Agresiunea In Mass Media

Introducere

Am pornit realizarea acestei lucrări de licență, din dorința de a studia într-un mod particular mass-media, în special efectele ei și influența ei asupra formării noii generații, în special a copiilor. Consider că este o metodă de manipulare tot mai des folosită, punându-și amprenta vizibil și rapid asupra formării și dezvoltării copiilor.

Am vrut să evidențiez importanta acordată copiilor televizorului, programelor pe care le urmăresc, dar și a părinților când vine vorba de copilul lor, de educația și cultura lui.

Am vrut să evidențiez efectele negative, dar și pozitive pe care le are televiziunea asupra copiilor. Pe baza studiilor sociologice făcute de-a lungul timpului, am putut observa că mass-media ne oferă un mesaj care poate fi interpretat cum vrea fiecare.

Din această cauză s-a ajuns la un fel de tabloidizare a televiziunii. Tabloidizarea televiziunii, după părerea mea, este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea în momentul de fată. Televiziunea a fost creată inițial pentru a informa, a fi veșnic în apărarea cetățeanului și în același timp, și pentru a-l educa din punct de vedere cultural. Deseori se face abstracție de aceste lucruri, ajungând chiar la negarea în totalitate a rolului creat pentru această meserie.

Consider că televiziunea românească a suferit o involuție în ultimii ani. Această involuție se datorează, după părerea mea regimului comunist din care România a făcut parte până în anul 1989. Odată cu democrația, românii își doreau libertate, din cauza acestei „libertăți” au ajuns să promoveze vulgaritatea si violenta. Acest lucru nu este benefic, indiferent de categoria de vârste căreia ne adresăm. Fie că vorbim de un adult sau de un copil, manipularea mediatică exista, într-o măsură mai mică sau mai mare.

Un studiu făcut de Educația 2000+ și UNICEF, evidențiază faptul că copiii ajung să petreacă circa 20 de ore în fața televizorului săptămânal. Acest lucru este un factor ce duce la apariția manipulării, violenței și a izolării de societate.

Televizorul, după părerea mea poate fii comparat cu hipnoza. Consider că din cauză că urmărim prea mult anumite posturi TV, ne lăsăm ușor influențați și nu mai judecăm corect lucrurile, nu le mai vedem adevăratul sens, ci doar cel care ei vor să îl vedem. Acesta este un adevăr crunt, deoarece deseori mulți nu fac distincție între realitate și ficțiune. De exemplu în cazul copiilor care urmăresc desene animate, ei tind să imite comportamentul super eroilor preferați. De acolo dobândesc anumite replici, comportamente agresive, violente.

Lucrarea de față este compusă dintr-un cadru teoretic și o analiză practică. Cadrul teoretic este structurat pe 3 mari capitole.

În primul capitol am definit conceptele de mass-media, apariția televiziunii, violenta, agresivitate, efectele ce le au asupra noastră. Am descris totul destul de sistematic, considerând că am atins toate ramurile care le-am urmărit.

În cel de-al doilea capitol, intitulat” Descrierea obiectului de studiu „am definit concret mass-media, ce rol are în viața oamenilor dar și părerea mea cu privire la acest aspect, în special asupra formării noii generații.

Capitolul 3, este de fapt designul metodologic. Am ales că ancheta sociologică chestionarul, pentru realizarea părții practice. În urma aplicării lui, am analizat atât reacțiilor oamenilor când au fost chestionați, dar și rezultatele, adică părerea părinților și bunicilor când vine vorba de copilul, nepotul lor și educația lui.

În ultima parte a lucrării de licență, am comentat concluziile obținute în urma aplicării și prelucrării chestionarului.

Capitolul 1: Modelul teoretic

Acest prim capitol, reprezintă o introducere în tema licenței “Rolul și locul mass-mediei în formarea tinerei generații. “. Voi începe prin prezentarea conceptului de mass –media, apoi va continua printr-un scurt istoric despre violenta, despre evoluția ei, din trecut până în zilele noastre și despre amprenta care o lasă asupra oamenilor.

1. Conceptul de mass –media

Conceptul de mass- media a fost definit în dicționarul redactat de S. Tamaș ca fiind “ansamblul mijlocelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor “. Media a reprezintă o formă eficientă și rapidă de transmitere a informațiilor în rândul maselor, având o dezvoltare și o evoluție deosebită, punându-și amprenta pe un public larg, de toate vârstele. Așadar mass-media, împreună cu toate ramurile ei, a fost creată pentru a informa omul, pentru a-l culturaliza.

Potrivit cercetătorilor John Fiske și John Hartley, mass-media a fost concepută pentru a transmite un mesaj cu un conținut propriu, însă nu ne oferă și sensul exact al acestuia. De-a lungul timpului mass-media a fost definită general sau mai puțin general, însă eu consider că pentru înțelegerea conceptului în sine, avem nevoie de o definiție clară, precisă. O definiție care este pe înțelesul tuturor ar fi ca: “mass –media este un proces prin care un emițător transmite informații receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte“.

În zilele noastre mass media s-a dovedit că puterea exercitată de mass-media asupra societății este una extrem de mare, astfel devenind o ramură indispensabilă. Mass- media are mai multe forme de manifestare, cum ar fi: televiziunea, radioul, ziarul etc. Fiecare formă de activare a mass mediei este extrem de importantă, deoarece evoluția fiecărei ramuri din mass-mediei ajuta la o mai bună și ușoară comunicare, distribuirea unei informații dintr-un colț în altul al lumii nu mai este imposibil, iar timpul de realizare al comunicării este unul foarte scurt.

Conceptual de mass-media în sine, înseamnă comunicare, schimb de replici. Înțelegerea unui sistem de comunicare, permite omului o cunoaștere personală mai bună, fiind astfel un criteriu de ierarhizare, de diferențiere a unui statut în societate.

“Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului în procesul socializării sale. Comunicarea umană se ocupa de sensul informației verbale, prezentată în forma orala sau scrisă și de cel al informației nonverbale, reprezentată de paralimbaj, mișcările corpului și folosirea spațiului.”

2. Mass media și efectele sale

Mass media are o influență directă asupra omului, însă această influentă poate fi pozitivă sau negativă. Mass media influențează din ce în ce mai mult opinia publică, această afirmație fiind din ce în ce mai controversata, deoarece exista teorii care afirmă acest lucru și teorii care le infirmă.

Un studiu făcut de ziarele americane, arata ca “patru din cinci materiale se întemeiază pe informații provenite din surse oficiale”. Astfel concluzia este ca cei care dețin o informație, un mesaj, decid prezentarea lui în mod real sau nu.

În societatea modernă, informarea publicului într-un mod amănunțit poate determina schimbări de comportament, de gândire, de acționare în diferite ipostaze. De exemplu, când au loc alegerilor prezidențiale, atunci când se prezintă anumite date, informații unui public larg, pot declanșa efectul de turmă, deoarece puterea se teme de presă, ea deținând controlul opiniei publice. Prin urmare,” mass media selectează și modelează majoritatea materialelor brute necesare elitei politice și publicului larg pentru a-și face o imagine cu privire la lumea socială”.

Conform teoriei lansată de Piaget până la 4 ani copilul are o gândire simbolică și preconceptuală; între 4 și 7 ani are o gândire intuitivă; între 7 și 12 ani manifestă o gândire spre noutate; iar până la 16 ani apare dorința de maturizare; între 16 și 17 ani se manifestă gustul pentru problematizare; după 18 ani se stabilizează interesele profesionale, gândindu-se la viitor din ce în ce mai mult.

3. Scurt istoric al violenței

De-a lungul timpului, violenta a căpătat multiple forme, astfel manifestându-se în mod verbal, fizic, rasial etc. O altă formă mai complexă și mai profundă violenței o constituie violenta psihologică, aceasta având o manifestare rapidă, accentuată asupra omului.

Din punct de vedere istoric, violenta s-a manifestat în nenumărate rânduri, cum ar fii în “războaie;, mai exact -sclavia”.

Sclavia o formă de violență care și-a pus amprenta asupra omenirii, deoarece aproape 7 milioane de oameni au fost supuși sclaviei, fiind obligați să îndure cele mai urâte forme de violență.

Creatorul conceputului de “violenta” a fost chiar omul. El este primul care a introdus elementele de violență, fie verbală, fizică, mentală, copii și femeile fiind cel mai des supuse la actele de violență.

În zilele noastre, o metodă de promovare a violenței o constituie însăși mass-media. O metodă de promovare a violenței este prin publicitate, reclame, al cărei conotație este una negativă, iar televiziunea deținând un număr mare de programe, distribuie un material publicitar, fie știre, film, reclama pe mai multe canale în același timp.

Violența este “o boală” din ce în ce mai răspândită în toată lumea. Fie că provenim dintr-o țară mai mult sau mai puțin dezvoltată, am întâlnit măcar odată o formă de violență, de exemplu: un copil îi aduce injurii altui copil, o femeie este bătută de soțul ei etc. Trăim într-o societate unde omul este influențat în mare măsură de media, astfel din cauza promovării emisiunilor, știrilor de tip agresiv, filmelor cu un conținut violent, din ce în ce mai mulți oameni au un comportament violent, în special copii.

Un studiu făcut spune că “violența acoperă 90% din programe”, injuriile, scenele vulgare fiind prezente în majoritatea emisiunilor, mai ales cele de tip “talk-show”, unde valorile morale precum decentă, discreția, solidaritatea sunt înlocuite cu ușurință de banalitate, vulgaritate, injurii.

4. Istoria televiziunii

Primul program de televiziune a apărut în Marea Britanie, în anul 1936, când publicul avea acces la 12 ore de programe pe săptămână. La 3 ani după apariția televiziunii în Marea Britanie, a fost introdusă și în Statele Unite. La vremea aceea numărul celor ce dețineau un televizor era extrem de mic, deoarece producția lor era limitată.

Prima emisie în direct a avut loc în data de 2 iunie, în anul 1953 în momentul încoronării reginei Elisabeta a ÎI a Marii Britanii. Transmiterea ceremoniei s-a făcut în mai multe țări, astfel televiziunea a devenit pentru societate un “simbol de consum”, iar numărul deținătorilor de Tv a crescut în număr considerabil de la an la an. Televiziunea a permis oamenilor accesul la informații cu imagini fără a se deplasa la locul respectiv, în timp real.

Nicolae Melinescu susține că televiziunea are un impact și o influență accentuată asupra societății odată cu anii ’90, cu apariția canalelor de știri nonstop, publicul fiind mereu informat de ce se întâmplă în jurul său. Din cauza acestei libertăți a televiziunii, s-a produs “efectul CNN”, având ca scop informarea în timp real,” pentru a produce reacții majore din partea publicului local și al elitelor politice față de evenimente internațional și naționale”.

Pe de altă parte, Ch.R.Wright evidențiază următoarele aspecte esențiale privitor la informațiile transmise cu ajutorul mass-mediei, mai exact al televiziunii:

– Informațiile de tip abundent-acestea se referă la faptul că amenințările mediului pot spori angoasele audienței în locul efectului normal de avertizare;

– Abundența strivitoare a informației –aceasta putând genera izolare. Astfel, televiziunea a ajuns în ultimii ani o veritabilă sursă de manipulare.

5. Mass media și agresivitatea

De-a lungul timpului s-au realizat, dovedindu-se în mod științifică că prea multe ore petrecute în fața televizorului, indiferent de tema emisiunilor afectează comportamentul oamenilor, în special al copiilor neputând să se dezvolte psihic la nivelul maxim.

Este foarte important să ne ferim copii cât și pe noi de aparatele media, ocupându-ne timpul cu diverse activități. În zilele noastre copiilor nu le mai plac activitățile specifice vârstei lor, ei prefera să stea în camera lor, să se uite la desene cu eroii preferați, iar o consecință foarte des întâlnită este imitarea comportamentului văzut la Tv.

Au fost făcute diverse studii pe tema violenței, agresivității din cauza televizorului. Unul dintre studii a fost realizat de D.L.Eron și făcea referire la comportamentul agresiv al copiilor de 8 ani, din cauza timpului îndelungat petrecut în fața televizorului. În urma studiului, Eron a afirmat că deșii copii aveau o vârstă fragedă au fost foarte receptivi la studiu. Concluziile studiului au fost că efectele mass- mediei sunt pe termen îndelungat și nu neapărat se declanșează pe moment, iar persoanele agresive au o atracție pentru filmele cu potențial agresiv, la fel și pentru emisiuni.

6. Publicitatea –sursa primordiala de distribuție a violenței, agresivității

Mc Luhal afirma că “publicitatea Tv este un mijloc eficient nu numai pentru exploatarea și manipularea individului, ci și pentru controlarea și orientarea opțiunilor valorice ale acestuia”.

Pentru a prinde publicului larg, publicitatea trebuie să fie expresiva prin imagini, să lase impresia unui articol nemaintalnit, chiar dacă esența publicității are același mesaj cu alta reclama de exemplu, ideea în sine de transmitere să fie alta.

O altă caracteristică a publicității este aceea de a fii “sugestivă și persuasiva”. Publicitatea Tv este caracterizată prin continuitate, punând accent pe fapte reale, vizuale.

Publicitatea este indispensabilă vieții, la fel cu Tv, majoritatea oamenilor având cel puțin un televizor în casă. În condițiile în care toată lumea are televizor, violenta fiind prezența în aproape toate spot-urile publictare, filme, emisiuni, participăm involuntar la acte de violență.

Studiile arată ca în ultimii ani, în România, numărul oamenilor care citesct presa scrisă că ziarele, revistele, este într-o scădere continua, la mare căutare fiind sursele electronice.

Giovanni Sartorii, în lucrarea “Imbecilizarea prin televiziune și post-gandirea “afirma că “o îmbunătățire care este doar cantitativa nu este în sine o îmbunătățire; e doar extindere, o sporire sau o includere”, prin această afirmație dorind să explice cum televiziunea poate crea și progrese pentru omenire.

Capitolul ll-Descrierea obiectului de studiu

Media este prezentă în viața fiecăruia dintre noi, ea putând fii “transmițătoare” de comportamente violente, agresive, pe lângă informațiile propriu-zise. Trăim într-o lume în care mass-media are o dezvoltare foarte rapidă, suferind schimbări în mod accelerat.

Mass-media ca sistem social a fost de-a lungul timpului abordată de sociologi. Aceștia fiind de părere că “Sistemul mass-media suportă cercetări atente, complexe, științifice, fundamentate sociologic”.

Evoluția și influența televiziunii în ultimii 30 de ani este din ce în ce mai mare, reprezentând “cel mai important eveniment în cadrul mediilor de informare”. Noile tendințe afectează în mod unic fiecare persoană, însă consider că cei mai afectați sunt copii.

Un studiu făcut în Marea Britanie, arata ca “televizorul funcționează în medie de 5-6 ore pe zi “, la fel și în alte țări vest-europene, chiar și în Statele Unite.

Intoxicare cu televiziune

Intoxicarea este o latură a dezinformării. Aceasta dezinformare consta în transmiterea de informatiii eronate, false, cuprinzând un volum mare de informații. Acest volum de informații sunt transmise într. – O cantitate mai mult decât cea suportată de către oameni, publicul fiind “lovit” de minciuni, rezultând să se complacă în situație, astfel devenind neîncrezător în fața unui adevăr ce i se prezintă.

Folosirea la o scară transnaționala a dezinformării publicului capăta dimensiunii și o importante deosebită. Experiența României, în acest caz, este o dovadă a lucrurilor menționate mai sus, din păcate aceste experiențe nu doar au fost ci se și continuă.

În ultima perioadă tot mai multe studii s-au învârtit în jurul rețelelor de socializare. Deși la o primă vedere par doar un trend ca toate celelalte, legat de progresul tehnologic, la o analiză mai atentă oamenii de știință au observat că impactul lor asupra încrederii pe care o ai în tine nu e deloc de neglijat.

Un studiu australian publicat anul acesta în Psychology of Women Quarterly a arătat cât de mult influențează în rău felul în care te percepi tu, dar și felul în care ajung să te perceapă cei din jurul tău.

Cu alte cuvinte, ne vom vedea ca niște obiecte, iar asta înseamnă că vom avea o tendință mai mare de a ne evalua critic și de a ne judeca pe noi înșine pentru felul în care arătam. Acest comportament atrage o mulțime de consecințe negative care pot sfârși adesea cu depresii sau cu tulburări alimentare periculoase.

În zilele noastre, televiziunea a devenit o afacerea uriașă, statul fiind implicat direct în administrarea și evoluția ei.

Violența publicitară și impactul asupra tinerei generații

În general, adolescenții sunt cei mai deschiși la temele și mesajele ascunse ale televizunii, ei fiind considerați cea mai vulnerabilă categorie de vârstă la impactul mesajelor mediatice. Tânăra generație are propria personalitate, sunt mai ușor influențabili, mai deschiși către nou, cu un spirit de curiozitate extraordinar de dezvoltat. Este important să amintim faptul că aproximativ în același timp, tinăra generație trebuie să îndeplinească un număr destul de mare de sarcini diferite, să-și stabilească propria identitate, să învețe să relaționeze cu cei de vârsta lor, cu sexul opus, să-și termine studiile, să devină independenți. Când devin ei adulți? Aici intervine media. Tinerii sunt puternic influențați de programele pe care le urmăresc, de reclamele pe care le văd, de radioul pe care îl ascultă.

Spre exemplu, în ultimii ani în perioada adolescenței tinerii să se simtă marginalizați, excluși din societate. Din cauza publicității, a mass-mediei în general, observă că nu sunt aproape singurii care suferă de aceste probleme

Ceea ce vedem la televizor ne ajută să ne creăm o interacțiune specială între noi, ca și telespectatori și omul media, indiferent dacă este real sau fictiv. Aceste modele, sunt prezentate într-o gamă destul de diversificată, de seriale, eroi din filme, precum și prin vedetele media. Spre deosebire de eroii tradiționali de la care chiar aveai ce învăța, noii eroi media sunt simplii oameni care au fost avansați pe scara socială prin diverse mijloace.

3. Prezentarea agresiunii în mass-media

Pentru comunicarea în masă informația are un rol deosebit de important. Opiniile, indiferent de locul și dimensiunea în care sunt exprimate (adunări, dezbateri parlamentare etc.), au:

1. Fie un caracter de subsidiaritate în ceea ce privește destinația lor pentru o difuzare amplă, în sensul că ele slujesc în primul rând unei comunicări primare întrepersoane și după și comunicării de masă;

2. Fie au ca destinație directă și precisă presa, în sensul că informațiile sunt oferite în mod explicit pentru ocomunicare către un public cât mai larg.

Pe lângă simpla funcție informativă pe care o are mass-media, ea mai îndeplinește și funcția de transmițător de idei. Axarea pe fenomenul agresiv reprezintă una dintre principalele și cele mai atractive știri pe care fie le vedem la televizor, fie le ascultăm la radio, fie le citim în ziare sau pe Internet. Faptele ca atare, redactate, video, audio sau scrise sunt de cele mai multe ori exagerate, duse la extreme pentru a stârni atenția în primă fază și a induce sentimentul de teamă.

Mass-media are propriile forme de prezentare cum ar fii:

•  se dirijează atenția către un anumit tip de infracțiuni (contra vieții sau integrității fizice, contra libertății sexuale) prin raportare la altele, care, în realitate sunt mai numeroase;

•  se omit factori, date, se repetă aceleași evenimente, stabilindu-se legături imaginare între ele;

•  se transmit informații oficiale (ale Poliției sau ale altor instituții publice) pentru a convinge auditoriul, dar și statistici, care nu tot timpul sunt neutre și pot fi interpretate. În schimb, opiniile experților în drept sau criminologie de obicei sunt absente sau neluate în considerare

•  se folosește un discurs dramatic și emotiv, fraze prestabilite, clișee, stereotipuri, se includ judecăți de valoare, muzică, imagini, fotografii, etc;

•  știrile se concentrează asupra aspectelor penale și asupra eșecurilor justiției. Reușitele acesteia sunt extrem de puțin sau deloc prezente în mass-media;

•  alte aspecte ale justiției, mai puțin spectaculoase, ca de exemplu infracțiunea ca problemă socială, hotărârile judecătorești definitive, politicile de reeducare și resocializare, pedepsele alternative sunt neinteresante pentru publicul larg. Doar închisoarea ne salvează de infractori 

P. Lazarfeld și R.K. Merton susțin faptul că „în societatea de masă funcția de a expune public un fapt este instituționalizată de mass-media. Presa, radioul și televiziunea prezintă publicului fapte antisociale aparte și, în general, această prezentare conduce la o anumită acțiune publică împotriva a ceea ce, poate, în chip individual, ar fi fost tolerat.”

Transmiterea prin intermediul televiziunii a diferitelor valori morale, contribuie foarte mult la realizarea structurilor culturale. Astfel, se poate observa că mass-media promovează diferite modele de comportament, oferind un set de roluri speciale, însoțite de un vocabular simbolic pentru că publicul, care receptează aceste mesaje, din nevoia continuă de a avea un model, să accepte sau să respingă, să dezbată sau să re-creeze rolurile și valorile propuse. În acest mod, activitatea acesteia se derulează atât într-o măsură conservatoare cât și într-una inovatoare, pentru a asigura perpetuarea valori tradiționale dai și implementarea altora noi.

Evoluția omenirii și a tehnologiei a fost extrem de rápida, astfel că în zilele noastre este foarte ușor și simplu să găsești o informație cu ajutorul Internetului. Pe Internet se pot viziona emisiuni, practică diferite jocuri, se pot găsii informații despre orice domeniu, fie el de istorie, geografie etc.

Mass-media se bucura de o libértate, de care nici o altă instituție un poate profita la cote maxime. Media depășește cu ușurință barierele sociale și cele geografice, ușurând asftel comunicarea și transmiterea mesajelor.

F.S Anderson a identificat 67 de studii, realizate pe parcursul a 20 de ani. Studiile presupuneau “investigarea influentei violenței Tv asupra tendințelor către agresiune în rândul copiilor”. În urma rezultatelor s-a constatat că în 20% din cazuri un au existatt rezultate clare, iar în procent de 3% dintre cercetători au tras concluzia că urmărirea programelor Tv în mod obsesiv și un numai diminuează agresivitatea.

Pornind de la ideea mult dicutata cum că mass-media sporește violenta, agresivitate și influențează, chiar mai mult poate manipula un individ, dorim să vedem efectele clare ale mediei asupra tinerei generații.

Psiholoaga Cristina Trepcea și membru CNA afirma cum că:” În momentul în care copilul se uită la televizor, la un desen animat, unde lucrurile se întâmplă atât de repede și atât de energic și unde lucrurile se soluționează într-un fel care nu are legătură cu gravitația, se întâmplă ceva cu micuța ființă, în ea se eliberează o substanță care se cheamă dopamină, de exemplu, și care îl face cu adevărat să fie dependent. Dependența de televizor nu este așa un lucru pe care îl spunem pentru că se poartă dar nu știm de fapt ce înseamnă, de unde vine și cum se manifestă. Este dependențăde o substanță și o dependență cât se poate de concretă. În momentul în care copilul vede lucruri spectaculoase și sângele său clocotește de emoție.”

Din ce în ce mai multe studii psihologice și sociologice domonstrează faptul că copii imita tot ceea ce văd, urmând să preia comportamentul din desenele animate. Scuză la care se apelează în momentul în care producătorii de desene animate sunt întrebați de ce apar acte de violență, este acela că la final binele învinge răul întotdeauna. Într-adevăr binele învinge răul dar modul prin care este învins este unul agresiv, violent. Așa cum există noțiunile de bine și rău, există, bineînțeles și personaje bune, respectiv personaje rele. Pentru că personajul bun să-l învingă pe cel rău, acesta este nevoit să recurgă la diferite tactici la fel de îngrozitoare și de fioroase ca și adversarul său, poate chiar mai urâte pentru că el,” rolul principal” trebuie să fie învingător. Astfel, personajele bune dețin puteri nemaivăzute, vor avea de multe ori arme în locul brațelor, aruncă cu foc, cu bombe, provoacă incendii, dstrug, bat pentru a-și anihila adversarul.

Deși par a avea un caracter inofensiv și desenele animate pot avea influență asupra celor mici, devenind hipnotice. O măsură ce a fost luată în această privință este aceea a Consiliului Național al Autovizualului care obliga toate televiziunile să însemneze emisiunile, filmele cu diferite semne (AP, 12,15,18), pentru a semnaliza faptul că doar de la o anumită vârstă se poate viziona respectiva emisiune, film etc. Această măsură nu este mereu respectată, rămânând la alegerea părinților dacă își lasa copii să vizioneze diferite programe.

O tactică care prinde cel mai bine la public este invocarea de emoții negative. În timp ce reclamă bazată pe emoții pozitive împinge consumatorul spre actul de cumpărare prin oferirea unei senzații de confort psihic, cea bazată pe emoții negative promite o recuperare a achiziției prin înlăturarea unei senzații de disconfort fizic sau psihic. Emoțiile negative în reclamă se asociază foarte bine cu cele violente.

Lumea în care trăim, trecerea extreme de rapidă a timpului ne face să ne îndreptăm spre un spațiu controlat de media, iar acest control are efecte asupra noastră.

Analizând și observând comportamentele copiilor din ziua de azi, putem vedea tendința de manipulare a mass –mediei, deoarece zilnic ne sunt prezentate o multitudine de informații cu un conținut violent sau eronat, acestea fiind un factor important în schimbarea gândirii și a mentalității oamenilor în special al noii generații.

M. DeFleur a lansat o teorie intitulata “Teoria glonțului magic” care evidențiază faptul că mesajele determină alte mesaje, indivizii care primesc mesajele putând avea reacții voluntare sau involuntare, susținând că media conține „factori declanșatori de comportamen social programat”

.

Un exemplu clar și concret care ilustrează influenta televiziunii și amprenta pe care aceasta o lasă asupra indivizilor este o reclamă de la Malboro. Deși sunt interzise din punct de vedere al sănătății, ei au știut să ascundă efectele negative încât să devină aproape insignifiante în percepția publicului. În anul 1955, au introdus un cowboy care odată cu trecerea timpului a fost numit „cowboy-ul Marlboro”. Acest cowboy este un bărbat puternic cu jambiere din piele și pinteni, centură lată cu pistol și pălărie cu birouri care sunt accesoriile costumației sale. Este însoțit și de un cal, tipic, pentru un cowboy.

De asemenea, afișul este însoțit de inscripția „Come to Marlboro Contry” aceasta fiind o întărire a mesajului sugerat în tot afișul. „Come” Vino! Alătură-te cowboy-ului! Vino într-un ținut sălbatic, nedescoperit, care îți aparține. Această chemare are și conotații sexuale, care se găsesc și în aspectul fizic al bărbatului.

Inscripția se continuă cu locul unde ești chemat, „To Marlboro Contry”, un ținut fără reguli și legi, un ținut al morții cu care te confrunți în fiecare zi. Acest ținut te face să îți dorești să renunți la viața cotidiană, plictisitoare unde fiecare zi e la fel ca cealaltă, în schimb, ținutul Marlboro, îți oferă posibilitatea să pătrunzi într-o lume în care aventură este cuvântul cheie. Eroul principal, cow-boy-ul, doarme în zăpadă și deșert, are un bagaj minim, consumă ceea ce găsește dar este liber, poate consuma tot ceea ce își dorește, când dorește, poate în special să fumeze.

O altă sursă de copiere a comportamentelui deviant sunt jocurile video și desenele animate. Fiecare copil are un personaj preferat pe care îl considera eroul său, pe care vrea să îl copieze, să aibă supra-puteri. Copii sunt stimulați de ce văd la Tv, de ce aud, zgomotele, efectele produse sunt un factor foarte important. Efectul acestor stimuli sunt vizibili, cei mici fiind mereu agitați, uneori fiind chiar nervoși, sunt într-o mișcare continuă. Hiperactivitatea determina irascibilitate excesivă dar și impusivitate.

Din cauza dezvoltării tehnologiei, în urma studiilor s-a descoperit o nouă problemă ce a luat naștere și anume LD (Learning disabilities), acest „sindrom” fiind foarte des întâlnit în SUA unde 50 % dintre copii sunt afectați.

Având în vedere că în orice emisiune, știre, film, desen sunt scene de violenta, cercetătorii au constatat că în urma vizionarii programelor cu un caracter violent se desprind mai multe reacții precum:

Creșterea comportamentului agresiv – cel mai des întâlnit la adolescenți, deoarece după vizionarea unui program cu caracter agresiv tind să își dobândească aceleași deprinderi.

Creșterea fricii – la copii, vizionarea unui program agresiv, îi face să adopte sentimentul de frica față de lumea ce îi înconjoară, devenind astfel victime ale mass-mediei

Tot în cazul copiilor, un dezavantaj al urmării Tv, jocurilor video, desenelor este acela de „privare de libertate” în sensul că ei nu ai știu să se bucure de jocurile copilăriei, să iasă afară cu alți copii pentru a alerga, a se juca, ci doar pentru a se juca pe tablete, telefoane etc. Acest lucru poate determina și obezitatea celor mici, un lucru tot mai des întâlnit. De exemplu, în Canada unul din 4 copii este predispus la obezitate.

Televizorul este un element principal în manipulare, prin publicitatea în exces. De exemplu în cazul creșterii numărului de oameni ce suferă de obezitate, un rol principal îl au reclamele. Mereu se fac reclame la dulciuri, fast-food. Aceste reclame sunt puse în mod intenționat repetitiv, chiar în programul tv al copiilor. Un studiu făcut, afirma că din reclamele unde se prezintă alimete, dulciuri etc, doar un procent de 4% sunt alimente sănătoase.

Noile tehnici de comunicare au trebuit să se adapteze noilor generații, astfel au preluat funcții precum:

Funcția de informare-asigura transmiterea informațiilor, a elementelor de cunoaștere, asigurând transparenta în raporturile sociale. Este o funcție determinată de regimul democratic.

Funcția de motivatie-se referă la controlul social, la atingerea unui obiectiv comun. Această funcție vizează dezvoltarea socială dar și cea economică.

Funcția de socializare-se referă la schimbul de informații, acesta facilitând interacțiunea oamenilor. Este o funcție permisibilă, adică le permite indivizilor să participe la soluționarea problemelor.

Funcția de educație și de transmitere a culturii- se referă la transmiterea din generație în generație a informațiilor, obiceiurilor, unele putând fii îmbunătățite.

Publicitatea în perioada comunistă

Regimul comunist, s-a instaurat în România în anul 1945 și a fost prezent până în anul 1989. Acesta a dus la o scădere progresivă a activității publicitare, în special după naționalizarea mijloacelor de producție, când nu mai exista o piață reală, de concurență, de aici rezultând și absența formelor de promovare a produselor și serviciilor. În anul 1950 s-a format Societatea de Stat pentru Exploatarea Cărților Poștale, Ilustratelor, Portretelor Oficiale și tablourilor Populare SOTIL, în fapt, un monopol de stat cu ajutorul căreia se aplică o cenzură totală asupra publicității, iar în anul 1951 a luat naștere Editura de Stat pentru Imprimate și Publicații. După patru ani, apare agenția de publicitate, care este de fapt o transformare a secției de publicitate a Editurii Scânteia.

În București, Pavoazarea Capitalei (1958) deținea majoritatea suporturilor promoționale, producția fiind controlată din punct de vedere ideologic. Tot ca agenții au funcționat și redacțiile cotidiene județene, dar fără a avea un astfel de statut. Uniunea Cooperativelor de Consum și Uniunea Cooperației Meșteșugărești, organizații naționale bine structurate, au avut propriul lor departament de publicitate.

„Colectivul Central pentru Reclama Comercială”, s-a format în anul 1964, la Ministerul Comerțului Interior, reunind delegați ai conducerilor principalelor ministere producătoare de bonuri de consum, precum și ai Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Se dorea ca ei să coordoneze activitățile promoțional-publicitare din țară și străinătate.

Redacția revistei Reclamă și tehnica comercială (cu sediul pe strada Doamnei, nr 12), publică o prezentare a celor nouă agenții care funcționau în acel moment, unele dintre acestea le voi atașa mai jos:

„SCÂNTEIA”, agenție de publicitate pentru presă, care asigură publicitatea într-un număr mare de ziare: Scânteia, România liberă, Scânteia tineretului, Informația Bucureștiului, Satul socialist, Steagul roșu etc., precum și în revistele Săptămâna, Femeia, Dolgozo No, Săteanca, Știința și cultură, Era socialistă, Munca de partid, Tânărul leninist, Viața economică, Lumea, Educația pionierească ș.a. Agenția de publicitate „Scânteia” asigură de asemenea publicitate în almanahurile Scânteia și Satul socialist, în cele ale revistelor Magazin, Femeia, Știință și tehnică, precum și în jurnalul luminos al ziarului Informația Bucureștiului.

„RECOOP”, întreprindere de reclamă și publicitate, aparținând Centrocoopului. Obiectivul activității acestei întreprinderi îl constituie, în principal: proiectarea și realizarea unor materiale pentru reclama comercială, panouri de grafică publicitară, fotografii, grosfoto-uri, albume, diapozitive, filme și alte mijloace de reclame pentru prezentarea, popularizarea și informarea consumatorilor; organizarea de ateliere, secții, grupe și formații de lucru axate pe realizarea a diverse mijloace și materiale care servesc acțiunii de modernizare a unităților cooperației de consum; realizarea pe plan central și local a unor mijloace de reclamă prin: televiziune, radio, presă; tipărituri cu caracter publicitar, propagandistic, de popularizare, prezentare și informare; traduceri și elaborarea de materiale documentare, elaborarea de cataloage, albume pentru produse și servicii, schițe de vitrină, caiete educative; elaborarea de pliante, afișe afișete, ambalaje de prezentare, ghiduri, liste meniuri etc.; organizarea de expoziții cu vânzare de mărfuri în țară sau în străinătate (la comanda „Centrocoop” sau a altor beneficiari); acordarea de asistență tehnică întreprinderilor economice și cooperativelor în ce privește activitatea vitrinierilor, decorări interioare, modernizări de unități etc.

„PUBLICOM”, agenție de publicitate pentru comerțul exterior. Asigură reclama în țară, pentru firmele străine, prin diverse mijloace (anunțuri, panouri, expoziții colective și individuale de produse ale firmelor din străinătate, conferințe, simpozioane etc.). Publicom execută, de asemenea reclama produselor românești pentru străinătate.”

În anul 1971, Congresul Mondial al Reclamei de la Viena a încurajat dezvoltarea agențiilor proprii, ceea ce s-a și produs, fără însă a desființa agențiile de tip comercial, independente. În acea perioadă, cu toate că, România fiind într-o ascendență economică, nu satisfăcea multe din nevoile de consum ale cetățenilor, ei fiind însemnați să aibe răbdare.

„Un cetățean conștient de imperativele construirii socialismului multilateral dezvoltat trebuie să fie și un cetățean care, departe de a practica ascetismul, să cunoască și să practice principiile unui consum raționa, adică ale unui consum care să contribuie la păstrarea sănătății, a capacității de muncă și creație, la dezvoltarea personalității și, în același timp, să țină seama de posibilitățile și realitățile economiei naționale.”

În viziunea lui Marian Petcu, reclama avea un rol important fiind în măsură să accelereze modificarea unui model al consumatorului care nu mai corespunde noilor împrejurări social-economice și acceptarea unui model rațional al consumului. Cum își poate îndeplini publicitatea această sarcină de o covârșitoare semnificație social-politică și umană? Publicitatea ce se organizează în cadrul societății socialiste se deosebește în mod esențial nu numai prin scopurile ei, ci și prin însuși conținutul ei – de publicitatea lumii capitaliste.

Capitolul 3-Designul metodologic

Mass-media este omniprezenta în viața noastră, de aceea am ales să fac un studiu ce cuprinde informații generale, dar și efecte, realizări. Am ales să fac o analiza ce cuprinde părerile împărțite ale oamenilor, în special al părinților, referitor la “Rolul și locul mass-mediei în formarea tinerei generații.”

Obiective:

Identificarea comportamentelor agresive generate de programele tv, în rândul tinerei generații

Efectele mass-mediei asupra tinerei generații

Implicațiile antisociale pe care le are socializarea prin mass-media

Timpul alocat programelor TV

Importanta informațiilor recepționate de la televizor și implicațiile lora supra comportamentului tinerei generații

Cunoașterea opiniilor despre mass-media

Măsurarea influentei mass-media asupra opiniei publice

Ipoteze:

Influență negativă a emisiunilor și reclamelor asupra copiilor, declanșând un comportament neadecvat.

Accesul nelimitat la sursele media, fapt ce îi face pe copii să un își mai desfășoare activitățile specifice vârstei lor

Prezenta agresivității și a violenței în mod obsesiv în majoritate emisiunilor TV

Difuzarea de programe cu un conținut neadecvat la ore accesibile adolescenților, acesta având o influență asupra temperamentului lor

Metoda folosită pentru realizarea studiului este ancheta sociologică, iar intrumentul folosit este chestionarul, deoarece consider că este unul dintre cele mai bune mijloace de înregistrare a datelor cu privire la comportamentul oameniilor și la identificarea factorilor care îi determină pe oameni să reacționeze într. – Un anumit fel.

Un chestionar este un instrument de cercetare, ce este alcătuit dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane. În cazul studiului meu acesta a fost conceput pentru colectarea infirmatiilor și analiza lor statistica, privind influenta mass-mediei în formarea tinerei generații.

Am pornit de la ideea că mass-media influențează în mod constat toți oamenii, în special copii și tânăra generație, ei fiind mai ușor de manipulat. De la această idee am vrut să observ dacă în urma interpretării datelor date de analiza statistica se afirma sau nu ipoteza de la care am plecat.

Chestionarul (după S. Chelcea, 1975, p. 140, Dicționarul de Sociologie, Zamfir siVlasceanu) de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument deinvestigare constând dintr- un ansamblu de întrebări scrise și, eventual imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmeazaa fi înregistrate în scris. Deci, succesiune de întrebări sau imagini fixate în scris, grafic, combinarea este logica dar și psihologică.

Chestionarul cuprinde întrebări închise dar și deschise. A fost aplicat doar pe părinți, fata în fata, neuitilizand o platformă online. Am ales să îl aplic așa, deoarece am vrut să interacționez cu părinții copiilor, să aud ce au de spus când vine vorba de educația copiilor lor, de creșterea lor, activitățile desfășurate zilnic.

La aplicarea chestionarelor nu am întâmpinat dificultăți, deoarece în cei 3 ani de facultate m-am confruntat cu aplicarea chestionarelor pe teren, pentru practica obligatorie la școală.

În prima etapă a aplicării chestionarelor, părinții au fost destul de reticenți, cei mai mult afirmând că: se grăbesc, nu au timp, nu vor să completeze. Însă au fost și persoane care mi-au răspuns la chestionar afirmând că e chiar o problemă la nivel social cu televiziunea și tehnologia în rândul copiilor, ei fiind cei mai afectați.

După aplicarea chestionarului, am introdus rezultatele în SPSS, urmând să le analizez pentru a vedea statisticile.

Numărul respondenților a fost de 65 de persoane, având un eșantion ce a cuprins atât bărbați cât și femei. Toate persoanele care au răspuns trebuiau să fie părinți, deoarece studiul vizează tinăra generație.

Pentru aplicarea chestionarului, eșantionul a fost ales aleatoriu, dar am fost și la o școală, iar după terminarea cursurilor am rugat părinții copiilor să îmi completeze un chestionar. Durata de răspundere la chestionar era de maxim 5-7 minute.

Chestionarul cuprinde atât întrebări deschise, cât și întrebări închise. Întrebările au fost formulate pe înțelesul tuturor, având un limbaj accesibil.

Chestionarul este unul de opinie, astfel am urmărit ca respondetii să își exprime liber opinia, putând analiza comportamente, reacțiile, dar și așteptările respondenților. Am construit 11 întrebări, dintre care ultima este factuala.

Consider că întrebările au fost destul de clare, la subiect. Am ales să le construiesc destul de simplist să fie pe înțelesul tuturor și pentru a nu îi plictisii pe respondenți.

Ca și concluzie, sunt de părere că mass-media reprezintă un factor important în formarea copiilor, a comportamentului lor.

Mass-media influențează în mare măsură publicul, aceasta fiind responsabilă de unele comportamente dobândite în special de copii. Aceasta le impune modele false, fiind promovate în mod obsesiv zilnic.

Chiar și animațiile, desenele sau benzile desenate promovează un caracter violent. Peste tot sunt scene ce includ bătăi intre super eroi, care încearcă să facă dreptate, în final unul fiind învins.

Prin intermediul emisiunilor, filmelor sau serialelor difuzate, mass-media prezintă violența ca pe ceva absolut normal, prin existența unui limbaj agresiv, plin de injurii și a imaginilor terifiante. Ceea ce probabil nu cunosc persoanele care stau tot timpul în fața televizorului și pe deasupra se mai și uită la emisiuni, știri și spoturi violente, este faptul că aceștia sunt predispuși spre a face ceea ce văd. Desigur că dacă privesc o crimă, nu se vor gândi să provoace și ei una, dar cu siguranță le va afecta modul de percepție a lucrurilor.

Producătorii de reclamă sau de spoturi publicitare folosesc de multe ori violența, aceștia o asociază cu diferite produse pentru a-și promova propriul lor produs, astfel încât publicul consumator să treacă la actul de cumpărare.

Oamenii sunt receptivi și încrezători în reclamă, ei sunt convinși că ceea ce văd pe micile ecrane este adevărat, dar nu știu de fapt că producătorii de reclame lucrează mult la nivelul subconștientului uman cu mesajele subliminale. Violența este un fel de element de legătură între produse și persoane; din cauza faptului că această formă a agresivității este tot mai cunoscută de public, producătorii de reclame profită de acest lucru, incluzând-o în spoturile publicitare.

Sunt de părere că părinții ar trebuii să le limiteze accesul copiilor la sursele media, fiind TV, Internet etc. Copilăria este o etapă a vieții ce trebuie trăită altfel. Copiii trebuie să aibă diferite activități cu care să își ocupe timpul, activități care să îi ajute să se dezvolte intelectual.

Evoluția televiziunii este una dramatică și foarte rapidă. Televiziunea a fost creată inițial pentru a educa atât personal cât și profesional omul. Însă dintr-o educație diplomată, s-a ajuns la a se educa cu ajutorul vulgarității și a violenței.

Argumentele precum „am văzut la televizor”, „am văzut o reclamă și este bun produsul x” au devenit metode de convingere în discuțiile cetățenilor.

În urma studiului realizat pe copiii, am văzut că deșii părinții îi lăsa să se uite la Tv, uneori lăsându-i ore în șir în fața televizorului, ei sunt totuși conștienți, însă din cauza timpului puțin ce îl au la dispoziție pentru anumite treburi, prefera să sacrifice copilul. Ei sunt de părere că dacă un copil este lăsat să facă ce vrea, el este fericit, iar părintele la rândul său este la fel.

Există din ce în ce mai mulți copiii care nu știu jocurile copilăriei, ei preferând să stea în casă, într-o lume virtuală, cu super puteri și magii. Sunt părinți ce încurajează astfel de activități, fiindu-le mai ușor.

Pentru a putea fi distrași de la activitățile astea monotone, copiii ar trebuii încurajați să facă altceva. La întrebarea în care părinții erau întrebați ce fac copiii lor atunci când nu se uita la Tv, majoritatea au răspuns că lecturează. Acest lucru, este unul extrem de bun după părerea mea, deoarece în ziua de azi, puțini sunt tinerii care mai citesc o carte. Pe lângă această activitate, mai erau și ieșirile cu prietenii care la fel au fost încurajate.

Mass-media are influențe negative dar și pozitive în formarea copilul. De exemplu, fiind prezența violenta, agresivitatea în materialul vizionat de copiii, aceștia tind să imite, să preia comportamente. Ca factor pozitiv, ar fi după părerea mea informarea mult mai ușor.

Am observat că în zilele noastre, etica lipsește cu desăvârșire din televiziune. Majoritatea posturilor de televiziune sunt intru-un proces continuu de competiție.

Așadar, televiziunea este metoda de manipulare și influențare a publicului. Totuși, ca un bun producător, trebuie ținut cont că această manipulare să fie făcută într-o anumită măsură astfel încât societatea actuală și cea viitoare să nu fie afectată.

Prelucrarea datelor

Q1. Dintr-o perspectivă generală, care este prima idee care vă vine în minte când vă gândiți la mass- media?

Marea majoritate dintre respondenți au fost de părere că mass-media promovează violență. Majoritatea părinților, bunicilor care au fost chestionați au avut reacții reticențe când a venit vorbă de televizor raportat la timpul liber al copiilor/nepoților lor.

Fiind o întrebare deschisă, respondenții au putut alege singuri răspunsul, cele mai numeroase variante de răspuns au fost :

Consider că televiziunea manipulează copii, ei fiind intoxicați de această “sectă”

Mass-media expune violență, majoritatea desenelor, filmelor având scene de violență

Este o formă de informare ,dar în același timp și de comunicare cu societatea, fiind la curent cu tot ce se întâmplă, știri , filme.

Este un mod de vânzare a produselor, din cauza reclamelelor, unele fiind difuzate în mod obsesiv.

Un alt răspuns dat de părinți a fost faptul că îi manipulează , modificându-le comportamentul, preluând anumite limbaje.

Un alt răspuns într-un procentaj destul de ridicat a fost că mass-media este o pierdere de timp

Nici criteriul de agresivitate nu a fost exclus din mass-media, respondenții afirmând faptul că există multe scene de agresivitate atât fizică ,dar în special verbal

Q2. În prezent, considerați că mass media are o influență directă asupra dumneavoastră?

La întrebarea cu numărul 2, respondenții au răspuns în procent de 62,9% pozitiv, afirmând că mass-media are o influența directă asupra lor și un procent de 27,1% că nu sunt influențați în mod direct de mass-media. Pe lângă răspunsurile pozitive și negative , au fost și răspunsuri în proporție de 10% cum că nu știu dacă mass-media are sau nu influența asupra lor.

Q3. Dacă DA, cum este aceasta?

La întrebarea cu numărul 3 , am avut răspunsuri prestabilite, cu 3 variante de răspuns, astfel respondetii putând să aleagă dintre :

-mai degrabă pozitiv

-neutru

-mai degrabă negativ

Răspunsurile au fost împărțite, astfel un procent de 34,3 % au ales că mai degrabă pozitiv, un procent de 38,6% au avut un răspuns neutru și în procent de 27,1% afirmat că mass-media nu au o influență pozitivă , ci mai degrabă negativă asupra lor.

Respondenții au fost împărțiți aproape în mod egal în ceea ce privește alegerile lor. Procenjele cumulate în urma analizei statistice , nu au diferențe foarte mari.

Putem compara și genul persoanelor care au răspuns și alegerilor de răspuns.Astfel 15 bărbați au răspuns că influența este mai degrabă pozitivă , în comparație genul feminin care au fost doar 9 persoane ce au fost de acord cu această afirmație.

Un număr de 20 de bărbați s-au declarat neutrii când a venit vorba de influența directă a mass-mediei, comparativ cu femeile ce au avut doar un număr de 7, aceștia fiind aproape de 3 ori mai mulți decât genul feminin.

La varianta de răspuns cum că mass-media are o influența mai degrabă negativă , bărbații au răspuns în număr de 11, cum că sunt de acord cu această afirmație, iar femeile în număr de 8.

La această întrebare majoritatea respondenților au avut obiecții, susținând că mass-media , în general televiziunea nu este benefică , deoarece “lumea este dependentă de știrile difuzate, de informațiile eronate”.

Q4. În medie, cât timp alocați zilnic vizionării de programe TV?

La întrebarea numărul 4, respondenții au avut de ales dintre 5 variante de răspuns.

Un număr de de 28 de persoane au răspuns că acordă televizorului între 1 și 3 ore/zi, fiind un număr destul de mare . Cumulat procentajul este de 40%, aceștia fiind împărțiți în 17 bărbați și 11 femei.

În urma analizei statistice 22 de respondenți au afirmat că acordă mai puțin de 1 ore/zi din timpul lor liber televizorului.Adunat , a rezultat un procent de 31,4 % , bărbații fiind în număr de 15 , iar femeile în număr de 7.

Un număr de 10 respondeti au afirmat cum că acordă între 3 și 5 ore televizorului. Aceștia au mai afirmat faptul că le place să urmărească știrile și filme foarte mult. Cumulat , bărbații și femeile au adunat un procent de 14,3 % , fiind 7 bărbați și 3 femei.

Peste 5 ore, au fost 4 respondenți, obținând un procent de 5, 7%, bărbații fiind în număr 4 , iar femeile în număr de 7.

Deși nu credeam că vor fi respondenți care vor alege ultima variantă de răspuns, am avut 6 respondenți , având un număr egal de femei și bărbați, cumulat rezultând un procent de 8,7%.

Q5. Din perspectiva dvs. în ce măsură considerați că sunt influențați de mass media?

La acesta întrebare am construit răspunsurile pe mai multe categorii de vârste ,cum ar fii copii, adolescenți,adulți, vârstnici, persoane nescolarizate și persoane cu studii superioare.

În cazul copiilor am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 47,1 %

În mare măsură – 28,6 %

Într-o măsură potrivită -10,0%

În mică măsură -2,9 %

În foarte mică măsură- 1, 4 %

Ns/Nr – 10,0%

Cel mai mare procentaj a fost obținut de varianta în foarte mare măsură, având un procent de 47,1% , însă am avut și un procentaj mic, de 1,4% obținut de în foarte mică măsură.

.

În cazul adolescenților am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 30,0%

În mare măsură- 35,7 %

Într-o măsură potrivită -17,1%

În mică măsură- 7,1%

În foarte mică măsură 2,9 %

Ns/Nr – 14,3%

În cazul adolescenților, majoritatea adulților care au răspuns la chestionar, sunt de părere că adolescenții sunt influențați într-o măsură potrivită de mass-media , obținând un procent de 35,7% . Cel mai mic procentaj l-a avut varianta în foarte mică măsură, unii părinți afirmând că nu pot fii influențați foarte mult..

În cazul adulților am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 37,5%

În mare măsură 40,0 %

Într-o măsură potrivită 10,0%

În mică măsură 1,4%

În foarte mică măsură 12,9 %

Ns/Nr – 10,0%

Când a venit rândul adulților să răspundă în numele lor, aceștia au afirmat că sunt influențați în mare măsură în procent de 40% , existând însă și persoane care au afirmat că nu sunt aproape deloc influențați, având un procent de 1,4%.

Diferența dintre varianta în ‘’ în mare măsură “ și “în foarte mare măsură” este una foarte mică, de 2,5% astfel dacă am aduna cele două procentaje obținute am obține un procentaj mult mai mare, considerabil.

În cazul vârstnicilor am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 38,6%

În mare măsură 30,0 %

Într-o măsură potrivită 10,0%

În mică măsură 7,1%

În foarte mică măsură 1,5 %

Ns/Nr – 12,9%

După părerea mea , vârstnicii sunt la fel de ușor de manipulat precum copii. Sunt foarte naivi, ei sperând că se va schimba ceva, se lasa influențați de exemplu de orice parlamentar care promite că va aduce schimbări vizibile.

Însă nu toți pot fii încadrați în aceeași categorie, fiind persoane ce au afirmat că nu știu sau nu au vrut să răspundă, afirmând că nu îi interesează despre alții.

În cazul persoanelor nescolarizate am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 48,6%

În mare măsură 31,4%

Într-o măsură potrivită 4,3%

În mică măsură 4,2%

În foarte mică măsură 1,4 %

Ns/Nr – 10,0%

După părerea mea personale nescolarizate tind să creadă tot ce aud. Având un nivel de educație scăzut, nu știu cu exactitate anumite lucruri, unele persoane neputând face distincție între adevăr și minciuna, realitate și ficțiune.

În cazul persoanelor cu studii superioare am avut următoarele procentaje :

În foarte mare masura- 37,1%

În mare măsură 32,9%

Într-o măsură potrivită 15,7%

În mică măsură 3,2%

În foarte mică măsură 1,1%

Ns/Nr – 10,0%

Persoanele cu studii superioare , considera că sunt influențați în foarte mare măsură de mass-media. După părerea mea, persoanele cu studii nu ar trebuii să fie așa mult influențate de mass-media, ele având mai multe cunostiinte față de un om obișnuit , fără studii . Procentajul maxim obținut a fost de 37,1% ,iar cel mai mic de 1,1% . Au fost persoane care au ales să nu răspundă, într-un procentaj de 10%.

Q6. Copilul(copiii) / nepotul (nepoții) dvs. urmăresc emisiuni TV?

La această întrebare răspunsurile au fost aproape de a fi egale. Am avut un număr de 28 de respondenți ,cu un procentaj de 40,0%ce au declarat că copiii/nepoții lor nu urmăresc emisiunile TV, dintre care 17 bărbați și 11 femei.

Am avut și răspunsuri pozitive, în număr de 42, având un procent de 60,0%.Dintre aceștia 29 au fost de sex masculin și 13 de sex feminin.

Q6.1. Dacă DA, cât timp petrec zilnic în fața TV?

Q7. Cum evaluați următoarele afirmații privind petrecerea timpului de către copii în față TV:

La această întrebară respondenții cu cel mai mare procent a avut-o răspunsul „într-o măsură potrivită”, cumuland un procent de 27,1%. Respondenții considera că copii, nepoții lor învață lucruri interesante de la Tv , procentele fiind prezentate în tabelul de sus.

La cea de-a două categorie de întrebări de la întrebarea 7 eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul considera că Tv-ul este o modalitate plăcută de a petrece timpul liber în procent de 27,1% în măsură potrivită, urmând într-o măsură potrivită. Au fost și persoane care au afirmat că nu știu sau au refuzat să răspundă.

Cel mai mare procentaj la această întrebare l-a obținut varianta ‘’in foarte mare masura’’ având un procent de 31,4%. Majoritatea părinților aleg să își lase copii în fața televizorului , să se uite la ce emisiune , program vor ei , astfel ei putând să își desfășoare anumite activități. Următoarea varianta de răspuns , care a fost ‘’votata’’ într-un procent mare este ‘’ în mare măsură ‘’ având un procent de 28,6%.

La această întrebare mulți respondentI au declarat că pentru ei e importantă televiziunea, ea fiind un factor ce îi ajută să fie la curent cu toate noutățile, iar cu un procent de 30% aceștia au răspuns că sunt în mare măsură de acord cu această afirmație.

Consider ca ,copii sunt cei mai ușor de manipulat.Având o vârstă fragedă , ei imita tot ce văd ,preiau comportamente, gesturi. Filmele pentru copii sunt foarte utile, deoarece pe lângă manipulare ele îi ajută dezvoltându-le imaginația.

Respondenții au fost de acord cu această afirmație, cel mai mare procentaj fiind de 27,1 % considerând că îi ajută în mare măsură pe copi.iAu fost și indivizi care sunt de părere că nu îi ajuta decât într-o mică măsură pe copii, aceștia obținând un procent de 11,4%.

Multe persoane dintre cele chestionate, sunt de părere că e mai benefic pentru un copil să își petreacă majoritatea timpului în casă, stând la Tv , decât să meargă să umble prin oraș. Cei mai mulți dintre ei au răspuns afirmativ , fiind de acord în măsură potrivită , cu un procentaj de 38,6%.

După părerea mea , părinții pot controla programele la care să se uite copii, aceștia putând să le blocheze anumite canale Tv.

Persoanele care au acceptat să răspundă la chestionar, au fost de părere că poți controla programele copilului în măsură potrivită , obținând astfel un procent de 30%, însă au există și persoane ce au afirmat că nu știu sau nu au vrut să răspundă, obținând un procent de 17,1%.

Q8. În ce măsură considerați că violența în mass-media reprezintă o problemă reală a zilelor noastre?

După părerea mea consider că în zilele noastre violenta este foarte mult promovată . Nu există emisiunea, știre , film care să nu conțină cel puțin o scenă de violență.

Aceeași părere au avut –o și respondenții. Aceștia au afirmat că violența în mass-media reprezintă o problemă reală a zilelor noastre , în mare msura , cumiland un procent de 41,4%.

Au fost persoane care nu au fost de acord cu această afirmație, obținând de astfel , un procentaj de 4,3%.

Am făcut o statistică și pe gen, astfel am obținut 46 de raspunduri de la bărbați și 24 de la femei, cel mai mare procentaj avandul bărbații, afirmând că violența influențează în mare măsură mass-media.

Dacă ar fii să facem o comparație între rapsunsurile bărbaților și cel al femeilor am vedea că gradul de implicare și de raționalitate în ceea ce privește violenta este mai ridicat la genul masculin.

.

Q9. Ce activități desfășoară copii dumneavoastră atunci când nu se uită la TV?

Întrebarea numărul 9 , obținut cel mai mare procentaj la lectură,37,1%, urmând ca activitate desfășurată înafara vizionarii programelor TV , întâlnirile cu prietenii cu un procent de 24,3%.

Activitățile de exterior sunt pe locul 3 cu un procent de 22,9%, iar pe ultimul loc fiind odihnă cu 15,7%.

Respondenții au afirmat că încearcă să își încurajeze copii cât pot să facă și alte activități, înafară de statul în fata Tv, fiind de părere că îi afectează.

Activitățile extra , au început să fie din ce în ce mai promovate. Există școli în străinătate care au module la școală, permițând astfel copilului să se relaxeze. Străinii considera că un copil învața mai bine, mai rapid și eficient prin joacă și activități care le face din plăcere.

Analiza statistica pe gen:

Dacă facem o analiza pe gen , observăm că avem 46 răspunsuri de la bărbați și 24 de la femei. Pe primul loc atât la bărbați cât și la femei a fost lectura. Acest lucru ne facem să vedem faptul că părinții, bunicii își încurajează copii să citească, dorind să fie cât mai informați și culturalizați

.

Q10. Din perspectiva dvs., între privitul la TV și lectura unei cărți ce ați recomanda copiilor/nepoților dvs.?

La acesta intrebare am ales sa folosesc o intrebare scalara, pentru a vedea clar

Acest chestionar a fost aplicat pe un eșantion de 70 de subiecți după cum urmează :

Varsta celor care au raspuns trebuia sa fie de minim 18, iar criteriul obligatoriu era sa aiba copii sau nepoti, altfel am avut o gama larga de varste.

La starea civila a respondetilor , cea mai mare parte erau casatoriti obtinand urmatoarele procente :

La ultima scoala absolvita cei mai multi au liceul , insa un procentaj mare dupa cum urmeaza au si facultatea :

Ocupatie :

Mediu de provenienta in procent de 74,3% este urban si 25,7% :

Ca și concluzie, sunt de părere că mass-media reprezintă un factor important în formarea copiilor, a comportamentului lor.

Mass-media influențează în mare măsură publicul, aceasta fiind responsabilă de unele comportamente dobândite în special de copii. Aceasta le impune modele false, fiind promovate în mod obsesiv zilnic.

Chiar și animațiile, desenele sau benzile desenate promovează un caracter violent. Peste tot sunt scene ce includ bătăi intre super eroi, care încearcă să facă dreptate, în final unul fiind învins.

Prin intermediul emisiunilor, filmelor sau serialelor difuzate, mass-media prezintă violența ca pe ceva absolut normal, prin existența unui limbaj agresiv, plin de injurii și a imaginilor terifiante. Ceea ce probabil nu cunosc persoanele care stau tot timpul în fața televizorului și pe deasupra se mai și uită la emisiuni, știri și spoturi violente, este faptul că aceștia sunt predispuși spre a face ceea ce văd. Desigur că dacă privesc o crimă, nu se vor gândi să provoace și ei una, dar cu siguranță le va afecta modul de percepție a lucrurilor.

Producătorii de reclamă sau de spoturi publicitare folosesc de multe ori violența, aceștia o asociază cu diferite produse pentru a-și promova propriul lor produs, astfel încât publicul consumator să treacă la actul de cumpărare.

Oamenii sunt receptivi și încrezători în reclamă, ei sunt convinși că ceea ce văd pe micile ecrane este adevărat, dar nu știu de fapt că producătorii de reclame lucrează mult la nivelul subconștientului uman cu mesajele subliminale. Violența este un fel de element de legătură între produse și persoane; din cauza faptului că această formă a agresivității este tot mai cunoscută de public, producătorii de reclame profită de acest lucru, incluzând-o în spoturile publicitare.

Sunt de părere că părinții ar trebuii să le limiteze accesul copiilor la sursele media, fiind TV, Internet etc. Copilăria este o etapă a vieții ce trebuie trăită altfel. Copiii trebuie să aibă diferite activități cu care să își ocupe timpul, activități care să îi ajute să se dezvolte intelectual.

Evoluția televiziunii este una dramatică și foarte rapidă. Televiziunea a fost creată inițial pentru a educa atât personal cât și profesional omul. Însă dintr-o educație diplomată, s-a ajuns la a se educa cu ajutorul vulgarității și a violenței.

Argumentele precum „am văzut la televizor”, „am văzut o reclamă și este bun produsul x” au devenit metode de convingere în discuțiile cetățenilor.

În urma studiului realizat pe copiii, am văzut că deșii părinții îi lăsa să se uite la Tv, uneori lăsându-i ore în șir în fața televizorului, ei sunt totuși conștienți, însă din cauza timpului puțin ce îl au la dispoziție pentru anumite treburi, prefera să sacrifice copilul. Ei sunt de părere că dacă un copil este lăsat să facă ce vrea, el este fericit, iar părintele la rândul său este la fel.

Există din ce în ce mai mulți copiii care nu știu jocurile copilăriei, ei preferând să stea în casă, într-o lume virtuală, cu super puteri și magii. Sunt părinți ce încurajează astfel de activități, fiindu-le mai ușor.

Pentru a putea fi distrași de la activitățile astea monotone, copiii ar trebuii încurajați să facă altceva. La întrebarea în care părinții erau întrebați ce fac copiii lor atunci când nu se uita la Tv, majoritatea au răspuns că lecturează. Acest lucru, este unul extrem de bun după părerea mea, deoarece în ziua de azi, puțini sunt tinerii care mai citesc o carte. Pe lângă această activitate, mai erau și ieșirile cu prietenii care la fel au fost încurajate.

Mass-media are influențe negative dar și pozitive în formarea copilul. De exemplu, fiind prezența violenta, agresivitatea în materialul vizionat de copiii, aceștia tind să imite, să preia comportamente. Ca factor pozitiv, ar fi după părerea mea informarea mult mai ușor.

Am observat că în zilele noastre, etica lipsește cu desăvârșire din televiziune. Majoritatea posturilor de televiziune sunt intru-un proces continuu de competiție.

Așadar, televiziunea este metoda de manipulare și influențare a publicului. Totuși, ca un bun producător, trebuie ținut cont că această manipulare să fie făcută într-o anumită măsură astfel încât societatea actuală și cea viitoare să nu fie afectată.