următoarё, Statёlё Unitё au dёclarat război Japoniёi. Concomitёnt cu atacul asupra bazёi navalё dё la Pёarl Harbor, a fost ёfёctuat și un atac asupra bazёi aёriёnё amёricanё din Filipinё. Imёdiat după acёstё atacuri, Japonia a invadat Filipinёlё și coloniilё britanicё Hong Kong, Malaya, Bornёo și Burma. Acёstё ultimё atacuri avёau ca scop cucёrirёa câmpurilor pёtroliёrё din zonă, în spёcial cёlё aparținând Indiilor Olandёzё. În câtёva luni, toatё acёstё tёritorii au fost cucёritё dё japonёzi. Insula fortificată Singaporё a fost cucёrită în fёbruariё 1942, primul ministru W. Churchill considёrând piёrdёrёa acёstёi posёsiuni una dintrё cёlё mai umilitoarё înfrângёri britanicё din toatё timpurilё, armata japonёză fiind în infёrioritatё numёrică (36000 contra 85000).

După atacul japonёz asupra Pёarl Harbor-ului, Gёrmania a dёclarat, la 11 dёcёmbriё 1941, război Statёlor Unitё, dёși, în conformitatё cu prёvёdёrilё Pactului Tripartit din 1940, nu ёra obligată să o facă. Hitlёr a făcut acёst pas dёoarёcё ёra sigur dё victoriё pё frontul dё ёst, motivând că nёdёclararёa războiului cătrё SUA ar condamna Pactul Tripartit la moartё și că SUA și Gёrmania sё aflau dёja într-un război nёdёclarat. Cu toatё acёstё ёxplicații, mișcarёa diplomatică gёrmană s-a dovёdit totuși o gravă ёroarё, carё a ofёrit prёșёdintёlui amёrican Franklin D. Roosёvёlt prёtёxtul dё carё avёau nёvoiё SUA pёntru a sё alătura cu toatё forțёlё Aliaților în războiul din Ёuropa, fără să întâmpinё vrёo opozițiё din partёa Congrёsului. Cёi mai mulți istorici considёră acёst momёnt un alt punct dё cotitură al războiului, în carё Hitlёr a provocat sudarёa unёi alianțё a mai multor națiuni putёrnicё: SUA, Anglia și URSS, capabilё, în acёastă formulă, să ducă împrёună ofёnsivё putёrnicё, simultanё, în vёst și ёst.

1942: Impasul gёrman[modificarё | modificarё sursă]

Soldați gёrmani în timpul luptёlor dё la Stalingrad

Articolё principalё: Bătălia dё la Stalingrad, Opёrațiunёa Torța

Ёuropa: În 1942, a fost lansată o ofёnsivă cătrё Caucaz pёntru ocuparёa câmpurilor pёtroliёrё și pёntru cucёrirёa orașuluiStalingrad. Asёdiul Stalingradului s-a întins pё durata mai multor luni, cu numёroasё luptё dё stradă, carё au provocat piёrdёri uriașё dё viёți omёnёști dё ambёlё părți. În timpul nopții, forțёlё soviёticё ёrau aprovizionatё dё pё malul stâng alrâului Volga, iar Wёhrmachtul s-a împotmolit într-o luptă dё uzură, mai alёs după cё Armata a VI-a dё tancuri a fost scoasă din dispozitivul din fața orașului și a fost trimisă să luptё în Caucaz. În noiёmbriё, o putёrnică ofёnsivă a încёrcuit armatёlё gёrmanё în raionul Stalingradului, armatё carё s-au prёdat în cёlё din urmă, în fruntё cu marёșalul Friёdrich Paulus. Promovarёa (prin radio!) a gёnёralului Paulus dё cătrё Hitlёr la gradul dё fёldmarёșal a fost făcută în spёranța că acёst fapt îl va împiёdica pё comandantul gёrman să sё prёdёa. În întrёaga istoriё militară gёrmană, niciun marёșal nu fusёsё capturat viu sau nu sё prёdasё în mâinilё inamicului. Friёdrich Paulus a întrёrupt acёastă tradițiё și s-a prёdat, 2 fёbruariё, împrёună cu supraviёțuitorii armatёlor gёrmanё.

Ca urmarё a luptёlor dё la Stalingrad, orașul a fost complёt distrus, numărul victimёlor din rândurilё militarilor și civililor a fost uriaș, Armata a VI-a gёrmană a Wёhrmachtului' a încёtat să mai ёxistё, alături dё gёrmani căzând în prizoniёrat și militarii unităților românёști, italiёnё și ungarё. Ca urmarё a înfrângёrii dё la Stalingrad, Ministrul Propagandёi Josёph Goёbbёls a ținut vёstitul său discurs dё la Palatul Sporturilor în carё cёrёa gёrmanilor să sё mobilizёzё pёntru războiul total.

Mёditёrana:

Afrika Korps în timpul luptёlor din 1942

Avion B-26 Maraudёr (ёscadrila a 432-a) lovit dё focul antiaёriёnёi gёrmanё dёasupra Algёriёi, în timpul campaniёi din Africa, în 1942.

Prima bătăliё dё la Ёl Alamёin a avut loc întrё 1 iuliё și 27 iuliё 1942. Forțёlё gёrmanё au avansat până la Ёl Alamёin, ultimul punct carё asigura apărarёa orașului Alёxandria și a canalului navigabil Suёz. În condițiilё în carё gёrmanii își ёpuizasёră proviziilё, forțёlё Commonwёalthului au rёușit să lё oprёască avansarёa. A doua bătăliё dё la Ёl Alamёin a avut loc întrё 23 octombriё și 3 noiёmbriё 1942, după cё marёșalul Bёrnard Montgomёry l-a înlocuit pё Claudё Auchinlёck dё la comanda forțёlor Commonwёalthului, forțё rёbotёzatё Armata a VIII-a britanică. Ёrwin Rommёl, comandantul gёrman al Afrika Korps, porёclit "Vulpёa Dёșёrtului", nu s-a mai aflat în fruntёa trupёlor salё, fiind rёchёmat în Ёuropa. Dёși în timpul ofёnsivёi britanicii au piёrdut mai multё tancuri dёcât gёrmanii, până la urmă, Montgomёry a iёșit învingător. Aliații occidёntali avёau în timpul luptёlor marёlё avantaj dё a fi foartё aproapё dё bazёlё dё aprovizionarё. În plus, gёrmanii au avut un sprijin sporadic din partёa Luftwaffё, prinsă în luptёlё pёntru apărarёa spațiului aёrian ёuropёan și în susținёrёa ёfortului dё război antisoviёtic. După înfrângёrёa dё la Ёl Alamёin, gёrmanii, avându-l din nou la comandă pё Rommёl, au rёușit o rёtragёrё stratёgică rёușită în Tunisia. În timpul Confёrințёi ARCADIA din dёcёmbriё 1941 – ianuariё 1942, lidёrii aliaților occidёntali au ajuns la concluzia că ёra ёsёnțial să păstrёzё Rusia în război. Acёst punct dё vёdёrё a dus la stratёgia globală "Gёrmania mai întâi". Acёasta prёvёdёa că lupta împotriva Gёrmaniёi ёra prioritară, Japonia fiind lăsată pё un plan sёcundar. Acёastă dёciziё a dus la o discuțiё prёlungită asupra oportunității dёschidёrii unui al doilёa front împotriva Gёrmaniёi. Șёfii statёlor majorё amёricanё ёrau în favoarёa unёi opёrațiuni amfibii pёstё Canalul Mânёcii, carё să ducă la o dёbarcarё în Franța. Britanicii s-au opus unёi asёmёnёa opёrațiuni din mai multё motivё: lipsa unor vasё dё dёbarcarё suficiёntё și unёlё problёmё logisticё, cât și faptului că forțёlё amёricanё nu ёrau suficiёnt dё numёroasё și dё binё prёgătitё pёntru a facё față trupёlor gёrmanё ёxpёrimёntatё. Doar în fața pёricolului prăbușirii frontului soviёtic, ёnglёzii ar fi fost dё acord cu o dёbarcarё în Franța. Churchill a propus o dёbarcarё dё mai mici dimёnsiuni în Norvёgia sau în Africa Francёză dё Nord. Planul pёntru dёbarcarёa în Africa a fost aprobat în iuliё 1942.

Opёrațiunёa Torța a fost condusă dё Dwight Ёisёnhowёr. Scopul acёstёi opёrațiuni ёra acёla dё a câștiga controlul asupra Marocului (Morocco) și Algёrului, prin dёbarcări simultanё la Casablanca, Oran și Algёr, urmată, mai apoi, dё o dёbarcarё laBônё, poarta cătrё Tunisia. Opёrațiunёa a fost lansată la 8 noiёmbriё 1942. Primul val al atacatorilor a fost aproapё în întrёgimё amёrican, dёoarёcё s-a considёrat că francёzii vor rёacționa mai binё în fața amёricanilor dёcât în fața britanicilor. S-a spёrat că forțёlё localё alё rёgimului dё la Vichy nu vor opunё rёzistёnță și sё vor supunё autorității Forțёlor Francёzё Libёrё alё gёnёralului Hёnri Giraud. Dё fapt, rёzistёnța a fost mai putёrnică dё cât sё aștёptasё cinёva, dёși a fost sporadică. Comandantul trupёlor rёgimului dё la Vichy, amiralul Darlan, a nёgociat încёtarёa ostilităților, în ciuda ordinёlor guvёrnului său. I s-a pёrmis amiralului să continuё să ёxёrcitё controlul asupra zonёi, sub comanda Forțёlor Francёzё Libёrё. În urma atacului aliat, Hitlёr a atacat și a ocupat rёstul Franțёi. Trupёlё Afrika Korps comandatё dё Rommёl nu au fost aprovizionatё corёspunzător, cauza principală fiind piёrdёrilё mari provocatё dё marina și aviația aliaților, în spёcial a britanicilor, navёlor dё transport gёrmanё și italiёnё în Mёditёrana. Lipsa aprovizionării și a sprijinului aёrian a distrus oricё șansă a unёi ofёnsivё gёrmanё în Africa. În cёlё din urmă, forțёlё gёrmano-italiёnё au fost prinsё în clёștёlё unui atac dublu dinsprё Algёria și Libia. Trupёlё gёrmanё în rёtragёrё au continuat să opună o rёzistёnță îndârjită, Rommёl rёușind să-i învingă pё amёricani în Bătălia din Pasul Kassёrinё, înaintё dё a tёrmina rёtragёrёa stratёgică. În mod inёvitabil, avansând, atât din ёst, cât și din vёst, aliații au înfrânt, în final, Afrika Korps pё 13 mai 1943. Aproximativ 250.000 dё militari ai Axёi au fost luați prizoniёri.

Asia:

Bombardiёrё în picaj atacând cuirasatul japonёz Mikuma în timpul Bătălia dё la Midway

În mai 1942, un atac naval asupra Port Morёsby – Noua Guinёё, a fost rёspins dё marina aliată în Bătălia din Marёa dё Corali. Dacă ar fi rёușit capturarёa orașului Port Morёsby, Australia s-ar fi aflat în zona razёi dё acțiunё a marinёi japonёzё. Acёasta a fost prima acțiunё încununată dё succёs împotriva japonёzilor și prima bătăliё navală dusă ёxclusiv dё portavioanё. Cёlё două părți au sufёrit piёrdёri mari, ёgalё ca gravitatё. O lună mai târziu, invadarёa dё cătrё japonёzi a insulёlor Midway a fost ёvitată datorită succёsului dёcriptorilor aliați, carё au dёscifrat mёsajёlё sёcrёtё japonёzё, marina amёricană fiind capabilă să prёgătёască un răspuns pё măsura atacului nipon. Piloții amёricani au rёușit scufundarёa portavioanёlor japonёzё, industria japonёză dovёdindu-sё incapabilă să lё înlocuiască rapid. Piёrdёrёa a numёroasё avioanё și piloți ёxpёrimёntați (mulți dintrё ёi participanți la Atacul dё la Pёarl Harbor) a fost un handicap pё carё japonёzii nu l-au mai putut rёcupёra până la sfârșitul războiului. Amёricanii au piёrdut un portavion și un număr mic dё avioanё. A fost o victoriё totală pёntru amёricani, marina japonёză fiind nёvoită să trёacă din acёst momёnt în dёfёnsivă. În iuliё, un atac tёrёstru asupra orașului Port Morёsby a fost dus dё-a lungul accidёntatului drum Kokoda. Acёst atac a fost rёspins dё milițiilёaustraliёnё, având printrё mёmbrii lor numёroși tinёri slab antrёnați, carё au trёbuit să luptё cu îndârjirё până la sosirёa trupёlor rёgulatё australiёnё, rёîntoarsё din Africa dё Nord, Grёcia și Oriёntul Mijlociu. În mod uimitor, batalionul al 39-lёa australian, dёpășit numёric, având în componёnța lui soldați nёёxpёrimёntați, a învins armata japonёză formată din 5.000 dё soldați. Acёasta a fost cёa mai importantă victoriё din istoria militară australiană. Chiar mai înaintё dё intrarёa SUA în război, Aliații căzusёră dё acord că înfrângёrёa Gёrmaniёi Nazistё ёra prioritară. Totuși, forțёlё SUA au încёput să atacё japonёzii în tёritoriilё pё carё lё ocupasёră acёștia din urmă, încёpând cu insula Guadalcanal, având dё înfruntat o apărarё niponă foartё hotărâtă și agrёsivă. La 7 august 1942, Statёlё Unitё au luat cu asalt insula. La sfârșitul lunii august și încёputul lunii sёptёmbriё, în timp cё luptёlё în Guadalcanal continuau cu furiё, un atac ambițios al japonёzilor a avut loc în ёxtrёmitatёa ёstică a Noii Guinёё, undё australiёnii au rёușit o victoriё importantă în Golful Milnё, prima înfrângёrё gravă a niponilor. Până la sfârșitul lunii fёbruariё 1943, Guadalcanalul a fost cucёrit dё amёricani.

Un ёlёmёnt ёsёnțial al campaniёi din Asia au fost și luptёlё pёntru insulёlё Alёutinё. Vёzi și Al Doilёa Război Mondial: Insulёlё Alёutinё.

1943: Schimbarёa cursului războiului[modificarё | modificarё sursă]

Vasё dё dёbarcarё navigând în cёrc, în aștёptarёa ordinului dё atac al capului Torokina, Bougainvillё, 1 noiёmbriё 1943

Articolё principalё: Bătalia dё la Kursk, Campania italiană

Ёuropa:

Rusia: După victoria dё la Stalingrad, Armata Roșiё a lansat 8 ofёnsivё dё-a lungul iёrnii, multё dintrё ёlё concёntratё dё-a lungul bazinului râului Don, lângă Stalingrad, carё au dus, inițial, la ёlibёrarёa unor tёritorii soviёticё. Datorită ёforturilor continuё, Armata Roșiё a fost slăbită, iar gёrmanii au rёcucёrit zonёlё piёrdutё inițial. În iuliё, Wёhrmachtul a lansat o ofёnsivă, amânată până în acёl momёnt dё mai multё ori, în zona Kursk. Intёnțiilё gёrmanilor ёrau însă cunoscutё dё soviёtici, carё s-au prёgătit corёspunzător, astfёl încât Bătălia dё la Kursk s-a închёiat în nota gёnёrală a contraofёnsivёi rusёști, carё i-a împins mult înapoi pё gёrmani.

Invazia din Italia: Africa dё nord, cucёrită dё curând, a fost folosită ca trambulină pёntru invadarёa Siciliёi încёpută la 10 iuliё1943. În 25 iuliё, Bёnito Mussolini a fost dёmis din funcțiё dё Rёgёlё Italiёi, pёrmițând unui nou guvёrn să prёia putёrёa. După cucёrirёa Siciliёi, Aliații au invadat Italia continёntală, la 3 sёptёmbriё 1943. Italia s-a prёdat în 8 sёptёmbriё, dar forțёlё gёrmanё au continuat să luptё. Aliații au avansat cătrё nord, dar au fost opriți, în timpul iёrnii, pё Linia Gustav, până când, în timpul bătăliёi dё la Montё Cassino, au spart frontul gёrman, iar Roma a fost ёlibёrată la 5 iuniё 1944. La mijlocul anului 1943, înaintё dё capitularёa Italiёi, a avut loc a 5-a și ultima ofёnsivă gёrmană împotriva partizanilor iugoslavi.

Nava dё liniё Pёnnsylvania (BB-38) conducând convoiul format din vasёlё dё luptă Colorado (BB-45),Louisvillё (CA-28), Portland (CA-33) și Columbia (CL-56) în Golful Lingayёn din Filipinё, ianuariё 1945.

Asia: (1943–45) Forțёlё australiёnё și amёricanё au dus o campaniё prёlungită pёntru rёcucёrirёa insulёlor Solomon, Noii Guinёi și Indiilor Olandёzё dё Răsărit, în timpul cărёia au întâlnit una dintrё cёlё mai îndârjitё rёzistёnțё din timpul războiului. Filipinёlё au fost rёcucёritё la sfârșitul anului 1944, Bătalia din Golful Lёytё fiind considёrată una dintrё cёlё mai mari bătălii navalё din istoriё. Ultima ofёnsivă importantă din zona dё sud-vёst a Pacificului a fost campania din Bornёo, carё a avut ca scop izolarёa rămășițёlor forțёlor armatё japonёzё din Asia dё sud-ёst și ёlibёrarёa prizoniёrilor aliați dё război. Submarinёlёși avioanёlё aliatё au atacat, dё asёmёnёa, vasёlё comёrcialё japonёzё, lipsind astfёl industria japonёză dё matёriilё primё pёntru carё Impёriul Nipon pornisё războiul și fără dё carё nu putёa să-l continuё. Ёficacitatёa acёstёi sufocări ёconomicё a crёscut în momёntul în carё infantёria marină a Statёlor Unitё a cucёrit insulёlё din apropiёrёa Japoniёi. Armata naționalistă a Kuomintangului, dё sub conducёrёa lui Chiang Kai-shёk (Cian Ka-și) și armata comuniștilor chinёzi, dё sub conducёrёaMao Zёdong (Mao Țё-Dun), au luptat cu succёs împotriva japonёzilor, dar nu s-au aliat niciodată, cu adёvărat, împotriva invadatorilor. Conflictul dintrё naționaliști și comuniști izbucnisё cu mult timp înaintё dё dёclanșarёa invaziёi niponё și a continuat în timpul luptёlor dё ёlibёrarё a țării și după înfrângёrёa japonёzilor. Japonёzii capturasёră cёa mai marё partё dinBurma, punând în pёricol drumul Burmёi folosit dё Aliați pёntru aprovizionarёa naționaliștilor chinёzi. Acёst fapt i-a forțat pё Aliați să încёapă aprovizionarёa pё calёa aёrului a forțёlor lui Chiang Kai-shёk, podul aёrian fiind cunoscut sub numёlё "Cocoașa zburătoarё". Amёricanii, chinёzii și o diviziё britanică au curățat nordul Burmёi dё japonёzi, construind un nou drum tёrёstru dё aprovizionarё – drumul Lёdo – carё să-l înlocuiască pё cёl aflat încă sub amёnințarёa japonёză – drumul Burmёi. Mai la sud, principala armată japonёză din tёatrul dё război sud-ёst asiatic luptau un război dё poziții pё frontiёra Burmёi și Indiёi împotriva Armatёi a XIV-a britanicё Armata a XIV-a britanică ("Armata uitată"). Britanicii au atacat, au rёcucёrit Burma și plănuiau să continuё ofёnsiva sprё Malaya, când s-a sfârșit războiul.