AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ Master : Management și dezvoltare rurală Proiect tehnico -economic de înființare a unei exploatații agricole (Fermă… [609438]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Master : Management și dezvoltare rurală

Proiect tehnico -economic de înființare a unei exploatații
agricole (Fermă de găini outoare) prin utilizarea de fonduri
europene

Studiu de caz
S.C. Happy Eggs S.R.L.

Îndrumător științific,
Șef Lucr.Dr. Chiurciu Irina Adriana

Absolvent( ă),
Ec. Zaharia Alina -Catrinel

București
-2017 –

2
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… ..3
Capitolul I: Prezentarea Programului Na țional de Dezvoltare Rurală 2014 -2020
și a submăsurii 4.1. ,,Investi ții în exploatații agricole ”………………………… 5
1.1. Prezentarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020 ………… …5
1.2. Submăsura 4.1. ,,Investiții în exploatații agricole” ……………………………… 7
1.3.Probleme și perspective în de zvoltarea investițiilor………… ……………. .……. ..9

Capitolul II : Prezentarea S.C. Happy Eggs S.R.L ……….……….… …… ……… 13
2.1. Descrierea și necesitatea investiției .…..…………… ……………….… ………..1 3
2.2. Amplasamentul investiției .……..……. ….…… .……… ………………… ….…16
2.3. Analiza pieței…….. ……………………… …………………………… …..……. 17

Capitolul III : Bugetul proiectului de investiție pentru înființarea exploatației
agricole – fermă de găini outoare ……… …….……………..………….….…… 23
3.1. Costul estimativ al investiției… ……… .……………………………… …..……2 3
3.2 Cheltuielile a nuale ale societății …….……………………………… …… ..…… 26
3.3. Veniturile anuale ale societății ………… ……………………………. ….……… 29

CONCLUZII ȘI RECOMANDARI ……… …………………………………………………………………….. ….35
BIBLIOGRAFIE .………………… ……………………………………………………… ..……3 7
ANEXE .……………………………………………………………………………………… ..39

3
INTRODUCERE

Prezenta l ucrarea de disertație își propune s ă eviden țieze impactul pe care îl are proiectul de
investi ții în ora șul Fierbin ți, judetul Ialomi ța și să demonstreze f ezabilitatea proiectului de investi ții.
Alegerea acestei teme a depins, în mare m ăsură, de interesul pentru înfiin țarea unei societ ăți
comerciale cu caracter preponderent agricol, pentru c ă, în ultima vreme, agricultura, de și ar trebui
să fie unul din sect oarele c ât se poate de dezvoltate ale economiei na ționale, a intrat în regres, din
cauza renun țării popula ției de a -și cultiva propriile p ământuri, dar și din cauza refuzului de a mai
face agricultur ă tradițional ă.
Un alt atuu al înfințării fermei la nivel ul ora șului Fierbin ți ar fi crearea de noi locuri de
munc ă pentru oamenii de aici și diminuarea migra ției în rândul popula ției, care pleac ă din mediul
rural în mediul urban, în căutarea unui loc de munc ă, stabilindu -se ulterior definitiv în noua loca ție.
Lucrarea trateaz ă implementarea și evolu ția investi ției, cheltuielile și veniturile anuale
aferente demar ării proiectului, indicatori ai performan ței și ai eficien ței economice, dar și informa ții
concrete legate de cre șterea g ăinilor pentru valorificarea pr oduc ției de ou ă.
Sectorul agricol și rural românesc continuă să aibă un potențial de creștere substanțial, încă
insuficient exploatat, restructurarea agriculturii și revitalizarea economiei rurale reprezentând
pârghii importante de dezvoltare economică a R omâniei.
Având un preț scăzut și fiind un aliment complet nutrițional, cerința consumului de ouă a
crescut încontinuu, producătorii fiind obligați să selecteze numai rasele de găini cu producții mari și
să crească numărul lor pe aceeași suprafață, aceasta ducând la apariția supraetajării spațiilor de
producție (primele sisteme de creștere în cuști supraetajate au aparut în California în jurul anilor
1940).
În prezent, producțiile obținute pe cap de pasare se situează între 250 -300 ouă pe an, iar
creșterea ș i exploatarea găinilor outoare se realizează în ferme specializate cu efective cuprinse între
60.000 – 300.000 de păsări, depinzând în special de metoda de creștere.
În România, sunt peste 150 de producători de ouă de consum înregistrați, însă numai 35
dintre aceștia au producții mari, care asigură aproximativ 85% din consumul intern.
Astăzi, totul este controlat de calculator, de la administrarea hranei și apei de băut, a luminii,
a temperaturii și umidității din hală, până la recoltarea și controlul prod ucției zilnice, controlul
calității, sortării și ambalării producției de ouă.
Noile cerințe ale pieței, în simbioză cu rezultatele cercetărilor științifice din domeniu, au
condus astăzi la o hrănire cât mai aproape de cea naturală, la diversificarea hranei , obținându -se noi

4
sortimente de ouă printre care putem enumera: ouale ecologice (BIO), ouăle întrebuințate cu acizi
grași esențiali tip OMEGA -3, OMEGA -6, cu vitamine și minerale, crescând astfel diversitatea
sortimentelor de ouă pe piață.
Prezenta lucrare este struc turată în trei capitole, astfel : în primul capitol se prezintă
reglementările din Planul Național de Devoltare Rurală 2014 -2020 precum și caracteristicile
submăsurii 4.1. Investiții in exploatațiile agricole, cel de -al doilea prezintă datele de identificare,
descrierea generală și particularitățile societății Happy Eggs, iar în cel de -al treilea se prezintă
indicatorii economici care au stat la baza eleborării proiectului de investiție. De asemenea, lucrarea
prezintă și o serie de concluzii și propuneri legate de implementarea proiectului și o bibliografie
vastă, care a stat la baza elaborării prezentei lucrări.

5
Capitolul I : Prezentarea Programului Na țional de Dezvoltare Rurală 2014 -2020
și a submăsurii 4.1. ,,Investi ții în exploatații agricole ”

1.1. Prezentarea Programului Na țional de Dezvoltare Rurală 2014 -2020

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) este un program prin care
se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României p entru
dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
Investitorii au noi oportunități financiare pentru proiecte de investiții în dezvoltarea
agriculturii și a zonei rurale.
Fermierii, societățile private și autoritățile publice locale au la dispoziție aproximativ 8
miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru investiții la standarde europene, eficiente
și rentabile.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) răspunde la trei dintr
provocările de dezvoltare sta bilite prin Acordul de Parteneriat:
– Competitivitatea și dezvoltarea locală ;
– Oamenii și societatea;
– Resursele.
Programul Național de Dezvoltare Rurală este finan țat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală și susține dezvoltarea strategică a spa țiului rural prin abordarea srategică a
următoarelor obiective :
 OS1 Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole (P2+P3) ;
 OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice
(P4+P5) ;
 OS3 D iversificarea ac tivităților economice, crearea de locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în
zonele rurale (P6) ;

Îndeplinirea obiectivelor strategice din PNDR 2014 -2020 se va realiza prin cele 6 priorități
de de zvoltare rurală:
 P1 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și
în zonele rurale;

6
 P2 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de
agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a
gestionării durabile a pădurilor ;
 P3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;
 P4 Refac erea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de
agricultură și silvicultură;
 P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în
sectoarele agricol, alimentar și silvic;
 P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltare economică în
zonele rurale.

Pentru realizarea obiectivului strategic 1 ,,Restructurarea și creșterea viabilității
exploatațiilor agricole” , prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție:
•Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de
acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabil e,
facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte, etc.);
•Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică, marketing,
depozitare, condiționare, adaptare la standarde, etc;
•Spri jin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de
fermieri;
•Gestionarea riscurilor în sectorul agro -alimentar;
•Activități consiliere și formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de
producători.

Pentru realizarea obiectivului strategic 2 ,,Gestionarea durabilă a resurselor naturale și
combaterea schimbărilor climatice ”, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de
intervenție:
•Acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagri cole, precum și realizarea perdelelor
forestiere pe aceste terenuri;
•Plăți compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro -mediu;
•Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină
practici și metode specifice agriculturii ecologice;

7
•Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue activitatea în
zonele desemnate ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrangeri
specifice.

Pentr u realizarea obiectivului strategic 3 ,,Diversificarea activităților economice, crearea
de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității
vieții în zonele rurale” , prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarel e categorii de intervenție:
•Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici non –
agricole în zonele rurale;
•Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri
locale), infrastr uctură educațională, medicală și socială;
•Restaurarea și conservarea moștenirii culturale;
•Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări inte grate pentru
dezvoltarea locală.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală vor fi finantate 14 măsuri de dezvoltare
dezvoltare rurală cu o alocare financiara de 9,363 mld Euro din care 8,015 mld FEADR și 1,347
mld contribuție națională.

1.2. Submăsura 4.1. ,,Investi ții în exploatații agricole ”

Scopul investițiilor sprijinite în cadr ul acestei submăsuri este sprijinirea investițiilor pentru
creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în
raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în s pecial
cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

Obiectivele subm ăsurii 4.1. ,,Investiții în exploatații agricole” sunt :
 Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin c reșterea
competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități
produselor obținute;
 Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în
exploatații comerciale;
 Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;

8
 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul
fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor
alimentare integrate.

Beneficiarii acestei m ăsuri sunt :
· Fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
· Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de
producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deserv esc interesele membrilor;

Sprijinul nerambursabil
În cazul fermelor vegetale având dimensiunea economică până la 500.000 SO (valoare
producție standard) și a fermelor zootehnice având dimensiunea economică până la
1.000.000 SO sprijinul public nerambursa bil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va
depăși:
– pentru proiectele care prevăd achiziții simple maximum 500.000 euro , respectiv 100.000
euro pentru fermele mici;
– pentru proiectele care prevăd construcții -montaj :
– maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele
mici din sectorul vegetal;
– maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic,
respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
– pentru proie ctele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate maximum 2.000.000
euro , respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;

În cazul fermelor vegetale având dimensiunea economică peste 500.000 SO și a fermelor
zootehnice având dimensiunea economică pest e 1.000.000 SO sprijinul public nerambursabil va
fi de 30% și nu va depăși:
– pentru proiectele care prevăd achiziții simple maximum 500.000 euro ;
– pentru proiectele care prevăd construcții – montaj maximum 1.000.000 euro pentru sectorul
vegetal, respectiv max imum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și
sectorul zootehnic;
– pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate maximum 2.000.000
euro ;
În cazul cooperativelor și a grupurilor de producători sprijinul va fi 50% făr ă a depăși
maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiției.

9
PRAGURILE DE CALITATE LUNARE PENTRU SESIUNEA 2017
componenta vegetal componenta zootehnic componenta zona montană componenta ferma de
familie
75 de puncte în perioada
03.05 – 31.05 50 de puncte în perioada
03.05 – 31.05 65 de puncte în perioada
03.05 – 31.05 75 de puncte în perioada
03.05 – 31.05
55 de puncte în perioada
01.06 – 30.06 35 de puncte în perioada
01.06 – 30.06 45 de puncte în perioada
01.06 – 30.06 55 de puncte în perioada
01.06 – 30.06
25 de puncte în
perioada 01.07 – 31.07 25 de puncte în
perioada 01.07 – 31.07 25 de puncte în
perioada 01.07 – 31.07 25 de puncte în
perioada 01.07 – 31.07

Termenul de depunere al proiectelor pentru submăsura 4.1. „Investiții în exploatații agricole ”
este 31 iulie 2017 .
La data accesării site -ului AFIR (14.06.2017) fondurile disponibile pentru submăsura 4.1.
„Investiții în exploatații agricole ” – Sector zootehnic sunt evidențiate în tabelul următor :

Tabelul 1.1. Fonduri alocare prin PNDR 2014 -2020

Pașii necesari accesării fondurilor europene prin Submăsura 4.1. sunt următorii :
1. Completarea Cererii de Finanțare
Completarea Cererii de Finanțare, inclusiv a anexelor acesteia, se va fa ce conform modelului
standard. Modificarea modelului standard (eliminarea, renumerotarea secțiunilor, anexarea

10
documentelor suport în altă ordine decât cea specificată etc.) poate conduce la respingerea
Dosarului Cererii de Finanțare pe motiv de neconformi tate administrativă.

2. Depunerea Dosarului Cererii de Finanțare
Dosarul Cererii de Finanțare cuprinde Cererea de Finanțare completată și documentele
atașate (conform Listei Documentelor – partea E din Cererea de Finanțare), vor fi scanate și depuse
online. Pentru a depune cereri de finanțare on ‐line, solicitanții care nu au cont pe siteul
www.afir.info , vor trebui să își creeze cont de utilizator în cadrul acestui portal.
a) Accesarea site -ului AFIR ;
b) Autentificare ;
c) Pregătire document e pentru încărcare;
d) Încăr carea Cererii de Finanțare, a anexelor tehnice și administrative.

3. Verificarea dosarului cererii de finanțare
a) Încadrarea cererii de finanțare în funcție de prescoring ;
Cererea de finanțare este admisă pentru verificarea eligibilității și a criteriilor de selecție, în
cazul în care autoevaluarea scorului (punctajului) solicitantului este mai mare sau egală cu pragul de
calitate al lunii în care a depus cererea de finanțare; Cererea de finanțare ră mâne în așteptare până
când pragul autoevaluării atinge nivel ul pragului de calitate în acord cu pragurile stabilite în anunțul
de licitație.
b) Verificarea eligibilității cererii de finanțare ;
Verificarea eligibilității tehnice și financiare constă în:
verificarea eligibilității solicitantului;
verificarea criter iilor de eligibilitate;
verificarea bugetului indicativ al proiectului;
verificarea studiului de fezabilitate și a tuturor documentelor anexate.
c) Verificarea pe teren a cererilor de finanțare ;
d) Verificarea criteriilor de selecție .
În urma acestor verifi cări pot exista trei situații:
proiectul este neeligibil;
proiectul este eligibil și va avea un punctaj ≥ pragul de calitate lunar.
proiectul este eligibil și va avea un punctaj < pragul de calitate lunar
e) Selecția proiectelor

11

4. Contractarea fondurilor
După aprobarea Raportului de selecție în care sunt incluse proiectele aprobate pentru
finanțare, AFIR notifică Beneficiarul privind Decizia de Selecție prin documentul „ Notificarea
beneficiarului privind selectarea Cererii de Finanțare și semnarea Contr actului de Finanțare ”.

1.3. Probleme și perspective în dezvoltarea investi țiilor
În acești ultimi ani, România a încercat prin ajustările din legislație să stârnească interesul
investitorilor străini pentru piața autohtonă. În această ordine de idei, cadrul ju ridic s -a schimbat de
mai multe ori, în speranța că se vor descoperi cele mai eficiente mijloace pentru a stimula
participarea capitalului străin la dezvoltarea economică a României.
Astfel, în virtutea noilor legi intrate în vigoare pe segmentul investiți ilor, jucătorii interesați să
participe, pot investi în România, cu câteva restricții. Una dintre cele mai actuale probleme cu care
se confruntă investitorii în acest moment este tocmai această schimbare continuă a legilor cu privire
la sistemul de investi ții din România. Lipsa unui cadru stabil poate pune în dificultate anumiți
investitori mici, care nu se simt suficient de puternici pentru a se menține pe piață, indiferent de
modificări. Așa ca mulți dintre ei renunță la planurile lor de a -și introduce ca pitalul în afacerile din
România.
Ca și probleme întalnite pe parcursul derulării proiectelor de investiții, în principal în cadrul
investițiilor străine directe (ISD), putem menționa principalele disfuncționalități:
a) Cea mai contestată problemă a legi slației românești o reprezintă dreptul de a deține
terenuri pe care să fie amplasate investițiile străine directe, în situația de investire de 100% a
capitalului străin. Soluția de compromis este concesionarea pe o perioadă de 99 de ani sau pe
întreaga dur ată de funcționare a investiției, deoarece investitorii străini medii sau mici nu sunt
interesați de cumpărarea terenurilor, cu termen îndelungat de recuperare, ci preferă concesionarea
pentru că se recuperează într -un timp foarte scurt.
b) Birocrația în ap licarea unor legi este, de asemenea, o problemă des întalnită, care
constă mai ales în lungul șir de documentări, aprobări, justificări și, nu în ultimă instanță, atunci
când este vorba chiar de majorări de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activități
etc;
c) Starea de instabilitate economică și valutară este, de asemenea, un impediment serios
prin lipsa de siguranță în ceea ce privește concluziile studiului de fezabilitate, mai ales legat de
posibilitatea de recuperare a investiției și de garanția obținerii profitului scontat.

12
d) Scăderea populației, deteriorarea calității vieții în România (reflectată de nivelul
veniturilor, educația, sănătatea, mediul politic, mediul legislativ, etc.), corupția, inflația și problema
dezinvestițiilor, rep rezintă și ele disfunctionalități în mediul investițiilor.

Perspective ale investițiilor în România
De-a lungul timpului, România a trecut prin tot felul de etape, fiind în continuare o țară în
tranziție. În ceea ce privește perspectivele investițiilor, l a nivelul țării noastre și -au făcut simțită
prezența două curente fundamentale: primul este reprezentat de investiția japonezilor, chinezilor,
austriecilor și americanilor în energia verde, România fiind o oportunitate a acestui domeniu.
Energia verde este energia regenerabilă, care se referă la energia eoliană, solară, geotermală și
biomasa.
Cel de -al doilea curent fundamental în dezvoltarea investițiilor la nivelul României, este
reprezentat de atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru impleme ntarea proiectelor de
investiții. Abordarea cât mai corectă a criteriilor de acordare a fondurilor, folosirea lor corectă și
adecvată conform cheltuielilor proiectului de investiții, precum și reinvestirea unei părți din profitul
anual obținut pentru reteh nologizarea sau modernizarea întreprinderii, dar și posibilitatea extinderii
afacerii, contribuie la formarea unui mediu favorabil investițiilor și implicit, la dezvoltarea
economică și socială a României.

13
Capitolul II : Prezentare a S.C. Happy Eggs S.R.L.

2.1. Descrierea și necesitatea investiției
Prezentarea proiectului de investiții :
i) Denumirea obiectului de investiții: Creșterea găinilor pentru producția și comercializarea
ouălor.
ii) Domeniul de activitate al societății comerciale: act ivitatea principală a S.C. Happy Eggs
S.R.L. o reprezintă creșterea găinilor în baterii îmbunătățite, în scopul producției și
comercializării ouălor la nivel național și internațional. Conform CAEN, activitatea societății
se încadrează în C 5133 ,,Comerț cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor și
grăsimilor comestibile .”
a. Necesitatea investitiei:
Obiectivul general al proiectului de investiții este reprezentat de valorificarea potențialului
agricol al județului, înființarea unei ferme de gă ini reprezentând o oportunitate pentru economia
națională și locală.
Scopul proiectului este reprezentat de creșterea nivelului de trai în județul Ialomița, prin
crearea de noi locuri de muncă.
Datorită faptului că pe teritoriul localității și -a desfășurat activitatea, în trecut, o fermă de
porci, consider că abordarea corectă a potențialului agricol și a resurselor disponibile reprezintă un
atuu pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului de investiții. O fermă de găini outoare ar avea un
mare succes pent ru că amplasamentul este unul foarte bun, situat la o distanță relativ mică, de
aproximativ 40 de km de capitala României, București, iar concurența în zonă este scăzută.
Activitatea preponderentă a orașului Fierbinți este agricultura, iar economia are un caracter
agrar -industrial. Orașul se află în centrul unui mare bazin legumicol, majoritatea locuitorilor
ocupându -se de cultivarea legumelor. Pe teritoriul orașului își desfășoara activitatea mai multe
unități cu profil industrial, agricol, financiar și se rvicii dintre care menționam: o fabrică de ulei, o
stație de îmbuteliere gaz lichefiat și o stație de betoane, o fabrică de cherestea, patru societăți
agricole, un siloz, o moară de mălai și uruitor, precum și o fabrică de nutrețuri concentrate. Ultimele
trei societăți vor putea deveni furnizorii noștri pentru achiziționarea de nutrețuri și hrană pentru
găinile din fermă.

14
b. Descrierea investitiei:
Pentru proiectul de investiții am ales creșterea găinilor din rasa Isa Brown, datorită capacității
acestora d e adaptare la condițiile fermei, precum și datorită productivității anuale ridicate,
aproximativ 300 ouă/an/găină.
În esență, se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creștere cu baterii
îmbunătățite, conform reglementărilor în domen iu ale UE:
– Construirea unei hale inchise, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilație care să
asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât și în timpul iernii. În plus, hala
permite un program de lumină conform tehnologiei de creș tere și asigură o foarte bună
biosecuritate, datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în comparație cu
creșterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre.
– Sistemul de hrănire, prevăzut cu hrănitoare tronconice, în care fur ajele sunt distribuite
printru -un sistem care extrage furajele combinate dintr -un siloz central, exterior sau interior, și le
transportă mecanic în hrănitoarele accesibile păsărilor, dar care elimină risipa.
– Sistemul de adăpare, compus dintr -o sursă (propr ie sau rețeaua comunală), din conducta de
alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, și din conducte interioare pe care sunt fixate
adăpătorile automate de tip picurător.
– Sistemul de iluminat, reprezentat dintr -o rețea electrică interioară, pe c are sunt dispuse, sub
tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, penru economisirea curentului electric.
– Bateriile îmbunătățite, dispuse pe două etaje, dotate cu paturi de dormit și așternut
permanent, precum și cuibare de ouat, cu recoltare mecaniza tă.
Bateriile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 Să se asigure cel puțin 750 cm² de spațiu în cușcă pentru fiecare cap de găină outoare, din
care 600 cm² suprafață utilizabilă și cel puțin 45 cm înălțime în cușcă;
 Suprafața totală în cușcă treb uie să fie de minim 2.000 cm²;
 Să asigure cel puțin 12 cm front de furajare pe cap de găină outoare;
 Să existe cel puțin două adăpători prin picurare sau două adăpători cu pahar colector în
fiecare cușcă;
 Inclinația pardoselii să nu depășească 14%;
 Să fie dotate cu stinghii de odihnă, asigurându -se minim 15 cm de stinghie per pasăre;

15
 Să fie dotate cu un cuibar și o zonă de așternut, iar înaltimea cuștii de deasupra cuibarului și
a zonei cu așternut trebuie să fie de minim 20 cm;
 Să existe o alee cu lățimea minimă de 90 cm între liniile de baterii;
 Distanța dintre pardoseală și baza unui nivel al bateriei trebuie să fie de cel puțin 35 de cm;
 Să fie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.
Pentru implementarea proiectului de investiții vom avea nevoi e de urmatoarele echipamente
tehnologice (Anexa 2 ):
a) Echipamente de hr ănire :
 Buncăr (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate 4 tone, cu gura superioară de
aprovizionare și șnec de extracție și dirijare a furajelor în interiorul halei;
 Buncăre in terioare, capacitate 150 kg, alimentate cu furaje prin șnecul de extracție și
prevăzute cu mecanisme de antrenare a furajelor către hrănitoarele din hală;
 Linii interioare de alimentare, compuse din câte 100 hrănitoare tronconice, în sistem închis
dus-intors;
b) Echipamente de adăpare:
 Bazin -tampon de apă, capacitate 2000 l, reprezentând necesarul de o zi al halei’
 Linii de adăpare cu picurători, lungime 83 de m, cu 250 picurători/linie (4 linii cu cate 125
picurători);
c) Instalație de ventilație : Instalație co mpletă de climatizare a halei, compusă din
orificii de admisie liberă, practicate în pereții longitudinali ai halei și ventilatoare electrice de
evacuare a aerului viciat, cu turație variabilă, capabile să elimine din hală 100.000 mc de aer în
timpul verii și 14.000 mc în cursul iernii, racordat la un sistem automat de funcționare
d) Instalație de iluminat , completă, compusă din două linii de iluminat electric,
instalate sub tavan, cu o lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 wati, câte 30 de
becuri pe fiecare linie, așezate din 3 în 3 metri, cu program de aprindere și stingere automată a
luminii și de stimulare a răsăritului și amurgului și cu sistem de alarmă;
e) Paturi si cuibare ; Paturi din material plastic dur, amplasate pe 500 mp, pe partea
mediana a halei, cu o linie dublă de cuibare pe toată lungimea mediană a halei și cu o bandă de
colectare a ouălor;
f) MICRO -FNC: Instalație completă de măcinare, dozare, malaxare și depozitare
produs finit (Pastă de ouă), cu capacitatea de 500 kg pe oră ;

16
g) Instalații de sortat ouă: Instalație completă de sortare -colectare -marcare –
preambalare ouă, capacitate medie 5 -6 mii ouă pe oră
h) Instalații de frig :
 Instalație pentru menținerea temperaturii de maxim 14 ᵒ C la depozitare
 Congelator, capacitate de 100 l, pentru păstrat pasta de ouă
i) Mijloc de transport : FORD Tranzit

Investitorul va fi reprezentat de S.C Happy Eggs S.R.L., cu sediul în orașul Fierbinți, județul
Ialomița, îmbrăcând forma unei societăți cu răspundere limitată, reprezentată de un singur acționar,
Zaharia Alina Catrinel.

2.2. Amplasamentul investitiei:

Amplasamentul va fi situat în orașul Fierbinți, județul Ialomița, situat la 40 de km de
București, principala mare piață de desfacere din România.

17

2.3. Analiza pietei:
a) Principalii concure nți la nivel local și național:
 S.C. Avicola S.A. Slobozia se află amplasată în județul Ialomița în S -E României la
jumătatea distanței dintre București și Constanța în marea și mănoasa Câmpie Romană (Câmpia
Bărăganului);
 S.C. Vanbet S.R.L. – Firma a începu t activitatea în anul 2001 desfășurându -și activitatea în
prezent în județele Vaslui și Galați;
 S.C. Global Poultry Equipments S.R.L – Arad;
 S.C. Tapova Import -Export S.R.L .- Cluj;
 S.C. Condor S.A. Matca, județul Galați.

b) Principalii clienți: datorită ampla samentului foarte bun față de marea piață de
desfacere a României, reprezentată de orașul -capitală București, societatea va avea ca principali
clienți lanțurile de supermarket -uri, hipermarket -uri și magazine alimentare, atât din București și
alte orașe al e țării, dar și din țări din Uniunea Europeana.
În țara noastră, se preconizează înființarea unor exploatații agricole care să înlocuiască
gospodăriile țăranești de subzistență cu autoconsumul produselor agricole realizate. Deși
producerea ouălor în gospod ăriile țăranești se desfasoară de sute de ani, putem afirma că acest

18
proces de producție este unul anacronic, pentru că se cresc rase de păsări cu potențial productiv
scăzut și se cresc în adăposturi necorespunzatoare, acest aspect reprezentând un impedime nt
datorită frigului din timpul iernii și datorită căldurilor exesive din timpul verii. Acest lucru se
răsfrange asupra potențialului productiv anual de ouă, ducând la o scădere drastică a acestuia. În
ceea ce privește hrănirea păsărilor, putem afirma că a ceasta este deficitară, deoarece este formată
excesiv din cereale și nu se asigură un potențial energo -proteic favorizant pentru producerea de ouă .
O găină crescută într -un astfel de climat produce pe an, în medie, 120 de ouă, exclusiv vara,
pe lânga una c rescută în sistem intensiv care produce, în medie, 290 de ouă pe an, tot timpul anului.
Oportunitatea investiției este evidentă. Pe de -o parte, pentru că aplicând sistemul intensiv de
creștere, în locul celui extensiv actual, crescătoria, prin investiția l a care ne referim, va produce ouă
în condițiile economice ale actualelor firme industriale, și în tot timpul anului. Pe de altă parte, o
fermă de găini outoare are avantajul de a se folosi doar forța de muncă proprie, precum și cereale
din producția propri e, cu mult mai ieftine decât cele de pe piață, putând deci produce mai economic
chiar decât în fermele avicole industriale.
Prezentul studiu are în vedere construirea și punerea în funcțiune a unei hale cu o suprafață
de 1500 mp. Hala va fi folosită, dato rită reglementarilor intrate în vigoare la începutul anului 2012,
pentru creșterea găinilor în baterii îmbunătățite. Terenul pe care este amplasată construcția se află la
40 de km distanță de București, în localitatea Fierbinți -Târg și se întinde pe o supr afață de 5000 mp,
cu posibilitate de dezvoltare ulterioară și construirea unei hale noi cu aceleași dimensiuni.

2.4. Tehnologia de crestere a pasarilor:
În lune, sistemul extensiv, neeconomic, de creștere a păsărilor a fost abandonat cu mult timp
în urmă în țările cu avicultură dezvoltată, el fiind preponderent practicat în țările subdezvoltate. În
România, acest sistem extenviv ocupă, din păcate, 80 % din producția autohtonă de ouă, insă se
preconizează ca în perioada următoare acesta să se restrangă.
Spre deosebire de sistemul neeconomic, estensiv, în cel intensiv o gaină produce de 2,3 -2,5
ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4 -2,6 mai mic.
Consumul de oua in functie de asezare se clasifică astfel:
Mediul urban : Total consum: 2,5 m iliarde
1,2 miliarde de oua produse in sistem industrial
1,2 miliarde de oua taranesti, de pe piata libera
0,1 miliarde de oua provenite din import
Mediul rural :Total consum: 4,3 miliarde de oua
4,3 miliarde de oua sunt consumate de populatia de l a tara
Sursa: Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania

19

Produsele obtinute in cadrul fermei de gaini ouatoare sunt:
oua de gaina;
gaini reforma;
gunoi de grajd;
pasta de oua.
Ouale de gaina fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu ca racter alimentar,
supuse unei frecvente mari privind cumpararea.
In prezent consumatorii finali ai oualor de gaina sunt impartiti in doua principale categorii:
– populatia de la sate care consuma preponderent oua din productie proprie;
– populatia urbana c are se aprovizioneaza in principal cu produse din comert, in ultimul timp
constatandu -se o crestere semnificativa a ponderii cumpararilor prin supermarketuri si
hipermarketuri.
Gainile reforma, gunoiul de grajd si pasta de oua reprezinta productia secundar a a fermei.

Descrierea fluxului tehnologic a fermei de crestere a gainilor ouatoare
Hala de crestere a gainilor ouatoare va avea o capacitate de 10.000 pasari/ciclu de productie,
care vor produce o cantitate de 873.200 oua anual.
In cadrul fermei va fi ut ilizata tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent a gainilor
ouatoare, folosind sistemul intensiv.
Principiul de functionare al halei de productie este: “Totul plin – Totul gol”.
Ciclul productiv are o durata de aprox. 64 de saptamani (15 luni), din care:
– perioada de acomodare a pasarilor: aprox. 2 saptamani;
– perioada productiva: 59 saptamani;
– perioada pentru curatenie, dezinfectie, repaus sanitar: 3 saptamani.

Procesele de productie din ferma sunt:
 popularea fermei. Se va face cu gaini ra se Isa Brown la varsta de 16 -18 saptamani,
care vor fi achizitionate de la societati specializate in furnizarea de material biologic. Din momentul
mutarii in noua hala, puicutele traverseaza o perioada de acomodare de 1 -2 saptamani. In aceasta
perioada se va asigura cresterea treptata a perioadei de lumina care stimuleaza ouatul, hranirea
echilibrata proteino -vitamino -minerala corespunzatoare perioadei de acomodare la noile conditii de
crestere.
Inceperea ouatului este un moment fiziologic care poate fi reg lat, tinand seama de varsta si de
greutatea corporala a pasarilor, atat prin influenta furajului, cat si a programului de lumina. Dupa

20
cele 2 sapatamani necesare pentru acomodare, gainile ouatoare vor deveni productive. Ciclul de
ouat al gainilor este de 5 7-61 saptamani incepand cu saptamana 18 de viata.
Procentul de mortalitate naturala in cazul gainilor ouato are este cuprins intre 4 -6% din
populatia initiala.
 cresterea gainilor ouatoare cuprinde:
o administrarea hranei : Hranirea gainilor ouatoare se va fa ce cu furaje combinate
achizitionate de la societ ati specializate in producerea de nutreturi combinate. Aprovizionarea cu
nutreturi se va face periodic astfel incat stocarea furajelor sa nu depaseasca 5 zile. Furajele sunt
depozitate intr -un siloz exterior , amplasat langa hala de productie si racordat la echipamente prin
snecuri de transport. Acest siloz permite mentinerea nealterata a proprietatilor furajelor, fiind inchis
etans. Din siloz, furajele sunt preluate de catre transportoare tip snec pana in hal a unde, la orele
stabilite prin programul de calculator, se relizeaza furajarea gainilor. Lanturile din jghea burile de
furajare aduc in fata gainilor cantitatea dorita de furaj.
In hala de 10.000 capete, consumul mediu zilnic de 110 g/cap necesita o cantit ate zilnica de
1.100 kg furaj.
Capacitatea silozului exterior de 6,6 to furaj permite asigurarea unui stoc de furaje pentru
minim 3 zile. O cantitate mai mica este contraindicata, avand in vedere lungimea week -end-urilor.
o administrarea apei de baut
Adapa rea pasarilor se va realiza printr -un sistem echipat cu picuratori speciale. Necesarul
mediu de apa este de 0,24 l/cap/zi. In timpul verii, consu mul poate sa creasca pana 0,375 l/cap/zi.
Pasarile au acces oricand la cantitatea dorita de apa fara restrictie , picurii risipi ti accidental
fiind preluati in cupe montate sub picuratori pentru a nu crea un mediu umed in hala. In activitatile
de furajare/adapare nu este nevoie de interventie umana, procesele fiind complet automatizate.
o asigurarea sanatatii pasari lor
Instalatia de adapare este dotata cu un dozator de medicamente prin care se face dozarea
automata a vitaminelor si a medicatiei in apa de baut. Vaccinarile obligatorii sunt vacinarea de
boala lui Marek si de Pseudopesta, vaccinuri ce se administreaza i n apa de baut sau injectabil.
Suplimentar se administreza vitamine pentru o dezvoltare buna si accidifiant pentru
imbunatatirea digestiei si igienizarea apei de baut. Antibiotice se administreaza doar la indicatiile
medicului, in caz de necesitate.
o asigurarea factorilor de microclimat
Hala de productie va fi dotata cu un sistem performant de asigurare a nivelului optim pentru
factorii de microclimat. Ventialtia in hala este deasemenea complet computerizata, asigurandu -se
temperatura, umiditatea si aportu l necesar de aer proaspat cu ajutorul elementelor de admisie aer si

21
a ventilatoarelor comandate de un calculator central. Instalatia de iluminat permite reglarea
intensitatii in functie de necesitati.
o colectarea, transferul si depozitarea dejectiilor si a apelor uzate
Cel putin o treime din suprafata podelei va fi acoperita cu un strat asternut (paie maruntite sau
rumegus, folosite ca material pentru culcusuri) si doua treimi pentru groapa de resturi (gainat).
Groapa de resturi este acoperita cu o platfor ma zabrele din plastic, fiind usor ridicate.
Cuibarul, instalatiiile pentru hranire si alimentare cu apa sunt asezate pe platforma pentru a pastra
uscata zona culcusurilor. Gunoiul este colectat intr -o groapa sub platforma in timpul unui ciclu de
ouat (13 – 15 luni). Groapa se formeaza pr in ridicarea platformei. La finalul ciclului de productie,
dejectiile sunt evacuate din hala si dep ozitate temporar pe o platform betonata acoperita, pana la
predarea acestora pe baza de contract catre produ catori agricoli din zona pentru utilizare ca
ingrasamant natural.

 depopularea halei la sfarsitului ciclului de productie
La incheierea ciclului de ouat, gainile sunt livrate la un abator specializat pentru sacrificare.
Datorita procentului de mortalitate, numarul estimat iv de pasari la sfarsitul ciclului de productie este
cu pana la 6% mai mic decat efectivul cu care a fost populata hala.
 pregatirea halelor pentru un nou ciclu de productie
Urmeaza o perioada de 2 -3 saptamani destinata decontaminarii spatiului de productie in
scopul pregatirii adapostului pentru o noua populare. Hala si echipamentele sunt curatat e si
dezinfectate prin procedee mecanice, spalare cu jet de apa sub presiune si prin utilizare de produse
chimice. In toata perioada cand se efectueaza decontaminar ea usile adapostului vor fi pe rfect
inchise iar gurile de admisie si evacuare a aerului vor fi blocate.
La intrarea in adapost va exista o tavita cu rumegus impregnat cu solutie de var si soda
caustica.

Descrierea fluxului de productie si procesare a oual or de consum
Ouale depuse de gaini sunt colectate manual din cuibare. Pierderile tehnologice pe parcursul
fluxului de productie si procesare oua sunt considerate 1% din productia totala de oua. In spatiul de
sortare/ambalare/depozitare/livrare oua are loc o prima proces are a oualor de consum. Astfel, ouale
se sorteaza pe clase de greutate:
o S (oua mici, cu greutatea sub 53 g) ;
o M (oua medii, cu greutatea intre 53 si 62,9 g)
o L (oua mari, cu greutatea intre 63 si 73,9 g)
o XL (oua foarte mari, cu greutate peste 7 4 g)

22
Marcarea oualor se va face respectand conditiile de inscriptionare a oualor in vederea
comercializarii, prevazute in normele europene, devenite obliga torii si pe teritoriul Romaniei
incepand cu 1 ianuarie 2007.
Pe oua se vor aplica o serie de marcaje distinctive:
data ambalarii sau, in cazul oualor neambalate, data clasificarii,
categoria de calitate,
categoria de greutate,
un cod care sa identifice unitatea producatoare.
Pentru ambalarea oualor se vor folosi in special cofraje de 30 de oua.
In cazul ambala jelor, pe suprafata exterioara vor fi indicate, cu caractere vizibile si lizibile:
numele si adresa intreprinderii, categoriile de calitate si greutate.
Depozitarea temporara a oualor se va face in cele 2 vitrine frigorifice, care asigura o
temperatura con stanta.
Livrarea oualor se face direct catre beneficiari – magazine alimentare sau unitati de
alimentatie publica – si doar in cazuri de supraproductie catre distribuitori en -gros.
Pentru asigurarea trasabilității, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu
codul producatorului. format din inițiale care reprezinta țara, județul, un număr de ordine in cadrul
județului, data ouatului (ziua și luna) și o cifră in fața codului țării care va indica metoda de creștere,
astfel :
 cifra 0 — pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
 cifra 1 — pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
 cifra 2 — pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
 cifra 3 — pentru ouă de g ăină care se cresc în baterii (cuști, îmbunătățite)
Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producție sau la primul centru
de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condițiilor legale.
Happy Eggs va produce ouă care vor fi ștanțate cu cifra 2, conform normelor în vigoare.

23
Capitolul III : Bugetul proiectului de investiție pentru înființarea exploatației
agricole – fermă de găini outoare

Cele mai multe măsuri de finanțare din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),
corespunzător exercițiului bugetar -european 2014 -2020, vor utiliza, cu statut de criteriu uneori
eliminatoriu, coeficientul de producție standard (standard output).
În primul rând, în funcție de coeficienții standard și de dimensiunea fermei, bene ficiarul se
încadrează la finanțare pentru o anumită sumă sau proiectul poate fi neeligibil. Cu alte cuvinte,
dimensiunea exploatației agricole, a producției sale cântăresc tot mai mult (în puncte) la accesarea
fondurilor europene nerambursabile.
Clasifica rea fermelor în funcție de dimensiunea economică:
 Ferma mică – exploatația agricolă cu dimensiunea ec onomică între 8.000 – 11.999 SO
(valoarea producției standard).
 Ferma medie – exploatația agricolă cu dimensiunea economică între 12.000 – 250.000 (SO
(valoarea producției standard).
 Ferma mare – exploatația agricolă cu dimensiunea economică peste 250.000 SO.

Pentru creșterea găinilor outoare, datele legate de calculul S.O -urilor sunt următoarele:

* Valoarea SO se referă la 100 capete

Putem calcula astf el dimeniunea fermei:
10.000 capete x 22.7388 = 227 388 S.O.
3.1. Costul estimativ al investiției
a) Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
1. Cheltuieli cu achiziționarea terenului:
Aceste cheltuieli cu achiziționarea terenului vor fi 0, pen tru că terenul se află în proprietatea
unicului acționar, iar valoarea terenului este de 15.000 €.
2. Cheltuieli cu amenajarea terenului:

24
10% * 15.000 € = 1.500 €
Aceste cheltuieli presupun pregătirea terenului pentru amenajarea halei de producție precum
nivelarea terenului și îngrădirea acestuia.
Total cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului = 1.500 €

b) Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții
1.Cheltuieli cu racordarea la apă și canalizare:
Racordarea se va face la societatea S.C. RAJA S.A ., cel mai important operator regional din
România în domeniul apei și canalizării este operatorul de servicii care administrează serviciile din
domeniul apei potabile, apelor uzate menajere și industriale din Fierbinți.
131,49 RON (aviz apă -canal) + 35ML de țeavă polietilenă* 7,5 RON/ML + 35ML conductă
*14,5 RON/ML + 1.200,51 RON manopera = 2.102 RON
2. Cheltuieli cu branșarea la rețeaua de energie electrică și gaz:
Branșarea la energie electrică și gaz se va face la Transelectrica S.A.
200 RON (aviz tehnic) + 600 RON (cheltuieli racordare) = 800 RON
Total cheltuieli pentru asigurarea utilităților: 2.902 RON̴ 642 €
*Curs euro: 4.52 RON
c) Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
1. Studii de teren
Pentru amen ajarea halei de producție cu suprafața de 1000 mp pe terenul din Fierbinți de 1500
de mp se efectuează un studiu geotehnic care reprezintă o analiză complexă a condițiilor îndeplinite
de teren și a capacității lui de susținere a unui obiectiv în condiții d e sigurață.
0,5 euro/mp*1.500 = 750 €
2. Cheltuieli cu obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor
Pentru obținerea autorizației de construcție este necesară obținerea certificatului de urbanism
și a avizelor, autorizațiilor și altor acorduri din par tea unor instituții precum: compania de apă,
distribuitorul de energie electrică și gaze, protecția mediului etc.
Total cheltuieli cu avize/acorduri/autorizații = 1.927 euro
3. Cheltui eli cu proiectare și inginerie:
Se includ cheltuielile cu elaborarea fa zelor de proiectare (studiu de fezabilitate, proiectului
tehnic și detaliilor de execuție), pentru elaborarea documentelor necesare obținerii acordurilor,
avizelor și autorizațiilor impuse prin certificatul de urbanism, documentații urbanistice.
 Cheltuieli cu studiul de fezabilitate: 650 €

25
 Cheltuieli cu proiectarea instalațiilor: 1 €/mp * 1.500 mp = 1.500 €
 Cheltuieli cu elaborarea proiectului tehnic: 2,5 €/mp * 1.000 mp = 2.500 €
 Cheltuieli cu elaborarea planului urbanistic de detaliu ( P.U.D) = 1 400 €
 Cheltuieli cu elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z) = 1 €/mp * 1.500 =1.500 €
 Cheltuieli cu scenariul pentru securitate la incendii (P.S.I) = 60 €

Total cheltuieli cu proiectare, asistență tehnică și inginerie = 10.287 €

d) Cheltuieli pentru inves tiția de bază
1. Cheltuieli cu construirea halei de pro ducție și amenajarea acesteia:
Hala este închisă, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilație care să asigure un
microclimat corespunzator atât în timpul verii, cât și în timpul iernii.
Suprafaț a utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1.000 mp, din care lungime 84 m
și lățime 12 m, folosind 28 de module -tip de 3 m lungime și o suprafață de 36 mp. Camera de
serviciu poate fi constituită, de asemenea, dintr -un modul -tip de 3 m. Înălțim ea medie a halei este
de 2,5 m, iar volumul acesteia de 2.500 mc, într -un singur nivel.
Hala va fi achiziționată de la S.C. ProExpert Steel S.R.L. la prețul de 187.000 € (187 €/mp
*1.000 mp).
Cheltuieli cu amenajarea: 1.420 € manopera
Total cheltuieli cu c onstruirea și amenajarea halei: 188.420 €

2. Cheltuilei cu utilaje și echipamente tehnologice: 109.416 €
3. Dotări pentru amenajarea unor birouri:
o 6 birouri * 200 RON = 1.200 RON
o 6 calculatoare * 1.500 RON= 9.000 RON
o 6 scaune de birou * 110 RON= 660 RON
o 6 imp rimante * 215 RON= 1.290 RON
o 1 fax * 590 RON= 590 RON
o 2 telefoane fixe * 50 RON= 100 RON
o 6 dulapuri * 300 RON= 1.800 RON
Total cheltuieli cu amenajarea birourilor: 14.460 RON ̴ 3.238 €
4. Cheltuieli cu achiziționarea a trei mijloace de transport Ford Transit : 83.625 €
Total cheltuieli pentru investi ția de baz ă: 384.699 €

26

e) Alte cheltuieli
1. Cheltuieli cu cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcții pentru controlul
calității lucrărilor de construcții: 0,1% * 301.074 € (valoarea halei cu dotări) = 3 01 €
2. Cheltuieli diverse și neprevăzute
Acoperă , după caz , cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice, cantități
suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derularii investiției, precum și
cheltuieli de cons ervare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de autoritatea
contractantă.
Conform legislatiei în vigoare, estimarea acestor cheltuieli se face procentual, 10% din
cheltuielile cu amenajarea terenului (1.500 €) + cheltuieli pentru asig urarea utilităților (642 €) +
cheltuielile pentru proiectare (10.287 € + cheltuielile pentru investiția de bază ( 384.699 €) = 10% *
397.128 € = 39.712,8 €

Total alte cheltuieli: 40.013,80 €

Total cheltuieli investiția de bază: 437.141,80 €

3.2. Cheltu ielile anuale ale societ ății
1. Cheltuieli cu utilit ățile societ ății
 Cheltuielile cu energ ia electrică: 216 €/lună * 12 luni = 2.592 €/an
 Cheltuieli cu consumul de gaze: 152 €/lună * 12 luni = 1.842 €/an
 Cheltuieli cu apa și canalizarea: 3.500 mc apa * 3,42 RON/mc= 11.970
RON/an ̴ 2.648,23 €/an
 Abonament telefonie fixă și mobilă: 507 RON * 12 luni=6.084 RON/an ̴
1.346 €/an
Total cheltuieli anuale cu utilit ățile întreprinderii: 8.428,23 €
2. Cheltuieli cu salariile întreprinderii
Angajații fermei vor fi selectați din locuitorii orașului Fierbinți, conform calificărilor necesare
ocupării posturilor disponibile. Astfel, se vor crea 20 noi locuri de muncă în raza orașului, cu

27
posibilitate de extindere a afacerii și cu posibilitatea creării de noi locuri de muncă pent ru populație.
Posturile, departamentele și nivelurile ierahice sunt reliefate în organ igrama întreprinderii.

Tabel 2.1. Cheltuieli cu salariile întreprinderii
Nr.
crt. Denumire
personal Nr.
Salariați
(pers.) Salariu
lunar
Total
salarii
lunare (€) Contri buții plătite de
angajator
1. Manager general 1 750 € 750 € -C.A.S. – 20,8% (condiții
normale de muncă)
-C.A.S.S. – 5,2%
-Contribuția aferentă
concediilor și
indemnizațiilor – 0,85%
-Șomaj – 0.5%
-Accidente și boli
profesionale – 0,15%
-contribuția la fo ndul de
garantare pentru plata
creanțelor salariale -0,25
%
2. Asistent manager 1 500 € 500 €
3. Expert contabil 1 650 € 650 €
4. Îngrijitor hala
păsări 4 350 € 1.400 €
5. Mecanic 2 400 € 800 €
6. Șofer 3 250 € 750 €
7. Muncitori
necalificați
(sortare, colectare,
ambalare, etc) 5 200 € 1.000 €
Total contribuții salariale
anuale = 27,75 % * 79.800
€/an = 22.144,50 €/an
8. Personal cur ățenie 2 250 € 500 €
9. Personal protec ție
și paz ă 1 300 € 300 €
10. Total 20 6.650€
Total cheltuie li anuale cu salariile personalului: total salarii anuale (6.650 € * 12 = 79.800 €)
+ total contributii anuale (22.144,50 €) = 101.944, 50 €/an

28
3. Cheltuielile anuale cu materiile prime și materialele consumabile
Aprovizionarea de furaje combinate se fac e din ora șul Fierbin ți, datorit ă existen ței unui siloz
și a unei întreprinderi de nutre țuri concentrate. Pentru celelalte materii prime sau materiale
consumabile se apeleaz ă tot la furnizori locali, sau la cei afla ți în apropierera Bucure știului.
Puicu țele vor fi achizi ționate de la S.C. Agrosolaris S.R.L.
Total cheltuieli cu materiile prime și materialele: 132.609 €
4. Cheltuieli cu aprovizionare și transport :
Se consideră un consum mediu anual de 3.200 L motorină/an * 5,5 RON/L=17.600 RON/an ̴
3.893 €.
5. Chelt uieli cu S.D.V. -uri, întreținere și protecția muncii
Pentru S.D.V. -uri se consideră un procent de 3% la valoarea utilajelor și echipamentelor, a
mașinilor și utilajelor de transport.
 Cheltuieli cu S.D.V. -urile: 3% * 109.416 € = 3.282 €;
 Cheltuieli cu piese de schimb: 3% * 193.041 € = 5.791 €;
 Cheltuieli cu materiale de întreținere și protecția muncii: 3% * 193.014 €= 5.791 €
Total cheltuieli cu S.D.V. -uri, întreținere și protecția muncii: 14.864 €
6. Cheltuieli cu amortizările
 20 de ani pentru hala metalică d e producție: 187.000 € ÷ 20 ani = 9.350 €;
 10 ani pentru mașinile și echipamentele tehnologice: 109.416 ÷ 10 ani = 10.941,60 €
 10 ani p entru dotările halei, birouri : 3.238 ÷10 ani = 328,80 €;
 8 ani pentru mijloacele de transport a le firmei: 83.625 ÷ 8 ani = 10.453,12 €.
Total cheltuieli cu amortizarea: 31.072,52 €
7. Cheltuieli cu impozite și asigurări
 Impozitul anual pe clădire: 1,5% * 187.000 €= 2.805 €;
 Impozitul anual pe teren: 1.500 mp * 4.5 2 = 6.780 lei = 1.500 €;
 Impozitul anual pe mijlocul de transpor t: 3 * 251 € = 753 €
 Asigurarea anuală a mijlocul de transport: 3 * 370 € = 1.110 €

Total cheltuieli cu impozitele și asigurările= 6.168 €

TOTAL CHELTUIELI ANUALE: 295.086,25 €

29
3.3. Veniturile anuale ale societ ății

Cifra de afaceri (CA) este indicatoru l fundamental pe baza c ăruia se apreciaz ă capacitatea
unei întreprinderi de a ob ține venituri din opera țiunile comerciale curente. Ea exprim ă totalitatea
veniturilor ob ținute din activit ăți comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importan ți indicator i
de m ăsurare a performan țelor economice ale unei întreprinderi.

Tabelul 3.1. Veniturile anuale ale societ ății

Nr.
Crt. Denumire produs Cantit ăți vandute
anual Preț mediu
unitar*
-RON – Preț total
-RON – Preț total
-Euro –
1. Ouă 290 ou ă/găină *
10.000 c apete=
2.900.000 buc 0.51 lei 1.479.000 327.212
2. Pasta de ou 5.500 kg 8 lei 44.000 9.734
3. Găini (abator) 9.980 capete * 2,7
kg/găină= 26.946
kg carne 8 lei 215.568 47.692
4. Gunoi de grajd 15.600 kg 2,3 lei 35.880 7.938
Total venituri anuale: 392 .576 €
*Inclusiv TVA

3.4. Evaluarea performanțelor economico -financiare ale proiectului de investiții
Pentru a putea stabili și demonstra fezabilitatea proiectului de investiții și pentru a putea
evalua perfomanțele economico -financiare ale acestuia sun t necesare calculul și analiza
indicatorilor de eficiență economică. Pentru ca analiza să susțină și să întărească concluziile oferite
de acești indicatori se utilizează metoda B.I.R.D.

3.4.1. Indicatorii cu caracter general și de bază ai investiției
Indicatorii cu caracter general ai proiectului de investiții au rolul de a forma o imagine
globală, de ansamblu asupra investiției realizate. Au fost estimați în capitolul anterior, în
prezentarea investiției și sunt enumerați succint în tabelul de mai jos:

30
Tabelul 3.2. Indicatorii cu caracter general ai investiției
Nr.
Crt. Indicator Simbol U.M. Valoare
1. Cifra de afaceri/Venituri
anuale CA/Vh euro 392.576,00
2. Cheltuieli anuale Ch euro 295.086,25
3. Salariați S pers. 20
4. Productivitatea anuală a
muncii WL euro/salariat 19.628,80
5. Profit brut Phb euro 97.489,75
6. Impozit pe profit Imp euro 15.598,36
7. Profit net Phn euro 81.891,39
8. Cota de impozit pe profit Cota imp.
Pr. % 16

Indicatorii de bază ne oferă o imagine asupra eficienței economice a in vestiției. Perioada de
funcționare a investiției luată în considerare este de 8 ani, deoarece conform „Catalogului privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe”, echipamentele tehnologice ale
societății vor fi uzate fizic și m oral după o perioadă de 8 ani, când este necesară înlocuirea acestora
cu unele noi, mai performante. Din acest motiv, perioada de funcționare a investiției este 8 ani.

Tabel 3.3. Indicatorii de bază ai investiției
Nr.
Crt. Indicator Simbol U.M. Valoare
1. Valoarea investiției It euro 437.141,80
2. Durata de funcționare a investiției D ani 8
3. Durata de realizare a investiției d ani 1
4. Randamentul economic al
investiției R euro profit/euro investit 0,49
5. Termenul de recuperare T ani 5,33
6. Coef icientul de eficiență e – 0,18
7. Viteza de recuperare a investiției Vr – 1,5
8. Pragul de rentabilitate PR % 74

31
1. Randamentul economic al investiției:

Randamentul economic al investiției exprimă venitul net total/profitul total pe perioada de
exploat are, ce revine pe fiecare unitate monetară investită în proiect. Conform calculului de mai sus,
societatea câștigă în cei 8 ani 0,49 euro pentru fiecare euro investit.
2. Termenul de recuperare al investiției

Termenul de recuperare al investiței sau dura ta de recuperare arată perioada de timp, din
durata de funcționare, în care efortul investițional se recuperează pe baza profitului obținut. În
situația dată, întreprinderea își va recupera investiția în aproximativ 5 ani din cei 8 ani ai perioadei
de fun cționare luată în considerare.

3. Coeficientul de eficiență economică a investiției

Coeficientul de eficiență economică arată ce profit se obține cu fiecare unitate monetară
investită în proiect. În cazul nostru se obține 0,18 euro profit pentru fiecare unitate monetară
investită în decurs de un an.

4. Viteza de recuperare a investiției
Vr =
=
= 1,5
Este raportul dintre durata de funcționare și durata recuperare a investiției care ne arată că
investițiia s -ar putea recupera d e 1,5 ori în perioada de funcționare.

5. Pragul de rentabilitate a investiției

Poartă denumirea de punct mort sau critic și reprezintă acel nivel al activității în care firma nu
obține nici profit, nici pierdere. Observam că 74 % este nivelul minim al vânzărilor, unde firma nu

32
obține nici profit nici pierdere, adică veniturile acoperă integral cheltuielile de producție. Activitatea
devine profitabilă după depășirea pragului de 74%, în caz contrar înregistrează pierderi.
Finanțarea investiției
Investitor ul suportă din surse proprii 50% (218.570,90 €) și 50% (218.570,90 €) pe baza unui
credit bancar cu dobânda de 7% pe termen de 4 ani (cu perioada de gratie in primul an). Suma
anuală care trebuie rambursată (rata+dobândă) va fi:
Sh = C(1+d)1


1) 1() 1(
33
dd d218.570,90(1+0,07 )
50,193.841)07,01()07,01(07,0
33


3.4.2. Analiza financiară prin metodologia B.I.R.D.
Scopul evaluării este acela de a estima rezultatele financiare ale proiectului de investiții.
Tehnica utilizată este cea a Băncii Internaționale de Reco nstrucție și Dezvoltare (BIRD). Analiza
este specifică proiectelor de investiții private, finanțate din surse proprii sau din credite bancare cu
garanția statului. Tehnica presupune două analize: una economică și una financiară. Analiza
economică este ceru ta în cazul proiectelor de investiții realizate cu garanții guvernamentale, pentru
că acestea trebuie evaluate și din punct de vedere economic pentru a demonstra performanțele
economice ale proiectului sau beneficiile economice pe care le aduce proiectul e conomiei în
general.
Analiza financiară este cerută în cazul proiectelor de investiții private, finanțate din surse
proprii în vederea estimării capacității proiectului de a obține un venit care să asigure rambursarea
creditului și costurile legate de capi talul împrumutat.
Pentru calculul acestor indicatori se vor estima veniturile și cheltuielile anuale ale societății
(mai puțin amortizarea) și profitul brut și net, și actualizarea cu o rată de 15% . Actualizarea
presupune aducerea la zi a cheltuielilor ș i veniturilor din viitor ale unei firme.
 Venituri anuale: 392.576,00 €
 Cheltuieli anuale: 295.086,25 €- 31.072,52 €= 264.013,73 €
 Profit brut: 128.562,27 €
 Impozit pe profit: 20.569,96 €
 Profit net: 107.992,31 €

33
Submăsura 4.1. va finanța 50% din totalul ch eltuielilor eligibile , in sumă totală de
437.141,80 eur. Asftel, pentru implementarea proiectului vor fi alocați 218,570,90 eur , urmănd ca
diferența să fie acoperită din fonduri proprii.
Tabel 3.4. Calculul veniturilor și cheltuielilor actualizate
Nr.
Crt. Venituri
anuale Cheltuieli
anuale Factor de
actualizare
pentru
a=15% Venituri
anuale
actualizate Cheltuieli
anuale
actualizate Flux de
numerar
anual
actualizat
1. 218.570,90 437.141,80 0,869 189.938,11 379.876,22 -189.938,11
2. 392.576,00 368.377,19 0,757 297.180,03 278.861,53 18.318,50
3. 392.576,00 368.377,19 0,657 257.922,43 242.023,81 15.898,62
4. 392.576,00 368.377,19 0,574 225.338,62 211.448,50 13.890,12
5. 392.576,00 284.583,69 0,500 196.288 142.291,84 53.996,16
6. 392.576,00 284.583,69 0,434 170.377,98 123.509,32 46.868,66
7. 392.576,00 284.583,69 0,378 148.393,72 107.572,63 40.821,09
8. 392.576,00 284.583,69 0,330 129.550,08 93.912,61 35.637,47
TOTAL 1.614.988,97 1.579.499,46 35.489,51

Calculul indicatorilor prin metodologia B.I.R.D.
1. Raportul dintre venituri și cheltuieli actualizate
R =
=
1,022 >1
Valoarea raportului de 1,022 dovedește faptul că proiectul de investiții este acceptat (1,022 >
1), relevă capacitatea investiției de a recupera integral cheltuiel ile legate de investiție și de a aduce
profit.
2. Venitul net actualizat

34
VNA =
=
–
= 35.489,51 >
0
Exprimă valoarea actuală a fluxului de numerar pe parcursul execuției și exploatării
investiției . Valoarea mai mare decât zero demonstrează că proiectul poate fi acceptat. Este un
indicator integral de eficiență al investițiilor deoarece momentul de referință pentru calcul este cel
al începerii lucrărilor.
3. Rata internă de rentabilitate
RIR = rmin + (rmax – rmin)
= 18% + (20%+18%)*
=
43%> 7 % rata dobanzii, unde:
Rmin= rata minim ă de actualizare, corespunz ătoare venitului net actualizat, care are valoare
pozitiv ă;
Rmax= rata maxim ă de actualizare, corespunz ătoare venitului net actualizat, car e are valoare
negativ ă;
VNA(+)= valoarea pozitiv ă a venitului net actualizat, care corespunde ratei minime de
actualizare;
VNA( -)= valoarea negati vă a venitului net actualizat, care corespunde ratei maxime de
actualizare ;
= valoarea negativă a venitului net actualizat, care corespunde ratei maxime de
actualizare luată în modul.

35
Concluzii și recomandări

Conform analizei B.I.R.D, prezentată în capitolul anterior, se constată o eficiență ridicată a
proiectului de investiții, deoarece valoarea acestora se încadrează în intervalele impuse de instituție,
raportul venituri cheltuieli actualizate este supraunitar, venitul net actualizat este mai mare decât
zero, iar rata internă de rentabilitate are o valoare de 43% , cu mult mai mare decât rata dob ânzii la
credite în cuantum de 7%.
Analizând situațiile prezentate, putem afirma că nici o economie, fie agrară, fie industrială sau
postindustrială, nu se poate extinde și nu se poate dezvolta, dacă nu există o vastă susținere
financiară. Investițiile su nt tratate ca un reper și, totodată, ca un promotor al dezvoltării economice.
Investițiile sunt cauză și, în acelasi timp, efect al evoluției omenirii. Baza dezvoltării societății
o constituie investițiile, prin faptul că fiecare generație își proiectează amprenta în viitor prin
intermediul investițiilor. În schimb, modul în care sunt concepute investițiile poate genera efecte
pozitive sau negative, care se multiplică în timp și spațiu, cu repercursiuni asupra mediului și a
generațiilor prezente și viitoare .
Putem afirma că investi țiile vor constitui p ârghia esențială a procesul de reformă impus
pentru reconstrucția și realcă tuirea structural calitativ ă a complexului na țional economic. Se impun ,
astfel , procese investi ționale care vor asigura perfec ționarea bazei materiale existente , conform ă cu
cerin țele noilor structuri ale complexului na țional economic, adaptat mecanismelor de pia ță.
Un rol important îl vor avea investițiile în ceea ce privește reconstrucția economică, socială și
profesională. Î n acest co ntext , se impune prom ovarea unor proiecte de investiț ii care s ă asigure
reactivarea unor activități, tehnologii, uzine, în raport cu noile cerințe ale pieț ei, adaptarea la
progresul tehnic și tehnologic, finan țarea reorientării și recalific ării profesional e a for ței de munc ă
disponibilizate, stoparea c ăderii economice și stimularea unor procese de relansare economic ă.
Atunci c ând etapa de tranziție la economia de piață va fi încheiată, rolul investițiilor va avea
ca direcț ii principale de manifestare : contr ibuția la procesul creșterii economice prin perfecț ionarea
bazei materiale a societății și economiei românești, în condițiile mecanismelor pieței; promovarea î n
struc tura de ansamblu a economiei naț ionale a progresului tehnic; susținerea procesului formări i
profesionale și ocupării locurilor de muncă. adaptat la cerinț ele d inamice socio -economice;
protecț ia mediului; promovarea proiectelor de natură socio -culturală, în funcție de raportul cerințe –
posibilități; întărirea capacității de apărare a ță rii; promo varea proiectelor care facilitează
amplificarea relaț iilor economice externe.

36
Cu privire la investițiile din domeniul creșterii găinilor outoare, putem afirma, conform
informațiilor menționate în capitolele lucrării, ca există un mare deficit de produse pe această piață,
iar necesitatea investiției este una imediată, având ca rezultat primordial, stoparea importurilor de
ouă și dezvoltarea economiei naționale, datorită vânzării produselor autohtone.
După proiectarea costului estimativ al investiției, a ven iturilor și cheltuielilor anuale s -a ajuns
la concluzia că afacerea este una profitabilă, obținându -se 0,49 euro profit la un euro investit,
termenul de recuperare al investiției fiind de aproximativ cinci ani, viteza de recuperare a investiției
fiind de 1 ,5 ori în perioada de exploatare de opt ani luată în considerare. Pragul de rentabilitate de
74% ne arată că, la acest nivel, veniturile firmei acoperă integral cheltuielile firmei, întreprinderea
nu înregistrează nici profit, nici pierdere, iar după depă șirea acestui prag firma își crește
profitabilitatea. Analizând prin prisma indicatorilor B.I.R.D. se demonstrează că, în perioada de
exploatare de 8 ani, raportul dintre venituri și cheltuieli actualizate cu o rată de 15% este
supraunitar, iar proiectul p oate fi acceptat. Venitul net actualizat este mai mare decât zero, iar rata
internă de rentabilitatea are valoare de 43%, fiind mai mare decît rata dobânzii la credite, fapt ce
întărește fezabilitatea proiectului de investiții. Cu cât valoarea ratei de ren tabilitate este mai mare cu
atât investiția este mai rentabilă.
Ca o concluzie finală, cu privire la investițiile în domeniul creșterii găinilor pentru producția
și valorificarea ouălor, pot preciza că este o perspectivă fezabilă demonstrată prin indicator i de
eficiență economică și recomandată investitorilor cu încredere, deoarece există un mare deficit pe
piața internă, iar România nu ar mai fi nevoită să importe aceste tipuri de produse la un preț mai
ridicat.

37
Bibliografie

Cărți:
1. Stoica Mari cica, Conceperea, managementul și auditul performan ței proiectelor de
investi ții, Editura C.H.Beck, București, 2011 ;
2. Stoica Maricica, Proiect tehnico -economic , Editura Economică, București, 2001;
3. Munteanu C., Valsan C., Investi ții interna ționale , Editura O scar Print, București, 1995;
4. Georgeta Ilie, Managementul investi țiilor, Editura Universitară, București, 2013
5. Ioniță Ion , Munteanu Sebastian , Managementul investi țiilor: calculul și analiza eficien ței
proiectelor de investi ții, Editura ASE, Bucure ști, 2011 ;
6. Istudor Nicolae , Dezvoltarea rural ă și regional ă a Rom âniei în perspectiva integr ării în
Uniunea European ă, Editura ASE, Bucure ști, 2006;
7. Stanef Mihaela Roberta , Agricultura Rom âniei in fata exigen țelor Uniunii Europene ,
Editura ASE, Bucure ști, 2010;
8. Stoica Maricica, Proiectarea obiectelor de investiții , Biblioteca Digitală ASE;
9. Despa Radu, Zirra Daniela, Avrigeanu Alina, Munteanu Andreea, Eficiența investițiilor ,
Editura Universitară, București 2005;
10. Robert T. Kiyosaki,Sharon L.Lechter, Ghid de investi ții, Editura Curtea Veche, Bucure ști,
2007;
11. Stafie Leonard, Bălan Mihai, Ghid de cre ștere a g ăinilor outoare, Editura Waldpress,
Timi șoara, 2005;
12. Nicolescu Ovidiu, Dicționar de Management , Editura Pro Universitaria, 2011.
Surse online
Articole din reviste on line/documente oficiale accesate online:
1. Banca Națională a României, „Investițiile străine directe în România” 2010, disponibil la
adresa: http://www.bnro.ro/Inve stitiile -straine -directe -%28ISD%29 -in-Romania -3174.aspx ,
p.1-6;

38
2. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, disponibil la adresa:
http://www.anofm.ro/statistica ;
3. CAEN, disponibil la http://www.coduri -caen.com ;
4. Institutul Na țional de Stastistic ă, Anuarul Statistic , disponibil la adresa:
http://www.insse. ro/cms/files/Anuar%20statistic/14/14%20Agricultura%20si%20silvicultur
a_ro.pdf ;
5. Institutul Național de Statistică, România în cifre , disponibilă la adresa:
http://www.insse.ro/cms/r w/pages/romania%20in%20cifre.ro.do ;
6. Institutul Național de Statistică, Publicația PIB , disponibilă la adresa:
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/pib.ro.do ;
7. Revista română de st atistică, disponibilă la adresa: http://www.revistadestatistica.ro/
8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, disponibil la adresa:
http://www .madr.ro/pages/page.php?catid=01 ;
9. Site-ul Prim ăriei Fierbin ți-Târg, disponibil la adresa: http://www.primariafierbinti.ro/ ;
10. www.ford.ro ;
11. www.proexpertsteel.ro ;
12. Sisteme de ad ăpost pentru p ăsări. Standarde de ferm ă, disponibil la adresa:
http://www.icpa.ro/proiecte/Suport_curs/4%20Planuri%20si%20programe%20de%20actiun
e/4.2%20Coduri%20de%20bune%20practici/_Standarde%20de%20ferma%20Ro mana/man
ual%2015%20pasari%20romana/Manual%2015_%20Pasari_Romana_by%20EC_WEB.pdf ;
13. www.fermierul.ro ;
14. www.toneli.ro ;
15. www.agroland/furaje ;
16. http://gainiderasa.freewb.ro/rase -de-gaini
17. www.afir.ro
18. www.madr.ro

39

ANEXE

40
Anexa 1
Hală metalică de pro ducție

Hala va fi achiziționată de la S.C.
ProExpert Steel S.R.L.
ADRESA: Str. Calea
Grivi ței Nr.136, Sector1, Bucure ști,
Rom ânia
Mobil: 0749080501
Email: office@proexpertsteel.ro
Web: www.proexpertsteel.ro

41

42

43
Anexa nr.2
Cheltuilei cu utilaje și echipamente tehologice p entru creșterea găinilor și facilitarea
producției de ouă

Echipamentul si partile component
ale acestuia Cantitatea
necesara Furnizor Pret/ buc
-euro –
Echipamente de hr ănire

39.398
1. Bunc ăr (siloz) metalic, din
material inoxidabil, capacitate 4 tone,
cu gura superioar ă de aprovizionare și
șnec de extrac ție și dirijare a furajelor
în interiorul halei 1 buc
Big Dutchman 29.476
2. Bunc ăre interioare, capacitate
150 kg, alimentate cu furaje prin
șnecul de extrac ție și prev ăzute cu
mecanisme de antrenare a f urajelor
către hr ănitoarele din hal ă 2 buc Big Dutchman 2*3.720=7.440
3. Linii interioare de alimentare,
compuse din câte 100 hrănitoare
tronconice, în sistem închis dus -intors 2 buc Big Dutchman 2*1.241=2.482
Echipamente de ad ăpare 4.302
1. Bazin -tampon de apă,
capacitate 2000 l, reprezent ând
necesarul de o zi al halei 1 buc LAE –
Anlagenbau 1.842
2. Linii de adăpare cu picurători,
lungime 83 de m, cu 250
picurători/linie (4 linii cu cate 125
picurători) 4 buc LAE –
Anlagenbau 4*615=2.460
Instala ție de ventila ție
Instala ție complet ă de climatizare a
halei, compus ă din orificii de admisie
liberă, practicate în pere ții
longitudinali ai halei și ventilatoare 1 buc Schulz
Systemtechnic 21.248

44
electrice de evacuare a aerului viciat,
cu tura ție variabil ă, capabile s ă elimine
din hal ă 100.000 mc de aer în timpul
verii și 14.000 mc în cursul iernii,
racordat la un sistem automat de
funcționare
Instala ție de iluminat , complet ă,
compus ă din dou ă linii de iluminat
electric, instalate sub tavan, cu o
lungime de 83 m fiecar e, cu becuri
fluorescente de 60 wati, c âte 30 de
becuri pe fiecare linie, a șezate din 3 în
3 metri, cu program de aprindere și
stingere automat ă a luminii și de
stimulare a r ăsăritului și amurgului și
cu sistem de alarm ă 1 buc ProExpert Steel
S.R.L 8.412
Paturi și cuibare
27.042
Paturi din material plastic dur,
amplasat pe 500 mp, pe partea
median ă a halei, cu o linie dubl ă de
cuibare pe toat ă lungimea median ă a
halei și cu o band ă de colectare a
ouălor
1 buc LAE –
Anlagenbau 17.622
MICRO -FNC
Instalați e completă de măcinare,
dozare, malaxare și depozitare produs
finit (pasta de ouă), cu capacitatea de
500 kg pe oră

1 buc AZOMA
ARAD 9.420

45
Instalații de sortat ouă
Instalație completă de sortare –
colectare -marcare -preambalare ouă,
capacitate medie 5 -6 mii ouă pe oră
1 buc Moba Diamond 2.116
Instala ții de frig 6.898
Instalație pentru menținerea
temperaturii de maxim 14 ᵒ C la
depozitare 1 buc Expert Clima
Multiplex 4.578
Congelator, capacitate de 100 l, pentru
păstrat pasta de ouă
1 buc Expert Clima
Multiplex 2.320
Total
109.416 €

46

Anexa nr.3
Mijloc de transport Ford Transit

Pret: 27.875 €

Combustibili
Motorină

Putere
101 CP / 74 kw

Capacitatea
cilindrică
2198 ccm

Consumul de carburanți:

combinat
7.2 l/100km

în localitate
8.5 l/100km

în afara localității
6.4 l/100km

Emisii CO2
189 g/km (combinat)

47

Anexa 4
Alegerea rasei de g ăini outoare
Pentru pro iectul de investi ții am ales cre șterea g ăinilor din rasa Isa Brown, datorit ă
capacit ății acestora de adaptare la condi țiile fermei, precum și datorit ă productivit ății anuale
ridicate, aproximativ 300 ou ă/an/g ăină.