Ajutorul Social Serviciile Sociale Si Cantinele de Ajutor Social
LUCRARE DE LICENȚĂ
_______________________________________
LUCRARE DE LICENȚĂ _______________________________________
AJUTORUL SOCIAL -SERVICIILE SOCIALE SI CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
1.AJUTORUL SOCIAL
1.1.Considerații generale
1.2.Stabilirea cuantumului ajutorului social și plata acestuia
1.3. Beneficiarii ajutorului social
1.4.Primirea și soluționarea cererilor pentru acordarea ajutorului social
1.5. Stabilirea cuantumului și plata ajutorului social
1.6.Drepturile și obligațiile beneficiarilor de ajutor social
1.7. Suspendarea, modificarea și încetarea plății ajutorului social
1.8.Alte forme de prestații sociale familiale
1.9.Jurisprudență
CAPITOLUL II
2. SERVICIILE SOCIALE
2.1.Definirea serviciilor sociale si principiile care stau la baza acestor servicii
2.2.Tipologia serviciilor sociale
2.3.Furnizorii de servicii sociale si personalul care acorda servicii sociale
2.4.Beneficiarii de servicii sociale
2.5.Procedura de acordare a serviciilor sociale
2.6.Raspunderea personalului de specialitate
2.7.Jurisprudenta serviciilor sociale
CAPITOLUL III
3. CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL
3.1.Cadru legislativ
Practica judiciara. Spete
Bibliografia
Anexe
INTRODUCERE
Potrivit Biroului Internațional al Muncii,, noțiunea de securitate socială este definită ca fiind „protecția pe care societatea o acordă membrilor săi printr-un ansamblu de dispoziții publice contra mizeriei economice și sociale care îi amenință în caz de pierdere sau reducere importantă a câștigurilor datorate bolii, maternității, accidentului de muncă, șomajului, invalidității, bătrâneții sau decesului, precum și acordarea de îngrijiri medicale și alocații familiilor cu copii.“
În ceea ce privește securitatea socială, aceasta începe cu îngrijirile prenatale și se prelungește după moarte (cazul pensiei de urmaș). Idealul este ca fiecare membru al colectivității să fie protejat în caz de nevoie prin acest ansamblu de dispoziții publice.
Potrivit prevederilor Codului european de securitate socială, conceptul de securitate socială cuprinde atât asigurările sociale cât și asistența socială.
Dreptul la securitate socială este consacrat și în art. 22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia „Orice persoană, în calitate de membru al societății, are dreptul la securitate socială…“
Un moment aparte în evoluția legislației internaționale a securității sociale îl constituie adoptarea de către Organizația Internațională a Muncii a Convenției nr. 102/1952, care a prevăzut ca prim obiectiv crearea unui nivel minim de securitate socială în toate statele lumii, indiferent de dezvoltarea economică.
Prin această Convenție se definesc cele nouă direcții de securitate socială, definiție prin care se au în vedere și eventualele situații care împiedică salariații să-ți subvenționeze necesitățile familiale sau care-i obligă să facă cheltuieli suplimentare, cum ar fi: îngrijiri medicale, incapacitate de muncă pentru cauză de boală, șomaj, de bătrânețe, accident de muncă sau boală profesională, întreținerea copiilor, maternitate, invaliditate, decesul susținătorilor de familie etc.
Revenind pe continentul european trebuie precizat că astfel de preocupări privind securitatea socială se regăsesc și în activitatea Consiliului Europei și a Uniunii Europene.
De exemplu, Carta Socială Europeană (1961), Codul european de securitate socială (1964) și Convenția europeană de securitate socială (1973) sunt documente adoptate de Consiliul Europei.
Uniunea Europeană, prin Regulamentul nr. 574/1972, a realizat o codificare a regimului de securitate socială referitoare la cetățenii Uniunii. În elaborat „Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor“ care, în art. 10, arată că „orice muncitor al comunității are dreptul la o protecție socială adecvată și la prestații de securitate socială la un nivel suficient“.
Trebuie remarcat faptul că și în literatura juridică românească au existat preocupări în acest domeniu al asigurărilor sociale și al asistenței sociale, dar referiri concrete la termenul de securitate socială au fost făcute mai recent.
În anii de după 1990 tot mai mulți juriști români au îmbrățișat și susțin ideea existenței unui drept al securității sociale ca ramură distinctă de drept, idee la care se raliază și autorul acestei lucrări.
2. Riscurile sociale sunt consecințele ce apar ca urmare a producerii unor evenimente în viața omului.
Potrivit prevederilor Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 102/1952, aceste evenimente pot fi boala, maternitatea, invaliditatea, bătrânețea, accidentul de muncă și boala profesională, decesul, șomajul, obligațiile familiale.
În legislația recentă din țara noastră s-a ținut cont de reglementările Convenției nr. 102/52, făcându-se referire directă la aceste acte normative.
Astfel, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede că „În sistemul public prestațiile de asigurări sociale reprezintă venituri de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor asigurate ca urmare a bătrâneții, invalidității sau decesului”.
În art. 2 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat se arată că „Sistemul pensiilor militare de stat și asigurărilor sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale acoperă riscurile activității militare, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții și decesului.“ (subl. ns.)
Din interpretarea prevederilor art. 2 și 5 pct. VI și VII din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă rezultă că „indemnizația de șomaj“ reprezintă „o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților de învățământ și militarilor care au efectuat stagiul militar și care nu s-au putut încadra în muncă.“ (subl. ns.)
Din prezentarea modului de reglementare a acestui risc social în legislația noastră actuală și așa cum s-a statuat și în literatura de specialitate, aceste evenimente pot fi clasificate în riscuri fizice și riscuri economice.
Riscurile fizice pot fi acelea care apar când forța de muncă este alterată, redusă sau pierdută definitiv (evenimente de natură profesională cauzate de un accident de muncă, contactarea unei boli profesionale sau de natură extraprofesională cum ar fi situațiile de maternitate, invaliditate, bătrânețe, deces, stare de văduvie etc.)
Riscurile economice sunt cele generate de fluctuațiile pieței forței de muncă, cum este cazul șomerilor.
În aceleași categorii de riscuri economice pot fi incluse și situațiile determinate de reducerea nivelului de trai și creșterea unor cheltuieli privind procurarea de medicamente, majorarea chiriilor, a costurilor unor servicii publice, întreținerea unor membri ai familiei aflați în nevoie când se impune luarea de măsuri pentru garantarea unei minime securități economice a persoanelor afectate de asemenea riscuri.
Ajutorul social este reglementat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Se acordă familiilor și persoanelor cetățeni români cu venituri mici sau fără venituri, în situațiile și pentru perioadele în care acestea nu pot să-și asigure prin propriile eforturi nivelul de trai.
In doctrina ajutorul social este definit ca fiind „o formă de asistență socială ce se întemeiază pe principiul solidarității sociale și care se concretizează în acordarea unor sume de bani diferențiate în raport de numărul de persoane din familie, precum și persoanelor singure cu venituri scăzute, sub un prag considerat ca minim garantat, finanțate din bugetele locale și din unele venituri ale bugetului de stat.“
Analiza definiției de mai sus conduce la stabilirea caracteristicilor ajutorului social, și anume:
este o formă de asistență socială care se întemeiază pe principiul solidarității sociale;
constă în plata lunară a unei sume de bani ce se suportă din bugetele locale și din sumele plătite de la bugetul de stat;
principalii beneficiari sunt familiile, precum și persoanele singure, fără venituri sau cu venituri mici;
scopul acordării este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim garantat care să asigura existența persoanelor respective.
CAPITOLUL I
1.AJUTORUL SOCIAL
1.1.Considerații generale
Condițiile de acordare a ajutoarelor sociale au fost modificate, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial. În plus, s-a majorat și termenul până la care pot fi achitate taxele și impozitele pentru cei care primesc ajutor social, alocație pentru susținerea familiei sau indemnizație pentru creșterea copilului.
Venitul minim garantat reprezintă o formă de asistență socială și se asigura prin acordarea unui ajutor social lunar. Nivelul lunar al venitului minim garantat va fi majorat, începând cu 1 ianuarie 2014, de la 0,271 ISR la 0,283 ISR. Având în vedere că valoarea ISR, indicatorul social de referință, este de 500 lei, acest lucru înseamnă că venitul va crește de la 135,5 lei (valoare stabilită începând cu 1 iulie 2013) la 141,5 lei pentru o persoană singură. Procentual vorbind, aceasta înseamnă o creștere de 4,4%. Tot de la 1 ianuarie 2014 crește și alocația de susținere a familiei cu 30%.
Cuantumul ajutorului social se stabilește că diferența între nivelul venitului minim garantat și venitul net lunar al familiei sau persoanei singure. Cuantumul lunar al venitului minim garantat este stabilit prin raportare la indicatorul social de referință ISR a cărui valoare este stabilită prin lege la 500 de lei.
Nivelurile pentru venitul minim garantat sunt următoarele:
Persoană singură = 0.283 ISR = 141,5 de lei;
Familia formată din 2 persoane = 0.510 ISR = 225 de lei;
Familia formată din 3 persoane = 0.714 ISR = 357 de lei;
Familia formată din 4 persoane = 0.884 ISR = 433,5 de lei;
Familia formată din 5 persoane = 1.054 ISR = 527 de lei;
Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, ajutorul social se mărește cu 0.073 ISR =36,5 de lei.
Salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata a crescut, din 1 ianuarie 2014, de la 800 la 850 de leipentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, reprezentând 5,059 de lei pe oră. Salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata ar urma să crească încă o dată în 2014 și să ajungă la 900 de lei.
Au dreptul la venit minim garantat familiile și persoanele singure, cetățeni romani.
Termenul familie desemnează soțul și soția sau soțul, soția și copiii lor necăsătoriți, care au domiciliul ori reședința comună prevăzută în actele de identitate și gospodăresc împreună.
In doctrina se consideră familie și persoana care locuiește împreună cu copiii aflați în întreținerea să și se afla în una dintre următoarele situații:
este necăsătorită;
este văduvă;
este divorțată;
al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
nu a împlinit vârsta de 18 ani și se afla în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
Se consideră familie și frații fără copii, care gospodăresc împreună și care nu au domiciliul sau reședința comună cu părinții. Se asimilează termenului familie bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și gospodăresc împreună.
Prin termenul persoană singură se înțelege persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește și se gospodărește singură. Beneficiază de reglementările privind venitul minim garantat și familiile sau persoanele singure, cetățeni ai altor state sau apatrizi, care au reședință sau, după caz, domiciliul în România, în condițiile legislației romane.
In literatura de specialitate beneficiază de reglementările privind venitul minim garantat și persoanele fără domiciliu sau reședința și fără locuință, aflate în situație de nevoie, pe baza declarației pe propria răspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii.
Îă dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
nu a împlinit vârsta de 18 ani și se afla în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
Se consideră familie și frații fără copii, care gospodăresc împreună și care nu au domiciliul sau reședința comună cu părinții. Se asimilează termenului familie bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și gospodăresc împreună.
Prin termenul persoană singură se înțelege persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește și se gospodărește singură. Beneficiază de reglementările privind venitul minim garantat și familiile sau persoanele singure, cetățeni ai altor state sau apatrizi, care au reședință sau, după caz, domiciliul în România, în condițiile legislației romane.
In literatura de specialitate beneficiază de reglementările privind venitul minim garantat și persoanele fără domiciliu sau reședința și fără locuință, aflate în situație de nevoie, pe baza declarației pe propria răspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii.
În completarea veniturilor nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului minim garantat, se acordă lunar un ajutor social, în baza următoarelor documente:
cerere;
declarație pe propria răspundere;
actele doveditoare privind componenta familiei și veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia.
Documentele menționate se înregistrează într-un registru special la primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului București în a cărui raza teritorială solicitantul are domiciliul ori, după caz, reședința.
In doctrina dovada privind componenta familiei se face cu următoarele acte, în copie:
buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termenul de valabilitate, în cazul cetățenilor romani;
documentul de identitate, pașaport sau, după caz, permis de ședere temporară, permis de ședere permanenta, cartea de rezidența, cartea de rezidență permanentă, eliberate de autoritățile romane competente, aflate în termenul de valabilitate, în cazul cetățenilor străini sau apatrizi;
certificatele de naștere ale copiilor;
livretul de familie;
certificatul de căsătorie;
hotărârea definitivă de încuviințare a adopției, de plasament familial al minorului, potrivit legii;
actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;
acte din care să rezulte că un membru al familiei urmează o formă de învățământ ;
acte din care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori în gradul I sau ÎI de invaliditate, pentru persoanele aflate în întreținere;
după caz, alte acte doveditoare privind componenta familiei.
Persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activități trebuie să prezinte:
adeverința că sunt în evidență agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare în muncă, și nu au refuzat un loc de muncă,
adeverința privind participarea la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de aceste agenții.
In doctrina cererile pentru acordarea ajutorului social se soluționează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării de către persoanele din cadrul serviciului public de asistență socială sau, după caz, de persoanele desemnate prin dispoziție a primarului. Ca măsură prealabilă soluționării cererii, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, după caz, la reședința solicitantului ajutorului social, pentru a verifica situația ce rezultă din datele înscrise în actele doveditoare.
In literatura de specialitate ancheta socială se realizează de personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Dacă solicitantul refuza să furnizeze informațiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale se consideră că familia acestuia nu îndeplinește condițiile de acordare a ajutorului social.
Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea.
1.2.Stabilirea cuantumului ajutorului social și plata acestuia
În luna februarie, Ministerul Muncii, Familiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care propune reglementarea măsurilor speciale destinate beneficiarilor de ajutor social și de alocație pentru susținerea familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică și creșterea prețului la energie electrică și gaze naturale.
Proiectul de act normativ propune instituirea ajutorului suplimentar pentru energie electrică și gaze naturale pentru beneficiarii ajutorului social și ai alocației pentru susținerea familiei, diferențiat în funcție de veniturile familiei/persoanei singure, respectiv 23 de lei pentru beneficiarii ajutorului social și ai alocației pentru susținerea familiei care au venituri pe membru de familie de până la 200 lei și 18 lei pentru beneficiarii alocației pentru susținerea familiei care au venituri pe membru de familie cuprinse între 201 și 370 lei.
Transele de venituri în funcție de care se acordă alocația pentru susținerea familiei și cuantumurile acestora sunt următoarele:
Cuantumul ajutorului social se stabilește că diferența între nivelul venitului minim garantat și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Dacă din calcul rezultă un ajutor social mai mic de 10 lei, se acordă 10 lei. Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puțin un membru al familiei face dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcționar public sau prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
Dacă soții sunt despărțiți în fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure nu se iau în considerare veniturile celuilalt soț, dacă se constată prin ancheta socială că:
nu au domiciliu comun;
nu se gospodăresc împreună.
Cuantumul ajutorului social se majorează cu 15%, o singură dată, dacă un membru al familiei său persoana singură beneficiară de ajutor social face dovada că:
lucrează pe bază de contract individual de muncă,
are statut defunctionar public sau prestează o activitate realizând venituri cu caracter salarial.
La stabilirea venitului net lunar al familiei și, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din:
drepturi de asigurări sociale de stat;
asigurări de șomaj;
obligații legale de întreținere;
indemnizații;
alocații;
ajutoare cu caracter permanent;
alte creanțe legale.
Nu se iau în calcul:
bursele de studiu;
burselor sociale;
sprijinul financiar prevăzut de HG nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de protecție socială "Bani de liceu", actualizata.
În ipoteza în care familia astfel cum e definită de lege, locuiește și se gospodărește împreună cu alte familii sau persoane, veniturile acestora nu se iau în calcul la stabilirea venitului familiei, cu excepția părții ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie. Dacă această sumă nu se poate determina fiecare familie său persoana singură va completa o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună.
Procedura de obținere a ajutorului social
Ajutorul social se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțite de actele doveditoare privind componenta familiei și veniturile membrilor acesteia; existența oricăror alte venituri decât cele care pot fi dovedite cu acte se menționează în declarația pe propria răspundere a persoanei care solicita ajutorul social.
Cererea de acordare a ajutorului social și declarația pe propria răspundere se înregistrează la primarul localității în a cărei raza teritorială își are domiciliul sau reședința titularul; în cazul persoanelor care nu domiciliu sau reședința cererea se înregistrează la primarul localității sau, după caz, al sectorului municipiului București în a cărui raza teritorială trăiesc acestea.
La stabilirea dreptului la ajutor social se iau în considerare următoarele bunuri ale familiei sau, după caz, ale persoanei singure:
Lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru nevoile unei familii;
Lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale;
Criteriile privind limitele minime și maxime ale veniturilor potențiale provenite din valorificarea bunurilor ce depășesc cantitativ categoriile de bunuri considerate de strictă necesitate pentru nevoile unei familii;
Criteriile proprii suplimentare de evaluare a veniturilor potențiale aprobate de consiliile locale, în funcție de condițiile specifice de la nivelul fiecărei localități.
Potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 beneficiază de ajutor social, familiile și persoanele singure care au în proprietate numai categoriile de bunuri considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale, respectiv:
bunuri destinate uzului personal sau pentru necesitățile gospodărești,
proviziile pentru gospodărie corespunzătoare unei aprovizionări familiale normale,
animalele de casă și cele de tracțiune,
instrumentele portabile pentru exercitarea profesiunilor libere.
In literatura de specialitate nu beneficiază de ajutor social,familiile și persoanele singure care au în proprietate cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale.
În maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei sociale și pe baza documentelor depuse la dosar, secretarul are obligația să prezinte primarului, pentru aprobare, dispoziția de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul social, care se comunică solicitantului în termen de maximum 5 zile de la emiterea acesteia.
Dispoziția primarului de acordare a dreptului la ajutorul social, însoțită de copia cererii de acordare a ajutorului social, a declarației pe propria răspundere, a fișei de calcul precum și situația centralizatoare privind titularii ajutorului social și sumele de plată, până la data de fiecărei luni, pentru luna anterioară, se transmit pe bază de borderou la agențiile pentru prestații sociale teritoriale.
Plata ajutorului social se asigura de către agențiile teritoriale, prin decizie a directorului, și se efectuează lunar, pe bază de mandat poștal, în curent personal sau în cont de card, ținând seama de opțiunea beneficiarului.
Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Acte necesare pentru acordarea ajutorului social
cerere și declarație pe proprie răspundere pentru acordarea ajutorului social;
carte de identitate al titularului și a celorlalți membri de familie trecuți de 14 ani (copie și original);
certificate de naștere ale copiilor sub 14 ani (originale și copii);
certificate de căsătorie/deces dacă este cazul (originale și copii);
adeverința de elev/student cu mențiunea că primește sau nu bursă, tipul și cuantumul acesteia;
hotărârea de adopție sau încredințare/plasament a minorului, potrivit legii (dacă este cazul) (original și copie);
sentința de divorț definitive, hotărâre judecătorească actualizata, privind obligația legală de întreținere (original și copie);
adeverințe de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) pentru persoanele apte de muncă (adică cele care au vârstă cuprinsă între 16 ani și vârsta stabilită de lege pentru pensionare) beneficiare sau nu de ajutor de șomaj, alocație de sprijin sau alocație de intergrare profesională;
talon de plată a ajutorului de șomaj, alocație de sprijin;
adeverința cu salariul brut și net din luna curentă sau din luna anterioară pentru persoanele încadrate în muncă;
talon sau adeverința de pensie, de ajutor pentru persoanele cu handicap;
certificate eliberate de Administrația Financiară din care să rezulte veniturile realizate de membrii familiei, din surse proprii sau din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege;
adeverința de (Primărie);
adeverința eliberată de primăria domiciliului (pentru membrii familiei care au domiciliul/reședința temporară în altă localitate);
alte acte doveditoare privind veniturile realizate din munci ocazionale sau alte activități;
alte acte doveditoare necesare în urma anchetei sociale.
1.3. Beneficiarii ajutorului social
Potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, beneficiarii ajutorului social sunt:
familiile și persoanele singure, cetățeni români, fără venituri sau cu venituri mici;
familiile sau persoanele singure, cetățeni străini sau apatrizi, dacă se află în una din situațiile următoare:
cetățeni străini, pe perioada în care au domiciliul sau, după caz, reședința în România;
cetățenii străini care au dobândit, în condițiile legii, statutul de refugiat în România sau cărora li s-a acordat o altă formă de protecție prevăzută de lege;
apatrizii care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii;
soții despărțiți în fapt, dacă ancheta socială justifică acordarea acestuia.
Termenul de familie cuprinde soțul și soția, sau soțul, soția și copiii lor necăsătoriți care au domiciliul ori reședința comună prevăzută în actele de identitate și gospodăresc împreună.
Se consideră familie și persoană care locuiește împreună cu copii aflați în întreținerea sa și se află în una din următoarele situații:
este necăsătorită;
este văduvă;
este divorțată;
al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a-d
Se consideră familie și frații care gospodăresc împreună și care nu au domiciliul sau reședința comună cu părinții.
Se asimilează termenului de familie, bărbatul și femeia, necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și gospodăresc împreună.
Prin termenul de copil se înțelege copilul provenit din căsătoria soților, copilul unuia dintre soți, copilul adoptat, precum și copilul dat în plasament familial sau pentru care s-a instituit tutela sau curatela potrivit legii.
Persoana singură desemnează persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește și se gospodărește singură.
Au dreptul la venitul minim garantat și soții despărțiți în fapt, dacă ancheta socială atestă situația existentă și justifică acordarea acestuia.
În categoria persoanelor care beneficiază de ajutorul social sunt incluse și persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință, aflate în situație de nevoie, pe baza declarației pe propria răspundere care nu au solicitat ajutorul social de la alte primării.
Persoanele fără locuință beneficiază de ajutor social numai în perioada în care află în evidența serviciilor publice de asistență socială din cadrul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.
Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri din salarii sau din activități se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie, numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru încadrare în muncă și nu a refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții.
Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă va transmite primăriilor, în prima lună a fiecărui trimestru tabelul nominal cu persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă ori au participat la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții.
Prin persoană aptă de muncă se înțelege persoana care îndeplinește următoarele condiții:
are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare;
nu urmează o formă de învățământ cursuri de zi prevăzute de lege;
are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru profesarea unei munci.
Fac excepție de la prevederile de mai sus persoana aptă de muncă care se află în una din următoarele situații:
asigură creșterea și îngrijirea a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani și până la 16 ani în cazul copilului cu handicap mediu, dovedit prin certificat eliberat de Comisia pentru protecția copilului;
asigură creșterea și îngrijirea a uneia sau mai multor persoane cu handicap grav sau accentuat dovedit prin certificat eliberat de Comisia pentru protecția copilului sau după caz de Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți;
participă la un program de pregătire profesională;
este încadrat în muncă.
Condițiile necesare pentru atribuirea ajutorului social
Acordarea ajutorului social este legată de pragul de sărăcie, care diferă în funcție de nivelul veniturilor și componența familiei.
Nivelul lunar al venitului minim garantat, stabilit potrivit art. 4 din Legea nr. 416/2001 și indexat prin Hotărârea Guvernului nr. 5/2007 a fost de:
173 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
241 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
300 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
356 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
câte 24 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face parte din familie, în condițiile prezentei legi.
În situația persoanelor singure, nivelul lunar al venitului minim garantat este de 96 lei, începând cu luna ianuarie 2007.
Nivelul minim garantat se indexează anual, prin hotărâre a Guvernului, în raport cu evoluția prețurilor de consum.
Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie în cazul în care cel puțin un membru al femiliei face dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcționar public sau prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
Pentru sumele acordate ca ajutor social, una din presoanle majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar la solicitarea primarului acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii.
Excepție de la această prevedere fac familiile pentru care ajutorul social rezultat din calcul este de până la 50 lei/lună, pentru acestea orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în prima lună de plată.
Orele de muncă se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25 se stabilesc prin împărțirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi.
Obligația de a presta acțiunile sau lucrările de interes local poate fi transferată altor persoane din familie, cu acordul primarului, în situația în care persoana nominalizată să efectueze acțiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitatea temporară de muncă sau și-a pierdut total ori parțial capacitatea de muncă.
1.4. Primirea și soluționarea cererilor pentru acordarea ajutorului social
Ajutorul social se acordă pe bază de cerere însoțită de acte doveditoare privind veniturile membrilor de familie.
Cererea se completează, după caz, de către persoana singură sau de unul din membrii familiei, desemnat de aceasta, care are capacitatea deplină de exercițiu a drepturilor civile sau, în cazurile prevăzute de lege, de către curatorul sau tutorele persoanei îndreptățite să beneficieze de ajutor social.
Cererile pentru acordarea ajutorului social se înregistrează într-un registru special la primarul localității în a cărei rază teritorială locuiește titularul.
Pentru fiecare solicitant se întocmește o documentație distinctă.
Pentru soluționarea cererii pentru acordarea ajutorului social, primarul dispune efectuarea anchetei sociale, în mod obligatoriu, la domiciliu sau, după caz, la reședința solicitantului ajutorului social.
Verificarea prezentată mai sus se realizează de către personalul din cadrul aparatului de lucru al consiliului local, care întocmește ancheta socială și care își asumă răspunderea asupra conținutului acesteia.
1.5. Stabilirea cuantumului și plata ajutorului social
Titularul ajutorului social este persoana care a făcut cererea, iar beneficiarul ajutorului social este familia.
Stabilirea dreptului de ajutor social, a cuantumului, precum și plata acestuia se fac prin dispoziția scrisă a primarului, pe baza documentației prezentate de personalul din serviciul de asistență socială de primărie.
Dispoziția primarului se comunică titularului ajutorului social în termen de 5 zile de la data emiterii.
Plata ajutorului social se face începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea la primarul localității.
Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între veniturile prevăzute la art. 4 și venitul net lunar al familei sau al persoanei singure.
La stabilirea venitului net lunar al familiei și, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, obligații legale de întreținere, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent și alte creanțe legale.
În situația în care familia sau persoana singură are în proprietate numai categoriile de bunuri cuprinse în lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale, aceasta beneficiază de ajutor social, luându-se în calcul veniturile prevăzute mai sus.
Dacă familia sau persoana singură are în proprietate cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale aceasta nu beneficiază de ajutor social.
În cazul în care familia sau persoana singură are în proprietate bunuri ce depășesc cantitativ bunurile cuprinse în listă, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau persoanei singure se iau în considerare veniturile potențiale provenite din valorificarea bunurilor respective, stabilite potrivit unor limite minime și maxime, aprobate la nivel național.
Listele la care am făcut referire mai sus precum și limitele stabilite în acest sens sunt cele prevăzute în Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001, modificată și completată ulterior.
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii sau persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori consumul acestora la stabilirea cuantumului ajutorului social se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Plata ajutorului social în bani se face lunar, pe bază de stat de plată, mandat poștal sau în cont curent personal.
În vederea urmăririi respectării condițiilor care au stat la baza acordării dreptului de ajutor social, primarii dispun efectuarea de anchete sociale, la un interval de 6 luni sau ori de câte ori este nevoie.
Atunci când sunt constatate situații care conduc la modificarea cuantumului sau la încetarea dreptului la ajutor social, primarul emite o nouă decizie iar modificarea cuantumului sau încetarea dreptului se stabilește începând cu luna următoare celei în care s-a efectuat ancheta socială.
1.6.Drepturile și obligațiile beneficiarilor de ajutor social
Persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social și care nu realizează venituri din salarii sau din alte activități, au obligația de a dovedi, lunar, cu adeverința eliberată de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, următoarele:
că sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă în evidență agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă;
că nu au refuzat un loc de muncă;
că nu au refuzat participarea la servicii pentru stimularea ocupării forței de muncă și la servicii de formare profesională și, după caz, că participă la un program de pregătire profesională.
Persoanele care primesc venit minim garantat sunt obligate să presteze o munca în folosul comunității.
De la 1 ianuarie 2011, persoanele care beneficiază de venitul minim vor avea și asigurare de sănătate, conform Legii nr. 276/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. De asemenea, beneficiarii trebuie să presteze, în continuare, orele de lucru în folosul comunității și să figureze în evidență agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
La solicitarea primarului, una dintre aceste persoane are obligația de a presta lunar acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru, cu respectarea normelor de securitate și igiena a muncii.
Primarii au următoarele obligații:
să întocmească lunar un plan de acțiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă;
să țină evidența efectuării orelor prevăzute la lit. a) într-un registru;
să asigure instructajul privind normele de tehnică a securității muncii;
să afișeze la loc vizibil planul de acțiuni sau de lucrări de interes local prevăzut la lit. a), lista cu beneficiarii de ajutor social, precum și cu persoanele care urmează să efectueze orele de muncă prevăzute la alin. (1);
să transmită agențiilor teritoriale documentele prevăzute la lit. d) în luna următoare aprobării acestora.
numărul orelor de muncă pentru persoanele majore apte de muncă din familia beneficiara, se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia său persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țara garantat în plata, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
Formula de calcul al numărului de ore este următoarea: Numărul de ore de muncă = (170 ore x cuantumul ajutorului social) / Salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata.
În conformitate cu HG nr. 23/2013, începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata este de 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.
In doctrina obligația de a presta orele de muncă poate fi transferată altor persoane din familia beneficiară de ajutor social, numai cu acordul primarului, în cazul incapacității temporare de muncă sau al pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă a persoanei nominalizate să efectueze acțiunile sau lucrările de interes local.
Dovada incapacității temporare de muncă sau, după caz, a pierderii totale ori parțiale a capacității de muncă se face cu următoarele documente:
decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru pensionarii de invaliditate;
certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, pentru persoanele cu handicap;
certificatul medical de constatare a capacității de muncă, emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu afecțiuni cronice invalidante și care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii.
adeverința medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist, pentru persoanele cu afecțiuni e determina incapacitate temporară de muncă.
Cuantumul ajutorului social se modifica în situația în care venitul net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure ori numărul membrilor familiei diferă față de cel avut inițial în vedere la calculul ajutorului social.
Condiții se suspendă plata ajutorului social sunt
Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia se suspendă pentru întreaga familie sau, după caz, pentru persoana singură, prin dispoziție scrisă a primarului, începând cu luna următoare celei în care s-au constatat următoarele situații:
dacă nu prezintă lunar adeverința eliberată de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, prevăzută la art. 11 alin. (4);
dacă refuza nejustificat efectuarea acțiunilor sau lucrărilor de interes local ;
când se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenta familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora;
dacă nu depune, din 3 în 3 luni, declarația însoțită de o adeverință eliberată de autoritatea competenta cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit.
când agenția teritorială constata, că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social;
în situația în care timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poștale returnate pentru titularul ajutorului social;
în situația în care, în urma verificărilor efectuate se constată că nu sunt respectate condițiile de acordare a dreptului la ajutorul social.
Reluarea platii ajutorului social se face prin decizie a directorului agenției teritoriale, începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile prevăzute de lege .
Condițiile care încetează plata ajutorului social sunt
In doctrina dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia încetează începând cu luna următoare celei în care a fost constatata una dintre următoarele situații:
dacă veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depășesc nivelurile prevăzute de lege;
dacă plata ajutorului social a fost suspendată și în termen de 3 luni de la data suspendării platii nu au fost depuse documentele prevăzute de lege și nu au fost efectuate acțiunile sau lucrările de interes local;
dacă în urma verificării se constată că beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege;
dacă pe parcursul acordării dreptului la ajutor social, beneficiarii refuza să furnizeze informații cu privire la membrii familiei sau veniturile realizate.
In literatura de specialitate de aceleași drepturi beneficiază și una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum și persoana care a fost numită tutore.
În vederea beneficierii de venitul minim garantat (precum și persoanele care beneficiază de concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, respectiv alocația pentru susținerea familiei), persoanele în cauză au obligația de a-și plăti impozitele locale, respectiv impozitul pe imobile, terenuri și autoturisme/autovehicule, altfel acest ajutor va fi sistat. În perioada în care nu primesc banii aferenți venitului minim, beneficiarii nu mai pot fi obligați să muncească în folosul comunității.
Potrivit normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011 copiii în vârstă de până la 18 ani, care urmează o formă de învățământ în străinătate, vor fi luați în calcul la stabilirea alocației de susținere a familiei, dacă și numai dacă respectivele unități de învățământ, prezintă dovezi privind frecventarea cursurilor școlare peste hotare.
De asemenea, tinerii în vârstă de până la 18 ani, care termina cele 10 clase obligatorii de învățământ, vor fi luați în calcul, la stabilirea venitului mediu net lunar al familiei, ca membri ai familiei.
Venitul minim garantat, alocația de susținere a familiei și indemnizația de creștere a copilului rămân la același nivel reglementat în prezent.
1.7.Suspendarea, modificarea și încetarea plății ajutorului social
Titularul ajutorului social are obligația să comunice primarului, în scris, orice modificare intervenită cu privire la veniturile și la nivelul membrilor familiei, în termen de 15 de zile de la data când a intervenit modificarea.
În situațiile în care modificările survenite nu au ca efect majorări sau diminuări ale ajutorului social mai mari de 5 de lei pe familie, ajutorul solicitat anterior nu se modifică.
Neîndeplinirea obligațiilor de mai sus atrage, după caz:
a) suspendarea plății ajutorului social în cazul unei persoane singure;
b) modificarea cuantumului ajutorului social prin excluderea din numărul membrilor de familie a persoanelor care nu îndeplinesc obligațiile prevăzute la art. 15 alin. 1.
Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. 2 atrage, după caz:
suspendarea plății ajutorului social în cazul unei persoane singure;
modificarea cuantumului ajutorului social acordat familiei prin excluderea din numărul membrilor acesteia a persoanelor care refuză nejustificat efectuarea acțiunilor sau lucrărilor de interes local.
Suspendarea ajutorului social sau modificarea cuantumului acestuia se fac prin dispoziția scrisă a primarului, fiind comunicată titularului în 15 zile de la data emiterii acesteia.
Prezentarea de către titular a dovezilor prevăzute, în termen de 3 luni de la data suspendării efective a plății ori a modificării cuantumului ajutorului social are ca efect reluarea plății drepturilor începând cu luna următoare.
Titularul dreptului de ajutor social va primi drepturile corespunzătoare perioadei în care plata a fost suspendată sau modificată.
Plata ajutorului social încetează în următoarele situații:
a) în cazul în care beneficiarii ajutorului social nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de lege;
b) în cazul în care plata ajutorului social a fost suspendată și în termen de 3 luni de la data suspendării efective a plății nu au fost depuse dovezi că sunt întrunite cerințele legale.
1.8.Alte forme de prestații sociale familiale
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 548 din data de 29 august fost publicată Ordonanța Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea și completarea OG nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece. Ordonanța Guvernului are ca scop luarea unor măsuri de protecție socială pentru segmentele defavorizate ale populației în perioada sezonului rece 2013 – 2014, ca urmare a creșterii de prețuri la gaze naturale și energie electrică.
Potrivit noilor reglementări, cuantumul ajutoarelor sociale, precum și nivelul veniturilor nu se modifică, însă acestea se vor raporta la Indicatorul Social de Referință (ISR), deși momentan sunt exprimate direct în lei.
Astfel, dispozițiile stabilesc ca ajutorul lunar pentru energie termică se va acorda doar în stiuatia în carevenitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 1,572 ISR în cazul familiilor și 2,164 ISR în cazul persoanei singure. Având în vedere că, în momentul de față, valoarea ISR este de 500 lei, venitul net trebuie să fie de 786 lei în cazul familiilor și de 1082 lei în cazul persoanei singure.
In doctrina principalele măsuri adoptate prin actul normativ:
Se menține sistemul actual de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuințelor cu energie termică în sistem centralizat, însă se introduce indicatorul social de referință (ISR) ca element de raportare a cuantumului ajutoarelor și nivelurilor de venituri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011.
Se ajustează cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea cu gaze naturale.
Se introduc ajutoare pentru încălzirea cu energie electrică. Cuantumul acestora variază între 240 lei pentru familiile/persoanele cu venituri până la 155 lei/persoană și 48 lei pentru venituri de până la 615 lei/persoană.
Se introduce procedura solicitării de informații de către primar de la instituțiile/autoritățile competente, pe bază de protocol sau, după caz, de la solicitantul ajutorului de documente justificative privind componenta familiei, veniturile realizate și situația juridică a locuinței. De asemenea, se introduce ancheta socială ca mijloc de verificare a îndeplinirii condițiilor de acordare a ajutoarelor, în situațiile care nu pot fi determinate cu exactitate pe baza documentelor justificative.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componenta familiei și veniturile acesteia.
1.9.Jurisprudență
Intr –o speta acordare ajutor social lunar soțului supraviețuitor
Prin sentința civilă nr.272/20.01.2011 pronunțată de TribunalulCalarasi – Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamanta U.P. a în contradictoriu cu parata CJP Călărași; a anula decizia din 06.10.2010 emisă de CJP Călărași; a anulat aliniatul 2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 emisă de CJP Călărași.
În considerente a reținut că la data de 01.08.2008, a fost admisă cererea reclamantei U.P. prin care a solicitat acordarea ajutorului lunar în temeiul Legii nr.578/2004, deoarece beneficia de pensie de urmaș urmare a decesului soțului său.
Constatându-se că sunt îndeplinite dispozițiile legale a fost emisă decizia din 18.03.2008 privind acordarea ajutorului în cuantum de 113 lei, începând cu data de 01.03.2008.
La data de 24.09.2010 drepturile de pensie ale defunctului au fost recalculate și implicit și ale reclamantei și pentru faptul că avea un cuantum de 419 lei, s-a considerat că la data acordării nu mai întrunea condițiile legale, pensia nou calculată depășind pragul de 364 lei, motiv pentru care prin decizia de recalculare s-a dispus și sistarea platii ajutorului lunar, apoi a fost emisă decizia din 06.10.2010 prin care s-a recuperat suma de 3548 lei din pensia aflată în plata .
Potrivit art.6 din Legea nr.578/2004 ajutorul lunar se stabilește prin decizia emisă de casa teritorială de pensii intermen de 30 zile de la data depunerii cererii.
Prevederile referitoare la stabilirea, plată, încetarea, suspendarea și reluarea platii pensiilor precum și cele referitoare la răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public se aplică, în mod corespunzător și ajutorului lunar.
Conform art.7 alam.3 din Legea nr.578/2004, ajutorul lunar nu poate fi urmărit silit, decât în vederea recuperării conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu .
Conform art.4 din H.G. nr.69/2008, pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.578/2008prevede expres că eventualele modificări ale cuantumului pensiei intervenite după data solicitării ajutorului lunar nu influențează condițiile de acordare prevederile de art.2 alin.3 și nici cuantumul ajutorului lunar prevăzut la art.7 alin.1.
Pe baza acestor texte de lege rezultă că ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor nu are caracterul unei pensii, ci al unui ajutor social, natură diferită a acestora impunând casei de pensii să emită decizii diferite prin proceduri diferite.
Astfel acest lucru rezultă și din prevederile art.8 alin.6 din H.G. nr.69/2008 care arată că ajutorul se evidențiază pe talon de plată distinct față de documentul de plată în baza căruia se achita drepturile de pensie .
Normele metodologice sunt clare și imperative și prevăd că modificările ulterioare ale cuantumului pensiei nu influențează condițiile de acordare.
Rezultă că parata contrar normelor a apreciat retroactiv că nu sunt întrunite condițiile de acordare, deși actul normativ prevede în mod expres acest lucru.
În aceste condiții, decizia din 06.10.2010 care a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale a fost anulată deoarece drepturile au fost obținute în mod legal.
De asemenea, a fost anulat și alin.2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 deoarece printr-o decizie emisă în domeniul pensiilor în baza Legii nr.19/2000, s-a dispus și cu privire la drepturi de altă natură reglementate de Legea nr.578/2004, care are procedura să specială, și nu pot fi cumulate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal recurenta C.J.P. Călărași.
În susținerea recursului a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instante reclamanta a solicitat să se pronunțe ohotarare judecătorească prin care să se dispună:
– obligarea recurentei la anularea deciziei din 06.10.2010 privind acordarea ajutorului lunar prevăzut de Legea nr.578/2004 cu modificările și completările ulterioare și i anexei la această decizie;
– anularea alin.2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 de recalculare a drepturilor de pensie prin utilizarea unuistagiu de cotizare de 20 de ani.
După examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanță de fond în motivarea dată a reținut că, conform art.4 dinH.G. nr.69/2008 Normelor metodologice pentru aplic Legii nr.578/2008 prevede expres că eventualele modificări ale cuantumului pe intervenite după data solicitării ajutorului lunar nu influențează condițiile de acordare prevăzute de art.2 alin.3 și nici cuantumul ajutorului lunar prevăzut la art.7 alin.1.
Recurenta considera că aceasta dispoziție legală este interpretată în mod eronat, întrucât legiuitorul prin aceste prevederi a făcut referire strict la situația în care după data solicitării ajutorului lunar cuantumul pensiei se modifică (majorează) în urma indexării valorii punctului de pensie .
Or, în speță de față este o cu totul altă situație, întrucât revizuirea punctajului mediu al reclamantei s-a făcut înainte de data solicitării ajutorului acordat în baza Legii nr.578/2004.
Recurenta arata instanței că drepturile de pensie ale reclamantei s-au revizuit prin recalcularea în baza sentinței civile din 09.06.2010 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă începând cu data de 01.10.2007, ajutorul lunar acordat în baza Legii nr.578/2004 făcându-se începând cu data de 01.01.2008, pensia fiind la acea dată (data acordării 01.01.2008) în cuantum de 419 lei față de 364 lei cât prevedea legea .
Motivarea instanței că modificarea a apărut după data solicitării ajutorului lunar nu este legală, în opinia recurentei, întrucât revizuirea punctajului mediu al reclamantei s-a făcut anterior solicitării ajutorului lunar, și nu ulterior emiterii deciziei de acordare a acestuia în baza Legii nr.578/2004.
Dacă prin sentința din 09.06.2010 instanță ar fi obligat recurenta la revizuirea punctajului mediu al reclamantei prin recalcularea acestuia prin valorificarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani începând cu luna februarie 2008, atunci ar fi fost incidente dispozițiile art.4 din H.G. nr.69/2008 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.578/2008, întrucât ar fi fost ulterior solicitării ajutorului lunar.
Intimata U.P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, cât și a dispozițiilor art.3041 Cod procedura civilă, Curtea găsește recursul formulat ca fiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:
Prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, ceea ce constituie motiv de modificare a hotărârii, prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedura civilă.
Asupra situației de fapt, Curtea reține că intimata reclamantă era beneficiara unui ajutor lunar prevăzut de Legea nr.578/2004 pentru soțul supraviețuitor, pe care îl primea începând cu data de 01.03.2008. Drepturile de pensie de urmaș i se stabiliseră anterior, începând cu data de 01.10.2007.
Prin sentința civilă din 09.06.2010 pronunțată de Tribunalul Călărași, rămasă irevocabilă, s-a recunoscut dreptul intimatei reclamante de i se revizui drepturile de pensie de urmaș, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru susținătorul decedat.
Sentința menționată a fost pusă în executare de către casa de pensii, prin emiterea deciziei din 24.09.2010, prin care s-a determinat noul punctaj mediu anual cuvenit intimatei reclamante, și anume 0,72008 puncte (50% din punctajul determinat pentru susținătorul decedat), începând cu 01.10.2007. Pe cale de consecință, cuantumul pensiei de urmaș, stabilit în raport de noul punctaj mediu anual, este de 419 lei la data de 01.03.2008, aceasta din urmă fiind dată de la care i s-a acordat ajutorul prevăzut de Legea nr.578/2004, așa cum am arătat mai sus.
Întrucât noul cuantum determinat în urma revizuirii pensiei de urmaș, de 419 lei, era superior plafonului maximal de 364 lei, prevăzut de Legea nr.578/2004, pentru a se putea acorda ajutorul lunar în favoarea soțului supraviețuitor, a fost necesară și revizuirea deciziei privind acordarea acestui ajutor . Casa de pensii a emis decizia din 06.10.2010, prin care a constatat că la data de 01.03.2008 reclamanta nu întrunea condițiile legale pentru acordarea ajutorului menționat, precum și decizia din 06.10.2010 prin care a instituit în sarcina reclamantei undebit în cuantum de 3548 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioada 01.03.2008-01.11.2010.
Prima instanță a apreciat în mod greșit că revizuirea drepturilor de pensie de urmaș, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare derogator, constituie o modificare intervenită după data solicitării ajutorului și care nu ar mai putea influența condițiile de acordare a acestuia, potrivit art.4 din H.G. nr.69/2008.
Curtea notează că revizuirea deciziei emise în baza OUG nr.4/2005 coroborat cu H.G. nr.1550/2004 (dispusă prin sentința civilă din 09.06.2010) presupune o întoarcere, fictivă, la momentul efectuării recalculării, pentru a identifica eventualele erori comise de casa de pensii în îndeplinirea acestei proceduri. Or, acest moment se situează, în timp, la nivelul anului 2005, când O.U.G. nr.4/2005 și H.G. nr.1550/2004 erau în vigoare și reglementau, printre altele, și aspectele privind stagiul complet de cotizare.
Odată identificată o eroare în efectuarea procedurii de recalculare, aceasta poate fi remediata prin revizuirea deciziei, iar efectele unei astfel de revizuiri acoperă toată perioada cuprinsă între dată stabilirii inițiale a drepturilor de pensie supuse revizuirii și data efectuării propriu-zise a revizuirii solicitate. Drepturile bănești decurgând dintr-o asemenea operațiune, se cuvin pensionarului, însă, numai în limita termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data introducerii cererii de chemare în judecată, fiind incidente în acest caz prevederile art.1 alin.1 coroborate cu ale art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă.
Ceea ce dorim să subliniem este faptul că revizuirea pensiei susținătorului decedat, U.M., se efectuează începând cu data de 01.09.2005, iar drepturile de pensie de urmaș, revizuite în consecință, se cuvin soției supraviețuitoare începând cu data de 01.10.2007, potrivit sentinței.
Așadar, dacă la momentul 01.03.2008 pensia de urmaș cuvenită reclamantei depășea plafonul de 364 lei prevăzut de Legea nr.578/2004 pentru acordarea ajutorului cuvenit soțului supraviețuitor, atunci în mod corect casa de pensii a procedat la revizuirea, în consecință, a deciziei de acordare a acestui ajutor și a constatat că reclamanta nu îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de acesta.
Pentru a fi incidenta prevederea din art.4 din HG nr.69/2008, invocată de prima instanță, este necesară ca modificarea cuantumului pensiei să fie ulterioară acordării ajutorului. Data modificării cuantumului nu este dată emiterii deciziei, ci dată de la care se acordă drepturile . Cu alte cuvinte, prima instanță a apreciat în mod greșit că majorarea pensiei (ca urmare a revizuirii pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani) a survenit la data de 24.09.2010 (data emiterii deciziei), când în realitate majorarea a survenit la data de 01.10.2007.
Față de aceste considerente, constatând că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, în baza art.312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedura civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurata, în sensul că va respinge acțiunea, că neîntemeiată.
Revin la serviciile sociale.
CAPITOLUL II
2. SERVICIILE SOCIALE
2.1.Definirea serviciilor sociale si principiile care stau la baza acestor servicii
Serviciile sociale, sunt definite Ordonanța Guvernului nr.68/2003 , că fiind ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții. Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale.
În funcție de complexitatea situației, serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat, prin asocierea lor cu serviciile medicale, educaționale, de locuințe și de ocupare în muncă.
Principiile și valorile care stau la bază furnizării serviciilor sociale sunt:
solidaritatea socială;
unicitatea persoanei;
libertatea de a alege serviciul social în funcție de nevoia socială;
egalitatea de șanse și nediscriminarea la accesul de servicii sociale și în furnizarea serviciilor sociale;
participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale; transparența și responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;
proximitate în furnizarea serviciilor sociale; complementaritate și abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;
concurență și competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;
confidențialitate;
parteneriat între părțile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale și beneficiarii acestora.
Conform doctrinei erviciile sociale reprezinta un ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate pentru protectia persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.
Serviciile sociale sunt asigurate de furnizori de servicii sociale. Serviciile sociale pot sa fie furnizate in sistem integrat prin asocierea serviciilor medicale, educationale, de locuire si ocupare munca.
Principiile si valorile care stau la baza furnizarii serviciilor sociale sunt :
a) solidaritate sociala ;
b) unicitatea persoanei ;
c) egalitatea de sanse ;
d) nedescriminarea la accesul de servicii sociale ;
e) libertatea de a alege serviciul social ;
f) confidentialitate ;
g) proximitate in furnizarea serviciilor sociale ;
h) parteneriat intre partile implicate in procesul de furnizare in servici.
Tipologia serviciilor sociale
Serviciile sociale pot fi servicii cu caracter primar si specializate.
Serviciile sociale definite mai sus sunt urmatoarele :
a) activitati de identificare a nevoii sociale individuale familiale si de grup;
c) masuri si actiuni de constientizare si sensibilizare sociala ;
d) activitati de informare despre drepturi si informatii ;
e) masuri si actiuni de sprijin pentru persoane in dificultate ;
f) activitati si servicii de consiliere ;
g) orice alte masurisi actiuni care au drept scop prevenirea unor situatii care pot duce la marginalizre sau excluziune sociala.
Functiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt :
a) evidentierea si evaluarea nevoilor sociale individuale si de grup;
b) identificarea persoanelor si familiilor aflate in situatii de risc ;
c) furnizarea de masuri de urgenta in vederea inlaturarii situatiei de dificultate in care se poate gasii o familie sau o persoana ;
d) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar ;
e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori in incredintare ;
f) consilierea pentru tineri care parasesc institutiile pentru protectia copilului.
Serviciile sociale specializare sunt serviciile sociale care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoi personale.
Serviciile sociale definite mai sus sunt :
a) recuperare si reabilitare educatie informala pentru copii si adulti ;
b) suport si asistenta pentru copii si familiile aflati in dificultate ;
c) ingrijire social medicala pentru persoanele aflate in dificultate ;
d) mediere sociala ;
e) consiliere in cadrul institutionalizat, in centre de informare si consiliere
f) sprijin si orientare pentru integrarea, readaptarea si reeducarea profesionala.
2.2.Tipologia serviciilor sociale
Potivit legii – art. 3, serviciile sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar și servicii sociale specializate, ambele categorii având caracter proactiv. Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Serviciile sociale cu caracter primar, sunt urmatoarele:
a) activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de grup;
b) activități de informare despre drepturi și obligații;
c) măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială;
d) măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză;
e) măsuri și acțiuni de sprijin în vederea menținerii în comunitate a persoanelor în dificultate;
f) activități și servicii de consiliere;
g) măsuri și activități de organizare și dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării și solidarității sociale;
h) orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.
Funcțiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:
a) evidențierea, diagnosticarea și evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale și de grup;
b) informarea asupra situațiilor de risc social, precum și asupra drepturilorsociale ale persoanei;
c) identificarea persoanelor și familiilor aflate în situații de risc, în vederea realizării de acțiuni și măsuri cu caracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgență în vederea înlăturării situației de dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităților sociale existențe sau latente și asupra resurselor umane, materiale și financiare necesare satisfacerii lor;
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor și colectivităților;
g) prevenirea oricărei forme de dependența prin acțiuni de identificare, ajutor, susținere, informare, consiliere;
h) asigurarea transferului și monitorizării beneficiarului, atunci când situația acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate;
i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educaționale, medicale, de locuire, ocupare și altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele și familiile care adopta copii sau care au minori în plasament ori încredințare;
Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială.
Serviciile sociale specializate, sunt următoarele:
a) recuperare și reabilitare;
b) suport și asistentă pentru familiile și copiii aflați în dificultate;
c) educație informală extracurriculara pentru copii și adulți, în funcție de nevoia fiecărei categorii;
d) asistentă și suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele vârstnice dependențe;
e) asistentă și suport pentru toate categoriile definite la art. 25;
f) sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională;
g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;
h) mediere socială;
i) consiliere în cadru instituționalizat, în centre de informare și consiliere;
j) orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială.
Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activități care se acordă în cadrul unui sistem social și medical integrat și au drept scop principal menținerea autonomiei persoanei, precum și prevenirea agravării situației de dependența. Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care se găsesc în situația de dependența parțială sau totală de a realiză singure activitățile curente de viață, celor izolate, precum și celor care suferă de afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, și se acordă în colaborare cu furnizorii de servicii medicale.
Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat, în condițiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale, persoanele victime ale violenței în familie.
Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii medicale și servicii conexe acestora.
Serviciile de îngrijire social-medicală de natură socială pot fi următoarele:
a) servicii de bază: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activități de menaj, însoțirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activități de administrare și gestionare, activități de petrecere a timpului liber;
c) servicii de reabilitare și adaptare a ambientului: mici amenajări, reparații și altele asemenea.
Serviciile de îngrijire social-medicală de natură medicală pot fi reprezentate de activități complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri și altele asemenea, recomandate și realizate în conformitate cu tipurile de afecțiuni pe care le prezintă beneficiarii de servicii sociale.
Serviciile de ingrijire social-medicala de natura serviciilor conexe, interdisciplinare pot fi servicii de recuperare și reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie și altele asemenea.
Potrivit cartilor de specialitate funcțiile serviciilor sociale specializate sunt:
a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare și reinserție socială și profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependențe de consum de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violenței în familie sau ale traficului de persoane;
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare și reinserție socială a persoanelor vârstnice aflate într-o situație de nevoie socială;
c) suport și asistentă pentru copiii și familiile în dificultate;
d) găzduire și educație specială pentru copiii sau ținerii cu handicap ori care prezintă dificultăți de adaptare, altele decât cele din învățământul special organizat pentru prescolarii și elevii cu deficiente;
e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului;
f) inserție socială și profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului;
g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;
h) asistentă și suport pentru asigurarea unei vieți autonome și active persoanelor de vârstă a treia, precum și servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflați într-o situație de dependența;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare și de reorientare profesională stabilite prin legislația în vigoare;
k) primire și îngrijire în situații de urgență, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin ori acompaniament social, adaptarea la o viață activă sau inserția socială și profesională a persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situații de risc;
l) consiliere juridică;
m) informare, consiliere, sprijin și tratament specializat.
Funcțiile prevăzute mai sus sunt completate și extinse cu funcțiile derivate din serviciile sociale prestate de către instituțiile abilitate prin legi speciale.
2.3.Furnizorii de servicii sociale si personalul care acorda servicii sociale
Potrivit cartilor de specialitate furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private.
Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:
a) serviciul public de asistentă socială la nivel județean și local;
b) alte servicii publice specializate la nivel județean sau local;
c) instituțiile publice care au constituite compartimente de asistentă socială.
Furnizorii privați de servicii sociale pot fi:
a) asociațiile și fundațiile, cultele religioase și orice alte forme organizate ale societății civile;
b) persoane fizice autorizate în condițiile legii;
c) filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare;
d) organizațiile internaționale de profil.
Furnizorii de servicii sociale pot organiza și acordă servicii sociale numai dacă sunt acreditați în condițiile legii.
Societățile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundațiilor proprii inființate în acest scop.
Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, și se poate revizui ori de câte ori este necesar .
Serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere a funcționalității sociale a persoanei în mediul propriu de viață, familial și comunitar.
Potrivit doctrinei serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel județean, are responsabilitatea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale specializate, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menține funcționalitatea socială a persoanei, urmărind reinsertia în mediul propriu de viață, familial și comunitar.
Serviciile publice de asistentă socială, organizate la nivel județean și local, pot încheia convenții de parteneriat între ele, cu orice alți furnizori de servicii sociale și contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii privați de servicii sociale. Această convenție cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natură și costurile acestora, drepturile și obligațiile părților, perioadă și condițiile de furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum și sancțiunile aplicate în condițiile unor servicii sociale de calitate necorespunzătoare.
Convențiile de parteneriat se referă la cadrul de cooperare stabilit în urmă negocierilor la nivel județean și local sau între județe, între județe și localități din județe diferite sau între localități din același județ cu scopul organizării și dezvoltării serviciilor sociale acordate de către furnizorii implicați în parteneriat și cuprind:
a) responsabilitățile partenerilor publici, privați de la nivel local și central și partenerii externi implicați în furnizarea serviciilor sociale;
b) programele locale de acordare a serviciilor sociale implementate de furnizorii publici de servicii sociale, pentru organizarea și furnizarea de servicii
sociale specializate și de servicii de proximitate la nivelul consiliilor județene și locale;
c) contractele de acordare a serviciilor sociale încheiate între diferiții furnizori, publici și privați;
d) sursele de finanțare și estimarea nivelului acestora;
e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;
f) modalitățile de sancționare a încălcării prevederilor convenției.
Externalizarea furnizării serviciilor sociale se face, prin contract de acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistentă socială organizat la nivel local sau județean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în condiții de concurență prevăzute de legislația în vigoare.
Furnizorii de servicii sociale acreditați pot acordă servicii sociale prin contracte directe încheiate cu beneficiarii, în condițiile legii, și cuprinde, în principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile și obligațiile părților.
Furnizorii pot organiza și acordă servicii sociale:
a) la domiciliul beneficiarului;
b) în instituții publice și private de asistentă socială;
c) în alte categorii de instituții publice sau private, prevăzute de lege.
Instituțiile de asistentă socială prevăzute la art. 14 lit. b) furnizează servicii sociale și asigură supraveghere și îngrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori fără găzduire.
Instituțiile de asistentă socială au obligația de a elabora regulamentul propriu de organizare și funcționare, care va include și drepturile și obligațiile beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru servicii sociale.
Potrivin doctrinei serviciile sociale sunt furnizate de asistentul social, precum și de specialiști având diverse calificări și competențe, responsabilități și atribuții specifice domeniului de activitate.
În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implică membri de familie, alte persoane fizice, voluntari, precum și tineri care au optat pentru serviciul utilitar militar alternativ, în condițiile legii.
Profesiile sociale specifice și complementare aparținând domeniului serviciilor sociale, precum și principalele activități vor fi cuprinse în Nomenclatorul privind Clasificarea ocupațiilor din România.
Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format în instituții de învățământ superior de stat și particulare, care funcționează în condițiile legii, precum și de personal care a dobândit competențe în procesul de formare și de perfecționare continuă, în condițiile legii.
Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.
Echipă interdisciplinara poate cuprinde asistent social, asistent maternal, îngrijitor, însoțitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat, psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupațional, kinetoterapeut, logoped, pedagog social, asistent medical și medic, mediatori și facilitatori comunitari și sanitari, consilier juridic, jandarm și polițist de proximitate, precum și alte profesii conexe domeniului social și medical.
Potrivit doctrinei asistentul social are urmatoarele atributii principale în furnizarea serviciilor sociale:
a) sensibilizarea și informarea cu privire la serviciile sociale;
b) identificarea persoanelor și familiilor aflate în dificultate, precum și a cauzelor care au generat vulnerabilitate și nevoie socială;
c) consilierea, orientarea și ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obținerii drepturilor sociale;
d) elaborarea planului de intervenție;
e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistentă și îngrijire;
f) participarea la monitorizarea, evaluarea și controlul serviciilor sociale;
g) participarea la elaborarea strategiilor și planurilor de asistentă socială județene și, după caz, locale.
2.4.Beneficiarii de servicii sociale
Potrivit doctrinei beneficiarii de servicii sociale sunt:
a) persoane și familii aflate în dificultate sau risc;
b) grupuri sociale în situatii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune sociala;
c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire și combatere a situatiilor de dificultate sau risc.
Beneficiază de prevederile prezenței ordonanțe cetățenii români care au domiciliul ori reședința în România, precum și cetățenii români fără domiciliu.
Cetățenii altor state, precum și apatrizii beneficiază de servicii sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor și acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau reședința în România.
Beneficiază de prevederile prezenței ordonanțe și cetățenii străini sau apatrizii care au permisiunea de ședere în România, cei împotrivă cărora s-a dispus măsură luării în custodie publică, precum și cei aflați în centrele de cazare din zonă de tranzit a României.
Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependențe de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violentă în familie, victime ale traficului de ființe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranți, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, precum și alte persoane aflate în situații de nevoie socială.
Potrivit doctrinei beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
a) să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare pe bază de naștere, rasă, sex, religie, opinie sau orice altă circumstanță personală ori socială;
b) să fie informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale;
c) să li se comunice, în termeni accesibili, informațiile privind drepturile fundamentale și măsurile legale de protecție, precum și cele privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru a le obține;
d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale;
e) să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite;
f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se mențin condițiile care au generat situația de dificultate;
g) să fie protejați de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiți în familie sau într-o instituție;
h) să li se garanteze demnitatea și intimitatea;
i) să li se respecte viață intimă;
j) să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială care li se aplică, putând alege variante de intervenții, dacă acestea există;
k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;
l) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;
m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau persoanele cu handicap.
Informațiile confidențiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor în următoarele situații:
atunci când dispozițiile legale o prevăd în mod expres;
b) când este pusă în pericol viață persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social;
c) pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății persoanei, în cazul în care această se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică de a-și da consimțământul.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele obligații:
a) să furnizeze informații corecte cu privire la identitate, situație familială, socială, medicală și economică;
b) să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;
c) să contribuie, în conformitate cu legislația în vigoare, la plată serviciilor sociale furnizate, în funcție de tipul serviciului și de situația lor materială;
d) să comunice orice modificare intervenita în legătură cu situația lor personală.
2.5.Procedura de acordare a serviciilor sociale
Potrivit doctrinei serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, în urmă semnalării unei situații de nevoie socială de către orice altă persoană, precum și din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului public de asistentă socială din subordinea autorităților administrației publice locale. Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată și direct unui alt furnizor de servicii sociale.
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:
a) evaluarea inițială;
b) elaborarea planului de intervenție;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistentă și îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenție și în planul individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea;
h) evaluarea opiniei beneficiarului.
Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt efectuate de asistentul social sau de personalul de specialitate cu competențe în domeniul asistenței sociale al furnizorului de servicii sociale din cadrul serviciului public de asistentă socială din subordinea autorităților administrației publice locale.
Evaluarea inițială are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de grup, precum și elaborarea planului de intervenție.
În situația în care evaluarea inițială stabilește numai servicii de informare, acestea se acordă pe loc.
Planul de intervenție cuprinde măsurile necesare soluționării situației de risc social, respectiv furnizarea de prestații și servicii sociale, precum și orice alte măsuri prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
Planul de intervenție se elaborează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării solicitării.
În condițiile în care evaluarea inițială evidențiază existența unor situații complexe pentru a căror rezolvare se impune participarea mai multor profesioniști sau instituții specializate în domeniul medical, educațional și altele asemenea, se va recomanda efectuarea evaluării complexe necesare identificării și stabilirii măsurilor de intervenție personalizate.
Evaluarea complexă este realizată de echipe interdisciplinare de specialiști care, în activitatea desfășurată, utilizează instrumente și tehnici standardizate specifice domeniului de activitate.
Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflați în dificultate, persoanele vârstnice și cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependențe de consumul de droguri sau de alte substanțe toxice, persoanele afectate de violentă în familie, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum și alte persoane pentru care se impune această.
Organizarea și funcționarea echipelor interdisciplinare sunt reglementate prin convențiile-cadru stabilite la nivel județean între instituțiile în care sunt angajate persoanele care compun echipele.
Potrivit doctrinei procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii de suport conținând ansamblul de măsuri și servicii adecvate și individualizate potrivit nevoilor sociale identificate.
Procesul de evaluare complexă permite identificarea posibilităților de integrare familială a copilului sau de plasament, stabilirea gradului de dependența sau handicap al persoanei, a tipului și nivelului de disfuncție existent, pentru elaborarea unei strategii de suport materializate într-un plan individualizat de îngrijire, care va conține un ansamblu de măsuri și servicii adecvate și disponibile.
Procesul de evaluare complexa urmareste, în principal, urmatoarele aspecte:
a) evaluarea capacităților fizice, mentale și senzoriale, a nivelului de disfuncție și a abilității de a realiză activitățile de bază ale vieții zilnice;
b) evaluarea psihologică și psihiatrică;
c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigură condițiile necesare creșterii, îngrijirii și educării copilului;
d) evaluarea potențialului de integrare a refugiaților și persoanelor care au dobândit o formă de protecție în condițiile legii;
e) evaluarea potențialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane;
f) evaluarea posibilităților de integrare familială, de plasament al copilului sau de adopție;
g) evaluarea gradului de funcționabilitate socială;
h) evaluarea mediului fizic și social în care trăiește persoană;
i) evaluarea percepției persoanei asupra siguranței, securității și vulnerabilității proprii;
j) evaluarea motivației persoanei de a beneficia de servicii la domiciliu, în instituții de zi sau rezidențiale;
k) evaluarea consecințelor care privesc persoană în cazul acordării sauneacordării serviciilor de îngrijire;
l) evaluarea nevoilor sociale și a posibilității asigurării de suport pentru rețeaua informală de îngrijire;
m) evaluarea percepției proprii privind capacitatea funcțională, performanțele și resursele;
n) evaluarea capacității rețelei informale de a acordă servicii sociale;
o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum și a modului în care acestea pot răspunde nevoilor persoanei.
Rezultatele evaluării complexe se comunică, în scris, în toate cazurile, în termen de 5 zile, serviciului public de asistentă socială din subordinea autorităților administrației publice locale care a efectuat evaluarea inițială.
Pe bază rezultatelor evaluării complexe serviciul public de asistentă socială din subordinea autorităților administrației publice locale completează sau, după caz, revizuieste, în termen de 5 zile, planul de intervenție.
Potrivit doctrinei furnizarea serviciilor sociale se realizează în bază planului individualizat de asistentă și îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul și participarea beneficiarului și cu consimțământul formal al acestuia. Planul individualizat de asistentă și îngrijire cuprinde, în principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum și procedurile de acordare.
Răspunderea privind implementarea și monitorizarea planului individualizat de asistentă și îngrijire revine asistentului social desemnat de furnizor că responsabil de caz. În vederea monitorizării eficienței serviciilor sociale furnizate, precum și pentru stabilirea continuării intervenției sau scoaterii din evidența a cazului, situația persoanei beneficiare se reevaluează periodic de către responsabilul de caz desemnat de furnizor.
Pe bază rezultatelor reevaluării, planul de intervenție sau, după caz, planul individualizat se completează ori se revizuieste de către furnizorul de servicii sociale cu consimțământul formal al beneficiarului.
În scopul asigurării respectării dreptului la viață de familie al persoanelorluate în îngrijire, furnizorii de servicii sociale trebuie să caute soluții pentru evitarea separării membrilor de familie, iar în situația în care acest lucru nu se poate realiză, aceștia vor identifică o soluție care să permită reunirea membrilor de familie cât mai des posibil și în locații accesibile pentru fiecare.
Furnizorul privat de servicii sociale, are obligația de a transmite trimestrial serviciului public de asistentă socială local, în a cărui rază teritorială locuiește beneficiarul, raportul cu privire la rezultatele implementării planului individualizat de asistentă și îngrijire. Pe bază raportului serviciul public de asistentă socială local monitorizeaza activitatea furnizorilor de servicii sociale respectivi.
În situații de urgență, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea planului de intervenție sau a planului individualizat de asistentă și îngrijire realizându-se în termen de maximum 5 zile de la luarea în evidența a cazului.
2.6.Raspunderea personalului de specialitate
Personalul implicat in acordarea serviciilor sociale raspunde, in conditiile legii, disciplinar, patrimonial, contraventional sau penal, dupa caz (art. 42).
Incalcarea eticii profesionale se sanctioneaza de comisiile de disciplina.
Deciziile Comisiile de disciplina pot fi atacate in termen de 30 de zile de catre persoana in cauza, la judecatorie.(art. 43).
Contraventiile specifice domeniului reglementat si modalitatea de constatare si sanctionare sunt prevazutein capitolul 10 din O.G. nr. 68/2003.
2.7.Jurisprudenta serviciilor sociale
În condițiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul sau legal nu este de acord cu măsurile prevăzute în planul de intervenție ori cu calitatea serviciilor acordate în bază planului individualizat, se poate adresă Comisiei de mediere socială, care va analiză motivele nemulțumirii beneficiarului și va clarifica divergențele dintre părți, acționând în concordanță cu prevederile legii. Actele administrative emise de autoritățile publice locale privind furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în bază condițiilor prevăzute de Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 . Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptățit de furnizarea serviciilor sociale, se poate adresă instanței judecătorești competențe pentru soluționarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.
Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricărei alte instanțe judecătorești pentru soluționarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea serviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru și se soluționează cu celeritate.
Răspunderea personalului de specialitate și sancțiunile aplicabile.
Personalul implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde, în condițiile legii, disciplinar, patrimonial, contravențional sau penal, după caz.
Încălcarea eticii profesionale se constată și se sancționează de către comisiile de disciplină din cadrul asociațiilor profesionale.
Deciziile comisiilor de disciplină pot fi atacate de persoană în cauza la judecătorie, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
CAPITOLUL III
3. CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL
3.1.Cadru legislativ
Sediul materiei il reprezinta legra 208/1997 privind cantinele de ajutor social.
„Cantinele de ajutor social sunt unități publice de asistență socială, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea consiliilor locale și prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situații economico-sociale sau medicale deosebite.“
Din definiție rezultă următoarele trăsături:
– cantinele de ajutor social sunt unități publice de asistență socială;
– au personalitate juridică;
– funcționează în subordinea consiliilor locale;
– prestează servicii gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situații economico-sociale sau medicale deosebite.
De serviciile cantinelor de ajutor social pot beneficia, pe o perioadă de cel mult 90 de zile pe an, în temeiul art. 2 din Legea nr. 208/1997, următoarele categorii de persoane:
a) copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreținere este sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;
b) tinerii care urmează cursuri de zi la instituțiile de învățământ ce funcționează, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani, care se află în situația prevăzută la a);
c) persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare bănești și al căror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului
d) pensionarii;
e) persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într –una dintre următoarele situații: sunt izolate social, nu au susținători legali, sunt lipsite de venituri;
f) invalizii și bolnavii cronic;
g) orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.
Cantinele de ajutor social prestează, următoarele servicii sociale persoanelor îndreptățite:
a) pregătirea și servirea a două mese, zilnic, de persoană, prânzul și cina, în limita alocației de hrană prevăzute de reglementările legale;
b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroalimentare de bază, la prețurile la care acestea au fost achiziționate;
c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiază de distribuirea hranei la domiciliu;
d) pregătirea și distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situații deosebite (art. 3).
Serviciile sociale prevăzute la art. 3 lit. a) se prestează gratuit pentru persoanele care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.
Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziției primarului.
Persoanele îndreptățite să beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, și care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuții de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăși costul meselor servite, calculat pe aceeași perioadă.
Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziției primarului (art. 4).
Cererile pentru prestarea serviciilor de asistență socială de către cantinele de ajutor social se aprobă de către primar sau de o persoană împuternicită de acesta (art. 6 alin. 1).
Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, în funcție de condițiile de care dispun, gospodării-anexă cu profil agroalimentar și zootehnic, ca activități autofinanțate, pentru îmbunătățirea hranei persoanelor asistate (art. 10).
Sponsorizările și donațiile în bani și în natură făcute de persoanele fizice, române sau străine, cantinelor pot fi folosite numai în scopul dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor pe care le prestează (art. 11).
Hrana pentru cele două mese se distribuie, de regulă, o dată pe zi, la sediul cantinei, sau prin punctele de servire organizate în acest scop.
Persoanelor care, din motive obiective, verificate prin ancheta socială, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele două mese zilnice la domiciliu, o dată pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social.
În cazurile de urgență, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobată, pentru cel mult șapte zile, de către directorul cantinei (art. 6 alin. 2).
PRACTICA JUDICIARA. SPETE
Intr – o speta privind Acordare ajutor social lunar sotului supravietuitor
Prin sentinta civila nr.272/20.01.2011 pronuntata de TribunalulCalarasi – Sectia Civila a admis actiunea formulata de reclamanta U.P. a in contradictoriu cu parata CJP Calarasi; a anula decizia din 06.10.2010 emisa de CJP Calarasi; a anulat aliniatul 2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 emisa de CJP Calarasi.
In considerente a retinut ca la data de 01.08.2008, a fost admisa cererea reclamantei U.P. prin care a solicitat acordarea ajutorului lunar in temeiul Legii nr.578/2004, deoarece beneficia de pensie de urmas urmare a decesului sotului sau.
Constatandu-se ca sunt indeplinite dispozitiile legale a fost emisa decizia din 18.03.2008 privind acordarea ajutorului in cuantum de 113 lei, incepand cu data de 01.03.2008.
La data de 24.09.2010 drepturile de pensie ale defunctului au fost recalculate si implicit si ale reclamantei si pentru faptul ca avea un cuantum de 419 lei, s-a considerat ca la data acordarii nu mai intrunea conditiile legale, pensia nou calculata depasind pragul de 364 lei, motiv pentru care prin decizia de recalculare s-a dispus si sistarea platii ajutorului lunar, apoi a fost emisa decizia din 06.10.2010 prin care s-a recuperat suma de 3548 lei din pensia aflata in plata .
Potrivit art.6 din Legea nr.578/2004 ajutorul lunar se stabileste prin decizia emisa de casa teritoriala de pensii intermen de 30 zile de la data depunerii cererii.
Prevederile referitoare la stabilirea, plata, incetarea, suspendarea si reluarea platii pensiilor precum si cele referitoare la raspunderea juridica si jurisdictia din domeniul pensiilor din sistemul public se aplica, in mod corespunzator si ajutorului lunar.
Conform art.7 alim.3 din Legea nr.578/2004, ajutorul lunar nu poate fi urmarit silit, decat in vederea recuperarii conform legii, a sumelor incasate necuvenit cu acest titlu .
Conform art.4 din H.G. nr.69/2008, pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.578/2008prevede expres ca eventualele modificari ale cuantumului pensiei intervenite dupa data solicitarii ajutorului lunar nu influenteaza conditiile de acordare prevederile de art.2 alin.3 si nici cuantumul ajutorului lunar prevazut la art.7 alin.1.
Pe baza acestor texte de lege rezulta ca ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor nu are caracterul unei pensii, ci al unui ajutor social, natura diferita a acestora impunand casei de pensii sa emita decizii diferite prin proceduri diferite.
Astfel acest lucru rezulta si din prevederile art.8 alin.6 din H.G. nr.69/2008 care arata ca ajutorul se evidentiaza pe talon de plata distinct fata de documentul de plata in baza caruia se achita drepturile de pensie .
Normele metodologice sunt clare si imperative si prevad ca modificarile ulterioare ale cuantumului pensiei nu influenteaza conditiile de acordare.
Rezulta ca parata contrar normelor a apreciat retroactiv ca nu sunt intrunite conditiile de acordare, desi actul normativ prevede in mod expres acest lucru.
In aceste conditii, decizia din 06.10.2010 care a fost emisa cu incalcarea prevederilor legale a fost anulata deoarece drepturile au fost obtinute in mod legal.
De asemenea, a fost anulat si alin.2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 deoarece printr-o decizie emisa in domeniul pensiilor in baza Legii nr.19/2000, s-a dispus si cu privire la drepturi de alta natura reglementate de Legea nr.578/2004, care are procedura sa speciala, si nu pot fi cumulate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs motivat in termen legal recurenta C.J.P. Calarasi.
In sustinerea recursului a aratat ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante reclamanta a solicitat sa se pronunte ohotarare judecatoreasca prin care sa se dispuna:
– obligarea recurentei la anularea deciziei din 06.10.2010 privind acordarea ajutorului lunar prevazut de Legea nr.578/2004 cu modificarile si completarile ulterioare si i anexei la aceasta decizie;
– anularea alin.2 al art.5 din decizia din 24.09.2010 de recalculare a drepturilor de pensie prin utilizarea unuistagiu de cotizare de 20 de ani.
Dupa examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta de fond in motivarea data a retinut ca, conform art.4 dinH.G. nr.69/2008 Normelor metodologice pentru aplic Legii nr.578/2008 prevede expres ca eventualele modificari ale cuantumului pe intervenite dupa data solicitarii ajutorului lunar nu influenteaza conditiile de acordare prevazute de art.2 alin.3 si nici cuantumul ajutorului lunar prevazut la art.7 alin.1.
Recurenta considera ca aceasta dispozitie legala este interpretata in mod eronat, intrucat legiuitorul prin aceste prevederi a facut referire strict la situatia in care dupa data solicitarii ajutorului lunar cuantumul pensiei se modifica (majoreaza) in urma indexarii valorii punctului de pensie .
Or, in speta de fata este o cu totul alta situatie, intrucat revizuirea punctajului mediu al reclamantei s-a facut inainte de data solicitarii ajutorului acordat in baza Legii nr.578/2004.
Recurenta arata instantei ca drepturile de pensie ale reclamantei s-au revizuit prin recalcularea in baza sentintei civile din 09.06.2010 pronuntata de Tribunalul Calarasi – Sectia Civila incepand cu data de 01.10.2007, ajutorul lunar acordat in baza Legii nr.578/2004 facandu-se incepand cu data de 01.01.2008, pensia fiind la acea data (data acordarii 01.01.2008) in cuantum de 419 lei fata de 364 lei cat prevedea legea .
Motivarea instantei ca modificarea a aparut dupa data solicitarii ajutorului lunar nu este legala, in opinia recurentei, intrucat revizuirea punctajului mediu al reclamantei s-a facut anterior solicitarii ajutorului lunar, si nu ulterior emiterii deciziei de acordare a acestuia in baza Legii nr.578/2004.
Daca prin sentinta din 09.06.2010 instanta ar fi obligat recurenta la revizuirea punctajului mediu al reclamantei prin recalcularea acestuia prin valorificarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani incepand cu luna februarie 2008, atunci ar fi fost incidente dispozitiile art.4 din H.G. nr.69/2008 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.578/2008, intrucat ar fi fost ulterior solicitarii ajutorului lunar.
Intimata U.P. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei ca fiind legala si temeinica.
Analizand actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate, cat si a dispozitiilor art.3041 Cod procedura civila, Curtea gaseste recursul formulat ca fiind fondat, considerentele avute in vedere fiind urmatoarele:
Prima instanta a facut o gresita aplicare a legii, ceea ce constituie motiv de modificare a hotararii, prevazut de art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
Asupra situatiei de fapt, Curtea retine ca intimata reclamanta era beneficiara unui ajutor lunar prevazut de Legea nr.578/2004 pentru sotul supravietuitor, pe care il primea incepand cu data de 01.03.2008. Drepturile de pensie de urmas i se stabilisera anterior, incepand cu data de 01.10.2007.
Prin sentinta civila din 09.06.2010 pronuntata de Tribunalul Calarasi, ramasa irevocabila, s-a recunoscut dreptul intimatei reclamante de i se revizui drepturile de pensie de urmas, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru sustinatorul decedat.
Sentinta mentionata a fost pusa in executare de catre casa de pensii, prin emiterea deciziei din 24.09.2010, prin care s-a determinat noul punctaj mediu anual cuvenit intimatei reclamante, si anume 0,72008 puncte (50% din punctajul determinat pentru sustinatorul decedat), incepand cu 01.10.2007. Pe cale de consecinta, cuantumul pensiei de urmas, stabilit in raport de noul punctaj mediu anual, este de 419 lei la data de 01.03.2008, aceasta din urma fiind data de la care i s-a acordat ajutorul prevazut de Legea nr.578/2004, asa cum am aratat mai sus.
Intrucat noul cuantum determinat in urma revizuirii pensiei de urmas, de 419 lei, era superior plafonului maximal de 364 lei, prevazut de Legea nr.578/2004, pentru a se putea acorda ajutorul lunar in favoarea sotului supravietuitor, a fost necesara si revizuirea deciziei privind acordarea acestui ajutor . Casa de pensii a emis decizia din 06.10.2010, prin care a constatat ca la data de 01.03.2008 reclamanta nu intrunea conditiile legale pentru acordarea ajutorului mentionat, precum si decizia din 06.10.2010 prin care a instituit in sarcina reclamantei undebit in cuantum de 3548 lei, reprezentand drepturi incasate necuvenit in perioada 01.03.2008-01.11.2010.
Prima instanta a apreciat in mod gresit ca revizuirea drepturilor de pensie de urmas, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare derogator, constituie o modificare intervenita dupa data solicitarii ajutorului si care nu ar mai putea influenta conditiile de acordare a acestuia, potrivit art.4 din H.G. nr.69/2008.
Curtea noteaza ca revizuirea deciziei emise in baza OUG nr.4/2005 coroborat cu H.G. nr.1550/2004 (dispusa prin sentinta civila din 09.06.2010) presupune o intoarcere, fictiva, la momentul efectuarii recalcularii, pentru a identifica eventualele erori comise de casa de pensii in indeplinirea acestei proceduri. Or, acest moment se situeaza, in timp, la nivelul anului 2005, cand O.U.G. nr.4/2005 si H.G. nr.1550/2004 erau in vigoare si reglementau, printre altele, si aspectele privind stagiul complet de cotizare.
Odata identificata o eroare in efectuarea procedurii de recalculare, aceasta poate fi remediata prin revizuirea deciziei, iar efectele unei astfel de revizuiri acopera toata perioada cuprinsa intre data stabilirii initiale a drepturilor de pensie supuse revizuirii si data efectuarii propriu-zise a revizuirii solicitate. Drepturile banesti decurgand dintr-o asemenea operatiune, se cuvin pensionarului, insa, numai in limita termenului general de prescriptie de 3 ani, calculat de la data introducerii cererii de chemare in judecata, fiind incidente in acest caz prevederile art.1 alin.1 coroborate cu ale art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescriptia extinctiva.
Ceea ce dorim sa subliniem este faptul ca revizuirea pensiei sustinatorului decedat, U.M., se efectueaza incepand cu data de 01.09.2005, iar drepturile de pensie de urmas, revizuite in consecinta, se cuvin sotiei supravietuitoare incepand cu data de 01.10.2007, potrivit sentintei.
Asadar, daca la momentul 01.03.2008 pensia de urmas cuvenita reclamantei depasea plafonul de 364 lei prevazut de Legea nr.578/2004 pentru acordarea ajutorului cuvenit sotului supravietuitor, atunci in mod corect casa de pensii a procedat la revizuirea, in consecinta, a deciziei de acordare a acestui ajutor si a constatat ca reclamanta nu indeplineste conditiile legale pentru a beneficia de acesta.
Pentru a fi incidenta prevederea din art.4 din HG nr.69/2008, invocata de prima instanta, este necesara ca modificarea cuantumului pensiei sa fie ulterioara acordarii ajutorului. Data modificarii cuantumului nu este data emiterii deciziei, ci data de la care se acorda drepturile . Cu alte cuvinte, prima instanta a apreciat in mod gresit ca majorarea pensiei (ca urmare a revizuirii pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani) a survenit la data de 24.09.2010 (data emiterii deciziei), cand in realitate majorarea a survenit la data de 01.10.2007.
Fata de aceste considerente, constatand ca prima instanta a facut o gresita aplicare a legii, in baza art.312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul, va modifica in tot sentinta recurata, in sensul ca va respinge actiunea, ca neintemeiata.
BIBLIOGRAFIE
I. Tratate, cursuri, monografii
Alexandru Athanasiu Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995,
Elena Zamfir, Catalin Zamfir, Politici sociale.Romania in Contex European, Editura Alternative, Bucuresti 1995
Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura ALL Beck, Bucuresti, 1998 ;
A. Popescu, N. Voiculescu, Dreptul social comunitar, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2003;
C. Barsan, Conventia europeana drepturilor omului. Comentarii pe articole. Vol. I – Drepturi si libertatii, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005;
Nicolae Popa, Mihail-Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, Editia a 2-a, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005
Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura Global Lex, București, 2005 ;
N. Godeanu, D.D. Raiciu, Relatii colective de munca, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2007;
Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
Ion Traian Stefnaescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
D.D.Raiciu, Raporturile juridice de muncă ale cadrelor militare în activitate. Reglementări specifice privind securitatea socială a acestora. Editura Universul Juridic.București, 2011.
Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securitatii sociale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014
Alexandru Ticlea – Dreptul securitatii sociale, Editia a -V-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014 ;
II. Articole, studii, note
Revista presei, nr. 3 2014
III. Legislatie
Legea nr. 263/2010, actualizata 2014, privind sistemul unitar de pensii publice
Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in vigoare din 1 februarie 2014
Legea 340/2013 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul vigoare din 15 decembrie 2013
IV. Jurisprudenta
1. www.jurisprudenta .ro
2. www.dreptonline.ro
3. www.euroavocatura.ro/jurisprudenta
BIBLIOGRAFIE
I. Tratate, cursuri, monografii
Alexandru Athanasiu Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995,
Elena Zamfir, Catalin Zamfir, Politici sociale.Romania in Contex European, Editura Alternative, Bucuresti 1995
Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura ALL Beck, Bucuresti, 1998 ;
A. Popescu, N. Voiculescu, Dreptul social comunitar, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2003;
C. Barsan, Conventia europeana drepturilor omului. Comentarii pe articole. Vol. I – Drepturi si libertatii, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005;
Nicolae Popa, Mihail-Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, Editia a 2-a, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005
Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura Global Lex, București, 2005 ;
N. Godeanu, D.D. Raiciu, Relatii colective de munca, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2007;
Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
Ion Traian Stefnaescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
D.D.Raiciu, Raporturile juridice de muncă ale cadrelor militare în activitate. Reglementări specifice privind securitatea socială a acestora. Editura Universul Juridic.București, 2011.
Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securitatii sociale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014
Alexandru Ticlea – Dreptul securitatii sociale, Editia a -V-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014 ;
II. Articole, studii, note
Revista presei, nr. 3 2014
III. Legislatie
Legea nr. 263/2010, actualizata 2014, privind sistemul unitar de pensii publice
Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in vigoare din 1 februarie 2014
Legea 340/2013 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul vigoare din 15 decembrie 2013
IV. Jurisprudenta
1. www.jurisprudenta .ro
2. www.dreptonline.ro
3. www.euroavocatura.ro/jurisprudenta
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ajutorul Social Serviciile Sociale Si Cantinele de Ajutor Social (ID: 164603)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.