Agrementul Si Arborada Navelor

CUPRINS

INTRODUCERE

GENERALITĂȚI

Arborada N.S. MIRCEA

Vergile Navei Școală Mircea

Velele Navei Școală Mircea

Învergarea velelor

Manevrarea Velelor

GREEMENTUL N.S. MIRCEA

Manevrele fixe

Manevrele curente

ARBORADA ȘI GREEMENTUL NAVELOR

Biga navală

Macarale cu braț de manevră

Macaraua fixă

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Motivul pentru care am ales tema:”Studiu asupra arboradei și greementului navelor” este acela că lucrez la bordul ”N.S. MIRCEA”, o navă care conține totalitatea elementelor de arboradă și greement întâlnite la bordul navelor, atât veliere cât și comerciale, motiv pentru care mă voi folosi de prezentarea acesteia în lucrare.

”N.S. MIRCEA” sau ”Bricul MIRCEA” (improriu spus bric deoarece nava a fost botezată „Mircea” ca și înaintașul său „Bricul Mircea” (1882-1944), purtând numele domnitorului Mircea cel Bătrân, întregitorul Țării Românești până la „Marea cea mare”, iar figura sa formează galionul navei. Bricul este un velier cu 2 catarge și cu vele pătrate, folosit pentru transport și luptă; în timp ce Nava Școală Mircea este un velier de tip barc cu trei catarge).

Prima mea întâlnire cu nava și implicit termenii arboradă și greement a avut loc în anul 2008 când în calitate de elev la SMMMFN „Amiral ION MURGESCU” a trebuit să particip la executarea marșului de instrucție de la bordul N.S. Mircea, marș ce avea să se desfășoare pe o durată de 121 de zile de la plecarea din Constanța până în Marea Nordului și înapoi. Acesta a fost momentul în care mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac de acum înainte: „vreau ca atunci când voi termina școala militară să încadrez o funcție la bordul navei și să particip la toate marșurile de instrucție executate în fiecare an de acum înainte pentru studenții de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și elevii SMMMFN „Amiral ION MURGESCU”, participând activ la instruirea acestora cu privire la practica marinărească, asta însemnând: întreținerea curățeniei la bordul navei, cunoașterea instalațiilor de la bord, a echipamentelor de navigație și a noțiunilor de navigație și astronomie, învățarea tuturor elementelor de arboradă și greement prin cunoașterea manevrelor fixe și curente și participarea la întinderea și strângerea velelor și manevrarea acestora”.

A doua întâlnire cu nva a avut loc în data de 21.04.2010, atunci când am fost numit în funcție la bordul „N.S. Mircea” ca membru al echipajului permanent. De atunci a început o muncă care continuă și acum prin învățarea elementelor de arboradă și greement, a denumirilor acestora specifice și a modului de întrebuințare al acestora și al instalațiilor de la bord, de păstrare în bună stare de funcționare și conservare a acestora pe timp nefavorabil.

GENERALITĂȚI

Nava-școală "Mircea"

Arborada N.S. MIRCEA

Arborada unei nave este alcatuită din totalitatea pieselor confecționate din lemn sau din metal și care la bordul navei poartă una din denumirile: catarge sau arbori, ghiu, pic, bompres și vergi.

Arborele(catargul) este un stâlp vertical așezat pe planul diametral al navei și fixat în osatura de rezistență a navei. De regulă catargul este format din trei părți componente:

Coloana este partea inferioară a catargului, are la limita de jos o secțiune pătrată numită călcâi, prin intermediul căruia se fixează catargul în carlingă (sau într-o piesă fixată de carlinga numită talpă). Coloana este compusă din două părți – una inferioară sub punte numită picior și alta exterioară deasupra punții. La extremitatea de sus, coloana se termină cu butucul coloanei și o platformă ce se numește gabie. Coloana arborelui trinchet și arborelui mare ( până la crucetă ), precum și întregul arbore artimon ( care nu are arboret ) sunt făcute dintr-o singură bucată din oțel. Coloanele arborelui trinchet și arborelui mare sunt susținute lateral de câte două grupuri de sarturi(manevre fixe ce susțin arborele în borduri). Un grup de sarturi pleacă din punte până la o platformă metalică bine întărită și fixată cam la jumătatea înălțimii coloanei ( numită gabie ). De ea se fixează al doilea grup de sarturi, care merg până la crucetă (o altă platformă fixată aproape de capul coloanei). Deși arborii lui <<Mircea>> sunt din două părți (coloana și arboret), legăturile coloanelor sunt la fel cu acelea ale arborilor din trei părți.

Gabierul este partea de mijloc a catargului, are călcâiul fixat în gabie, este legat de coloană prin piesa numită butuc și se termină la extremitatea superioară cu o altă platformă mai mică numită crucetă.

Arboretul este partea superioară a catargului. Este fixat cu călcâiul lui în crucetă unde are o gaură pătrată, prin care se trece pana. Pana se sprijină pe furcile crucetei, susținând astfel arboretul ca sa nu alunece în jos. Deasupra găurii pătrate se găsește o ferestruică cu un rai, care servește la trecerea fungii pentru filarea arboretului. La înălțimi anumite arboretul are ferestruicile cu raiuri pentru trecerea fungilor vergilor zburătorului și rândunicii. Arboretul se termină cu o piesă în care sunt fixate unul sau două raiuri pentru trecerea saulelor de ridicare a pavilioanelor. Această piesă se numește măr și în limbaj marinăresc însemnă întotdeauna vârful catargului. Ansamblul de catarg descris este specific pentru navele mai vechi sau pentru navele cu vele.

Arborele artimon are o gabie ca și ceilalți arbori, care-l împarte în două, ( deși este dintro singură bucată ) și de care se fixează o a doua serie de sarturi, pentru o mai bună susținere a lui.

Arborii au rolul principal de a susține velele și de a transmite corpului forța de împingere produsă de vânt. Când se navigă cu propulsie mecanică, arborii servesc pentru fixarea și manevrarea semnalelor, pentru fixarea luminilor de navigație.

Arborii sunt sudați de punți la etambreuri (găuri în punți prin care trec arborii).

Ghiul este din tub metalic de oțel, a cărui grosime maximă se află la o treime de la vârf, de unde se subțiază puțin înspre cele două capete. Baza se sprijină întro țâțână pe partea dinspre pupa a arborelui artimon. În apropierea vârfului, ghiul are o ferestruică cu rai, prin care trece scota randei. Scota ghiului se prinde la un inel, care este sudat pe partea inferioară a vârfului. Contrascota ghiului se prinde la inelele care se găsesc sudate lateral la mijlocul ghiului.

Picurile sunt metalice de formă asemănătoare cu bompresul subțiindu-se spre vârf. Ele oscilează pe o țâțână pe partea dinapoi a arborelui artimon și sunt orientate oblic spre pupa.

Bompresul este un arbore înclinat, fixat la prova navei (întâlnit la navele cu vele), format dintrun tub de oțel, care se subțiază spre vârf. Baza lui este fixată într-un scaun făcut din plăci de oțel, iar la ieșirea din navă se sprijină pe etravă(piesă din osatura navei, care prelungește în sus extremitatea prova a chilei). Sub bompres, la ieșirea acestuia din navă, există de obicei o figură numită galion.

Bompresul se compune din trei părți:

coloana– partea inferioară fixată ca și la ceilalți arbori într-o talpă;

bastonul – partea din mijloc;

săgeata– partea superioară a bompresului.

Vergile Navei Școală Mircea

Arborele trinchet:

Verga trincă.

Verga gabier trinchet.

Verga contragabier trinchet.

Verga zburător trinchet.

Verga rândunică trinchet.

Arborele mare:

Verga mare.

Verga gabier mare.

Verga contragabier mare.

Verga zburător mare.

Verga rândunică mare.

Arborele artimon:

Ghiul.

Picul mare.

Picul mic.

Vergile servesc pentru fixarea și orientarea velelor pătrate. Ele sunt din oțel de formă tubulară tronconică cu diametrul mai mare și mai rezistente la bază. Spre vârfuri se subțiază și sunt mai puțin rezistente.

Pe partea superioară au fixate prin sudură două rânduri de ochiuri, prin care trec două rânduri de vergele, una spre prova și una spre pupa, asemănătoare unor mici balustrade.

Vergelele dinspre prova servesc la:

învergarea velelor;

legarea filierei de terțarolă în care scop au legați pe ele sacheții respectivi;

legarea unor capete de saulă de care se țin marinarii pe timp rău.

Vergelele dinspre pupa servesc pentru:

a fi folosite de marinari ca sprijin când lucrează în arboradă;

pentru potrivirea țapapiilor la distanța convenabilă servanților vergilor.

Țapapiile sunt legate de vergă la inelele de pe brățări. Ele sunt formate din două bucăți, câte una de fiecare parte a vergii, iar la vârfuri se găsesc țapapii de vârf.

Verga este susținută la mijloc prin troță. Troța vergilor fixe este prinsă de coloana arboretului printr-o țâțână, în jurul căreia se orientează.Troța vergilor mobile este prinsă la călăuza, care alunecă pe șină tot printr-un bulon în jurul căruia se orientează. Greutatea vergilor fixe este suportată de câte o bară metalică de susținere, prinsă de arbore. Greutatea vergilor mobile este suportată de fungi. Vergile contragabieri aluneca cu ajutorul călăuzelor, pe șine fixate în partea dinspre prova a coloanei. Vergile zburătorilor și și rândunicilor alunecă pe șinele fixate în partea dinspre prova a arboreților.

Toate vergile, cu excepția rândunicilor, au pe partea dinspre pupa și în apropierea vârfurilor, macarale cu două țâțâne prin care trec școtele velelor imediat superioare. Contrascotele trec prin macarale fixate la brățările de la vârful vergilor și în partea de jos a lor.

Toate vergile au aproape de vârfuri vergele cu două cârlige alunecătoare, unul pentru agățarea inelului colțului de scotă a velelor, când acestea sunt înfășurate și unul pentru agățarea inelului colțului de pe grandeea de învergare.

Lungimea arboreților și vergilor

Bompresul …………………………………………………. 12,50 m

Arboreții …………………………………………………. 15,50 m

Vergile:

Verga trincă ( verga mare ) ………………………………… 23,60 m

Verga gabier ……………………………………………….. 21,60 m

Verga contragabier ………………………………………… 19,20 m

Verga zburător …………………………………………….. 15,60 m

Verga rândunică …………………………………………… 11,80 m

Picurile:

Picul mic …………………………………………………… 10,80 m

Picul mare ………………………………………………….. 13,10 m

Ghiul ……………………………………………………….. 16,00 m

Velele Navei Școală Mircea

1 – vela focul 1 (focul săgeții);
2 – vela focul 2 (focul mare);
3 – vela focul 3(focul mic);
4 – vela focul 4 (focul de furtună / trinchetin);
5 – vela straiul mare;
6 – vela straiul zburător mare;
7 – vela straiul rândunică mare ;
8 – vela straiul randă;
9 – vela straiul zburător-artimon;
10 – vela straiul picului;
11 – vela randă;
12 – vela contrarandă;
13 – vela pic;
14 – vela trincă;
15 – vela gabierul trinchet;
16 – vela contragabierul trinchet;
17 – vela zburătorul trinchet;
18 – vela rândunică trinchet;
19 – vela mare;
20 – vela gabierul mare;
21 – vela contragabierul mare;
22 – vela zburătorul mare;
23 – vela rândunică mare.

Clasificarea velelor.

N.S. Mircea are următoarele trei tipuri de vele:

Vele pătrate, învergate pe vergi;

Vele triunghiulare, ( focuri și vele strai ), care se întind de-a lungul straiurilor între arbori;

Vele aurice / rande, care se întind de-a lungul ghiului și a picurilor la arborele artimon.

Velele pătrate

Velele pătrate sunt de formă trapezoidală, având grandeea de întinsură mai lungă decât cea de învergare. Vela trincă, velele contragabierilor și velele zburătorilor se pot terțarola ceea ce inseamnă reducerea suprafeței velei în caz de furtună.

La o distanță anumită de grandeea de învergare și paralel cu ea se găsește pe ambele fețe ale velei, filiera de terțarolare, legată pe o întăritură specială în care sunt făcute ochiuri de cioară, prin care trec saulele ce leagă filiera. Filiera de terțarolare are la cele două capete, pe grandeele de cădere, câte un ochi de terțarolare, prin care trec sacheții pentru ridicarea și fixarea capetelor filierei de terțarolare. Ochiul de terțarolă se pune în cârligul alunecător de pe vergeaua de la vârful vergii. Prin ochiurile de cioară de pe întăritură și prin ochiurile de învergare sunt trecute saule, cu ajutorul cărora se ridică filiera de terțarolare la înălțimea vergii și care se leagă de vergeaua dinspre pixarea capetelor filierei de terțarolare. Ochiul de terțarolă se pune în cârligul alunecător de pe vergeaua de la vârful vergii. Prin ochiurile de cioară de pe întăritură și prin ochiurile de învergare sunt trecute saule, cu ajutorul cărora se ridică filiera de terțarolare la înălțimea vergii și care se leagă de vergeaua dinspre pupa.

Velele strai sunt de formă triunghiulară și se întind între arbori.

Vela picului

Randele

Randa și contraranda sunt vele trapezoidale de formă neregulată. Ele se întind între ghiu și picuri. Canistrelele grandeelor superioare de întinsură alunecă pe șine fixate sub picuri. Canistrelele grandeelor inferioare de întinsură alunecă pe parâme de sârmă întinse de-a lungul ghiului, respectiv de-a lungul picului mare. Grandeele de cădere prova, sunt învergate pe vergelele ce se găsesc de-a lungul arborelui intre ghiu și pic.

Suprafața velelor

Focurile:

Focul Nr. 1 ……………………………………………………… 52,72 m2

Focul Nr. 2 ……………………………………………………… 46,64 m2

Focul Nr. 3 ……………………………………………………… 47,98 m2

Focul Nr. 4 ……………………………………………………… 44,42 m2

Arborele trinchet:

Vela trincă ………………………………………………………. 162, 02 m2

Vela gabier ………………………………………………………. 93,00 m2

Vela contragabier ………………………………………………… 102,43 m2

Vela zburător ……………………………………………………. 96,88 m2

Vela rândunică …………………………………………………… 67,07 m2

Velele strai mari:

Vela strai mare …………………………………………………… 77,04 m2

Vela strai zburător ……………………………………………….. 51,25 m2

Vela strai rândunică ……………………………………………… 45,00 m2

Arborele mare:

Vela mare ………………………………………………………… 179,58 m2

Vela gabier ……………………………………………………….. 93,00 m2

Vela contragabier ………………………………………………… 102,43 m2

Vela zburător …………………………………………………….. 96,88 m2

Vela rândunică …………………………………………………… 67,07 m2

Velele strai artimon:

Vela strai randă …………………………………………………… 37,80 m2

Vela strai zburător artimon ………………………………………. 45,06 m2

Vela straiul picului ……………………………………………….. 37,41 m2

Arborele artimon:

Vela randă ………………………………………………………… 85,25 m2

Vela contrarandă ………………………………………………….. 62,54 m2

Vela picului ……………………………………………………….. 57,04 m2

Învergarea velelor

Regulă generală : La lucru în arboradă legați-vă bine sculele, fie de corp, fie de greement, pentru a nu primejdui camarazii de pe punte!

Velele strai, focurile și randele

La învergare focurilor se începe cu legarea coltului de fungă de funga și contrafunga focului pregătit pentru învergat și se continuă cu legarea ochilor de cioară de canistrelele aflate pe straiul aferent focului, concomitent cu ridicarea colțului de fungă până la legarea tuturor ochilor de cioară și prinderea colțului de mură de piciorul metalic; contrafunga se trece prin mărul călăuză de pe grandeea de învergare și printr-o macara legată de piciorul metalic. A se avea în vedere faptul că vela trebuie legată din loc în loc pentru a nu fi umflată de vânt, fapt ce ar pune în pericol viața marinarilor pe timpul învergării.

La învergarea velelor strai se începe cu cea mai de jos, folosindu-se funga celei mai de sus pentru ridicarea și poziționarea velelor. Se execută învergarea straiurilor asemănător învergării focurilor.

La rande se fixează mai întâi ochiul colțului de fungă; se fixează colțul de școtă și se trec strângătorii prin merele călăuză poziționate de o parte și de cealaltă a velei, după care se începe legarea ochilor de cioară de canistrele. După legarea ochilor de cioară se fixează colțurile de mură de arborele artimon și se leagă ochii de cioară de pe grandeea de cădere, de vergeaua situată înapoia arborelui artimon.

Velele pătrate

Grandeile velelor pătrate trebuie să fie înspre pupa. Ridicarea și filarea velelor se face cu ajutorul unui palanc fixat de coloană sau arboret. Vela trincă se ridică și se fixează cu ajutorul strângătorilor și contrascotelor. Velele pătrate se ridică pe partea dinspre prova a vergilor. În mare, se ridică în bordul de sub vânt.

Velele se aranjează în ordine pe punte, se controlează sacheții ochiurilor de învergare, sacheții de mijloc și saulele de învergare. Apoi vela se împachetează așa fel ca grandeea de învergare să rămână în afară și se leagă cu sfilațe.

Ochiurile strângătorilor și merele călăuze respective se țin împreună legate cu saule.

Vela se leagă în palanc de la mijlocul ei puțin sub vânt. Colțurile rămase în afară se leagă la palanc și pentru a nu le inversa, se leagă întotdeauna colțul din tribord peste cel din babord.

Pentru ca întinderea velei de-a lungul vergii să se facă cât mai ușor, sacheții ochiurilor colțurilor de învergare se vor lăsa cât mai lungi. Călăuzirea velei care se ridică este bine să se facă cu o saulă, iar pe vergile inferioare se vor repartiza marinari, care să degajeze vela.

La ridicarea trincii, strângătorii și contrascotele se prind de pe punte corect la locul lor. Sacheții ochiurilor de învergare se leagă de strângătorii de margine. De asemenea scotele și murele se prind sau se desfac de pe punte.

Grandeile de învergare se întind de-a lungul vergii cu ajutorul sachetului colțului de învergare, până ce sachetul de mijloc al grandeii ajunge la mijlocul vergii și grandeea de învergare este bine întinsă de-a lungul vergii. ( Întâi se întinde partea din vânt! ). Ochiul colțului de învergare se pune în cârligul alunecător ( unde sunt două, la cel dinspre vârf) și grandeea se întinde și se leagă definitiv cu sachetul ochiului colțului de învergare. După aceasta se începe cu învergarea velei de vergeaua vergii.

Manevrarea Velelor

CAPITOLUL I

R o l u r i

Rolurile de manevra velelor sunt în număr de trei:

Întinderea velelor.

Strângerea velelor.

Terțarolarea velelor.

Fiecare marinar îți are fixat postul pentru toate manevrele. În afară de aceasta fiecare marinar este înscris într-un registru cu rolul pe care îl are la manevra velelor, din care el primește partea ce-l interesează.

Adunarea echipajului la posturile de manevra velelor se face după „ planul formației de adunare pentru manevra velelor”.Locul fixat în acest plan, care țin seamă de rolul de manevra velelor, îl va ocupa fiecare marinar ori de câte ori se ordonă manevra velelor.El este astfel stabilit încât la executarea unei singure comenzi, să nu se producă învălmășeală printre executanți.

La un echipaj de 160 de marinari destinați manevrelor velelor – număr strict necesar acestui tip de navă – avem următoarea împărțire pe arbori:

În fiecare gabie si crucetă trebuie să fie câte un maistru sau gradat cu 2 marinari „gabieri”.

Împărțirea pe vergi și vele

Peste acest număr, surplusul de marinari vor fi împărțiți ca servanți ai cavilierelor și rezerve.Când la un post oarecare sunt lipsuri ( în serviciu de cart, bolnavi, etc.) ele vor fi înlocuite cu servanți de la caviliere sau din rezerve.

Împărțirea maiștrilor pe posturi

Manevra navei poate fi făcută in caz de urgență cu 30 de marinari perfect antrenați.

CAPITOLUL II

Darea comenzilor

a) O comandă se dă pentru executarea precisă a unei manevre. Execuția este făcută de marinari anume prevăzuți pentru ea în roluri. De exemplu: „ La posturile pentru strângerea velelor” , „ filarea unei fungi ” , „ tragerea unui braț” ș.a.

Ordinea comenzilor este condiționată chir de mersul manevrei.

b) Un ordin se dă pentru a se executa o măsură oarecare de un subordonat și oamenii i sub conducerea și supravegherea lui. Comenzile necesare pentru execuție le dă subordonatul care a primit ordinul. De ex. : „ Pe arbori întindeți rândunicile !”

c) Comenzile pentru întinderea și strângerea velelor se dau de pe puntea de comandă de ofițerul care conduce manevra.

În cazul când în decursul unei manevre trebuie să se întindă sau să se strângă o singură velă, atunci el dă un ordin în care se specifică mai întâi arborele. De ex. : Arborele prova: „Întindeți trinca!” sau : Arborele mare : „Strângeți zburătorul!”. Comenzile pentru executarea manevrei ordonate se dau în acest caz de șeful de arbore.

CAPITOLUL III

Împărțirea velaturii și gruparea ei

Pentru că întinderea velaturii nu se poate face toată deodată atât pentru motive de greement cât și pentru echilibrul velaturii, ea se execută pe 3 grupe de vele, și anume:

Grupul I format din:

gabieri;

contragabieri;

velele inferioare și randele.

La acest grup aparțin și focul Nr. 3, focul Nr. 4, vela strai mare și vela strai randă.

Grupul II format din:

zburători.

Acestui grup aparține și focul Nr. 2, vela strai zburător și vela strai zburător artimon.

Grupul III format din :

velele superioare ( rândunici ).

Acestui grup aparțin : rândunicile, focul Nr. 1, vela strai rândunică, vela strai pic și vela picului.

Observație: Împărțirea velaturii în cele trei grupe de mai sus este valabilă pentru manevra de întinderea velelor cu ambele borduri.

Pentru manevra cu un bord grupurile sunt în număr de 4 și anume:

Grupul I format din:

gabieri;

contragabieri și velele ce le aparțin.

Grupul II format din:

velele inferioare și randele cu velele ce le aparțin.

Grupul III și grupul IV sunt respectiv grupul II și grupul III de la manevra de întindere cu 2 borduri.

Pentru reducerea velaturii se va avea întotdeauna grijă de a se respecta aceleași grupuri de vele.

CAPITOLUL IV

Generalități asupra desfășurării și întinderii velelor

Velele pătrate

După ce armamentele s-au urcat și s-au adunat la bază pe vergile respective, se dă comanda „dezlegați!” , la care fiecare marinar își ocupă fixat prin rol și începe imediat dezlegarea sacheților. După dezlegare sacheții se țin la mână, astfel ca vela să rămână ca și cum ar fi legată. La comanda „desfășurați!” se dau drumul sacheților și vela se aruncă spre prova. Contragabierii, zburătorii și rândunicile nu se vor desfășura decât după ce armamentele gabierilor au părăsit vergile, fiindcă vela căzând i-ar putea lovi.

Armamentele, înainte de a coborî, vor avea grijă ca saulele de terțarolă și sacheții să fie trecuți spre prova și absolut liberi, iar sacheții colțurilor de școtă să fie aranjați pe vergă. Să se facă atenție ca grandeele de cădere să nu fie agățate de vergă, ci să atârne libere.

La velele vergilor fixe, adică la velele inferioare și ale gabierilor, se vor mola întâi strângătorii și apoi se vor întinde școtele.

Contragabierii au de obicei școtele trase; ele se întind după molarea strângătorilor. Dacă școtele au fost filate la legarea velelor, trebuie trase, înainte de ridicarea vergii fără altă comandă. La zburători și rândunici se trag întâi școtele și apoi se întind.

Ca regulă generală, contragabierii, zburătorii și rândunicile se întind în ordinea de jos în sus, de exemplu: nu poate fi întins zburătorul înaintea contragabierului sau rândunica înaintea zburătorului.

Când se întinde o velă pătrată trebuie să se moleze școtele velei imediat superioare. Dacă s-ar face altfel, verga velei care se întinde ar forța școtele velei de deasupra și ar fi pericol să se rupă. Pentru același motiv, când vergile sunt brațate la semn se vor fila ușor ambele brațe pe măsură ce verga se ridică; când brațate în sart se vor fila numai brațele de sub vânt, astfel ca vergile să se aranjeze în timpul ridicării, așa cum trebuie să fie mai târziu, adică: începând de jos în sus vergile să fie din ce în ce mai puțin brațate ( în evantai).

Înainte de întinderea velelor, vergile nu trebuie brațate prea strâns în sart, deoarece velele inferioare ( trinca și vela mare) nu se desfășoară libere din cauza straiului coloanei și vergile mobile se pot agăța în sarturile de sub vânt ale arboretului.

În timpul întinderii velelor oamenii din gabie ( gabierii) trebuie să tragă bine în sus strângătorii în special strângătorii contragabierilor și să-i fileze spre velă.

Velele trebuie ridicate până ce grandeele de cădere s-au întins bine. La ridicare vergilor mobile, se va comanda la timp „volta!” fungilor, spre a preîntâmpina îndoirea vergilor sau ruperea gandeelor de cădere a velelor. Acest lucru se poate întâmpla foarte ușor la tracțiuni mari dacă nu se face atenție.

Zburătorii și rândunicile se vor ridica după ce mai întâi s-au tras și luat voltele școtelor.

La întinderea velelor inferioare, în principiu, se vor trage mai întâi murele și apoi școtele. ( A se vedea întinderea velelor pe vreme rea punctul 87). La aliura cu vânt larg se va avea grijă ca vela mare să nu se frece de brațele din vânt ale arborelui trinchet, de aceea la brațări până la două carturi, colțul de mură se ridică. (Se trage contrașcota și strângătorul de margine din vânt).

Strângătorii velelor întinse trebuie bine filați până ce fac o mică burtă sub velă. Această burtă va fi aproximativ de 30 cm sub grandeea de întinsură. Gabierii vor lega strângătorii de sarturi cu ață de vele ) sau eventual și la caviliere), legături care se rup ușor când se trage de strângători.

Velele strai

Vela odată dezlegată se trece sub vânt. Școtele trebuie așezate în ordine. În timpul ridicării velei, școta de sub vânt se va ține mereu întinsă, pentru ca vela să nu bată. După ce s-a luat volta la fungă, se va întinde definitiv școta.

Întinderea definitivă a școtelor focurilor se face dinspre pupa înspre prova: Întâi a focului nr. 4, apoi Nr. 3 și așa mai departe. Școtele din vânt trebuie suficient filate ca ele să stea sub mura velei imediat următoare. De asemenea și școtele din vânt ale tuturor celorlalte vele strai trebuie să fie bine filate.

Vela straiului mare și vela straiului andei au numai câte o școtă. Din această cauză la volte, etc. ele trebuie coborâte pentru schimbarea școtei. Când se navigă mult cu murele în același bord, școtele din vânt ale velelor strai mari și artimon se strâng în gabie.

Pe timp rău se recomandă ca fungile și contrafungile să fie trecute prin macarale, iar de inelul școtei să se lege o parâmă ajutătoare, care se întinde în vânt pentru ca vela să fie ținută cât mai fixă și să nu bată.

Velele arborelui artimon

Acestea se întind cu ajutorul fungilor și școtelor, după molarea strângătorilor, conrafungilor și contrașcotelor, având grijă de a se lua întâi voltele fungilor și apoi să se întindă definitiv școtele.

Întinderea randei se ușurează dacă se ține ghiul în vânt.

La întinderea velei picului trebuie ca mura să fie ușor filată, apoi să se întindă bine funga și în urmă școta. La sfârșit se întinde și se leagă mura. Mura picului trebuie să stea sub vânt.

CAPITOLUL V

Comenzi pentru întinderea velelor

„ La posturile pentru întinderea velelor!”.

Marinarii se adună la front după planul formației de adunare pentru manevra velelor. Ei stau cu picioarele desfăcute și cu mâinile la spate. Se face apelul pe vergi și vele și se raportează de șeful de arbore ( trinchet, mare și artimon) prin voce ( megafon ): „Gata prova!”, „Gata pupa!”

„Gabierii sus!”

Maiștrii gabieri și gabierii se urcă în gabii și crucete, supraveghează urcarea oamenilor în arboradă și prefac manevrele.

„Manevrele pe punte!”

„Școtele la Tb ( Bd)!”

Manevrele se iau de pe marionete și caviliere și se așează pe punte în așa fel, ca la întinderea velelor să se fileze ușor. Voltele nu se desfac. Se scoate bastonul pavilionului de ancoră. Școtele velelor strai se trec în bordul ordonat, școta randei se prinde în cărucior și se instalează contrașcota ghiului.

Când totul este în ordine se revine la front și șeful de arbore raportează: ”Gata prova/pupa!”.

„Pentru desfășurarea velelor: armamentele rândunicilor și zburătorilor: sus!”

Armamentele rândunicilor, zburătorilor precum și acelea ale velelor strai respective poziționați la baza sarturilor se urcă sus.

„Sus!”

Toate armamentele celorlalte vele pătrate, vele strai, focuri și rande se urcă sus. Armamentele vergilor rămân pe vergi cot la cot la baza vergii lângă catarg, iar cele ale velelor strai intră înăuntru, cele ale randelor rămân în sart cu fața spre prova.

„Dezlegați!”

Armamentele velelor pătrate își iau intervalele egale până la vârful vergii, cel al randelor intră înăuntru. Se dezleagă sacheții și se țin la mână. Marinarul nr. 1 din tribord al fiecărei vergi, îndată ce vela este complet dezlegată, arată aceasta șefului de arbore prin întinderea orizontală a mâinii. Când toate vergile sunt gata șeful de arbore la rândul lui raportează la comandă: ”Gata prova/pupa!”.

„Velele inferioare și gabierii: Desfășurați!”.

Se dă drumul velelor inferioare și velelor gabier, împingându-se vela înspre prova. Se face atenție la sacheți și la grandei ca să fie libere. Armamentele vergilor mari, gabierilor și randelor coboară. Armamentele velelor strai coboară îndată ce și-au dezlegat velele.

„Desfășurați!”.

Se desfășoară toate celelalte vele. Armamentele coboară. Gabierii rămân în gabie. Servanții cavilierelor trag școtele contragabierilor.

Armamentele pe măsură ce coboară își ocupă locurile de adunare după rol. Șefii de arbori raportează: „”Gata prova/pupa!”.

„Pentru întinderea velelor: La școte, mure și fungi!”

Marinarii trec la posturile întinderea velelor inferioare, gabierilor, contragabierilor, randelor precum și ale velelor strai respective. Manevrele curente ale zburătorilor, rândunicilor și ale velelor strai respective rămân neocupate. Se molează școtele zburătorilor. Manevrele se țin gata pentru a fi trase, respectiv filate, voltele se desfac păstrând numai o jumătate de voltă la cavile sau tacheți.

Se interzice filarea contrașcotelor contrafungilor și strângătorilor înainte de a se da comanda respectivă.

„Mola strângătorii!”

Se molează toți strângătorii velelor inferioare, ai gabierilor și contragabierilor și se prefac de către gabieri.

„Gata de tras!”

Școtele, murele și fungile se țin la mână gata de tras, toate contrașcotele rămânând încă legate.

„Trageți școtele gabierilor!”

Se molează contrașcotele gabierilor. Școtele se trag bine și egal în ambele borduri. Pentru aceasta se molează balansinele vergilor mari. ( Lanțul școtelor este piturat alb deasupra și negru dedesubtul macaralei de la vergă, așa că se egalează ușor).

„Întindeți contragabierii!”

Se molează contrafungile contragabierilor și a focului Nr. 3. se întind contragabierii și focul Nr. 3. brațele de sub vânt se filează.

„Întindeți contragabierii!”

( Pe timp rău se filează velele inferioare).

Contrașcotele velelor inferioare, conrafungile și contrașcotele randelor, precum și contrafunga focului Nr. 4, velei strai mare și velei straiului randei se molează sau se filează (timp rău). Murele și școtele se trag, velele strai și randele se întind. După ce velele au fost întinse, armamentele trec la front pe vergi și șefii de arbbori raportează la comandă când totul este terminat. Când vergile sunt brațate în sart și vinciul este ocupat pentru manevră (exemplu: ridicarea ancorei), mura se întinde definitiv după terminarea manevrei. Când arborele trinchet prinde vânt pe velă ( se maschează), vela trincă se va întinde numai după ce sarturile sunt degajate pentru a nu periclita oamenii de pe sarturi.

„Pentru întinderea zburătorilor la școte și fungi!”

Marinarii trec la posturile de întinderea zburătorilor, focului Nr. 2, velei straiului zburător și velei straiului zburător artimon. Se desfac voltele păstrând numai o jumătate de voltă. Manevrele curente ale velelor superioare rămân neocupate, se molează însă școtele rândunicilor.

„Mola strângătorii!”

Se molează strângătorii și se prefac de către gabieri. Contrașcotele rămân încă legate.

„Gata de tras!”

Școtele și fungile se țin la mână gata de tras.

„Trageți școtele!”

Contrașcotele zburătorilor se molează. Școtele se trag bine și egal în ambele borduri.

„Întindeți zburătorii”!

Contrafungile velelor strai respective se molează, zburătorii și velele strai se întind. (Brațele de sub vânt se filează). Odată velele întinse armamentele trec la front și șeful de arbore raportează la comandă : ”Gata prova/pupa!”.

„Pentru întinderea rândunicilor la școte și fungi!”

Marinarii trec la posturile de întinderea rândunicilor, focului Nr. 1, velei straiului rândunicii, velei strai pic si velei picului. Se desfac voltele păstrând numai o jumătate de voltă.

„Mola strângătorii!”

Strângătorii rândunicilor se miloează și se prefac e către gabieri. Contrațcotele rămân încă legate.

„Gata de tras!”

Școtele și fungile se țin la mână gata de tras.

„Trageți școtele!”

Contrașcotele rândunicilor se molează. Școtele se trag bine și egal în ambele borduri.

„Întindeți rândunicile!”

Contrafungile velelor strai se molează, rândunicile, velele strai respective și vela picului se întind (brațele de sub vânt se filează). După întinderea velelor, armamentele trec la front, șefii de arbori raportează la comandă: ”Gata prova/pupa!”.

25. „Faceți ordine pe punte și în arboradă!”

La comanda șefilor de arbori se întăresc brațele, murele și școtele. Toate brațele și fungile se aranjează colac pe punte, respectiv la tambure, celelalte manevre pe cavile. După aceea armamentele se aduna la front. Șefii de arbori raportează la comandă: ”Gata prova/pupa!”.

NOTĂ:

Când dorim ca operația de întindere a velelor să meargă mai repede , după întinderea gabierilor și contragabierilor se poate comanda: „ pe arbori întindeți zburătorii și rândunicile!”. Șefii de arbori, independent, își comandă întinderea velelor ordonate îndată ce sunt gata.

Când o velă oarecare nu vrem să fie întinsă, trebuie să se specifice acest lucru la darea comenzii. De exemplu: „Întinderea rândunicilor”. „Vela picului nu se întinde!”

Când se hotărăște ca o velă să rămână înfășurată și legată, înaintea urcării oamenilor în arboradă se va comanda care anume velă rămâne înfășurată. De ex. : „La posturile pentru întinderea velelor, rândunicile nu se dezleagă!”

Comenzile pentru întinderea unei singure vele vor fi aceleași ca pentru întinderea tuturor velelor.

CAPITOLUL VI

Generalități asupra strângerii, înfășurării și legării velelor

Strângerea velelor

Toate velele pot fi strânse simultan.

Vela trincă, vela mare și velele gabieri se strâng trăgându-se în același timp contrașcotele și strângătorii.

Velele contragabieri vor fi numai filate ( funga se filează, contrafungile se trag ).

Velele zburători și rândunici se filează trăgându-se întâi contrașcotele și la urmă strângătorii.

La filarea vergilor va trebui ca:

Să se moleze școtele velelor imediat superioare.

Brațele din vânt să se recupereze pe măsură ce verga se filează, deoarece prin filarea vergii brațele se scurtează, prin aceasta verga este adusă mult mai în vânt și astfel filarea se face mai bine. Această recuperare este importantă mai ales la filarea vergilor rândunicilor și zburătorilor, pentru a împiedica înclinaea lor. O vergă înclinată se îndreaptă imediat din școte; apoi verga se filează mai departe trăgând brațul din vânt și contrașcotele.

Colțul de școtă al rândunicilor se strânge la mijloc, toate celelalte colțuri de școte se strâng la capătul vergii.

Vela se strânge complet în strângători, numai după ce vergile stau în balansine, altfel vergile atârnă în strângători.

Școtele velelor zburători și rândunici pot fi molate iar contrașcotele și strângătorii trași înainte de filarea vergilor numai pe vânt slab.

Pe vânt tare:

Întâi se filează vergile, pentru că altfel vergile se înclină.

Se trag contrașcotele cu școtele legate, lucrând în acest caz ca contrafungile.

Numai după ce verga a ajuns pe butuc și stă în balansine se filează școtele și se strânge complet vela în strângători și contrașcote.

Înfășurarea și legarea velelor

Velele pătrate.

Întâi se ridică grandeele de cădere, se întind spre mijlocul și de-a lungul vergii, trăgându-se și ținându-se strâns cu corpul de vergă. În afară de rândunici, toate celelalte colțuri de școtă se ridică pe vergi cu ajutorul sachetului colțului de școtă.

Strângătorii și contrașcotele se molează îndată ce armamentele vergilor au apucat grandeea de întinsură. Vela liberă se ridică pe vergă, mână după mână ( nu se formează pliuri de la un capăt la altul).

La sfârșit se oprește o bucată destul de largă din velă, care se ține cu mâna stângă în afară, iar înăuntrul pliului se împinge cu mâna dreaptă vela adunată pe vergă.

Când tot armamentul a terminat această operație, vela este rotită de toți odată pe vergă. Ultimul pliu trebuind să fie așa de mare, încât să încapă în el tot restul de velă adunată. Prin aceasta se împiedică să iasă spre pupa grandeei sau burți de velă, în care vântul s-ar putea umfla și apa de ploaie ar putea să se adune.

La rândunici unde colțurile de școtă se strâng la baza vergii se va proceda astfel:

grandeele de cădere se întind până la mijlocul vergii, după cae se continuă operația ca la celelalte vele.

Toate velele, după ce au fost astfel înfășurate, se aranjează între vegelele vergii și se leagă cu sacheții lor.

Colțurile de școtă vor fi la fel aranjate. În mare, după ce velele s-au legat, strângătorii sunt atârnați liberi pe cavile, ( cu voltele desfăcute) pentru ca nu cumva la o eventuală brațare să fie forțați și să-i rupem.

Focurile

Focul Nr. 1. Vela, începând cu partea dinspre prova a grandeei de întinsură se așează cât mai regulat pe bompres. Ultimele pliuri ale grandeei de cădere se așează astfel pe velă încât să o acopere perfect. Legarea începe de la strai.

Focurile Nr. 2 si Nr. 3. Întăritura din mijloc se întinde în vânt peste bompres. Restul velei se lasă în plasa de sub vânt. Apoi se așează vela pe bompres luându-se grandeea de întinsură peste grandeea de cădere. Vela care atârnă sub vânt se așează pliu după pliu peste grandee, având grijă ca întăritura din mijloc cu aproximativ 80 cm de velă să rămână liberă. Cu ultima bucată rămasă se îmbracă vela și grandeele. Se va avea grijă ca vela dinspre strai să fie bine acoperită de pliuri și fără crețuri. Pentru aceasta să se întrebuințeze un sachet scurt legat de strai.

Focul Nr. 4. Vela se așează în plasă începând cu partea dinspre prova a grandeei de întinsură. Ultimele pliuri dinspre prova a grandeei de cădere trebuie să acopere complet vela. Legarea începe de la colțul de fungă.

Velele strai

Velele strai, cu excepția focurilor, vela strai mare și vela strai randă, se înfășoară toate în același fel. Întâi se ridică colțul de școtă și se leagă scurt de strai cu un cap de saulă. Se începe apoi înfășurarea velei trăgând mereu vela înspre ambele borduri și spre prova. După ce vela s-a tras suficient, grandeele, începând de la strai, se trag de asemenea în cele două borduri și se înfășoară vela cât mai strâns, așa fel ca cusătura întăriturii din mijlocul velei să atârne exact în axul navei și înspre pupa. Părțile din velă care atârnă în jos se bagă înăuntru astfel ca ele să fie acoperite de pliuri. Legarea velei se începe de sus în jos. Sacheții înfășoară vela și straiul. Vela legată trebuie să nu aibă crețuri, ci să se prezinte ca un sac.

Sensul de înfășurare al sacheților trebuie să fie același la toate velele ( Tb sus; Bd jos). Contrafungile și colțurile de școtă să rămână în afară.

Vela straiului mare și vela straiului randei se înfășoară la fel ca focurile.

Randele. Randa și contraranda se strâng lângă arbore și se leagă cât se poate de regulat, coborând pe artimon.

CAPITOLUL VII

Comenzile pentru strângerea și legarea velelor

„La posturile pentru strângerea velelor!”.

Echipajul se adună la front.

„Gabierii sus!”

Maiștrii gabieri și gabierii se urcă în gabii și crucete.

„La contrașcote, contrafungi și strângători! Atențiune! La școte, mure și fungi!”

( Se accentuează pe „fungi” ca la o comandă săvârșitoare).

Marinarii trec la posturile de strâgerea velelor după rol. Manevrele se fac gata de filat, respectiv de tras, voltele se desfac rămânând legate numai într-o jumătate de voltă. Înaintea comenzii executive nu trebuie să se moleze ( sau fileze) nici o fungă sau școtă.

„Gata de tras!”

Contrașcotele și strângătorii se întind la mână.

„Strângeți velele!”

Se molează școtele velelor pătrate, școtele și fungile randelor; se trag contrașcotele, strângătorii și contrafungile; fungile se filează, iar brațele din vânt se recuperă. (Pe vreme rea se specifică în comandă : „Filați fungile, trageți contrașcotele, contrafungile și strângătorii”).

„Întăriți brațele, fungile și balansinele!”.

Toate brațele, fungile velelor pătrate, contrafungile contragabierului și balansinele vergilor mari trebuie bine întinse. Să se controleze ca toate vergile să stea în balansine. Armamentele se adună la front și șeful de arbore raportează la comandă.

„Pentru înfășurarea și legarea velelor : Armamentele rândunicilor și zburătorilor sus!”.

Armamentele rândunicilor și zburătorilor precum și ale velelor strai corespunzătoare se urcă sus.

„Sus!”

Armamentele celorlalte vele pătrate, strai și artimon se urcă sus. Armamentele focurilor își iau locurile pe bompres.

„Gata de înfășurat!”

Toate armamentele ies în afară. ( Cala comanda „dezlegați!”). Nu se începe înfășurarea velelor.

„Înfășurați!”

Velele se înfășoară și se leagă, după aceea armamentele coboară. Gabierii intră în gabii și crucete. Armamentele se adună la front și șeful de arbore raportează la comandă.

„Faceți ordine pe punte și în arboradă!”

Vergile se aranjează, se întind balansinele. Gabierii coboară. Armamentele la terminare se adună la front. Șeful de arbore raportează la comandă.

Comenzi speciale ( urgente )

„Gata pentru strângerea rândunicilor!”

Bordul de serviciu face gata de strâns velele superioare. Pentru aceasta se dau indicații marinarilor ce au de făcut.

Fungile rândunicilor și ale velelor strai vor fi gata de filat; contrașcotele, strângătorii și contrafungile gata de tras; școtele gata de filat.

„Filați fungile rândunicilor!”

Vergile rândunicilor se filează fără a se strânge ( se trag contrașcotele și se filează fungile). Velele strai respective se strâng, dacă nu s-a dat o altă comandă.

„Trageți strângătorii!”

La această comandă se trag strângătorii. Numai după ce velele superioare au fost strânse se pot strânge și celelalte vele respectându-se ordinea de sus în jos. Comenzile de executare sunt: (Exemplu)

„Gata pentru strângerea zburătorilor!”

„Filați fungile zburătorilor!”

„Trageți strângătorii!”

„Gata pentru strângerea gabierilor!”

CAPITOLUL VIII

Brațarea vergilor

a) Vergile se brațează în următoarele poziții:

La semn;

Un cart; vergile inferioare la un cart de la semn spre prova.

Două carturi; vergile inferioare la două carturi de la semn spre prova.

În sart; vergile inferioare la aproximativ 30 cm departe de pataraține.

Strâns în sart (unghiul de brațare este maxim). Vergile inferioare se ating ușor de pataraținele de sub vânt. ( Brațarea în acest caz nu se va executa decât cu velele întinse).

b) În pozițiile „la semn” și „1 cart brațat” vergile stau paralele. In toate celelalte poziții se brațează în formă de evantai adică: începând de jos în sus vergile sunt din ce în ce mai puțin brațate, ca să ia forma unui evantai. ( Se profită astfel de creșterea intensității vântului cu înălțimea, de unde rezultă că deviația suferită de vântul adevărat din cauza vântului navei este mai mică).

Când grandeea de cădere a velei mari freacă brațele arborelui trinchet, se strânge colțul de mură.

Comenzi pentru brațare

„La brațe în tribord (babord)!”. La această comandă cea mai mare parte a marinarilor trec la brațele din bordul ordonat, iar la brațele din celălalt bord trec numai cei de la volte pentru filat, adică câte unul de fiecare braț (după rol).

În același timp se ocupă posturile de la școtele de sub vânt ale velelor strai și ale velelor inferioare, murele din vânt, școta ghiului, contrașcota ghiului și școta picurilor.

Pentru aranjarea definitivă a orientării vergilor se dă comanda: „Aranjați brațele!”. La această comandă oamenii trec la brațe, la școtele și murele velelor inferioare și velelor strai; se aranjează vergile și se întind definitiv școtele și murele.

Comenzile executive date de ofițerul cu manevra pentru brațări sunt:

„La brațe in Td ( Bd) !”

„Brațați!”. ( Se oprește brațarea după nevoie).

„La semn brațați!”

„…….carturi brațați!”

„În sart brațați!”

„Strâns în sart brațați!”

„Contrabrațați!” ( Se brațează în bordul opus la aceeași orientare a vergilor).

„Volta….(prova….pupa)!”

„Volta peste tot!”

Comenzile șefului de arbore la brațare

„Volta rândunica!”

„Volta zburătorul!”

„Volta contragabierul!”

„Volta gabierul!”

„Volta trinca ( vela mare )!” sau

„Volta peste tot!”

NOTĂ:

a) Pentru filarea brațelor se ține o jumătate de voltă la cavile. Marinarii însărcinați cu filarea brațelor trebuie să fileze așa fel ca să rămână mereu întinse. Lăsându-le slabe se poate întâmpla ca vergile să joace, ceea ce pune în pericol arborada. La comanda „Volta!” se ia volta brațului respectiv în bordul din care se filează. În bordul celălalt se continuă a se trage, până ce brațele sunt bine întinse și când brațele din vânt nu mai permit, se ia volta.

b) Se vor trage la început cât mai puternic brațele vergilor inferioare. Astfel vergile superioare se vor orienta mai ușor putând fi manevrate cu puțini oameni. Acest lucru este foarte important mai ales acolo, unde spațiul pe punte este mic. ( Exemplu brațele zburător, rândunică și contragabier trinchet).

La brațări trebuie manevrate balansinele vergilor inferioare. Balansina de sub vânt se trage cea din vânt se filează.

Strângătorii velelor legate trebuie să atârne liberi pe caviliere, adică să nu stea cu volta luată, pentru că altfel în timpul bațărilor va trebui să avem grija filării lor.

Mura trincii trebuie întinsă la cabestan, iar mura velei mari se întinde cu palancul ei prins pe zbirul murei.

La manevra școtelor velelor strai trebuie băgat de seamă ca vela să nu bată tare. Nimeni să nu stea sub vântul școtelor.

Ghiurile și picurile nu trebuie să aibă joc în școte, ci să fie mereu bine fixate.

Brațele și fungile velelor întinse se aranjează astfel încât sa fie gata de manevrat. Toate celelalte manevre se așează pe caviliere.

Așezarea fungilor și brațelor pe cavilieră, când se spală puntea, trebuie făcută numai cu autorizația ofițerului de cart.

Boțurile diferitelor manevre ca de ex. ale școtelor, brațelor și fungilor nu trebuie să rămână legate.

i) Când se brațează cu velele legate, trebuie ca brațele să fie făcute gata de manevrat. De aceea se dă comanda prevestitoare: „Gata pentru brațat !”

GREEMENTUL N.S. MIRCEA

Greementul este reprezentat de ansamblul manevrelor fixe și curente de la bord.

Noțiunea de arboradă și greement denumește modul de dispunere al arborilor unui velier și tipul predominant al velelor folosite. Se deosebesc:

– greement pătrat (în engleză: square rig), la care toți arborii sau majoritatea lor sunt prevăzuți cu vele pătrate. În această categorie intră:

a) greementul de navă (în engleză: ship-rig) la care toți arborii poartă vele pătrate;

b) greementul de navă bare (în engleză: barque-rig), la care arborele artimon este echipat numai cu vele aurice;

c) greementul de bric (în engleză: brig-rig), la care cei doi arbori ai velierului poartă vele pătrate.

– greement auric (în engleză: fore and aft rig), la care arborii sunt echipați cu vele aurice și vele latine (focuri). Este larg răspândit, deoarece poate fi manevrat de un echipaj redus. Tipul reprezentativ al velierelor cu greement auric este „Goeleta".
– greement mixt.

Manevrele fixe

Prin expresia manevre fixe sunt denumite toate parâmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada si cu celalalt capat de corpul navei.

Manevrele fixe ale bompresului

Toate aceste manevre fixe servesc pentru întărirea bompresului.

Spre în sus ( în plan vertical ) bompresul este ținut de straiurile arborelui trinchet. Lateral este întărit cu câte două perechi de sarturi în fiecare bord, două scurte și două lungi. Sarturile scurte sunt făcute din bare de fier, care pleacă din borduri și se fixează la mijlocul bompresului. Sarturile lungi ( tot bare din fier ) merg tot din borduri până la vârful bompresului.

Între sarturile lungi este așezată plasa bompresului dintr-un bord în altul. Ea servește pe de o parte ca plasă de siguranță pentru marinari și pentru a primi în ea focurile când acestea se strâng și când se înfășoară.

Spre în jos bompresul este întărit de subarba mare și subarba mică, făcute din bare metalice.

Subarba mică merge de la un inel de pe etravă până la mijlocul bompresului. Subarba mare merge de la etravă, pe sub martingală, până la vârful bompresului.

Martingala servește ca sprijin subarbei mari.

Straiurile

Straiurile servesc la întărirea arborilor spre înainte.

De arborele trinchet sunt prinse:

Deasupra gabiei, un strai dublu al coloanei care merge până la etravă;

La crucetă un strai dublu al focului nr. 4 ( sau trinchetin ), straiul focului nr. 3 și al focului nr. 2.

Arboretul trinchet este întărit de straiul focului nr. 1 și straiul liber din vârful bompresului.

De arborele mare sunt prinse:

Deasupra gabiei un strai dublu numit straiul coloanei. Porțiunea inferioară este din bronz amagnetic;

Deasupra crucetei un strai dublu numit straiul mare;

Arboretul este întărit de straiul zburătorului mare și straiul rândunicii mari.

De arborele artimon se prind:

deasupra gabiei straiul dublu din bronz, straiul randei;

mai sus arborele artimon este întărit de straiul zburător artimon și de straiul picului.

Toate straiurile sunt prinse de catarge fie cu ochi simplu cu legătură, fie date în dublu cu legătură, fie cu zbir.

Sarturile

Sarturile servesc la susținerea laterală a arborilor. Arborele trinchet și arborele mare au în fiecare bord câte șase sarturi ale coloanei ( sarturile inferioare ). Arborele artimon are patru sarturi ale coloanei ( sarturile inferioare ).

Sarturile coloanelor sunt prinse de gabie cu chei, iar in punte prin intermediul unui întinzător terminat cu o bară metalică de un colțar sudat în jgheab și parapet.

Sarturile gabier ale arborelui trinchet ( de la gabie la crucetă ) și arborelui mare, în număr de câte patru, sunt prinse în partea de sus de crucetă cu chei. Părțile de jos sunt prinse de marginea exterioară a gabiei. De aici pleacă în jos bare port sarturi care sunt la rândul lor prinse de brățara coloanei de sub fălcile gabiei.

Sarturile arboreților arborelui trinchet și arborelui mare, precum și ale arborelui artimon ( sarturile superioare ), pleacă de la părțile laterale ale crucetelor până la brățara a doua de la vârful arborilor.

De la brățara a doua a vârfului arborelui mare și trinchet și de la gabie la arborele artimon, pornește o scară de pisică, care ajunge până la măr.

Toate sarturile au pe ele grijele și sunt ținute la distanțe egale între ele de grijele de fier, numite vergele de sart, dispuse din loc în loc, în special la partea inferioară a sarturilor.

Pataraținele

Pataraținele servesc pentru susținerea arborilor lateral și spre pupa.

Arborele trinchet și arborele mare au în fiecare bord câte șapte pataraține.

Coloana:

o patarațină a mijlocului coloanei;

două pataraține ale capelaturii crucetei;

o patarațină a vârfului coloanei.

Arboretul:

două pataraține ale capelaturii rândunicii;

o patarațină a vârfului arborelui.

Arborele artimon are în fiecare bord câte 3 pataraține:

două pataraține ale brățării a 2-a de la vârf;

o patarațină a vârfului arborelui.

Pataraținele de arbore sunt, sau legate cu chei, sau cu jumătate de ochi cu legătură. La punte sunt fixate la fel ca sarturile.

Patarațina mijlocului coloanei este prinsă la brățara de la gabier, patarațina capelaturii crucetei deasupra crucetei, pataraținele capelaturii rândunicii la brățara a doua de la vârful arboretului, patarațina vârfului arborelui la prima brățară de la vârf.

Pataraținele arborelui artimon sunt prinse:

câte două la brățara a doua de la vârf;

câte una la capătul scării de pisică.

Tabel cu manevrele fixe de la bordul N.S. MIRCEA

Manevrele curente

Prin expresia manevre curente sunt denumite toate parâmele mobile, cu ajutorul carora se manevreaza vergile, velele, barcile si diferite greutati la bord.

Manevrele curente ale vergilor

Vergile au următoarele manevre curente: brațe, fungi, contrafungi și balansine.

Brațele servesc la orientarea vergilor ( deci și a velelor). Au toate vergile.

Fungile vergilor servesc la ridicarea vergilor mobile. Fungi au vergile contragabierilor, zburătorilor și rândunicilor.

Contrafungile vergilor servesc la coborârea vergilor. Contrafungi au numai vergile contragabierilor.

Balansinele servesc pentru susținerea vergilor, când sunt pe butuc, nepermițându-le nici să cadă nici să se încline. Balansinele gabierilor, contragabierilor, zburătorilor și rândunicilor sunt fixe. Se manevrează numai balansinele vergii mari și vergii trincă.

Manevrele curente ale velelor pătrate

Scotele servesc la întinderea și fixarea colțurilor de scota. Au toate velele pătrate câte una de fiecare bord.

Contrascotele servesc la ridicarea colțului de scotă la înălțimea vergilor. În afara de rândunici, la care contrascotele duc colțurile de scotă la baza vergii, la toate celelalte vele le aduce e la vârful vergii.

Strângătorii sunt de mai multe feluri și servesc la strângerea velelor.

Vela mare și vela trincă au fiecare câte patru strângători ai burții velei și câte doi strângători de margine.

Gabierii au fiecare câte patru strângători ai burții.

Contragabierii au fiecare câte patru strângători ai burții.

Zburătorii au fiecare câte doi strângători ai burții și câte doi strângători de margine.

Rândunicile au fiecare câte un strângător al burții și câte doi strângători de margine.

Murele servesc la întinderea în vânt a colțurilor de mură ( scotă ale velei trinci și velei mari ).

Pălănceii de terțarolare servesc la ridicarea ochiului de terțarolă la înălțimea vergii și are numai vela trincă.

Manevrele curente ale velelor strai

Velele strai au fiecare câte o fungă, o contrafungă și câte două scote, in afară de vela strai mare și vela strai randă care au câte o singură scotă.

Manevrele curente ale arborelui artimon și velelor lui

Ghiul și picurile sunt fixate de arborele artimon cu brățări prin intermediul țâțânelor. Picul mare are două balansine mobile. Ghiul este ținut de o balansină, care pleacă din vârful arborelui artimon, trece prin vârfurile picurilor și se fixează la vârful ghiului.

Scotele picurilor servesc pentru orientarea și fixarea picurilor. Este câte una de fiecare bord ( vezi fig. 3 ).

Scota ghiului și contrascota ghiului servesc la orientarea și fixarea ghiului. Ghiul are o scotă și o contrascotă. Contrascota se mută dintr-un bord într-altul.

Balansinele picurilor servesc pentru susținerea picurilor. Balansinele picului mic sunt fixe, ale picului mare sunt curente.

Randa și contraranda au fiecare câte câte o fungă, o scotă, o contrafungă, câte doi strângători de fiecare bord. Contrascotă are numai contraranda. Contrafunga, contrascota și strângătorii servesc la strângerea randelor.

Vela picului are o fungă, o contrafungă, o scotă și o mură.

Tabel cu manevrele curente de la bordul N.S. MIRCEA

ARBORADA ȘI GREEMENTUL NAVELOR

Totalitatea construcțiilor amplasate deasupra punții principale și suprastructurilor, care servesc pentru instalarea diferitelor posturi de observare, montarea luminilor de semnalizare, fixarea antenelor radio și de radiolocație, ridicarea pavilioanelor și luminilor de semnalizare vizuală, precum și pentru manevrarea greutăților formează arborada și greementul.

Numarul de catarge diferă de la o navă la alta în funcție de mărimea și destinația acesteia. Toate petrolierele și mineralierele au în mod obligatoriu două catarge pentru montarea luminilor de semnalizare a drumului și poziției navei pe timp de noapte. Cargourile au în mod obligatoriu două catarge pe care sunt montate instalațiile de semnalizare optică și în afară de acestea un număr de arbori sub formă de coloană, portic sau pod de care sunt fixate bigile pentru ridicarea greutățiilor.

Verga este o traversă orizontală, incrucișată pe catarg. Ea servește pentru susținerea saulelor pe care se ridică pavilioanele sau felinarele de semnalizare optică.

Picul este un baston (asemănător cu o jumătate de vergă) așezat oblic spre pupa in partea superioară a catargului pupa. Picul este prins cu un capăt intr-o articulație la catarg și este susținut la celălalt capăt cu o balansină. El este un element de arboradă prezent la toate navele care au cel puțin un catarg pentru că la pic se ridică pavilionul național al navei pe timpul navigației.

Echipamente de încărcare – descărcare

Procesul de manipulare a mărfurilor generale la încărcarea navei comportă o serie de operații caracteristice necesare:

– formarea coțadei pe cheu sau în depozit,

– aducerea coțadei sub cârligul de încărcare, transport pe orizontală

– prinderea în cârligul de încărcare

– ridicarea coțadei,

– transportul pe orizontală în cârlig, de la cheu până deasupra gurii de magazie,

– coborârea în magazie,

– desfacerea coțadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din magazie.

Din operațiile amintite, ridicarea coțadei, transportul pe orizontală în cârlig până deasupra gurii de magazie și coborârea în magazie se execută cu diferite tipuri de macarale.

Macaralele sunt clasificate in principal in funcție de metoda lor de lucru:

• Biga navală

• Macarale cu braț de manevră

• Macarale fixe

Biga navală

Biga navală este un echipament compus dintr-un catarg articulat liber în partea de jos, susținut la vârf de gaiuri sau brațe, cu sau fără un braț de manevră.

Părțile principale ale bigii navale

Biga este un stâlp din lemn sau metal, pivotant sau articulat cu balamale la capătul inferior de un post fix, la o anumita înălțime pe catarg și cu partea superioară susținută de lanțuri sau parâme la capătul de sus al catargului.

Catargul reprezintă componentă dreaptă a bigii.

Gaiul este o parâmă folosită pentru a fixa sau asigura catargul în poziția dorită.

Balansina este o parâmă ce trece prin roți canelate situate între vârful catargului și capătul de sus al bigii pentru ridicarea și coborârea bigii.

Cablul de ridicare pentru ridicarea și coborârea sarcinii este trecut peste scripeți în capătul de sus al bigii.

Pivotarea înseamnă rotirea catargului și/ sau a bigii pentru deplasările sarcinilor într-o direcție orizontală în jurul axei de rotație.

• Trăgător referitor la cabluri/ parâme înseamnă un sistem de parâme în care parâma este trecută în jurul unui tambur și peste scripeți.

• Vinciul este un dispozitiv mecanic folosit pentru a vira sau a fila o parâmă sau pentru a regla "tensiunea" unei parâme sau a unui cablu.

Calitățile de lucru ale bigii navale

lungimea bigii (tubul metalic)

diametrul bigii

SWL (safe working load) – înscrisă pe partea inferioara a bigii (exemplu: 3-5 tone)

bătaia bigii sau raza de acțiune, este distanța măsurată în plan orizontal, de la punctul de articulație al bigii pe coloană până la verticala palancului de sarcină.

unghiul de înclinare al bigii, este unghiul măsurat în plan vertical format de direcția bigii cu planul orizontal

suprafața de deservire a bigii, reprezintă aria maximă ce poate fi acoperită de o bigă în funcțiune.

Macarale cu braț de manevră

Macaralele cu braț au înlocuit biga navală pe multe nave moderne. Poziționată între magazii, pe platforme care pot fi rotite cu 360o, macaralele de punte asigură promptitudine operațională necesitând un singur om pentru a fi operate.

O macara obișnuită de mărfuri are trei motoare separate:

– un motor de ridicare pentru ridicarea încărcăturii.

– un motor de dirijare pentru ridicarea sau coborârea brațului.

– un motor de rotire pentru rotirea macaralei.

Părți componente ale macaralei cu braț

pivot cilindric, coloană, postament = piese de rezistență;

brațul cranicului;

roți canelate și parâme

palanc de sarcină

vinci de balansină

cabina

postament

Tipuri de macarale cu braț

Macarale cu brațul cu cot Braț telescopic

Braț zburător Un cărucior

Macaraua fixă

Macaraua fixă oferă o bază pentru macaralele de la bordul unei nave, fiecare macara fixă este o construcție de oțel formată dintr-o deschidere orizontală sprijinită pe două perechi de picioare.

Părți componente ale macaralei fixe

Utilajul de manipulare a containerelor este format din una sau mai multe macarale suspendate de cheu, care se extind de la marginea cheului, traversând lățimea unei nave.

• Brațul rotativ (4) al macaralei de cheu este susținut de suprastructura (5) macaralei, montată pe roți (6), care se deplasează pe șinele cheului.

• Braț fix orizontal (7)

• Cablurile trăgătoare (9) trec peste roțile canelate dispuse la vârful (8) pentru a ridica extremitatea brațului rotativ în poziție verticală de repaus.

• Articulația brațului rotativ(10)

• Cărucior mobil (11)

• Cabină suspendată (12)

Căruciorul mobil (11) de ridicare a containerului (13), montat pe șinele brațului pe secțiunile (4) și (7), poate traversa de la un capăt la altul cu un container suspendat.

Tipuri de macara fixă

Macara fixă Macara suspendată

Macara semi-fixă Macara cantilever

Funcțiile macaralelor

Să ridice sarcina la o viteză corespunzătoare.

Să țină încărcătura pentru a nu cobori înapoi.

Să coboare sarcina sub control.

Să ruleze porțiunea de parâmă pe tambur fără a induce presiune.

Să furnizeze la pornire mai multă putere atunci când este supraîncărcată și în mod automat să micșoreze forța atunci când sarcina este eliberată.

Să aiba performanțe bune la accelerare și încetinire.

Caracteristici de exploatare ale macaralelor

Viteza de deplasare a coțadei de marfă cu o macara de bord este aproximativ de două ori mai mare decât în cazul bigii, la capacitatea maximă de ridicare.

Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se înscrie în limitele bigilor ușoare.

Suprafața de deservire a macaralei este zona circulară cu raza egală cu brațul cranicului.

Avantajele cranicelor față de bigi

posibilități superioare de intervenție directă pe o suprafață mai mare și cu o precizie mai mare a manevrei;

productivitate mare, în special la cele cu capacitate mare de ridicare și în cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari;

posibilitatea efectuării simultane a mișcărilor de coborâre (ridicare), rotire și basculare;

câmp de vedere larg în lipsa coloanei înalte și a manevrelor fixe și curente auxiliare;

posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor în vrac;

Dezavantajele cranicelor

greutate mare în raport cu capacitatea de ridicare;

cost inițial mare;

limitarea posibilităților de lucru la unghiuri de înclinare a navei de 5 – 8 grade;

sensibilitate mare a brațului;

necesită operator cu calificare;

BIBLIOGRAFIE

Manualul de manevră N.S. Mircea, anul 1938

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bricul_Mircea

Registrul de specificatii tehnice N.S. Mircea

http://www.anmb.ro/ro/files/bric/bric.html

BIBLIOGRAFIE

Manualul de manevră N.S. Mircea, anul 1938

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bricul_Mircea

Registrul de specificatii tehnice N.S. Mircea

http://www.anmb.ro/ro/files/bric/bric.html