Agrotehnica Diferentiata Aplicata Principalelor Culturi In Cadrul Fermei
AGROTEHNICA DIFERENȚIATĂ APLICATĂ PRINCIPALELOR CULTURI ÎN CADRUL FERMEI
CUPRINS
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATĂ ÎN STUDIU
CAPITOLUL 2CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND PROBLEMA LUATĂ ÎN STUDIU
CAPITOLUL 3 DESCRIEREA CADRULUI NATURAL
3.1 Așezarea geografică
3.2 Regimul temperaturilor
3.3 Regimul precipitațiilor
3.4 Regimul vânturilor
3.5 Aspectul pedologic
3.6 Aspectul geomofologic
3.7 Aspectul hidrologic
3.8 Vegetația
PARTEA a-II-a – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 4 ASPECTE ECONOMICO−ORGANIZATORICE
4.1 Scurt istoric
4.2 Mijloace de producție
4.3 Organizarea muncii
4.4 Eficiența economică a producției la S.C LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
CAPITOLUL 5 AGROTEHNICA DIFERENȚIATĂ APLICATĂ CULTURILOR LUATE ÎN STUDIU ÎN PERIOADA 2011–2014, ÎN CADRUL FERMEI S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
5.1 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura grâului de toamnă în perioada 2011–2014
5.2 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura de porumb în perioada 2011–2014
5.3 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura de floarea soarelui în perioada 2011–2014
CAPITOLUL 6 CONCLUZII GENERALE ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
Agrotehnica este principala știință aplicată care este chemată să rezolve problema fundametală a unei agriculturi durabile și anume optimizarea relației dintre tehnologia aplicată și conservarea resurselor folosite în procesul de producție ( Rusu T., 2004).
În cadrul științelor agricole, agrotehnica ocupă un loc important având ca rol obținerea unor producții agricloe mari și eficiente, în condițiile menținerii și sporirii potențialului productive al solului (Bogdan Ileana, 2004).
În acest context agrotehnica oferă numeroase soluții cu aplicații științifice, dar și numeroase metode pentru exploatarea tuturor terenurilor arabile.
Proiectul de diplomă intitulat, AGROTEHNICA DIFERENȚIATĂ APLICATĂ PRINCIPALELOR CULTURI ÎN CADRUL FERMEI S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, își propune să arate principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu agrotehnica diferențiată aplicată în cadrul fermei agricole S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, la culturile luate în studiu și rolul major pe care îl aduce agrotehnica diferențiată în funcție de zona geografică, relief, sol, condiții meteo, dar și asupra plantelor agricole cultivate.
Proiectul de diplomă este structurat pe șase capitole și subcapitole după cum urmează: capitolul unu cuprinde ideea principală a problemei luată în studiu. Capitolul doi prezintă cercetările din țară și străinatate în legătură cu problema luată în studiu. În capitolul trei sunt prezentate aspecte legate de cadrul natural unde s-a efectuat studiul. În capitolul patru sunt prezentate aspectele economico-organizatorice a fermei agricole S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI unde am întocmit proiectul de diplomă. În capitolul cinci sunt prezentate rezultatele obținute în urma studiului efectuat la cultura de grâu de toamnă, porumb și floarea-soarelui pe baza datelor furnizate de personalul fermei, iar în capitolul șase sunt prezentate concluziile desprinse în urma studiului efectuat la cele trei culturi analizate, avantajele și dezavantajele care reies după studiul efectuat și recomandările propuse.
Scopul alegerii acestei tematice pentru lurcarea mea de diplomă este de a studia agrotehnica diferențiată aplicată la principalele culturi într-o zonă de silvostepă, cum se comportă plantele cultivate în urma aplicării agrotehnicii diferențiate și în ultimul rând evidențierea sporului de producție realizat.
Proiectul de diplomă este întocmit pe baza unei bibliografii atât din țară cât și din străinătate cu date actualizate rezultate din activitate de cercetare din domeniul agricol.
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1
IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATĂ ÎN STUDIU
Agrotehnica diferențiată este atestată ca o cale de dezvoltare intensivă a unităților agricole deoarece apare ca o rezultantă a îmbinării armonioase a tuturor procedeelor tehnice de cultivare a plantelor agricole. În raport cu condițiile de climă și sol, din diferite zone și microzone naturale în scopul creierii posibilităților de a obține producții ridicate chiar și în condiții inițial nefavorabile.
În condițiile actuale a unei agriculturi moderne, agrotehnica diferențiată caută sa aplice sisteme de agricultură pe zone și microzone. Totalitatea măsurilor agrotehnice, agrochimice, ameliorative aplicate în raport cu condițiile naturale și cerințele economice în vederea folosirii și apropierii fertilității solului, de producție și creșterea productivității muncii în unitățile agricole.
Teritoriul României are o mare diversitate de tipuri climatice, o gamă variată de soluri și asociații, din cauză că se află sub influența unor factori climatici din afara țării noastre care a contribuit la aspectele amintite mai sus. Datorită eterogenității acestor condiții, suprafața României din punct de vedere agricol se împarte în trei zone și anume zona de stepă, zona de silvostepă și zona forestieră.
Din punct de vedere al fiecărei zone pedoclimatice întâlnite în România se impune ca orice măsură agrotehnică să fie aplicată diferențiat atât sub aspectul cerințelor agrobiologice a plantelor care se cultivă în zonele amintite, cât și a însușirilor solului și condițiilor climatice. În cazul de față putem vorbi de diferențele care se întâlnesc în arealul aceleași zone, dar și pe teritoriul aceleiași unități de exploatație agricolă, condiții diferite în ce privește relieful, expoziția terenurilor luate în exploatație, adâncimea apelor subterane sau alți factori care contribuie la aplicarea unor măsuri diferențiate care impun adaptarea unor tehnologii specifice plantelor cultivate în zonele respective.
O altă particularitate întâlnită sub aspectul condițiilor climatice și de relief o reprezintă zonarea judicioasă a culturilor, urmată de adoptarea și aplicarea unor măsuri agrotehnice în vederea micșorării acțiunilor negative pe care le imprimă factorii zonali (lipsa apei, excesul apei, diverse forme de eroziune, salinitatea, alcalinitatea sau acidifierea solului etc.).
Zona de silvostepă sau zona semiumedă cum mai este denumită în literatura de specialitate, face trecerea între zona de stepă sau zona secetoasă și zona forestieră sau zona umedă.
Silvostepa este întâlnită în sudul țării la nord de zona de stepă, în partea de vest a Bărăganului, în Moldova între Prut și Siret, în SE și SV Dobrogei, în vestul țării începând de la sud de Timișoara până la sud de Satu Mare, precum și în Câmpia Transilvaniei, la est de Cluj-Napoca.
Această zona se caracterizează printr-o temperatură anuală cuprinsă între 9–100 C și precipitații de 500–600 mm anual, iar din punct de vedere al climei zona de silvostepă prezintă o tranziție de la clima secetoasă din zona de stepă la clima umedă a zonei forestiere, astfel că zona de silvostepă din Moldova are o clima mai aspră, iar cea din Transilvania mai favorabilă în comparație cu celelalte subzone de silvostepă. Această diferență care apare se datorează climei și reliefului din arealul zonei de silvostepă.
Așadar, silvostepa din Moldova, Câmpia Dunării și Dobrogea se află sub influența climatului est–continental iar în ce privește silvostepa din vestul țării se găsește sub influența climatului est–european și a celui mediteraneean.
În condițiile zonei de silvostepă din Moldova se găsește unitatea agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, care are teren agricol în exploatație pe raza orașului Dorohoi, mai exact terenurile fostului IAS Progresul.
Cunoașterea acestor aspecte care se întâlnesc pe teritoriul zonei de silvostepă și în special a terenurilor exploatate de ferma S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI este necesară în vederea adaptării și aplicării tehnologiilor de vârf a agriculturii în ce privește cultura plantelor agricole cu un efect pozitiv asupra producției vegetale din cadrul unității agricole.
Caracteristic zonei de silvostepă principalele soluri întâlnite sunt cernoziomul cambic și cernoziomul argilo–iluvial cu o fertilitate naturală foarte bună. Pe lângă aceste soluri se mai întâlnesc soluri halomorfe, lăcoviști, soluri aluviale, psalmosoluri. Relieful predominant din zona de silvostepă este de câmpie cu o vegetație naturală formată din păduri de șleau.
În aceste condiții de climă, sol, relief, apă, zona de silvostepă este cea mai favorabilă zonă pentru cultivarea plantelor din cadrul teritoriului țării noastre atât sub aspect al climei cât și al însușirilor solului deosebite pe care le au, așadar plantele cultivate cresc, se dezvoltă și rodesc diferit.
Din punct de vedere al structurii culturilor, grâul și porumbul au cea mai mare pondere și care întâlnesc cele mai favorabile condiții ocupând aproximativ 65–70% din suprafața arabilă.
Grâul în zona de silvostepă găsește condiții foarte favorabile pentru că fertilitatea naturală a solurilor este mai mare, clima este prietenoasă unde fenomenul de șiștăvire este mai rar întâlnit în recoltă din punct de vedere calitativ este mai bună.
Culturile de orz de toamnă, floarea soarelui, sfecla pentru zahăr, mazărea, fasolea, inul pentru ulei, rapița întâlnesc condiții favorabile pentru creștere și dezvoltare. Mai trebuie de menționat faptul că în zona de silvostepă, pe lângă culturile agricole, se cultivă cu mare succes aproximativ toate plantele furajere, cea mai importantă plantă furajeră cultivată în această zonă fiind lucerna.
Pentru a se asigura o producție mare atât cantitativă cât și calitativă trebuie alcătuit un asolament rațional, astfel încât fiecare plantă cultivată trebuie să urmeze după planta premergătoare ce mai potrivită. Un exemplu de asolament rațional pentru zona Moldovei este acela alcătuit pe 4 ani din mazăre + fasole + grâu + porumb sau unul pe 7 ani care să cuprindă următoarele culturi: grâu + porumb + cartofi + grâu + sfeclă pentru zahăr + orz + cartof. Astfel, într-o experiență cu grâu efectuată la INCA Fundulea pe o perioadă de 15 ani și o rotație de 2 ani a adus un spor de producție de 490 kg/ha, iar într-o rotație de 4 ani s-a obținut un spor de producție de 890 kg/ha, comparativ cu monocultura de grâu (Sin Gh., 1987).
Aplicarea îngrășămintelor pe solurile din zona de silvostepă reprezintă un mijloc principal în vederea sporirii productivității atât cantitativ cât si calitativ fiind influențată foarte mult de fertilitatea naturală a solurilor, sortimentul de plante cultivate cât și planta premergătoare și condițiile climatice. Pe terenurile neirigate dozele de îngrășăminte chimice administrate vor fi moderate, în schimb pe terenurile irigate dozele se măresc cu 40–50%.
Regimul precipitațiilor din silvostepă determină o valorificare mai bună a îngrășămintelor organice și minerale de majoritatea plantelor de cultură, în mod deosebit de culturile însămânțate toamna fiind necesare în primul rând îngrășăminte cu azot și fosfor, potasiu nu se administrează deoarece solurile țării noastre sunt foarte bine administrate cu acest macroelement.
Cercetările efectuate în silvostepa Moldovei la S.D.E a Universității Agronomice Iași, de către T. Onisie și colab. (1989), au pus în evidență că îngrășămintele au sporit producția grâului de toamnă cultivat în monocultură cu 30%, a celui cultivat după porumb cu 30–70%, iar la grâul cultivat după mazăre și borceag, cu 33–40%. Îngrășămintele administrate la porumb, în cadrul asolamentelor, au condus la obținerea de sporuri de producție cuprinse între 10–17%; porumbul a valorificat bine efectul prelungit al îngrășămintelor aplicate grâului de toamnă. S-a constatat că mazărea folosește în mod eficient efectul prelungit al îngrășămintelor, când planta premergătoare a fost bine fertilizată.
Din punct de vedere al lucrărilor solului în zona de silvost fi moderate, în schimb pe terenurile irigate dozele se măresc cu 40–50%.
Regimul precipitațiilor din silvostepă determină o valorificare mai bună a îngrășămintelor organice și minerale de majoritatea plantelor de cultură, în mod deosebit de culturile însămânțate toamna fiind necesare în primul rând îngrășăminte cu azot și fosfor, potasiu nu se administrează deoarece solurile țării noastre sunt foarte bine administrate cu acest macroelement.
Cercetările efectuate în silvostepa Moldovei la S.D.E a Universității Agronomice Iași, de către T. Onisie și colab. (1989), au pus în evidență că îngrășămintele au sporit producția grâului de toamnă cultivat în monocultură cu 30%, a celui cultivat după porumb cu 30–70%, iar la grâul cultivat după mazăre și borceag, cu 33–40%. Îngrășămintele administrate la porumb, în cadrul asolamentelor, au condus la obținerea de sporuri de producție cuprinse între 10–17%; porumbul a valorificat bine efectul prelungit al îngrășămintelor aplicate grâului de toamnă. S-a constatat că mazărea folosește în mod eficient efectul prelungit al îngrășămintelor, când planta premergătoare a fost bine fertilizată.
Din punct de vedere al lucrărilor solului în zona de silvostepă, trebuie să fie executate în cele mai bune condiții, rolul lor principal fiind înmagazinarea și conservarea apei în sol factor foarte important în ce privește acțiunea negativă pe care o exercită asupra culturilor din cauză că majoritatea terenurilor agricole nu sunt irigate.
Lucrările solului urmăresc așadar distrugerea capilarității de la suprafața solului pentru a evita evaporarea directă a apei, în timp ce solul pe adâncime trebuie să fie permanent deschis pentru înmagazinarea apei, în felul acesta se asigură necesarul de apă care este foarte important la germinația semințelor și depășirea perioadelor critice pentru apă în funcție de planta cultivată.
În vederea atingerii acestui obiectiv în cazul sistemului convențional de lucrare a solului, arătura de vară trebuie sa fie efectuată imediat după ce planta premergătoare a fost recoltată, urmând a fi grăpată ulterior pentru menținerea în permanență a stratului superficial afânat, folosind grapa cu discuri, un cultivator în agregat cu grapa cu colți sau numai grapa cu colți, iar dacă ferma dispune de o grapă stelată care să lucreze în agregat cu plugul nu mai este necesar să se intervină cu grapa cu discuri, cultivator sau grapa cu colți. În ce privește adâncimea arăturii de vară recomandat este să fie pe adâncimea de 18–20 cm.
Arătura de toamnă comparativ cu cea de vară se execută ceva mai adânc la adâncimea de 25–30 cm în special pentru prășitoare în vederea acumulării unor cantități mari de apă care provin din topirea zăpezilor și precipitațiilor din toamnă, dar și cele din primăvară care survin până la pregătirea patului germinativ.
În cazul în care arătura de toamnă se execută pe lăcoviști, cernoziomuri argilice, arătura trebuie efectuată mai adânc cu scopul ameliorării regimului aerohidric. La aceste soluri se recomandă ca adâncimea de executare a arăturii să alterneze, cât și direcția de efectuare pentru a se evita tasarea solului și formarea hardpanului, care împiedică buna dezvoltare a sistemului radicular al plantelor cultivate pe aceste soluri, iar la un anumit interval de ani este bine și chiar recomandat a se efectua a lucrare de scarificare. De reținut este faptul că indiferent de zonă, efectuarea arăturilor în timpul primăverii este contraindicată din motiv că se pierd cantități mari de apă din sol, pregătirea patului germinativ nu se execută corespunzător, scade producția la toate plantele cultivate pe aceste terenuri care au fost arate primăvara.
Pregătirea patului germinativ trebuie să fie efectuată la adâncimi mai mici, dacă se poate pe cât posibil pe adâncimea de semănat a plantei cultivate, în vederea reducerii pierderii apei din sol cât se poate de puțin din sol prin fenomenul de evaporare de la suprafața solului.
Astfel în zona de silvostepă, lucrările solului prezintă unele diferențieri față de celelalte zone în contextul condițiilor de sol și climă. La ferma vegetală S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, datorită varietății condițiilor pedologice existente în zonă, aclamă adoptarea și practicare unor sisteme de lucrări diferite ale solului care din cele din urmă să se creeze un pat germinativ cât mai adecvat plantelor cultivate care, să aibă și un efect pozitiv asupra fertilității și structurii solului.
În cazul în care pe acest tip de sol se execută arătura de desfundare, cu sau fără întoarcerea brazdei, trebuie asigurată în mod obligatoriu o fertilizare organo–minerală și o amendare în vederea ridicării fertilității dar în același timp corectarea pH–ului solului.
Odată cu trecerea timpului și progresării științei în agricultură, prin creșterea randamentului de lucru a suprafețelor de teren lucrate și prin tranziția care are loc de la sistemul convențional la sistemul de lucrări minime a solului, care se pot efectuat în toate zonele de cultură a plantelor agricole prezintă o mulțime de avantaje, cum ar fi reducerea numărului de lucrări comparativ cu sistemul clasic. Așadar, se acordă o atenție deosebită asupra însușirilor hidrofizice ale solului cum este structura, conținutul de humus, porozitatea totală, permeabilitatea față de aer și apă, scăderea fenomenelor de eroziune, fenomen întâlnit în mod special pe terenurile în pantă cultivate, de reducerea costurilor de producție prin diminuarea energiei folosite.
Aplicarea sistemului minim de lucrări aplicate în cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI sunt justificate dacă se respectă în totalitate și cu mare strictețe a verigilor tehnologice, acordându-se o atenție deosebită pentru combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor care decimează la majoritatea fermierilor recoltele atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Dacă se alternează diferitele variante existente la ora actuală la aplicarea sistemului minim de lucrări cu sistemul convențional de lucrare a solului, în cazul în care se practică un asolament rațional prin diminuarea cât mai mult a apariției de boli, dăunători și buruieni care le dau de furcă fermierilor.
România se află într-un proces de modernizare continuă, concomitent cu țările din afara granițelor României, și utilizează mai multe variante ale sistemului minim de lucrări precum:
Sistemul de lucrare cu biloane, care se realizează prin efectuarea arăturii o dată la patru ani, vara, cu subsolaj, cu aplicarea îngrășămintelor cu fosfor și potasiu, urmată de deschiderea biloanelor, înalte de 28–32 cm, fie vara pe terenurile plane, fie primăvara, după prașila I, pe terenurile în pantă; semănatul se execută direct, prin deschiderea vârfului bilonului, fără pregătirea patului germinativ;
Sistemul de lucrare în benzi, care se prezintă din lucrarea solului numai pe benzi sau fâșii late de 15–25 cm și se realizează concomitent cu semănatul. Lucrarea se execută pe mijlocul zonei lucrate și se utilizează un agregat cu piesele active active de tip cizel sau grapă rotativă;
Sistemul zero lucrări sau semănat direct, care presupune renunțarea totală la arătură, semănatul se realizează direct în miriștea plantei premergătoare. Solul de mobilizează numai în zona rândului cu agregate complexe care au organe active(tip cizel sau disc) sau pasive(tip freză) ;
Deoarece în zona de silvostepă culturile agricole de primăvară se însămânțează timpuriu, semințele acestor plante se încorporează mai adânc în sol pentru a utiliza umiditatea din stratul 0–10 cm.
O altă măsură agrotehnică aplicată în zona de silvostepă după semănat , când primăverile sunt secetoase, este lucrarea cu tăvălugul, cu scopul de a pune în contact intim cât mai bine semințele cu solul.
O atenție deosebită trebuie acordată combaterii buruienilor, care concurează cu plantele agricole cultivate pentru lumină, aer, apă și substanțe nutritive. Buruienile fiind mai bine adaptate la condițiile de mediu ele câștigă de cele mai multe ori competiția cu plante agricole cultivate, producând scăderi semnificative de producție.
Plantele agricole cultivate pot fi afectate de condiții climatice nefavorabile, de boli și dăunători specifici, majoritatea specialiștilor din domeniul agricol susțin și sunt de acord că buruienile reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă toți fermierii. Prezența acestora peste un anumit prag determină diminuarea veniturilor fermierilor prin creșterea costurilor de producție, deci și a prețului de vânzare a produselor agricole.
CAPITOLUL 2
CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND PROBLEMA LUATĂ ÎN STUDIU
Agrotehnica diferențiată reprezintă aplicarea măsurilor agrotehnice raportate la particularitățile distincte ale fiecărei parcele și condiții pedoclimatice locale.
Obținerea de producție vegetală în același timp cu păstrarea biodiversității este posibilă doar prin tratarea specială a fiecărui teritoriu ecologic omogen și găsirea de soluții raționale pentru acesta – ceea ce reprezintă obiectivul agrotehnicii diferențiate. Factorii climatici, biotici și edafici care determină creșterea plantelor, mărimea și calitatea recoltelor se manifestă foarte diferit în cuprinsul diferitelor zone din țara noastră. Știința agricolă dă explicația fenomenelor și legilor generale ale producției vegetale, dar tehnica cea mai bună trebuie descoperită pentru fiecare zonă, localitate, teritoriu ecologic omogen, după condițiile naturale, sociale și economice locale (Ileana Bogdan și colab., 2003).
Așadar, scopul principal al agrotehnicii diferențiate aplicată pe principalele culturi îl constituie identificarea și aplicarea celor mai potrivite modalități de creștere a producției agricole în funcție de specificul condițiilor pedoclimatice a fiecărei zone agricole.
Caracterul eterogen al condițiilor de mediu se evidențiază prin existența diferențelor care apar de la un loc la altul cu privire la acțiunea factorilor de vegetație în relație cu planta cultivată și solul (Guș P. și colab., 2007).
Primul savant român care a constatat necesitatea introducerii unei agriculturi diferențiate pe teritoriul țării noastre a fost academicianul Gheorghe Ionescu–Sisești , care, într-un articol publicat în 1959, pune bazele agrotehnicii diferențiate aplicate pe solurile din România. În acest sens, academicianul împarte teritoriul românesc în patru zone bioclimatice și agronomice, ca bază pentru aplicarea unei agriculturi adaptate condițiilor naturale: zona de stepă, zona de antestepă, zona forestieră cu veri calde și zona forestieră cu veri reci (Florea N., Gheorghe Maria, 2007).
Pop A. și colab. (2007) subliniază importanța utilizării unor măsuri agrotehnice precum și stabilirea judicioasă a structurii culturilor pe terenurile în pantă într-o rotație corespunzătoare, în concordanță cu sistema de mașini pentru lucrările solului și specificul pedoclimatic fiecărei zone.
Navara Dumitrașcu și colab. (2006), au ajuns la concluzia că luvisolul albic de la Albota nefertilizat este un sol moderat acid, cu un conținut scăzut de fosfor mobil, foarte mic azot total, scăzut de azot nitric și mijlociu de fosfor total. Aplicarea îngrășămintelor cu azot a determinat o scădere a reacției solului pentru variantele N100, N150, N200 în orizontul 0-20 cm și pentru variantele N150 și N200 în orizontul 20-40 cm. Îngrășămintele cu fosfor nu au determinat modificări ale reacției pe cele două adâncimi, ci au apărut numai creșteri ușoare ale pH-ului pentru variantele P80 și P120, iar valoarea acestuia s-a menținut mai mare în orizontul de suprafață, față de orizontul 20-40 cm. Fosforul mobil a crescut odată cu creșterea dozei de fosfor aplicată iar conținutul în humus nu a fost influențat de dozele de azot și fosfor aplicate.
Jităreanu G. și colab. (2007) în urma cercetărilor efectuate scoate în evidență cât de necesară este aprofundarea cercetărilor pentru îmbunătățirea tehnologiilor ameliorative pe solurile degradate din România (soluri erodate, slab fertile, compactate, acidifiate). Așadar, pe baza cercetărilor și rezultatelor obținute, în condițiile Societății de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Podu–Iloaiei, Iași, în experiențe staționare, într-un asolament de 5 ani (fasole–grâu de toamnă– floarea soarelui–grâu de toamnă– porumb), s-a stabilit corelația pozitivă dintre producția culturilor din asolament și dozele de îngrășăminte minerale aplicate. În condițiile de față însușirile fizice ale solului cât și conținutul de humus s-au menținut la valori apropiate de valorile inițiale în condițiile unei fertilizări minerale echilibrate.
Tot în aceleași condiții, dar utilizând alte scheme de asolament, Ailincăi C. și colab. (2006) au arătat importanța utilizării asolamentelor cu plantă amelioratoare, care au adus sporuri considerabile de producție. Așadar, în urma experienței la cultura porumbului, producția de boabe a fost cu 24-30% mai mare (1070-1340 kg/ha) în comparație cu monocultura, iar față de rotația grâu-porumb, mult folosită de către fermieri, s-a înregistrat un spor de producție de 19%, respectiv de 850 hg/ha. În urma aplicării pe parcelele experimentale cultivate cu porumb a unor doze de N100P100, s-a obținut un spor de producție de 94% (3040 kg/ha), iar fertilizare organo-minerală pe aceleași parcele, cu doze mai mici de îngrășăminte chimice dar asociate cu 30 t/ha gunoi de grajd, s-a sporit producția cu 97%, și anume cu 3110 kg/ha.
Aplicarea îngrășămintelor organice în complex cu cele minerale constituie un factor important de creștere a producției la culturile de câmp, fertilizarea organo-minerală influențând pozitiv în același timp și fertilitatea solului, după cum o arată cercetările efectuate de Ailincăi C și colab. (2006), în condițiile de la S.C.D.A. Podu-Iloaiei, pe un cernoziom cambic neirigat.
Lucrările solului privind producția obținută la grâu (2755–8530 kg/ha), a fost influențată de tipul uneltelor utilizate la lucrarea de bază a solului, adâncimea de lucru, alternanța lucrărilor, dar și de condițiile climatice din perioada efectuării cercetărilor. Adâncimea arăturii (20–30 cm + 10 cm) nu a influențat semnificativ producția obținută fiind de 6285–4419 kg/ha, aceasta reprezentând media anilor 2007–2009 . Față de arătura la 20 cm, lucrarea cu cizelul la 20 cm a înregistrat pierderi de 8% din producție (481 kg/ha), iar la lucrarea cu grapa cu discuri GD –3,2 la 12–15 cm adâncime, pierderile de producție au fost de 19% (1181 kg/ha). Alternanța lucrărilor de bază ale solului, si anume arătura la 30 cm cu lucrarea cu grapa cu discuri GD – 3,2 la 12–15 cm (1–3 ani), a dus la scăderea producțiilor cu 1 –18% (675–1144 kg/ha), după cum a arătat Cornelia Lupu (2010), pe baza cercetărilor efectuat la S.C.D.A. Secuieni urmărind influența lucrării de bază a solului asupra producției de grâu și a unor însușiri ale solului.
Jităreanu G., și colab. (2010), în urma cercetărilor care au fost efectuate în perioada 1995-2009 la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu-Iloaiei, au urmărit influența diferitelor doze de îngrășăminte organo-minerale asupra producției de grâu și însușirilor chimice ale solului. Pe timpul desfășurării experienței, s-au studiat următoarele scheme de rotație a culturilor: rotație de doi ani (grâu-porumb) și rotația de cinci ani (fasole-grâu-floarea−soarelui-grâu-porumb). Îngrășămintele organice cu cele minerale aplicate (N50P50+60 t gunoi/ha), au contribuit la îmbunătățirea caracteristicilor chimice ale solului și au determinat obținerea unor sporuri medii de producție la grâu, comparativ cu varianta martor nefertilizată, de 112% (1918 kg/ha). În cadrul rotațiilor intensive cu cereale, cu un consum anual ridicat de elemente nutritive, menținerea unei asigurări bune a solului cu carbon organic și elemente minerale s-a realizat doar prin fertilizarea organo-minerală (N50P50 sau N100P100+ 40 t gunoi/ha). În rotația de cinci ani conținutul de carbon organic din sol a scăzut cu 2,1 g/kg/an la varianta martor nefertilizată și cu 0,90 g/kg/an la doza de N120P80. În concluzie, în urma studiului efectuat pe un cernoziom cambic situat în Platoul Moldovei, a fost arătat că solul este bine alimentat cu fosfor mobil și potasiu unde s-a aplicat rotația grâu-porumb (87 și 264 mg/ha), valori obținute la aplicarea de N100P100 + 40 t gunoi/ha. În rotația grâu-porumb, unde s-a aplicat o fertilizare minerală cu 100 kg/ha de azot și 100 kg/ha potasiu a determinat după 41 de ani de testare o diminuare a conținutului de carbon organic din sol cu aproximativ 0,32 g/kg/an.
Gheorghe Sin și Elena Partal (2010), în urma studiilor efectuate asupra influenței rotației și a fertilizării asupra producțiilor de grâu și porumb în contextul variațiilor climatice au desprins mai multe concluzii privind problema luată în studiu. Astfel, influența condițiilor climatice cu privire la producția de grâu și porumb în anii de secetă în toamnă sau în anii cu cantități excesive de precipitații în primăvară–vară, se manifestă prin variații mari și limitări cu privire la nivelul recoltelor de grâu și porumb. Rotațiile de trei ani și patru ani au adus un spor de recoltă, atât la grâu cât și la porumb, comparativ cu monocultura și rotația simplă grâu/porumb care nu au prezentat eficiență nici condiții optime de fertilizare. La rotația de trei ani producția de grâu este superioară celei din varianta de patru ani, din cauza efectului benefic pe care îl are amplasarea grâului după mazăre. Amplasarea porumbului în asolamente cu mai multe culturi asociate cu aplicarea de îngrășăminte chimice sau a gunoiului de grajd a condus la obținerea de producții de peste 60 q/ha. Cultivarea grâului de toamnă după porumb și cu aplicare de îngrășăminte conduc la un spor de recoltă de 7 q/ha iar după floarea soarelui de 16 q/ha. Aceste variații de producție au fost generate, de variația condițiilor climatice pot fi reduse prin practicarea alternanței culturilor din cadrul asolamentelor și o fertilizare corespunzătoare cerințelor culturilor.
Nicolae Șarpe (2008), în lucrarea intitulată „Patruzeci de ani de cercetări privind sistemul no–tillage la porumb în condițiile din România„ a arăta că sistemul no–tillage s-a dovedit superior sistemului convențional, mai ales din punct de vedere economic. Pe solul de tip cernoziom de la Fundulea, județul Călărași și Șiria, județul Arad, precum și pe solurile din lunca Dunării de la Chirnogi, județul Călărași, la sistemul convențional s-au consumat circa 50–90 litri motorină/ha, iar la sistemul no–tillage numai 10–24 litri motorină/ha. La sistemul no–tillage buruienile se combat cu erbicide, în timp ce la sistemul convențional se combat prin arătură, discuiri repetate, prașile mecanice și manuale, care sunt foarte costisitoare. Pe baza cercetărilor din România, executate timp de 40 de ani, sistemul no–tillage se poate practica pe cel puțin 500000– 1000000 de hectare.
Gheorghe Maria și colab. (2007), în urma analizării cernoziomului cambic de la Fundulea arată că densitatea aparentă înregistrează cele mai ridicate valori în cazul lucrării solului cu grapa cu discuri, în timp ce porozitatea totală a fost mai ridicată în variantele arate sau cu lucrări alternante arat-disc. Hidrostabilitatea structurală a agregatelor de sol înregistrează valori mai mari în variantele experimentale lucrate prin arătură la 28 de cm. Indicele de instabilitate structurală are valori mai mari pe stratul 0-15 cm, acolo unde arătura alternează cu lucrarea solului prin discuire. Reacția solului tinde să devină acidă în variantele în care arătura a alternat cu lucrarea cu grapa cu discuri. Deci, dacă se alternează arătura cu discul avem un efect favorabil asupra însușirilor fizice ale solului.
Năstasă V. și Năstasă Elena (2003), în urma cercetărilor efectuate pe un cernoziom levigat, moderat erodat din cadrul S.C.C.C.E.S. Perieni, la cultura grâului de toamnă au arătat că, în monocultură, cantitatea de energie obținută suplimentar a fost cuprinsă între 4258 kWh/ha la doza de N32P32 și 6761 kWh/ha în varianta N96P96. În asolamentul de doi ani cantitatea de energie realizată suplimentar prin fertilizare s-a încadrat între 4473 kW/ha, în varianta fertilizată cu N126P128. Așadar, se remarca o creștere a cantității de energie realizată prin fertilizare față de valorile din monocultură. Prin urmare numărul de culturi din asolament a condus la sporirea cantităților suplimentare de energie.
Cu privire la oportunitatea celui mai avantajos sistem de lucrare a solului la cultura de porumb și soia pe solurile drenate din Centura Nordică a porumbului din SUA, Vetsch J.A și colab. (2007) au considerat că tipul de sistem de lucrare folosit în cadrul celor două culturi a influențat considerabil producția obținută. Sub acest aspect au fost folosite mai multe sisteme de lucrare și anume sistemul no−tillage pe același teren o perioadă mai îndelungată, sistemul zone−tillage, dar și cel fără cultivație pe intervalul dintre rânduri la porumb precum și sistemul convențional care lucrează întreaga suprafață cultivată. În urma studiului, cercetătorii americani arată că sistemul no−till este potrivit pentru terenurile cu potențial de erodare, utilizarea acestuia pe o perioada mai mare de timp și pe aceeași suprafață conduce la scăderea producției. Alternarea sistemelor de lucrare și anume cel convențional pentru soia, urmată de porumb cu zone−tillage a determinat obținerea unor producții mari comparativ cu variantele lucrate după sistemul convențional, la porumb. În legătură cu producția de soia, aceasta a crescut prin aceasta alternare a sistemelor de lucrare a solului. Prin urmare, folosirea alternativă a diferitelor sisteme de lucrare a solului nu a determinat obținerea unor mai bune rezultate economice față de variantele în care a fost folosit sistemul convențional.
În ceea ce privește lucrările solului studiate într-o experiență pe termen lung din Centrul Italiei care au avut ca obiectiv productivitatea la soia și grâul irigat, Marco Mazzoncini și colab. (2008) au punctat că productivitatea la grâu, lucrat în sistemul no-tillage a fost în general scăzută. Acesta a avut o tendință de diminuare a productivității atunci când precipitațiile abundente au avut loc cu câteva zile după semănat și buruienile urmau sa răsară și mai puțin decât normalul precipitațiilor în timpul perioadei de umplere a boabelor. Când intervin asemenea condiții este posibil ca randamentul de boabe va fi egal sau mai mare în funcție de sistemul no−tillage comparativ cu sistemul clean−tillage. Această combinație apare frecvent în centrul, sudul, estul și zonele colinare ale Italiei. Ținând cont de efectul sistemului no−tillage asupra eroziunii solului și materiei organice din sol în aceste zone caracterizate prin lipsa de apă în special primăvara pe terenurile arabile cu pante mai mare de 20%. De fapt, adoptarea sistemului no−tillage reduce costul de producție cu 0,3 până la 0,4 Mg/ha comparativ cu sistemul clean−tillage unde 201 de dolari până la 225 dolari pe hectar se pot salva în prețul de producție și sunt compensate prin pierderile de recoltă și prelucrare a solului de a face aceste sistem în alternanță.
Cu privire la influența sistemului de lucrare a solului combinată cu cea a fertilizării cu azot asupra producției și conținutului de azot din sol, Halvorson A.D. și colab. (2005), au constatat că atunci când se crește doza de azot în paralel cu utilizarea sistemului convențional de lucrarea a solului a condus la pierderi destul de mari de azot nitric prin percolare sub startul fiziologic activ. Acest studiu s-a derulat pe parcursul a 12 ani iar experiența a avut loc în condițiile din Marea Câmpie Nord−Americană. Experiența s-a desfășurat în cadrul unui asolament de tipul grâu de toamnă−grâu de primăvară−floarea−soarelui. În aceste condiții s-au utilizat diferite sisteme de lucrarea a solului precum sistemul convențional, sistemul minimum−tillage și sistemul no−tillage unde s-au aplicat doze de azot în cantități de 34 kg/ha−67 kg/ha și 101 kg/ha. Pe parcursul anilor de studiu, cantitatea de azot care a fost absorbită de către plante a crescut o dată cu creșterea dozei de îngrășăminte cu azot. Așadar, cel mai puțin azot a fost absorbit de plantele din parcelele experimentale care au fost lucrate în sistemul no−tillage și fertilizate cu cea mai scăzută cantitate de azot. În primii trei ani de studiu rezervele de azot nitric nu au fost afectate, dar pe măsură ce anii au trecut aceste rezerve de azot nitric au crescut semnificativ. Pe adâncimea de 150 de cm azotul nitric rezidual a crescut considerabil în variantele lucrate în sistemul convențional, dar și în sistemul minimun−tilage, în comparație cu sistemul no−tillage a înregistrat o reducere a rezervei de azot nitric care probabil urma sa fie pierdut în straturile mai profunde ale solului.
În legătură cu rotația culturilor și managementul paielor de grâu și a gunoiului de păsări Augustin Limon−Ortega și colab. (2009) au vrut să afle dacă aceste două elemente afectează structura solului. Acest studiu a fost inițiat în anul 1998 în nord−vestul Mexicului. Studiul a urmărit managemntul paielor de grâu, încorporate în sol sau arse, în cadrul unei rotații de trei ani a culturilor de grâu-Sesbania spp., grâu-porumb și grâu-teren necultivat. Pe lângă acestea s-au mai adăugat și trei tipuri de fertilizarec cu uree, gunoi de pasăre și un amestec dinre uree și gunoi de pasăre. Îngrășămintele au fost aplicate în două faze, 0-200 kg/ha N.
Biomasa microbiană a solului alcătuită din C și N, concentrația N, P, K a solului a determinat absorbția azotului, conductivitatea electrică, pH-ul solului, distribuția particulelor de sol după mărime și stabilitatea lor evaluată în perioada 2001, 2002 și 2005 cât a durat sezonul de recoltare la grâu. Paiele de grâu nu au avut un efect important asupra concentrației de carbon în biomasa microbiană a solului. Cultivând Sesbania spp. după recoltarea grâului a mărit concentrația de carbon mineralizat si azotul din sol. Efectul paielor de grâu și rotația culturilor asupra distribuției agregatelor solului după mărime a avut un efect scăzut în timp ce gunoiul de pasăre administrat a crescut concentrația solului în N, P și K. Potasiul a fost acumulat într-o cantitate mai mare în urma arderii paielor de grâu demonstrând astfel complexitatea rotației culturilor prin cultivarea succesivă a porumbului de vară sau a sesbaniei mărind astfel conținutul de materie organică din sol. În urma studiului cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru a folosi cât mai eficient solul, după grâu trebuie să se cultive o cultură precum sesbania de vară și să se folosească gunoi de pasăre sau gunoi de grajd combinat cu alte materii organice pentru a menține echilibrată aplicarea de substanțe nutritive de care au nevoie pe parcursul vegetației.
În Brazilia, sistemul de lucrarea a solului no−tillage a prins amploare din ce în ce mai mult unde cultura de arahide (Arachis hypogaea) este în creștere folosind acest sistem în vedere prelucrării solului. Calors A.C. Crusciol și Rogerio P. Soratto (2009) în urma studiului elaborat au vrut să afle dacă de la planta premergătoare resturile vegetale rămase pe suprafața solului și azotul administrat plantei premergătoare va avea efect negativ asupra culturii de arahide cultivate în sistemul no−tillage. Această experiență a fost efectuată în Botucatu, Sao Paulo State din Brazilia de-a lungul a doi ani agricoli și a vizat evaluarea materiei organice uscată rămasă de la planta premergătoare și acumularea de nutrienți. S-a avut în vedere efectul în urma fertilizării cu azot, nutriția arahidelor și producția care se obține atunci când sunt cultivate succesiv în sistemul no−tillage. Experiența a inclus trei tipuri de plante premergătoare repectiv, Brachiaria brizantba, Pennisetum glaucum și Panicum maximum, dar și folosirea a două doze de azot (0-200 kg/ha), care au fost aplicate la 50 de zile după răsărire. În urma studiului, cercetătorii au arătat că Pennisetum glaucum a avut o concentrație mai scăzută în nutrienți comparativ cu Brachiaria brizantba și Panicum maximum, însă cele mai mari cantități de materie organică uscată și macronutrienți înregistrată în cadrul experienței a fost de 14,8 Mg/ha azot. După aplicarea azotului s-a mărit concentrația de P, Ca, Mg și S în frunze. În varianta în care cultura precedentă care a lăsat o cantitate mai mare de mulci, în jur de 6,0−14,8 mg/ha nu a influențat cu nimic producția de arahide cultivate în sistemul no−tillage, dar nici azotul aplicat la planta premergătoare. În concluzie putem remarca că arahidele pot fi cultivate cu succes în cadrul sistemului de lucrare a solului no−tillage pe soluri și în climatul rece din Sao Paulo State, Brazilia.
Kaspar T.C și colab. (2004), care au studiat un ansamblu de douăzeci de parametri ai solului au măsurat grosimea orizontului A, pH-ul, textura solului, conținutul solului în carbon organic, fosfor, potasiu, fier și zinc etc. pe o durată de 11 ani pe o suprafață de teren care a fost cultivată cu porumb și soia din staul Iowa au constatat că producția la soia a avut de suferit din cauza variațiile pH-lui solului, de caracterul depresionar al reliefului din zona respectivă în anii ploioși. Astfel, producția de boabe de la cele două culturi a fost afectată negativ de caracterul reliefului depresionar unde s-a făcut experiența. Experiența din statul Iowa, a fost făcută pe un sol cu o capacitate slaba de drenare a apei. Stabilirea datei semănatului a fost aleasă în momentul în care temperatura solului a înregistrat o temperatura mai mare de 100 C la porumb și 130 C la soia, pe durata a 12 ore consecutiv dar și în funcție de cantitatea de apă aflată în sol pe adâncimea de 0-5 cm, care să permită efectuarea lucrărilor solului în cele mai bune condiții. În aceste condiții pentru ambele culturi cel mai timpuriu s-a semănat în varianta lucrată cu cizelul și în sistemul strip−tillage. La varianta în care s-a lucrat în sistemul no−tillage, data semănatului după criteriile enunțate mai sus a avut o întârziere de 4 până la 28 de zile la cultura de porumb, iar la soia de 6 până la 15 zile.
Comparând din punct de vedere economic sistemul no-till cu sistemul convențional de lucrare a solului, Ribera L.A și colab. (2004), în urma cercetărilor efectuate în Texas-ul de Sud, au demonstrat că majoritatea fermierilor locali din zona luat în studiu preferă semănatul direct în miriștea plantei premergătoare. Acest lucru se dotorează numeroaseor avantaje pe care la are sistemul no-till precum, reducerea numărului de treceri cu mașinile și utilajele agricole pe suprafața terenului, dar cel mai important lucru sunt pierderile de apă prin evapotranspirație care sunt foarte mici. Alt, avantaj al acestui sistem îl reprezintă diminuarea cheltuielilor cu combustibilul, cu forța de muncă dar și se reducea efectelor nedorie ale eroziunii provocate de vânt și apă. Acest studiu a fost efectuat asupra trei culturi și anume grâu de toamnă, soia și sorgul pentru boabe, unde s-a considerat trei arii de influență în ce privește profitul realizat în urma valorificării producției. În urma studiului cultura de sorg sau asolamentul sorg−grâu−soia sunt preferate pentru că au cea mai mare profitabilitate, indiferent de sitemul de lucrare a solului utilizat. Însă în condiții de risc sistemul no-till se prezintă a fi mai avantajos față de cel convențional, dând rezultate bune în toate schemele de rotație a culturilor care au fost luate în studiu.
CAPITOLUL 3
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL
3.1 Așezarea geografică
Ferma S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L FILIALA DOROHOI este situată pe teritoriul județului Botoșani având sediul în Municipiul Dorohoi, localitatea Progresul. Pe glob municipiul Dorohoi este poziționat la intersecția paralelei de 47°58’ latitudine nordică și a meridianului de 26° 24’ longitudine estică, ce influențează în mare parte peisajul fizico-geografic al teritoriului administrativ al localității Dorohoi.
Municipiul Dorohoi, este parte integrată a teritoriului Moldovei de Nord, aparține administrativ de județul Botoșani, fiind al doilea oraș ca potențial economic dar și uman după municipiul Botoșani. Teritoriul municipiului Dorohoi se învecinează la Nord, comunele Ibănești și George Enescu, la Est, comuna Broscăuți, la Sud, comuna Văculești, la Sud-Vest , comuna Șendriceni, iar la Vest, comuna Hilișeu, de care este legat prin intermediul drumurilor naționale și județene.
3.2 Regimul temperaturilor
Din punct de vedere al climei, datorită așezării municipiului Dorohoi în latitudine în nord la mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord precum și conformația geografică a zonei fac ca acesta sa beneficieze de un climat temperat – continental caracterizat de nuanțe excesive a viscolelor din timpul iernii si secetele îndelungi din vară.
Temperatura media anuală a aerului la Dorohoi calculată de regretatul profesor emerit Octav I. Guțic, a fost de 8,40 C, cu o maximă medie în luna iulie de 20,10 C și minima media în luna ianuarie de –5,10 C (Tab.3.1), iar sub aspect al zilelor cu soare pe teritoriul municipiului Dorohoi este în medie de 288,7 de zile.
Tabelul 3.1
Valorile temperaturilor medii lunare (0C) înregistrate în județul Botoșani în anul agricol 2011-2014
Figura 3.1 Evoluția temperaturilor în perioada 2011-2014, în județul Botoșani
Din punct de vedere al temperaturilor și evoluția lor pe parcursul anilor agricoli luați în studiu pot să afirm că au fost normale, diferențe semnificative față de normală neînregistrându-se. Așadar, rezultă că temperaturile înregistrate au condus la o bună dezvoltare a plantelor agricole luate în stiudiu și la obținerea unor producții bune și de calitate (Fig.3.1).
3.3 Regimul precipitațiilor
Precipitațiile atmosferice din zona Municipiului Dorohoi prezintă valori medii, care sunt caracteristice regiunii de podiș, 548,2 mm (Tab.3.2). În anul 1914 pentru municipiul Dorohoi s-au înregistrat cele mai mari precipitații, 998,1 mm, iar în anul 1952 cele mai mici, de 374,1 mm. Municipiul Dorohoi cunoaște și perioade secetoase, 6,5 perioade în medie pe an, înregistrându-se o secetă maximă în anul 1949 (42 zile), precum și în anii 1945 și 1946.
Precipitațiile sub formă de zăpadă din Municipiul Dorohoi au înregistrat în medie 37,7 zile/an, care determină o acoperire cu zăpadă a solului timp de 75,7 zile și o grosime a stratului de zăpadă de 80,1 cm. Aproximativ, prima zi cu solul acoperit cu zăpadă este 18 noiembrie, iar ultima zi este 25 martie.
Datorită distribuției inegale a precipațiilor cazute pe teritoriul Municipiului Dorohoi dar și din cauza neuniformității temperaturilor a determinat o diferențiere a producției agricole.
Tabelul 3.2
Valorile precipitațiilor medii lunare (mm) înregistrate în județul,
Botoșani în anul agricol 2011-2014
Figura 3.2.2Figura 3.2 Evoluția precipitațiilor în perioada 2011-2014, în județul Botoșani
Din punct de vedere pluviometric, precipitațiile înregistrate pe raza județului Botoșani pe parcursul anilor agricoli luați în studiu au depășit precipitațile normale în unele luni ceea ce conduce la rezultate foarte bune în privința producției (Fig.3.2). Alături de o temperatură normală în perioada de creștere și dezvoltare a plantelor și a precipitațiilor căzute pe suprafața solului la momentul potrivit au condus la rezliazare unei producții bune și de calitate la culturile luate în studiu.
3.4 Regimul vânturilor
În zona municipiului Dorohoi vânturile prezintă anumite caracteristici datorită faptului ca orientarea interfluviilor și a văilor, înălțimea redusă a clădirilor, orientarea străzilor, lipsa pădurilor fac ca cele mai frecvente vânturi sa fie din direcțiile nord-vest, în jur de 24,8% și sud-est în jur de 14,0%.
Vânturile de nord-vest au cea mai mare frecvență în toate lunile, cu excepția lunii octombrie. Aceste vânturi aduc mase de aer umed din nord-vestul și vestul Europei. Vânturile de nord-est și est prezintă valori mici iar aerul aduc de ele este uscat și rece în timpul iernii, uscat și înfierbântat vara. Vânturile de sud apar frecvent în toate anotimpurile, care provin din aer tropical-maritim din nordul Europei și aduc mase de aer călduț și umed. Vânturile de sud-vest și de vest provin din masele de aer care se deplasează vara din vestul și sud-vestul Europei, spre sud-estul Europei, fiind vânturi călduțe și umede.
Roza vânturilor din județul botoșani se prezintă sub forma alugită de fus, specifă tuturor stașiilor din nordul deluros al Moldovei (Fig.3.3).
Figura 3.3 Roza vânturilor (Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului, Botoșani)
3.5 Aspectul pedologic
Sub aspect pedologic, solurile existente pe teritoriul municipiului Dorohoi sunt cele caracteristice zonei de silvo-stepei și stepei și anume cernoziomul levigat, soluri solifere și soluri aluviale, iar pe dealurile din vestul și nordul orașului sunt caracteristice silvo-stepei și pădurii care cuprinde soluri brune și brune podzolice în diferite stadii de solidificare.
Cernoziomurile (CZ) fac parte de clasa Cernisolurilor care ocupă în România o suprafață de 4.200.000 de hectare (Florea, 2004), fiind răspândite pe suprafețe întinse în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dealurile Fălciului, Colinele Tutovei.
Cernoziomurile s-au format prin procese de solidificare caracterizate prin bioacumulare intensă și acumularea unei cantități mari de materie organică humificată. Datorită cantităților mari de materie organică rămasă în sol după ce ciclul de vegetație s-a încheiat sub influența predominantă a bacteriilor rezultând un humus de tip ,,mul calcic” care se acumulează deobicei pe adâncimi cuprinse între 50 – 65 cm, imprimând solului o culoare închisă cu valori și crome mai mici de 2 la materialul în stare umedă.
Sub aspectul activității mezofaunei putem remarca o activitate intensă evidențiată prin prezența neoformațiunilor biogene reprezentate de coprolite, cervotocine și crotovine. Curentul descendent de apă care străbate solul a determinat o slabă levigare a carbonatului de calciu care se poate observa chiar în partea superioară a orizontului A molic, la baza acestuia sau în orizontul AC.
Din punct de vedere a texturii cernoziomurilor, putem spune că este nediferențiată pe profil și poate fi nisip lutos, lut nisipos sau lut argilos. Sunt soluri afânate înregistrând densități aparente pe adâncimea de 0 – 100 cm de 1,2 – 1,4 /cm iar valorile porozității totale sunt de 49 – 53 %. Permeabilittea pentru apă și aer a cernoziomurilor este bună, valorile medii ale conductivității saturate pe adâncimea de 0 – 100 cm fiind de 1,5 – 15 mm/oră (Canarache A., 1990).
Din punct de vedere agricol cernoziomurile se lucrează ușor deoarece opun o rezistență mică sau mijlocie la lucrările solului, având o valoare a rezistențe la arat, la o umiditate optimă, fiind de 40- 50 kgf/dm2. Valoarea rezistenței la arat a solurilor cu textură fină este de circa 50 – 60 kg/dm2.(Canarache 1987).
În ce privește reacția cernoziomurilor în orizontul A este slab acidă, neutră sau slab alcalină din caza prezenței carbonatului de calciu rezidual sau a celui acumulat ulterior prin procese de regenerare.
Sub vegetația ierboasă naturală cernoziomurile conțin 6 – 10% humus, conținut care scade cu câteva procente pe suprafețele cultivate. Cernoziomurile sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive de azot, fosfor și potasiu.
Prezintă o textură mijlocie și o structură granulară stabilă care asigură o aerație bună și o permeabilitate bună pentru apă și aer, de asemenea o bună capacitate de reținere a apei utile și o rezistență mai mică la lucrările solului, însușire pe care trebuie să le aibă un sol aflat într-o exploatație agricolă.
Principala categorie de folosință a cernoziomurilor este arabil fiind preferabile a fi cultivate cu cereale de toamnă, porumb, floarea soarelui, sfeclă pentru zahăr, lucernă, legume. Specialiștii în domeniu precizează că alegerea plantelor de cultură pe cernoziomuri se face în funcție de compoziția granulometrică, pentru a putea fi exploatate la capacitatea lor maximă, aducând cele mai mari sporuri de producție la sortimentul de plante alese a fi luate în cultură. Pe cernoziomurile cu textură mijlocie se pot cultiva majoritatea plantelor cum ar fi grâul, leguminoasele și gramineele perene. În cazul cernoziomurilor cu textură grosieră se au în vedere culturile care pot proteja solul contra proceselor de eroziune eoliană unde se aplică tehnologia de cultură specifică solurilor nisipoase.
3.6 Aspectul geomofologic
Ferma S.C. LIV AGRO GRUP S.RL CONSTANȚA FILIALA DOROHOI din Municipiul Dorohoi este încadrată în microraionul Dorohoi – Botoșani, subunitatea nord-vestică a Câmpiei Moldovei, considerând că „genetic este vorba de o treaptă sculpturală de relief, de vârstă mai recentă decât restul câmpiei, create în primul rând, datorită denudației foarte active. Abia acum ea a început să fie fragmentată mai intens de rețeaua hidrografică (Băcăuanu V. și colab., 1958)
Zona se caracterizează printr-un relief colinar, deluros, brăzdat de o rețea de văi înguste cu profil în formă de V cu pante domoale, văi largi cu aspect de platou (zona industrială). Dealurile cu înălțimi mijlocii au spinările mult aplatizate, cu versanți limitrofi, cu pante neuniforme și frecvente fenomene de alunecări de teren de forme și dimensiuni diferite, fenomene ce conferă acestora din urmă aspectul de microrelief accidental.
Intravilanul municipiului cuprinde o regiune colinară fragmentată de Jijia și afluenții săi: pârâul Buhai și pârâul Morii. Această fragmentare este mai mare în partea de nord-vest și mai mică în cea de sud-est. Înălțimea cea mai coborâtă a zonei pe care se situează orașul e albi majoră a Jijiei de 140-150 de metri, iar cea mai ridicată, pe dealurile Țerinca de 193 de metri, lângă Muzeul de Științele Naturii. Pe partea dreaptă a Jijiei, perimetru urban ocupă părți din dealurile Țerinca, Țintaurul, Răuleni, Criva și Pascari. Pe partea stângă a văii Jijiei, municipiul ocupă versanții sudici și sud-estici ai dealurilor Trestiana și Zahorna. Restul teritoriului municipiului Dorohoi se desfășoară spre nord și est, dealurile Pripor-Lădărița, Dumbrăvița, Buliga, Putreda, Bobeuca, Ghilauca, iar spre est și sud pe dealurile Beldiman, Dealul-Mare, Crucii și dealul Polonic cu vârful Polonic de 301 metri.
Orientarea reliefului municipiului Dorohoi spre NV-SE, având interfluvii largi, cu pantele domoale, prezintă o deosebită importanță economică prin dezvoltarea agriculturii, efectuarea mecanizată a lucrărilor, cultivarea plantelor prășitoare.
3.7 Aspectul hidrologic
Din punct de vedere hidrologic, pe teritoriul municipiului Dorohoi, apele de suprafață sunt reprezentate de rețeaua hidrografică și lacurile din zonă. Rețeaua hidrografică a Dorohoiului este alcătuită din râul Jijia cu afluenții săi (pâraile Buhai, Morii, Lădărița-Zahorna, Țipișca-Bezercu și Putreda-Ghilauca).
Râul Jijia își are izvoarele la o distanță de 23,3 km de orașul Dorohoi, în dealurile Bălinești și Căsoaia și străbate orașul pe o distanță de 4-5 km, având direcția nord-vest spre sud-est, cu un debit maxim de 216 mc/s, cel minim de 0,6 mc/s iar cel multianual de 0,585 mc/s. Principalul afluent al Jijiei este pârâul Buhai din sectorul municipiului Dorohoi, el izvorând din pădurea Dersca, din locul numit „La Prisacă”.
Pârâul Ghilauca prezintă o importanță deosebită pentru ferma S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI ,deoarece izvorăște din dealul Dumbrăvița care își are cursul pe lângă grupul de case din cartierul Progresul, prin al doilea iaz al pescarilor sportivi și se varsă în Jijia la est de Corlăteni și constituie o sursă de apă pentru irigarea culturilor prin amenajarea unor iazuri pe cursul pârului.
În ce privește apa subterană, aceasta se găsește cantonată în formele de reliefului sculptural și în ale celui cumulativ. În interfluviile sculpturale există un raion hidrologic caracterizat prin prezenta unor mai multe straturi acvifere, libere și captive la adâncimi cuprinse între 3 și 22 de metri etaja pe roci permeabile ale sarmațiului.
Pe pantele deluviale apa subterană apare ca pânze de apă la diverse altitudini pe versanți, întâlnindu-se două categorii de strate acvifere, situate la adâncimi mai mici de 10 metri. În șesuri stratul acvifer se găsește la adâncimi cuprinse între 1 și 3 metri. Ca un dezavantaj a apei subterane este faptul ca nu poate fi posibilă captarea ei și dirijarea prin rețelele de conducte și astfel nu este satisfăcut necesarul de apă pentru întreg oraș.
3.8 Vegetația
Condițiile naturale, îndeosebi cele de relief, climă și sol, și-au pus amprenta asupra răspândirii și diversificării vegetației din municipiului Dorohoi. Vegetația este tipică de silvostepă caracterizată prin tufărișuri de arbuști crescuți pe locul pădurilor defrișate la 6-7 km nord de oraș.
Buruienile din culturi sunt reprezentate de specii precum Agropyron repens (pir târâtor), Cirsium arevense (pălămidă), Setaria glauca (mohor), Sonchus arvensis (susai), Atriplex patula (lobpdă), Amaranthus angustifolius (știr) și Amaranthus retroflexus, Anagallis arvense (scânteiuță) etc. În zonele cu exces de umiditate, apar frecvent specii de Carex (rogoz), Typha latifolia (papură cu frunza lată), Typha angustifolia (papură cu frunză îngustă), Phragmites communis (stuf), Equisetum arvense (coada calului).
PARTEA a-II-a – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 4
ASPECTE ECONOMICO−ORGANIZATORICE
4.1 Scurt istoric
S.C. LIV AGRO GRUP CONSTANȚA FILIALA DOROHOI S.R.L, județul Botoșani a fost înființată la data 21 Octombrie 2004. Ferma a început cu o suprafață de 900 de hectar, iar acum deține în exploatație 2200 de hectare. Suprafața cultivată se afla pe teritoriul Municipiului Dorohoi și anume pe raza comunelor Cordăreni, Broscăuți și Dumeni.
Domeniul principal de activitate al societății agricole S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, îl reprezintă cultivarea cerealelor, a platelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, cod CAEN 0111.
4.2 Mijloace de producție
Ferma agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI deține un patrimoniu considerabil reprezentat de o gamă de mașini și utilaje agricole de ultimă generație, hale pentru depozitarea produselor agricole și mijloace proprii de transport a producției agricole etc. (Tab.4.1)
4.3 Organizarea muncii
Organizarea muncii se prezintă ca un sistem de măsuri, metode, forme și mijloace cu caracter social−economic și tehnico−organizatoric îndreptate spre asigurarea și folosirea eficientă a forței de muncă.
În cadrul sistemului de producție intensiv din agricultură importanța forței de muncă este foarte importanță. Factorul uman dintr-o exploatație agricolă este de a combina toți ceilalți factori de producție pentru a conduce la o eficiență economică ridicată a activităților efectuate în cadrul unei unități agricole.
Frecvent în agricultură se întâlnește caracterul sezonier al activităților, care implică creșterea gradului de folosire a factorului uman în producția agricolă. Așadar organizarea muncii dintr-o fermă agricolă trebuie sa permită efectuarea tuturor lucrărilor conform tehnologie stabilite, cu scopul maximizării producției atât sub aspect cantitativ cât și calitativ.
Ferma agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, fiind dotată din punct de vedere material, specialiști în domeniu și muncitori competenți, este capabilă să rezolve toate problemele generate de aplicarea tehnologiilor agricole.
Tabelul 4.1
Componența bazei tehnico−materiale
4.4 Eficiența economică a producției la S.C LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
În momentul de față S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, are în exploatație 2200 de hectare cu diferite culturi, suprafață în continuă creștere comparativ cu anii anteriori. În anul agricol 2011−2012, (Tab.4.2) ferma agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI a cultivat 2038 de hectare în total din care 708 ha cu grâu de toamnă, 700 ha cu porumb, 150 ha cu floarea soarelui, 230 ha cu soia, 200 ha rapiță de toamnă și 50 ha cartof (Fig. 4.1).
În anul agricol 2012-103 s-a redus suprafața cultivată cu grâu de toamnă la 620 de ha, suprafața cu porumb a crescut la 790 de ha, floarea soarelui a crescut la 490 de ha, soia, rapița de toamnă și cartoful au rămas la fel ca în anul precedent (Fig. 4.2).
Spre deosebire de anul precedent, anul agricol 2013-2014, suprafața cultivată cu grâu s-a redus la la 536 de ha, suprafața de porumb a crescut la 880 de ha, iar celelalte culturi au avut mici diferente în ce privește suprafața ocupată (Fig. 4.2).
În acest context nu numai suprafețele s-au modificat ci și producțiile obținute care au înregistrat o tendință crescătoare. Așadar, comparativ cu anul agricol 2011−2012, la majoritatea culturilor producția a crescut mult. Cauza principală care a condus la producții mici în anul 2012 se datorește secetei survenite în timpul verii.
Tabelul 4.2
Structura culturilor și producțiile obținute la S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
Figura 4.1 Structura culturilor în anul agricol 2011−2012 în cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
Figura 4.2 Structura culturilor în anul agricol 2011-2012 în cadrul fermei S.C LIV AGRO GRUP S.R.L CONTANȚA FILIALA DOROHOI
Figura 4.3 Structura culturilor în anul agricol 2012−2013 în cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
În cadrul fermei agricole S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI cele mai importante sub aspectul suprafețelor cultivate cu plante agricole și al rezultatelor economice obținute sunt culturile de grâu de toamnă, porumb și floarea−soarelui. Evoluția suprafețelor ocupate cu aceste plante agricole comparativ cu producțiile obținute sunt redate în cele ce urmează conform graficelor (Fig 4.3 și Fig. 4.5).
Figura 4.4 Evoluția suprafețelor la principalele culturi în cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în perioada 2011−2014
Figura 4.5 Evoluția producțiilor (kg/ha) la principalele culturi în cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în perioada 2011−2014
Tabelul 4.3
Indicatori privind situația economică a fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul 2014
Sursa (http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
La sfârsitul anului agricol 2013-2014, S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI a înregistrat un profit net de realizat prin scăredea cheltuililor totale din veniturile totale, după formula (Tab. 4.2) :
Pr =VT-CT= 5151691 – 4526725= 624966 lei.
Așadar, rata profitului net este dată de relația:
RPr=*100= *100= 0,13%.
CAPITOLUL 5
AGROTEHNICA DIFERENȚIATĂ APLICATĂ CULTURILOR LUATE ÎN STUDIU ÎN PERIOADA 2011–2014, ÎN CADRUL FERMEI S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
5.1 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura grâului de toamnă în perioada 2011–2014
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară. Suprafețele întinse pe care este semănat, precum și atenția de care se bucură se datoresc: conținutului ridicat al boabelor în glucide și proteine și raportului dintre aceste substanțe, corespunzătoare cerințelor organismului uman; conservabilității îndelungate a boabelor și faptului că pot fi transportate fără dificultate; planta are plasticitatea ecologică mare, fiind cultivată în zone cu climate și soluri foarte diferite; posibilităților de mecanizare integrală a culturii (Bîlteanu Gh., 1991).
Pe lângă acest aspect grâul asigură pentru cea mai mare parte din populație pâinea și variatele produse care se fabrică din grâu, în același timp boabele de grâu reprezintă materia primă pentru diferite industrii ce țin de panificație. Grâul mai este folosit în furajarea animalelor, producția secundară se utilizează la fabricarea celulozei, mai poate fi folosit ca așternut la animale, ca nutreț grosier.
Din punct de vedere agricol, grâul este considerat ca o plantă foarte bună premergătoare pentru multe din culturile de la noi, din cauză ca părăsește terenul devreme și îl lasă curat de buruieni, are la dispoziție un timp destul de mare pentru efectuarea lucrărilor de vară, dar mai oferă și avantajul înființării culturilor succesive, în special pe terenurile irigate.
În cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. în anul agricol 2011–2012 grâul de toamnă a fost semănat pe o suprafața de 708 de hectare fiind repartizat pe mai multe sole.
În studiul efectuat am luat, sola Cordăreni stânga, având suprafața de 250 de hectare și sola Cordăreni dreapta, având suprafața de 250 de hectare
În toamna anului 2011 (Tab.5.1) pe cele două sole a fost cultivat grâu de toamnă folosind soiul Arieșan. La înființarea culturii a fost folosită o cantitate de sămânță de 315 kg/ha. Soiul Arieșan este un soi de grâu productiv creat la Stațiunea de Cercetare Turda–Romania. Ca particularități a acestui soi putem enumera următoarele: este un soi precoce, productiv cu bobul mare, prezintă o capacitate de înfrățire de 2,5 frați/plantă, are o rezistență bună la iernare și cădere, spicul aristat roșu,lungimea 8.4 cm, MMB 50–55 g, calitatea de panificație, conținut ridicat de proteină (12–15 %, gluten umed 28-35%), perioada de vegetație 260–270 zile și cu un potențial de producție între 5500-10500 kg/ha (http://agrochim.infoferma.ro/anunt_ ).
În cadrul celor două sole cultura de grâu de toamnă a avut ca plantă premergătoare soia. Imediat după recoltarea soiei s-a intervenit cu o lucrare de dezmiriștit cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo având lățimea de lucru de 6 metri, mobilizarea solului fiind făcută pe adâncimea de 15 cm. Scopul acestei lucrări a solului a fost încorporarea în sol a tuturor resturilor vegetale rămase de la planta premergătoare. În cadrul fermei S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI nu se mai ară când se înființează o cultură de cereale păioase.
Așadar, după lucrarea de dezmiriștit s-a trecut imediat la pregătirea patului germinativ care a fost executată cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și o grapă cu discuri ușoară de la Lemken, având lățimea de lucru de 6 metri. Lucrarea s-a executat în preziua semănatului.
La pregătirea patului germinativ s-a făcut și o fertilizare de bază cu NPK 18:46:0 în doză de 200 kg/ha substanță brută, lucrare care s-a efectuat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și MA Amazone purtat care are o capacitate a buncărului de 3 tone.
Semănatul a fost realizat cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și semănătoare pentru păioase Horsch DC având lățimea de lucru de 8 metri.
În anul 2012, în luna martie, s-a efectuat o fertilizare fazială cu uree în doză de 150 kg/ha substanță brută. Lucrarea s-a executat cu ajutorul agregatului format din tractor Fendt 308 Ci și MA Amazone purtat, care are capacitatea buncărului de 3 tone, îngrășămintele au fost împrăștiate pe o rază de 24 de metri folosind cărările tehnologice.
În luna aprilie a anului 2012 s-a executat lucrarea de combatere chimică a buruienilor. În cazul de față s-a folosit erbicidele Granstar 75 DF în doză de 0,04 g + Cerlit 100 g în doză de 0,40 ml cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA. Erbicidul Granstar 75 DF este un erbicid sistemic selectiv aplicat postemergent la culturile de cereale păioase pentru controlul buruienilor cu frunză lată, anuale, și perene. Este absorbit prin frunze și rădăcini translocat în întreaga plantă, inhibă diviziunea celulară în vârfurile de creștere ale lăstarilor și rădăcinilor la plantele sensibile. Momentul optim de aplicare este în perioada de creștere activă a buruienilor în stadiul de 2–4 frunze (http://ruralplant.ro/produs/granstar-super-50sg-40gr/).
Erbicidul Cerlit, este un erbicid postemergent, cu flexibilitate remarcabilă în aplicare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale păioase la care substanța activă este rapid translocată( http://www.pestcontrol-expert.ro/cerlit.html).
În ce privește combaterea bolilor și dăunătorilor din cultura de grâu de toamnă s-a aplicat în primă fază un tratament cu Stabilan, 2l/ha + Artea 330 EC, 0,4 l/ha + Murtonik S, 2,5 l/ha.
Produsul Stabilan este un regulator de creștere pe bază de clormequat clorura 400 g/l capabil de a produce o gamă largă de modificări fiziologice la diferite specii și varietăți de plante. Se absoarbe rapid în plante intr-un interval de 2–4 ore, în special în condiții de umiditate ridicată, acționând asupra taliei plantelor ca inhibitor de creștere, în același timp stimulează fructificarea si calitatea fructelor.
Stabilan aplicat la grâu, produce îngroșarea paiului și scurtarea internodiilor, prevenindu-se astfel căderea plantelor, inhibă creșterea taliei plantelor. Se impune ca o excelentă alegere după fertilizarea cu azot (în mod deosebit din toamnă), datorită proprietăților de ramificare a rădăcinilor (http://www.botanistii.ro/nufarm-stabilan.html).
Fungicidul Artea 330 EC are ca substanță activă ciproconazol 80 g/l și propiconazol 250 g/l, cu efect maxim pentru cerealele păioase. Artea își începe rapid acțiunea de combatere a bolilor foliare. Poate fi aplicat atât preventiv, cât și curativ, în toate stadiile de vegetație, de la înfrățire până la sfârșitul înfloritului. Pentru rezultate optime, se recomandă aplicarea produsului la apariția primelor semne de infestare cu Erysiphe graminis (făinare), Helminthosporium tritici repens (helmintosporioza), Septoria spp (septorioză), Puccinia spp (rugină) (http://www.pestcontrol-expert.ro/artea-330-ec.html)
Murtonik S este un îngrășământ complex pentru fertilizare foliară compatibil cu majoritatea insecto–fungicidelor utilizate în mod frecvent la tratamente. Prezintă următoarele avantaje: stimulează producțiile la culturile afectate de secetă, inundații, intemperii, boli și dăunători, grăbește procesul de creștere, proces finalizat cu recolte mai timpurii, cu o productivitate sporită, corectează carențele de elemente nutritive (http://www.seminteplante.ro/ingrasaminte-foliare/2389-murtonik-gold-20-20-20-25-kg.html)
Cel de al doilea tratament s-a făcut în fază de burduf a grâului, cu un amestec de Amistar Xtra 280 SC 0,5 l/ha + insecticid Actara 0,07 g/ha + fertilizare cu Uree dizolvată, 10 kg/ha.
Amistar Xtra 280 SC, 0,5 l/ha are ca substanță activă azoxistrobin 200g/l + ciproconazol 80 g/l, fiind un fungicid modern cu spectru larg de combatere, al cărui mod de acțiune influențează pozitiv activitatea fiziologică a plantei. Acest fungicid acționează în trei moduri: sistemic, translaminar și prin contact. Amistar Xtra protejează noile creșteri ale frunzei prin formarea unui depozit de produs în teaca frunzei, fiind reactivat în contact cu apa.
Amistar Xtra prelungește perioada de timp în care planta rămâne verde –„ green effect”. Cu acest fungicid se tratează bolile foliare dar și cele ale spicului care pot apărea și anume Erysiphe graminis (făinare), Septoria spp (septorioză), Puccinia spp (rugină), Fusarium spp (fuzarioză),(http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/Pages/AmistarXtra.aspx).
Actara este un insecticid sistemic care are ca substanță activă thiametoxam 25 % cu efect de lungă durată ce combate un spectru larg de dăunători. Acționează prin contact și ingestie, pătrunzând rapid în plantă și apoi este transportat ascendent (acropetal) prin sistemul vascular, protejând întreaga plantă, precum și noile creșteri. Combate dăunătorii atât în stadiu de larvă, cât și de adult. La cultura grâului de toamnă se folosește pentru combaterea atacului de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos), Eurygaster integriceps (ploșnițele cerealelor) cât și pentru combaterea Schizaphis graminum, Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis (afidele cerealelor) (http://www.marcoser.ro/produse/pesticide/insecticide_acaricide/actara.html).
Primul și cel de al doilea tratament au fost executate cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
Recoltarea grâului de toamnă a fost efectuată în decursul lunii iulie, cu trei combine Claas Lexion 540 la o umiditate de 15-16%. În anul agricol 2011–2012 de pe sola Cordăreni stânga, Cordăreni dreapta s-a obținut o producție medie de 3500 kg/ha, producție destul de mică având în vedere potențialul productiv al soiului Arieșan, aceasta fiind datorată secetei survenite în mai–iunie.
Tabelul 5.1
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii grâu de toamnă în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2011–2012
Tabelul 5.1 (continuare)
În anul agricol 2012–2013 grâul de toamnă a fost cultivat pe o suprafața de 620 de hectare. fiind repartizat pe mai multe sole (Tab. 5.2).
În studiul efectuat am luat, sola Cordăreni stânga, având suprafața de 250 de hectare și sola Cordăreni dreapta, având suprafața de 250 de hectare.
În cadrul celor două sole cultura de grâu de toamnă planta premergătoare a fost grâul. Imediat după recoltarea grâului s-a intervenit cu o lucrare de dezmiriștit cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo, având lățimea de lucru de 6 metri. Mobilizarea solului s-a realizat pe adâncimea de 15 cm.
Așadar, după lucrarea de dezmiriștit s-a trecut imediat la pregătirea patului germinativ care a fost executat cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și o grapă cu discuri ușoară de la Lemken, având lățimea de lucru de 6 metri. Lucrare s-a executată în preziua semănatului.
La pregătirea patului germinativ s-a făcut și o fertilizare de bază cu NPK 18–46–0 în doză de 200 kg/ha substanță brută, cu tractorul Fendt 308 Ci și MA Amazone.
Semănatul a fost realizat cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și semănătoare pentru păioase Horsch DC având lățimea de lucru de 8 metri.
În anul 2013, în luna martie, s-a efectuat o fertilizare fazială cu Uree în doză de 150 kg/ha substanță brută. Lucrarea s-a executat cu tractorul Fendt 308 Ci și MA Amazone, folosind cărările tehnologice.
În luna aprilie, a anului 2013 a fost executată lucrarea de combatere chimică a buruienilor. În cazul de față au fost folosite erbicidele Granstar 75 DF în doză de 0,04 g + Cerlit 100 G în doză de 0,40 ml cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
În ce privește combaterea bolilor și dăunătorilor din cultura de grâu de toamnă a fost aplicat în primă fază un tratament cu Stabilan, 2l/ha + Artea 330 EC, 0,4 l/ha + Murtonik S 2,5 l/ha. Cel de al doilea tratament s-a făcut în fază de burduf a grâului alcătuit dintr-un amestec de Amistar Xtra 280 SC 0,5 l/ha + insecticid Actara 0,07 g/ha + fertilizare cu uree dizolvată 10 kg/ha.
Recoltarea grâului de toamnă a fost efectuată în decursul lunii iulie, , la umiditatea de 15-16%, obținând o producție medie de 4100 kg/ha.
Tabelul 5.2
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii grâu de toamnă în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2012–2013
Tabelul 5.2 (continuare)
În anul agricol 2013–2014 grâul de toamnă a fost cultivat pe o suprafața de 536 de hectare .
În studiul efectuat am luat spre analiză, sola Broscăuți, având suprafața de 250 de hectare și sola Lucica, având suprafața de 250 de hectare (Tab. 5.3).
În toamna anului 2013 pe sola Broscăuți s-a cultivat grâu de toamnă folosind soiul Arieșan. La înființarea culturii s-a folosit o cantitate de sămânță de 315 kg/ha.
Sola Lucica a fost cultivată cu grâu de toamnă folosind soiul Apullum. La înființarea culturii s-a folosit o cantitate de sămânță de 315 kg/ha. Soiul Apulum prezintă o calitate superioară de panificație, are o capacitate de înfrățire foarte bună de 3–4 frați/plantă, prezintă o bună rezistență la ger și o foarte bună capacitate de înfrățire, fiind preferat de cultivatorii din zonele umede și reci, are spicul aristat alb și MMB de 44–48 grame. Perioada de vegetație este de 265–275 zile, înspică în zona centrală și de nord în intervalul 23 mai–2 iunie cu un potențial de producție cuprins între 5.720–9.200 kg/ha (http://scdaturda.ro/apullum/).
În cadrul celor două sole cu grâu de toamnă, planta premergătoare a fost rapița. Lucrarea de dezmiriștire a fost executată cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo .
Pregătirea patului germinativ, care a fost executat cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și o grapă cu discuri ușoară de la Lemken.
Semănatul a fost realizat cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario și semănătoare pentru păioase Horsch DC .
În anul 2014, în luna martie, s-a efectuat o fertilizare fazială cu uree în doză de 150 kg/ha substanță brută. Lucrarea s-a executat cu tractorul Fendt 308 Ci și MA Amazone, folosind cărările tehnologice.
În luna aprilie, a anului 2014 a fost executată lucrarea de combatere chimică a buruienilor. În cazul de față au fost folosite erbicidele Granstar 75 DF în doză de 0,04 g + Cerlit 100 G în doză de 0,40 ml cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
În ce privește combaterea bolilor și dăunătorilor din cultura de grâu de toamnă a fost aplicat în primă fază un tratament cu Stabilan, 2l/ha + Artea 330 EC, 0,4 l/ha + Murtonik S 2,5 l/ha. Cel de al doilea tratament s-a făcut în fază de burduf a grâului cu un amestec format din Amistar Xtra 280 SC 0,5 l/ha + insecticid Actara 0,07 g/ha + fertilizare cu Uree dizolvată, 10 kg/ha.
Recoltarea grâului de toamnă a fost efectuat în decursul lunii iulie, la umiditatea de 15-16%. Producția medie obținută a fost de de 5850 kg/ha.
Tabelul 5.3
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii grâu de toamnă în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2013–2014
Tabelul 5.3 (continuare)
5.2 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura de porumb în perioada 2011–2014
Alături de grâu, orez, soia, porumbul este una din cele mai importante plante cultivate de om. Porumbul este utilizat în alimentația oamenilor, sub formă de mămăligă, turtă, pâine în amestec cu făina de grâu, crupe, floricele, fiert sau conservat, fulgi. Administrat în hrana animalelor, boabele de porumb reprezintă un nutreț foarte important folosit cu rezultate foarte bune sub formă de boabe întregi, măcinate, uruială, mălai. Din producția mondială de porumb, cca 72% se folosește în hrana animalelor, 21% în alimentația oamenilor și 7% în industrie (Bîlteanu Gh., 1989).
În industrie, boabele de porumb sunt folosite ca materie primă pentru obținerea spirtului, amidonului, dextrinei, glucozei, iar din embrioni se extrage ulei de foarte bună calitate, fiind folosit pe scară largă în alimentația dietetică a copiilor. Prin prelucrarea a 100 kg boabe de porumb, se obține unul din următoarele produse: 77 kg de făină, 63 kg amidon, 71 kg glucoză, 44 l alcool, iar prin prelucrarea embrionilor, în plus mai rezultă 1,8 – 2,7 l ulei și 3,6 kg turte (Bîlteanu Gh., 1979).
Ca produse secundare rezultate din procesarea boabelor de porumb putem aminti: tărâțele, turtele, șroturile, borhoturile, folosite în furajarea animalelor cu foarte bune rezulte. Pe lângă acestea de la porumb se poate folosi în gospodăriile țăranilor ciocălăii, pănușile și tulpinile porumbului (cocenii), sub formă de combustibil, hrana animalelor, industria împletiturilor, așternut la animale, fabricarea ambalajelor.
Cultura porumbului s-a extins datorită unor particularități fitotehnice și biologice deosebite. Acesta este rezistent la secetă, are puține boli, puțini dăunători, poate fi cultivat pe terenuri foarte diferite cu condiții climatice diferite, este planta care suportă monocultura, fiind o plantă prășitoare lasă terenul curat de buruieni. Reprezintă o bună plantă premergătoare pentru foarte multe plante chiar și pentru grâul de toamnă. Valorifică bine îngrășămintele organice și minerale, reacționează bine la irigație, are coeficientul de înmulțire foarte mare prin însușirea sa ca plantă unisexuată–monoică și totodată permite obținerea comodă a hibrizilor foarte productivi.
La ferma S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. în anul agricol 2011–2012 porumbul a fost cultivat pe o suprafață de 700 de hectare.
În studiul efectuat am luat ca sole reprezentative, sola Movilă, având suprafața de 250 de hectare și sola Iubănașu basculă, având suprafața de 300 de hectare (Tab. 5.4).
Porumbul a avut ca plantă premergătoare floarea soarelui, care după recoltarea căreia s-a executat pe cele trei sole o lucrare de dezmiriștire cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo, cu lățimea de lucru de 6 metri, cu o mobilizare a solului pe adâncimea de 10–12 cm. Această lucrare de dezmiriștit a avut ca scop mărunțirea tulpinilor de floarea soarelui și încorporarea în sol a resturilor vegetale de la cultura premergătoare pentru a se putea efectua arătura în cele mai bune condiții. După dezmiriștit a fost efectuată o fertilizare de bază cu NPK 18–46–0 în doză de 200 kg/ha substanță brută, cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 Ci și MA Amazone purtat, cu capacitatea buncărului de 3 tone.
În toamna anului 2011 arătura a fost executată cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken cu 7+1 trupițe la adâncimea de 30 de cm, având cormanele lamelare pentru o mai bună întoarcere și mărunțire a solului.
În primăvara anului 2012 pe sola Movilă a fost cultivat hibridul DK 440 de la Compania Monsanto pe 250 de hectare. DK 440 face parte din grupa FAO 330, fiind un hibrid simplu, timpuriu, omologat în România în 2011. Acest hibrid prezintă următoarele avantaje: are o excelentă capacitate de producție, este tolerant la stres hidric, foarte bun „stay green” la maturitate, are sistemul radicular puternic, excelentă vigoare la răsărire, pierde rapid apa din bob la maturitate (dry down), adaptabil la diferite condiții de mediu și tipuri de sol. Densitatea de cultivare este de 60.000–65.000 de plante/ha la neirigat și 65.000–70.000 de plante/ha și are un potențial de producție în boabe de 6.500 kg/ha minim, 9.500 kg/ha mediu, 14.500 kg/ha maxim (http://gazetadeagricultura.info/advertorial/1114-hibrizi-de-porumb-dekalb.html).
Pe sola Iubănașu basculă a fost cultivat hibridul DKC 4490 pe 300 de hectare. Acest hibrid face parte din FAO 390, fiind un hibrid semi–timpuriu, cu toleranță maximă la secetă și arșiță, dă producții record, și are un sistem radicular puternic dezvoltat. Ca și avantaje ale cultivării hibridului DKC 4490 putem aminti volumul mărit al sistemului radicular conferă acestui hibrid calități deosebite, spațiu mare de nutriție, cantitate mai mare de nutrienți și apă, toleranță la secetă, fixare mecanică a plantei în sol, rezistență sporită la cădere, înflorește și mătăsește simultan, ceea ce reprezintă un avantaj pe timp de arșiță, polenizarea realizându-se cu mai mult succes. (http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4490).
În primăvara anului 2012 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken, ambele combinatoare având lățimea de lucru de 8 metri. Lucrarea fiind efectuată în preziua semănatului.
Semănatul a fost efectuat în perioada 20–30 aprilie, realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoare pneumatică de precizie Mascar Futura cu 8 secții prevăzută cu buncăr pentru îngrășăminte. Semănatul s-a execut la distanța de 70 de centimetri între rânduri, la 6 centimetri adâncime și s-a asigurat a desime la semănat de 65.000 de plante recoltabile la hectar. În timpul semănatului s-a fertilizat cu NPK 18:46:0 pe rând, în doză de 100 kg substanță brută.
Lucrările de îngrijire care s-au efectuat la cultura porumbului în perioada de vegetație a fost combaterea chimică a buruienilor postemergent în faza de 2–4 frunze a porumbului cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha, este un erbicid care are un spectru de combatere buruienile monocotiledonate și dicotiledonatele anuale, inclusiv speciile dicotiledonate anuale rezistente la tratamente preemergente (http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/).
Următoarea lucrare de îngrijire a fost o prașilă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip aripioare, prevăzute cu dispozitiv de fertilizare. Prașila mecanică a fost efectuată când plantele de porumb aveau înălțimea de 50 de centimetri la adâncimea de 4–5 centimetri la care s-a mai adăugat o fertilizare fazială pe rând cu uree în doză de 150 de kg/ha substanță brută.
Recoltarea porumbului a fost efectuată în luna octombrie cu o umiditate de 18%, cu trei combine Claas Lexion 540 echipate cu echipamente de recoltat pe rând . În anul agricol 2011–2012 de pe sola Movila și sola Iubănașu basculă s-a obținut o producție medie de 8000 kg/ha, producție medie satisfăcătoare având în vedere seceta survenită în cursul perioadei de vegetație.
Tabelul 5.4
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii de porumb în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2011–2012
Tabelul 5.4 (continuare)
În anul agricol 2012–2013 porumbul a fost cultiva pe o suprafață de 790 de hectare.
În studiul efectuat am analizat, sola Movilă, având suprafața de 280 de hectare și sola Iubănașu, având suprafața de 300 de hectare (Tab. 5.5).
Față de anul agricol 2011–2012 suprafața celor trei sole s-a mărit cu 90 de hectare datorită faptului că propietarii fermei au arendat teren în scopul măririi exploatației agricole.
Porumbul, în anul agricol 2012–2013, a fost cultivat în cultură repetată. După recoltarea porumbului pe cele două sole s-a executat o lucrare de dezmiriștire cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo .
În toamna anului 2012 arătura a fost executată cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken la adâncimea de 25 de cm.
În primăvara anului 2013 pe sola Movilă a fost cultivat hibridul DK 4490 de la Compania Monsanto pe 280 de hectare.
Pe sola Iubănașu basculă a fost cultivat hibridul DKC 4590, pe 300 de hectare. Acest hibrid face parte din FAO 350, este un hibrid timpuriu, foarte productiv, cu toleranță la stres hidric, răspunde favorabil în condiții de cultură intensive și are o viteză ridicată de pierdere a apei din bob. Avantajele principale ale cultivării acestui hibrid includ obținerea de producții record inclusiv în anii și în zonele afectate de secetă. Nivelul producțiilor medii fiind peste media multianuală a grupei de maturitate, reacționează foarte bine la aportul ridicat de îngrășăminte, precum și la densități mari, printr-un spor de producție semnificativ.
Densitatea de cultivare este de 60.000–65.000 de plante/ha la neirigat și 65.000–70.000 de plante/ha la irigat și are un potențial de producție în boabe de 6.500 kg/ha minim, 9.500 kg/ha mediu, 14.500 kg/ha maxim ( http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4590).
În primăvara anului 2013 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken.
Semănatul a fost realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoare pneumatică de precizie Mascar Futura cu 8 secții la 6 centimetri adâncime și s-a asigurat o desime la semănat de 65.000 de boabe recoltabile la hectar.
Combaterea chimică a buruienilor, la porumbului a fost efectută cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha.
Următoarea lucrare de îngrijire efectuată a fost o prașiă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip aripioare și dispozitiv de fertilizare.
Recoltarea porumbului a fost efectuat în intervalul octombrie – decembrie, cu o umiditate de 18 – 19%. Producție medie obținută a fost de 12700 kg/ha.
Tabelul 5.5
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii de porumb în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2012–2013
Tabelul 5.5 (continuare)
În anul agricol 2013–2014 porumbul a fost cultiva pe o suprafață de 880 de hectare. În anul agricol 2013–2014 s-a mai arendat încă 90 de hectare în scopul măririi exploatației.
Porumbul în anul agricol 2013–2014 a fost cultivat tot după porumb. După recoltarea porumbului pe cele două sole s-a executat o lucrare de dezmiriștire cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo (Tab. 5.6).
În toamna anului 2013 arătura a fost executat cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken la adâncimea de 25 de cm.
În primăvara anului 2014 pe sola Movilă a fost cultivat hibridul DK 4490 de la Compania Monsanto pe 310 de hectare.
Pe sola Iubănașu basculă a fost cultivat hibridul DKC 4717 pe 230 de hectare. DKC 4717 este un hibrid semi–timpuriu și face parte din grupa FAO 400. Acest hibrid se adaptează cu ușurință la condițiile de stres hidric și termic cât și la o tehnologie intensivă, are o viteză foarte bună de pierdere rapidă a apei din bob, rezistă la frângere și cădere. Potențialul de producție este mărit, are adaptabilitate bună și o înflorire timpurie. Avantajul lui DKC 4717 în cultură îl constituie pierderea rapidă a apei din bob reducând astfel considerabil costurile aferente procesului de uscare, pe lângă acesta mai are o putere de a se adapta cu ușurință la factorii de stres și condițiile de cultură diferite. Densitățile recomandate sunt de 60.000–65.000 plante/ha la neirigat și 65,000–70,000 plante/ha la irigat, cu un potențial de producție de 20 tone/ha. (http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4717).
În primăvara anului 2014 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken, ambele combinatoare având lățimea de lucru de 8 metri, lucrare efectuată în preziua semănatului.
Semănatul a fost realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoare pneumatică de precizie Mascar Futura cu 8 secții și cu agregatul alcătuit din tractor CAT Challenger MT 845–C și semănătoarea de prășitoare Horsch MAESTRO cu 24 de secții, prevăzută cu buncăr pentru fertilizare.
Combaterea chimică a buruienilor a porumbului a fost efectuată cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC, 4 l/ha.
Următoarea lucrare de îngrijire efectuată a fost o prașilă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip aripioare.
Recoltarea porumbului a fost efectuată în luna octombrie–ianuarie cu o umiditate de 18–20%. Producția medie realizată a fost de 13600 kg/ha, producție record pentru zona Dorohoi.
Tabelul 5.6
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii de porumb în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2013–2014
Tabelul 5.6 (continuare)
5.3 Agrotehnica diferențiată folosită la cultura de floarea soarelui în perioada 2011–2014
Floarea soarelui reprezintă una din cele mai importante plante uleioase ocupând locul patru după soia, palmierul de ulei și rapiță și cea mai importantă plantă oleaginoasă din România. Uleiul de floarea soarelui extras din achene are un gust plăcut, miros, culoare, digestibilitate bună și dietetic datorită conținutului ridicat în acizii oleic și linoleic și conținut ridicat în vitamine (A, D, E ,C).
Uleiul de floarea soarelui se extrage ușor prin presare, randamentul normal la extracție fiind de circa 45 %. La un hectar cultivat cu floarea soarelui se pot obține, la nivelul producțiilor actuale, între 900 și 950 de kg ulei, planta fiind astfel foarte economică; ca urmare poate asigura necesitățile țării în ulei alimentar (și parțial industrial), putându-se realiza și disponibilități pentru export (Bârnaure V., 1991).
În industria alimentară, uleiul de floarea soarelui se utilizează la fabricarea margarinei și conservelor, iar pe lângă alimentație mai poate fi folosit la obținerea acidului oleic necesar în industria lânii, a săpunurilor, ca adjuvant în industria pesticidelor și ca ulei fiert pentru vopseluri.
Semințele de floarea soarelui consumate fie prăjite direct în consum sau măcinate, la fabricarea halvalei. Turtele care rezultă din procesul de extragere a uleiului și șroturile se folosesc ca nutrețuri concentrate în alimentația animalelor.
Tulpinile de floarea – soarelui se utilizează ca și combustibil și astăzi în unele gospodării de la țară, dar și la obținerea de carbonat de potasiu sau alte produse datorită conținutului bogat în potasiu pe care îl are tulpina.
Calatidiile pot fi folosite ca furaj, mai ales pentru oi dar și pentru bovine, ca nutreț grosier (conțin 7% proteine și până la 57% glucide), apreciindu-se că au o valoare nutritivă ca a unui fân (Vrânceanu Al., 2000).
Planta întreagă, ca masă verde sau însilozată, este importantă ca furaj, având în perioada de înflorire 14-16 % proteină brută în frunze, vitamina C, provitamina A (Al. V. Vrânceanu,2000).
Floarea soarelui este și o excelentă plantă meliferă. În țara noastră asigură cel mai important cules pentru familiile de albine (alături de salcâm și tei). La un hectar de floarea soarelui se pot obține 30–130 kg miere (sau 15 – 40 kg miere/familia de albine) (după Cârnu I., și colab. 1982).
Sub aspect fitotehnic, planta de floarea soarelui prezintă o mare importanță în ce privește alcătuirea asolamentelor deoarece fiind o plantă prășitoare contribuie la diminuarea gradului de îmburuienare prin intermediul lucrărilor de îngrijire care se aplică în perioada de vegetație atât mecanice cât și chimice, eliberează terenul timpuriu, lasă solul curat de buruieni și cu mai puține resturi vegetale, ușor de mărunțit și încorporat în sol. Ca dezavantaj al acestei culturi este faptul că este atacată de boli și dăunători comuni de la alte specii.
În anul agricol 2011–2012 o suprafață de 150 de hectare cu floarea soarelui.
În studiul efectuat am luat ca sole reprezentative, sola Bobeuci, având suprafața de 30 de hectare și sola Pănel, având suprafața de 50 de hectare (Tab. 5.7).
Floarea soarelui a avut ca plantă premergătoare grâul de toamnă, după recoltarea căruia a fost executată o lucrare de dezmiriștire cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo cu lățimea de lucru de 6 metri și cu o mobilizare a solului pe adâncimea de 10–12 cm. Această lucrare de dezmiriștit a avut ca scop mărunțirea și încorporarea în sol a resturilor vegetale de la cultura premergătoare pentru a se putea efectua arătura în cele mai bune condiții. După dezmiriștit a fost efectuat o fertilizare de bază cu NPK 18–46–0, în doză de 160 kg/ha substanță brută cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 Ci și MA Amazone purtat cu capacitatea buncărului de 3 tone.
În toamna anului 2011 arătura s-a executat cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken cu 7 + 1 trupițe la adâncimea de 25 de cm, având cormanele lamelare pentru o mai bună întoarcere și mărunțire a solului.
În primăvara anului 2012 pe sola Bobeuci și sola Pănel s-a cultivat hibridul NK Brio de la Compania Syngenta. Hibridul NK Brio, este un hibrid semi–timpuriu. Are un potențial ridicat de producție, reacționează foarte bine la fertilizare și performează în toate zonele de cultură, este tolerant la Orobanche cumana – rasa E, este de talie semi – înaltă, are o bună toleranță la boli în special la Phomopsis și Sclerotinia care ataca calatidiile și tulpinile, MMB este destul de mare, are un conținut în ulei de 48 – 50%. Densitatea recomandată este de 50.000–55.000 boabe germinabile/ha cu un potențial de producție de 4.320 kg/ha (http://www3.syngenta.com/ ).
În primăvara anului 2012 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken, ambele combinatoare având lățimea de lucru de 8 metri. Lucrarea a fost efectuată în preziua semănatului.
Semănatul s-a realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoarea pneumatică de precizie Mascar Futura cu 8 secții prevăzută cu buncăr pentru îngrășăminte. Semănatul a fost execut la distanța de 70 de centimetri între rânduri, la 6–8 centimetri adâncime și s-a asigurat o desime la semănat de 65.000 de boabe germinabile la hectar. În timpul semănatului s-a fertilizat cu NPK 18-46-0 pe rând, în doză de 100 kg substanță brută.
Lucrările de îngrijire, care s-au efectuat la cultura de floarea soarelui în perioada de vegetație au vizat combaterea chimică a buruienilor, preemergent în faza de 2–4 frunze cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha cu agregatul alcătuit din tractor Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha, are un spectru de combatere buruienile monocotiledonate și dicotiledonatele anuale, inclusiv speciile dicotiledonate anuale rezistente la tratamente preemergente (http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/).
Următoarea lucrare de îngrijire efectuată, a fost o prașliă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip aripioare, prevăzute cu dispozitiv de fertilizare. Prașila mecanică a fost efectuată pe adâncimea de 4 – 5 centimetri, plus o fertilizare fazială pe rând cu Uree în doză de 150 de kg/ha substanță brută.
Recoltarea culturii de floarea soarelui a fost efectuată în luna septembrie cu o umiditate de 10 – 12%, cu trei combine Claas Lexion 540 echipate cu echipament de recoltat pe rând. În anul agricol 2011–2012 de pe sola Bobeuci și sola Popeni s-a obținut o producție medie de 3150 kg/ha, producție satisfăcătoare având în vedere seceta survenită în cursul perioadei de vegetație.
Tabelul 5.7
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii floarea soarelui în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2011–2012
Tabelul 5.7 (continuare)
În anul agricol 2012–2013 suprafața cultivată cu floarea soarelui a fost de 490 hectare.
În studiul efectuat am luat sola Popeni, având suprafața de 150 de hectare și sola Lucica, având suprafața de 200 de hectare (Tab. 5.8).
Floarea soarelui a avut ca plantă premergătoare porumbul, care după recoltarea acesteia s-a executat pe cele trei sole o lucrare de dezmiriștire cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo cu o mobilizare a solului pe adâncimea de 12 cm.
După dezmiriștit s-a efectuat o fertilizare de bază cu NPK 18–46–0 în doză de 160 kg/ha substanță brută cu tractorul Fendt 308 Ci și MA Amazone.
În toamna anului 2012 arătura s-a executat cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken.
În primăvara anului 2013 pe sola Popeni și pe sola Lucica a fost cultivat hibridul NK Brio de la Compania Syngenta.
În primăvara anului 2013 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken.
Semănatul s-a realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoare pneumatică de precizie Mascar Futura la 6 centimetri adâncime și s-a asigurat a desime la semănat de 65.000 de boabe germinabile la hectar
Combaterea chimică a buruienilor a fost efectută cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC, 4 l/ha cu tractorul Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
Următoarea lucrare de îngrijire efectuată a fost o prașilă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip săgeată cu aripioare.
Recoltarea culturii de floarea soarelui a fost efectuată în luna septembrie cu o umiditate de 10–12%. Producția medie a fost de 3300 kg/ha, producție satisfăcătoare având în vedere seceta survenită în cursul perioadei de vegetație.
Tabelul 5.8
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii de floarea-soarelui în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. CONSTANȚA FILIALA DOROHOI
în anul agricol 2012–2013
Tabelul 5.8 (continuare)
În anul agricol 2013–2014 a cultivat o suprafață de 490 de hectare cu floarea soarelui.
În studiul efectuat am luat, sola Cordăreni dreapta, având suprafața de 150 de hectare și sola Cordăreni stânga, având suprafața de 200 de hectare (Tab. 5.8).
Floarea soarelui a avut ca plantă premergătoare porumbul. Lucrare de dezmiriștire a fost executată cu tractorul Fendt 936 Vario și grapa cu discuri grea de la Gaspardo. După dezmiriștit s-a efectuat o fertilizare de bază cu NPK 18–46–0 în doză de 200 kg/ha substanță brută cu tractorul Fendt 308 Ci și MA Amazone.
În toamna anului 2013 arătura a fost executat cu agregatul compus din tractor Fendt 936 Vario și tractor Fendt 939 Vario echipate cu plug reversibil Lemken la adâncimea de 25 de cm.
În primăvara anului 2014 pe sola Cordăreni dreapta și pe sola Cordăreni stânga a fost cultivat hibridul NK Brio de la Compania Syngenta.
În primăvara anului 2014 patul germinativ a fost pregătit cu agregatul format din tractor Fendt 936 Vario + combinator Gaspardo, și tratorul Fendt 939 Vario + combinator Lemken.
Semănatul s-a realizat cu agregatul format din tractor Fendt 308 Ci și semănătoare pneumatică de precizie Mascar Futura plus tractorul CAT Challenger MT–C și semănătoarea de prășitoare Horsh MAESTRO cu 24 de secții prevăzută cu buncăr pentru îngrășăminte. Semănatul a fost executat la distanța de 70 de centimetri între rânduri, la 6–8 centimetri adâncime și s-a asigurat a desime la semănat de 65.000 boabe germinabile. În timpul semănatului s-a fertilizat cu NPK 18-46-0 pe rând, în doză de 100 kg substanță brută.
Combaterea chimică a buruienilor la cultura de floarea soarelui a fost realizată , cu erbicidul Gardoprin Plus Gold 500 SC 4 l/ha cu tractorul Fendt 308 și echipamentul de erbicidat purtat NAPA.
Următoarea lucrare de îngrijire efectuată a fost o prașiă mecanică executată cu agregatul format din tractor U650 și cultivator prevăzut cu cuțite de tip aripioare și prevăzute cu dispozitiv de fertilizare pe rând cu Uree în doză de 150 de kg/ha substanță brută.
Recoltarea culturii de floarea soarelui a fost efectuată în luna septembrie cu o umiditate de 10–12%. Producția medie a fost de 3750 kg/ha, producție mulțumitoare ajungându-se aproape la potențialul de producție a hibridului cultivat.
Tabelul 5.9
Agrotehnica diferențiată aplicată culturii de floarea-soarelui în cadrul S.C. LIV AGRO GRUP S.RL CONSTANȚA FILIALA DOROHOI în anul agricol 2013–2014
Tabelul 5.9 (continuare)
CAPITOLUL 6
CONCLUZII GENERALE ȘI PROPUNERI
In urma studiului realizat după analiza condițiilor naturale de climă, sol, relief, precum și a condițiilor create de om în urma aplicării tehnologiilor utilizate la culturile luate în studiu în perioada 2011-2014 la ferma agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI, pot să desprind următoarele concluzii:
După cum este cunoscut de către toți specialiștii din domeniu agricol, factorul limitativ al producției agricole este lipsa apei în momentele critice din timpul vegetației. Acest factor și-a pus amprenta în anul agricol 2011−2012, unde majoritatea culturilor au fost compromise din cauza secetei survenite în perioada de vegetație. Sub acest aspect s-a simțit lipsa unei amenajări pentru a se iriga culturile, care ar fi fost foarte benefică pentru a asigura apa necesară pentru o creștere și dezvoltare normală a plantelor agricole și obținerea de producții mulțumitoare. Spre exemplu producția a porumb a fost mult diminuată din cauza secetei din anul 2012, fiind de doar 8000 de kg/ha. Tot din cauza apei a condus la pierderi de recoltă și la grâu față de cât s-a preconizat. De asemenea si producția de floarea soarelui a avut de suferit fiind doar de 2950 kg/ha, o producție scăzută comparativ cu potențialul hibridului cultivat.
Respectarea verigilor tehnologice impuse pentru fiecare cultura luată în studiu a influențat în mod deosebit producția. Fertilizarea cu îngrășăminte minerale aplicate odată cu lucrările de bază ale solului cât și în perioada de vegetație a determinat de asemenea importante sporuri de producție, Trebuie punctat și respectarea succesiunii epocilor de executare a lucrărilor agricole, atât cele de bază cât și cele de întreținere din timpul vegetației, care au determinat, rezultate foarte bune din punct de vedere al producției în anii agricoli cu condiții climatice normale.
Pe lângă acestea, baza, tehnico-materială dotată cu mașini și utilaje moderne, care a permis efectuarea tuturor lucrărilor de cea mai bună calitate și la epoca optimă, impuse de tehnologia de cultură, în condiții de randament ridicat, a condus la creșterea producției agricole și în același timp la reducerea costurilor de producție, deci și la majorarea profitului net.
Tractoarele de mare putere, marca Fendt 936 Vario si Fendt 939 Vario care lucrează cu utilaje agricole complexe, cu lățimi de lucru mari și care execută lucrările agricole uniform și în timp util, au avut un rol însemnat în ce privește efectuarea tuturor lucrărilor la epoca optimă și cu respectarea verigilor tehnologice aplicate la culturile luate în studiu. Combinele de recoltat CLAAS LEXION 540 lucrează cu pierderi minime în timpul recoltării și sunt capabile să lucreze suprafețe mari într-un interval de timp scurt, evitând astfel recoltarea culturilor înainte de a ajunge la postmaturație, caz în care pierderile sunt mari.
Aplicarea unei rotații raționale a culturilor în cadrul asolamentului după regulile agrotehnice astfel încât, după ce planta premergătoare a fost recoltată să existe timp suficient pentru se efectua în bune condiții a tuturor lucrărilor solului și a semănatului la epoca optimă, pe un teren bine afânat, curat de buruieni, fără boli și dăunători comuni și bogat în resturi organice încorporate în sol.
Aplicarea unei fertilizări raționale la pregătirea patului germinativ și în timpul vegetației la grâul de toamnă a determinat un spor de recoltă important în anul agricol 2013-2014, când s-a obținut o producție de 5850 kg/ha în condițiile unui an agricol favorabil din punct de vedere climatic.
La porumb, administrarea a 123 kg N substanță activă și 92 kg P2O5 substanță activă la fertilizarea de bază, la semănat și în timpul efectuării prașilei mecanice a influențat favorabil producția în anul agricol 2013-2014 când s-a obținut o producție medie totală de 13600 de kg/ha.
Floarea-soarelui a fost fertilizată cu 123 kg N substanță activă și 92 kg P2O5 substanță a determinat un spor de producție de 3750 kg/ha în condițiile anului agricol 2013-2014.
În urma folosirii unor soiuri și hibrizi care au însușiri productive mari și de calitate superioară, a fost influențată în mod benefic nivelul producție la culturile luate în studiu. La grâu în urma cultivării soiurilor Arieșan, Apullum și Dumbrava s-au obținut în medie 5850 kg/ha în 2014 pe cele două sole pe care s-a cultivat față de anul agricol 2011-2012 când producția a fost doar de 3500 kg/ha. La porumb, producția cea mai mare s-a înregistrat tot în anul 2014, de 13600 de kg/ha, față de 2012 când producția a fost de 8000 kg/ha iar la floarea-soarelui de 3750 kg/ha tot în anul 2014, față de anul agricol de referintă 2011-12012 când a fost de 2950 kg/ha. După cum se poate observa la culturile luate în studiu au fost obținute în anul agricol 2013-2014.
În urma aplicării agrotehnicii diferențiate dar și a tehnologiei de vârf pe care o dețin cei de la ferma agricolă S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L CONSTANȚA FILIALA DOROHOI au reușit să obțină o producție la porumb de 13600 kg/ha record pentru zona Municipiului Dorohoi și fără sistem de irigații.
Pentru rezultate așa de bune în ce privește producția trebuie să punctez, că o mare influență asupra nivelului de producție îl reprezintă în primul rând calitatea materialului semincer folosit, respectarea epocilor optime de executarea a lucrărilor agricole, respectarea dozelor de îngrășământ, erbicidarea la timp, folosirea de produse pentru protecția plantelor de cea mai bună calitate.
Agrotehnica diferențiată aplicată culturilor luate în studiu în perioada 2011-2014 prin acțiunea ei directă a reflectat un nivel de producție ridicat care asigură recuperarea investiției făcute și obținerea unui profit mulțumitor în urma efortului depus, dar și o satisfacție sufletească pentru cei care muncesc în cadrul fermei.
Ca o recomandare pe viitor ar fi aceea de a construi silozuri de depozitare pentru producția agricolă cu uscătoare, un sistem de irigații și să își diversifice domeniul de activitate și pe alte ramuri, cum ar fi zootehnie și horticultură.
BIBLIOGRAFIE
1. Ailincăi C. și colab., 2007 – Influența fertilizării de lungă durată și a rotației culturilor asupra producției de porumb și a însușiirilor chimice ale solului, Amelioararea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
3. Ailincăi C., Jităreanu G., Ailincăi D., Mercuș A., 2010 – Efectele de lungă durată a rotației culturilor și a fertilizării asupra producției și fertilității solului în Câmpia Moldovei, Cercetări Agronomice în Moldova, Nr.4, http://www.uaiasi.ro/CERCET_AGROMOLD/CA4-10-03.pdf
4. Ailincăi C., Ailincăi D., Tsadilas C., Bireescu G., Zbanț M., 2008 – Evoluția caracteristicilor chimice și biologice în solul cernoziom cambic, sub influența rotației îngrășămintelor și a eroziunii solului, Cercetări Agronomice în Moldova, Nr.4, http://www.uaiasi.ro/CERCET_AGROMOLD/CA3-09-02.pdf
3. Agustin Limon-Ortega, Bram Govaerts and Kenneth D. Sayre, 2009 – Crop Rotation, Wheat Straw Management, and Chicken Manure effects on Soil Quality, Agronomy journal, IL, USA.
4. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., Bârnaure C., Vasilică C., Salontai Al., 1979 – Fitotehnie, Editura. Didactică și Pedagogică, București.
5. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., 1989 – Fitotehnie Vol. 1 , Editura Ceres, București.
6. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., Borcean I., Vasilică C., Salontai Al., 1991 – Fitotehnie, Editura Didactică și Pedagogică, București.
7. Bârnaure V., 1991 – Comerțul florii soarelui,
http://ro.scribd.com/doc/195508385/Comert-Fl-Soarelui-Part1#scribd
8. Budoi Ghe., Penescu A., 1996 – Agrotehnică, Editura Ceres, București.
9. Canarache A., 1987 – Aspecte pedologice și agrofizice privind relațiile sol-mașină în agricultura mecanizată. Producția vegetală, Cereale și plante tehnice, nr.7.
10. Canarache A., 1990 – Fizica solurilor agricole, Editura Ceres, București.
11. Cardaș Andrei, 1980 – Județul Botoșani- monografie, Editura Sport-Turism, București.
12. Cârnu I., Roman Gh.V., Roman Ana-Maria, 1982 – Sporirea producției agricole vegetale prin polenizare cu ajutorul albinelor, Editura Ceres, București.
13. Carlos A.C Crusciol and Rogerio P. Soratto, 2009 – Nitrogen Supply for Cover Crops and Effects on Peanut Grown in Succesion under a No-Till System, Agronomy journal, IL, USA.
14. Coțofrei V., Grigoraș Ghe., Mandachi I., 2007 – Dorohoi 600, file de monografie, Editura TIPO-AND Dorohoi.
15. Filipov Feodor, 2005− Pedologie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
16. Florea N., Gheorghe M., 2006 – Gh. Ionescu-Șișești despre agricultura diferențiată, Lucrările celei de a XVIII- a conferinței naționale pentru știința solului, Editura Solness, Cluj-Napoca.
17. Gheorghe M. și colab., 2007 – Influența lucrărilor agrotehnice asupra unor însușiri ale cernoziomului cambic de la Fundulea, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. XLI, București.
18. Gheorghe S., Elena P., 2010 – Influența rotației și a fertilizării asupra producțiilor de grâu și porumb în contextul variațiilor climatice, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXVII, Nr.1, pp. 106.
19. Guș P. și colab., 2007 – Factorii care impun tehnici de ameliorare, conservare și valorificare a terenurilor arabile situate pe pante, Amelioararea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
20. Guș, P., Rusu T., Ileana Bogdan, 2004, Agrotehnică, Editura Risoprint Cluj- Napoca.
21. Halvorson A.D. and oth., 2005 – Tillage and Nitrogen Fertilization Influence Grain and Soil Nitrogen in an Annual Cropping System, Agronomy journal, IL, USA.
22. Iancu S., 2006 – Agrotehnica diferențiată a zonei silvostepă, Revista Cereale și plante tehnice, Nr.10/2006, Editura AGRIS – REDACȚIA REVISTELOR AGRICOLE, pp. 5-8.
23. Jităreanu G., și colab., 2007 – Modificarea proprietăților hidrofizice și a gradului de compactarea solului sub influența diferitelor sisteme de lucrare a solului la cultura porumbului în Podișul Moldovei, Ameliorarea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
24. Jităreanu G., și colab., 2007 − Evoluția unor indici hidrofizici și agrochimici ai solului și a producției sub influența fertilizării îndelungate, Ameliorarea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
25. Kaspar T.C. and oth., 2004 – Relationship of Corn and Soybean Yield to Soil and Terrain Properties, Agronomy journal, IL, USA.
26. Mazzoncini M., Di Bene C., Coli A., Antichi D., Petri M., Bonari E., 2008 – Rainfed Wheat and Soybean Productivity in a Long-Term Tillage Experiment in Central Italy, Agronomy journal, IL, USA.
27. Mogârzan A., Morar G., Ștefan M. 2004 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
28. Navara D., Voica M., Nicola C., Burlacu Ghe., Lăcătușu R., 2006 – Efectul fertilizării de lungă durată asupra fertilității solurilor acide grele din nord-estul Câmpiei Române, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXIII, pp. 149.
29. Nicolae Ș., 2008 – Patruzeci de ani de cercetare privind sistemul No-Tillage la porumb în condițiile din România, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXVI, pp. 129-130.
30. Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehnică, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
31. Onisie T. și colab., 1989 – Comportarea grâului de toamnă și porumbului în diferite asolamente pe teren în pantă, Lucrări științifice, vol., 30, seria seria Agronomie, Inst. Agronomic Iași.
32. Pop A. și colab., 2006 – Evoluția stratului arabil pe terenurile în pantă în cadrul a trei asolamente, Lucrările celei de a XVIII- a conferințe naționale pentru știința solului, Editura Solness, Cluj-Napoca.
33. Roman Ghe. V., Morar G., Robu T., Ștefan M., Tabără V., Axinte M., Borcean I., Cernea S. 2011 – Fitotehnie, Vol. I, Editura Universitară, București.
34. Roman Ghe. V., Morar G., Robu T., Ștefan M., Tabără V., Axinte M., Borcean I., Cernea S. 2012 – Fitotehnie, Vol. II, Editura Universitară, București.
35. Sin Gh., 1987 – Influenta rotației asupra producției medii la grâu și porumb (q/ha) pe cernoziomul cambic de la Fundulea, Revista Cereale și plante tehnice, Nr.10/2006, Editura AGRIS – REDACȚIA REVISTELOR AGRICOLE, pp. 5-8.
36. Ungureanu G., 2012 – Managementul producției agricole, Editura Tipo Moldova, Iași.
37. Vetsh J.A and oth., 2007 – Corn and Soybean Production as Affected by Tillage Systems, Agronomy journal, IL, US.
38. Vrânceanu Al., 2000 – Floarea soarelui hibridă, Editura Ceres, București.
***http://agrochim.infoferma.ro/anunt_6208Ariesan+este+un+soi+de+grau+precoce+si+productiv+++creatie+a+statiunii+de+cercetare+turda+-+romania.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.nufarm.com/Assets/14368/1/Stabilan.pdf [acesat la 25.11.2014]
***http://www.botanistii.ro/nufarm-stabilan.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.pestcontrol-expert.ro/artea-330-ec.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.agro-expert.ro/show.php?206 [acesat la 02.12.2014]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/Pages/AmistarXtra.aspx [acesat 1.12.2014]
***http://www.marcoser.ro/produse/pesticide/insecticide_acaricide/actara.html[accesat la02.12.2014]
***http://ruralplant.ro/produs/granstar-super-50sg-40gr/ [acesat la 10.03.2015]
***http://www.pestcontrol-expert.ro/cerlit.html [acesat la 10.03.2015]
***http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/dekalb-de-la-monsanto.html
[acesat la 10.03.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4717 [acesat la 10.03.2015]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/culturi/floarea_soarelui/seminte_floarea_soarelui/brio/Pages/Brio.aspx [acesat la 10.03.2015]
***http://scdaturda.ro/apullum/ [acesat la 25.03.2015]
***http://ro.scribd.com/doc/57400249/Cap-1-No%C5%A3iuni-introductive-Organizarea-muncii#scribd [acesat la 25.04.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4490 [25.03.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4590 [25.03.2015 ]
***http://www.seminteplante.ro/ingrasaminte-foliare/2389-murtonik-gold-20-20-20-25-kg.html [25.03.2015 ]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/Pages/Gardoprim.aspx [30.03.2015 ]
*** http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi [accesat 1.04.2015]
*** http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html [ accesat la 25.05.2015]
BIBLIOGRAFIE
1. Ailincăi C. și colab., 2007 – Influența fertilizării de lungă durată și a rotației culturilor asupra producției de porumb și a însușiirilor chimice ale solului, Amelioararea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
3. Ailincăi C., Jităreanu G., Ailincăi D., Mercuș A., 2010 – Efectele de lungă durată a rotației culturilor și a fertilizării asupra producției și fertilității solului în Câmpia Moldovei, Cercetări Agronomice în Moldova, Nr.4, http://www.uaiasi.ro/CERCET_AGROMOLD/CA4-10-03.pdf
4. Ailincăi C., Ailincăi D., Tsadilas C., Bireescu G., Zbanț M., 2008 – Evoluția caracteristicilor chimice și biologice în solul cernoziom cambic, sub influența rotației îngrășămintelor și a eroziunii solului, Cercetări Agronomice în Moldova, Nr.4, http://www.uaiasi.ro/CERCET_AGROMOLD/CA3-09-02.pdf
3. Agustin Limon-Ortega, Bram Govaerts and Kenneth D. Sayre, 2009 – Crop Rotation, Wheat Straw Management, and Chicken Manure effects on Soil Quality, Agronomy journal, IL, USA.
4. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., Bârnaure C., Vasilică C., Salontai Al., 1979 – Fitotehnie, Editura. Didactică și Pedagogică, București.
5. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., 1989 – Fitotehnie Vol. 1 , Editura Ceres, București.
6. Bîlteanu Ghe., Bîrnaure V., Borcean I., Vasilică C., Salontai Al., 1991 – Fitotehnie, Editura Didactică și Pedagogică, București.
7. Bârnaure V., 1991 – Comerțul florii soarelui,
http://ro.scribd.com/doc/195508385/Comert-Fl-Soarelui-Part1#scribd
8. Budoi Ghe., Penescu A., 1996 – Agrotehnică, Editura Ceres, București.
9. Canarache A., 1987 – Aspecte pedologice și agrofizice privind relațiile sol-mașină în agricultura mecanizată. Producția vegetală, Cereale și plante tehnice, nr.7.
10. Canarache A., 1990 – Fizica solurilor agricole, Editura Ceres, București.
11. Cardaș Andrei, 1980 – Județul Botoșani- monografie, Editura Sport-Turism, București.
12. Cârnu I., Roman Gh.V., Roman Ana-Maria, 1982 – Sporirea producției agricole vegetale prin polenizare cu ajutorul albinelor, Editura Ceres, București.
13. Carlos A.C Crusciol and Rogerio P. Soratto, 2009 – Nitrogen Supply for Cover Crops and Effects on Peanut Grown in Succesion under a No-Till System, Agronomy journal, IL, USA.
14. Coțofrei V., Grigoraș Ghe., Mandachi I., 2007 – Dorohoi 600, file de monografie, Editura TIPO-AND Dorohoi.
15. Filipov Feodor, 2005− Pedologie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
16. Florea N., Gheorghe M., 2006 – Gh. Ionescu-Șișești despre agricultura diferențiată, Lucrările celei de a XVIII- a conferinței naționale pentru știința solului, Editura Solness, Cluj-Napoca.
17. Gheorghe M. și colab., 2007 – Influența lucrărilor agrotehnice asupra unor însușiri ale cernoziomului cambic de la Fundulea, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. XLI, București.
18. Gheorghe S., Elena P., 2010 – Influența rotației și a fertilizării asupra producțiilor de grâu și porumb în contextul variațiilor climatice, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXVII, Nr.1, pp. 106.
19. Guș P. și colab., 2007 – Factorii care impun tehnici de ameliorare, conservare și valorificare a terenurilor arabile situate pe pante, Amelioararea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
20. Guș, P., Rusu T., Ileana Bogdan, 2004, Agrotehnică, Editura Risoprint Cluj- Napoca.
21. Halvorson A.D. and oth., 2005 – Tillage and Nitrogen Fertilization Influence Grain and Soil Nitrogen in an Annual Cropping System, Agronomy journal, IL, USA.
22. Iancu S., 2006 – Agrotehnica diferențiată a zonei silvostepă, Revista Cereale și plante tehnice, Nr.10/2006, Editura AGRIS – REDACȚIA REVISTELOR AGRICOLE, pp. 5-8.
23. Jităreanu G., și colab., 2007 – Modificarea proprietăților hidrofizice și a gradului de compactarea solului sub influența diferitelor sisteme de lucrare a solului la cultura porumbului în Podișul Moldovei, Ameliorarea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
24. Jităreanu G., și colab., 2007 − Evoluția unor indici hidrofizici și agrochimici ai solului și a producției sub influența fertilizării îndelungate, Ameliorarea, conservarea și valorificarea solurilor degradate prin intervenții antropice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
25. Kaspar T.C. and oth., 2004 – Relationship of Corn and Soybean Yield to Soil and Terrain Properties, Agronomy journal, IL, USA.
26. Mazzoncini M., Di Bene C., Coli A., Antichi D., Petri M., Bonari E., 2008 – Rainfed Wheat and Soybean Productivity in a Long-Term Tillage Experiment in Central Italy, Agronomy journal, IL, USA.
27. Mogârzan A., Morar G., Ștefan M. 2004 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
28. Navara D., Voica M., Nicola C., Burlacu Ghe., Lăcătușu R., 2006 – Efectul fertilizării de lungă durată asupra fertilității solurilor acide grele din nord-estul Câmpiei Române, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXIII, pp. 149.
29. Nicolae Ș., 2008 – Patruzeci de ani de cercetare privind sistemul No-Tillage la porumb în condițiile din România, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, Vol. LXXVI, pp. 129-130.
30. Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehnică, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
31. Onisie T. și colab., 1989 – Comportarea grâului de toamnă și porumbului în diferite asolamente pe teren în pantă, Lucrări științifice, vol., 30, seria seria Agronomie, Inst. Agronomic Iași.
32. Pop A. și colab., 2006 – Evoluția stratului arabil pe terenurile în pantă în cadrul a trei asolamente, Lucrările celei de a XVIII- a conferințe naționale pentru știința solului, Editura Solness, Cluj-Napoca.
33. Roman Ghe. V., Morar G., Robu T., Ștefan M., Tabără V., Axinte M., Borcean I., Cernea S. 2011 – Fitotehnie, Vol. I, Editura Universitară, București.
34. Roman Ghe. V., Morar G., Robu T., Ștefan M., Tabără V., Axinte M., Borcean I., Cernea S. 2012 – Fitotehnie, Vol. II, Editura Universitară, București.
35. Sin Gh., 1987 – Influenta rotației asupra producției medii la grâu și porumb (q/ha) pe cernoziomul cambic de la Fundulea, Revista Cereale și plante tehnice, Nr.10/2006, Editura AGRIS – REDACȚIA REVISTELOR AGRICOLE, pp. 5-8.
36. Ungureanu G., 2012 – Managementul producției agricole, Editura Tipo Moldova, Iași.
37. Vetsh J.A and oth., 2007 – Corn and Soybean Production as Affected by Tillage Systems, Agronomy journal, IL, US.
38. Vrânceanu Al., 2000 – Floarea soarelui hibridă, Editura Ceres, București.
***http://agrochim.infoferma.ro/anunt_6208Ariesan+este+un+soi+de+grau+precoce+si+productiv+++creatie+a+statiunii+de+cercetare+turda+-+romania.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.nufarm.com/Assets/14368/1/Stabilan.pdf [acesat la 25.11.2014]
***http://www.botanistii.ro/nufarm-stabilan.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.pestcontrol-expert.ro/artea-330-ec.html [acesat la 25.11.2014]
***http://www.agro-expert.ro/show.php?206 [acesat la 02.12.2014]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/Pages/AmistarXtra.aspx [acesat 1.12.2014]
***http://www.marcoser.ro/produse/pesticide/insecticide_acaricide/actara.html[accesat la02.12.2014]
***http://ruralplant.ro/produs/granstar-super-50sg-40gr/ [acesat la 10.03.2015]
***http://www.pestcontrol-expert.ro/cerlit.html [acesat la 10.03.2015]
***http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/dekalb-de-la-monsanto.html
[acesat la 10.03.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4717 [acesat la 10.03.2015]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/culturi/floarea_soarelui/seminte_floarea_soarelui/brio/Pages/Brio.aspx [acesat la 10.03.2015]
***http://scdaturda.ro/apullum/ [acesat la 25.03.2015]
***http://ro.scribd.com/doc/57400249/Cap-1-No%C5%A3iuni-introductive-Organizarea-muncii#scribd [acesat la 25.04.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4490 [25.03.2015]
***http://www.dekalb.ro/porumb/catalog-produse/dkc4590 [25.03.2015 ]
***http://www.seminteplante.ro/ingrasaminte-foliare/2389-murtonik-gold-20-20-20-25-kg.html [25.03.2015 ]
***http://www3.syngenta.com/country/ro/ro/produse/Pages/Gardoprim.aspx [30.03.2015 ]
*** http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi [accesat 1.04.2015]
*** http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html [ accesat la 25.05.2015]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Agrotehnica Diferentiata Aplicata Principalelor Culturi In Cadrul Fermei (ID: 135092)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.