Ajutoarele de Stat

Economie

Ajutoarele de Stat

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITOLUL I Ajutoarele de stat………………………..…………………………6

1.1 Cadrul legislativ………………………………………………………..………………6

1.2 Aspecte generale…………………………………………………………..…………..7

1.2.1 Definirea ajutoarelor de stat……………………………………………..………7

1.2.2 Forme de acordare a ajutoarelor de stat……………………………………..…..9

1.2.3 Regimul de acordare a ajutoarelor de stat………………………………………10

1.3 Tipologiile ajutoarelor de stat………………………………………………………..10

1.4 Proceduri de control în acordarea ajutoarelor de stat…………………………………………..14

CAPITOLUL II AJUTOARE DE STAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2009-2013………19

2.1 Tipuri de ajutoare de stat acordate României ca stat al Uniunii Europene și celorlalte state membre în perioada 2009-2013………………………………………..……………19

2.1.1 Evoluția cuantumurilor ajutoarelor de stat acordate în perioada 2009- 2013….22

2.2 Ajutorul de stat acordat în agricultură…………………………………………….…25

2.3 Ajutorul de stat acordat industriei în România …………..………………………….28

2.4 Ajutorul de stat acordat în sectorul transporturilor…………………………………..31

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ – AJUTOARELE DE MINIMIS…………………….33

3.1 Cadrul legal privind acordarea ajutoarelor de minimis ……….……………………..33

3.2 Ajutoarele de minimis în perioada 2011-2014 ……….……….……………………..34

CONCLUZII

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Lucrarea de față iși propune să prezinte obiectivele referitoare la politica privind ajutoarele de stat, atât la nivel general, cât și în anumite sectoare specifice, respectiv agricultură, industrie și transporturi.

Lucrarea este structurată pe trei capitole, ce tratează în principal ajutoarele de stat și evoluția acestora de-a lungul ultimilor ani. În prezentarea cadrului juridic al ajutoarelor de stat, sunt înglobate definițiile formulate de literatura de specialitate, precum și reglementarea modalităților de autorizare, control, monitorizare, inventariere și raportare a ajutoarelor de stat, în vedera înfăptuirii și menținerii a unui mediul concurențial firesc.

Ajutoarele de stat se constituie prin măsuri de sprijin ce vin din partea statului sau prin intermediul unităților administrativ teritoriale ce gestionează sursele statului, indiferent de forma de acordare.

Capitolul II, prezintă în prima parte analiza ajutoarelor de stat acordate în România ca stat al Uniunii Europene și celorlalte state membre. Se analizează pentru început ajutoarele de stat oferite în baza cadrului general (non-criză), dar și ajutoarele de stat oferite pentru combaterea crizei economico-financiare. În partea a doua a capitolului se analizează ajutoarele de stat acordate principalelor sectoare din România, respectiv agricultură, industrie și transporturi.

Ajutoarele de stat au fost analizate din mai multe tipuri de vedere pentru evidenția locul și rolul acestora ca fenomen de subvenționare a economiei. Potrivit acestora, am analizat ajutoarele de stat din punct de vedere absolut (milioane Euro), dar și din punct de vedere relativ, respectiv, ajutorul de stat ca procent din PIB.

Capitolul III, prezintă pentru început o parte teoretică cu privire la ajutoarele de minimis și exemplificări a sectoarelor exceptate de la aceste tipuri de ajutoare. Partea a doua a capitolului cuprinde studiul de caz cu privire la ajutoarele de minimis în România. Se analizează cuantumul ajutoarelor de minimis prin prisma principalelor obiectivelor avute în vedere de către politică în acordarea ajutoarelor de minimis, respectiv evoluția acestora.

CAPITOLUL I AJUTOARELE DE STAT

1.1 Cadrul legislativ

Emiterea unui suport juridic care reglementează materia ajutorului de stat a simbolizat continuarea armonizării legislației românești în sectorul concurenței cu legislația europeană, secțiune a deciziei de aderare a României la Uniunea Europeană.

Obiectivul legii prinvind ajutorul de stat este legalizarea regimului de împuternicire, acordare, control, inventariere, monitorizare și raportare a ajutorului de stat, din perspectiva constituirii și mentinerii unui mediu concurențial firesc.

În România, ajutorul de stat a fost pentru prima oară legiferat prin Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat în vigoare de la 01 ianuarie 2000, fiind abrogată și înlocuită de Ordonanța de urgență nr.117/2006. Până la sfărșitul anului 2006, guvernarea juridică a ajutorului de stat a fost reglementată prin Legea nr. 143/1999.

În sensul prezentei Legii nr.143/1999 “ajutorul de stat este orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unităților administrativ-teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităților locale, indiferent de formă, care distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, a producției anumitor bunuri, a prestării anumitor servicii sau care afectează comerțul dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurențial normal.“

Articolul 107, fostul articol 87 din Tratatul Consiliului Concurenței menționează următoarele ajutoare compatibile cu piața comună:

ajutorul cu caracter social, acordat consumatorilor individuali;

ajutorul destinat pentru remedierea unor prejudicii provocate de dezastrele naturale sau de alte evenimente extraordinare;

ajutorul acordat economiei pentru anumite reginiuni din Republica Federală Germania afectate prin divizarea Germaniei;

Aderarea României la Uniunea Europeană, supune adoptarea, în anumite domenii, a unor măsuri de natură organizatorică și schimbarea unor competențe la nivel național.

Toată legislația internă a fost suprimată, astfel s-a aplicat direct sau indirect legislația comunitară prin care capacitatea de autorizare a ajutoarelor de stat s-a transmis de la Consiliul Concurenței la Comisia Europeană.

Din data de 1 ianuarie 2007, rolul Consiliului Concurenței în ceea ce privește material ajutorului de stat s-a schimbat. Pentru a se stabili poziția pe care Consiliul Concurenței o va ocupa, a fost elaborată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117 /2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat.

Prin urmare Legea nr.143/1999 împreună cu reglementările adoptate în aplicarea legii au fost asemănătoare legislației comunitare, astfel ambele având același scop de a supraveghea distorsionarea cât mai redusă a mediului concurențial prin controlul acordării ajutoarelor de stat și controlul cheltuirii eficiente a fondurilor publice.

La nivel național, regulile care conduc principalul document legislativ este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind formalitățile naționale în branșa ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1042 din 28 decembrie 2006, acceptată și modificată prin Legea nr. 137 din 17 mai 2007, suprimată și înlocuită de Ordonanța de urgență nr. 77/2014.

1.2 Aspecte generale

Ajutoarele sunt acordate de către state unor întreprinderi sau ramuri ale industriei și astfel concurența pe piața unică a Uniunii Europene se poate distorsiona în urma susținerii lor. Dispozițiile ce fac privire la ajutoarele de stat sunt incluse atât în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în capitolul concurenței, dar au și o mare legatură cu prevederile ce privesc libera circulație a produselor și serviciilor. Marginea de delimitare dintre ajutoarele de stat, impozitarea discriminatorie sau alte măsuri cu consecință concordantă este de multe ori foarte delicată.

1.2.1 Definirea ajutoarelor de stat

Noțiunea de ajutor de stat are o semnificație amplă, întegrează toate măsurile de sprijin acordate de către autoritățile publice centrale, locale sau regionale, precum și măsurile acordate de organisme individuale sau alte organisme asupra cărora statul exercită, direct sau indirect, o autoritate, indiferent de forma de acordare.

Ajutoarele de stat sunt oferite sub formă de subsidiu, împrumuturi, atenuarea de impozite sau exonerări fiscale.

În analiza Comisiei Europene și a instanțelor comunitare, se reliefează patru condiții cumulative, pentru a ne afla în prezența unei măsuri sau tranzacție economică de ajutor de stat, și anume:

măsura să acorde un avantaj anumitor întreprinderi sau doar producției anumitor bunuri

măsura să implice utilizarea resurselor statului sau să fie acordate de către stat;

măsura să distorsioneze sau să amenințe cu distorsionarea rivalității;

măsura să afecteze comerțul dintre România și statele membre.

În consecință, putem concluziona că o masură va fi analizată drept ajutor de stat în urmatoarele conjuncturi:

Acordă un avantaj anumitor întreprinderi sau doar producției anumitor bunuri, acest

avantaj se acordă anumitor firme prin intermediul unei măsuri fiscale ce presupune scutirea de poverile îngăduite ce apar în mod normal atunci când se folosesc doar resurse proprii de finanțare a activităților.

Comisia exemplifică anumite măsuri fiscale care acordă un asemenea avantaj firmelor:

măsuri ce restrâng baza fiscală (deduceri speciale, rezerve în bilanțul fimei);

măsuri ce presupun o atenuare parțială sau totală a sumei datorate ca impozit;

prelungirea sau chiar reeșalonara în mod excepțional a obligațiilor față de buget.

Măsurile ficale care nu echivalează în ultimă instanță cu o pierdere de venit pentru stat, precum întârzierea plăților fiscale la bugetul asigurărilor sociale, intră de asemenea în tagma ajutorului de stat în măsura în care aceste facilități oferă firmelor avantaje prin care pot accesa sume de bani de care nu dispun. Prin urmare, beneficiarul unei astfel de măsuri de ajutor intră în posesia unui avantaj economic pe care nu l-ar fi putut obține într-o situație normal pe piață și nu oferă o contraprestație justă în schimbul avantajului oferit.

Implică utilizarea resurselor statului- Dispozițiie privind ajutorului de stat cuprinde

măsuri ce implică transferul de resurse din partea statului (include ajutoarele din partea

autorităților naționale, regionale și locale, bănci etc.)

Ajutorul poate fi acordat și de către un organism intermediar public sau privat numit de către stat. Ajutorul de stat poate fi acordat sub următoarele forme: subvenții sau diminuarea dobânzii, garanții pentru împrumuturi, scutiri fiscal etc.

Distorsionează sau amenință cu distorsionarea rivalități – rivalitatea este distorsionată

în urma măsurii de sprijin, care solidifică conjuctura competitivă a beneficiarului prin diminuarea costurilor sale în comparație cu candidații săi. Cei care nu beneficiază de acest ajutor sunt discriminați și prejudiciați în mod negativ. În ceea ce privește distorsionarea este suficient să existe o distorsionare posibilă a concurenței și nu una efectivă.

Să afecteze comerțul între România și Statele Membre – în acest caz ajutorul trebuie să

aibă o influență asupra concurenței și comerțului între România și Statele Membre. Esențial în acest caz este demonstrarea faptului că beneficiarul este implicat într-o activitate economică și că își desfășoară activitatea pe o piață de comerț între Statele Membre.

Forme de acordare a ajutoarelor de stat

Potrivit Legii nr. 143/1999, ajutorul de stat poate îmbrăca următoarele forme:

Schemă de ajutor de stat, reprezintă un sistem în principiul căruia se pot acorda alocări

specifice ajutoarelor agenților economici sau orice ansamblu în baza căruia ajutorul, care nu este legat de un anumit proiect este posibil sa fie acordat uneia sau mai multor întreprinderi într-o anumită perioadă de timp fie nedeterminată sau determinată.

Ajutor de stat individual, constituie orice formă de ajutor de stat, decât schema de ajutor.

Ajutorul poate fi considerat ajutor individual sau schemă de ajutor dacă îndeplinește una din următoarele condiții:

a fost împuternicit de către Consiliul Concurenței:

există înainte de aderarea în vigoare a legii ajutorului de stat;

Consiliul Concurenței nu a decis: anularea sau prescrierea ajutorului existent; oprirea acordării ajutorului existent; impunerea unor clauze care să asigure potrivirea ajutorul

cu dispozițiile legale.

Ajutorul nou constituie orice ajutor de stat care cuprinde următoarele elemente:

o schemă de ajutor nouă;

ajutor individual nou care nu a fost oferit în baza unei scheme autorizate anterior;

toate ajutoarele individuale care au la baza o schemă autorizată;

toate modificările unui ajutor existent sau a unei scheme de ajutor.

Pe de altă parte, ajutorul existent reprezintă orice ajutor care respectă una din următoarele condiții:

a existat înainte de intrarea în vigoare a Legii care reglementează ajutorul de stat;

a fost abilitat de Consiliul Concurenței;

orice ajutor căruia i-a expirat termenul de prescripție de 10 ani, timp în care Consiliul Concurenței poate ordona indirect recuperarea;

Consiliul Concurenței nu a luat o hotărâre în legătură cu compatibilitatea ajutorului în termenul legal (60 de zile de la notificare)

1.2.3 Regimul de acordare a ajutoarelor de stat

În ceea ce privește regimul de conferire a ajutoarelor de stat, se pot evidenția următoarele: subvenții, tăierea unor datorii sau preluarea pierderilor, exceptări, reduceri sau prelungiri de la plata taxelor și impozitelor; cedarea la dobândirea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice; garanții conferite de stat sau de către alte autorități publice care pot fi locale sau centrale în condiții preferențiale; diminuarea prețurilor la bunurile furnizate și la serviciile prestate de către autoritățile publice centrale sau locale sau alte organisme care administrează resursele statului. Ajutorul de stat se poate materializa ori într-un schimb de fonduri publice către o anumită întreprindere, ori în cedarea la unele venituri viitoare (sigure sau posibile) capabile să asigure unei întreprinderi anumite câștiguri de natură economică sau financiară, pe care nu l-ar fi realizat în absența acestor măsuri de ajutor.

1.3 Tipologiile ajutoarelor de stat

În ceea ce privește acordarea ajutoarelor de stat, se pot dobândi sub următoarele forme:

a) ajutoare de stat directe – sunt ajutoare de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare la care statul renunță, fiind altele decât cele de natură fiscală, valoarea lor fiind deteminată astfel :

în cazul subvențiilor, alocațiilor, primelor sau altor sume nerambursabile, valorile ajutorului sunt determinate în funcție de mărimea sumei alocate;

în cazul participării cu capital a statului sau a altor organisme care administrează fondurile în numele statului, valorile ajutorului sunt egale cu contravaloarea capitalului care a fost investit din fondurile publice;

în cazul vânzărilor de terenuri, clădiri sau alte active ce aparțin de domeniul privat al statului, valoarea ajutorului se determină conform cererilor Consiliului Concurenței;

în cazul reducerilor de preț al bunurilor furnizate și al serviciilor prestate de către autoritățile publice, valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre prețul de piață al produselor/serviciilor și prețul redus la care ele sunt furnizate în mod normal;

în cazul anulării sau reducerilor datoriilor, valoarea ajutorului este egală cu suma datoriei către stat de la care beneficiarul a fost astfel scutit prin intermediul ajutorului;

în cazul creditelor cu dobândă preferențială, valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre dobânda activă ce se determină ca medie a dobânzilor practicate pe piața bancară și dobânda efectiv plătită de beneficiar;

în cazul garanțiilor acordate de stat, valoarea ajutorului se calculează conform prevederilor Consiliului Concurenței.

b) ajutoare de stat indirecte – constituie ajutoare de stat acordate prin sistemul fiscal sau prin intermediul asigurărilor sociale, valoarea lor fiind determinată în mai multe feluri :

pentru exceptări, reduceri sau scutiri de taxe vamale, mărimea ajutorului este derminată de cantitatea taxelor exceptate de la obligația de plată (valoarea reducerii);

pentru reducerile sau scutirile de la plata impozitelor, taxelor sau alte obligații bugetare, mărimea ajutorului este determinată de valoarea reducerii sau a scutirii acordate;

pentru amânările sau eșalonarea la plata impozitelor, taxelor sau altor obligații bugetare, mărimea ajutorului este deteminată de valoarea dobânzii aferentă sumelor respective;

pentru reducerile sau scutirile de la plata dobânzilor, mărimea ajutorului este determinată de valoarea reducerii sau scutirii.

c) ajutorul de stat ilegal – constituie ajutorul care s-a oferit fără acordul Consiliului Concurenței sau care a fost acordat după ce a fost notificat, însă înainte de emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenței privind termenul legal.

În acest caz Comisia trebuie să urmărească toate cazurile de ajutor ilegal și are dreptul să obțină toate informațiile necesare în vederea adoptării deciziei în care se prevede concurența nedenaturată. Pe parcusul perioadei de investigare aceasta poate să adopte temporar anumite măsuri respectiv ordine de furnizare a informațiilor, ordine de suspendare sau ordine de recuperare. In cazul în care se ia o decizie negativă, Comisia dispune ca statul membru să recupereze ajutorul, plus dobânda aferentă acestuia fixată de Comisie. Dobânda se datorează de la data din care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziție beneficiarului până la data recuperării sale.

d) conceptul de ajutor interzis

Constituie ajutorul care a fost acordat desi Consiliul Concurenței a emis anterior o hotărâre de interzicere a acestuia. Hotărârea de interzicere presupune faptul că anterior a fost stabilit faptul că ajutorul este incompatibil cu mediul concurențial. Ajutorul devine astfel ilegal datorită faptului că nu au fost respectate clauzele emise de Consiliul Concurenței.

Corespunzător legislației europene în funcție de obiectivul principal urmărit la acordare, se identifică următoarele tipuri de ajutoare:

Ajutoare de stat pentru obiective regionale destinate pentru dezvoltarea anumitor regiuni mai puțin favorizate în scopul de a susține investițiile și de a ajuta la crearea unor locuri de muncă noi într-un context viabil. Scopul ajutorului regional este să promoveze extinderea, modernizarea și diversificarea activităților ce se desfășoară în respectivele regiuni, precum și încurajarea firmelor nou inființate.

Ajutoare de stat pentru obiective orizontale:

– întreprinderile mici și mijlocii, au un rol important în crearea locurilor de muncă și reprezintă principalul motor al schimbărilor structurale. Regulamentul apreciază două categorii de ajutor de stat drept eligibile: ajutorul de investiții (imobilizări corporale și necorporale) și ajutor pentru consultanță și alte servicii și activități;

pregătirea profesională, este esențială nu doar pentru angajați în mod direct, al cărui

potențial de ocupare în muncă crește, și nu doar pentru firmă, a cărei competitivitate este astfel îmbunătățită, ci pentru întreaga societate în condițiile în care crește numărul de muncitori calificați. Ajutorul poate fi acordat pentru instruire specifică și pentru instruire generală;

ocuparea forței de muncă, ajutorul este acordat sub forma de ajutoare nerabursabile sau

scutiri de la plata asigurărilor sociale sau a anumitor taxe. Există astfel două tipuri de ajutoare ce pot fi acordate, ajutorul pentru menținerea locurilor de muncă si respectiv ajutorul pentru crearea de locuri de muncă;

cercetare și dezvoltare, se presupune că cu cât este mai mare apropierea de piață, cu atât

efectul denaturat al ajutorului poate fi mai puternic. Ajutorul constituie o încurajare pentru agenții economici pentru a efectua astfel de activități sau să încurajeze agenții economici care nu efectuează aceste activități;

protecția mediului, ajutoarele analizează ca funcționarea competitivă a piețelor și

cerințele de protecție să fie integrate în politica de concurență, în special în ceea ce privește promovarea dezvoltării durabile

Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, reprezintă un sprijin financiar acordat de către stat și are drept scop de a ușura dezvoltarea anumitor activități economice din diverse sectoare economice. Printre sectoarele economice care poate beneficia de astfel de ajutoare putem enumera următoarele: tranportul aerian, transportul maritim, construcția de nave, industria carboniferă, industria siderurgică, producția cinematografică și de televiziune etc.

Ajutoarele de minimis sunt acordate pentru a susține activitățile întreprinderilor mici și mijlocii, indiferent de mărimile acestora. Acestea sunt constituite din sume nerambursabile, valoarea maximă este de 200.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitățile în sectorul transporturilor, într-un interval de 3 ani fiscali consecutivi.

Ministerul Finanțelor publice, în calitatea sa de furnizor al ajutoarelor, va inspecta regulat, pe parcursul a 3 ani din momentul finalizării investiției, măsura în care au fost respectate prevederile impuse, concordanța documentelor aferente cheltuielilor eligibile ce au fost realizate de către întreprindere în cadrul schemei de ajutor, precum și măsura în care s-au păstrat învestițiile și locurile de muncă generate de acestea.

Ajutoare de stat în ceea ce privește obiectivele regionale;

Ajutoare de stat oferite pentru agricultură și pescuit;

Ajutoare de stat acordate pentru realizarea serviciilor de interes economic general (SIEG).

1.4 Proceduri de control în acordarea ajutoarelor

Ajutoarele de stat pot fi acordate doar în măsura în care respectă clauzele și principiile prevăzute în regulamentele și instrucțiunile adoptate de Consiliul Concurenței, în concordanță cu regulile comunitare în vigoare.

Acordarea ajutoarelor de stat este subjugată următoarelor formalități de control :

Abilitarea ajutoarelor de stat

De menționat încă de la început este faptul că nu se poate acorda nici un ajutor de stat fără a fi abilitat și controlat de Consiliul Concurenței.

Fiecare intenție de a acorda un ajutor de stat nou sau de a schimba un ajutor deja existent, prevăzută în planuri de acte normative sau administrative (legi, ordonanțe de urgență, hotărâri ale Guvernului) este necesară să fie consemnată de către furnizorul și promotorul ajutorului de stat, respectiv Consiliul Concurenței. Promotorul sau inițiatorul ajutorului este acea autoritate abilitată șă inițieze proiecte de acte normative sau administrative care presupun acordarea anumitor ajutoare de stat.

Ajutorul de stat pentru a fi considerat incontestabil, trebuie să înglobeze informațiile precise și complete, cerute de Consiliul Concurenței pentru a se verifica compatibilitatea cu Legea ajutorului de stat precum și cu celelalte reglementări emise în vederea aplicării acesteia. Astfel Consiliul Concurenței are o scadență de 60 de zile pentru a lua o hotărâre cu privire la notificările primite.

Din punct de vedere al scopului acordării ajutoarelor de stat, obiectivele pot fi următoarele:

– obiective orizontale, fac referire la ajutoarele de stat primite de un beneficiar, indiferent

de domeniul său de activitate, în vederea înfăptuirii anumitor acțiuni, precum: cercetare – dezvoltare, sprijinirea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, activități privind ocrotirea mediului înconjurător, ocuparea forței de muncă, inițierea angajaților sau alte obiective orizontale;

– obiective sectoriale sunt ajutoarele de stat care sunt oferite strict unui anumit sector de

activitate, clasarea lor pe grupe pune în evidență anumite sectoare sensibile concurențial, respectiv sectoarele cu dificultăți structurale de supracapacitate;

– obiective regionale se referă la ajutoarele de stat care au drept destinație dezvoltarea

regiunilor defavorizate, au în vedere spriijinirea investițiilor și crearea de locuri de muncă, promovează dezvoltarea, modernizarea și diversificarea preocupărilor agenților economici localizați în acele regiuni și încurajarea intemeierii de noi firme în respectivele regiuni.

b. Monitorizarea ajutoarelor de stat

Supravegherea ajutoarelor presupune implicarea unor activități de observație și control a ajutoarelor de stat existente, pentru a se urmării dacă se respectă prevederile comunitare și naționale în domeniu inclusiv deciziile emise de Comisia Europeană. Activităților de monitorizare li se adaugă si activitățile de colectare, verificare și procesare a datelor și a informațiilor raportate de furnizorii sau de cei care beneficiază de ajutorul de stat. Activitatea de monitorizare susține transparența procesului de acordare a ajutorului de stat, confirmă respectarea clauzelor specifice impuse în domeniu și ia parte la limitarea gradului de distorsionare a concurenței în baza masurilor de sprijin implementate.

Supravegherea ajutoarelor de stat constă în:

ținerea sub evidență a deciziilor emise de Comisia Europeană și Consiliului Concurenței, după caz;

ținerea sub observație a beneficiarilor de ajutor de stat în vederea respectării prevederilor actelor normative sau administrative prin care se întocmește și se acordă ajutoarele;

controlarea beneficiarilor care au obținut ajutoare de stat în vederea respectării regulilor;

supravegherea echilibrării efectelor prevăzute prin acordarea ajutoarelor de stat și efectele obținute concret în practică și astfel luarea de măsuri de corecție adecvate;

verificarea respectării principiilor privind cuamulul ajutoarelor de către beneficiari și furnizori.

Ajutorul de stat nu poate fi acordat decât după notificarea și autorizarea de către Comisia Europeană. În cazul în care un ajutor este acordat fără aprobare este categorisit drept ajutor ilegal, astfel Comisia fiind obligată să recupereze valoarea ajutorului acordat ilegal de la beneficiari.

Formalitatea de control a ajutoarelor de stat se deosebește în funcție de natura ajutorului, astfel avem trei tipuri de control: preventiv (în cazul ajutoarelor noi); permanent (pentru ajutoarele existente) și eventual (în cazul ajutoarelor ilegale, fără acordul Comisiei)

Monitorizarea se realizează pentru:

Monitorizarea ajutoarelor de stat în raportul furnizor-beneficiar (furnizorii de ajutor trebuie să transmită Consiliului Concurenței toate datele și informațiile utile pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național și concomitent să analizeze modul de utilizare al acestora; în ceea ce privește beneficiarii de ajutor au îndatorirea de a ține o evidență și sa transmită raportări periodice, în baza ajutoarelor primite furnizorului sau administratorului, după caz, conform cererii acestuia);

Monitorizarea ajutoarelor de stat în raportul Comisia Europeană/Consiliul Concurenței – furnizor (Consiliul Concurenței monitorizează la nivel național ajutoarele de stat în temeiul raportărilor și informațiilor primate de la furnizori. În cazul în care se constată că nu au fost respectate condițiile care privesc acordarea ajutoarelor, Consiliul Concurenței poate solicita furnizorului informațiile necesare. Dacă nu se clarifică problemele sesizate se va incepe o acțiune de control la întreprinderea beneficiară a ajutorului).

Inventarierea și raportarea ajutoarelor de stat

Inventarul ajutoarelor de stat este înfăptuit de către Consiliul Concurenței, unde sunt incluse toate schemele de ajutor de stat cât și ajutoarele individuale existente. Acesta se actualizează anual, și se iau în considerare noile scheme de ajutor cât și noile ajutoare individuale autorizate de către Consiliul Concurenței pe parcursul anului de raportare.

În ceea ce privește executarea inventarului și actualizarea acestuia, furnizorii ajutoarelor de stat cât și celelalte organisme care administrează surse ale statului au obligația sa comunice Consiliului Concurenței toate documentele referitoare la: natura ajutorului de stat, clauzele cu privire la acordarea ajutoarelor de stat, originea ajutorului, cuantumul ajutorului de stat acordat și nu în ultimul rând durata acordării ajutorului de stat.

De reținut este și faptul că furnizorii de ajutor de stat cât și celelalte organisme care administrează sursele statului sau ale colectivităților locale, dar și beneficiarii de ajutor trebuie să tină o evidență distinctă privind ajutoarele de stat care au fost acordate sau primite.

Garantarea transparenței relațiilor financiare

Consiliul Concurenței are rolul de a urmării rapoartele financiare dintre autoritățile publice și întreprinderile publice, și totodată garantează transparență în cadrul întreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive.

Drepturile speciale constituie drepturile acordate de către o autoritate publică unui anumit număr restrâns de întreprinderi, printr-un anumit instrument legislativ, reglementar

sau administrativ, în cadrul unei zone geografice date.

Drepturile exclusive reprezintă drepturile care sunt acordate de către o autoritate publică doar unei întreprinderi, printr-un anumit instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, de a efectua un serviciu sau de a desfășura o activitate în cadrul unei anumite zone geografice stabilite anterior.

Obligațiile întreprinderilor publice în vederea asigurării transparenței relațiilor financiare:

să organizeze evidența relațiilor financiare dintre ele și autoritățile publice;

să dețină timp de 5 ani, începând cu închiderea exercițiului financiar, toate informațiile cu privire la relațiile financiare dintre acestea și autortitățile publice;

să ofere informații Consiliului Concurenței, cu privire la relațiile financiare existente între ele și întreprinderile publice (în maximum 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării);

să aducă la cunoștiință Consiliului Concurenței că au fost indeplinite condițiile de încadrare în categoriile de întreprindere public (în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului financiar).

De asemenea, întreprinderile care se bucură de drepturi speciale sau exclusive, au următoarele obligații:

să pună la dispoziție în urma solicitării Consiliului Concurenței toate informațiile privind costurile și veniturile corespunzătoare diferitelor activități;

să dețină timp de 5 ani toate informațiile privind relațiile financiare cu autoritățile publice;

să aducă la cunoștiință Consiliului Concurenței despre îndeplinirea clauzelor de

încadrare ca întreprindere care se folosește de drepturi speciale sau exclusive, ori care efectuează servicii în interes economic general.

Penalizarea nerespectării regulilor de acordare a ajutoarelor de stat

Conform Legii nr. 20 din 6 martie 2015 privind procedurile naționale din cadrul ajutoarelor de stat, constituie contravenții și ulterior se sancționează cu amendă următoarele fapte beneficiarilor de ajutor de stat:

furnizarea de informații și documente inexacte sau incomplete, precum și ascunderea unor informații și documente solicitate de Consiliul Concurenței;

respingerea de a se supune reviziei conform Legii privind ajutorul de stat;

neîndeplinirea îndatoririlor prevăzute de lege.

Contravențiile se sesizează și respectiv sancționează de către Consiliul Concurenței, prin persoanele împuternicite.

CAPITOLUL II AJUTOARE DE STAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2009-2013

Consiliul Concurenței are atribuția de autoritate națională de contact în ceea ce privește ajutorul de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, și instituțiile publice, furnizorii și beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte.

2.1 Ajutorul de stat acordat în România ca stat al Uniunii Europene și în celelalte State Membre ale Uniunii Europene în perioada 2009-2013

Potrivit clasificării experților, ajutoarele de stat, se impart în două mari categorii:

Ajutoare de stat oferite în baza cadrului general (non-criză);

Ajutoare de stat oferite pentru combaterea crizei economico-financiare, la rândul lor

fiind compuse din:

1. Ajutoare de stat oferite pentru sectorul financiar-bancar

2. Ajutoare de stat oferite în baza Cadrului Temporar

A. Ajutoare de stat oferite în baza cadrului general (non-criză)

În ceea ce privește cadrul general comunitar, la nivelul Uniunii Europene, situația ajutoarelor de stat este prezentată astfel:

Tabel nr.1 Ajutoarele de stat non-criză la nivelul Uniunii Europene (UE-28)

*exclusiv ajutoarele de stat pentru transporturi, servicii de interes economic general și ajutorul de minimis;

Sursă: Prelucrare după Scoreboardul ajutorului de stat în Uniunea Europeană, 2014

În anul 2013, constatăm că ajutoarele de stat care au fost acordate în baza cadrului general comunitar (non-criză) au fost în cuantum de 62,73 mld. euro, reflectând la nivelul Uniunii Europene (U.E.-28) o pondere de 0,49% din Podusul Intern Brut comunitar.

Fig. 1 Ponderea ajutoarelor de stat în PIB-UE (%)

Acesta reprezintă stadiul cel mai redus al ajutoarelor de stat non-criză înregistrate din anul 1992 până în prezent, fapt datorat în principal reducerilor importante din Franța, Italia , Spania și Portugalia.

Sursă: Scoreboardul ajutorului de stat în Uniunea Europeană, 201

Așadar în anul 2013, în cadrul Uniunii Europene, Franța, Germania, Marea Britanie și Italia au acordat față de restul statelor membre cele mai mari ajutoare de stat din punct de vedere valoric, însumând peste 50% din cuantumul ajutoarelor de stat ce au fost acordate la nivel comunitar. La polul opus se situează Bulgaria, Cipru și Estonia care au acordat cele mai mici ajutoare de stat din punct de vedere valoric, respectiv 0,46% din cuantumul ajutorului de stat acordate la nivel comunitar.

Tabel nr. 2 Volumul ajutoarelor de stat non-criză înregistrat la nivel comunitar (cele mai mari și cele mai mici valori înregistrate în perioada 2009-2013) – prețuri constante 2013-

Sursă: Prelucrare după Scoreboardul ajutorului de stat în Uniunea Europeană, 2014

Analizând trendul ajutoarelor de stat acordate la nivel național, sesizăm că este diferit față de trendul ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene. Constatăm ca în UE valoarea ajutoarelor de stat au un ritm descendend, se observă astfel că în anul 2010 s-a înregistrat o valoare de 73,02 mld. euro, reducându-se până la valoarea de 62,73 mld. euro în anul 2013, în România acest fapt a cauzat însă o evoluție ascendentă, de la o valoare de 296,2 mld.euro în anul 2010, la 879,2 mld.euro în anul 2013, încluzând de asemenea ajutoarele de stat acordate pentru agricultură, ajutoarele pentru protecția mediului, inclusiv cele pentru salvarea energiei.

Ajutoare de stat oferite pentru combaterea crizei economico-financiare

Criza finaciară a izbucnit turbulențe răsunătoare pe piețele financiare de la începutul anului 2008 în urma căreia guvernele europene au acționat rapid pentru a reduce pe cât de mult s-a putut efectele negative ale acesteia. Ajutorul de stat devenea esențial pentru instituțiile finaciare în vederea restabilirii încrederii în domeniul financiar și astfel s-a evitat o criză generală în sistemul bancar european.

Ajutoare de stat oferite pentru sectorul financiar-bancar

În intervalul de timp 1 octombrie 2008 – 1 octombrie 2014, Comisia Europeană a emis mai mult de 450 de decizii de autorizare a măsurilor de ajutor de stat acordate exclusiv pentru sectorul financiar. În acest sens, cuantumul în ceea ce privește ajutoarele de stat autorizate pentru recapitalizarea și salvarea activelor depreciate în sfera instituțiilor financiare a ajuns la un nivel de 1.490,3 mld. Euro .

Tabel nr. 3 Cuantumul sumelor autorizate sub forma ajutoarelor de stat pentru recapitalizare și măsuri de salvare a activelor depreciate în U.E.

Sursă: Prelucrare după Scoreboardul ajutorului de stat în Uniunea Europeană, 2014

Concomitent, garanțiile și alte forme de sprijin autorizate pentru lichiditatea băncilor au înregistrat cel mai înalt nivel în anul 2009, înregistrându-se astfel o valoare de 835 mld. euro, reprezentând o pondere de 6,4% din PIB-ul U.E realizat în anul 2013.

În urma diminuării crizei economice, în anul 2013 acestea au scăzut la 349,7 mld. euro, respective 2,7% din PIB-ul U.E pentru anul 2013 (Tabelul nr.4)

Tabel nr. 4 Sumele autorizate sub forma garanțiilor și alte măsuri de lichiditate în U.E

Sursă: Prelucrare după Scoreboardul ajutorului de stat în Uniunea Europeană, 2014

În mediul Uniunii Europene, cele mai importante ajutoare de stat identificate sectorului financiar de natura măsurilor de recapitalizare au fost oferite de către Marea Britanie (100,14 mld. euro – 5% din PIB-ul național), Germania (64,2 mld. euro – 2,43% din PIB-ul național), Irlanda (62,78 mld. euro – 38,3% din PIB-ul național), Spania (61,85 mld. euro- 6,05% din PIB-ul național) și Grecia (40,85 mld.euro – 22,44% din PIB-ul național). În ceea ce privește măsurile de salvare a activelor depreciate, în intervalul de timp 2008 – 2013, Germania a fost cea care a acordat cele mai mari ajutoare de stat, respectiv 79,9 mld. euro (2,92% din P.I.B. național), fiind precedată de Marea Britanie (40,4 mld. euro – 2,13% din P.I.B. național), Spania (32,90 mld. euro – 3,22% din P.I.B. național) și Belgia (21,83 mld. euro – 5,70% din P.I.B. național).

Ajutoare de stat oferite în baza Cadrului Temporar

Cuantumul ajutoarelor de stat acordate în baza Cadrului Temporat a fost de 35,7 mld. euro, dintr-un total de 82,0 mld.euro delegate la nivel comunitar de către Comisia Europeană. Cele mai însemnate ajutoare de stat au fost acordate de către Germania (17,7 mld.euro), Franța (6,2 mld euro), Austria (1,8 mld. euro), Slovenia (1,5 mld.euro) și Suedia (1,1 mld.euro).

2.1.1 Evoluția cuantumurilor ajutoarelor de stat acordate în perioada 2009-2013

Ajutorul de stat total (excepție făcând agricultura, pescuitul, transporturile, serviciile de interes economic general (SIEG), ajutoarele de minimis și ajutorul acordat în baza Cadrului Temporar), înregistrează cea mai mică valoare în anul 2009, respectiv 757.828,77 mii lei, în toată perioada post-aderare.

În ceea ce privește ponderea ajutoarelor în Produsul Intern Brut în România, aceasta a înregistrat următoarea evoluție:

Fig. 2 Ponderea ajutorului de stat în PIB național (%) în perioada 2009-2013

Evoluția ponderii PIB-ului în domeniul ajutorului de stat național în anul 2009, este de 0,15%, cu o creștere până la 0,61% din PIB în anul 2013, creștere datorată în mare parte ajutoarelor de stat acordate obiectivelor regionale și de mediu.

Sursă: Raport privind acordarea ajutoarelor de stat în România în perioada 2009-2013

În comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, în România au fost acordate în anul 2013 ajutoare de stat de aproximativ 3 ori mai puțin decat media UE-28, ajutoarele acordate în acest an în România a reprezentat 1,2% din totalul ajutoarelor acordate la nivelul întregii Uniuni Europene. Față de statele membre în anul 2011 ajutoarele de stat acordate în România au fost de 7 ori mai puțin decât media UE-28, reprezentând 0,53% din totalul ajutoarelor acordate la nivelul întregii Uniuni Europene.

Din punctul de vedere al obiectivelor, ca procent din PIB, se evidențiază următoarea evoluție:

Fig. 3 Ajutorul de stat național din punct de vedere al obiectivelor, în intervalul 2009-2013 (%)

Sursă: Raport privind acordarea ajutoarelor de stat în România în perioada 2009-2013

Interpretând datele, se remarcă o atenuare a ponderii ajutoarelor de stat regionale în cadrul ajutorului național, astfel de la un procent de 46,78% realizat în anul 2010 s-a ajuns la doar 14,53% în anul 2012. Înclinarea este datorată reducerii ajutoarelor de stat acordate de către Administrația Fondurilor pentru Mediu, și în anul 2012 datorită plății ajutorului de stat individual acordat pentru SC. Ford România SA, de către Ministerul Finanțelor Publice.

În ceea ce privește ajutoarele acordate pentru obiectivele sectoriale, acestea au scăzut semnificativ în anul 2013, ajungând la numai 5,42% din totalul ajutoarelor de stat acordate (însă față de anul 2011 unde procentul a fost de doar 0,17%, reprezintă o creștere), situația a fost datorită finalizării în anul 2010 a ajutorului de stat individual pentru restructurarea Huilei Petroșani.

Cel mai însemnat ajutor de stat sectorial, în anul 2013 a fost acordat pentru închiderea unităților de producție Petrila, Paroșeni și Uricani din cadrul Companiei Naționale a Huilei S.A Petroșani, ajutor aproximat la valoarea de 33,4 mil. Euro.

Ajutoarele acordate pe obiective orizontale au parte de o mare promovare din partea Comisiei Europene, considerându-se mai puțin dăunătoare mediului concurențial. Astfel se observă o creștere foarte substanțială a ajutoarelor, ajungând la 90,59%, ajutoarele au fost acordate în deosebi pentru protecția mediului (producerea energiei din surse regenerabile de energie și producția în cogenerare, un procent de circa 70% din totalul ajutorului de stat au fost acaparate de aceste obiective în anul 2013), dezvoltare regională și cercetare, dezvoltare și inovație.

Ajutoarele de stat care sunt acordate întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general se compun în principal din ajutoarele acordate atât din bugetul de stat cât și din bugetele locale pentru compensarea serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către populație precum și ajutoarele acordate regiilor autonome aeroportuare.

Fondurile comunitare, sunt accesate prin intermediul schemelor de ajutor de stat dar și a celor de minimis începând cu anul 2009. S-au acordat garanturi atât de la bugetul de stat cât și din fonduri comunitare, respectiv Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR),

Fondul Social European (FSE) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În continuare este prezentată evoluția ajutoarelor acordate din Fonduri Comunitare în funcție de obiectivul pentru care a fost acordat:

Tabel nr. 5 Structura ajutoarelor în funcție de obiectiv acordate din Fonduri Comunitare

Sursă: Prelucrare după Raportul anual al Consiliului Concurenței 2013

În perioada 2010-2012 se observă o evoluție a cuantumul ajutoarelor de stat provenite din fonduri europene, respectiv o creștere până la 1.484,7 milioane lei în anul 2012 comparativ cu anul de referință 2010 unde ajutoarele de stat au înregistrat un cuantum de 517,26 milioane lei. Se poate constata în urma analizei că ajutoarele de minimis dețin procentul cel mai mare din totalul ajutoarelor acordate în această perioada, crescând de la o pondere de 39,98% în anul 2010 până la 50,89% în anul 2012.

Aceste ajutoare au fost acordate numai sub forma garanturilor, cele mai importante valori fiind în cadrul schemelor de ajutor de minimis, ce fac referire la dezvoltarea microîntreprinderilor, dezvoltarea mediului de afaceri regional, dar și local, precum și susținerea activităților economice pentru diversificarea economiei rurale.

2.2 Ajutorul de stat acordat în agricultură

În urma aderării României la Uniunea Europeană, Politica Agricolă Comună, a beneficiat de avantaje economice esențiale ce au fost oferite agricultorilor în urma obiectivelor majore pe care Uniunea urmărește să le introducă pe întreg teritoriul său (avansarea progresului tehnic, alocarea optimă de resurse, creșterea producției, prețuri rezonabile pentru consumatori, asigurarea securității alimentare), dar a beneficiat și de o piață unică foarte bine implementată la mediul concurențial. Agricultura are un aport foarte important la realizarea Produsului Intern Brut, dar are și premise serioase de a se dezvolta în următoarea perioadă de programare financiare (2014-2020), scopul principal fiind creșterea economică, dar și formarea de noi locuri de muncă.

Tabel nr. 6 Contribuția agriculturii la volumul PIB-ului din România în perioada 2009 – 2013

Sursă: Prelucrare după Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

Observăm că Produsului Intern Brut al României se situează pe o pantă relativ descrescătoare, după criza economică din anul 2009, ajutoarele pentru salvarea agriculturii a scăzut simțitor, ajungând la valoarea cea mai mică înregistrată în anul 2013, unde aportul agriculturii înregistrează o evoluție oscilatorie în jurul valorii de 35 milioane euro, față de anum 2009 când a beneficiat de o finanțare de 676 milioane de euro.

Fig. 4 Ponderea ajutoarelor pentru agricultură în PIB (%)

Sursă: Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2013

Țara noastră, beneficiază de ajutoare de stat în sectorul agricol în conformitate cu orientările stabilite prin politica agricolă comună comunitară, asemenea celorlalte state membre europene, fiind focalizat în primul rând pe dezvoltarea competitivității, pe însemnătatea factorului ecologic și a productivității, în vederea diminuării riscurilor aferente

de pe piața internă cu privire la pătrunderea produselor cu o trasabilitate greu de verificat din

afara Uniunii Europene.

Distribuirea ajutorului de stat, pe principalele domenii de activitate din agricultură, în perioada 2009-2012, este următoarea:

Tabel nr. 7 Cuantumul ajutorului de stat acordat în agricultură pe domenii de activitate

Sursă: Prelucrare după Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

Ajutorul de stat acordat pentru sectorul vegetal a atins în anul 2012 o cotă puternic diminuată față de anul 2011, alocările din cadrul acestei subramuri foarte importante fiind de numai 0,1%. Această împrejurare a fost echilibrată prin intermediul altor măsuri complementare prognozate prin politica de coeziune ce include un regulament general de determinare a normelor comune pentru toate fondurile ce fac parte din Cadrul Strategic Comun: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Afaceri Maritime și Pescuit (FEAMP).

Se poate observa că, mai ales în anii 2011 și 2012, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a comasat resursele bugetare disponibile, pentru acordarea ajutoarelor de stat într-un procent destul de însemnat pentru zootehnie, pentru culturile vegetale, dar și pentru

sprijinirea și încurajarea mecanizării, cea din urmă fiind finanțată în baza H. G. nr. 408 cu peste 274 milioane lei în anul 2012.

Pentru anul 2012, ajutorul de stat acordat pentru zootehnie atinge un procent de 69,9% o creștere substanțială, față de 2010 cu 12,87%, creștere atât ca pondere în totalul domeniilor beneficiare, dar mai ales ca valoare absolută. Ajutoarele de stat acordate pentru zootehnie au constituit la nivelul anilor 2011 și 2012 o prioritate strategică, ceea ce a contribuit în mod pozitiv la bilanțul efectivelor de animale și păsări care a avut un trend crescător.

Datorită faptului că în perioada 2010 – 2012 nu au fost înregistrate fenomene meteorologice majore capabile să determine unele condiții perturbante asupra activităților legate de cultivarea plantelor, a contribuit la situația în care domeniul calamități/secetă, a înregistrat doar ajutoare de stat acordate pentru plata primelor de asigurare în condițiile H.G. nr. 756/2010.

2.3 Ajutorul de stat acordat industriei în România

Ajutoarele de stat acordate pentru industrie în România sunt acordate de cele mai multe ori pentru crearea de noi locuri de muncă, dar și pentru pregătirea profesională a angajaților. Ajutoarele de stat sunt acordate pentru agenții economici ce își execută activitatea în industria prelucrătoare cât și in industria extractivă.

Principalii indicatori ce reflectă evoluția ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare în perioada 2009-2012 sunt:

Tabel nr. 8 Cuantumul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare (2009-2012)

Sursă: Prelucrare după Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

Analizând ajutoarele de stat acordate pentru întreprinderile din sfera industriei prelucrătoare, din perspectiva dinamicii acestora, se observă inițial o creștere începând cu anul 2010, față de anul 2009 unde s-a înregistrat un nivel de 100 %, urmată apoi de o scădere esențială, respectiv de la nivelul de 222,73% din anul 2010, la nivelul de 166,06% înregistrat în anul 2012, cu o creștere maximă înregistrată în anul 2011 de 266,45%. Nivelul micșorat în 2012 al ajutoarelor de stat acordate pentru industria prelucrătoare, este datorat faptului că, după aderarea României la Uniunea Europeană ajutoarele au fost reduse din acest domeniu (ex. Ajutoarele de stat pentru siderurgie, ajutoarele pentru șantierele navale).

În anul 2012, printre cei mai importanți beneficiari (din perspectiva valorii ajutorului de stat primit) se remarcă S.C. Cord România S.R.L. Slatina, S.C. Lufkin Industries Ariceștii Rahtivani Prahova, S.C. Remar S.A. Pașcani Iași, S.C Rombat S.A. Bistrița, S.C. Cord România Slatina, S.C. Romcarbon S.A. Buzău. Industria extractivă asigură materia primă pentru multe dintre sectoarele industriale majore (construcțiile, metalurgia, petrochimia, sectorul energetic etc). Anul 2009 a fost ultimul an în care au fost acordate ajutoare de stat pentru obiective orizontale, respectiv pentru ocrotirea mediului înconjurător.

Ajutoarele de stat acordate în intervalul 2009-2013 pentru industria extractivă, au constat exclusiv în acordarea de măsuri de sprijin pentru obiective sectoriale, pentru reorganizarea minelor de extracție a huilei în anul 2010 și pentru închidere minelor care nu aveau perspective economice viabile în anul 2013.

Tabel nr. 9 Cuantumul ajutoarelor de stat acordate pentru cărbune, oțel și construcția de nave

Sursă: Prelucrare după http://ec.europa.eu/eurostat

Ajutorul de stat acordat acestor ramuri ale industriei au înscris un trend constant descrescător în ultimii 5 ani, remarcabil facându-se anul 2011 când industria extractivă nu a beneficiat de subvenții din partea statului, ajutoarele oferite in anii următori fiind doar pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive, respectiv pentru trei dintre unitățile de producție din cadrul Companiei Naționale a Huilei Petroșani.

Volumul ajutoarelor de stat pentru industria extractivă, este prezentat în următorul tabel:

Tabel nr. 10 Volumul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, în perioada 2010-2012

Sursă: Prelucrare după Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

Din datele tabelului de mai sus se evidențiază o pondere relativ redusă a ajutorului de stat acordat industriei extractive, însă cu o pondere destul de mare pentru ajutoarele oferite industriei extractive, deși se află într-o evidentă scădere. Se poate constata că în anul 2011, industria extractivă nu a beneficiat de finanțări din partea furnizorilor de ajutoare de stat, iar începând cu anul 2012 finanțările au fost doar pentru închiderea minelor de cărbune considerate necompetitive.

Fig. 5 Evoluția cuantumului ajutorului de stat pentru industria extractivă

Sursă: Raport privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

În prețuri constante la nivelul anului 2009, se remarcă în mod evident panta descendentă a acestor tipuri de ajutoare de stat, de la o valoare de 236,3 mil. lei înregistrată în anul 2010, la suma 147,6 mil. lei în anul 2012.

Urmărind astfel tendința descrescătoare a ajutoarelor de stat acordate pentru industria extractivă, o măsura de ajutor ar trebui sa vină din partea furnizorilor de ajutor de stat prin care să sprijine salariații disponibilizați din acest sector, prin implementarea anumitor scheme de ajutor, având ca obiectiv principal reconversia profesională a foștilor mineri, dar și crearea unor locuri noi de muncă.

Ajutorul de stat acordat în sectorul transporturilor

Transportul constituie un domeniu esențial al activității social-economice iar competitivitatea unei economii depinde atât de calitatea tehnică și de productivitate, cât și de calitatea transporturilor, datorită faptului că acest sector influențează conexiunea dintre principalii actorii de pe piață (producători, comercianți, consumatori). În România se urmărește o îmbunătățire continuă a infrastructurii în conformitate cu standardele europene, modernizarea sectorului transporturi fiind esențială dezvoltării economice și a comerțului, atât la nivel național, cât și european.

Tabel nr. 11 Cuantumul ajutoarelor de stat din sectorul transporturilor, în perioada 2009-2013

Sursă: Prelucrare date după http://ec.europa.eu/eurostat

Ajutoarele de stat acordate în perioada 2009-2013, au fost acordate în principal transporturilor aeriene, se poate observa cuantumul scăzut al acestora între anii 2010-2011, urmat de o ușoară creștere spre anul 2013, însă cuantumul este mult scăzut față de anul 2009.

În perioada 2012-2013, au fost acordate patru scheme de ajutor de stat privind sectorul transporturilor aeriene, acestea având drept obiectiv înființarea unor noi linii aeriene cu plecare de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Aeroportul Craiova, Aeroportul Oradea și Aeroportul Internațional Sibiu. Creșterea estimată de trafic pe cele patru aeroporturi este estimată la 34%, 70%, 220%, respectiv 295%.

Valoarea ajutoarelor de stat acordate în România pentru sectorul transporturi, în perioada 2009-2012, este următoarea:

Tabel nr. 12 Cuantumul ajutoarelor de stat acordate în sectorul transporturilor (2009-2012)

Sursă: Prelucrare după Raportul privind ajutoarele de stat în România în perioada 2010-2012

*exclusiv ajutoarele de stat acordate SIEG-rilor și a ajutoarelor de minimis

În anul 2012, ajutoarele alocate în sectorului transporturilor a înregistrat o diminuare semnificativă comparative cu anii anteriori. În anul 2010 s-a înregistrat o reducere cu 1,5%

a volumului ajutoarelor de stat față de anul 2009, urmând în 2011 o creștere cu peste 6%, ajungând în 2012 la o scădere de 81,88%. Ca pondere în ajutorul de stat național, ajutorul acordat pentru sectorul transporturi a avut o tendință descrescătoare în perioada 2009-2012 de la un nivel de 67,21% în 2010, la 50,78% în anul 2011, urmând apoi ca în anul 2012 să se reducă la 38,03%.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ AJUTOARE DE MINIMIS

Ajutorul de minimis este un ajutor se stat ce are drept scop încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii precum și a microîntreprinderilor și ia forma subvențiilor acordate în urma unor criterii de eligibilitate. Scopul acordării ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri este redat de necesitatea de a menține o politică puternică de încurajare a agenților economici .

3.1 Cadrul legal privind acordarea ajutoarelor de minimis

Potrivit Regulamentului Comisiei Europene, cuantumul total al ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi nu poate să depășească pragul de 200.000 euro în decursul a trei ani fiscali, iar cuantumul total al ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi ce iși efectuează activitatea în sectorul transporturilor rutiere să nu depășească pragul de 100.000 euro în decursul a trei ani fiscali.

Plafoanele se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau a obiectivului urmărit în acordarea ajutorului și indiferent dacă ajutorul acordat beneficiază de o finanțare în totalitate sau parțială.

Potrivit Regulamentului Comisiei Europene se acordă ajutoare întreprinderilor din toate sectoarele, cu excepția celor prevăzute în Anexa I, dar și cele enumerate în continuare:

ajutoarele pentru întreprinderile ce își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, legiferate prin Regulamentul (CE) Nr. 104/2000 al Consiliului;

ajutoarele pentru întreprinderile ce își desfășoară activitatea în producția primară de produse agricole;

ajutoarele pentru întreprinderile ce își desfășoară activitatea în transformarea și comercializarea produselor agricole, atunci când cuantumul ajutorului este determinat în baza prețului sau a cantității produselor în cauză, achiziționate de la producătorii primari și respectiv când ajutorul este determinat de transferarea parțială sau integrală către producătorii primari;

ajutoarele destinate activităților legate de export pentru tările terțe sau către statele membre Uniunii Europene;

ajutoarele subordonate privind folosirea mărfurilor naționale;

ajutoarele pentru întreprinderile ce își desfășoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1407/2002;

ajutoarele privind achiziția unor vehicule de transport rutier de mărfuri;

ajutoarele acordate pentru întreprinderile aflate într-un impas.

3.2 Ajutoarele de minimis în România în perioada 2011-2014

Raportul ajutoarelor de minimis acordate în perioada 2011-2014, prezintă sintetic

ajutoarele ce au fost acordate în România, pe domeniile cu cea mai mare însemnătate pentru viitorul economiei naționale, printre care se pot enumera: dezvoltarea regională, dezvoltarea rurală, protecția mediului, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, crearea de locuri de muncă și pregătirea profesională, creșterea competitivității, cultură, cercetare dezvoltare și inovare și servicii de interes economic general.

Așadar, au fost acordate ajutoare de stat sub cofinanțărilor și granturilor în cadrul anumitor scheme de minimis, obiectivul și cuantumul acestora fiind evidențiate în acest capitol. Raportul pentru anul 2011 este prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 13 Situația ajutoarelor de minimis la nivelul anului 2011

Sursă: Prelucrare după Lista schemelor de minimis 2013 ( http://www.renascc.eu )

Analizând situația ajutoarelor de minimis oferite la nivelul anului 2011 se remarcă faptul că valoarea cea mai mare a fost oferită pentru obiectivele ce vizează protecția mediului, beneficiînd în urma acestor ajutoare un număr de aproximativ 16500 beneficiari.

Motivul pentru valoarea ridicată a acestor ajutoare de minimis este datorată Administraței Fondului pentru Mediu, prin intermediu a două scheme de ajutor de minimis, prevăzute de „Dispoziția nr. 179/2011 privind Schema de ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național” și „Schema de ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate”, respectiv 44 mil euro, pentru anul 2011.

Importante ajutoare de minimis au fost oferite și pentru întreprinderile mici și mijlocii, respectiv de către Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijloci, Fondul Român de Contragarantare și de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, prin următoarele scheme:

Decizia AIPPIMM nr.70/2011 cu modificările și completările ulterioare “Procedura

de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităților anteprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare –START”.

În ceea ce privește obiectivul programului constă în stimularea înfintării de întreprinderi mici și mijlocii, îmbunătățirea performațelor economice privind întreprinderile existente, precum și sporirea potențialului de accesare privind sursele de finanțare. Bugetul programului pentru anul 2011 este în cuantum de 10 milioane lei, prin care se estimează acordarea de ajutoare de minimis pentru un număr de 92 beneficiari. În cadrul programului s-a înscris un număr de 360 de solicitanți, printre beneficiari se pot menționa: MODERN GLASS ART SRL – Cluj Napoca, MUNTENIA RESTART SRL- Ploiești, SC DAVCONSIB SRL – Brașov, SC Beauty Technology SRL – Ploiești, SC FERFA CONS SRL – Constanța, CREP DELICE SRL – Timișoara

Norma nr.4/2011 cu modificările și completările ulterioare – “Contragarantarea

garanțiilor acordate pentru sprijinirea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”.

Obiectivul programului presupune stimularea înfințării de noi microîntreprinderi, precum și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale în rândul tinerilor întreprinzători privind implicarea acestora în structure economice private.

Bugetul total al programului în perioada 2011-2013 a fost în cuantum de 76,3 milioane lei. Pentru acest program s-au înscris un număr de 1363 de întreprinderi, printre beneficiarii proiectului se pot enumera: SC STARTSHOP SRL-D – Bihor, SC RASO WASH SRL-D – Brașov, SC SUNNA ROLLERS SRL –D – Cluj, SC EMIT GLOBAL SRL-D – București, S.C. JURJI FARM SRL-D – Timiș,

O.U.G nr.60/2011cu modificările și completările ulterioare -“Programul Mihail

Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii”.

Obiectivul programului constă în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în obținerea de finanțări. Bugetul total maxim al subvenției în perioada 2011-2013 este în cuantum de 165 milioane lei. Sumele alocate anual sunt: pentru anul 2011: 24 milioane lei – 4.000 beneficiari potențiali, pentru anul 2012: 70 milioane lei – 12.000 beneficiari potențiali, iar pentru anul 2013: 71 milioane lei – 12.000 beneficiari potențiali. Fondul de garantare este de 400 milioane lei. Printre beneficiarii programului, se pot menționa: SC PROMILEN SRL – Vrancea, TRANSCOMEX SRL – Sălaj, Carpați Raw Materials Impex SRL – Prahova, OLMEC SRL – Vălcea, GEOCOM SRL- Alba, TRANS ALIMENT- Cluj.

Fig. 6 Structura ajutorului de minimis, în funcție de obiectivul acordat, în anul 2011

Sursă: Lista schemelor de minimis 2011

Se poate observa că 50% dintre proiectele acordate au avut drept obiectiv principal protecți mediului.

În urma schemelor de minimis acordate la nivelul anului 2011 au fost ajutați un număr de 19.743 beneficiari, cu un cuantum total de 88,2 mil euro.

Raportul schemelor de minimis acordate în decursul anului 2012, în funcție de obiectivul acestora sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel nr. 14 Situația ajutoarelor de minimis la nivelul anului 2012

Sursă: Prelucrare după lista schemelor de minimis 2012 ( http://www.renascc.eu)

Se poate observa că, în perioada analizată cele mai importante ajutoare de minimis au fost oferite pentru dezvoltare rurală, pe loc secund fiind cele pentru întreprinderile mici și mijlocii. Principalul factor care a generat această situație a fost valoarea ridicată a ajutoarelor de minimis acordate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul unei scheme de ajutor prevăzută de Ordinul MADR nr. 54/2012 privind modificarea Schemei de ajutor de minimis “Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural”, respectiv de 1.007,5 mil euro.

În ceea ce privește ajutoarele de minimis pentru întreprinderi mici și mijlocii cele mai importante ajutoare au fost acordate de către Ministerul Dezvolării Regionale și Turismului, Fondul Român de Contragarantare, respectiv Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijloci, printre cele mai însemnate, sunt prevăzute următoarele scheme de minimis:

Decizia AIPPIM 247/2012- privind Procedura de implementare a Programului de

dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață;

Obiectivul programului presupune sprijinirea operatorilor economici, societăților comerciale prin facilitarea accesului privind finanțarea, privind îmbunătățirea performanțelor economice. Bugetul programului pentru anul 2012 este în cuantum de 7 milioane lei, prin care se estimează acordarea de ajutoare de minimis pentru un număr de minimum 70 beneficiari.În cadrul programului au fost înscrise 1291 firme, printre beneficiari se pot menționa: Taverna Pietrei Craiului SRL – Brașov, SC EMTRONIC SYSTEM SRL – Prahova, SC HALLAS GRUP SRL – Neamț, CARONE AUTOSERV SRL – Prahova.

Decizia AIPPIMM nr. 62/2012 cu modificările și completările ulterioare Procedura

de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitatea accesului la finanțare – START;

Programul are drept obiectiv stimularea tinerilor întreprinzători privind înființarea de întreprinderi mici și mijlocii, dar și acțiuni privind îmbunătățirea performanțelor economice a întreprinderilor deja existente. Bugetul programului pentru anul 2012 este în valoare de 20 milioane lei, prin care se estimează acordarea de ajutoare de minimis pentru un număr de 150 de beneficiari. În anul 2012 au depus dosarul pentru finanțare un număr de 522 de solicitanți, printre beneficiari se pot menționa: SC FOTOFUN SRL – Constanța, SC MINGA MANAGEMENT SRL – București, SC ALPHA PARTNERS SRL – Constanța, SC CASA ELIZABET SRL – Tulcea, SC Direct Business Management SRL – București, SC ELECTRASOL PROIECT SRL –Prahova.

Decizia FRCG nr. 39/2012 cu modificările și completările ulterioare – „Norma nr.4

privind contragarantarea garanțiilor acordate pentru sprijinirea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”.

Programul vizează stimularea înființării de noi întreprinderi, precum și facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanțare.Potrivit programului bugetul pentru anul 2012 este în cuantum de 31 milioane lei. Au fost înscrise un număr de 1332 întreprinderi, printre care au obținut finantări următoarele: JUST IDEAS SRL-D – București, SC CHIFOR MEDDENT SRL-D – Cluj, SC FITO VERAPLANT SRL-D – Prahova, SC HASLE COM SRL – D – Timiș.

Fig. 7 Structura ajutorului de minimis, în funcție de obiectivul acordat, în anul 2012

Sursă: Lista schemelor de minimis 2012

În urma unui buget total de 1.606,8 milioane de euro alocat schemelor de minimis, au fost finanțați un număr de aproximativ 62.756 beneficiari. Cei mai mulți beneficiari se regăsesc în rândul schemelor de minimis ce au drept obiectiv întreprinderile mici și mijlocii, respectiv un număr de 58.842 beneficiari.

În ceea ce privește anul 2013, situația schemelor de minimis în funcție de obiectivul acestora este următoarea:

Tabel nr. 15 Situația ajutoarelor de minimis la nivelul anului 2013

Sursă:Prelucrare după lista schemelor de minimis 2013 ( http://www.renascc.eu)

În cadrul schemelor de minimis oferite pentrul anul 2013, observăm că au fost oferite sume foarte importante pentru dezvoltare rurală, sub forma de granturi.

Cele mai importante ajutoare de minimis pentru dezvoltare rurală, au fost oferite de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul schemelor de minimis prevăzută de Ordinul nr. 512 din data de 18.06.2013, privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală și a proiectelor de cooperare” și în baza Ordinul nr. 1357 din data de 29.11.2013, privind modificarea Schemei de ajutor de minimis ”Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spatial rural”, respectiv de 1.198,3 mil euro, în anul 2013.

Fig. 8 Structura ajutorului de minimis, în funcție de obiectivul acordat, în anul 2013

Sursă: Lista schemelor de minimis 2013

Importante scheme de ajutor de minimis au fost acordate și pentru dezvoltare regională, de către Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către Consilii Locale, respectiv:

H.G. nr. 274/2013 cu modificările și completările ulterioare – „Schema de ajutor

de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii”.

Bugetul maxim alocat acestei scheme de minimis este în cuantum de 500 milioane lei, cu posibilitatea de a fi suplimentat și se estimează că se vor acorda ajutoare de minimis pentru un număr de 1111 beneficiari. În cadrul programului s-au înscris aproximativ 7138 IMM-uri, dintre care 7028 au obținut punctuajul minim necesar (60 puncte) pentru a fi acceptați. Printre beneficiari se pot menționa: SC LED REVOLUTION SRL, SC DISIA WOOD SRL, SC ROMATIM SRL.

Anexa DIPPIMM nr. PS-04.04 privind “Procedura de implementare a Programului

național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii”.

Obiectivul programului vizează îmbunătățirea performantelor economice din cadrul întreprinderilor existente conduse de femei, precum și stimularea creșterii numărului de femei întreprinzător în cadrul comunităților de afaceri. Bugetul alocat Programului este de 500 mii lei și se estimează oferirea de ajutoare de minimis pentru un număr de minimum 12 beneficiari. Au fost astfel înscriși 81 de solicitanți, printre care: S.C. THINK BRIGHT S.R.L, SC Bidrom Plast SRL-D, SC Z.H. DENT S.R.L.-D, SC Sofiaga SRL-D.

Ordinul MADR nr. 1474 cu modificările și completările ulterioare – „Schemă de

minimis „Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural”; Obiectivul Programului constituie îmbunătățirea condițiilor de viață a populației din mediul rural precum și asigurarea accesului la serviciile de bază. Bugetul maxim este de 20 milioane euro, estimând un număr maxim de 120 beneficiari.

În funcție de obiectivul principal al ajutoarelor de minimis acordate în anul 2014, valorile

care indică nivelul acestora sunt prezentate în Tabelul nr. 16.

Tabel nr. 16 Situația ajutoarelor de minimis la nivelul anului 2014

Sursă: Lista schemelor de minimis 2014 ( http://www.renascc.eu)

Din analiza datelor prezentate, rezultă faptul că în anul 2014, ponderea cea mai însemnată a avut-o ajutoarele pentru întreprinderi mici și mijlocii, urmate de cele acordate pentru obiective precum ocuparea forței de muncă, dezvoltare regională și creșterea competitivității.

Ajutoarele de minimis pentru obiectivul întreprinderi mici și mijlocii, au avut drept motiv valoarea însemnată acordată de către Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, Ministerul Fondurilor Europene, Fondul Român de Contragarantare și Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, prin intermediul a treisprezece scheme de minimis, printre care cele mai importante fiind: Ordin nr.440/2014 privind „Procedura româno-elvețiană pentru întreprinderi mici și mijlocii” și Ordin nr. 635/2014 privind „Schema de ajutor de minimis sub formă de împrumuturi cu parțială de dobândă”.

Fig. 9 Structura ajutorului de minimis, în funcție de obiectivul acordat, în anul 2014

Sursă: Lista schemelor de minimis 2014

Un cuantum considerabil îl deține și schema de minimis ce vizează protecția mediului, oferită de către Ministerul Economiei, prin intermediul Ordinului nr. 1212/2014 privind Schema de ajutor de minimis pentru "Finațarea proiectelor din Programul Eficiență energetică (RO 05) din cadrul Mecanismului finaciar al Spațiului Economic European 2009-2014".

Obiectivul presupune sprijinirea finanțărilor acordate pentru întreprinderile mici și mijlocii în vederea realizării investițiilor inițiale pentru valorificarea eficienței energetice în industrie, ce va contribui la dezvoltarea regională durabilă a României. Bugetul alocat schemei este de aproximativ 7 milioane euro, având un număr minim de 30 beneficiari.

Analizând bugetului obiectivelor în perioada 2011-2014 privind schemele de minimis finanțate, evoluția este prezentată în Anexa nr.1.

În baza Anexei nr.1 în continuare este reprezentat grafic fiecare obiectiv în parte, utilizând diagrama prin coloane, pentru a evidenția evoluția acestora în perioada 2011-2014.

Fig. 10 Obiectivul dezvoltare regională

În anul 2014 ajutoarele acordate pentru dezvoltare regională au fost de aproximativ 10 ori mai mari față de nivelul ajutoarelor înregistrate în anul 2011 și cu aproximativ 40% mai mici față de cuantumul obținut în anul 2013. Sursă: Prelucrare după Anexa nr.1

Fig. 11 Obiectivul Întreprinderi mici și mijlocii

În anul 2014 obiectivul întreprinderi mici și mijlocii a obținut finanțări prin intermediul schemelor de minimis de aproximativ 6 ori mai mari decât în anul 2011, dar față de anul 2013 a întregistrat o diminuare cu aproximativ 50%.