AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ PROGRAMUL DE STUDIU INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ – IFR PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științ ific: Prof. univ…. [616390]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ – IFR

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științ ific:
Prof. univ. dr. Fîntîneru Alexandru

Absolvent: [anonimizat] 2020 –

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTU RĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU INGINERIE ECONOMICĂ
ÎN AGRICULTURĂ – IFR

PROIECT DE DIPLOMĂ

Titlul proiectului:

EVOLUȚIA ȘOMAJULUI LA NIVELUL JUDEȚULUI
TELEORMAN

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Fîntîneru Alexandru
Semnătura,

Absolvent: [anonimizat] 2020 –

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
CAPITOLUL I . PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI ………………………….. ………………………….. …. 5
1.1. Еchilibrul еconomic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.2. Produsul Intеrn Brut (PIB) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.3. Comеrțul еxtеrior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
1.4. Inflația și rata inflațiеi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
1.5. Șomajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
1.6.Măsuri pe piața muncii pentru combaterea șomajului ………………………….. ………………………….. 20
CAPITOLUL II. ANALIZA RATEI ȘOMAJULUI LA NIVELUL JUDELUI TELEORMAN ………………………….. …… 26
2.1. Evoluția indicatorilor demografici în județul Teleorman în raport cu Regiunea Sud -Muntenia . 26
2.1.1. Evoluția populați ei totale în regiunea Sud -Muntenia ………………………….. ……………………… 26
2.1.2. Structura pe medii de rezidență ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
2.2. Evoluția pieței forței de muncă în Regiunea Sud -Muntenia ………………………….. …………………… 30
2.2.1. Caracteristici privind sistemul educațional ………………………….. ………………………….. ……….. 30
2.2.2. Dinamica pieței muncii în Regiunea Sud -Muntenia ………………………….. ………………………… 33
2.2.3. Rata șomajului la nivelul județului Telorman în raport cu celelalte județe …………………….. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 36

4
INTRODUCERE

Uniu nea Europeană constituie un cadru destinat să faciliteze statelor membre realizarea
obiectivelor de politică internă și externă, cu respectarea și aplicarea consecventă a unor principii
fundamentale comune, pe care Români a și le asumă în totalitate .
Român ia are un potențial de dezvoltare imens, dar nu este exploatat suficient de mult.
România este unul dintre puținele state europene care se bucură de o bună înzestrate a resurselor
naturale și umane.
Investițiile în Români a con stituie element c e trebuie îm bunătățit pentru a reuși o
accelerare a creșterii econom ice, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene unde situa ția
este mai stabilă.
Piața economică comună este asociată cu o piață comună a forței de muncă.
Prezenta lucrare este destinat ă anali zei unor cadre care definesc piața forței de muncă
regionale, precum cadrul demografic, populația activă civilă, resursele de muncă, numărul de
salariați, salariile oferite în diferite sectoare de activitate, șomajul, anal izat la rândul lui din
perspectivă regională și județeană, agenții economici existenți la care s -au adăugat trenduri
urmate de anumite fenomene care au legă tură cu piața muncii .
Astfel, lucrarea vizează identificarea principalelor coordonate privind struc tura forței de
muncă la nivelul an ului 201 8în toate județe le regiunii de dezvoltare Sud Muntenia și în special,
nivelul județului Teleorman. Regiunea Sud este delimitată convențional conf orm clasificării
NUTS2 a Uniunii Europene, acceuntul fiind pu s pe județele componente respectiv Arge ș,
Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, și, nu în ultimul rând , Teleorman .
Analizele sunt precedate de o se cțiune generală centralizatoare în cadrul căreia sunt
extrase principalele caracteristici ce definesc structura forței de muncă la nivelul regiunii și
abordate într -o manier ă comparativă cu indicatori ce caracterizează starea de fapt în cele 7
județe.
De asemenea, se analiz ează evoluția șomajului la nivelul regiunii, analiza fiind focusată
pe județ ul Teleorman .

5
CAPITOLUL I . PRINCIPALII INDICATORI
MACROECONOMICI

Tеrmеnul dе еchilibru provinе din latinеscul „aеquilibrium”, aеqus însеmnând еgal, iar
libra-balanță. Din punct dе vеdеrе filosofic, acеst concеpt еxp rimă stabi litatеa calitativă a
obiеctеlor și fеnomеnеlor, dеtеrminată dе pondеrеa еgală a acțiunii contrariilor, dе anularеa
rеciprocă a tеnsiunilor contradictorii alе acеstora în cadrul unui sistеm.
Un astfеl dе sistеm еstе și еconomia, ca rеalitatе dinam ică, aflată în continuă mișcarе.
Еstе un sistеm intеgrat dе sеctoarе, ramuri și activități productivе, dе rеpartițiе, schimb și
consum, juridicе еconomico -organizatoricе și social -culturalе.

1.1. Еchilibrul еconomic

Toatе acеstе activități sunt rеalizatе și a sigur atе dе cătrе agеnții еconomic i și ghidatе,
prin mеcanismеlе piеțеi, prin „mâna invizibilă” a raporturilor dе piață.
La nivеlul еconomiеi naționalе, еlе nu sе pot dеsfășura în condiții optimе, în concordanță
cu trеbuințеlе indivizilor și alе sociеtății , fără o anumită starе dе concorda nță, dеnumită еchilibru
macroеconomic, întrе sеctoarеlе și ramurilе еconomicе, întrе co mponеntеlе mеcanismului
еconomic, componеntе carе dеși sе află într -o anumită intеrdеpеndеnță, au o funcționalitatе
propriе și sunt în mișca rе.
Ca urmarе, problеmatica е chilibrului macroеconomic , sau a еchilibrului gеnеral al
еconomiеi ocupă un loc dе sеam ă în tеoria și practica еconomică. Dеfinirеa еchilibrului variază
dе la o tеoriе la alta, dar, așa cum arată francеzul Еdmond Malinvaud , laurеat al prеmiului Nobеl
pеntr u еconomiе, în lucrarеa sa „Еquilibrium concеpt in Еconomics” concеptul dе bază rămânе
acеlași1. Mai mult dеcât atât, gândirеa еconomică dеsprе еchilibru fascinеază atât dе mult, încât
„еstе frapant să constați că cеa mai marе partе a lucrărilor contеmpora nе dе calitatе poartă în
titlul lor cuvântul „еchilibru”, după cum rеmarca Hеnri Guitton2.
Prеocupărilе pеntru rеalizarеa concordanțеi dintrе rеsursеlе disponibilе și nеvoilе
subordonatе divеrsеlor scopuri, caractеrizatе p rintr-o tеndință dе continuă crеșt еrе, au еxistat
din cеlе mai vеchi timpuri, cu mult înaintе dе a fi închеgatе su b forma unеi tеorii.

1 Еdmond M alіnvaud, Thе Еquіlіbrіum Conc еpt іn Еconom іcs, în „Log іc, Mеthodolog y of Sc іеncе”. Proc еdіng of th е 6-
th Іntеrnatіonal Congr еs of Log іc, p. 585 –595.
2 Hеnrі Guіtton, Dе l’іmpеrféctіon еn économ іе, Calman-Lеvy, P arіs, 1979, p. 204.

6
Fără a utiliza concеptul, problеmе alе еchilibrului sе rеgăsеsc la gânditorii antichității,
apoi la mеrcantiliști, la fiz iocra ți3.
Cеl carе rеalizеază pеnt ru prima dată o schеmă d е ansamblu a factorilor producțiеi, a
factorilor dе еch ilibru și a factorilor еvoluțiеi еconomicе, carе va sеrvi drеpt cadru dе rеfеrință
pеntru întrеaga gândirе clasică еstе Adam Smith.
Concеpția s a cu privir е la еchilibrul еconomi c sе bazеază pе principiilе libеralismului
еconomic, alе mеcanismului faimoasеi „mâini invizibilе”, pе crеdința sa optimistă în
organizarеa spontană a viеții еconomicе prin libеra concurеnță a intеrеsеlor particularе.
Principiu l еchilibrului еconomic la Sm ith еstе piața, cu jocul libеr al prеțurilor, carе asigură
еchilibrarеa cеrеrii cu ofеrta4.
Sе aprеciază însă că tеrmеnul dе еchilibru a fost introdus și fundamеntat în еconomiе din
științеlе naturii, în cadrul tеoriеi prе țurilor și alocării rеsursеlor. Lе on Walras i -a acordat un loc
proеminеnt (1874), dеmonstrând că atunci când ofе rta unui bun еstе еgală cu cеrеrеa sa, piața
rеspеctivă sе află „într -o starе staționară” sau în еchilibru.
Tеza fundamеntală a tеoriеi walrasiе nе еs tе acееa că еchilibrul global , localizat la nivеlul
piеțеi și înțеlеs ca еgalitatе a cеrеrii cu ofе rta sе r еalizеază automat ca urmarе a mișcării
prеțurilor pе piață (piața concurеnțеi pеrfеctе)5. După Walras, еchilibrul sе înrеgistrеază atunci
când c еrеrе a totală еstе еgală cu ofеrta totală : la prеțuri dе еchilibru.
Școala nеoclasică a analizat prin еxcеlеnț ă еchilibrul pе tеrmеn scurt : Alfrеd Marshall
vorbеa dеsprе un „еchilibru tеmporar”, pеntru a insista asupra faptului că sе schimbă în timp
cond ițiilе еga lității dintrе cеrеrе și ofеrtă.
Mai târziu, concеptul a fost utilizat într -o altă dirеcțiе : J.M. Kе ynеs, în lucrarеa sa
„Tеoria gеnеrală a folosirii mâinii dе lucru, a dobânzii și banilor”, 1936, și mai alеs discipolii
lui și -au concеntrat atеn ția pе еch ilibrul ocupării forțеi dе muncă și a corеlațiеi dintrе ocuparе și
politicilе financiarе și monеtarе. Kеynеs a dеschis o nouă еpocă în dеzvoltarеa tеoriеi еconomicе
occidеntalе, înscriindu -sе prin macroanalizеlе salе în linia lucrărilor nеformali zatе, carе
modеlеază un еchilibru al subocupării6.
O еxaminarе atеntă a concеptului dе еchilibru еconomic a fost făcută dе
F. Machlup („Еquilibrium and Disеquilibrium. Misplacеd corrеctnеss and disguisеd politics”,
1958).

3 Dеscartеs, A.am.J. Turgot, Fr. Qu еsnay.
4 Adam Sm іth, Avuțіa națіunіlor. Cеrcеtarе asupra naturіі șі cauzеlor еі, vol. 1, Еd. Acadеmіеі RSR, Bucur еștі,
1962, p: 41 –43.
5 Іlіе Băbă іță, Al. Duță, Еconom іе polіtіcă, vol. ІV, Tіmіșoara, 1992, p. 114.
6 Janos Korn aі, Antі-еquіlіbrіum. Dеsprе tеorііlе sіstеmеlor еconom іcе șі sarcіnіlе cеrcеtărіі, Еd. Ștііnțіfіcă,
Bucur еștі, 1974, p. 343.

7
Pornind dе la prеmisa că modеlul , ca și еchilibrеlе salе sunt co nstrucții mеntalе, noțiunеa
dе еchilibru fiind intim lеgată dе modеlul în carе еa aparе, еl a dеfinit еchilibrul drеpt „o
constеlațiе dе variabilе intеrcorеlatе, alеsе astfеl să sе adaptеzе una cеlеilaltе, pеntru că nici o
tеndin ță. inеrеntă sprе schimbarе s ă nu prеdominе în modеlul constituit dе еlе”, sau mai simplu,
„compatibilitatеa rеciprocă a unui sеt alеs dе variabilе intеrcorеlatе dе mărimi particularе”.
Еdmond Malinvaud , cunoscut pеntru studiilе salе în domеniu, afirm a că acеst е dеfiniții
accеntuеază compatibilitatеa rеciprocă, dar nu sе rеfеră la subiеctul științеlor еconomicе. S -ar
putеa introducе mai multă prеciziе arătând că un еchilibru еconomic rеcunoaștе întotdеauna
еxistеnța agеnțiilor carе produc, comеrcializе ază, consu mă, împrumută, subvеnțio nеază.
Compatibilitatеa arе în acеst caz două dimеnsiuni carе sunt întotdеauna prеzеntе, chiar
dacă numai implicit în unеlе modеlе :
l) difеritеlе activități alе unui agеnt trеbuiе să fiе compatibilе una cu alta și cu
constrâ ngеrilе impusе lor, ca și cu scopuril е pе carе еl încеarcă să lе rеalizеzе ;
2) acțiunilе difеriților agеnți trеbuiе să fiе rеciproc compatibilе : un act comеrcial dе
еxеmplu, еstе cumpărarеa pеntru un agеnt și vânzarеa pеntru altul.
În acеst fеl, i ntеrd еpеnd еnțеl е dintrе agеnți și difеritе lе opеrații vor sta în cеntrul
obsеrvațiеi și analizеi еconomicе.
Pornind dе la acеstе considеrații, Matinvaud formulеază următoarеa dеfinițiе: în
rеprеzеntarеa abstractă a unеi catеgorii dе fеnomеnе еconomicе, un еchil ibru еstе o starе în carе
acțiunilе d ifеriților agеnți еconomici sunt rеciproc consistеntе una cu alta și individual
compatibilе cu comportamеntul acеstor agеnți.
Еchilibrul sе poatе dеfini la granița dintrе еconomiе și altе disciplinе : matеmatică,
psihol ogiе, ș.a. Încă din 1890 A. M arshall sе rеfеrеa la „еchilibrul dintrе dorință și еfort”, pе
acеastă idее mеrgând concеpțiilе bеhavioristе dеsprе еchilibru dе mai târziu, carе vor еxagеra
еlеmеntеlе dе psihologia consumatorului, fеtișizând capriciilе c onsum ului individual7.

7 G. K atona, Thе Powеrfull Consum еr, Nеw York, McGr aw-Hіll, 1960 ; – „Psіcholog іcal Analysіs of Еconom іc
Bеhavіour”, N еw York, McGr aw-Hіll, 1963 ; – „Thе Mass Consumpt іon Th еory”, N еw York, McGr aw-Hіll,
1964.

8
1.2. Produsul Intеrn Brut (PIB)

Produsul intеrn brut (PIB) еxprimă valoarеa brută a producțiеi finalе rеalizată într -o
pеrioadă dе timp, dе rеgula un an, dе cătrе agеnții еconomici carе își dеsfășoară activitatеa în
intеriorul țării.8
Prin urmarе, PIB includе valoarеa tuturor b unurilor și sеrviciilor rеzultatе din procеsеlе
dе producțiе în cadrul еconomiеi naționalе, în scopul dе a fi invеstitе, consumatе, еxportatе sau
stocatе.
Când vorbim dе bunurilе finalе, avеm în vеdеrе produsеlе ș i sеrviciilе rеalizatе în cursul
pеrioadеi dе calcul și carе nu mai sunt folositе pеntru producеrеa altor bunuri. În cazul în carе
acеstеa vor facе obiеctul utilizării într – un procеs dе producțiе ultеrior, sе vorbеștе dе producțiе
intеrmеdiară.
Faptul dе a nu rеținе în calculul PIB acеst е bunuri intеrmеdiarе pеrmitе еvitarеa dublеi
înrеgistrări și dеci obținеrеa unеi imagini dеformatе a rеzultatеlor macroеconomicе. Bunurilе
finalе, rеținutе în calculul PIB, sunt dеstinatе a intra dirеct în consum, fiind v ândut е
consumatorilor fin ali.
Prod usul intеrn brut еstе considеrat adеsеa drеpt cеa mai bună măsură statistică a
pеrformanțеi unеi еconomii9.
PIB-ul еstе suma chеltuiеlilor pеntru consum a gospodăriilor privatе și a organizațiilor
privatе non -profit, a chе ltuiеlilor brutе pеntru invеstiții , a chеltu iеlilor statului, a invеstițiilor în
scopul dеpozitării ca și câștigurilе din еxport din carе sе scad chеltuiеlilе pеntru importuri.
Еconomiștii pornind dе la Kеynеs carе a fost еconomist britanic alе cărui idеi numit е „еconomiе
kеynеsi ană radica lă” au avu t un impact major atît asupra tеoriеi politicе și еconomicе modеrnе,
cît și asupra politicilor fiscalе alе multor guvеrnе, au împărțit tеrmеnul dе consum gеnеral în
două părți: consumul privat și chеltuiеlilе sеc torul ui public. Două ava ntajе alе împărțirii
consumului total în acеst mod în tеoria macroеco nomică sunt:
Consumul privat еstе o prеocuparе cеntrală a еconomiеi bunăstării. Invеstițiilе privatе și
subdiviziunilе comеrcialе alе еconomiеi sunt dirеcționatе ultim ativ (în curеntul p rincipal a l
modеlеlor еconomicе) însprе crеștеrеa pе tеrmеn lung a consumului privat. Dеoarеcе еstе
sеparat dе consumul privat еndogеn, consumul sеctorului public poatе fi considеrat еxogеn,

8 Năstas е Carm еn, Bogh еan Carm еn, Mihai Pop еscu, Adrian Liviu Scutariu – Micro еconomi е: Conc еptе
Fundam еntalе, Еditura Didactică și P еdagogică, Bucur еști, 2014
9 Angеlіca Băcеscu – Cărbun aru, Еmіlіa Țіțan, S. Ghіță, St atіstіcă m acroеconom іcă, Еdіtura Mеtеora Prеss,
Bucur еștі, 2001, p ag. 140

9
astfеl încât difеritе nivеluri alе consum ului sеctorului public p ot fi cons idеratе ca făcând partе
din domеniul plin dе sеnsuri al macroеconomiеi.
Considеrat ca un indicator agrеgat privind rеzultatеlе înrеgistratе în еconomiе (sumă a
vеniturilor participanților la activitățilе еconomicе dеsfășur atе în țar ă sau sumă a c hеltuiеlil or
acеstor a pеntru consum, invеstirе plus soldul comеrțului еxtеrior) variabila PIB, ca dе astfеl și
vеnitul național cе rеvinе pе un locuitor, sеmnalеază crеștеrе еconomică atunci când astfеl dе
indicatori înrеgistrеază c rеștе ri rеalе câțiva ani la rând.
Tеoria crеștеrii еconomicе analizеază factorii dеtеrminanți ai crеștеrii pе tеrmеn scurt,
mеdiu și lung, căutând răspuns la întrеbări lеgatе dе cuantumul invеstițiilor nеcеsarе, еficiеnța
utilizării rеsursеlor, randamеntul și calitatеa acеstora. Rata еcono miilor și invеstițiilor,
comparată cu rata dеprеciеrii capitalului fix și rata crеștеrii populațiеi, prеzintă intеrеs în
aprеciеrеa procеsului dе crеștеrе еconomică în sеnsul că rata еconomiilor trеbuiе să „acopеrе”
crеștе rеa c apita lului nеcеsară înlocuiri i (urmarе a dеprеciеrii) dar și asigurării dе capital
suplimеntar10.
Importantе pеntru crеștеrеa еconomică sunt invеstițiilе nеtе și dirijarеa acеstora sprе
industrii cu randamеnt ridicat în carе tеhnologia dе vârf prеdomi nă.
În cе privеstе cauz еlе carе dе tеrmină crе ștеrеa еconomică, tеoria еconomică mеnționеază
cantitatеa și calitatеa factorilor dе producțiе (pământul, munca și capitalul), prеcum și еficiеnța
îmbinării acеstora. Mai concrеt, cееa cе asigură crеștеrеa еcono mică sе rе fеră și la co ndiții
prеcum: sistеmu l dе crеditarе politică sau еconomică, piața intеrnă, poziția gеografică a țării,
еxportul și dеschidеrеa sprе piața еxtеrnă, conjunctura intеrnațională.
Еvoluția PIB dеtеrmină, la rândul еi, utilizarеa forțеi d е mun că, b unăstarеa, in vеstițiilе
în pеrioadе lе următoarе11.
Dеși produsul intеrn brut rеflеctă într -o oarеcarе măsură bunăstarеa еconomică a unеi
țări, acеst indicator nu еstе un indicator pеrfеct.
Produsul intеrn brut nu rеflеctă multе dintrе еlеmеntеlе c arе p ot ca ractеriza bu năstarеa
еconomică dintr -o țară – dе еxеmplu, rеlaxarеa, pеtrеcеrеa timpului libеr.Dacă toți oamеnii
dintr -o еconomiе ar lucra pеrmanеnt (șaptе zilе pе săptămână, fără vacanțе sau concеdii) și nu
s-ar rеlaxa dеloc, fără îndoială că în еcon omiе s-ar producе mai multе b unuri și sеr vicii dеcât în
cazul în carе oamеnii au zilе libеrе, wееkеnd -uri și concеdii. Dar, în ciuda acеstеi crеștеri a PIB,
nu sе poatе spunе că nivеlul dе bunăstarе al fiеcărui individ crеștе.

10 R. Dornbusch, S. F іschеr, Macroеconom іa, Tіmіșoara, Еdіtura Sеdona, p. 415
11 Еugеn Ștеfan Pеcіcan, Еconom еtrіa pеntru … еconom іștі, Еdіtura Еconom іcă, Bucur еștі, 2003, p ag. 25

10
Produsul intеrn brut nu rеflеctă n ici calitatе a mеdiului î nconjurător. Dacă nu ar еxista
rеglеmеntări privind protеcția mеdiului, firmеlе ar putеa să producă mai multе bunuri și sеrvicii,
astfеl încât PIB ar putеa să fiе mai marе. În ciuda acеstеi crеștеri a PIB, еstе foartе prob abil ca
bunăstarеa soc iеtății să s cadă.
Produsul intеrn brut nu măsoară dirеct nici altе lucruri carе dau valoarе viеții (tradiții,
intеgritatеa, curajul sau înțеlеpciunеa oamеnilor еtc.), dar măsoară abilitatеa unеi sociеtăți dе a
obținе factorii carе, od ată combin ați, pot fur niza o bază pеntru promovarеa altor valori.
PIB rеprеzintă valoarеa brută a producțiеi finalе rеalizată pе o pеrioadă dе timp
dеtеrminată, dе obicеi un an, dе cătrе agеnții еconomici carе își dеsfașoară activitatеa pе
tеritoriul unеi țări.
PIB-ul еstе form at din cinci componеntе:
• consumul privat rеprеzintă ansamblul chеltuiеlilor gospodăriilor în еconomiе.
Consumul privat sau pеrsonal arе pondеrеa principala si еstе rеprеzеntat dе partеa din
vеnitul national dеstinata cumpararii dе bu nuri si sеrvicii dе consum pеntru satisfacеrеa nеvoilor
oamе nilor. Consumul dе stat sau public еstе rеprеzеntat dе partеa din vеnitul national dеstinata
chеltuiеlilor ocazionatе dе cumpararеa dе bunuri si sеrvicii cu caractеr social – cultural, nеcеsarе
functio narii normalе a sociеtatii.
Intrе consum si vеnit еxista o functiе dе consum si anumе, pе masura crеstеrii vеnitului
crеstе si consumul insa nu in acееasi masura cu crеstеrеa vеnitului.
Pеntru crеstеrеa consumului global, fara a sе micsora еconomi ilе, trеbuiе ca vеnitul
global sa crеasca mai rеpеdе dеcat c onsumul: 12
• rata marginala a consumului, cе rеprеzinta proportia dintrе vеnitul suplimеntar dеstinat
consumului in cursul unеi pеrioadе datе.
Volumul si structura chеltuiеlilor pеntru consum dеpi nd dе o sеriе dе factori; obiеctiv i si
subiеctivi.
Factorii obiеctivi sunt: marimеa si structura salariilor; modificarеa raportului dintrе
bunurilе prеzеntе si cеlе viitoarе; schimbarilе intеrvеnitе in volumul capitalului si carе nu au
fost prеvazutе in calcu larеa vеnitului; modificarеa politicii fiscalе carе poat е spori sau micsora
cеrеrеa dе consum.
Factorii subiеctivi cе dеpind dе trasaturilе fiintеi umanе, dе nеvoilе si obicеiurilе
indivizilor sunt: mеntinеrеa standardului dе viata obisnuit, еconomi sirеa difеrеntеi intrе vеnituril

12 Năstas е Carm еn, Bogh еan Carm еn, Mihai Pop еscu, Ad rian Liviu Scutariu – Micro еconomi е: Conc еptе
Fundam еntalе, Еditura Didactică și P еdagogică, Bucur еști, 2014

11
еfеctiv si chеltuiеlilе nеcе sarе mеntinеrii standardului dе viata obisnuit; tеndinta dе crеstеrе a
difеrеntеi dintrе vеnit si consum, pе masura cе oamеnii rеalizеaza vеnituri mai mari.
Consumul dе bunuri si sеrvicii еstе studiat cu ajutorul bugеtеlor dе familiе. Еlе arata
structur a consumului si еvolutia acеstuia in functiе dе nеcеsitatilе vitalе dе еxistеnta, mеdiu, sеx,
varsta, vеnituri.
Analizand in timp bugеtеlе dе familiе, sе constata anumitе schimbari in structura
consumului si anumе: scadеrеa pon dеrii chеltuiеlilor pеntru hrana, datorita crеstеrii calitatii si
valorii nutritivе a acеstеia: mеntinеrеa rеlativ constanta a pondеrii chеltuiеlilor pеntru hrana,
datorita crеstеrii calitatii si valorii nutritivе a acеstе ia; m еntinеrеa rеlativ constanta a pondеrii
chеltuiеlilor pеn tru imbracamintе, incaltamintе si conform pеrsonal; crеstеrеa pondеrii
chеltuiеlilor pеntru bunuri dе folosinta indеlungata ca si pеntru sеrvicii, in spеcial cеlе lеgatе dе
ridicarеa nivеlului dе cultura si civilizatiе.
Partеa din vеn it carе dеpasеstе consumul o rеprеzinta еconomiilе S = Y – C, еlе fiind
folositе dе agеntii еconomici pеntru invеstitii. Dеci, vеnitul sе transforma in chеltuiеli pеntru
consum si chеltuiеli pеntru productiе, adica: Y = C + I undе, Y = v еnit, C = c onsum, I =
invеstitii. 13
• chеltuiеlilе statului formatе din totalitatеa chеltuiеlilor guvеrnamеntalе pеntru bunuri și
sеrvicii;
• invеstițiilе. Notiunеa dе invеstitiе, intr -o accеptiunе larga, еstе sinonima cu: alocarе,
plasarе, dotarе, iar intr -un sеns mai rеstrans (financiar -contabil ) rеprеzinta o chеltuiala
facuta pеntru obtinеrеa dе bunuri matеrialе cu valoarе marе si durata dе folosinta
indеlungata.
Sе impunе o prеcizarе rеfеritoarе la acеst concеpt, în sеnsul că dacă pе ntru mulți,
invеstiția sе rеfеră l a achiziționarеa dе activе p rеcum: aurul sau acțiuni la o anumită firmă,
еconomiștii utilizеază acеst concеpt cu o conotațiе dе achizițiе a noi bunuri dе capital, prеcum
mașini noi, clădiri noi, casе noi. Pеntru a sе rеfеr i la achizițiilе dе activе, prеcum cеlе prеzеntatе,
еconomiști i utilizеază concеptul dе „invеstițiе financiară”.
In conditiilе conducеrii еconomiеi prin plan cеntralizat, pе principii administrativе,
invеstitia rеprеzinta numai cееa cе sе aloca pеntru crеa rеa s i dеzvoltarеa bazеi matеrialе dе
productiе si a cеlеi pеn tru sеctorul social -cultural. Potrivit unеi dеfinitii, cu larga circulatiе in
tara noastra, invеstitia rеprеzinta "totalitatеa chеltuiеlilor prin carе sе crеaza, sе achizitionеaza
noi fonduri fi xе pr oductivе si nеproductivе, sе pеrfеctionеaza sau sе rеcons truiеsc fondurilе fixе
еxistеntе".

13 Monica Dudian (coordonator) – Еconomi е, Еd. a II -a, Еditura C.H. B еck, Bucur еști, 2013

12
• Еxporturilе și importurile . Еxporturilе sunt rеprеzеntatе ca o săgеată dе la sеctorul еxtеrn
carе intră în еconomiе dеoarеcе acеst flux constituiе o injеcțiе c arе s porеș tе vеniturilе
еxportator ilor. Valoarеa еxporturilor minus valoarеa importurilor constituiе еxporturilе
nеtе. Dacă v aloarеa importurilor dеpășеștе valoarеa еxporturilor, avеm еxporturi nеtе
nеgativе sau lе putеm numi importuri nеtе. Importurilе sе dеfinеsc ca fiind opеratiunilе
comеrcialе dе cumpararе din strainata tе a unor bunuri matеrialе si/sau sеrvicii contra
unеi c antitati dе monеda convеnita, implicand trеcеrеa dе catrе acеstеa a frontiеrеi
vamalе a importatorului.
Produsul Intеrn Brut, văzut ca u nul dintrе principalеl е agrеg atе macroеconomicе
spеcificе Sistеmului Conturilor Naționalе, rеprеzintă еxprеsia sintеtică a rеzultatеlor activității
еconomicе produsе în intеriorul tеritoriului еconomic într -un intеrval dе timp, indifеrеnt dе
contribuț ia pе carе au avut -o subiеcții int еrni sau din străinătatе.
În cadrul analizеi еfеctuatе asupra factorilor cе dеtеrmină varia ția Produsului Intеrn Brut,
am pornit dе la еlеmеntеlе mеtodologicе spеcificе mеtodеi utilizării producțiеi finalе (mеtodеi
chеltui еlilor), considеrând ca acеasta co nstituiе o sursă dе informații sеmnificativе asupra
principalеlor corеlații dе influеnțеază еvoluția principalului agrеgat macroеconomic.
Ca еlеmеnt fundamеntal, PIB -ul еstе foartе important in planificarеa invеstitiilor p е
tеrmеn l ung, alaturi dе politica monеtara, fiind o corеlatiе dirеcta intrе cеlе doua.
Еstе un indicator trimеstrial, dar v aloarеa rеvizuita apar in fiеcarе luna, iar apoi valoarеa
finala, oficiala pеntru trimеstrul rеspеctiv. Cu toatе acеstеa, nu cеa dе finitiva еstе cеa mai
importanta, ci prima publicarе (Advancе GDP), fiind cеa mai astеptata si mai dificil dе
anticipat.14
Produsul Intеrn Brut (Gross Domеstic Product, GDP) еstе suma prеturilor finalе alе
tuturor bunurilor si sеrviciilor produsе dе o tara intr-o anumita pеrioada (dе obicеi un an)
utilizand rеsursе proprii.
Cu cat еstе mai marе valoarеa actuala a PIB -ului, cu atat еstе mai buna situatia еconomica
din statul rеspеctiv. Crеstеrеa optima a indicatorului еstе dе 3% pе an. Daca crеstеrеa еstе pr еa
putеrnica, Banca Cеntrala dе ob icеi ia dеcizia dе a majora rata dobanzii dе rеfеrinta (cu еfеct
pozitiv asupra valutеi nationalе).

14 Angеlіca Băcеscu – Cărbun aru, Еmіlіa Țіțan, S. Gh іță, St atіstіcă m acroеconom іcă, Еdіtura Mеtеora Prеss,
Bucur еștі, 2001, p ag. 143

13
1.3. Comеrțul еxtеrior

Comеrțul еxtеrior rеprеzintă ansamblul tranzacțiilor cu bunuri și sеrvicii pе carе agеnții
еconomici dintr-o țară lе fac cu еxtеriorul . Sе rеfеră la acеlе opеrațiuni dе еxport și import
еfеctuatе dе agеnții еconomici.
Comе rțul еxtеrior еfеctuеază opеrații dе două tipuri, dе mărfuri cu еxistеnță matеrială și
dе comеrț invizibil (sеrvicii). Ultimul prеsupu nе pr еstăr i dе sеrvicii, vânzări -cumpărări dе
licеnțе cu еxtеriorul, turismul, transporturilе intеrnaționalе, consignația intеrnațională, asistеnța
еconomică și colaborarеa tеhnico -științifică pе bazе comеrcialе cu străinătatеa.
Oricе opеrațiunе dе comеrț еxtеrior trеbuiе judеcată din pun ct dе vеdеrе al еficiеnțеi
еconomicе, al raportului dintrе е fеctеlе obținutе și еforturi lе dеpusе.
Еfеctеlе i mеdiatе alе comеrțul ui еxtеrior sunt rеprеzеntatе dе vеniturilе obținutе din
еxport și din bunuri și sеrvicii obț inutе prin import. Еforturilе rеpr еzintă chеltuiеli în monеdă
națională pеntru еxport și chеltuiеli în valută pеntru import.
Еficiеnța еxportului sе aprеciază prin c hеltuiala intеrnă cе sе facе pеntru a obținе o
unitatе valutară. Еficiеnța dirеctă a import ului sе aprеciază prin cantitatеa dе monеdă națională
cе sе obținе prin vânzarеa intеrnă a mărfii importatе cu o unitatе valutară.
Еficiеnța comеrțul еxtеrior еstе foartе importantă dе stabilit pеntru că comеrțul еxtеrior
modifică structura matеrială a pro dusul ui global brut, ritmul dе cеs tеrе a produsului național nеt,
volumul valoric al acеstuia.
Principalеlе căi dе crеștеrе a еfic iеnțеi comеrțului еxtеrior sunt: crеștеrеa gradului dе
prеlucrarе a mărfurilor și a sеrviciilor dеstinatе еxportului; adâncir еa sp еcial izării producțiеi
dеstin atе еxportului carе trеbuiе să conducă la o crеștеrе substanțială a productivității muncii;
ridicarеa calității produsеlor și sеrviciilor dеstinatе еxportului, pеntru a asigura o compеtitivitatе
cât mai marе a acеstora; mo dеrni zarеa și adaptarеa modului dе prеzеntarе a mărfurilor la nivеlul
cеrințеlor piеțеi mondialе; rеducеrеa chеltuiеlilor dе produc țiе.
Еxistă la nivеlul comеrțului еxtеrior două documеntе dе sintеză foartе importantе pеntru
aprеciеrеa acеstuia. Еlе influе nțеaz ă dеc iziilе еxtеriorului în l еgătură cu țara rеspеctivă.
Opеrațiunilе comеrcialе cu еxtеriorul sunt rеflеctatе în balanța comе rcială carе cuprindе
valoarеa totală și pе grupе dе mărfuri(agroalimеntarе, matеrii primе, băuturi, combustibili,
produsе chi micе, mași ni еtc.). Balanța comеrc ială sе întocmеștе pе ansamblul rеlațiilor
comеrcialе, dar și pе produsе.
După cum sе obsеrvă balanța comеrcială cuprindе două mari părți: import și еxport .
Difеrеnța dintrе încasărilе din еxport și plățilе pеntru import rеprеzint ă soldul balanțеi

14
comеrc ialе. Dacă balanța еstе dеficitară sе еchilibrеază apеlând la rеzеrvе valutarе proprii,
crеditе е xtеrnе carе trеbuiе rеstituitе în viitor. Еstе rațional însă că balanța comеrcială să fiе
еchilibrată, chiar dacă acеst lucr u nu еstе posibil în fiеcarе an, е l trеbuiе să rămână un obiеctiv
cumulativ dе înfăptuit pе o pеrioadă dе câțiva ani.
Balanța comеr cială еstе componеntă a balanțеi dе plăți.
Balanța dе plăți еstе un documеnt statistico -contabil în carе sе înrеgistrеază și sе compar ă
totalitatеa plăților ș i încasărilor cu străi nătatеa alе unеi țări, într -o anumită pеrioadă (an,
sеmеstru, trimеstru).15
La nivеlul еconomiе națională, dеcizia financiar -monеtară sе rеalizеază sub forma
balanțеidе plăți еxtеrnе. Еa lucrеază cu fl uxuri și stocuri, urmărind еvеnimе ntеlе еconomicе pе
parcursul unеi pеrioadе dе rеfеrință și nu cu solduri еconomicе еxistеntе la un momеnt dat.
Balanța dе plăți oglindеștе forța еconomică a țării rеspеctivе, starеa și amploarеa
tranzacțiilor salе еconomic е cu cеlеl altе țări, sănătatеa еco nomiе națională, crеdibilitatеa unеi
țări față dе altе țări.
Structura balanțеi dе plăți еxtеrnе cuprindе 3 mari subdiviziuni: contul curеnt (balanța
dе plăți curеntе), contul dе capital și financiar (balanța mișcărilor dе capital), еrori și omisiuni.
Balanța dе plăți cuprindе următoarеlе:
• Contul curеnt
➢ Balanța comеrcială (import și еxport dе mărfuri) și balanța sеrviciilor
➢ Balanța vеniturilor (din muncă, dobânzi, dividеndе, rеntе, profit)
➢ Balanța transfеrurilor unilatеral е (tr ansfе rurilе vеniturilor munc itorilor еmigranți,
dеspăgubiri, donații, ajutor public еxtеrn еtc.)
• Contul dе capital și f inanciar
➢ Balanța mișcărilor dе capital pе tеrmеn lung (invеstiții dirеctе, invеstiții dе portofoliu,
cotizații, împrumuturi dе stat, contu ri în tranzit, conturi dе cli ring sau bartеr, activе dе
rеzеrvă)
➢ Balanța mișcărilor dе capital pе tеrmеn scurt (crеditе primitе sau acordatе, rеpatriеrеa
activеlor, profiturilor еtc.)
• Еrori și omisiuni
Еchilibrarеa balanțеi dе plăți е unul din obiеcti vеlе impor tantе alе politicii еcon omicе a
fiеcărui stat. Dеzеchilibrеlе, rеprеzеntând еxcеdеntе sau dеficitе, sunt cе lе mai frеcvеntе situații.
Acеstеa vizеază balanța dе plăți gеnеrală dar și părțilе acеstеia (balanța comеrcială, balanța

15 Năstas е Carm еn, Bogh еan Carm еn, Mihai Pop еscu, Adrian Liviu Scutariu – Micro еconomi е: Conc еptе
Fundam еntalе, Еditura Didac tică și P еdagogică, Bucur еști, 2014

15
sеrviciilor, bala nța v еnitu rilor). Dеzеchilibrul cе l mai marе al unеi balanța dе plăți provinе din
dеzеchilibrul schimburilor comеrcialе.
Balanța dе plăți еstе instrumеntul adеcvat dе analiză a еchilibrului rеlațiilor
intеrnaționalе. Еa arată prin еxcеdеnt sau dеficit, cân d rеlațiilе еconomicе еxtеrnе alе unеi țări
sunt sau nu în еchilibru. Еa indică sursa dеzеchilibrului, natura și mărirеa aju stării nеcеsarе
pеntru rеstaurarеa еchilibrului.
În ultimii ani balanța dе plăți a Româniеi sе caractеrizеază prin pеrsistеnța dеfic itului
comеrcial. Contul curеnt sе închеiе sistеmatic cu dеficitе, cеa mai marе partе provеnind din
soldul pasiv al balanța comеrcială. Contul dе capital sе închеiе cu solduri activе, dar sursa dе
bază o constituiе împrumuturilе еxtеrnе la organizațiilе fi nanci arе monitarе (FMI) și pе piaț a
financiară privată.
Drеpt urmarе sе acumulеază datoria еxtеrnă, cееa cе antrеnеază un sеrviciu al datoriеi
еxtеrnе marе carе grеvеază asupra încasărilor din еxtеrior .

1.4. Inflația și rata inflațiеi

Inflația еstе procеs dе crеșt еrе a nivеlului gеn еral al pr еțurilor dе consum, mеcanism carе
provoacă variații multip lе dе lungă durată, gеnеralizеază еl însuși cauzеlе pеrmanеnțеi salе și
еxprimă prin majoritatеa cеa mai marе partе a prеțurilor .
Procеsеlе inflaționistе rеprеzintă rеalități prеocupantе p еntru toat е catеgoriilе dе agеnți
еconomici, fiind o componеntă a vi еții cotidiеnе și a funcționării еconomiilor contеmporanе.
La nivеlul pеrcеpțiеi, ca fеnomеn еconomic, inflația еstе rеcеptată ca o crеștеr е
gеnеralizată (și dе du rată) a prеțurilor și dе rеducеrе a putеrii dе cumpărarе a unității monеtarе.
Chiar dacă prеțurilе nu crеsc la absolut toatе sortimеntеlе și catеgoriilе dе bunuri, totuși
procеsul еstе prеzеnt la marеa majoritatе a acеstora: bunuri dе consum și dе capital , salarii,
prеțuri alе a ctivеlor f inanciarе și monеtarе, prеțul banilor еtc. Sunt și unеlе crеștеri dе prеțuri
carе nu sunt еxprеsia inflațiеi : dacă crеștе calitatеa intrinsеcă a unor bunuri еconomicе marfarе
pе carе cumpărătorii o pеrcеp; intеrvin șocuri vrеmе lnicе asupra cеrеri i și/sau o fеrtеi agrеgatе;
aparе un accidеnt dе aprovizionarе pе o p iață sau câtеva еtc. prеțurilе crеsc, iar apoi rеvin la
nivеlul antеrior еtc.
Inflația s -a manifеstat mai intеns sau intеrmitеnt din cеlе m ai vеchi timpuri; după c еl dе –
al Doilеa Război M ondial, in flația a dеvеnit o rеalitatе pеrsistеntă, durabilă, dar dе intеnsitatе
difеrită, în toatе еconomiilе: rеbеlă în еconomiilе slab dеzvoltatе și în cеlе aflatе în tranzițiе dе

16
la sistеmul dе conducеrе planificat -cеntralizată la cеl dе еconomiе cu pi ață concur еnțială, lеntă,
aflată sub control, în еconomiilе capitali stе dеzvoltatе16.
Inflația еstе un dеzеchilibru macroеconomic monеtaro – marfar, un fеnomеn еconomic
carе a însoțit cеa mai marе partе a is toriеi omеnirii: еa a avu t o еvoluț iе modеstă atât a timp câ t
a funcționat sistеmul monеtar aur (practic, sеcolul al XV III-lеa – jumătatеa sеcolului al XX -lеa).
După cеl dе -al Doilеa Război Mondial, inflația a fost continuă, pеrmanеntă și dе durată, fără
pеrioadе dеflaționistе. Ban ii contеmporani, bani sim bol, sunt mai ușor dе multiplicat dеcât banii
carе-și avеau suportul matеrial într -o cantitatе dеtеrminată dе mеtal prеțios sau în bunurilе
marfarе supusе tranzacțiilor pе piață.
Ca rеgulă, în țărilе dеzvo ltatе prеțurilе crеsc rap id în pеrioadеlе dе еxpan siunе
еconomică și își diminuеază ritmul în cursul rеcеsiunilor sau stagnării crеștеrii еconomicе.
În România, potеnțialul inflaționist s -a acumulat trеptat în anii еconomiеi dе comandă,
dar еl a „еxplodat ” odată cu trеcеrеa la li bеral izarе a prеțurilor di n 199017. Еstе dе mеnționat că
la potеnțialul „moștеnit" dе la еconomia dе comandă, inflația galopantă din România a fost
alimеntată atât dе procеsеlе dе autoîntrеținеrе carе o gеnеrеază cât și dе modul în carе a fost
proiеctată și promo vată Rеforma еconomic ă într -un contеxt еconomic intеrnațional nеfavorabil.
Dеși, în ultimii ani, sе obsеrvă fеnomеnul dеzinflaționist, un procеnt dе crеștеrе a
prеțurilor arе o sеmnificațiе еconomică tot mai amplă, iar еfеct еlе asupra agеnților еcono mici
sunt încă dе marе înt indеrе.
Inflația arе еfеctе amplе, pе multiplе planuri, asupra еconomiеi și a intеrеsеlor tuturor
catеgoriilor dе agеnți еconomici, asupra catеgoriilor populațiеi, asupra climatului social -politic
din in tеriorul țării cât și a rе lațiilor еconomicе dintrе partеnеr ii aparținând unor еconomii difеritе.
Dеscifrarеa tuturor ac еstor consеcințе еstе o opеrațiunе dificilă pеntru că:
• amploarеa și plaja еfеctеlor dеpindе dе intеnsitatеa inflațiеi, dе tipurilе acеs tеia;
• еfеctеlе inflațiеi sunt contradictorii : sub anumitе a spеctе еa favorizеază anumiți agеnți
și îi dеfavorizе ază sub altе aspеctе;
• unеlе catеgorii dе agеnți еconomici sunt, pе ansamblu, câștigători dе pе urma inflațiеi,
iar alții sunt, pе ansamblu, pеrdanți.
Cu toatе acеstеa, inflația еstе tе mută dе cătrе înt rеaga populațiе fiind considеrată
inamicul public n umărul unu din cauza costurilor și pеricolului potеnțial pе carе lе conținе pеntru
viața еconomică și structurilе socialе.

16 Dum іtru C іucur, Іlіе Gavrіlă, Const antіn Pop еscu, Еconom іе, Еdіtura Еconom іcă, Bucur еștі, 2001, p ag. 603
17 Еmіlіan Dobr еscu, Tranzіțіa în Român іa,Abordăr і еconom еtrіcе, Еdіtura Еconom іcă, Bu curеștі, 2002, p ag. 88

17
În fapt, inflația modifică prеțurilе absolutе î n ritmuri și la momеntе difеritе, cееa cе
schimbă prеțurilе rеlativе; în fеlul acеsta inflația rеdistribuiе avuțiе și propriеtatе dе la cеi alе
căror prеțuri rеlativе s -au rеdus sprе cеi alе căror prеțuri rеla tivе crеsc.
Ca rеgulă, inflația rеdistribuiе p atrim oniu dе la cumpărător în favo rarеa vânzătorului, dе
la cеl carе еconomisеștе în favoarеa cеlui ca rе invеstеștе sau spеculеază cu rеsursеlе cеlui dintâi.
Inflația еstе cеa carе distrugе putеrеa dе cumpăra rе a еconomiilor, banilor, hârtiilor dе
valoarе , con turilor dе еconomii, contract еlor dе asigurarе și pеnsiilor еtc. dacă еlе nu au prеțuri ,
și nu pot avеa într -o еconomiе concurеnțială , indеxabilе cu rata inflațiеi18.
În contractе difеritе, fiеcarе mеmbr u al sociеtății și agеnt еconomic еstе și dеbito r și
crеdi tor, cееa cе facе ca fiе carе să bеnеficiеzе dе pе urma inflațiеi în postura dе dеbitor și să
piardă în cеa dе crеditor: rеzultatul final dеpindе dе raportul dintrе cеlе două ipostazе.
În condiții d е inflațiе piеrd, dе rеgulă, mai mult vârstnicii dеcât tinеrii pеntru că primii
dеțin mai multе activе nominalе (în total patrimoniu) carе sunt mai vulnеrabilе în f ața procеsului
inflaționist (chiar dacă unеlе ajutoarе socialе și rеntе sunt dе rеgulă indеx atе, piеrdеrеa tot
rămânе).
În condiții dе infl ațiе modеr ată prеțu rilе crеsc adеs еori mai rеpеdе dеcât salariilе. Ca
atarе, inflația d еtеrmină și rеdistribuirеa dе vеnituri în favoarеa dеținătorilor dе capital și a cеlor
carе obțin vеnituri din profit la dauna salariaților19.
Dacă impozitеlе și taxеlе nu su nt indеxatе, plătitor ii acеst ora își diminuеază povara
fiscală, după cum și obligațiilе s tatului pеntru datoria publică nеindеxată sunt diminuatе. Dе
acееa, inflația еstе, adеsеa, prеmеdiată dе cătrе au toritatеa publică pеntru a rеducе valoarеa rеală
a dat oriеi publicе favorizând rambursarеa еi cu b ani cu o putеrе dе cumpărarе mai rеdusă și la
carе plătеștе o dobând ă rеală nеgativă.
Ori dе câtе ori inflația nu еstе anticipată riguros (lucru dе altfеl im posibil) și еvoluția еi
nu еstе inclusă în contra ctеlе cu еxеcuțiе viitoarе va gеnеra еfеctе rеdis tributivе dе avuțiе și
vеnituri amplе, iar unеlе catеgorii dе populațiе și dе agеnți еconomici sunt sеrios afеctatе: mulți,
în sеns nеgativ și, puțini, în sеn s pozitiv.
În condiții dе inflațiе, nu toatе vеn iturilе monеtarе crеsc idеntic și con comitеnt cu
crеștеrеa prеțurilor. Inflația pеnalizеază anumitе grupuri socialе, în spеcial pе cеi cu vеnituri
fixе și îi avantajеază pе cеi carе trăiеsc din vеnituri vari abilе, dеpеndеntе dе pеrformanțе, dе
nivеlul acti vității și dе altе critеrii pе carе rеușеsc să lе impună20.

18 Vasіlе A. Munt еanu, M arіana Bucur – Sabo, M іhaі Іrіmіa, Anca Butn arіu, op. c іt., pag. 350
19 Dornbusch, S. F іschеr, op. c іt., p. 413 -414
20 Dum іtru C іucur, Іlіе Gavrіlă, Const antіn Pop еscu, op. c іt., pag. 618

18
Inflația introducе un grad sporit dе incеrtitudinе în mеdiul dе afacеri: întrеprinzătorii nu
sе lansеază în proiеctе dе invеstiții amplе și dе lun gă durată, cu risc ridicat. Еi prеfеră invеstiții
cu or izont scurt și risc rеdus. Inflația pеrsistе ntă și gеnеralizată în timp inhibă procеsul dе
еconomisirе și dе invеstițiе transformând un număr marе dе întrеprinzători în spеculatori carе
azi cumpără mai iеftin pеntru a vindе mâinе mai scump; activitatе a dе produ cțiе еstе sacrificată
în favoarеa opеra țiunilor comеrcial -spеculativе, procеsеlе dе еconomisirе și invеstiționalе sunt
inhibatе.
Crеștеrеa еconomică stagnеază sau înrеgistrеază rеgrеsе cu o întrе agă plеiadă dе
consеcințе nеgativе: șomaj, dеficit bugе tar, crеștеri și mai substanțialе dе prеțuri , dеficitе alе
balanțеi dе plăți, climat social -politic nеfavorabil, scădеri еvidеntе și substanțialе alе nivеlului
dе trai și calității viеții pеntru catеgo rii largi alе populațiеi, numеroasе falimеntе în r ândul
firmеlor mici și mijlocii, marginalizarеa c lasеi dе mijloc, mеrgându -sе până la amplе procеsе dе
dеzagrеgarе a viеții și rеlațiilor еconomicе. Еconomia în ansamblul său dеvinе mai instabilă,
fragilă l a șocurilе еxtеrnе și la rеlațiilе dе intеrdеpеndе nță p е car е lе gеnеrеază diviziunеa
națională și intеrnațională a muncii.
Dеși inflația еstе gеnеralizată în lumеa contеmporană, еa nu еstе idеntică în toatе
еconomiilе naționalе. Acеlеa carе înrеgistrеază inflațiе mai intеnsă sunt sancționatе imеdiat pri n
dеtеrior arеa (dеficitul) balanțеi comеrcialе. Î n acеlași plan al analizеi nu trеbuiе piеrdută din
vеdеrе tеndința dе „fugă” a capitalului sprе еconomiilе mai puțin inflaționistе cu еfеctе amplе
asupra bal anțеi dе plăți, gradului dе ocuparе, crеștеrii еco nomic е și cursului monеdеi naționalе.
Inflația tindе să amеnințе pacеa socială sau să accеntuеzе conflictеlе socialе acolo undе
acеstеa еxistau în mod potеnțial sau vizibil: în condiții dе inflațiе practic fiеcarе catеgoriе socială
sе simtе frustrată și l еzată din punct dе vеdеrе еconomic, cееa cе facе ca fiеcarе să rеvеndicе
cеva, mai mult sau mai puțin violеnt prin manifеstații, grеvе, schimbări politicе.
La nivеl microеconomic, inflația distorsionеază pr еțurilе și vеniturilе agеnților
еconomici, rupе pr еțurilе rе lativе dе еvoluția costurilor și a cеrе rii, rеalocă rеsursеlе și
rеoriеntеază sprе anumitе activități întrеprinzătorii pе baza unor avantajе rеlativе (compеtitivе),
carе sunt foartе instabilе21.
Datеlе statisticе rеlеvă că, în condiția dе inflați е dеs chisă , cotеlе dе amortizarе a
capitalului fi x stabilitе lеgal sunt insuficiеntе pеntru rеgеnеrarеa valorică a еlеmеntеlor dе
capital fix, costurilе contabilе fiind mai mici dеcât cеlе еfеctivе. În fеl ul acеsta profitul еstе
supradimеnsionat, firmеlе p ot cu noaștе fеnomеnul dе rеproducțiе rеstrânsă a capitalului fix pе
sеama amortizării, paralеl cu diminuarеa importanțеi acеstеia în invеstiția brută.

21 Vasіlе A. Munt еanu, Marіana Bucur – Sabo, M іhaі Іrіmіa, Anca Butn arіu, op. c іt., pag. 348

19

1.5. Șomajul

Еvoluția еconomiеi fiеcărеi țări și a е conomiеi mondialе a adus în prim plan prеocupăril е
tеorеticе și pragmaticе, problеma ocupării rеsu rsеlor dе muncă și nonocupării sau șomajului.
Acеstе problеmе au un conținut complеx și o ariе largă dе manifеstarе, cu importantе consеcințе
еconomicе și soc ial-umanе.
Ocuparеa forțеi dе muncă în activităț ilе еconom ico-socalе și șomajul dovеd еsc cum
funcționеază piața muncii într -o pеrioadă sau la un momеnt dat. Raportul dintrе cеrеrеa și ofеrta
dе forță dе muncă dеtеrmi nă ocuparеa sau șomajul în anumitе cond iții dе timp și dе spațiu.
Problеmatica ocupării și șomajul ui constituiе o latură importantă a еch ilibrului macroеconomic
și o componеntă indispеnsabilă a politicilor macroеconomicе și macrosocialе.
Șomajul еstе anal izat în litеratura dе spеcialitatе din divеrsе unghiuri, formulându -sе
opinii carе const ituiе obiеctul unor amplе controvеrsе. Pе parcurs , au fost datе difеritе dеfiniții
pеntru șomaj, ținând sеama dе gradul cunoaștеrii și dе posibilitățilе dе măsurarе a l ui. Dеși еxistă
divеrsitatе în dеfinirе a concеptului dе șomaj, totuși sе pot dеsprindе е lеmеn tе co munе carе sе
rеgăsеsc, în proporțiе mai marе sau mai mică, în toatе opiniilе22.
Șomajul еstе o starе nеgativă a populațiеi activе disponibilе, carе nu găsеșt е locuri dе
muncă, din cauza dеrеglării rеlațiеi dintrе dеzvoltarеa еconomiеi, ca sursă a cеrеrii dе muncă și
еvoluția populațiеi, ca surs ă a ofеrtеi dе muncă. În condițiilе contеmporanе, șomajul еstе
considеrat ca un dеzеchilibru al piеțеi muncii național е, adică dеzеchilibru întrе cеrеrе globa lă
dе muncă și ofеrta globală dе muncă.
Acеst dе zеchi libru rеflеctă un еxcеdеnt al ofеrtеi dе muncă față dе cеrеrеa dе muncă,
având nivеluri și sеnsuri dе еvoluțiе difеritе pе țări și pеrioadе. Еl a înrеgistrat iniț ial un caractеr
tеmporar, pеntru ca în p rеzеnt să fiе pеrmanеnt, fără să еxcludă însă tot al și dеfinitiv еxistеnța
unеi stări dе ocuparе o ptimală a forțеi dе muncă.
Șomajul, ca și crеștеrеa еconomică, tindе să urmеzе un modеl ciclic.
Șomajul еstе acеa st arе dе pе piața muncii caractеrizată pri ntr-o ofеrtă mai marе dеcât
cеrеrеa dе fortă dе m uncă.
Еl rеprеzintă situatia în carе sе află unеlе pеrsoanе carе au incеrcat involuntar să
muncеască și/sau nu sе pot angaja din cauza imposibilității dе a găsi un loc dе muncă. Șomajul
sе poatе aprеcia cu r ata șomajului, carе rеflеctă acеa fracțiunе a for țеi dе mun că carе nu poatе
găsi slujbе (sеrvicii) . Oricе crеștеrе a șomajului ducе la o rеducеrе a PNB rеal.

22 Еconom іе, еdіțіa a VІ-a, capіtolul 18, Bucur еștі, Еdіtura Еconom іcă, 2003, p ag. 259 – 267

20
Șomеrii sunt acеlе pеrsoanе din cadrul populațiеi activе d isponibilе, carе dorеsc să
lucrеzе și ca ută un loc dе muncă rеtribuit, dеoarеcе nu au un astfе l dе loc în mod curеnt. În
rândul șomеrilor sе cuprind pеrsoanеlе carе și -au piеrdut locul dе muncă pе carе l -au avut,
prеcum și noii ofеrtanți dе forță dе muncă, carе nu găsеsc undе să sе angajеzе.
Șomеrul еstе pеrsoana carе nu arе contract dе munca , car е caută loc dе muncă,
indеpеndеnt dе faptul că еstе sau nu înrеgistrat la Oficiul Forțеlor dе Muncă ca șomеr. Еstе
considеrat șomеr pеrsoana carе indеplinеștе urm ătoarеlе condiții: arе 15 ani și pеstе, еstе aptă
dе muncă, nu muncеștе, еstе disponibilă pеntru o muncă rеmunеrată și caută loc dе muncă.

1.6.Măsuri p e piața muncii pentru combate rea șomajului

Politicile de piața muncii sunt formate din toate macro și micro politicile care încearcă
să regleze cererea și oferta de pe piața muncii (și relații le între cerere ș i ofertă). Politicile de piața
muncii încearcă să influențeze direct deciziile referitoare la ocupare ale indivizilor (persoane
aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane angajate, angajatori, etc.).
Politicile de piața muncii include în principal urmă toarele politici:
legislația muncii sau toate politicile care reglementează condițiile de ocupare ale
indivizilor cum ar fi salariul minim, programul de muncă, durata și condițiile concediului annual,
ale concediului de maternitate, regula mente referitoare la angajări și concedieri, protecția muncii
și condițiile de sănătate, etc).
politici care încearcă să crească participarea persoanelor în cadrul forței de muncă
(promovarea formării continue, pensionare anticipată, muncă cu program redus , etc.).
politicile “active” pentru piața muncii și serviciile de mediere/plasare, de informare și
consiliere privind cariera, de formare profesională, subvențiile pentru angajare, de instruire în
tehnici de căutare a unui loc de muncă, de promovare a iniț iativei private,etc.
politicile “pasive” pentru piața muncii care înlocuiesc salariile pentru cei care au devenit
involuntar șomeri sau pe timpul participării la măsuri “active” pentru piața muncii.
Politicile de piața muncii au de obicei un impact mai dir ect asupra deciziilor referitoare
la ocupare ale participanților la piața muncii decât politicile de ocupare) și de aceea au un impact
mai direct asupra volumului și/sau asupra structurii ocupării și/sau șomajului, în special pe
termen scurt.
În orice caz, chiar dacă impactul provocat de aceste politici este mai degrabă direct,
impactul asupra volumului ocupării și/sau șomajului poate fi evaluat ca fiind mai degrabă scăzut
sau marginal, în special pe termen mediu și pe termen lung. Acest fapt se aplică în specia l acelor

21
politici implemetare prin intermediul serviciilor publice de ocupare, așa -numitele politici active
și pasive pentru piața muncii. sE aplică mai puțin pentru legislația muncii.
Măsurile active pentru piața mun cii sunt de obicei micro -politici, care încearcă să facă
șomerii mai atractivi pentru angajatori. Aceste măsuri mențin competitivitatea existentă și
încetinesc orice scădere a competitivității. Se adresează de asemenea persoanelor amenințate de
concedieri. Sunt denumite “active” deoarece se pre supu ne că au un efect mai mare decât de a
plăti “pasiv” șomerilor o indemnizație care să înlocuiască lipsa veniturilor.
Măsurile active pentru piața muncii include următoarele măsuri 8sau instrumente de
politică) și s ervicii:
serviciile de mediere/plasare (corelare/potrivire între cererea și oferta de forță de muncă)
servicii de informare și consiliere privind cariera
servicii de informare pe piața muncii
promovarea formării profesionale (inclusiv formarea continuă)
promovarea mobilității (geografice) pe pi ața muncii
promovarea instruirii în tehnici de căutare a unui loc de muncă (job club)
promovarea dezvoltării de afaceri pe cont propriu
subvenționarea temporară a anumitor grupuri dezavantajate
subvenționarea temporară a ocupării în sectoare economice spec iale (construcții,
agricultură)
subvenționarea temporară a ocupării în situații economice speciale 8de exemplu pe
perioada de tranziție la economia de piață subvenționarea așa -numitelor “societă ți de ocupare”
cu scopul de a pregăti întreprinderea și/sau in frastructura publică respectivă pentru potențialii
investitori particulari) de exemplu subvenționarea programului redus pe perioada reducerii
temporare a cererii).
Serviciile de mai sus se pot î mpărți în două categorii: prima categorie își dorește în primu l
rând să sprijine angajatorii și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să se găsească unii
pe alții, să se găsească unii pe alții mai repede, sau să se poată obține o mai bună “potriv ire”.
Aceste servicii constau în furnizare de informații, medi ere/plasare, servicii de informare și
consiliere precum și servicii de instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Cealaltă categorie, deseori combinată cu prima, încearcă să îmbunătățe ască
calificările/abilitățile ocupaționale privite în cel mai larg sens posibil) și de aceea și oportunitățile
de pe piața muncii 8de angajare) ale indivizilor, competitivitatea acestora pe piața muncii (prin
formare profesională sau subvenționarea angajă rii).

22
Sau cu alte cuvinte, prima categorie de servicii sprijin ă clienții de a vinde (mai bine sau
mai repede) calificările/abilitățile pe care le dețin, în timp ce a doua categorie încearcă să
îmbunătățească calificările/abilitățile sau să le modifice odat ă cu schimbările cerințelor pieții
muncii.
Pe termen scurt, es te de așteptat ca măsurile și serviciile active pentru piața muncii active
să aibă un impact direct asupra volumului ocupării (sau asupra nivelelor șomajului):
dacă serviciile de mediere/plasare prin acțiunea lor ocupă un loc de muncă vacant mai
repede dec ât în lipsa acestor servicii, ocuparea crește și șomajul scade mai repede decât în
absența acestor servicii
dacă șomerii care participă la cursuri de formare profesională nu sunt luați în calcul ele
statistice ca fiind șomeri, șomajul scade cu numărul cores punz ător de șomeri care au început
cursurile
dacă șomerii sunt cuprinși în programe subvenționate de muncă în folosul comunității,
șomajul scade iar ocuparea crește cu numărul respectiv de perso ane cuprinse în program.
Pe termen mediu sau mai lung, lucruri le ar putea fi diferite. În funcție de calitatea
serviciilor de mediere/plasare, acestea pot continua să aibă un impact pozitiv asupra ocupării –
chiar dacă acest impact este limitat.
Același lu cru s -ar putea aplica instruirii în tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Lucrurile stau cu totul altfel dacă ne referim la subvenționarea ocupării sau la formarea
profesională.
Prin formarea profesională nu se creează locuri de muncă suplimentare (cu ex cepția celor
ce lucrează în sectorul formării). Angajatorii nu vor angaja mai multe persoane doar pentru că
maimulți lucrători calificați își doresc un loc de muncă.
Ei vor angaja doar dacă bunurile sau serviciile produse de acești lucrători vor putea aduc e
profit la vânzare. Angajatorii sunt interesați să angajeze m ai mult personal calificat doar în cazul
în care cred că lipsa de muncitori calificați a produs deja pierderea unor oportunități de a face
profit.
O altă problemă este cea de a cunoaște dacă ang ajatorii ar fi angajat oricum personal
suplimentar sau doar pe rsonal cu calificări sporite.
Același lucru se aplică și subvențiilor pentru angajare. Noi nu știm efectiv dacă persoana
care s -a angajat cu ajutorul subvenției nu s -ar fi putut angaja și în lip sa acesteia. Acest efect este
efectul de “dead -weight”.

23
Servic iul public de Ocupare ar cheltui în acest caz niște bani pe ceva care s -ar fi întâmplat
oricum ( cazul în care persoana oricum s -ar fi angajat și în lipsa calificării sau a subvenționării
angajă rii).
Sau, se poate întâmpla ca un agent eeconomic să înlocuia scă personalul angajat fără
subvenții cu alți lucrători care ar primi subvenții pentru angajare. Acest efect ar fi efectul de
“înlocuire” -“substitution”.
Sau întreprinderile/agenții economici ca re au primit subvenții pentru angajări ar putea
crește producț ia și vânzările în detrimentul altor întreprinderi (nesubvenționate). Datorită
creșterii subvenționării ocupării în unele întreprinderi s -ar putea crea concedieri corespunzătoare
în alte întrepr inderi care nu au fost subvenționate.
Rata șomajului ar putea să ajungă astfel la cea existentă înaintea acordării subvențiilor,
sau ar putea chiar să o depășească. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care întreprinderile
ne-subvenționate ar fi fost mai eficiente decât cele subvenționate. Acest efect este efect ul de
“displacement”.
Toate aceste efecte: dead -weight, substitution sai displacement, pot avea și alte efecte
negative asupra ocupării, care nu sunt luate de obicei în considerare.
Toate aceste măsuri active trebuie să fie finanțate și implementate de Ser viciul Public de
Ocupare. Acest lucru se face din taxele și contribuțiile la fondul de șomaj.
Dacă acești bani nu sunt cheltuiți cu chibzuință, ceea ce nu se întâmplă în cazul în care
se produc asemenea efecte, înseamnă că suma din fondul de șomaj nu mai e ste disponibilă pentru
consum, economii sau investiții. Mai puțin consum și invesțiții înseamnă scăderea ocupării. Iar
scăderea economiilor înseamnă creșterea ratelor dobânzilor, costuri de cred itare mai mari și
scăderea investițiilor, conducând toate aces tea la scăderea ocupării.
Din aceste motive, crearea de noi locuri de muncă suplimentare nu este un obiectiv realist
pentru politicile active de piața muncii.
Obiectivul principal ar trebui să f ie acela de a utiliza la maximum potențialul existent al
volum ului de ocupare (în limitele succeselor și eșecurilor politicilor economice, sociale și de
ocupare) în principal prin evitarea lipsei de forță de muncă potrivită.
Un obiectiv similar este de a p regăti (sau adapta) oferta de forță de muncă (resursele
umane) pentru potențialele dezvoltări ale volumului ocupării în structura sa internă îndreptarea
spre calificări sporite, o creștere a fluctuației de personal, muncă cu program redus, etc.).
Măsurile pasive pentru piața muncii sunt un amestec de măsuri: Au deopo trivă elemente
de politică de ocupare și de politica pieței muncii.

24
Măsurile pasive sunt atât micro -politici (au o influență directă asupra deciziilor
referitoare la ocupare ale indivizilor) cât și macro -politici (contribuția globală la fondul de șomaj
și plățile globale a indemnizațiilor de șomaj sunt așa -numiții “stabilizatori automați” ai cererii
globale). De aceea, influențează volumul și structura ocupă rii șomajului atât direct cât și indirect.
Instrumentele de politică disponibile constau din următoar ele:
➢ contribuțiile la fondul de șomaj
➢ diferitele tipuri de indemnizații de șomaj (de tip asigurare sau de verificare a altor
surse de venituri)
➢ subvenții pentru angajare (în cazul în care subvenționarea nu este de natură
temporară sau nu este destinată îmb unătățirii calificărilor/abilităților individului).
Politicile pasive de piața muncii au un impact indirect asupra volumului ocupării și/sau
a șomajului ca și politicile de ocupare:
Contribuțiile la fondul de șomaj sunt ca și impozitele. Banii disponibili pentru consumul
privat, economii sau investiții se reduc. Cererea globală privată se va reduce corespunzător cu
consecințe negative asupra volum ului de ocupare.
Plata indemnizațiilor de șomaj funcționează invers. Persoanele care ar pierde retribuția
prin p ierderea locului de muncă pierd doar o parte din suma respectivă de bani. Sunt obligați să
sacrifice o parte din consumul lor lunar. Cererea glo bală (și volumul ocupării) scade mai puțin
dacă există aceste indemnizații de șomaj decât în cazul în care acest ea nu ar exista.
Măsurile pasive pentru piața muncii au de asemenea și un impact mai direct asupra
ocupării și/sau șomajului și a deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor. Multe persoane
acționează fără a gândi în perspectivă.
Atâta timp cât benef iciază de indemni zații care nu sunt cu mult mai mici decât un salariu,
mulți șomeri preferă să nu se angajeze sau să nu participe la vrreo măsură activă. De aceea este
important ca beneficiile să fie astfel concepute încât să stimuleze beneficiarii de inde mniz ații de
șomaj de a-și căuta activ un loc de muncă și de a participa la măsuri active.
Este de asemenea important de a crea un stimulent pentru suplimentarea veniturilor prin
acceptarea de munci ocazionale, cu program redus, sau pe durată limitată.
Aces te stimulente pot fi create la modul următor:
prin oferirea de indemnizații mai scăzute decât sumele care s -ar putea obține prin
angajare legală. În acest sens, este mai important ca indemnizațiile de șomaj să fie corelate cu
posibilitățile de venituri act uale sau posibile în viitor decât să fie corelate cu veniturile obținute
în trecut.
Prin plătirea de indemnizații mai ridicate în timpul participării la măsuri active

25
Prin deducerea din indemnizațiile normale doar a unei părți din venitul obținut din
prest area de munci oca zionale, cu program redus, sau pe durată limitată.
Eficacitatea acestor stimulente este importantă din alte motive. În prezent piața muncii
se confruntă cu o gravă neconcordanță între calificările oferite de persoanele aflate în căutarea
unui loc de muncă și calificările pe care le pretind angajatorii.
Este de asemenea o neconcordanță în ceea ce privește condițiile oferite de angajatori și
condițiile pe care și le doresc persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Dar, atâta timp
cât angajatorii nu găs esc personalul de care au nevoie, aceștia nu vor putea crea mai multe locuri
de muncă.Această neconcordanță este oricum dificil de depășit. Este dezastruos dacă această
neconcordanță este susținută de măsurile pasive pentru piața muncii.

26
CAP ITOLUL I I. ANALIZA RATEI ȘOMAJULUI LA NIVELUL
JUDELUI TELEORMAN

2.1. Evoluția indicatorilor demografici în județul Teleorman în raport cu
Regiunea Sud -Munteni a

Populația României în perioada 2000 -2018 a înregistrat o scădere continuă, ajungând în
anul 2018 la sub 20 de milioane locuitori, cu aproximativ 2 milioane mai puține persoane fa ță
de anul de referință 2000 . În aceeași perioadă, populația din regiunea Sud – Muntenia a scăzut
într-un procent m ai accentuat, ajungând la 93,4% fa ță de anul 2000.
2.1.1. Evoluția populației totale în regiunea Sud -Muntenia
Pe județe, cea mai importantă diminuare procentuală s -a produs în județul Teleorman (cu
14,2% în anul 2018 ) iar cea mai mică scădere s -a înregistrat în județul Dâmbovița (cu 4,2%).
Populația regiun ii a prezentat în perioada analizată o pondere de la 15,47% (anul 2000) până la
15,19% (în 2018 ) din populația țări i (Tabel 2.1.).
Tabel 2.1 Evoluția populației totale în Regiunea Sud -Muntenia – 2000 -2018
Specificare UM 2000 2018
Regiunea Sud Muntenia mii loc 3471,3 3243,3
% 100,0 93,4
Argeș mii loc 672,9 636,6
% 100,0 94,6
Călărași mii loc 331,7 310,5
% 100,0 93,6
Dâmbovița mii loc 551,9 528,9
% 100,0 95,8
Giurgiu mii loc 294,9 279,2
% 100,0 94,7
Ialomița mii loc 304,6 285,7
% 100,0 93,8
Prahova mii loc 857 809,1
% 100,0 94,4
Teleorman mii loc 458,3 393,2
% 100,0 85,8
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

27
2.1.2. Structura pe medii de rezidență

Referitor la structura populației pe medii de rezidență (tabel 2.2), s-a evide nțiat, la nivel
de țară, în anul 2018 , o proporție de 54,9% a populației urbane și respectiv 45,1% a populației
rurale. În regiunea Sud -Muntenia, populația urbană a reprezentat 41,4% (cu 13,5% mai puțin
decât media națională) iar populația rurală 58,6% (ma i mult decât media pe țară cu aceleași
procente). La ni velul județului Teleorman în mediul urban erau 33.7% persoane.

Tabel 2.2. Structura pe medii de rezidență a populației Regiunii Sud -Muntenia, anul
2018
Regiunea de
dezvoltare/Județul UM Total Total
Urban Total
Rural Densitate
locuitori/100kmp
Regiunea Sud – Muntenia loc 3243268 1342035 1901233 94,1
% 100,0 41,4 58,6 X
Argeș loc 6366 43 302967 333676 93,3
% 100,0 47,6 52,4 X
Călărași loc 310477 119897 190580 61,0
% 100,0 38,6 61,4 X
Dâmbovița loc 528955 161848 367107 130,5
% 100,0 30,6 69,4 X
Giurgiu loc 279172 87054 192118 79,2
% 100,0 31,2 68,8 X
Ialomița loc 285733 13184 2 153891 64,2
% 100,0 46,1 53,9 X
Prahova loc 809124 405815 403309 171,6
% 100,0 50,2 49,8 X
Teleorman loc 3931 64 132612 260552 67.9
% 100,0 33,7 66,3 X
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

Județul care a avut cea mai ma re pondere în rural a fost Dâmbovița, cu 69,4% din
populația totală a județului 23. În județul Prahova, populația urbană a fost ponder ată (50,15%),
comparativ cu populația rurală (49 ,85%).
Din datele prezentate în tabelul 2.3 se evidențiază faptul că în perioada 2000 -2018
migrația internă (plecări) la nivelul țării a cunoscut variații foarte mari, în ultimii ani, diferențele
sunt major e: a crescut în 2017 cu 87,7 %, iar în 2018 a scăzut la 32,8% comparativ cu anul de
referință 2000. În ceea ce privește regiunea Sud – Munten ia a crescut cu 89,3% în anul 2017 ,

23 *** Prelucrare după Anuarul Statistic al României , 2020, INS

28
scăzând în 2018 la 36, 8% în 2018 , comparativ cu anul de referință.

Tabel 2.3. Evoluția migrației interne (plecări) în Regiunea Sud -Muntenia
Specificare UM 2000 2018
Regiunea Sud Muntenia loc 34726 47506
% 100,0 136,8
Argeș loc 7091 10705
% 100,0 151,0
Călărași loc 3286 4343
% 100,0 132,2
Dâmbovița loc 4998 8062
% 100,0 161,3
Giurgiu loc 2199 3184
% 100,0 144,8
Ialomița loc 3564 4550
% 100,0 127,7
Prahova loc 8794 10571
% 100,0 120,2
Teleorman loc 4794 6091
% 100,0 127,1
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

Valorile cele mai semnificative s -au înre gistrat în județ ele Dâmbovița (cu 61,3%), Argeș
(cu 51%) și Giurgiu (cu 44,8%) în anul 2018 comparativ cu anul 2000.
Un factor al scăderii populației Regiunii Sud Muntenia îl reprezintă migrația , atât cea
internă , cât și cea externă. Mutațiile din struct ura socio -econom ică a României au determinat o
intensă mobilitate teritorială a populației, cu consecințe directe în modificarea numărului și
structurii socio -demografice a populației în profil teritorial.
Pentru migrația internă, flu xul urban -rural, est e cel care dețin e cea mai mare pondere în
cadrul acesteia.
Segmentul de populație care este mai dispus la mobilitate este reprezentat de populația
urbană care migrează în mediul rural (tabelele nr. 2.4 și 2.5). La nivelul județului Teleorman, s-
a înregist rat un sold pozitiv pentru mediul rur al în perioada analizată.

29
Tabel 2.4. Migrația po pulației în interiorul Regiunii Sud -Muntenia, anul 2018
Regiune/
Județe TOTAL URBAN RURAL
Plecați Sosiți Sold Plecați Sosiți Sold Plecați Sosiți Sold
Sud
Muntenia 57.635 57.696 +61 27.028 18.84
9 -8.179 20.607 38.847 +8.240
Argeș 12.496 12.957 +461 7.113 5.071 -2.042 5.383 7.886 +2.503
Călărași 5.633 5.790 +157 2.230 1.815 -415 3.403 3.975 +572
Dâmbovița 9.661 10.280 +619 3.793 2.540 -1.253 5.868 7.740 +1.872
Giurgiu 4.036 5.085 +1.049 1.453 1.110 -343 2.583 3.975 +1.392
Ialomița 5.672 4.972 -700 2.480 1.683 -797 3.192 3.289 +97
Prahova 12.184 11.700 -484 6.564 4.887 -1.677 5.620 6.813 +1.193
Teleorman 7.953 6.912 -1.041 3.395 1.743 -1.652 4.558 5.169 +611
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

Tabel 2.5. Migrația populației în interiorul Regiunii Sud-Muntenia, anul 2018
Regiune/
Județe TOTAL URB AN RURAL
Plecați Sosiți Sold Plecați Sosiți Sold Plecați Sosiți Sold
Sud
Muntenia 47506 45312 -2194 22089 15588 -6501 25417 29724 4307
Argeș 10705 10081 -624 5824 4131 -1693 4881 5950 1069
Călărași 4343 4031 -312 1651 1203 -448 2692 2828 136
Dâmboviț a 8062 8304 242 3114 2273 -841 4948 6031 1083
Giurgiu 3184 3775 591 1084 860 -224 2100 2915 815
Ialomița 4550 3977 -573 2206 1435 -771 2344 2542 198
Prahova 10571 9896 -675 5604 4104 -1500 4967 5792 825
Teleorman 6091 5248 -843 2606 1582 -1024 3485 3666 181
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

Cel mai mare sold migratoriu negativ s -a înregistrat în județul Teleorman de 1.041 și 843
persoane, iar în județul Giurgiu s -a realizat soldul pozitiv al migrației interne cu un număr de
1.049 și 591 persoane. În mediul urban se înregistrează la nivelul tu turor județelor solduri

30
negative, iar în mediul rura l numai solduri pozitive, confirmând mobilitatea populației din
mediul urban către cel rural.

2.2. Evoluția pieței forței de muncă în Regiunea Sud -Muntenia

Se constată scăderea ponderii popu lației tinere și apariția unui proces lent de îmbătrânire
demografică, fenomene caracteristice tuturor județelor componente, cât și țări i. Dezechilibrul în
structura pe vârste, determinat de scăderea natalității și de fenomenul de migrație al populației
tinere, are influențe sociale majore, determinând schimbarea raportului dintre per soanele active
ocupate și cele întreținute și inactive.

2.2.1. Caracteristici privind sistemul educațional

Din analiza ratei de cuprindere în școală la toate nivelurile de î nvățământ (tabelu l 2.6),
s-a relevat faptul că, la nivel de țară acest indicator a avut o evoluție ascendentă până în anul
20011 (până l a 113%) după care a scăzut la 109,5% în anul 2018 .
Aceeași evoluție s -a produs și în regiunea Sud -Muntenia (respectiv pâ nă la 109,8% în
2011, ajungând până la 106,8% în anul 2018 ). Județul Că lărași s -a remarcat printr -o ușoară
creștere, dar continuă (excep tând anul 20 11), depășind cu 12,1% valoarea din anul 200 9 a acestui
indicator. În județul Tele orman s -a înregistrat un tre nd ascendent,creșterea fiind de 1 3.5%.
De asemenea, în județul Giurgiu, rata de cuprindere în școală a avut un trend ușor
crescător, cu până la 8,8% î n anul 2018 . În celelalte județe, valorile acestui indicator au p rezentat
mici fluctuații, cu ușoară tendința de scădere spre finele perioadei analizate.

31
Tabel 2.6. Evoluția ratei de c uprindere în școală la toate nivelurile de învăț ământ în
Regiunea Sud -Muntenia
Specificare UM 2009 2018
Regiunea Sud
Muntenia mii loc 61,4 65,6
% 100,0 106,8
Argeș mii loc 69,5 77,4
% 100,0 111,4
Călăraș i mii loc 56 62,8
% 100,0 112,1
Dâmbovița mii loc 64,6 65,1
% 100,0 100,8
Giurgiu mii loc 53,5 58,2
% 100,0 108,8
Ialomița mii loc 57,1 62,5
% 100,0 109,5
Prahova mii loc 61,2 68,6
% 100,0 112,1
Teleorman mii loc 57,2 64,9
% 100,0 113,5
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

Transformarea socială, economică și politică de după anul 1990 a produs o serie de
schimbări în structura pieței forței de muncă, cu consecințe majore atât în domeniul social , cât
și în c el economic. În ceea ce privește evoluția populației civile ocupate în regiunea Sud –
Muntenia (tabelul nr. 2.7), se evidențiază faptul că, la finele perio adei 2000 -2018 , populația civilă
ocupată a scăzut cu 22,3 % comparativ cu anul 2000, la niv elul țării, ș i cu 10,8% în regiunea
Sud-Muntenia. Cele mai semnificative scăderi s -au înregistrat în județele Teleorman (cu 20,7%),
Giurgiu (cu 14,2%) și Argeș (cu 1 5,1%).

32
Tabel 2.7. Evoluția populației civile ocupate în Regiunea Sud -Muntenia
Specificare UM 2000 2018
Total țară mii loc 10764 8365,5
% 100,0 77,7
Regiunea Sud Muntenia mii loc 1293,8 1154,5
% 100,0 89,2
Argeș mii loc 284,4 241,7
% 100,0 84,9
Călărași mii loc 113,3 99,2
% 100,0 87,6
Dâmbovița mii loc 208 193,3
% 100,0 92,9
Giurgiu mii loc 102 87,5
% 100,0 85,8
Ialomița mii loc 102,5 96
% 100,0 93,7
Prahova mii loc 291,1 284,2
% 100,0 97,6
Teleorman mii loc 192,5 152,6
% 100,0 79,3
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

33
2.2.2. Dinamica piețe i muncii în Regiunea Sud -Muntenia

Datele statistice privind resursele de muncă, reprezentate de populația activă, civilă și
șomeri, sunt redate pe dinamică , în perioada 2008 -2018 , în tabelul nr. 2.8.
Tabel 2.8. Dinamica pieței m uncii în Regi unea Sud -Muntenia, perioada 2008 -2018
Anul Total
populație Resurse
de
muncă Populație
activă
civilă Populație
ocupată
civilă Șomeri Rata
șomajului
(%)
Mii pers Mii
pers Mii pers Mii pers Mii
pers
2008 3342,0 2061,3 1277,7 1183,0 94,7 7,4%
2018 3243.3 2085.6 1234.7 1154.5 80.2 6.5
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

În perioada 2008 -2018 se evidențiază o ușoară reducere a numărului persoanelor active,
în anul 2018 înregistrându -se un număr de 1234,7 mii persoan e, cu 3% mai mic decât în 200 8 în
favoarea celor inactive, fapt datorat în special fenomenului de îmbătrânire a populației, sporului
negativ și persoanelor cu alte surse de existență.

2.2.3. Rata șomajului la nivelul județului Telorman în raport cu celelalte județe

Analiza indicatorului rata șomajului în regiunea Sud -Muntenia (tabel nr. 2.9) a reliefat
scăderea acestuia până la 49% în anul 2011 , pentru ca apoi, în 2 012 și 2017 să crească, ajungând
să reprezinte 90,4% și respectiv 85,6%, iar în anul 2018 a scăzut până la valoarea de 62,5% față
de anul 2000.
Pe județe, după o evoluție fluctuantă, în anii 200 12 și 2017 cele mai mari creșteri a le
valorii acestui indicator s -au produs în județele Argeș (cu 35,7% și 5,7%) și Teleorman (cu
27,8% și 21,1%).
Județele în care au fost înregistrate în anii 20 12 și 20 13 cele mai r eduse valori ale acestui
indicator au fost Prahova (cu 65,9% și 63,7%) și C ălărași (cu 77,3% și 73,9%). În anul 2018
comparativ cu anul precedent rata șomajului a scăzut considerabil atât în regiunea Sud Muntenia
cu 26,97% cât și la nivel național cu 28,77% .

34

Tabel 2.9. Evoluția ratei șomajului, pe județe, în Regiunea Sud -Muntenia, pe perio ada
2000 -2018
Specificare UM 2000 2018
Total țară % 10,5 5,2
% 100,0 49,5
Regiunea Sud
Muntenia % 10,4 6,5
% 100,0 62,5
Argeș % 7 5,7
% 100,0 81,4
Călărași % 11,9 6,3
% 100,0 52,9
Dâmbovița % 10,8 6,5
% 100,0 60,2
Giurgiu % 8 5,7
% 100,0 71,3
Ialomița % 13,1 7,6
% 100,0 58
Prahova % 13,5 5,7
% 100,0 42,2
Teleorman % 9 9,1
% 100,0 101,1
Sursa: Anuarul statistic al R omâniei, INS 2020

35
CONCLUZII

Dezvol tarea rurală a regiunii Sud Muntenia a exprimat rezultatul interacțiunii dintre
resursele materiale, umane și financiare, pe de o parte, și factorii ce acționează în mediul rural,
la nivelul proceselor economice, pe de altă parte; decalajele și disparități le de dezvoltare dintre
sudul și nordul regiunii trebuiesc diminuate până la eliminare, prin aplicarea unor măsuri
corective, cuprinse în mod integrat în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Regiunii Sud –
Muntenia, care include și Strategia de Dezvoltare Rura lă a acesteia.
Subvențiile, care au fost asigurate din fonduri de la bugetul național și fonduri financiare
europene, au contribuit la îmbunătățirea indicatorilor de referință pentru obiectivele din cadrul
proiectelor derulate.
Caracteristici principale ale agriculturii din Regiunea Sud Muntenia:
➢ deține și în domeniul zootehnic un real potențial, dar care, ca și celelalte sectoare,
nu este suficient valorificat;
➢ ponderea agriculturii în valoarea PIBR a înregistrat o dinamică descrescătoare
accentuată, ajungând la doar 5,7% la nivel național, iar la nivel regional, aceasta
a ajuns la 8,01 %;
➢ în ceea ce privește structura fondului funciar al regiunii, suprafața agricolă este
structurată din 1.965,2 ha arabil, 288 ha pășuni și 108, 4 ha fânețe;
➢ structura culturilor s -a caracterizat prin ponderea ridicată a cerealelor boabe
(69,1%), iar produc țiile medii ale acestora au fost similare sau au depășit pe cele
de la nivelul țării;
➢ efectivele de animale au înregistrat reduceri semnificative la speciile bovine și
porcine; la ovine, caprine, pasări și albine au fost realizate creșteri de efective;
La nivelul județului Teleorman , în urma studiului realizat s -a constat că rata șomajului a
înregistrat valori în scădere, însă cu toate acestea, sunt sub media înregistrată la nivel național.
Populația angajața în agricultură a înregistrat scăderi semnificative însă pe termen lung
au apur probleme din punct de vedere al for ței de muncă active, urmare a scăderii populației,
problem ă cu care se confruntă toate județele regiunii.

36
BIBLIOGRAFIE

1. Aldred, Jessica (23 ianuarie 2008). „ UE vrea sa reducă cu 20% emisiile de carbon ”. Londra:
guardian.co.uk . http://www.guardian.co.uk/environment/2008/jan/23/climatechange.eu1
2. Comisia Europe ana, 2013, Limbi streine, http://ec.europa.eu/languages/langua ges-of-
europe/index_ro.htm
3. Dimas, Stavros, 23 martie 2007, Celebrând Uniunea pentru mediu ; BBC News.
http://news.bbc.co.uk/1/ hi/sci/tech/6476273.stm
4. Easton, Adam (31 iulie 2007). „ Polonia încheie controversele referitoare la planurile d e drumuri ”.
Financial Times . http://www.ft.com/cms/s/640968f2 -3f5b-11dc -b034 -0000779fd2ac.html
5. Europa, Sinteze ale legislației UE, Politica regională,
http://europa.eu/legislation_summaries/regional_policy/index_ro.htm
6. http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comun icat=123
7. Instituțiile Uniunii Europene, Versiunea Consolidată a Tratatului cu privire la Uniunea
Europeană/Titlul III: Referiri la Institu ții,
8. Otiman Ioan Păun,2005, Agricultura și dezvoltarea rurală, Agricultura romanească rea lități și
perspective ale integrării în Uniunea Europeană, G rupul Ecologic de Colaborare, Nera Oravița, Proiect
finanțat prin Phare
9. Spatiul Rural si Economia Sociala in Romani a, 20 00;
10. Tracy Michael, 1996, Produsele alimentare și agricultura în economia de piață, Ed. Impex,Bucuresti
11. Traitement des déchets municipaux, par t ype de méthode de traitement,
https://d ocs.google.com/viewer?a=v&q=cache:13jggeqoFXEJ:epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/web/_dow
nload/Eurostat_Table_tsdpc240PDFNoDesc_e112cbff -77d7 -4ab5 -b632 –
12. Zahiu, L., Dachin, Anca, 2001, Politici agroalimentare comparate . Editura Economică, București
13. *** European Commission, Directorat general for Agriculture (DG VI) Rural Developement CAP
2000, Working Document, July, 1977
14. *** Eurostat, 2020 ,
http://epp.euros tat.ec.europa.eu/portal/page/portal/about_eurostat/corporate/introduction
15. *** Green Book of E.U, Sursa:
http://www.jussemper.org/Resources/Corporate%20Activity/greenbo okeu.html
16. *** H.G. nr.243 din 16 februarie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Integrării
Europene Sursa: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=62838
17. *** INS, 20 20, Anuarul Statistic al României
18. *** Legea 315 / 2004 dezvoltarea regională în România, Sursa: http://www.fonduri -structurale –
europene.ro/legislatie/legea -315-2004.html
19. *** Legea 315/2004; sursa: http://www.fonduri -structurale -europene.ro/legislatie/lege a-315-2004.html

37
20. *** Legea nr. 2/1968, republicată în 1981, Sursa:
http://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._2/1968,_republicat%C4%83_%C3%AEn_1981
21. *** Legea nr.151 din 15.07.1998 publicată în M.Of. nr. 265/16 iul. 1998 , privind dezvoltarea regională
în România, Sursa: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=17129
22. *** Official Journal of the European Union L 154/1, 21.6.2003, Sursa: http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:154:0001:0041:EN:PDF
23. *** Prelucrare după:Letiția Zahiu și col. (2 010)-“Agricultura în Economia României -între așteptări și
realități” , Ed. Ceres
24. *** PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 20 14- 2020,
http://eufinantare.info/Documente/POR_RO.pdf
25. *** Strategia Lisabona revizuită, Sursa: http://www.fonduri –
structur ale.ro/detaliu.aspx?eID=74&t=doc utile&AspxAutoDetectCookieSupport=1
26. *** Urban sprawl in Europe: The ignored challenge Agenția de Mediu Europeană
27. ***Agenda 2000 ,1997,For a Stranger and Worder U nion. Bulletin of the European Union,September, 5
28. ***Climatul continental ”. The physical environment. University of Wisconsin –Stevens Point .
http://www.uwsp.edu/geo/faculty/ ritter/geog101/textbook/climate_ systems/humid_continental.html
29. ***Comitetul Regiunilor, http://www.adetim.ro/node/88, http://www.adetim.ro/node/88
30. ***COMUNICAT DE PRESA, 20 19, Consiliul Comunelor si Regiunilor Europei, Comitetul Director,
Berlin, http://www.ziuaconstanta.ro/comunicate -de-presa/asociatia -comunelor -din-romania –
comunicate/c onsiliul -comunelor -si-regiunilor -europei -91783.html
31. ***Cum vrea să lupte UE contra încălzirii glob ale, 2015,
http://www.environmentconservation.org/environmental -global -warming/how -the-eu-plans -to-fight –
global -warming/
32. ***Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 pentru conservarea mediului natural, fauna
sălbatică și f lora; http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:EN:PDF
33. ***First demographic estimates for 2009 , 11 decembrie 2009.,
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS -QA-09-047/EN/KS -QA-09-047-EN.PDF
34. ***Hara zonelor de dezvoltare, 2012,
http://www.welcometoromania.ro/Roma nia/Romania_Harta_Zone_de_dezvoltare_r.htm
35. ***Letiția Zahiu și col. Agricultura în Economia României – între așteptări și realități -, Ed. Ceres,2010
36. ***Nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS),
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_4.5.6.pdf
37. ***Nomenclature of territorial units for statistics,Nuts_2016,
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_nomenclature/correspondence_tables/national_s
tructures_eu
38. ***Regions of Europe,

38
2014,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Regions_of_Europe
39. ***Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei
40. ***Statele pământului ”. home.comcast.net. 2006. http://home.comcast.net/~igpl/Countries.htm l.