Agricultura Romaniei

Din punct de vedere al creșterii economice, agricultura oferă un sprijin slab cu ponderea acestuia în PIB, în principal din cauza nivelului scăzut al echipamentelor cu mijloace tehnice din exploatațiile agricole și a dependenței de contițiile meteorologice.

Schimbările radicale în zonarea culturilor agricole, rotația culturilor, structura culturilor, tehnologii de producție stabilă și prețuri competitive pe piața unică europeană asigură Romaniei șansa de a depăsi criza economică. Totul va fi aplicabil doar dacă fermierii români vor coopera și vor fi ajutati de către statul român și Uniunea Europeană cu măsuri concrete și fonduri pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție la nivel național, efectuarea cadastrului, refacerea sistemului de irigații și prin împrumuturi la nivel comparabil cu alte țări europene.

Pentru a revigora întregul sistem alimentar se presupuneau măsuri drastice, de fond. Tranziția la economia de piață, era utilă în perioada postdecembristă, însă presupunea o adevarată reformă economică, o legislație eficientă capabilă în modernizarea agriculturii, și în general să revitalizeze spațiul rural al națiunii noastre. Aceste fenomene au loc și datorită slabei organizări a producătorilor agricoli în forme de asociere.

Este bine știut, faptul că economia rurală românească este stăpanită de agricultură, a cărei principală însusire este procentul semnificativ al fermelor de subzistență și semi-subzistență care produc pentru consumul propriu, cu o suprafață mică de teren, vânzând ocazional produsele realizate la piață.

Pentru a evidenția evoluția agriculturii în România am realizat o analiză comparativă în perioadele 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014, privind suprafețele totale cultivate și producțiile totale la principalele culturi. Pentru a realiza această analiză am extras datele afișate de către INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ (Comunicat de presă nr. 71 /2013, Comunicat de presă nr. 71 /2014, Comunicat de presă nr. 71 /2015).

Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2012

Anul 2012 comparativ cu anul 2011

Cereale pentru boabe

Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2012 reprezintă (50,4%) din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe iar cea cultivată cu grâu (36,7%). Producția de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% față de anul precedent (12698 mii tone față de 20842 mii tone în anul 2011), datorită scăderii randamentelor la hectar (producția medie la hectar), astfel: porumb boabe (-52,0%), grâu (-28,4%), orz și orzoaică (-25,8%), ovăz (-13,9%).

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut cu 22,1% datorită randamentului la hectar deși suprafața cultivată a crescut cu 2,4%.

Plante uleioase

Producția a scăzut cu 38,3%, ca urmare a scăderii suprafaței cultivate cu 17,6%, cât și a randamentelor la hectar.

Scăderi ale produc ției s-au înregistrat la: rapiță (de 4,6 ori din cauza diminuării suprafeței cultivate de 3,6 ori), soia (-28,7%) și floarea soarelui (-22,4%).

Sfeclă de zahăr

Producția a crescut cu 12,0%, în principal datorită creșterii suprafeței cultivate cu 47,4% deși randamentul la hectar a scăzut cu 24,0%.

Cartofi

Producția a scăzut cu 39,6%, datorită scăderii randamentului la hectar (-34,1%) și a suprafeței cultivate (-8,2%), față de anul precedent.

Concluzii: Potrivit rezultatelor cercetării statistice în anul 2012 producția agricolă vegetală a înregistrat scăderi la toate culturile cu excepția sfeclei de zahăr.

Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2013

Anul 2013 comparativ cu anul 2012

Cereale pentru boabe. Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2013 reprezintă 47,1% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,0%. Producția de cereale pentru boabe a crescut cu 63,9% față de anul precedent, datorită creșterii randamentelor la hectar (producția medie la hectar), astfel: porumb boabe (de 2 ori), orz și orzoaică (+39,8%), grâu (+31,2%), ovăz (+16,6%).

Leguminoase pentru boabe. Producția a crescut cu 12,7% datorită randamentului la hectar (+15,3%) deși suprafața cultivată a scăzut cu 2,2%.

Plante uleioase. Producția a crescut cu 79,3%, datorită atât creșterii suprafaței cultivate (+13,6%), cât și a randamentelor la hectar. Creșteri ale producției s-au înregistrat la: rapiță (de 4,3 ori) în principal datorită creșterii suprafe ței cultivate de 2,7 ori), floarea soarelui (+52,7%) și soia (+45,2%). Suprafața cultivată cu soia a scăzut cu 13,8%.

Sfeclă de zahăr. Producția a crescut cu 37,6%, în principal datorită creșterii randamentului la hectar cu 32,7% dar și a suprafeței cultivate cu 3,7%.

Cartofi. Producția a crescut cu 31,8%, datorită creșterii randamentului la hectar (+42,0%) deși suprafața cultivată a scăzut (-7,1%), față de anul precedent.

Concluzii: Potrivit rezultatelor cercetării statistice ,,Productia agricolă vegetală la principalele culturi,în anul 2013”, producția agricolă vegetală a înregistrat creșteri la toate culturile datorită condițiilor climatice favorabile.

Suprafața cultivată și producția principalelor culturi

Anul 2014 comparativ cu anul 2013

Cereale pentru boabe. Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2014 reprezintă 45,9% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,0%. Producția de cereale pentru boabe a crescut cu 3,4% față de anul precedent, datorită creșterii randamentelor la hectar (producția medie la hectar), astfel: porumb boabe (+7,2%), orz și orzoaică (+6,3%), grâu (+3,8%), ovăz (+1,5%).

Leguminoase pentru boabe. Producția a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii suprafeței cultivate cu (-9,1%), față de anul precedent.

Plante uleioase. Producția a crescut cu 15,1%, datorită atât creșterii suprafaței cultivate (+4,7%), cât și a randamentelor la hectar. Creșteri ale producției s- au înregistrat la rapiță și soia (+61,0%), respectiv (+35,3%), în principal datorită creșterii suprafeței cultivate (+48,4%), respectiv (+17,6%). Suprafața cultivată cu floarea soarelui a scăzut cu 7,6%.

Sfecla de zahăr. Producția a crescut cu 31,9%, în principal datorită creșterii randamentului la hectar cu 19,1% dar și a suprafeței cultivate cu 10,7%.

Cartofi. Producția a crescut cu 7,0%, datorită creșterii randamentului la hectar (+9,1%) deși suprafața cultivată a scăzut (-2,0%), față de anul precedent.

Concluzii: Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014”, producția agricolă vegetală a înregistrat creșteri la cereale pentru boabe, plante uleioase, sfecla de zahăr, cartofi și scăderi la leguminoase pentru boabe și la legume.

1.2. Locul agriculturii în economia României

Analize socio-economice privind dezvoltarea rurală în România, arată faptul că zonele rurale acoperă 87,1% din teritoriul țării, din perspectivă demografică cuprinzând 44,9% din populație și anume 9,63 milioane de locuitori, conform datelor existente pentru anul 2010.

Suprafața agricolă a României este de 13,3 milioane ha (55,8 % din teritoriul României) din care:

•8,3 milioane ha teren arabil (62,4%);

• 4,5 milioane ha pășuni și fânețe (33,8%);

• 0,3 milioane ha culturi permanente (2,3%);

•0,2 milioane ha grădini familiale (1,5%) (date preluate de la INS)

Suprafața agricolă utilizată (13,3 milione ha), situează România, la nivelul Uniunii Europene, pe unul din primele locurile în ceea ce provește terenul agricol ce revine pe cap de locuitor (0,41 ha), dublu față de media din UE-27. Culturile de cereale și plante oleaginoase ocupă suprafețele cele mai însemnate (de 60%, respectiv 17%) din cele 8,3 milioane ha teren arabil ale țării.

În ce privește dezvoltarea sectorului agricultură, pescuit, silvicultură la nivel regional, conform datelor statistice la nivelul anului 2009, regiunea Sud-Est (11,76%), și Nord-Est (11,13%), sunt cel mai bine reprezentate, în timp ce regiunea București-Ilfov are cea mai mică pondere (0,29%).

Date statistice și analize în domeniu4 arată că forța de muncă din agricultură rămâne mult supradimensionată în comparație cu alte state ale Uniunii Europene. Raportat la totalul populației ocupate în diverse sectoare ale economiei naționale, populația ocupată în România în activități agricole, forestiere și piscicole rămâne la un nivel ridicat

Locul și rolul agriculturii în economia natională a Romaniei. Ramura de bază a producției de bunuri materiale, agricultura constituie un suport vital, de neînlocuit pentru existența și progresul societatii omenești. Sursa vitală de existența, agricultura este, în același timp, domeniu de exprimare a activității umane.

Progresul economic și social în lumea contemporană se afla, între altele, în stransă corelatie cu nivelul de dezvoltare a agriculturii, cu capacitatea acesteia de a satisface cerințele fundamentale de hrană ale populației, precum și pe cele de materii prime ale industriei de bunuri de larg consum.

Locul și rolul unei ramuri economice în economia natională se defmesc prin calcularea unor indicatori.

În România în ultimii ani cea mai mare parte din PIB este destinată consumului final (peste 75%). Spre exemplu în Danemarca și Norvegia consumul final este de 53%; Germania și Suedia 54%; Olanda și Franfa 59%; Polonia 54%; Ungaria 64%; Cehia și Slovacia 47%.

În Romania consumul ca pondere este mult mai mare, în timp ce investițiile au pondere mică în PIB.

Din datele prezentate anterior rezultă în mod evident poziția importanta a agriculturii în economia românească în tranziție. Indiferent de modul în care vom caracteriza economia natională a României ( în curs de dezvoltare, în tranziție, în restructurare) un fapt este cert: agricultura, prin resursele naturale și umane de care dispune (teren și forța de muncă), prin aportul sau în PIB, VAB, PS etc., continuă sa dețină poziție dominantă în economie deși a trecut prin cea mai profundă restructurare de proprietate și sistem de exploatare.

1.3. Forme de finanțare și creditare a agriculturii României utilizate în ultimii ani

CAPITOLUL 2

CADRUL NATURAL ÎN CARE SE AFLĂ AMPLASATĂ

S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A.

2.1. S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A. – Caracteristici generale

Descrierea geografică. S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A. are sediul administrativ în localitatea Chirnogi, județul Călărași, strada Principală nr.17, la 500 m de intrarea în localitate, din direcția Oltenița – Giurgiu.

Comuna Chirnogi, județul Călărași este așezată în partea de Vest a județului Călărași, pe coordonatele 26034’ longitudine estică și 44015’ latitudine nordică la 7 km. La Vest de municipiul Oltenița, la 7 km Nord de fluviul Dunărea, într-o zonă sud – estică formată din extremitatea Câmpiei Burnazului și compartimentul de luncă de la confluența râului Argeș cu fluviul Dunărea.

Comuna Chirnogi are o populație de 8.064 locuitori și nu are sate componente. Din punct de vedere al vecinătății administrative al comunei: la Nord se învecinează cu comuna Radovanu, la est cu municipiul Oltenița, la Sud cu fluviul Dunărea, iar la Vest cu comuna Căscioarele. Suprafața totală a localității este de 196,95 km 2, din care suprafața de 560,33 ha arată intravilanul localității, suprafața de extravilan este de 19.168 ha, iar teren agricol în suprafața de 15.476 ha.

Relief, geologie, geomorfologie. Teritoriul S.C.Agro-Chirnogi S.A., județul Călărași, aflat în marea unitate a Câmpiei Române subdiviziunea Câmpia Burnazului, este situat la vest de confluența râului Argeș cu Dunărea, delimitat la sud de digul longitudinal ridicat în lungul Dunării, la vest de canalul principal de evacuare ce îl desparte de fostul I.A.S.Prundu, județul Giurgiu, iar la nord se găsește baza terasei I a Dunării. Lungimea teritoriului pe direcția est-vest este de circa 20 km, iar lățimea de 7-8 km. În cadrul perimetrului întreprinderii se deosebesc două zone, și anume: fostul fund de lac Greaca, care deține circa 2/3 din suprafața totală a unității, în partea de vest și lunca propriu-zisă, în partea de est.

Fostul fund de lac prezintă o uniformitate mare, având formă slab depresionară, cu cote minime în extremitatea sudică și având inclinație generală de la nord la sud. Microrelieful este foarte slab reprezentat, cu ondulații line ce nu au denivelări mai mare de 20-30 cm.

Lunca prezintă forma de relief cea mai tânără, fiind rezultatul acțiunii combinate a Dunării, respectiv acțiunea de eroziune întreprinsa în prima etapă și cea de aluviune manifestată în a doua etapă, cu formarea luncii și întreruptă o dată cu îndiguirea luncii (1963) și desecarea acesteia (1967).

2.2. Regimul termic

În vederea caracterizării climatice a teritoriului S.C. Agro-Chirnigi S.A. au beneficiat de datele Stației meteorologice Greaca, situată în aproprierea societății. Studiind datele climatice privind mediile pe 80 de ani, se constată că teritoriul zonei se caracterizează printr-un climat temperat-continental, cu iernile relativ blânde, dar cu puține precipitații și verile călduroase și secetoase.

Teritoriul S.C. Agro-Chirnogi S.A. se regăsește în zona caracterizată prin formula climatică ‘C.f.a.x. după sistemul Köppen. Citind această formulă se consideră că avem de-a face cu un climat temperat cu iarnă mai puțin severă, în care temperatura medie a lunii cele mai reci nu scade sub -3°, precipitațiile cad tot anul, temperatura celei mai calzi lunii este de peste 22°C, iar cea mai mare cantitate de precipitații cade la începutul verii.

Ca și concluzie, această zonă are un climat continental temperat, cu primăveri scurte, cu încălzire rapidă, iar toamna este lungă și călduroasă.

Temperatură. Din datele oferite de către Primăria Municipiului Călărași temperatura medie anuală este 11,3 °C, societatea aflându-se în una dintre cele mai calde zone ale țării.

Amplitudinea medie anuală este 25,2 °C. Luna cea mai călduroasă este iulie cu 23,1 °C, iar luna cea mai friguroasă este ianuarie -2,1°C. Lunile cele mai reci, în afară de ianuarie, sunt decembrie și februarie cu medii multianuale sub +1°C, de 0,7°C și respectiv 0,2°C; iar cele mai calde sunt lunile iunie, iulie și august, cu temperaturi medii anuale de peste 21°C. Temperatura maximă absolută înregistrată pe data de 10 august 1951 a fost de 41,4°C, iar minimă absolută, înregistrată pe data de 24 ianuarie 1942 a fost de -30°C.

2.3. Regimul precipitațiilor

Suma anuală a precipitațiilor, în medie pe 80 de ani, este de 515,8 mm, după Stația meteorologică Oltenița, ceea ce plasează teritoriul S.C. Agro-Chirnogi S.A. în zonă subumeda spre secetoasă. Luna cea mai ploioasă este iunie cu 72,9 mm, urmată de lunile mai și iulie cu peste 50 mm, iar cele mai secetoase sunt lunile februarie, marte și septembrie. Trebuie specificat însă că, în incinta îndiguită a Dunării, pe terenurile foste submerse, plantele suferă mai puțin din cauza secetei, în comparație cu zona de pe terasă, în lunile acestea beneficiind și de aportul freatic.

2.4. Regimul vânturilor

Vânturile sunt aproape permanente. Vântul dominant este Austrul care bate din direcția vest; alături de acesta este Crivățul din sectorul nord și nord-est. Luna în care activitatea eoliană este maximă este ianuarie, cu o frecvență medie de 24% și o intensitate de 4m/s.

Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează în zona climatică I călduroasă-secetoasă, cu o valoare absolută foarte ridicată. Suma gradelor de temperatură mai mari de 0°C este de 4.338 în intervalul 15 februarie decembrie, a celor mai mari de 5°C este de 4.203°C în intervalul 14 martie noiembrie, iar a celor mai mari de 10°C este de 3.840°C în intervalul 6 aprilie-27 octombrie.

2.5. Hidrografia

Teritoriul S.C. Agro-Chirnogi S.A., din punct de vedere hidrologic aparține bazinului fluviului Dunărea, acesta formând hotarul sudic al teritoriului, iar râul Argeș hotarul de est. Apele stătătoare – balțile și lacurile au fost în totalitate desecate. În unele perioade bogate. În precipitații, apa apare la suprafață atât din colectarea apelor de precipitații cât și datorită nivelului de apă freatică, ceea ce impune ca necesară funcționarea eficientă a sistemului de desecare și pompare a apelor de exces.

Drenajul-până la data executării lucrărilor de desecare, nu putea fi vorba decât de drenajul natural. În urma acestor lucruri, drenajul este modificat și dirijat. În general drenajul natural extern este determinat de microrelief, iar cel intern de textura materialului de la suprafața și din adâncime, precum și de nivelul apei freatice.

2.6. Solurile

Pe teritoriul S.C. Agro-Chirnogi S.A. sunt soluri de luncă, după relief sau soluri aluviale după rocă. Pedogenetic solurile din perimetrul S.C. Agro-Chirnogi S.A. se încadrează în clasa solurilor Hidromorfe și clasa solurilor Neevoluate, Trunchiate sau Desfundate.

Clasa solurilor Hidroforne înglobează solurile care au diagnostic un orizont G, formate sub influența apei freatice și a unei vegetații hidrofile abundente. În această clasă este reprezentat tipul; sol gleic cu subtipurile: gleic molic și gleic mlăștinos. Din a doua clasă sunt reprezentate numai tipurile din grupa solurilor neevoluate și anume:

– Protosoluri aluviale cu 5 subtipuri, specii texturale cu proprietăți și însușiri diferite, și varietăți;

– Soluri aluviale foarte variate ca urmare a condițiilor extrem de diferite în ceea ce privește durata de manifestare a solicitării, textura materialelor depuse, compoziția și adâncimea acestora, mineralizarea apelor freatice. După intensitatea procesului de gleizare și salinizare, solurile aluviale din incinta S.C.Agro-Chirnogi S.A. sunt sistematizate astfel:

-soluri aluviale molice cu gleizare în adâncime;

– soluri aluviale salinizate slab, pe întreaga secțiune de control;

-soluri aluviale tipice cu gleizare în adâncime,cu specii texturale diferite;

-soluri aluviale molice-gleizate, cu specii texturale diferite;

-soluri aluviale gleizate, cu specii texturale diferite;

Pe ansamblu, terenurile de la această unitate sunt afectate de restricții, marje legate de: textură, gleizare, salinizare, rezerva de humus, apa freatică, gradul de tasare al solului. Când nivelul freatic este ridicat este necesară irigarea în condițiile unei perioade de secetă prelungită. Aplicarea irigațiilor se impune a fi făcut cu atenție.

Administrarea normelor de irigare se impune a fi făcută cu norme de udare mici, repetate, pentru a nu provoca băltiri în zonele cu textură fină. Aplicarea irigațiilor în mod necorespunzător va conduce la înrăutățirea însușirilor solurilor prin apariția fenomenelor de gleizare, salinizare și chiar înmlăștinire și deci la scăderea potențialului productiv. Pentru obținerea de producții bune se recomandă:

– Dacă solul este tasat, arături adânci la 2-3 ani;

– Efectuarea lucrărilor mecanice la umiditatea optimă a solului;

– Respectarea tehnologiei și asolamentului, atât la cultura de porumb cât și la cultura de grâu;

– Fertilizarea cu îngrășăminte organice și chimice, conform planului de fertilizare din studiile agrochimice;

– Efectuarea lucrărilor mecanice la umiditatea optimă a solului;

2.7. Vegetația

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA UNITĂȚII

3.1. Scurt istoric al zonei în care se află amplasată S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A.

Cunoscută pentru terenurile ei agricole fertile din zona fluviului Dunărea, situate la doar 60 km de București și 6 km de Oltenița, S.C.Agro-Chirnogi S.A.s-a înființat în anul 1991 prin hotărârea de Guvern nr.266 din 12.04.1991, având ca obiect de activitate, Producerea, industrializarea produselor agrozootehnice, prestări servicii și import-export. În anul 2002, societatea a fost privatizată, devenind societate cu capital integral privat. Prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.05/12.02.2002 cumpărătorul S.C.Maria Trading S.R.L. a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni și s-a angajat să facă investiții într-o perioadă de 5 ani în sumă de 912.877 USD.

Capitalul social la data privatizării a fost de 2.907.512 Ron.În anul 2002, capitalul social a fost majorat cu 930.000. Ron, aport la capital al S.C.Maria Trading S.R.L. În anul 2004, acțiunile deținute de S.C.Maria Trading S.R.L.au fost cesionate de S.C.Maria Group S.R.L.

Activități: În prezent S.C Agro-Chirnogi S.A. are ca obiect principal de activitate COD CAEN 0111: "Cultivarea cerealelor(exclusiv orez),plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase’’.

Activități cu pondere importantă în cifra de afaceri sunt următoarele:

comerțul cu ridicata al cerealelor,semințelor și furajelor;

comerțul cu ridicata al produselor chimice ( fungicide, insecticide, tratament sămânță, adjuvanți, foliar);

activități auxiliare pentru producția vegetală;

depozitări ;

fabricarea produselor de morărit;

import-export(grâu,porumb,furaje).

3.2. Forța de muncă utilizată

În ceea ce privește forța de muncă, S.C. Agro-Chirnogi are două categorii:

-personal permanent;

-personalul zilier, folosit doar în timpul campaniilor agricole.

Conform organigramei, (Figura 1), societatea este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor.

În prezent, structura capitalului social și acționarului este următoarea:

Structura consiliului de administrație este urmatoarea:

Jihad Ibrahim El Khalil-Președinte C.A.

Youssef Tanios Laoun-Vicepreședinte C.A.

Nassif Elias Jable-Membru C.A.

Charbel Elias Laoun- Membru C.A.

Victor Sarkis- Membru C.A.

Raji Ibrahim El Khalil- Membru C.A.

Conducerea executivă a societății este compusă din: un director general, un director economic, doi directori tehnici, formând un total de 4 salariați.

Personalul de execuție are în componența sa un total de 645 de angajați din care 130 de mecanizatori, 84 conducători auto, 3 mecanici atelier și alții 428 ce ocupă alte funcții în cadrul S.C. Agro-Chirnogi S.A.

3.3. Materiale și echipamente

Până în prezent s-au investit sume importante: pentru introducerea tehnologiilor de ultimă generatie; în achizitionarea de mașini si utilaje agricole, performante de mare productivitate; în spații pentru depozitarea producției cu o capacitate de aproximativ 240.000 tone; moara de grâu și porumb cu o capacitate de 180 tone de grâu și 90 tone de porumb în 24 de ore, ce oferă produse de morărit și panificație; un parc auto propriu prin care se realizează aprovizionarea cu materii prime și transportul produselor.

S.C. Agro-Chirnogi S.A. produce după cele mai performante tehnologii agricole o gamă variată de produse agricole: grâu, orz, rapita, porumb, soia, furaje, etc.

S.C. Agro-Chirnogi S.A. deține în exploatare 9.808 ha teren arabil, din care teren concesionat de la ADS București – 8.434 ha, teren proprietatea societății-106 ha și teren arendat de la persoane fizice și Primaria Chirnogi – 1.269 ha.

În cadrul societății s-au desființat fermele vegetale și s-au creat două complexe vegetale; Complexul 1 Cascioarele cu o suprafața de 6.241 ha și Complexul 2 Chirnogi cu o suprafața de 3.566 ha.

Societatea agricolă Agro-Chirnogi deține în patrimoniu:

• Moara de grâu și porumb cu o capacitate de 180 tone grâu și 90 tone porumb în 24 de ore, investiție realizată în anul 2009, ce oferă produse rezultate din măcinatul grâului de panificație și a porumbului: faină alba, faină grifică, faină graham, tărâțe de grâu, mălai superior, mălai extra grișat etc.

• Bazele de aprovizionare proprii:

Agrosem Oltenita – situat în municipiul Oltenita, Județul Călărasi, cu o capacitate totală de depozitare de 15.000 tone.

2. Siloz Ciulnița – situat în comuna Dragalina, Județul Călărași, cu o capacitate totală de depozitare de 64.000 tone.

3. Silozuri Chirnogi-situate în comuna Chirnogi,Județul Călărași cu capacitate totală de depozitare de 240.000 tone.

• Parc auto propriu format din 84 autocamioane Volvo si Man, prin care se realizează aprovizionarea cu materii prime și transportul produselor direct din camp către destinație (centrele de depozitare) în condiții de sigurantă și calitate.

• Utilaje, pentru realizarea unor lucrări de bună calitate în ceea ce privește cultivarea terenurilor, S.C. Agro-Chirnogi S.A. a facut investiții pentru introducerea tehnologiilor de ultimă generație, achizitionând utilaje agricole de mare productivitate, mărcile: John Deere, Maschio Gaspardo, Claas, Kuhnn, cu care se lucrează întreaga suprafață deținută de Grup.

În tabelul 12 este prezentată situația utilajelor.

3.4. Parcelarea terenului

3.5. Producerea vegetală

CAPITOLUL 4

ANALIZA ȘI EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI

CE CARACTERIZEAZĂ ACTIVITATEA

DE PRODUCȚIE

4.1. Dinamica structurii suprafețelor cultivate în perioada 2012-2014

4.2. Situația cheltuielilor totale de producție și a elementelor de cheltuieli studiate în perioada 2012-2014

4.3. Evoluția veniturilor realizate de către S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A. în perioada 2012-2014

4.4. Evoluția profitului obținut de S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A. în perioada 2012-2014

4.5. Analiza tehnico-economică a producției totale la culturile înființate în perioada 2012-2014 de către S.C. AGRO-CHIRNOGI S.A.

4.6. Analiza tehnico-economică a costurilor de producție la principalele culturi

4.7. Analiza tehnico-economica a beneficiului

4.8. Analiza SWOT

CAPITOLUL 5

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND ANALIZA REZULTATELOR

DE PRODUCȚIE ȘI REZULTATELOR

ECONOMICO-FINANCIARE

BIBLIOGRAFIE