AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ Specializare a: Inginerie Economică în Agricultură PROIECT DE DIPLOMĂ Îndrumător didactic, Șef Lucrări Dr. Raluca… [611250]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Specializare a: Inginerie Economică în Agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător didactic,
Șef Lucrări Dr. Raluca Necula
Absolvent: [anonimizat] , 2018

2

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ÎN
CADRUL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE PFA
ISTRATE MIHĂIȚĂ, JUDEȚ UL IALOMIȚA

Îndrumător didactic,
Șef Lucrări Dr. Raluca Necula
Absolvent: [anonimizat] , 2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
CAPITOLUL I. CONCEPTE, NOȚIUNI, INDICATORI ȘI METODE DE STUDIU …………… 5
1.1 EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ, CONCEPTE ȘI NOȚIUNI GENERALE ………………………….. 5
1.2. MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ÎN EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ ………………………….. . 6
1.3. STABILIREA FORMEI JURIDICE A EXPLOATAȚIEI ………………………….. ………………….. 6
1.4. METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU A UNEI EXPLOATAȚII AGRICOLE …………….. 7
1.5. ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
CAPITOLUL II. AGRICULTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA ………………………….. ……………….. 9
2.1. DATE GENERALE DESPRE JUDEȚ ………………………….. ………………………….. ………………… 9
2.1.1. Condiții naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
2.1.2. Populația județului Ialomița ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
2.2. AGRICULTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.3. AGRICULTURA COMUNEI ALBEȘTI ………………………….. ………………………….. …………… 14
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ. MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ÎN
EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ PFA ISTR ATE MIHĂIȚĂ ………………………….. ……………………. 16
3.1. DATE GENERALE DESPRE EXPLOATAȚIE ………………………….. ………………………….. …. 16
3.2. DOTAREA EXPLOATAȚIEI AGRICOLE ………………………….. ………………………….. ……….. 17
3.3. SUPRAFEȚE CULTIVATE ȘI MATERIALE UTILIZATE ………………………….. …………….. 18
3.4. REZULTATE TEHNICO -ECONOMICE ………………………….. ………………………….. ………….. 25
3.4.1. Producții realizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
3.4.2. Cheltuieli
…………………………………………………………………………………………………………… 27
3.4.3. Venituri …………………………………………………………………………………………………………….. 28
3.4.4. Profit ………………………………………………………………………………………………………………… 29
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………………………………………… 32
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………… 3 3
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………………………. 3 5

4
INTRODUCERE
Agricultura este încă din cele mai vechi timpuri și continuă să rămână și astăzi un domeniu
vital de activitate a omului. Este o sursă de hrană și un furnizor important de materie primă pentru
industrie și constituie, totodată , o însemnată piață de desfacere pentru produc ția acesteia.
Importanța agriculturii diferă de la o țară la alta, dar ea se menține ca ramură principală a economiei
naționale în toate statele, inclusiv în cele puternic dezvoltate. Experiența ultimelor decenii ne -a
demonstrat că problemele economiei mon diale nu pot fi soluți onate fără a include agricultura .
Potențialul agricol î n România este unul ridicat, deoarece condițiile naturale sunt prielnice unei
agricultur i performante. Suntem capabili prin forțe proprii să satisfacem consumul intern al țării și
nu numai, putem exporta o bună parte din producție în vederea îmbunătațirii situației ec onomice a
statului Român.
Odată cu creșterea populației mondiale dar și prin conștientizarea riscurilor unei alimentații
nesănătoase (utilizarea unor doze necorespunza toare de produse fitosanitare și îngrășăminte), s -a
observat o creștere anuală în producția și consumul de produse agroalimentare.
Scopul prezentei lucrări este de a analiza procesul de producție și dezvoltare din cadrul entității
PFA Istrate Mihăiță, cu toți factorii acesteia, de la înființarea culturilor propriu -zise până la
obținerea de profit de pe ur ma lor.
Am optat pentru această temă , deoarece doresc să observ și să în țeleg cum se ajunge de la
înființarea unei culturi, până la obținerea produsului, iar mai apoi la valorificarea a cestuia și
obținerea de profit.
Lucrar ea se desfășoara pe 4 capitole ș i conține următoarea structură.
Primul capitol conține date despre forma juridică a firmei, metode și indicatori de studiu a unei
exploatații agricole, cât și date legate de întocmirea studiului de caz.
Al doilea capitol conține date generale despre județ și comună precum: demografie, condiții
naturale, agricultură; cât și inf ormații despre firmele concurente ce activea ză în satul în care firma
PFA Istrate Mihăiță își desfășoară activitatea.
În cel de -al treilea capitol am realizat un scurt istoric al entității, dotarea firmei cu unelte și
utilaje agricole, o analiză detaliată a studiului de caz ce cuprinde totalitatea datelor preluate de la
societate și prelucrate astfel încât să obțin un număr exact de cheltuieli de producție, venituri
rezultate din vânzarea producției și profitul obinut de către societate. Totodată , aici se r egăsesc și
date cu privire la materialele folosite, prețul acestora și dozele utilizate de către socitate.

5
CAPITOLUL I. CONCEPTE, NOȚIUNI, INDICATORI ȘI
METODE DE STUDIU
1.1 EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ, CONCEPTE ȘI NOȚIUNI GENERALE
Exploatația agricolă reprezin tă unitate a economică de producție agricolă care își desfășoară
activitatea sub o gestiune curentă unică și cuprinde toate animalele deținute și toată suprafața de
teren utilizată, integral sau parț ial, pentru realizarea unei producț ii agricole, indiferent de tipul de
proprietate, formă juridică sau mă rime.
Suprafața totală de teren a exploatației poate fi alcătuită din una sau mai multe parcele,
amplasate în una sau mai multe zone ale localităț ii, sau în una sau mai multe diviziuni
administrativ -teritoriale, pe care sunt gestionate în comun aceleași mijloace de producție utilizate de
exploatație: forța de muncă, construcțiile agricole, mașinile ș i echipamentele agricole sau animalele
de tracț iune.
Cerința de a gestiona în comun acele ași mijloace de producț ie, utiliz ate în cadrul exploatației,
reprezintă o condiț ie obligator ie pentru ca parcelele care alcătuiesc exploatația, să fie considerate ca
făcând parte din aceeași unitate economică .1
Exploatația agricolă desfășoară o activitate productivă din care se obț in produse ag ricole. Se au
în vedere activităț ile privind cultiv area terenurilor în câmp, sere și solarii, plantațiile viticole,
pomicole, creșterea animalelor domestice și a animalelor de blană, creșterea păsă rilor, apicultura,
sericicultura, cultivarea ciupercilor etc.
Cercetările recente arată că forma princi pală de exploatație este gospodă ria țărănească cu
dimensiune redusă, ce are o suprafață medie de 1,95ha teren agricol ș i alcătuiește 53,5% din
suprafața agricolă totală. Ent itățile agricole cu personalitate juridică au o suprafață medie de
190,8ha și dețin o ponde re de 42% din suprafața agricolă a ță rii, potrivit recensământului General
Agricol din anul 2010 la nivel de țară.
Așadar, din aproximati v 3.825 mii exploatații agri cole individuale ce sunt alcătuite dintr -o
suprafață agricolă utilă de 7,45milioane ha, 89,9% au o suprafață mai mica de 5ha, producția
obținută fiind destinată în proporție de 100% consumului intern. Peste 98% dintre acestea sunt
exploatații mixte, destin ate atâ t pentru creșterea animalelor cât și pentru producția vegetală.
Se remarcă o pondere redusă a formelor asociative de numai 7.02% din totalul suprafeței
agricole utile, dar ș i lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole.2

1 Tudor Valentina, Note de curs, 2016 -2017, Modelare și Simulare.
2 Recens ământul General Agricol, http://www.recensamantagricol.ro/pagini/intrebari/29.html

6
1.2. MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI Î N EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ
Resursele reprezintă potențialul de natură umană, materială, financiară și informațională de care
dispune societatea la un moment dat.
Factorul de producț ie reprezintă acea parte din resursa care participă efectiv la procesul de
producț ie.
Func țiile managementului:
1. Previziune
2. Coordonare
3. Organizare
4. Comanda
5. Control 3.

1.3. STABILIREA FORMEI JURIDICE A EXPLOATAȚIEI
Administratorul a ales această formă juridică, deoarece avea următoarele avantaje:
– Costurile de înființare sunt mai reduse decât la S.R.L. sau S.A., astfel pentru înființarea unui
P.F.A. administratorul a achitat aproximativ 200lei.
– Cheltuieli mai mici de administrare și de întreținere și costuri mai mici de impozitare, astfel
administra torul plătește 16% impozit pe venitul net, 5,5% impozit pe venitul brut datorat pentru
sănătate și 31,3% din venitul lunar declara t de asigurat, adică venitul pentru care dorește să se
asigure la casa de pensii.
– Nu este restricționat să aibă un număr de an gajați.
– Înființarea se face într -un timp mult mai scurt și necesită mai puțină birocrație față de
celelalte forme juridice. Pentru înființare , admin istratorul a avut nevoie de urmă toarele documente:
cerere de înregistrare, declarație -tip pe propria răspund ere care să ateste că nu desfășoară activitate
la sediul profesional, sediile secundare sau în afara acestora, carte a de identitate al titularului
(fotocopie certificată), d eclarație pe propia răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale pentru
desfă șurarea activităților ca persoană fizică autorizată, înscrisul care atestă dreptul de folosire
asupra sediului profesional și punctului d e lucru, specimenul de semnătură al persoanei fizice
autorizate.
– Firma a pornit la drum cu 51ha, o suprafață relativ mi că pentru o altă formă juridică.

3 Tudor Valentina, Note Curs, 2016 -2017, Managementul Produc ției

7
1.4. METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU A UNEI EXPLOATAȚII
AGRICOLE
Indicatori
Ca și metode, tehnici și indicatori folosiți putem enumera:
 Indicii – reprezintă o categorie distinctă de mărimi relative care ne arată evoluția în timp a
unui proces sau fenomen . În funcție de termenul luat ca bază de referință, se clasifică în indici cu
bază fixă și indici cu bază în lanț.
Indicii cu bază fixă “se calculează raportând valoarea procesului sau a fenomenului analizat la
valoarea procesului sau a fenomenului luat ca bază de referință”.4

Indicii cu bază în lanț “se calculează raportând valoarea procesului sau a fenomenului analizat la
valoarea procesului sau a fenomenului din anul anterior”.

 Cheltuieli de ex ploatare – Suma de bani necesară unei investiții; cheltuielile de exploatare
dețin ponderea cea mai mare, ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii,
constituind astfel domeniul principal în care se pot iniția și realiza cele mai important e măsuri de
sporire a eficien ței economice; C = CI + CD (unde: CD – Cheltuieli directe, iar CI = Cheltuieli
Indirecte) .
Cheltuieli directe care reprezintă cheltuielile ce pot fi a tribuite efectiv unei activități
( activ itate = cultură grâu, porumb, etc , camere agroturistice, etc ) ex. Cheltuieli directe: cheltuieli
din fisa tehnologică .
Cheltuie li indirecte sunt cele care se înregistrează la nivelul societăț ii dar care nu pot fi repartizate
direct pe activitate, ex. Chel tuieli indirecte: salariu personal administrativ, cheltuieli cu regia, etc .
Aceste cheltuieli trebui esc calculate la nivelul societății și adăugate la cheltuielile directe în vederea
obținerii cheltuielilor totale pe soci etate.5
 Venituri din exploatare – sunt veniturile realizate din operațiile care formează obiectul de
activitate, la care se adaugă și alte venituri legate de exploatare;
 Rezultatul exercițiului (profit/deficit) – Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare.
 Rata profitului este dată de raportul proce ntual dintre masa beneficiului și costul complet al
producției marfă . Rp=P/Ct*100 .

4 Tudor Valentina, Note Curs, 2016 -2017, Modelare și Simulare
5 Stoicea Paula, Note Curs, 2016 -2017, Contabilitate

8
 Profit – este partea de bani rămasă dupa investiția făcută pentru a oferi bunuri și servicii.
Activitatea economică are ca principal scop recuperarea tutur or costurilor de producție pe seama
veniturilor și obținerea de profit. P = V – Ch (unde: V = veniturile totale, Ch – Cheltuielile totale)
 Cifra de afaceri – cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânza rea de mărfuri și produse într -o perioadă de timp determinată. Ca = Cf + Cv
(unde Cf – cheltuieli fixe totale, Cv – Cheltuieli variabile totale)6
1.5. ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE CAZ
Pentru realizrea studiului de caz am apelat la o entitate cu profil agricol și anume PFA Istrate
Mihăiță. Aceasta mi -a pus la dispoziție date reale legate de domeniul în care firma î și exercită
activitatea, și anume:
1. Materiale folosite: – îngrășăminte
– produse fitosanitare
– semințe
2. Evidențe contabile: – cheltuieli cu salarii
-cheltuieli cu ment enan ța utilajelor
-cheltuieli de producț ie
-venituri
3. Evidențe ale producțiilor ob ținute și comercializate ulterior.
Exceptând datele furnizate de societate, au mai fost folosit e note de curs, surse bibliografice,
articole preluate și prelucrate de pe internet, precum și informații statistice (INSSE).
Colectarea informațiilor despre act ivitațiile desfășurate de firma PFA Istrate Mihăiță au avut loc
prin muncă voluntară î n cadrul firmei, deplasări suc cesive în zonele în care firma îș i desfășoară
activitatea și la sediu.

6 Costaiche Melan ia, Note Curs, 2016 -2017, Analiză Tehnico -Economică.

9
CAPITOLUL II. AGRICULTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA
2.1. DATE GENERALE DESPRE JUDEȚ
2.1.1. Condiții naturale
Județul Ialomița aparține regiuni i Muntenia și este situat în Sud -Estul României, iar reședința
juețului este municipiul Slobozia. Județul se întinde pe o suprafață totală de 4.453 km pătrați,
suprafață ce reprezintă 1,9% din teritoriul țării. 7
Localităț iile principale ale județului sunt: trei municipii (Slobozia, Urizceni și Fetești), patru
orașe (Țăndărei, Căzănești, Amară și Fierbinți), 59 comune și 127 sate.
Relieful județului Ialomița este dominat de câmpuri tabu lare întinse și lunci , fiind situate în
Estul Câmpiei Române – Bărăganul. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei
Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% Luncii Ialomiței și câmp iei de
divagrare Argeș – Buzău. Altitudinea reli efului se desfășoară în trei trepte de la Nord la Sud și de la
Vest spre Est. Zona cea mai înaltă (de 91m) se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești.
Altitudinea minimă este de 8m, în nordul incintei diguite a Brațului Borcea.
Clima județulu i este una temperat -continentală specifică prin veri călduroase și ierni foarte
reci, printr -o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități destul de
reduse. Durata medie anuală de prezență a luminii solare este de 2100 și 2300 ore, numărul a nual de
zile cu cer senin este de 110, cu cer noros este de 123, iar cu cer acoperit este de 130.
Temperatura medie anuală cre ște de la Nord -Vest (10,4oC la Armășe ști), către Sud -Est (11,1oC
la Fetești). Minima absolu tă a ajuns până la -32,5oC (la Armășești pe 25 ianuarie 1942), iar maximă
până la +44 gradeoC (la Amara în august 1951).
Precipitațiile atmosferice variază între 400 și 520 mm/an, cele mai reduse regăsindu -se în
Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind repartizate în restul ju dețului. Vânturile predomină pe
direcțiile Nord -Est, Nord, Sud Și Sud -Vest, dominante fiind: Crivățul, Austrul, Băltărețul și
Suhoveiul. Dintre fenomenele climatice prezente se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada
rece, iar seceta, roua și grin dina în perioada caldă a anului.
Solurile județului Ialomița sunt : cernoziomuri (193 .000 ha), cambice (25.000ha) și
brun-roșcate (1.000ha), solurile aluviale (36.000 ha) și solurile sărăturate – solonceaguri și
solonețuri (800ha), și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii , construind una dintre
cele mai mari bogății ale județului Ialomița.
Rețea ua hidrologică es te formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 -7m în
lunci și 5 -30m în cea mai mare parte a județului, favorizând dezvoltarea de irigații pentru terenurile

7 Enciclopedia României, http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Ialomi%C5%A3a

10

agricole.

2.1.2. Populația județului Ialomița
Tabel 2.1.
Populația ș i densitatea populației la recensăminte
Județul Ialomiț a Numărul locuitorilor % Locuitori / km2 %
29 decembrie 1930 205844 100 46.2 100
25 ianuarie 1948 244750 118.9 55.0 119.05
21 februarie 1956 274655 133.43 61.7 133.55
15 martie 1966 291373 141.55 65.4 141.56
5 ianuarie 1977 295965 143.78 66.5 143.94
7 ianuarie 1992 306145 148.73 68.6 148.48
18 martie 2002 296572 144.08 66.6 144.16
20 octombrie 2011 274148 133.18 61.6 133.33
1 ianuarie 2016 293658 142.66 66.6 144.16
Sursa: Informații preluate de pe Institutul Național de Statistică
Conform datelor preluate de pe INS, populația județului Ialomița ajungea în anul 1930 la un
număr de 205844 locuitori cu o densitate de 46.2 locuitori pe km2 . Până î n anul 2016 populația a
crescut ajungând la un număr de 293658 locuitori, asta însemnând o creștere de până la 42.66%, și
cu o densitate a populației de 66.6 locuitori/km2, adică o creștere de 44.16%.
Anul cu cel mai mare număr de locuitori și cu cea mai m are densitate a populației a județului
Ialomița este 1992, acesta numără 306145 locuitori, o creștere cu aproximativ 48.73% față de anul
1930 și o densitate a populației de 68.6 locuitori pe km2, ceea ce reprezintă o creștere de 44.16%
față de situația din anul 1930 conform figurii 2.1.

11

Figura.2.1. Evoluția demografică a populației.

Întrega populație a județului numără 293658 locuitori din care 139227 locuitori se găsesc în
zona urban ă, iar restul de 154431 locuitori, în zona rurală.
2.2. AGRICULTURA JU DEȚULUI IALOMIȚA
Suprafa ța totală a județului Ialomița la data de 31 decembrie 2014 este de 445.289 ha , din care:
374.495 ha (8 4,1%) suprafață agricolă ; 26.152 ha (5, 9%) suprafață cu vegetație forestieră ; 13.085
ha (2,9% ) terenuri sub ape ; 31.557 ha terenuri cu altă destinație din care : drumuri și construcții
(82,13%) și terenuri neproductive ( 17,87 %).
Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderen t privat care deține, ca
urmare a aplicării Legilor fondului funciar, pe ste 35 4.106 ha, adică 94 ,55% din suprafața agricolă a
județului.
Județul Ialomița pro duce anual, în medie, peste 700 000 de tone cereale, 160 000 de ton e plante
oleaginoase, peste 100 000 de tone legume etc.
Județul Ialomița are condiții pentru creșterea ani malelor, l a finele anului 2014 efectivele
însumând aproximativ 26,6 mii capete bovine, 13 2,9 mii capete porcine, 1 65 mii capete ovine și
caprine, 8,9 mii capete cabaline, 2, 5 milioane păsări și altele8.

8 Consiliu județean Ialomița; www.cicne t.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita
050000100000150000200000250000300000350000
Numărul locuitorilor
Locuitori / km2

12
Tabel 2.2.
Evolu ția valorii producț iei în județul Ialomiț a pe perioada 2005 -2015
Valoarea
producț iei UM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total lei 1003593 1042704 684765 1689807 1211632 1675590 2224484 1907176 2459066 2284780 2225333
% 100 103.90 68.23 168.38 120.73 166.96 221.65 190.04 245.03 227.66 221.74
Vegetală lei 651968 694168 346081 1290473 761965 1214155 1746556 1403726 1952328 1714843 1715350
% 100 106.47 53.08 197.94 116.87 186.23 267.89 215.31 299.45 263.03 263.10
Animală lei 345461 339176 311869 3606629 412429 445726 458263 472045 459258 506623 454603
% 100 98.18 90.28 1044.00 119.39 129.02 132.65 136.64 132.94 146.65 131.59
Servicii
agricole lei 6164 8749 26815 38705 37328 15709 19665 31405 47480 63314 55380
% 100 141.94 435.03 627.92 605.58 254.85 319.03 509.49 770.28 1027.16 898.44
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate Institutul Național de Statistică, serii de timp
Valoarea producției totale în județul Ialomița a crescut î n mod considerabil din anul 2007 până
în anul 2015, valoarea cea mai ridicată a producției înregistrându -se în anul 2013 cu o valoare de
2,45 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 145% față de anul de bază. La această valoare
producția animal ă a participat cu doar 459mii lei (ea crescând față de anul de bază cu doar 32.94%),
iar cea vegetală a participat cu 1 ,95milioane lei (înregistrând o creștere impresionantă de 145.3%).
În anul 2007 producția a suferit un mic declin economic, s -au înregistrat valori totale de
684mii lei ceea ce înseamnă o scădere de 31.77 procente față de anul 2005 când producția totală
înregistrată a fost de 1 milion de lei. Aportul producției animale la această valoare a fost de 311 mii
lei (cu o scădere de 9.72% față de anul 2005), iar aportul producției vegetale a fost de 346mii lei
(aflându -se într -o scădere uriașă de 46.92%).

Tabel 2.3.
Producț ia medie la ha a principalelor culturi:
Cultura UM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total HA 344059 317213 358935 342854 347439 334998 342600 343048 342424 346198 350353 349927
% 100 92.2 104.3 99.6 101.0 97.4 99.6 99.7 99.5 100.6 101.8 101.7
Cereale
pentru
boabe HA 202229 168789 197033 209963 215923 190559 207830 231224 217807 222616 221804 204728
% 100 83.5 97.4 103.8 106.8 94.2 102.8 114.3 107.7 110.1 109.7 101.2
Grâu și
secară HA 104667 83454 92409 106286 109082 102805 100103 103627 101064 104771 104379 103605
% 100 79.7 88.3 101.5 104.2 98.2 95.6 99.0 96.6 100.1 99.7 99.0
Orz și
orzoaică HA 20766 9003 15611 22255 32714 27896 22540 25327 22498 28515 22167 21221
% 100 43.4 75.2 107.2 157.5 134.3 108.5 122.0 108.3 137.3 106.7 102.2
Porumb HA 74474 72941 86317 77867 68881 55487 79330 95586 87902 82478 89495 75714
% 100 97.9 115.9 104.6 92.5 74.5 106.5 128.3 118.0 110.7 120.2 101.7
Plante
uleioase HA 107968 114540 139604 104644 103805 117758 110090 90228 103076 101334 104454 120114
% 100 106.1 129.3 96.9 96.1 109.1 102.0 83.6 95.5 93.9 96.7 111.2
Floarea
soarelui HA 77660 78668 62818 70394 56400 61360 79299 84940 62866 50015 49089 54203
% 100 101.3 80.9 90.6 72.6 79.0 102.1 109.4 81.0 64.4 63.2 69.8
Legume HA 9243 3396 7195 10181 9316 11497 9976 9188 8740 8462 8494 7321
% 100 36.7 77.8 110.1 100.8 124.4 107.9 99.4 94.6 91.6 91.9 79.2
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate Institutul Na țional de Statistică, serii de timp
Producția totală medie a principalelor culturi pe hectar a avut o fluctuație relativ mică , ea
menținându -se în j urul valorii anului de bază, scă zând, cel mai mult în anul 2006 cu 7.8 procente, ca
mai apoi să aibă ce a mai mare creștere în anul urmă tor, de 4.3%, reprezentând 358935ha de teren
cultivat.

13
Dintre culturile analizate , cerealele pentru boabe dețin cea mai mare pondere a suprafeței ,
acestea fiind cul tivate în anul 2005 pe 202229ha, dintr e acestea grâul și secara dețin locul fruntaș cu
o suprafață de 104667ha. În anul 2012 s -a înregistrat ce a mai mare creștere a suprafeței cultivate cu
cereale pentru boabe, o creștere cu 14.3% față de anul 2005, cu un număr de 231224ha cultivate, în
anul r espectiv a scăzut suprafața cult ivată cu grâu și secară cu 1% și au crescut suprafețele cultivate
cu orz și orzoaică (22%) și cu porumb boabe (28.3%).
Cea mai semnificativă scădere s -a înregistrat în anul 2006 când suprafața totală a ajuns la
317213ha, cee a ce înseamnă o scădere de 7.8 procente, astfel scăzând suprafața cultivată cu cereale
pentru boabe cu 16.5% și ajungând la 168789ha. În același an au crescut suprafețele cultivate cu
plante uleioase cu 6.1%, ajungând la un total de 114540ha și floarea -soarelui cu 1.3%, ajungând la o
suprafață totală de 78668ha.
Putem observa că î n anul 2016 suprafața cultivată cu cereale pentru boabe (grâu, orz, orzoaică
și porumb) a revenit aproximati v la valorile anului de bază, lă sând loc de dezvoltare suprafețelor
cultivate cu plante uleioase, acestea în registrând o creștere cu 11.2%.

Tabel 2.4.
Prețurile medii ale principal elor produse agricole pe total țară , pe ani in lei/kg
Cultura UM 2013 2014 2015 2016 2017
Grâu lei/kg 0.85 0.76 0.71 0.58 0.64
% 100 89.4 83.5 68.2 75.3
Porumb lei/kg 1 0.76 0.76 0.62 0.58
% 100 76.0 76.0 62.0 58.0
Rapi ță lei/kg 1.85 1.67 1.7 1.5 1.57
% 100 90.3 91.9 81.1 84.9
Floare a-soarelui lei/kg 1.59 1.26 1.5 1.42 1.42
% 100 79.2 94.3 89.3 89.3
Mază re lei/kg 0.7 0.8 0.91 1 0.8
% 100 114.3 130.0 142.9 114.3
Orz lei/kg 0.7 0.66 0.6 0.62 0.6
% 100 94.3 85.7 88.6 85.7
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate de pe site -ul ANAF

Prețurile medii ale cerealelor au fost stabilite de ANAF. Acestea se află într -o continuă
fluctuație conform tabelului 2.4 , ce se datorează pieței cerealelor, respectiv cererii și ofertei de
produse agroalimentare pe glob.
Din tabel putem observa că prețul porumbului este cel care a avut cel mai mult de suferit,
acesta aflându -se într -o continu ă scădere din anul 2013 când prețul unui kg de porumb ajungea până
la 1 leu, până în prezent unde cu un leu poți cumpăra aproape 2k g, prețul pe un kg de porumb
scăzând cu 58%. La polul opus se află mazărea al cărui preț a crescut din 2013 până în prezent cu
14.3%. Într -o ușoară scădere se află și celelalte produse agricole precum: grâul (care a scăzut cu 25

14
de procente), rapița (a scăzut cu 15,1 procente), floarea -soarelui (a scăzut cu 10,7 procente) și
orzul(care a suferit o scădere de 14,3%).

2.3. AGRIC ULTURA COMUNEI ALBEȘTI
Comuna se află în partea central -sudică a județului, pe malul drept al Ialomiței și este străbătută
de șoseaua județeană DJ201, care merge paral el cu drumul național DN2A , pe malul opus al
Ialomiței, venind din Coșereni și Ciochina , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei .
Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de Andrășești și mai
departe de Reviga .
Clienții firmei su nt in general bazele de recepție cereale din zona, precum: Brise Group,
localizată în satul Andrășeț ti, județul Ialomiț a pe strada Barbu C atargiu, nr.38 ș i Baza de recepție
din satul Ivăneș ti, județul Ialomiț a, Relagris SRL situată pe strada Mihai Eminescu, nr.1. 9
Pe lâ nga b azele de recepție firma mai î ncheie contracte și cu anumite firme intermediare,
avizate pentru vâ nzarea cerealelor. Alegerea clienților și întocmirea contractelor se face în funcție
de prețul de vânzare al produsului respectiv î n momentul acela.
Competiția pe piața cerealelor și leguminoaselor este destul de ridica tă, deoarece există mulți
producători. Pentru noi, principalii concurenți sunt producătorii persoane fizice și juridice ce au o
suprafață de teren similară, care au cheltuieli de exploatare și randament la hectar similare.
Utilizând semințe de calitate și soiuri bune, firma noastră își asigură primele condiții pentru a
obține o recoltă de calitate. Apoi, respectând toate cerințele în ceea ce privește tehnologia de
înființare și întreținere a culturilor (tratamente fitosanita re, cantități optime de îngrășământ,
perioadele în care se efectuează lucrări, etc.), se asigură și o producție ridicată la hectar, care poate
fi valorificată pe piață.
Ca și firme concurente importante din zona putem enumera următoarele :
– SC Impact SRL est e un complex agircol, înființat în 1993 ce produce și comercializează
cereale, plante tehnice, plante aromatice (muștar și coriandru) și semințe de grâu, orz, porumb,
material săditor, legume de câmp, cultura vegetală. Firma are în subordine 25 de angajați și
exploatează peste 1300ha de teren arabil și ocupă locul 3 în Top Profit România având o Cifră de
afaceri de 11 milioane lei și un profit net de 2,5 milioane lei. Ca și culturi predominante avem: grâu,
răpită, porumb, floare și mază re.10
– SC Marsil Mar S RL este o fermă vegetală înființată în anul 2007 ce se ocupă exclusiv cu
cultivarea și comercializarea plantelor leguminoase, cerealelor și plantelor producătoare de
semințe oleaginoase. Firma dispune de 4 angajați în subordine și exploatează aproximativ

9 Contabilitate, PFA Istrate Mihăiță
10 Impact SRL, https://www.listafirme.ro/impact -srl-4956308/

15
500ha de teren arabil, are o cifră de afaceri de circa 1,1 milioane lei și un profit net de 215 mii
lei.11
– GeoSan SRL este entitate cu profil agricol, înființată în 2003 cu scopul cultivării și
comercializării cerealelor și plantelor leguminoase. Dispune de 3 angajați și o suprafață toată de
aproximativ 300ha. Are o cifră de afaceri de 447 mii lei și un profit de 12 mii lei, nivelul scăzut
al profitului se datorează datoriilor impresionante ale firmei.12
Pe raza localității Albești, dar și a județului Ialomița , predomină fermele vegetale în
detrimentul celor zootehnice, se pretează acest t ip de exploatație , deoarece volumul d e muncă este
unul mai mic și puțin mai comod vis -a-vis de cel zootehnic.
Culturile predominante în proximitatea comune i sunt: grâu, orz, porumb, răpiț ă,
floarea -soarelui, mazăre; iar cele cultivate pe suprafețe mai restrânse sunt: ovăz, orzoaică, soia,
cartofi și lucerna.

11 Marsil MAR, SRL https://www.listafirme.ro/marsil -mar-srl-22131848/
12 GeoSan SRL, https://www.listafirme.ro/geosan -srl-15678428/

16
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ. MANAGEMENTUL
PRODUCȚIEI ÎN EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ PFA ISTRATE
MIHĂIȚĂ
3.1. DATE GENERALE DESPRE EXPLOATAȚIE
Scurt istoric.
Firma PFA Istrate Mihăiță a fost înființată în anul 2007, cu o suprafață de 51ha, având sedi ul
în Slobozi a, Județul Ialomița, iar punctu l de lucru în satul Marsili eni din comuna Albești. Este o
fermă vegetală, pornită d e la stadiul de semi -subzistenț ă, capabilă să satisfacă consumul intern al
familiei cât și cel al pieței. Culturile predominante din cadrul fermei sunt gr âul, porumbul, floarea –
soarelui și răpița ; se mai cultivă și mazăre, orz, orzoaică și lucernă, dar pe suprafețe reduse.
La început suprafețele erau cultivate indivi dual și lucrate în mod primitiv, ceea ce făcea ca
producțiile obțin ute să fie destul de scăzute pe unitatea de suprafață. Cu timpul s -a reușit comasarea
parțială a terenului, achiziționarea de utilaje pe rformante și dobândirea cunoști nțelor necesare
pentru aplicarea unor tehnologii moderne, prin care să crească producția, profitul și să diminueze
cheltuielile pe unitatea de suprafață.
Investițiile realizate au condus la:
– Creșterea eficienței exploatației agricole datorită punerii în practică a unor tehnologii moderne și a
unor utilaje mai performante, care reduc timpul de execuție al lucrărilor și costurile acestora.
– Reducerea pierderilor, în special la recoltat și creșterea productivității muncii.
– Diversificarea producției fermei, ceea ce îi oferă posibilitatea ocupării unei poziții mai înalte pe
piață și să -și lărgească v olumul de activitate.

Date de identificare ale firmei:
Cod unic de î nregistrare: 22325887
Nr. Î nmatirculare: F21/233/2007
EUID: ROONRC.F21/233/2007
Adresa: Bd. Cosminului, bloc U28, ap79, M unicipiul Slobozia, Jud. Ialomiț a.
Mobil: 0724 725 337
Persoan a din conduere: Istrate Mihăiță .

17
3.2. DOTAREA EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
Tabel 3.1.
Dotarea exploatatiei agricole
Nr.
Crt. Specificare Număr Anul
fabricației Pret de
achizitie Putere (Cai
putere)
Tractoare:
1. John Deere 5100M 1 2016 50.000E 100
2. Universal U650 1 1998 5.000E 65
3. Claas Celtis 446RC 1 2006 15.000E 95
Utilaje Agricole:
1. DRXDA (Grapă discuri 3.4 m) 1 2009 1.670E
2. RM2 (Remorcă auto 2 axe) 5T 6 1996 -2004 13.000E
3. PP4 (Plug Purtat 4 trupite) 1 2005 2.400E
4. Mașină fertilizat (M.A) 1 2006 500E
5. CPCG4 (combinator 4m) 1 1999 500E
6. SUP29 (Semănătoare pă ioase) 1 2004 4.400E
7. MET -1200 (Mașină ierbicidat)
12m 2 2009 5.600E
8. RCU8 (Cisternă transport) 1 2000 425E
10. Disc Purtat MASZYN 3.4m 1 2016 2.500E
11. MA 3.5(Mașină fertilizat) 1 2000 450E
12. CPU8+4F (Praș itor cu
fertilizare) 1 2001 700E
13. SPC6 (Semănă toare Precizie) 2 2004 1.700E
14. Presă Balot Deutz -Fahr 1 2005 5000E
15. Culegător Porumb DBF pe 6
rânduri cu tocă tor 1 2010 15.000E
16. Header Pă ioase Laverda 1 2010 2.500E
17. Plug Reversibil Lemken 3trupite 1 2006 2.500E
18 Greblător lucernă 1 2009 600E
19. Kit Rapita 1 2016 5000E
20. Plug PP3 1 – 350E
21. Incărcă tor Frontal John -Deere 1 2016 5.000E
22. GD4.2M(Grapă disc 4.2m) 1 1999 600E
Mașini autopropulsate:
1. Laverda Rev 225 1 2010 50.000E 225
Sursa: Informații preluate din contabilitatea firmei PFA Istrate Mihăiță
– Tractor John -Deere 5100M (100 cai putere) achiziționat de nou la preț ul de 50mii EUR (cu
TVA) în anul 2016, în prezent avâ nd 500 de ore de funcț ionare. La el a fost ataș at un încărcă tor
frontal dedicat JD 5100M, achiziționat de nou la un preț de 5000EUR. Tractorul a fost achiziționat
pentru a micșora timpul de lucru al terenurilor, pentru a spori confortul mecanizato rului și totodată
pentru a măr i gradul de prelucrare al terenurilor. (Poza 1 din ANEXE).
– Tractor Claas Celtis 446R C (95 cai putere) achiziționat second -hand 2013 cu preț ul de 15
mii EUR (cu TVA) avâ nd 7100 ore d e funcționare. Î n prezent are 11 250 ore de funcționare .(Poza 2
din ANEXE).
– Combină Laverda REV225 (225 cai putere) achiziționată în anul 2018 la preț ul de 50 mii
EUR (cu TVA). La ea a fost atașa t un kit de rapiță (5000EUR) și un culegător de porumb cu tocă tor

18
(15 mii EUR). Combina a fost achizi ționată pentru a putea recolta î n timp util suprafața cultivată, a
reduce pierderile suferite datorită uzurii fizice și morale a vehicul ului de recoltat învechit și totodată
pentru a diminua cheltuielile cu motorina și reparațiile. Kit-ul de rapiță și culegătorul de porumb au
fost cumpărate tot cu scopul de a reduce pierderile datorate de echipamentele vechi și deteriorate.
Culegă torul de porumb are în componența sa și tocăt or pentru a mărunți resturile vegetale. (Poza 3
din ANEXE).
– Hala a fost construită î n 2016 cu aproximativ 50.000 RON și are suprafață utilă de: 24m
lungime x 12m lățime x 4m înălț ime. Scopul ei este de a depozita cerealele o anumită perioadă de
timp în caz ul în care cererea este mică, ceea ce determină ș i un preț s căzut, sau în cazul
calamități lor naturale. (Poza 4 din ANEXE).
– Grapă cu discuri DRXDA3.4 (3.4m lăț ime de lucru) achizi ționat de nou î n 2017 cu 2500
EUR. Scopul utilajului este de a diminua cheltuielile survenite din pricina efectuării lucră rii agricole
de mai multe ori. (Poza 5 din ANEXE).
– Disc purtat MASZYN achiziț ionat second -hand la preț ul de 1.610 EUR. Scopul utilajului
este asemănător celui de mai sus, utilizând ace ste utilaje mai noi și mai performante , nu mai este
necesară o a doua intervenție asupra terenului pentru pregătirea patului germinativ. (Poza 6 din
ANEXE) .
– Remorcile auto au fost achiziționate second -hand pentru a transporta producția obținută din
câmp în fermă. (Pozele 7 și 8 din ANEXE) .

3.3. SUPRAFEȚE CULTIVATE ȘI MATERIALE UTILIZATE
3.3.1. Evoluția suprafeț elor cultivate
Socitatea deținea î n anul 2007 o suprafață agricolă de 51ha de teren arabil, cultivată
preponderent cu grâu(21.45ha) și rapiță(13.8ha). De atunci și până în prezent suprafața de teren a
crescut cu 40.11 ha, ceea ce înseamnă o creștere de 78.8%. Culturile predominante au rămas aceleași
și anume, se cultivă grâul pe o suprafață de 29.92ha (suprafața cultivată cu grâu crescând cu
39.48%), rapiță pe 32.39ha (reprezentând o creștere de 134.71% față de anul 2007) și porumb pe o
suprafață de 18.84ha (se remarcă printr -o creștere de 227.65% față de suprafața cultivată cu porumb
din anul 2007) .

19

Figura 3.1. E voluția suprafeței exploatației

Tabel 3.1.
Structura suprafețelor culturilor exploataț iei in perioada 2007 -2017
Culturi 2007 2013 2014 2015 2016 2017
UM HA % HA % HA % HA % HA % HA %
Grâu 21.45 42.1 7 17.3 6.26 14.8 19 27.9 23.84 28.6 29.92 32.9
Rapiță 13.8 27.1 11.59 28.7 9.5 22.4 19.01 27.9 31.06 37.3 32.39 35.6
Fl.Soare 7.4 14.5 9 22.3 9.6 22.7 13.9 20.4 3.42 4.1 2 2.2
Porumb 5.75 11.3 9.6 23.8 12.1 28.6 10.62 15.6 13.95 16.7 18.84 20.7
Mază re 2.5 4.9 x x x x x x 4.48 5.4 4.86 5.3
Lucer nă x x x x x x x x 2.02 2.4 3 3.3
Orz x x 3.2 7.9 4.92 11.6 5.5 8.1 4.57 5.5 x x
Total 50.9 100 40.39 100 42.38 100 68.03 100 83.34 100 91.01 100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță
Tabel 3.2.
Evoluția suprafețelor exploataț iei în perioada 2007 -2017
Culturi UM 2007 2013 2014 2015 2016 2017
Grâu HA 21.45 7 6.26 19 23.84 29.92
% 100 32.6 29.2 88.6 111.1 139.5
Rapiță HA 13.8 11.59 9.5 19.01 31.06 32.39
% 100 84.0 68.8 137.8 225.1 234.7
Floare a-soarelui HA 7.4 9 9.6 13.9 3.42 2
% 100 121.6 129.7 187.8 46.2 27.0
Porumb HA 5.75 9.6 12.1 10.62 13.95 18.84
% 100 167.0 210.4 184.7 242.6 327.7
Mază re HA 2.5 4.48 4.86
% 100 179.2 194.4
Lucernă HA 2.02 3
% 100 148.5
Orz HA 3.2 4.92 5.5 4.57 % 100.0 153.8 101.0 142.8
Total HA 50.9 40.39 42.38 68.03 83.34 91.01
% 100 79.4 83.3 133.7 163.7 178.8
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță
3.3.2. Materiale folosite
Tabel 3.3.
020406080100
2007 2013 2014 2015 2016 2017
Suprafata (ha) 51 40.39 42.38 68.03 83.34 91.01Hectare

20
Consum de motorină în l/ha
Nr.cr
t. Activitat
e Ia
n Fe
b Ma
r Ap
r Ma
i Iu
n Iu
l Au
g Sep
t Oct No
i De
c Tota
l
1 Grâu 5 7 5 3 12 30 25 22 109
2 Porumb 7 26 7 9 30 28.
4 107
3 Rapiță 9 3 5 3 30 35 16 3 104
4 Mazăre 13 7 3 7 31 31 9 101
5 Orz 5 7 5 3 12 27 19.
6 17 95.6
6 Lucernă 3 7 5 3 9 3 30
7 Total 0 19 37 48 22 77 93 38 131 82.
4 0 0 547
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță

Motorina a fost achiziționată cu un preț mediu de 5.25lei/litru, iar statul subvenționează
1.3l pe ha până la un cuantum de 70l pe 1ha. Astfel avem un total de motorină consumată de
49780,47L dintre care 6370l sunt subvenționați, ajungând la un total cheltuieli de 23094,56lei
dintre care s ubvenționați 8281,91 lei. În cele din urmă avem un total de plată de 14812,65
Lei/suprafață.
Tabel 3.5.
Sămânța folosită în exploatația agricolă PFA Istrate Mihăiță, în perioada 2016 -2017
Nr.Crt Materiale UM Consum/ha Destinaț ie Pret/ha Pret/S cant. Fol + moment Preț
1 Liter ă 1kg 220 Sămânță grâ u 418 7524 18ha la î nfiintare 1.9
2 Athlon 40kg 220 Sămânță grâ u 1578.5 18815.72 12ha la î nfiintare 287
3 Visby Rapool 8kg 2.67 Sămânță r apiță 228.3333 4566.667 20ha la î nfiintare 685
4 Pioneer PR44D06 12kg 3 Sămânță rapiță 265 3283.35 12.39ha la î nfiintare 1060
5 Pioneer P64LE99 12kg 3 Sămânță f l.soare 200.5 401 2ha la î nfiintare 802
6 Pioneer P0216 20kg 1.2 Sămânță p orumb 734.4 13836.1 18.84ha la î nfiintare 612
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță

Pentru însămânțarea a 18ha de teren s -a folosit sămânță certificate de la LITERA, obținută la
INCDA -Fundulea din combinația hibridă complexă GLOSA prin selecție individuală în urma
homozigotării rapide prin sistemul Zea. S -a ales acest soi datorită caracteristic ilor foarte bune de
panificație ( apropiate de c el al soiurilor Dropia și Glosa)și a producții mari în condiții favorabile
atacului de boli foliare, este rezistent la rugina brună și mijloc iu rezisten t la actualele rase de rugină
galbenă și făinare. Talia medie a plantei este cuprinsă între 95 și 105cm.13
Celelalte 12ha au fost înființate cu sămânță certificată de la Saaten Union și anume Athlon. S-a
ales aceast soi de sămânță datorită faptului că face parte din clasa A de panificație, este un soi
nearistat, semitimpuriu, cu înflorire timpurie și cu o rezistență la principalele boli criptogamice.

13 Institutul Fundulea, http://fundulea.ro/shop/samanta -grau-litera -baza/

21
Soiul promite producții foarte mari în anii cu iern i blânde ș i bob cu un conținut mare de protein ă și
o calitate bună a glutenului.14
Pentru însămânțarea culturii de rapiță s -a folosit primordial hibridul Visby (pe 20ha) , renumit
pentru faptul că este cel mai popular și robust hibrid din Europa, este ușor d e recoltat, salvând timp,
bani și pierderi de producție. Trece în condiții bune de iernile dificile și este cel mai vândut hibrd de
rapiță din România în ultimii ani.15
În a doua fază hibridul s-a folosit hibridul timpuriu Pioneer PR44D06 pe restul de supra față de
12.39ha . Acesta are o toleranță deosebită la secetă și arșiță cu producții stabile și ridicate, excelentă
rezstență la iernare, conținut foarte ridicat în ulei și o autofertilitate foarte ridicată.16
Pentru cultura de floarea -soarelui s -a ales hibridul Pioneer P64LE99 . Acest hibrid este
semitimpuriu, ce are un potential foarte ridicat și stabil de producție. Este rezisten t la ierbicidul
Express, are o talie medie, un foliaj abundent și sămânța mijlocie. Prezintă următoarele avantaje:
toleranță la lupoaie, toleranță mare la Phomopsis și Sclerotinia, are o rezistență bună la cădere și
frângere, toleranță foarte bună la secetă și un sistem radicular foarte bine dezvoltat.17
Pentru înființarea culturii de porumb s -a folosit hibridul Pioneer P021 6, din grupa FAO 450.
Este un hibrid semitardiv cu un potențial extraordinar de producție. Ar e o adaptabilitate remarcabilă
în zonele de cultură afectate de secetă, pierde foarte repede apă la maturitate și are rădăcini și
tulpină foarte puternice.18
Tabel 3.6.
Erbicid ele folosite în exploatația agricolă PFA Istrate Mihăiță, în perioada 2016 -2017
Nr.Crt Materiale UM Consum/ha Destinaț ie Preț/ha Preț/S cant. Fol + moment Preț
1 Sekator OD 1L 0.1 Erbicid grâ u 45 1345.5 29.9ha î n veg etație 450
2 Pantera 40EC 5L 0.75 Erbicid r apiță 75 2429.25 35.14ha î n veg etație 500
3 Adengo 465SC 1L 0.35 Erbicid p orumb 148.75 2802.45 18.84ha postmergent 425
4 Express 50SC 150gr 0.25 Erbicid f l.soare 103.75 207.5 2ha î n vegeta ție 415
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță
Erbic idul Sekator OD a fost folosit î n cultura de grâ u pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale ș i perene. Are o preluare foliară foarte rapidă și translocare sistemică în
întreaga plantă. Doza recomandată este de 0.1l pe hectar pentru terenurile cu un nivel de infestare
mediu (nu foarte puternic), iar 0.15l pe hectar pentru culturile cu un grad de infestare puternică.19
Pante ra 40EC este un erbicid sistemic postmergent pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate anuale și peren e, precum și a samulastrei cerealelor în culturile de rapiță.
Produsul ar e o formulă de calitate care î mbunătățește penetrarea și absorbția substanței active în

14 Compania Saaten Union, https://www.saaten -union.ro/index.cfm/action/varieties/cul/346/v/2844.html
15 Compania Rapool, https://www.rapo ol.ro/index.cfm/action/varieties/c/17/var/66.html
16 Compania Pioneer, https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/canola/maximus/pr44d06/
17 Compania Pioneer, https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/sunflower/protector/mana/p64le99/
18 Compan ia Pioneer, https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/corn/optimum/p0216/
19 Compania bayercropscience,
https://www.bayercropscience.ro/produse.php?action=produse&prod=46&subcatIDg=1

22
țesuturile plantei, eliminând riscul spălării prin ploaie. Se aplică în doze de 0.75l/ha pentru
monocotiledonate și samulastra cerealelor și în doză de 1.5l/ha pentru costrei.20
Adengo 465SC este un erbicid ce acționează radicular și are o putern ică activitate sistemică î n
plantă. Erbicidul este folosit pentru cultura d e porumb și poate fi aplicat at ât preemergent î n doză de
0.35-0.4 l/ha, doza cea din urma fiind folosită pentru terenurile infestate puternic cu buruieni, cât și
postmergent timpuriu în doză de 0.3 -0.35 l/ha. Tratamentul postmergent poate fi aplicat în fază
incipientă de până la 2 -3 fru nze.21
Tabel 3.7.
Îngrășămâ nt folosit în exploatația agricolă PFA Istrate Mihăiță, în perioada 2016 -2017
Nr.Crt Materiale UM Consum/ha Destinț ie Preț/ha Preț/S cant. Fol + moment
1 Complexe 18.46.0 600KG 200 Fertilizat grâ u 333.3 9966.667 29.9ha încorporate
2 Azot 600KG 120 Fertilizat grâ u 140 4186 29.9ha î n veg etațoe
3 UREE 600KG 120 Fertilizat grâ u 100 2990 29.9ha î n veg etație
4 Complexe 18.46.0 600KG 200 Fertilizat r apiță 333.3 10795.59 35.14ha încorporate
5 Azot 600KG 150 Fertilizat rapi ță 155 5020.45 35.14ha î n veg etație
6 Uree 600KG 120 Fertilizat r apiță 100 3239 35.14ha î n veg etație
7 Complexe 18.46.0 600KG 200 Fertilizat p orumb 333.3 6279.372 18.8ha la semă nat
8 UREE 600KG 150 Fertilizat p orumb 120 2260.8 18.4ha încorporate
9 Complexe 18.46.0 600kg 200 Fertilizat f l.soare 333.3 666.6 2ha la semă nat
10 Uree 600kg 100 Fertilizare f l.soare 86 172 2ha corporat disc
11 Azot 600kg 100 Fertilizat p orumb 80 1507.2 18.8ha la prăș it
12 Azot 600kg 100 Fertilizat f l.soare 80 160 2ha la prășit
13 UREE 600kg 150 Fertilizat l ucernă 120 360 3ha la nevoie
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță

Complexele 18.46.0 sunt îngrășămintele complexe de tip NPK, ce au o formulă echilibrată de
Azot(N), Fosfor(P) și Potasiu(K) ce oferă o fertilizare bogată a solului în substanțe nutritive ce
determină creșterea și dezvoltarea plantelor și sporirea calității și cantității produselor agricole.
Substanțele nutrivite din îngrășăm inte oferă plantelor o nutriție echilibrată ceea ce le confer ă
rezistență împotriva stresului provocat de condițiile climatice, î mpotriva bolilor și împotriva
dăunătorilor. Azotul este elementul care sporește creșterea și dezvoltarea plantei. Fosforul ajută în
primele faze de dezvoltare, asigură dezvoltarea rădăcini lor și crește rezistența plantei. Potasiu este
elementul care îmbunătățește absorbț ia apei și a substanțelor nutritive necesare dezvoltării plantei.22
Ureea este cel mai bogat îngrășământ în Azot, acesta având un conținut de 46% N. Ureea are
rezultate semin ificative la aplicările în primăvară la: cereale păioase, porumb, plante oleaginoase,
pomi fructiferi, legume.23

20 Magazinul Marcoser, https://www.marcoser.ro/produse/pesticide -protectia -plantelor/erbicide/pantera -40-ec.html
21 Magazinul Verdon, https://www.verdon.ro/erbicide/erbicid -porumb -adengo -465-sc-1-
l.html?gclid=EAIaIQobChMI7b_jjeu_2wIVXF4ZCh3iJgWdEAAYASAAEgJ -GPD_BwE
22 Compania Azomureș, http://www.azomures.com/prod_cat/ingrasaminte -complexe -npk/
23 Compania Azomureș, http://www.azomures.com/ureea -si-utilizarile -sale/

23
Îngrășămintele cu Azot oferă plantelor elementul cu cea mai mare influență asupra creșterii
producției vegetale. Azotul, aplicat în dozele recom andate, are efect benefic asupra calității și
cantității proteinelor în plantă.
Îngrășămintele complexe au fost date în două faze. În prima fază s -au împrăștiat pe terenul
discuit pentru ca mai apoi să fie încorporate cu combinatorul înainte de semănat. În a doua etapă
îngrășămintele au fost încorporate la semănatul de precizie pentru culturile de porumb și floare.
Pentru culturile de grâu și rapiță îngrășămintele au fost aplicate cu MA (Mașină fertilizat) în
vegetație (în cultura de grâu au fost aplicate e tapizat astfel: prima dată au fost aplicate până la
apariția primului internod al tulpinii, iar mai apoi în perioada formarii paiului; în cultura de rapiță
îngrășămintele au fost aplicate tot eșalonat, prima fază fiind reluarea în vegetație a plantei, iar în cea
de-a doua fază au fost aplicate în luna mai, cu două săptămâni înainte de înflorire ).

Tabel 3.8.
Fungicid e folosite în exploatația agricolă PFA Istrate Mihăiță, în perioada 2016 -2017
Nr.Crt Materiale UM Consum/
ha Destinaț ie Preț/ha Preț/S cant. Fol +
moment Preț
bidon
1 Falcon 5L 0.6 Fungicid grâ u 109.8 3294 30ha în vegetație 915
2 Amistar
Xtra 1L 0.5 Fungicid grâ u 165 2475 15ha în vegetație 330
3 Caramba
Turbo 5L 0.7 Fungicid rapiță 91 2947.49 35.14ha în toamnă 650
4 Amistar
Xtra 1L 0.75 Fungicid rapiță 225 7287.75 35.14ha în
vegetație 300
5 Amistar
Xtra 1L 0.75 Fungicid f l.soare 247.5 495 2ha în vegetație 330
6 Acrobat
MZ 1Kg 2 Fungicid mază re 160 640 4ha în vegetație 80
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță

Falcon 460EC este un fungicid sistemic pentru combaterea bolilor foliare și a fuzariozei la
grâu și orz. Tratamentul se aplică în vegetație, iar durata de protecție a culturii este de 18 -20 zile.
Doza recomandată este de 0.6l/ha pentru complexul de boli fo liare și 0.7l/ha pentru Fuzarioză.24
Amistar Xtra este un fungicid sistemic de contact, cu un spectru larg de acțiune împotriva
bolilor foliare la cereale, floarea soarelui și rapiță. S -a folosit pentru combaterea : făinării, ruginei
brune, septorioza și fuz arioza la grâu, în doză de 0.75l la 300l apă ; putregaiului alb la floarea –
soarelui, în doză de 0,75l la 300l apă și putregaiului alb, fomoză, alternarioză la rapiță, tot în doză
de 0.75l la 300l apa.25

24 Compania Bayercropscience,
https://www.bayercropscience.ro/produse.php?action=produse&prod=48&subcatIDg =2
25 Compania Syngenta, https://www.syngenta.md/product/crop -protection/fungicid/amistar -xtra-280-sc

24
Fungicidul Caramba Turbo a fost folosit în cult ura de rapiță. Este un fungicid sistemic ce
crește rezistența plantelor la iernare, combate î nnegrirea tulpinilor, putregaiul alb, putregaiul
cenușiu, alternarioza și făinarea. Doza folosită a fost de 0.7l pe hectar, aplicat în toamnă când rapița
avea 4 -6 frunze.26
Acrobat MZ este un fungicid sistemic aplicat culturii de mazăre. Acesta a fost aplicat la
prevenire în doză de 2kg pe hectar.27
Tabel 3.9.
Insecticid e folosite în exploatația agricolă PFA Istrate Mihăiță, în perioada 2016 -2017
Nr.Cr
t Materiale U
M Consum/h
a Destinaț ie Preț/h
a Preț/S cant. Fol +
moment Preț
bidon
1 Karate
ZEON 1L 0.15 Insecticid grâ u 37.5 1121.25 29.9ha în vegetație 250
2 Karate
ZEON 1L 0.2 Insecticid
porumb 46 866.64 18.84ha
postmergent 230
3 Decis Mega 1L 0.75 Insecticid
mază re 135 656.1 4.86ha în vegetație 180
4 Karate
ZEON 1L 0.15 Insecticid rapiță 34.5 1117.45
5 35.14ha în
vegetație 230
Sursa: Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță

Karate Zeon este un insecticid de contact care conferă cel mai rapid efect asupra dăunătorilor
și cu o protecție de lungă durată. Datorită eliberării treptate a substanței active formează un depozit
stabil pe suprafața plantei, rezistent la spălarea prin ploaie și acțiune a solară. Acest insecticid a fost
folosit pentru combaterea mai multor dăunători în culturile de grâu, porumb și rapiță. Dozele
utilizate au fost de 0.15l pe hectar pentru grâu și rapiță și 0.2l pe hectar pentru porumb. Acesta
combate la grâu ploșnița cere alelor și gândacul bălos, la rapiță gândacul lucios și gărgărița tulpinilor
și la porumb păduchele verde și viermele vestic.28
Insecticidul Decis Mega acționează prin contact și inge stie. A fost folosit, preventiv , în doză
de 0.75l pe hectar în cultura de m azăre. 29

26 Magazinul Glissando, http://www.glissandogarden.ro/pesticide/fungicide/caramba -turbo -bidon -5-litri-208.html
27 Magazinul Marcoser, https://www.marcoser.ro /produse/pesticide -protectia -plantelor/fungicide/acrobat -mz-90-
600-wp.html
28 Magazinul Botaniștii, https://www.botanistii.ro/syngenta -karate -zeon -50-
cs.html?gclid=EAIaIQobChMI89KK0KXB2wIVXmcZCh3VygRTEAAYASAAEgKpafD_BwE
29 Magazinul Marcoser, https://www.marcoser.ro/produse/pesticide -protectia -plantelor/insecticide -acaricide/decis –
mega -50-ew.html

25
3.4. REZULTATE TEHNICO -ECONOMICE
3.4.1. Producții realizate
Tabel 3.10.
Evoluția producției medii pe ha î n perioada 2007 -2017

Cultura UM 2007 2013 2014 2015 2016 2017 Media Abatere
Standard C%
Grâu kg/ha 4250 5350 5612 6215 6752 7250 5904.8 1072.9 18.2
% 100 125.9 132 146.2 158.9 170.6 x x x
Rapiță kg/ha 1100 2700 2850 3055 3450 3500 2775.8 880.5 31.7
% 100 245.5 259.1 277.7 313.6 318.2 x x x
Floarea -soarelui kg/ha 1250 2400 2615 2680 3145 3150 2540.0 699.6 27.5
% 100 192 209.2 214.4 251.6 252 x x x
Porumb kg/ha 3200 7100 8250 8325 9050 10500 7737.5 2488.3 32.2
% 100 221.9 257.8 260.2 282.8 328.1 x x x
Mazare kg/ha 1850 – – – 6150 6000 4666.7 2440.5 52.3
% 100 332.4 324.3 x x x
Lucerna(baloți) kg/ha – – – – 400 480 440.0 56.6 12.9
% 100 120 x x x
Orz kg/ha – 5245 6125 6034 6100 – 5876.0 422.4 7.2
% 100 116.8 115 116.3 x x x
Sursa: Calcule proprii efectuate pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță
Producția medie la hectar a suferit o continuă creștere din anul 2007 până în prezent. Cea mai
mare creștere a producției a suferit -o cultura de porumb cu o creștere de pana la 228.1% din anul
2007 până în prezent, asta însemnând o diferență de 7300kg de p orumb boabe pe hectar. Imediat
după cultura de porumb au urmat cele de mazăre (cu o creștere de 232.4 % în anul 2016 ) și rapiță cu
o creștere de 218.2%. La cultura de rapiță diferența de 2400kg pe hectar înseamnă o creștere
substanțială a profitului de 3768 lei.
Culturile de grâu și floarea -soarelui au avut o creștere mai mică față de restul, respectiv cultura
de floare a suferit o creștere de 152%, iar cea de grâu de numai 70.6%.
Cultura de orz este singura care nu a avut o creștere semi nificativă, cea mai m are fiind î n anul
2014 de numai 16.8%. Datorită acestui lucru și faptului că p rețul unui kg de orz se află î ntr-o
continuă scădere , firma a ales să nu mai cultive suprafețe cu orz.

26

Figura 3.2 Dinamica poducței medii î n perioada 2007 -2017

Tabel 3.11.
Evoluția producției totale pe suprafaț ă în perioada 2007 -2017
Cultura UM 2007 2013 2014 2015 2016 2017 Media Abatere
Standard C%
Grâu Kg 91162.5 37450 35131.12 118085 160967.7 216920 109952.7 71159.9 64.7
% 100 881.2 826.6 2778.5 3787.5 5104 x x x
Rapiță Kg 15180 31293 27075 58075.55 107157 113365 58690.9 42384.0 72.2
% 100 2844.8 2461.4 5279.6 9741.5 10305.9 x x x
Fl.Soare Kg 9250 21600 25104 37252 10755.9 6300 18377.0 11824.9 64.3
% 100 1728 2008.3 2980.2 860.5 504 x x x
Porumb Kg 18400 68160 99825 88411.5 126247.5 197820 99810.7 60106.8 60.2
% 100 2130 3119.5 2762.9 3945.2 6181.9 x x x
Mazăre Kg 4625 – – – 27552 29160 20445.7 13724.7 67.1
% 100 1489.3 1576.2 x x x
Lucernă(baloți) Kg – – – – 820 1450 1135.0 445.5 39.2
% 100 176.8 x x x
Orz Kg – 16784 30135 33187 27877 – 26995.8 7147.1 26.5
% 100 574.5 632.7 531.5 x x x
Sursa: Calcule proprii efectuate pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță
Producția totală a crescut semnificativ față de anul înființarii, aceasta se datorează achiziției de
utilaje noi și performante, folosirea de produse fitosanitare corespunzătoare și nu în ultimul rând
utilizarea de îngrășăminte în perioadele optime și dozele recomandate. Datorită tuturor acestor
factori, dar și a extinderii suprafeței cultivate, cultura de rapiță a avut o creștere uriașă , de 7 ori mai
mult față de anul de plan, asta însemnând o diferență de 98185kg. Pe locul doi se situează suprafața
cultivată cu porumb, cu o creștere de aproximativ 10 ori ma i mare, care înseamnă un spor de
179420kg de porumb boabe.
Cultura de grâu a avut un spor de creștere seminificativ de până la 125757.5kg față de anul de
înființare.
Suprafața cultivată cu orz este din nou pe ul timul loc, ajungând la un apogeu de creștere de
33187kg în anul 2015, ceea ce înseamnă aproape dublu față de anul înființării. 020004000600080001000012000
2007 2013 2014 2015 2016 2017
Grau Rapita Floare Porumb Mazare Lucerna(baloti) Orz

27

3.4.2. Cheltuieli
Tabel 3.12.
Chelutieli cu motorina repartizate pe culturi, pe ha și suprafață 2017
Cultura lei/ha % lei/S %
Grâu 572.25 19.9 17121.72 74.1
Porumb 563.85 19.6 2023.416 8.8
Rapiță 546 19.0 3368.56 14.6
Mază re 530.25 18.5 490.86 2.1
Orz 501.9 17.5 0 0.0
Lucernă 157.5 5.5 90 0.4
Total 23094.56 100
Decontare 8281.91 35.9
Total Cheltuieli
14812.65
Sursa: Calcule proprii efectuate pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță

Din totalul cheltuielilor cu carburantul, cultura de grâu are ponderea cea mai mare în consumul
de motorină. Asta se datorează faptului , că suprafața cultivată cu grâu este cea mai extinsă și
datorită consumului ridicat de motorină de 109l pe hectar. Astfel pentru cultura de grâu se folosește
74.1% din totalul de motorină achiziționat . Urmă torul mare consumator este cultura de rapiță,
pentru aceasta se consumă 14.6% din motorina achiziționată. Asta se datorează consumului de 104l
pe hectar și suprafeței mari cultivate cu rapiță.
Cel mai mic consum de motorină se regăsește asupra culturi i de lucernă, asta datorită
numă rului mic de lucrări efectuate și suprafeței restrânse.
Tabel 3.13.
Cheltuieli cu salariile
Salariat Net l unar Brut l unar Net a nual Brut a nual
Tractorist 1000 1227.7 13000 15960.1
Contabil 500 611.35 6500 7947.55
Zilier 100lei/zi x 60 zile x 2 zilieri 12000
Total de plat ă 35907.65
Sursa : Registru contabil al firmei PFA Istrate Mihăiță
Pentru efectuarea tutur or lucrărilor agricole firma PFA Istrate Mihăiță are nevoie de un
muncitor permanent și doi zili eri angajați pe perioada verii. Pentru evidența contabilă entitatea a
solicitat ajutorul unei firme de contabilitate.
Cheltuielile cu aren da au fost în valoare de 48661 lei conform fișelor din contabilitatea firmei.
Cheltuielile cu materialele folosite (seminț e, produse fitosanitare și îngrășăminte) au ajuns la
suma totală de 128088.25 lei, conform registrului jurnal al firmei PFA Istrate Mihăiță.

28
3.4.3. Venituri
Tabel 3.14.
Evoluția venitului pe suprafața cultivată în anii 2013 -2017
Cultura 2013
2014
2015
2016
2017

UM lei % lei % lei % lei % lei %
Grâu 36056.3 15.67 30978.67 13.38 96718.36 25.93 110440.2 23.69 163333.3 29.01
Rapiță 64885.46 28.21 51708.98 22.33 111613.2 29.92 182986.9 39.26 204510.5 36.32
Floare a-
soarelui 39774.6 17.29 38193.12 16.49 65299.28 17.51 17723.47 3.80 10584 1.88
Porumb 73952.64 32.15 84137.96 36.33 74390.87 19.94 88267.23 18.94 130165.6 23.12
Mază re 0.00 0.00 0.00 30761.47 6.60 27308.34 4.85
Lucernă 0.00 0.00 0.00 15387.13 3.30 27107 4.81
Orz 15358.08 6.68 26567.02 11.47 24967.53 6.69 20557.69 4.41 0.00
Total 230027.1 100 231585.7 100 372989.3 100 466124.1 100 563008.6 100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate de la PFA Istrate Mihăiță
Pe parcursul timpului firma PFA Istrate Mihăiță a deven it din ce în ce mai profitabilă, venitul
crescând de la an la an. Dacă în anul 2013 firma înregistra un venit de 230027.1 lei acesta a ajuns în
anul 2017 la cirfra de 563008.6lei, adică a suferit o creștere de până la 332981.5lei. Asta înseamnă
o creștere a venitului de 144.75% pe parcursul perioadei de activitate. Cele mai însemnate cifre care
au participat la producerea venit ului fac parte din cultivarea : rapiței – cu 36.32% din totalul
venitului, g râul – cu 29.01% din totalul venitului și p orumbul – cu 23.12% din totalul venitului.
Mazărea ș i lucerna au fost introduse în asolament pentru fixarea azotului și substanțelor
nutritive în sol, de aceea au participat cu o sumă mică la obținerea de venituri.

29
3.4.4. Profit
Tabel 3.15.
Evoluț ia profitului brut. La care s -au adăugat suvenț iile pe perioada 2013 -2017
Cultura UM 2013 2014 2015 2016 2017
Grâu lei/S 36056.3 30978.674 96718.36 110440.23 163333.28
% 100 85.9 268.2 306.3 453.0
Rapi ță lei/S 64885.46 51708.98 111613.2 182986.9 204510.5
% 100 79.7 172.0 282.0 315.2
Floare a-soarelui lei/S 39774.6 38193.12 65299.28 17723.47 10584
% 100 96.0 164.2 44.6 26.6
Porumb lei/S 73952.64 84137.955 74390.87 88267.23 130165.56
% 100 113.8 100.6 119.4 176.0
Mază re lei/S 30761.47 27308.34
% 100 88.8
Lucernă(baloț i) lei/S 15387.128 27107
% 100 176.2
Orz lei/S 15358.08 26567.02 24967.53 20557.69
% 100 173.0 101 133.9
Subvenț ie lei/ha lei/ha 603.4 683.55 677.79 716.4 819
% 100 113.3 112.3 118.7 135.7
Cheltuieli lei/ha 165253 154230 174125.5 206532.4 264892.8
% 100 93.3 112.9 118.6 128.3
Total profit lei/S 64774.1 77355.7 198863.7 259591.7 315150.4
% 100 119.4 307.0 400.8 486.5
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor preluate de la contabilitatea firmei PFA Istrate Mihăiță
După cum putem observa din tabelul de mai sus profitul a crescut foarte mult vis -a-vis de anul
de bază.
Dacă în anul 2013 avem un profit de 64774.1 lei am ajuns ca în anul 2017 să avem un profit de
315150.4 lei, asta însemnând o creștere cu 386.5 %. Culturile care au participat cel mai mult la
crearea profitului au fost: cultura de grâu (care a crescut cu 353 % față de anul de plan), cultura de
rapiță (care a avut o creștere de 215.2% față de anul de plan) și cultura de porumb (care a crescut cu
76% față de anul de plan).

30

Figura 3.3 Dinamica profitului în perioada 2013 -2017

Tabel 3.16.
Analiza structurii venitului pe culturi și profitului total , pe ani, perioada 2013 -2017
Cultura 2013
2014
2015
2016
2017

UM lei % Lei % lei % lei % lei %
Grâu 36056.3 55.66 30978.67 40.05 96718.36 48.64 110440.2 42.54 163333.3 51.83
Rapiță 64885.46 100.17 51708.98 66.85 111613.2 56.13 182986.9 70.49 204510.5 64.89
Fl. Soare 39774.6 61.41 38193.12 49.37 65299.28 32.84 17723.47 6.83 10584 3.36
Porumb 73952.64 114.17 84137.96 108.77 74390.87 37.41 88267.23 34.00 130165.6 41.30
Mază re 30761.47 11.85 27308.34 8.67
Lucernă 15387.13 5.93 27107 8.60
Orz 15358.08 23.71 26567.02 34.34 24967.53 12.56 20557.69 7.92 0.00
Cheltuieli 165253 255.12 154230 199.38 174125.5 87.56 206532.4 79.56 247858.2 78.65
Total profit 64774.08 100 77355.75 100 198863.7 100 259591.7 100 315150.4 100
Sursa : Calcule proprii efectuate conform datelor preluate din contabilitatea firmei PFA Istrate
Mihăiță
În tabelul 3.16. putem observa cum veniturile pe fiecare cultura în parte cresc considerabil de
la an la an. Odată cu creșterea venitului și a suprafeței crește și profitul pe care firma îl produce.
Astfel dacă în 2013 avem un venit de 36056.3lei pe suprafața cultivată c u grâu, în anul 2017 venitul
a crescut de 4.5 ori ajungând la suma de 163333.3lei. În ace eași situație se află și celelalte culturi,
spre exemplu: venitul culturii de rapiță a crescut cu 139625lei,iar cel al culturii de porumb 56212lei.
Cultura de orz a fost desființată din cauza prețului derizoriu și profitului redus. Culturile de lucernă
și mază re nu sunt foarte profitabile, deoarece au fost înființate mai mult pentru asolament, mai exact
pentru regenerarea solului și fixarea azotului și a substanțelor nutritive în sol.
050000100000150000200000250000
2013 2014 2015 2016 2017
Grâu Porumb Rapiță Mazăre Orz Lucernă Orz Subvenție lei/ha

31
Tabel 3.17.
Analiza evoluți ei venitului, cheluielilor și profitului total, pe ani, perioada 2013 -2017
Indicator UM 2013 2014 2015 2016 2017 Media Abatere
Standard C%
Venituri Lei 230027.1 231585.7 372989.2 466124.1 563008.7 372747.0 145957.5 39.2
% 100 100.7 162.2 202.6 244.8 x x x
Cheltuieli Lei 165253 154230 174125.5 206532.4 247858.2 189599.8 37960.5 20.0
% 100 93.3 105.4 125 150 x x x
Rezultat Financiar Lei 64774.08 77355.75 198863.7 259591.7 315150.4 183147.1 110362.6 60.3
% 100 119.4 307 400.8 486.5 x x x
Sursa: Calcule proprii efectuate conform datelor preluate din contabilitatea firmei PFA Istrate Mihăiță
După cum putem vedea, în tabelul 3.17 chiar dacă cheltuielile au crescut pe parcursul anilor,
ponderea lor în profitul exploatației a scăzut. Astfel dac ă în 2013 aveam cheltuieli le aproape de 3
ori mai mari decât profitul propriu -zis, în anul 2017 cheltuielile ajung la doar 78.65% din profit.
Prin asta observăm că investițiile în tehnologii de cultura, utilaje performante și materiale de
calitate(semințe , îngrășăminte și produse fitosanitare) au dat roade și au redus cheltuielile de
producție astfel mărind profitul.

Figura 3.4. Dinamica veniturilor, cheltuielilor și profitului.

Odată cu investiția facută au crescut și veniturile aferente, astfel dacă în 2013 aveam un venit
de numai 2,3miliarde lei am ajuns ca în anul 2017 să avem un venit de 5,6miliarde lei , asta
înseamnă o creștere a venitului de 144.8% . Faptul că venitul a scăzut, ca pondere din profitul anual
este un lucru bun, deoarece cu cât este profitul mai mare ca venitul și ca investiția facută cu atat
rămân mai mulți bani de investit ulterior.
Cât despre profit, conform tabelului de mai sus, acesta este de aproape 5 ori mai mare în anul
2017 față de anul 2013. Aceasta se datorează bineînțeles, cum am precizat și mai sus, noilor
tehnologii de cultură, achiziția de noi utilaje, reducerea cheltuielilor , folosirea de semințe certificate,
produs e fitosanitare de calitate și aș a mai departe.

0100000200000300000400000500000600000
lei lei lei lei lei
2013 2014 2015 2016 2017Venituri
Cheltuieli
Rezultat Financiar

32
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În ceea ce privește agricultura din România, consider că acea sta poate fi îmbunătățită,
deoarece reprezintă o ramură foarte importantă a economiei țării noastre. Însușirile și fertilitatea
solurilor din România ne permite să practicăm o agricultură intensivă și să obținem pro ducții
remarcabile, însă agricultura din țara noastră n u este exploatată la capacitatea ei maxim ă și totodată
nu este susținută suficient pentru a -și atinge potențialul cel mai înalt pe întreaga suprafață cultivată.
În ceea ce privește piața cerealelor din România, acea sta poate fi îmbunătățită , în special din
punct de vedere al productivității și al comasării exploatațiilor, lucru care se încearcă în prezent prin
intermediul programelor de sprijin demarate de Uniunea Europeană.
Cât despre agricultura jude țului Ialomița și implicit a satului Marsilieni, pot spune că
potențialul pe care îl posedă este enorm, solurile sunt fertile, poziția geografică este ideală(fiind
zonă de câmpie), iar agricultura poate fi practicată în mod intensiv. Consider că suntem pri vilegiați
și din punct de vedere economic , deoarece suntem aproape ca amplasament de portul Constanța ,
ceea ce ne oferă o bună piață de desfacere .
PFA Istrate Mihăiță este o firmă de mărime mică, care a pornit l a drum cu numai 50ha de
teren, utilaje învech ite și semi -funcționale, din pasiune pentru agricultură și din dorința de a
schimba calitatea produselor pe piața agroalimentară din România.
Cele mai mari dezavantaje ale societății sunt lipsa unor programe de sprijin pentru obținerea de
fonduri neramburs abile de la Uniunea Europeană, birocrația excesivă pentru orice fel de achiziție
sau tranza cție de bunuri sau servicii și lipsa disponibilității de resu rse financiare pentru a investi în
tehnologii noi și eficiente de cultură. Consider că , dacă micii produ cători ar fi susținuți din punct de
vedere financiar și legislativ de către Guvernul României , multe dintre alimentele de pe piață ar fi
mai puțin nocive, iar economia țării ar evolua considerabil.
Ca și propuneri pot enumera :
– Efectuarea de analize a solul ui pentru fiecare parcelă de teren în parte pentru a determina carențele
sau excesul de substanțe nutrivite, îngrășăminte sau remanența produselor fitosanitare utilizate.
– Îmbunătățirea tehnologiilor de cultură practicate și investirea unei sume mai mari pe ntru acestea.
– Studierea terenurilor învecinate în vederea evitării bolilor și dăunătorilor comuni care pot afecta
cultura proprie.
– Încercarea achiziționării de noi terenuri sau încheierii de noi contracte de arendă pe o per ioadă mai
mare de timp și a ccesarea de fonduri Europene în vederea modernizării utilajelor și mașinilor
agricole.

33
BIBLIOGRAFIE
1. Costaiche Melania, Note Curs, 2016 -2017, Analiză Tehnico -Economică.
2. Stoicea Paula, Note Curs, 2016 -2017, Contabilitate
3. Tudor Valentina, Note curs, 2016 -2017, Managementul Producției.
4. Tudor Valentina, Note curs, 2016 -2017, Modelare și Simulare.
5. Consiliu județean Ialomița; www.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita
6. Contabilitate, PFA Istrate Mihăiță
7. Compania Azomureș, http://www.azomures.com/prod_cat/ingrasaminte -complexe -npk/
8. Compania Azomureș, http://www.azomures.com/ureea -si-utilizarile -sale/
9. Compania Bayercropscience,
https://www.bayercropscience.ro/produse.php?action=produse&prod=48&subcatIDg=2
10. Compania bayercropscience,
https://www.bayercropscience.ro/produse.php?action=produse&prod=46&subcatIDg=1
11. Compania Pioneer,
https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/canola/maximus/pr44d06/
12. Compania Pioneer,
https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/sunflower/prot ector/mana/p64le99/
13. Compania Pioneer, https://www.pioneer.com/web/site/romania/products/corn/optimum/p0216/
14. Compania Rapool, https://www.rapool.ro/index.cfm/action/varieties/c/17/var/66.html
15. Compania Saaten Union, https://www.saaten –
union.ro/index.cfm/action/varieties/cul/346/v/2844.html
16. Compania Syngenta, https://www.syngenta.md/product/crop -protection/fungicid/amistar -xtra-
280-sc
17. Enciclopedia României,
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Ialomi%C5%A3a
18. Institutul Fundulea, http://fundulea.ro/shop/samanta -grau-litera -baza/
19. Impact SRL, https://www.listafirme.ro/impact -srl-4956308/
20. Magazinul Botaniștii, https://www.botanistii.ro/syngenta -karate -zeon -50-
21. Magazinul Glissando, http://www.glissandogarden.ro/pesticide/fungicide/caramba -turbo -bidon –
5-litri-208.html
22. Magazinul Marcoser, https://www.marcoser.ro/produse/pesticide -protectia –
plantelor/erbicide/pantera -40-ec.html
23. Magazinul Marcoser, https://www.marcoser.ro/produse/pesticide -protectia –
plantelor/fungicide/acrobat -mz-90-600-wp.html

34
24. Magazinul Marcoser, https://www.marc oser.ro/produse/pesticide -protectia –
plantelor/insecticide -acaricide/decis -mega -50-ew.html
25. Magazinul Verdon, https://www.verdon.ro/erbicide/erbicid -porumb -adengo -465-sc-1-
l.html?gclid=EAIaIQobChMI7b_jjeu_2wIVXF4ZCh3iJgWdEAAYASAAEgJ -GPD_BwE
26. Recens ământul General Agricol, http://www.recensamantagricol.ro/pagini/intrebari/29.html

35
ANEXE
Poza 1. Tractor John -Deere 5 100M
Tractor U650
Mașină Fertilizat M.A.

36
Poza 2. Tractor Claas Celtis 446RC,
Grapă disc 4.2M

Poza 3. Combina recoltat Laverda REV 225.

37
Poza 4. Hală depozitare cereale.

Poza 5. Grapă cu discuri tractată DRXDA 3.4m.

38
Poza 6. Grapă cu discuri purtată de 3.4m

Poza 7. Remorcă auto 5tone.

39
Poza 8. Remorci auto 5tone.