Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru 01.01.2014 1 PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU BIOENERGIE /BIOMASA – REGIUNEA CENTRU pentru perioada 2014 – 2020… [602949]

PLANUL DE ACTIUNE PE NTRU
BIOENERGIE/BIOMAS Ă AL
REGIUNII CENTRU

2014 -2020
2014
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru
01.01.2014

1

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU BIOENERGIE /BIOMASA – REGIUNEA CENTRU
pentru perioada 2014 – 2020

Cuprins
Capitolul I
A. Introducere – contextul elaborarii planului de actiune pentru bioenergie/biomasa (PAB) ……….2
B. Metodologia elaborarii planului PAB …… …………………………………… ………………………… ………….. .3
C. Situatia promovarii si utilizarii bioenergiei/biomasei in Europa …………………………….. ……………. .5
D. Situatia promovarii si utilizarii bioenergiei/biomasei la nivel national …………. ……………………… 11
E. Situatia promovarii si utilizarii bioenergiei/biomasei la nivelul Regiunii Centru ……… ……………. 20
F. Analiza SWOT pen tru dezvoltarea utilizarii biomasei in Regiunea Centru ………………. …………… .28
Capitolul II
G. Principii si domenii strategice de actiune pentru promovarea/dezvoltarea utilizarii biomasei ..33
H. Plan de actiuni propuse pentru fiecare domeni u strategic de p romovare a biomasei …….. ……34
I. Implementare si monitorizare PAB …………………………………………….. ……………………….. ……….. ..45
J. Lista documentelor de referinta ………………………. ………………….. ………………………… …………….. 46

2

CAPITOLUL I
A. Introducere – contextul elaborarii PAB
Planul de actiune pentru bioenergie/biomasa al Regiunii de Dezvoltare Centru este realizat in cadrul
proiectului Prom oBio care are ca principal scop dezvoltarea utilizarii energetice a biomasei identificata ca
una din principalele resurse de energie regenerabila a le regiunii. Pentru o buna fundamentare a PAB este
necesara evaluarea contextului atat european dar si nation al si regional.
– Context ul european : La nivel european , Strategia 20 X 20 X 20 fundamenteaza optiunile strategige ale
Europei la orizontul anilor 2020. Planul de actiune pentru biomasa <COM (2005) 628 final> subliniaza ca:
„ In fata cresterii dependente i Europei de combustibilii fosili, utilizarea biomasei este una din caile cheie
pentru cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si a sustenabilitatii energetice a Europei”.
– Context ul national este caracterizat prin :
 resurse clasice de energie in epui zare (petrol, gaz, carbune) ;
 intensitate energetica (consumul specific de energie pe uni tatea de PIB) crescuta – ceea ce scade
competitivitatea economica a produselor romanesti ;
 consum specific redus de energie pe locuitor – productia economiei romanesti redusa ;
– Imperative le care decurg din aceasta situatie sunt prioritati ale strategiei energetice nationale :
 Nevoia de securizare a alimentarii cu energie prin utilizarea surselor regenerabile de energie
 Reducerea impactului asupra mediului dator at produ cerii si utilizarii energiei obtinuta din surse clasice
(hidrocarburi)
 Cresterea competitivitatii economice prin reducerea consumului specific de energie – cresterea eficientei
energetice in toate domeniile de activitate;
 Valorificarea intr -un grad inalt a potentialului crescut de biomasa – in prezent utilizat a pe o scara redusa
si cu tehnologii invechite care au randamente scazute
– Contextul Regiunii Centru

 Potential crescut de biomasa (lemnoasa in special) datorita exploatarii intense a padurilor dar si cea
rezultata din culturile agricole existente sau cea care poate fi obtinuta prin culturi energetice infiintate pe
soluri degradate sau improprii agriculturii clasice;
 Premise:
– Strategie deja elaborata pentru promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie (SRE) la nivelul
Regiunii Centru ; aceasta strategie identifica biomasa ca principala SRE, ca nivel de potential si evidentiaza
directiile strategice de actiune;
– Existenta unor planuri locale de actiune pentru energie durabila – PAED – realizate de semnatarele COM in
Regiunea Centru : din 60 semnatare la nivel national 18 sunt din Regiunea Centru (10 din jud. Alba) –
toate resedintele de judet sunt semnatare COM. Toate aceste planuri cuprind actiuni de valorificare a
resurselor locale de biomasa.
– Derularea unor proiecte europene ca Pro moBio care au ca obiective: cresterea capacitatii actorilor
regionali (autoritati publice dar si firme private ) de a promova utilizarea biomasei; schimb de experienta
si transfer de competente din tari europene renumite pentru gradul ridicat de valorificare energetica a
biomasei; sustinerea in regiune a unor proiecte pilot care sa devina modele de utilizare a biomasei.
– Existenta unor proiecte implementate deja de valorificare a biomasei l emnoase: Proiectul Rumegus 2000;
Grupurile energetice in cogenerare pe biomasa lemn oasa de la Holzindustrie Sebes; Incubatorul de
Afaceri Sfântu Gheorghe – sursă de căldura pe biomasă pentru încalzire cladire de birouri; etc.

3

B. Metodologie de realizare a PAB

Ca me toda de abordare in analizele necesare realizarii PAB, proiectul PromoBio a furnizat o serie de
evalua ri: pe de o parte identificarea grupurilor de actori regionali importanti in domeniul valorificarii
energetice a biomasei , pe de alta parte feed back -ul din partea acestor grupuri prin raspunsurile la
chestionare referitoare la aspecte cheie in constructi a PAB.

 identificarea actorilor regionali relevanti in domeniul valorificarii energetice a biomasei:
– autoritati locale si regionale ;
– institutii cu responsabilitati in domeniu;
– entitati care detin si administreaza fondul forestier;
– firme de valorificare a masei lemnoase exploatate;
– asociatii agricole;
– institutii de invatamant superior si cercetare in domeniul forestier / agricol;
– agentii energetice si alte organizatii de mediu;
– firme furnizoare de tehnologii de valorificare energetica a biomasei
 feed back (prin chestionare, interviuri) de la acesti actori relevanti privind aspecte cheie in elaborarea
PAB:
i. scopul principal al PAB;

22
15 10 1 Care este scopul unui PAB
1
2
3
41. Sa defineasca un set de prioritati si
actiun i;
2. Sa inventarieze proiecte existente si
viitoare ale principalilor actori;
3. Sa propune interventii in politici locale si
nationale;
4. Altele: ghid de implementare a unui
proiect de utilizare a biomasei

4

ii. entitati care trebuie sa se implice in elaborarea PA B;

iii. principale obstacole in dezvoltarea utilizarii biomasei;

16 18
9
10 16 7 16 14 13 10 10 Care sunt organizatiile/institutiile care ar trebui sa
contribuie la elaborarea PAB
Autoritati publice locale
Consilii Judetene
Prefecturi
Institutii descentralizate ale
adminsitratiei centrale
Universitati si institute de
cercetare
Furnizori de educatie si formare
profesionala
Agentii de dezvoltare regionala
Agentii locale ale energiei
28%
10%
7% 24% 10% 7% 14% Care au fost principalele obstacole pe care le -ați întâmpinat în
punerea în funcțiune și operaționalizarea acestei/acestor investiții ?
Lipsa surselor de finantare
Lipsa sau insuficienta subventiilor in domeniu
Cantitatea insuficienta de biomasa disponibila
Lipsa sau inaccesibilitatea tehnologiilor adecvate de obtinere a biomasei
Reticenta populatiei si a consumatorilor industriali fata de acest tip de resursa
Legislatia
Alte obstacole

5

iv. responsabilitati in implementarea planului;

C. Situatia promovarii bioenergiei/biomasei in Europa
La nivel european , cadrul strategic privind energia durabila pe termen med iu si lung (orizontul anilor 2020 –
2030 -2050) este conturat de urmatoarele documente (s trategii, planuri de actiune, directive ):
 Green Paper – O strategie europeana pentru enerie durabila, competitiva si sigura – "A European
strategy for sustainable, compe titive and secure energy" [ COM(2006) 105 final]
Prezenta Carte V erde este un reper important în dezvoltarea unei politici energetice pentru Uniunea
Europeană ( UE ) . Dacă Europa doreste sa-și atinga obiectivele economice , sociale și de mediu , trebuie
să abordeze problemele majore legate de energie, cum ar fi dependența t ot mai mare de importurile de
energie , prețurile volatile la petrol și gaze, schimbările climatice , creșterea cererii de energie precum și
obstacole le pentru crearea unei piațe interne de energie pe deplin competitivă.
UE trebuie să exploateze poziția s a de cea 2 -a mare piață de energie din lume și de lider mondial în
gestionarea cererii și promovarea surselor de energie regenerabile .
Comisia solicită statelor membre să facă tot posibilul pentru a pune în aplicare o politică energetică
europeană constru ită pe trei obiective fundamentale :
– durabilitate – pentru a combate în mod activ schimbările climatice prin promovarea surselor
regenerabile de energ ie și a eficienței energetice ;
– competitivitate – pentru a îmbunătăți eficiența rețelei energetice e uropene prin crearea unei piețe
interne a ener giei cu adevărat competitive ;
– securitatea aprovizionării – a coordona mai bine aprovizionarea cu energie a UE și cererea de energie
într-un context internațional.

În Cartea V erde , Comisia face propuneri co ncrete în șase domenii prioritare pentru punerea în aplicare a
unei politici energetice europene comune:
 Cresterea competitivității și dezvoltarea pieței interne a energiei la nivel european.
 Diversificarea mixului energetic prin promovarea diversificarii ecologice a aprovizionării cu energie.
19%
17%
7% 7% 5% 5% 14% 8% 6% 7% 5% 0% Care sunt institutiile/organizatiile care ar trebui sa contribuie la
implementarea PAB
Autoritati publice locale
Consilii Judetene
Prefecturi
Institutii descentralizate ale adminsitratiei centrale
Universitati si institute de cercetare
Furnizori de educatie si formare profesionala
Agentii de dezvoltare regionala
Agentii locale ale energiei
Clustere din domeniu
Firmele din domeniu
Proprietarii de paduri

6

 Solidaritate – măsuri care trebuie luate la nivel comunitar pentru a preveni crizele de aprovizionare cu
energie și gestionarea lor în cazul în care acestea apar .
 Dezvoltarea durabilă – o strategie energetică mai bun ă care sa echilibrezeobiectivele de protecție a
mediului cu competitivitatea și securitatea aprovizionării.
 Inovare și tehnologie – măsuri le care ar trebui luate atât la nivel comunitar și național pentru a se
asigura că Europa rămâne un lider mondial în d omeniul tehnologiilor energetice .
 Necesitatea unei politici europene comune în domeniul energiei .

 Energie 2020 – O strategie pentru o energie sigura, competitiva si durabila [COM (2010) 639]
Noua strategie energetică europeana elaborata in 2010, se axează pe cinci priorități :
 realizarea unei Europe eficiente energetic – tinta pentru 2020 este de realizare a 20% economii de
energie; sectoarele cu cel mai mare potential de realizarea a unor economii importante de energie
sunt sectorul cladirilor si transportul
 crearea unei piețe de energie integrate cu adevărat pan-europeane: p iețele energetice din Europa
trebuie sa fie cat mai deschise pentru a permite cetățenilor să beneficieze de prețuri fiabile ,
competitive, precum și de energie durabila .
 respo nsabilizarea consumatorilor și atingerea celui mai înalt nivel de siguranță și securitate
energetice prin:
 politicile energetice trebuie sa devina mai prietenoase cu consumatorii;
 imbunatatirea continua a sigurantei si securitatii energetice;
 Extinderea rolului de lider al Europei în domeniul tehnologiilor energetice inovative
 Consolidarea dimensiunii externe a pieței energetice a UE .
%

(Sursa: Prezentarea " European Strategy For Sustainable, & Competitive & Secure
Energy" a Directoratului General pentru Energie și Transport al CE)
Evoluția PIB, a cererii de energie și a intensității energetice în UE

7

 Directiva pentru energie regenerabila (2009/28/EC);
Această directivă are ca obiectiv instituirea unui cadru comun privind producția și promovarea energie i
din surse regenerabile.
Context
Directiva face parte din pachetul legislativ privind energia și schimbările climatice, care înscrie într -un
cadru legislativ obiectivele comunitare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest cadru
încurajează eficiența energetică, consumul de energie din surse regenerabile, îmbunătățirea
aprovizionării cu energie și stimularea economică a unui sector dinamic în care Europa reprezintă un
exemplu.
Obiective naționale și măsuri
Fiecare stat membru are un obiecti v calculat privind ponderea sa de energie din surse regenerabile în
consumul său final brut de energie pentru 2020. Acest obiectiv este în concordanță cu obiectivu l global
„20-20-20” al Comunității Europene.
Mai mult, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor trebuie să fie egală cu cel
puțin 10 % din consumul final de energie în acest sector până în 2020.
Planuri naționale de acțiune în materie de energii regenerabile
Statele membre trebuie să instituie cate un plan național de acțiune care să fixeze ponderea energiei din
surse regenerabile consumate în transporturi, precum și în producția de electricitate și de încălzire,
pentru 2020. A ceste planuri de acțiune trebuie să țină seama de efectele altor măsuri referitoare la
eficiența energetică asupra consumului final de energie (cu cât este mai semnificativă reducerea
consumului de energie, cu atât este necesară mai puțină energie din surs e regenerabile pentru atingerea
obiectivului). De asemenea, aceste planuri trebuie să prevadă modalitățile de reformare schemelor de
planificare și de tarifare și accesul la rețelele de electricitate, în favoarea energiei din surse regenerabile.
Cooperarea între statele membre
Statele membre pot „schimba” o cantitate de energie din surse regenerabile printr -un transfer statistic și
pot elabora proiecte comune privind producția de energie electrică și de încălzire din surse regenerabile.
De asemenea, se poa te stabili o cooperare cu țările terțe. Trebuie îndeplinite următoarele condiții:
o energia electrică trebuie consumată în Comunitate a Europeana ;
o energia electrică trebuie produsă de o instalație nou construită (după iunie 2009);
o cantitatea de energie electr ică produsă și exportată nu trebuie să primească niciun alt sprijin.
Garanția de origine
Fiecare stat membru trebuie să poată garanta atât originea energiei electrice, cât și a energiei destinate
încălzirii și răcirii produse din surse de energie regenera bile. Informația din aceste garanții de origine este
standardizată și trebuie recunoscută în toate statele membre. Ea poate fi utilizată, de asemenea, pentru a
furniza consumatorilor informații referitoare la compoziția diferitelor surse de energie electri că.
Accesul la rețele și gestionarea acestora
Statele membre trebuie să creeze toate infrastructurile necesare pentru energiile din surse regenerabile
în sectorul transporturilor. În acest scop, acestea trebuie:
o să se asigure că operatorii garantează tran sportul și distribuția energiei electrice din surse
regenerabile;
o să prevadă un acces prioritar pentru acest tip de energie.
Biocombustibilii și biolichidele
Directiva ține seama de energia din biocombustibili și biolichide. Acestea trebuie să contribuie la o
reducere cu cel puțin 35 % a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare. Începând
cu 1 ianuarie 2017, ponderea lor în reducerea emisiilor trebuie să crească la 50 %.

8

Biocarburanții și biolichidele se realizează pornind de la m aterii prime provenite din exteriorul sau din
interiorul Comunității. Biocarburanții și biolichidele nu trebuie să fie produse din materii prime provenite
de pe terenuri de mare valoare ca diversitate biologică sau cu stocuri mari de carbon. Pentru a benef icia
de un sprijin financiar, acestea trebuie calificate drept „durabile” conform criteriilor din această directivă.

 Planul de actiune pentru biomasa [COM (2005) 628 final]
Acest plan de acțiune în domeniul biomasei este parte din noua politică energetică a UE stabilită în Cartea
verde privind energia publicata în martie 2006.
Prin biomasa se intelege totalitatea produselor de origine animală si vegetala folosite pentru a produce
energie; biomasa reprezintă în prezent aproximativ jumătate ( 44 -65 % ) din t otalul surselor regenerabile
de energie utilizate în UE . Biomasa furnizeaza în prezent 4 % din necesarul de energie al UE (69 milioane
de tone e chivalent petrol – tep).
O creștere a ponerii biomasei in mixul energetic pana la 150 milioane tep ar putea ad uce urmatoarele
beneficii:
– diversificarea aprovizion ării cu energie a Europei ;
– reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de se ră * (209 milioane tone) ;
– locuri de muncă directe pentr u 250 -300 000 de persoane ;
– potențial pentru scăderea prețului petrolului , ca urmare a cererii mai mici
Biomasa pentru încălzire
Încălzirea este , fără îndoială, sectorul care utilizează cel mai mult biomasa , datorita tehnologiilor simple si
nu foarte scumpe. Cu toate acestea , în mod paradoxal , utilizare a biomasei este în creștere mai lentă în
acest sector .
Comisia intenționează să utilizeze diverse măsuri pentru a îmbunătăți aceast ă situație , printre care :
– adoptarea unei noi legislații specifice privind energia din surse rege nerabile pentru încălzir e ;
– modificarea Directivei privind performanț a energetică a clădirilor ;
– realizarea unui studiu privind modaltati de a se imbunatati performanța cazanelor pe biomasă pentru
uz casnic precu m si pentru reducerea poluării.
Totusi utilizarea biomasei pentr u incalzire este cel mai potrivit sa se faca in sisteme de termoficare decat in
sisteme individuale de incalzire.
Energie electrică din biomasă
Comisia Europeana subliniază că există multe modalități de producere a energiei electrice din surse
regenerabile de energie . Atenția trebuie să se concentreze în acest domeniu asupra directivei privind
energia electrică din surse regenerabile de energie.
Utilizarea biocombustibililor in transporturi
Este reglementata de catre directiva pentru biocarburanti pentru transport care intre altele prevede:
– Sabilirea de obiective naționale pentru cota de piață a biocombustibililor ;
– obligația de a utiliza biocombustibili ;
– punerea în aplicare un sistem pentru certificarea conformității cu standardele de biocombustibili .
Stimularea ofertei de biomasă
În ceea ce privește agricultura , reforma politicii agricole comune ( PAC ) a introdus un " ajutor pentru
culturi energetice " special .În plus față de aceasta , Comisia va finanța o campanie de informare cu privire
la priorită țile pentru culturile energetice și persp ectivele pentru a le exploata .
Statistici le pentru silvicultură arată că aproximativ 35 % din creșterea anuală a pădurilor din UE rămâne
nefolosita. Un plan de actiune va fi realizat pentru a stimula generare a electricității din biomasa lemn oasa .

9

Comisia va revizui , de asemenea, impactul utilizării energetice a lemnului și a reziduurilor de pe industriile
forestiere .
Deșeurile sunt , de asemenea, o resursă d e energie insuficient exploatata . Din acest motiv, Comisia
elaborează în prezent o strategie tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, și se pregătește o
propunere de revizuire a legislaț iei -cadru privind deșeurile .
Subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sunt din ce în ce mai mult utilizate
pentru generarea de energie .
Se acorda de asemenea o atenție deosebită adoptării de standarde europene pentru combustibili de
biomasă solidă , î n scopul de a facilita comerțul , dezvoltarea piețelor și pentru crește rea încreder ii
consumatorilor .
Comisia Europeana incurajeaza realizarea unor planuri de actiune la nivel mational si regional pentru
evaluarea biomasei la diferite niveluri ( disponibilitatea fizică și economică , priorități de utilizare , mă surile
care trebuie luate , et c).
Finanțarea in domeniul biomasei
Sprijinirea dezvoltării surselor de energie regenerabile și alternative, este un obiectiv -cheie pentru
fondu rile structurale și de coeziune . UE și statele membre trebuie , prin urmare, să promoveze dezvoltarea
surselor regenerabile de energie , prin in termediul politicii regionale .
De asemenea, Comisia subliniază că sprijinul pentru producția de biomasă și de utilizare trebuie să fie
conforme cu polit ica comunitară ajutor de stat .
Biomasa și cercetare
Propunerea Comisi ei pentru program -cadru sapte acordă o mare prioritate pentru cercetare in domeniul
biomasei. Se intentioneaza promovarea celor mai bune metode pentru stimularea cercetarii in optimizarea
utilizarii culturilor agricole și reziduurilor lemnoase pentru scopu ri energetice , precum și în procesele de
conversie .

 Foaie de parcurs si tinte
„Foaie de parcurs pentru energia regenerabilă. Energiile regenerabile în secolul XXI: construirea unui viitor
mai durabil” [ COM(2006) 848 final;
Foaia de parcurs prezintă strategia pe termen lung a Comisiei în domeniul energiei regenerabile în Uniunea
Europeană (UE). Această strategie vizează să permită UE să atingă dublul obiectiv al unei mai mari
securități în aprovizionarea cu energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. O evaluare a ponderii
energiilor regenerabile în mixul energetic și progresele realizate în ultimii 10 ani arată că energ iile
regenerabile ar putea fi exploatate mai mult și mai eficient.

În această foaie de parcurs, Comisia propune stabilirea unui obiectiv obligatoriu de 20 % pentru ponderea
surselor regener abile de energie în consumul de energie al UE până în 2020 și a un ui obiectiv obligatoriu
minim de 10 % pentru biocarburanți. De asemenea, Comisia propune un nou cadru legislativ pentru a
consolida promovarea și utilizarea energiilor regenerabile.

Directiva 2009/28/CE (Directiva privind energia din surse regenerabile, stabilește un cadru european
pentru promovarea energiei regenerabile și fixează obiective naționale obligatorii în acest domeniu,
constând în atingerea unei ponderi a energiei regenerabile de 20 % în consumul final de energie și de 10 %

10

în transporturi, pân ă în 2020, o reducerea a emisiilor de gaze cu efect de seră de 20% până în anul 2020 și
cresterea economiei de energie cu 20% până în anul 2020.

Aceste obiective au fost transpuse și în legislația națională, România angajându -se să atingă o pondere de
34% a energiei provenite din surse regenerabile în energia electrică consumată, până în anul 2020.

 Foaia de parcurs – Energy Roadmap 2050 (15 Decembrie 2011)
UE s -a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80 -95 % față de ni velurile
înregistrate în 1990, în contextul necesității reducerii emisiilor de către țările dezvoltate. În Perspectiva
energetică 2050 , Comisia examinează provocările legate de îndeplinirea obiectivului UE în materie de
decarbonizare, asigurând, în același timp, siguranța aprovizionării cu energie și competitivitatea .
Documentul prezintă câteva scenarii de decarbonizare a sistemului energetic. Toate scenariile implică
schimbări majore în ceea ce privește, de exemplu, prețul carbonului, tehnologia și rețelel e pentru a realiza
reducerea cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce implică o scădere de aproximativ 85 % a
emisiilor de CO 2 aferente sectorului ener getic, inclusiv transporturilor.
În configurarea scenariilor pentru transformarea sistemului energetic și trecerea de la 2020 la 2050, in
Energy Roadmap, una din premisele care stau la baza construirii unui sistem energetic sustenabil este
trecerea la surse regenerabile de energie.
Toate scenariile de decarbonizare analizate și care stau la baza acestui document sugerează că ponderea
surselor regenerabile de energie va crește, atingând până la 30 % din energia finală brută în anul 2030.
Provocarea cu care se confruntă Europa este de a le permite actorilor de pe piață să reducă costurile
energiei din surse regenerabile prin ameliorarea cercetării, industrializarea lanțului de aprovizionare și
eficientizarea politicilor și a sistemelor de sprijin . Încălzirea și răcirea pe bază de energie din surse
regenerabile sunt esențiale pentru decarbonizare. Consumul de energie trebuie să reorienteze către surse
de energie locale și cu emisii reduse de carbon (inclusiv pompe cu căldură și dispozitive de încălzire cu
stocare) și surse regenerabile de energie (de exemplu încălzirea solară și geotermală, biogazul, biomasa),
inclusiv prin sisteme de încălzire centralizată.

2030
+30% RES
-40% GHG 2020
+20% RES
-20% GHG
+20% energy
efficiency

+20% ene rgy
efficiency 2050
-80 -95% GHG

11

În perspectiva anului 2050, Comisia Europeană anunță ținte mult mai ambițioase de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră: cu 80 -95% și mizează, în special, pentru reducerea acestora, pe creșterea ponderii
energiei din surse regenerabile.
 Situatia utilizarii biomasei in Europa: grafice si analize comparative :

Situatia ponderii diferitelor tipuri de surse regenerabile de energie pentru producerea de energie electrica:
Europa 2011.
D. Situatia promovarii si utilizarii bioenergiei/biomasei la nivel national

Romania are stabilite prin directiva europeana pentru energie din surse regenerabile, tinte ambitioase
pentru anul 2020, tinte care tin cont atat de situatia potentialului de surse regenerabile dar si de stadiul
valorificarii acestora in anul de referinta 2005.
Astfel, potentialul national evaluat de surse regenerabile (evaluare data prin Planul National de Actiune
pentru Energie Regenerabila – PNAER) este:
Sursa de energie
regenerabila Potentialul energetic
anual Echivalent economic
energie (mii tep) Domeniu de
aplicatie
Energie solară, din care: 1536 ,0
– termică 60×10^6 GJ 1.433,0 Energie termica
– fotovoltaică 1.200 GWh 103, 2 Energie electrica
Energie eoliană 23.000 GWh 1.978,0 Energie electrica
Energie hidro, din care: 40.000 GWh 3440,0 Energie electrica
– sub 10 MW 6.000 GWh 516,0 Energie electrica
Biomasă 318×10^6 GJ 7.597,0 Energie termica
Energie geotermală 7×10^6 GJ 167,0 Energie termica

12

Plecand de la acest potential (care sigur ca nu poate fi valorificat decat in anumit procent), o biectivul
national global pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2020
(care transcrie cifrele din anexa I , partea A , la Directiva 2009/28/CE) este dat in tabelul 3.1 (PNAER) :
A. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut
de energie, 2005 (S2005) (%) 17,8

B. Obi ectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în
consumul final brut de energie, 2020 (S2020) (%) 24

C. Consumul total ajustat de energie preconizat pentru anul 2020
(mii tep) 30 278

D. Cantitatea preconizată de energie din surse regenerabile
corespunzătoare obiectivului pentru 2020 (calculată ca B × C) (mii tep) 7 267

Se constata ca potentialul evaluat de biomasa constituie mai mult de 50% din total ul pote ntialului de SRE
evaluat i n Romania, reprezentand totodata mai mult decat valoarea cantitatii preconizate de energie din
surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 al Romaniei.
Reiese de aici importanta valorificarii energetice intr -un grad cat mai inalt al biomas ei, resursa energetica
regenerabila pentru care exista tehnologii performante si care este pretabila atat la aplicatii la scara mica
(sisteme individuale de incalzire) dar si aplicatii de putere medie/mare pentru producerea de energie in
cogenerare (energi e electrica si termica), in sisteme de inalta eficienta.
Pentru atingerea tintelor nationale stabilite pentru 2020 in materie de energie, au fost elaborate o serie de
documente strategice si au fost lansate o serie de programe nationale, dupa cum urmeaza :
1. Strategie energetica, planuri de actiune, foaie de parcurs;
 Strategia energetică a României în perioada (2007 -2020)
Aprobată prin H.G. nr. 1069/2007, Strategia are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât
in prezent, cât și pe t ermen mediu și lung, la un pret cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de
piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea
principiilor dezvoltării durabile. Prioritatea strategică a sectoru lui energetic românesc o constituie crearea
unei piețe concurențiale, în condițiile folosirii eficiente a energiei cu respectarea cerințelor de protecție a
mediului.
Obiectivele strategice sunt următoarele:
 Siguranță energetică
– Cresterea sigurantei energ etice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
– Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;
– Cresterea nivelului de adecvanță a rețele lor nationale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale și petrol;
– Protectia infrastructurii critice;
 Dezvoltare durabilă
– cresterea eficienței energetice;
– promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

13

– promovarea producerii d e energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in
instalatii de cogene rare de inalta eficienta;
– susținerea activităților de cercetare -dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile;
– reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.
– utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
 Competitivitate
– dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate
verzi, certificate d e emisii a gazelor cu efect de sera și servicii energetice;
– liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al
participanților la piațăla rețelele de transport, distribuție și interconexiunile internaționale,
continuarea procesului de restructurare și privatizare, în special pe bursă, în sectoarele energiei
electrice, termice și gazelor naturale;
– continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii
profitabilității și accesului pe piața de capital.
Masurile avute in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de energie, sunt:
– Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a resurselor energetice
regenerabile pentru productia de energie electrică și termică prin facilități în etapa
investițională, inclusiv prin facilitarea accesului la rețeua electrică;
– Perfecționarea pietei de certificate verzi în vederea atragerii capitalului privat in investitiile din
domeniul surselor regenerabile;
– Promovarea u nor mecanisme de sustinere a utilizarii resurselor energetice regenerabile in
producerea de energie termica si a apei calde menajere;
– Utilizarea de fonduri structurale.

Nota bene: In strategia energetica este subliniata necesitatea valorificarii pe sca ra larga a potentialului de
biomasa care acopera circa 50% din totalul surselor regenerabile de energie in Romania; biomasa
constituie, prin tehnologiile de cogenerare, o importanta solutie pentru producerea de electricitate si
energie termica; deasemenea constituie una dintre cele mai convenabile solutii de obtinere a energiei
termice pentru incalzire

 Planul national de actiune pentru energie regenerabila PNAER
PNAER realizează o trecere în revistă a legislației naționale în domeniul energiei din surse re generabile,
prezentând țintele naționale precum și măsurile de sprijin pentru atingerea țintelor.
În cadrul PNAER sunt promovate următoarele direcții strategice pe termen lung:
 transferul de tehnologii neconvenționale de la firme cu tradiție și experiența în domeniu, cu
norme de aplicare, atestare și certificare conform standardelor internaționale în vigoare;
 elaborarea și implementarea cadrului legislativ, instituțional și organizatoric adecvat;
 atragerea sectorului privat și public la finanțarea, manag ementul și exploatarea în condiții de
eficiență a tehnologiilor energetice moderne;
 identificarea de surse de finanțare pentru susținerea și dezvoltarea aplicațiilor de valorificare a
surselor regenerabile de energie;
 stimularea constituirii de societăți tip joint -venture (implică metode de reducere a riscurilor în
care două companii își combină forțele de producție sau promovează împreună un produs; metodă de
penetrare a unei piețe străine în care compania locală sub forma unui parteneriat, cu scopul pro ducerii și
promovării produsului pe piața respectivă), specializate în valorificarea surselor regenerabile de energie;
 elaborarea de programe de cercetare -dezvoltare orientate în direcția accelerării procesului de
integrare a surselor regenerabile de energ ie în sistemul energetic național.

14

PNAER: Cote totale anuale (20011 -2020) pentru energia electrica din biomasa

An U. M. Biomasa din care
solida biogaz in cogenerare
2011 MW 90 80 10 90
GWh 435 385 50 435
2012 MW 165 145 20 165
GWh 795 700 95 795
2013 MW 250 200 50 250
GWh 1.200 960 240 1.200
2014 MW 340 250 90 340
GWh 1.640 1.200 440 1.640
2015 MW 425 300 125 425
GWh 2.050 1.450 600 2.050
2016 MW 510 350 160 510
GWh 2.450 1.680 770 2.450
2017 MW 540 370 170 540
GWh 2.600 1.780 820 2.600
2018 MW 565 385 180 565
GWh 2.720 1.855 865 2.720
2019 MW 590 400 190 590
GWh 2.850 1.930 920 2.850
2020 MW 600 405 195 600
GWh 2.900 1.950 950 2.900
 Planul national de actiune pentru eficienta energetica (pentru perioada 2007 -2010 )
A promovat măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice ce se înscriu în următoarele categorii:
 Reglementări;
 Informare și măsuri legislative (Campanii de informare, Audit Energetic);
 Acorduri voluntare și instrumente de cooperare (Companii indus triale, Acorduri pe Termen
Lung);
 Servicii energetice pentru economii de energie (Finanțare cu a treia parte, Contracte de
performanță energetică);
 Instrumente financiare (Subvenții, Scutirea de taxe la eliberarea autorizației de construire
pentru efectu area lucrărilor de reabilitare termică, Cofinanțarea lucrărilor);
 Mecanisme de eficiență energetică și alte combinații între celelalte sub -categorii (Fonduri de
eficiență energetică).
PNAEE cuprinde măsuri orizontale și transectoriale, respectiv reglemen tări (transpunerea în
legislația națională a prevederilor Directivei 2006/32/CE și a Directivei 2005/32/CE), campanii de
informare, scheme de finanțare preconizate a se derula în parteneriat cu Banca Europeană de
Reconstrucție și Dezvoltare.
In 2014 va fi elaborat noul Plan national de actiune pentru eficienta energetica pentru perioada
2014 -2020 in care vor fi transpuse prevederile „Directivei Europene pentru Eficienta Energetica

15

2012/27/UE” si care trebuie sa realizeze tinta asumata de Uniunea Europeana de reducere a
consumurilor de energie primara cu 20% pana in 2020.

 Legea 220/2008, privind promovarea producției de energie din surse regenerabile , cu
completările și modificările ulterioare.
Prezenta lege creează cadrul legal necesar extinderii utilizării surselor regenerabile de energie, prin:
 atragerea în balanța ener getică națională a resurselor regenerabile de energie, necesare
creșterii securității în alimentarea cu energie și a reducerii importurilor de resurse primare
de energie;
 stimularea dezvoltării durabile la nivel local și regional și crearea de noi locuri de muncă
aferente proceselor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
 reducerea poluării mediului prin diminuarea producerii de emisii poluante și gaze cu efect
de seră;
 asigurarea cofinanțării necesare în atragerea unor surse financiare exter ne, destinate
promovării surselor regenerabile de energie, în limita surselor stabilite anual prin legea
bugetului de stat și exclusiv în favoarea autorităților publice locale;
 definirea normelor referitoare la garanțiile de origine, procedurile administr ative aplicabile
și racordarea la rețeaua electrică în ceea ce privește energia produsă din surse
regenerabile;
 stabilirea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide.
Nivelul țintelor naționale privind ponderea energiei electrice produ se din surse regenerabile de
energie în consumul final brut de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 și 2020 este de
33%, 35% și, respectiv, 38%.
Pentru atingerea țintelor naționale prevăzute la alin. (2), pe lângă energia electrică produsă d in
sursele regenerabile de energie prevăzute la art. 3 alin. (1) se ia în considerare și energia electrică
produsă în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.
Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabi le de energie care
beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010 -2020 sunt
următoarele:

2010 – 8,3%; 2011 – 10%; 2012 – 12%; 2013 – 14%; 2014 – 15%; 2015 – 16%;
2016 – 17%; 2017 – 18%; 2018 – 19%; 2019 – 19,5%; 2020 – 20%.
Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care
beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2020 -2030 se stabilesc
de ministerul de resort și se aprobă prin hotărâre a Guve rnului și nu vor fi mai mici decât cota
stabilită pentru anul 2020.
ANRE califică producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru a beneficia
de sistemul de promovare prin certificate verzi, în condițiile prevăzute în Regulament ul de calificare
a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului
de promovare prin certificate verzi.
Producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru
energia electrică produsă și livrată conform prevederilor alin. (1), inclusiv pentru cantitatea de
energie electrică produsă în perioada de probă a funcționării grupurilor/centralelor electrice, după
cum urmează:
 pentru energia electrică din centrale hidroe lectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW:

16

 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, dacă centralele hidroelectrice
sunt noi;
 două certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, dacă centralele hidroelectrice
sunt retehn ologizate;
 un certificat verde pentru fiecare 2 MWh din centrale hidroelectrice cu o putere instalată
de cel mult 10 MW, dacă centralele hidorelectrice nu sunt noi sau retehnologizate;
 2 certificate verzi, până în anul 2017, și un certificat verde, înce pând cu anul 2018, pentru
fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;
 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică
din surse geotermale sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor
uzate;
 6 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică
din energie solară.
Beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi reglementat de prezenta lege și
sistemele electroenergetice izolate.

2. Programe nationale de promovare investitiilor de producere si utilizarea energiei din surse
regenerabile derulate pana in prezent:
 "Programului Național pentru creșterea Eficienței Energetice și utilizar ea Surselor Regenerabile
de Energie în Sectorul Public pentru anii (2009 -2010) " , aprobat prin H.G. 1661/2008, obiectivele
programului fiind următoarele:
 acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru cofinanțarea de la bugetul de stat, ceea ce
cond uce la stimularea unui important volum de investiții la nivel local, fie prin atragerea altor
surse de finanțare, fie prin parteneriat public -privat;
 reduceri ale facturii de energie termică a populației, creșterea confortului și a siguranței în
alimentar ea cu căldură și apă caldă menajeră;
 creșterea confortului în clădirile publice, prin îmbunătățirea serviciului de alimentare cu energie
termică, a iluminatului public interior și exterior, precum și prin reabilitarea instalațiilor termice și
a izolației termice;
 dezvoltarea pieței de servicii energetice în România și a pieței de echipamente performante
energetic, în special dezvoltarea producției interne;
 valorificarea potențialului de surse regenerabile de energie pe plan local pentru acoperirea cereri i
de energie termică pentru populație și înlocuirea sau reducerea cantității de combustibili scumpi
ori deficitari;
 reducerea emisiilor poluante în spațiul urban locuibil și a poluării globale prin diminuarea emisiilor
de gaze cu efect de seră;
 reabilita rea și modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, inclusiv
schimbarea tipului de combustibil la instalațiile de ardere energetice (de exemplu, trecere pe
biomasă);
 reabilitarea termică a unor clădiri publice și utilizarea poten țialului local de surse regenerabile de
energie pentru alimentarea cu energie electrică și/sau termică (proiecte cu un puternic impact
socioeconomic);
 modernizarea iluminatului public interior si exterior.

 Programul național “Casa verde” , pentru persoan ele fizice, constă în acordarea unor sume fixe,
din bugetul Fondului pentru mediu, în funcție de tipul instalației, astfel:
 până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;
 până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură;

17

 până la 6.000 lei pentru instalații de producere a energiei termice pe bază de peleți,
brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale agricole,
forestiere, silvice.
În cadrul acestui Program, poate aplica solicitantul care îndeplinește urm ătoarele condiții:
 este persoană fizică care își are domiciliul pe teritoriul României;
 este proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementează proiectul;
 imobilul trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțel e
judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei
proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;
 nu are obligații restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislației naționale în
vigoare;
 în activitatea desfășurată anterior începerii proiectului nu a încălcat dispozițiile legale privind
protecția mediului și nu sponsorizează activități cu efect negativ asupra mediului.
Acest program a rulat in anii 2010, 2011 dar nici in prezent ultima edi tie nu a fost finalizata.

 Programul național “Casa verde” pentru autorități publice a presupus finanțarea de la Fondul
pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau comp letarea sistemelor clasice de încălzire. Scopul programului a
fost acela de îmbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata
de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei ter mice folosite
pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care
folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante.
Beneficiarii au fost unități administrativ -teritoriale, instituții publi ce și unități de cult, acestia au
putut depune proiecte de finanțare în cadrul Programului pentru imobilele aflate în proprietatea ori
în administrarea lor.
În cadrul Programului s -au realiza t proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasic e
de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie
hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gaz de fermentare a
nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz sau orice alte sisteme care conduc la
îmbunătățirea calității aerului, apei și solului.
Instituțiile publice/Unitățile de cult care au dorit sa participe la Program au trebui t să aibă un studiu
de fezabilitate pentru obiectivul ales, elaborat potriv it prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008,
care să cuprindă explicit: consumul lunar de apă rece și apă caldă menajeră, certificat de
documentele de plată, și numărul de utilizatori, exceptând acorduri și autorizații.
Finanțarea nerambursabilă, as igurată prin Fondul de Mediu, s -a acordat în cuantum de până la
90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul finanțării pentru instituțiile publice nu a putut
depăși valoarea de 2.000.000 lei. Bugetul total al programului a fost de 100 milio ane lei. Perioada în
de derulare a programului a fost între 15.12.2010 și 20.01.2011.
Din pacate toate aceste programe au avut bugete limitate si o perioada de derulare care s -a
incheiat in anul 2011, astfel ca in prezent nu exista in Romania programe nat ionale care sa sustina
direct proiectele de crestere a eficientei energetice si de implementare a unor solutii de producere si
utilizarea a energiei din surse regenerabile.
3. Evaluarea potential ului de biomasa la nivel national :
« Studiu l privind evaluare a potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
Romania » realizat de catre ICEMENERG Bucuresti in 2006, indica pentru biomasa urmatoarele valori
de potential energetic tehnic, respectic economic amenajabil:

18

Tip biomasa \ potenti al UM Potential tehnic Potential amenajabil
economic
Biomasa vegetala (forestiera
+ culturi agricole) TJ/an 471 000 289 500
Mii tep /an 11 249 6 915
Biogaz TJ/an 24 600 14 800
Mii tep /an 587 353
Deseuri urbane – fractiunea
bio TJ/an 22 800 13 700
Mii tep /an 544 327
Total TJ/an 518 400 318 000
Mii tep /an 12 382 7 595
Acelasi studiu cuprinde si o harta a distributiei pe regiuni si judete in Romania a acestui potential
energetic cu cele 2 importante componente : biomasa forestiera si cea core spunzatoare culturilor
agricole.

Ca o observatie: daca toata aceasta cantitate evaluata de biomasa ar putea fi valorificata energetic, ea
singura ar putea indeplini obiectivul pentru 2020 de energie din surse regenerabile.
4. Situatia valorifica rii actuale a SRE/ biomasei in Romania
Sistemele actuale de promovare a producerii energiei din surse regenerabile in Romania se axeaza in
special pe promovarea/sustinerea producerii de energie electrica , mai ales prin proiecte de mare
amploare; a fost ne glijat a sutinerea domeniul ui producerii de energie termica , in special pentru incalzire ,
cu toate ca are o pondere insemnata in totalul consumul ui de energie finala .
Schema de promovare prin certificate verzi (legea 220/2008) si -a aratat deja deficientel e – au fost
implementate in special proiecte mari si megaproiecte in domeniul turbinelor eoliene si a l campurilor de
panouri fotovoltaice care au avut un grad mare de rentabilitate economica in actuala forma a legii
220/2008 ; aceste proiecte au provocat o serie de inconveniente majore: dificultati in compensarea
variatiilor de putere generate in sistemul national de transport al energiei electrice de catre sisteme
eoliene si fotovoltaice de mari dimensiuni; cresteri ale pretului final la co nsumatori al ener giei electrice
(care include valoarea certificatelor verzi aferente energiei electrice din surse regenerabile), greu de
suportat de catre populatie si de catre consumatorii industriali ; efect economic redus al implementarii
acestor mari proiecte (avand in vedere ca au fost derulate de catre investitori externi, cu tehnologii de

19

import, prin care s -au creat putine locuri de munca, s -a realizat un nivel redus de transfer de tehnologii ,
iar rezultatul economic net – profitul – este de regula externalizat).
In aceste conditii , se impune o regandire a prioritatilor nationale privind energia din surse regenerabile:
trebuie transferat efortul de sustinere a SRE catre valorificarea potentialului acestora la nivel local prin
proiecte de putere mica/medie , proiecte derulate de o maniera durabila.
Aceasta durabilitate se refera atat la amprentele reduse de CO2 generate de implementarea proiectelor ,
dar si de rentabilitatea lor economica precum si de impactul social pozitiv al acestor proiecte la nivel
local: generarea de locuri de munca, castiguri in combaterea poluarii, efectele economice ale acestor
proiecte care sa genere ze beneficii locale.
Sub toate aceste aspecte, valorificarea energetica eficienta a resurselor locale de biomasa prin proiecte
durabile, este de im portanta maxima.
Utilizarea traditionala a biomasei lemnoase in zona rurala din Romania a fost cea sub forma lemnelor de
foc (mai ales in zonele unde nu exista retea de distributie a gazului natural) , utilizate pentru incalzire si
pregatirea hranei; din pa cate, aceasta utilizare se face in instalatii de ardere cu randamente foarte
scazute (circa 20%) care le fac ineficiente dar si poluante.
Este nevoie de o sustinere prin programe nationale/regionale pentru trecerea de la aceste instalatii
ineficiente la c azane moderne cu randamente corespunzatoare (> 75%) .
Programul national „Casa Verde” care s -a derulat numai 2 ani (2010 si 2011) a demonstrat interesul
deosebit al utilizatorilor casnici de energie pentru trecerea la tehnologii moderne de utilizarea a SRE si
deci si a biomasei, pentru producerea de caldura si apa calda menajera. Din pacate, valoarea mica a
fondului de finantare a programului, birocratia excesiva in evaluarea cererilor, dar mai ales intreruperea
lor dupa numai 2 ani, au franat extinderea utilizarii energetice a biomasei pe plan local de catre micii
consumatori.
Un alt aspect important pentru extinderea utilizarii biomasei in aplicatii individuale de producere a
energiei termice, este asigurarea resurselor de biomas a (peleti, brichete) la pr eturi accesibile.
Din pacate , in Romania , atat producatorii importanti de peleti cât si cei mici, practica preturi cu mult
peste puterea de cumparare a beneficiarilor interni intrucat au asigurata vanzarea productiei la aceste
preturi mari, la export ; cau za acestei distorsiuni a pietei interne o constituie diferenta intre pretul gazului
natural (principala alternativa energetica clasica care se doreste inlocuita cu peleti) in Romania si cel din
tari europene ca Germania, Austria, Italia etc. ( in aceste ta ri gazul natural are un pret dublu fata de cel
din Romania).
Rezolvari la aceasta situatie pot fi in 2 directii: fie se asteapta alinierea pretului gazului natural – dar
aceasta ar afecta mult puterea de cumparare medie in Romania, fie se apeleaza la sist eme de
producere/valorificare integrata a peletilor/brichetelor pe plan local.
Exemplele de proiecte mai importante de valorificare energetica la scara industriala a biomasei au fost
sustinute prin programe – fonduri speciale de finantare si au avut anum ite caracteristici care le -au facut
atractive. Prin cele 2 exemple care sunt de factura deosebita, se pot identifica aceste caracteristici:
 Proiectul „Rumeguș 2000” – având la bază tehnologia de utilizare a rumegușului ca sursă de
energie în sistemul de încălzire centrală din 5 orașe, dezvoltat în baza colaborării cu Danemarca;
 Valorificarea biomasei lemnoase la unitatile firmei Holzindustrie pentru pro ducerea in
cogenerare a energiei electrice si caldurii;

20

Aceste caracteristici importante pentru reusita proiectelor de biomasa, sunt:
 acces la resur se locale semnificative de biomasa;
 finantari asigurate prin programe de sustinere ;
 acces la tehnologii pe rformante ;
 piata de desfacere/utilizare asigurata pentru energia termica produsa .

E. Situatia promovarii si utilizarii bioenergiei/biomasei la ni velul Regiunii Centru
1. Strategii si planuri de actiune pentru energie durabila la nivel regional/judetean/ local

a. Strategia pentru promovarea energiei regenera bile la nivelul Regiunii Centru
Scop : Cresterea competitivitatii economice in Regiunea Centru si asigurarea unui standard de viata
civilizat prin promovarea producerii si utilizarii energiei pe baza de resurse regenerabile, in conditiile
respectarii principiilor dezvoltarii durabile.
Axe prioritare si domenii de interventie
Axa prioritara 1 – Gestionarea eficienta a energiei prin politici locale bine fundamentate si prin
modernizarea activitatii structurilor l ocale și regionale de administrare a energiei
Domenii de interventie:
 Fundamentarea politicilor in domeniul energiei la nivel regional si judetean pentru elaborarea de
masterplanuri si strategii privind introducerea unor directii de dezvoltare care vizeaza eficienta
energetica si utilizarea energiilor regenerabile
 Promovarea Conventiei primarilor si atragerea de noi unitati administrative din Regiunea Centru in
aceasta retea europeana
Axa prioritara 2 – Valorificarea potentialului natural din Regiunea Centr u in scopul producerii de
energie din resurse regenerabile
Domeniu de interventie:
 Stimularea alimentarii cu energie produsa din surse alternative a comunitatilor prin valorificarea
potenialului surselor regenerabile locale si sprijinirea parteneriatelor p ublic – privat
 Crearea si sustinerea activitatilor rețelelor regionale de transfer tehnologic și inovare în vederea
realizării interfeței între instituțiile de cercetare -dezvoltare și companii in domeniul energiilor
regenerabile
Axa prioritara 3 – Stimular ea utilizarii de catre firmele din regiune a energiilor alternative
Domenii de interventie:
 Sprijinirea introducerii de tehnologii moderne și inovative și echipamente performante pentru
utilizarea energiilor alternative
 Promovarea participarii firmelor din regiune la targuri si expozitii de prezentare a tehnologiilor si
sistemelor de producere si utilzare a energiilor regenerabile
 Promovarea creării de noi companii inovative și/ sau tehnologice care sa activeze in domeniul
energiilor alternative și sprijin pentru dezvoltarea de activități inivative în companiile deja existente
Axa prioritara 4 – Cresterea valorificarii rezultatelor cercetarii si dezvoltarea potentialului pentru
inovare, in domeniul energiilor regenerabile
Domenii de interventie:
 Sustinerea c ercetarii si inovarii in domeniul energiilor regenerabile în cadrul politicii de dezvoltare
regional ă

21

 Participarea instituțiilor de CD în proiecte de investitii, proiecte de cercetare – dezvoltare și rețele
internaționale de cercetare – dezvoltare – inov are
 Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii in domeniul cercetarii aplicate si transferului tehnologic
Axa prioritara 5 – Imbunatatirea calificarii fortei de munca si dezvoltarea aptitudinilor manageriale ale
persoanelor implicate in domeniul energiilor r egenerabile
Domenii de interventie:
 Calificarea, recalificarea, instruirea fortei de munca in domeniul surselor regenerabile de energie
 Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale printr -o nouă abordare în cadrul sistemului educațional
regional
b. Masterpla nul e nergetic al judetului Alba
Viziunea autoritatii publice judetene in materie de energie este:
„Consiliul Județean Alba vizează, prin acțiunile sale concertate în domeniul energiei, accesul la o
energie sigură, cu consumuri energetice eficiente care să asig ure calitatea vieții locuitorilor dar și
competitivitatea produselor și a serviciilor furnizate, precum și susținerea unei dezvoltări durabile prin
limitarea impactului asupra mediului.”
Principii le politicii energetice judetene sunt :
 realizarea unui mana gement energetic performant pe toate palierele activităților;
 promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile pe scară extinsă; se va aplica principiul
producției distribuite de energie acolo unde există potențial exploatabil (în condiții de efici ență
economică) și utilizarea ei în funcție de nevoile de consum (cu accent pe eficiență energetică);
 creșterea eficienței energetice în toate sectoarele de activitate: servicii publice, mediul construit,
industrie, agricultură, transport;
 susținerea dezv oltării unei piețe reale a serviciilor energetice performante ca o cale sigură de
maximizare a raportului calitate – preț în furnizarea serviciilor;
 realizarea planificării spațiale în unitățile administrative în acord cu principiile sustenabilității
energ etice;
 crearea unei atitudini responsabile față de energie și mediu în rândul decidenților politici și
economici dar și în general în rândul locuitorilor județului.
Directiile strategice de interventie sunt identificate din perspectivele:
 managementului e nergetic;
 asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie;
 eficientei energetica;
 utiliz ării energiei din surse regenerabile.
Cateva actiuni care vizeaza promovarea utilizarii biomasei, cuprinse in ME:
 Realizarea unui studiu pentru identificarea potenți alului de biomasă în județ (harta potențialului
de biomasă);
 Susținerea înființării în comune cu potențial ridicat de biomasă (exploatare silvică) a unor
microfir me pentru producerea de peleți ;
 Studiu de oportunitate privind inființarea culturilor energet ice pe terenuri degradate și
posibilitățile de valorificare prin producere de biomasă/biocarburanți;
 Implementarea unor soluții de producere a energiei pe bază de biomasă provenite din exploatări
agricole;
 Inițiativă pentru promovarea unui program național de înlocuire a sobelor clasice pe lemn cu
centrale termice pe biomasă, în zone fără rețea de gaz;
 Inițierea unor cursuri de formare profesională în domeniul energiilor regenerabile pentru
specialiștii din cadrul Consiliului Județean și al autorităților lo cale;

22

 Promovarea unor proiecte de utilizare a biomasei pentru producerea energiei în cogenerare în
localități cu potențial semnificativ de biomasă (Ighiu, Bistra, Zlatna) prin parteneriat public -privat;
 Promovarea unui proiect pilot de valorificare a unor terenuri degradate pentru culturi energetice
(parteneriat public privat, acces fonduri europene)
c. Planurile de actiune pentru energie durabila (PAED) ale municipiilor semnatare CoM din Regiunea
Centru (ex: Alba Iulia, Braso v, Aiud, Ti rgu Mures, Fagaras, Cug ir, Zlatna, Sfantu Gheorghe, etc. )
Aceste planuri locale de actiune au fost realizate de catre respectivele municipii pentru a -si atinge
obiectivele asumate ca semnatare CoM, de reducerepe teritoriul lor a consumurilor de energie si
deci a emisiilor aferen te de CO2 cu mai mult de 20% pana in anul 2020.
PAED -urile contin seturi de actiuni pe domenii de interventie dintre care cele mai importante sunt
cladirile, utilitatile publice si transportul urban (nu sunt luate in considerare consumurile energetice
si emisiile de CO2 datorate activitatii industriale).

In cazul domeniului de interventie „cladiri” , care este de departe cel mai important consumator de
energie si generator de emisii la nivel urban, sunt vizate ca pachete de actiuni principale ,
eficientiza rea consumurilor energetice si trecerea la producerea de energie (atat termica – pentru
incalzire si apa calda, dar si energie electrica) din surse locale de energie regenerabila; intre acestea
un rol de frunte il constituie si biomasa care,utilizata atat in sisteme individuale dar si colective de
incalzire, constituie o alternativa importanta la sistemele clasice utilizand gazul natural sau alti
combustibili fosili.

De asemenea, unele municipii care au inca sisteme de producere si distributie agent termic , au
prevazute ca actiuni, trecerea la generarea de agent termic din sisteme de biomasa si chiar
producerea de energie in cogenerare.

2. Evaluare a potentialulu i energetic al biomasei in Regiunea Centru

2.1. Fondul forestier al Regiunii Centru

Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Suprafața totală a
fondului forestier l a nivelul Regiunii Centru în anul 201 2, era de 1 259,9 mii hectare, reprezentând
36,9% din teritoriul regiunii, comparativ cu 27,4% la nivel național. Predomină pădurile de foioase
(54% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Județele cu cele mai mari ponderi ale
suprafețelor împădurite sunt: Covasna (45,9%), Harghita (39,5%) și Brașov (38,2%), dar este de
remarcat faptul că toate județele Regiunii Ce ntru au un grad de împădurire peste media națională.
Față de anul 2007, suprafața pădurilor din Regiunea Centru s -a redus în anul 2012 cu cca 0,4%, la
nivelul județelor înregistrându -se evoluții ușor contrastante în perioada analizată: creșterea cea mai
mare a suprafeței forestiere s -a înregistrat în Mureș, în timp ce reducerea cea mai accentuată s -a
înregistrat în Harghita.
Suprafața fondului forestier în județele Regiunii Centru în perioada 2007 – 2012
-mii ha –
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Regiunea Centru 1264,5 1252,4 1257,3 1255,6 1259,6 1259,9
Alba 206,8 206,9 206,4 206,3 206,6 206,1
Brașov 202,9 202,9 204,3 204,3 204,4 204,7

23

Covasna 175,1 162,6 168,7 167,2 170,2 170,2
Harghita 272,8 264,8 264,1 262,3 262,4 262,4
Mureș 208,5 225,2 219, 4 219,6 219,7 219,8
Sibiu 198,4 190 194,4 195,9 196,3 196,7
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

Harta pădurilor din Regiunea Centru
.
1240124512501255126012651270
2007 2008 2009 2010 2011 2012mii ha Suprafata fondului forestier din Regiunea Centru in perioada 2007 -2012

24

Gradul de împădurire (ponderea suprafețelor acoperite de vegetația forestieră în totalul teritoriulu i)
-%-

Romania 27,4
Regiunea Centru 36,9
Alba 33,0
Brașov 38,2
Covasna 45,9
Harghita 39,5
Mureș 32,7
Sibiu 36,2
Sursa: Institutul Național de Statistică

Împăduririle și regenerările forestiere în Regiunea Centru

Creșterea suprafeței ocupate de păduri, împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene
de degradare, reprezintă una din prioritățile politicile silvice din România. Crearea de noi păduri ocupă o
pondere tot mai mare, efectele de protecție și b iodiversitate devenind în astfel de situații prioritate.

În Regiunea Centru au fost împădurite sau au fost realizate regenerări naturale pe o suprafață de 2470
hectare în 201 2, cu 200 hectare mai mult față de anul anterior. Din suprafața forestieră regen erată
(regenerări naturale și împăduriri) în anul 20 12 la nivelul Regiunii Centru, o treime a fost în județul
Harghita ( 827 ha), urmat de județele Mureș și Sibiu. La nivel regional, în anul 201 2, din totalul suprafeței
forestiere, ponderea suprafeței for estiere regenerate a fost de 0,2 0%, peste media regională fiind
județele Harghita (0, 32%), și Sibiu (0,23%).

2.2. Exploatarea forestieră în Regiunea Centru

Cu un volum de 4, 265 milioane mc de lemn recoltat în anul 201 2, Regiunea Centru este al doilea bazin de
recoltare forestieră al României (după Regiunea Nord -Est) și prima regiune în ce privește producția de
cherestea. Județele Harghita și Mureș ocupă primele 2 locuri la nivel regional în ce privește volumul de
lemn în anul 201 2.

Cantitatea de lemn exploata t la nivelul Regiunii Centru de operatorii economici cu activitate de
exploatare forestieră a avut un trend ascendent în ultimii ani depășind 3,5 milioane mc în anul 2012.
Județele cu cel mai rapid ritm de creștere sunt Covasna și Alba, județe în care cant itatea exploatată a
crescut de peste 2 ori în perioada 2007 -2012. Județele Mureș și Harghita au înregistrat anumite scăderi
ale volumului de lemn exploatat, rămânând totuși printre marile județe producătoare de lemn.

Sursa de exploatare o constituie în c ea mai mare parte pădurile aflate în proprietatea statului (39% din
totalul la nivel regional în 2012) și pădurile aflate în proprietate privată (37,1% din total) . Cojile și alte
sortimente secundare obținute totalizau în 2012 aproape 270 mii mc la nivelu l întregii regiuni.

25

Volumul de lemn exploatat de că tre operatorii economici cu act ivitate de exploatare forestieră
-mc-
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Regiunea Centru 2874211 3303116 2501191 2682192 3628917 3554681
Alba 276594 514088 383670 526280 601771 581894
Brașov 458849 474073 356456 341343 688814 641067
Covasna 272336 393492 317470 330994 649235 601433
Harghita 713761 822901 586180 424233 501176 621471
Mureș 817704 633778 433724 555229 617938 648800
Sibiu 334967 464784 423691 504113 569983 460016
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

Masa lemnoasă valorificată de unitățile silvice
-mii mc –
2007 2008 2009
Regiunea Centru 2942,8 2710,4 2484
Alba 263,4 325,4 362,7
Brașov 589,1 606,3 608
Covasna 490,9 230,4 229,8
Harghita 506,2 343,1 294,4
Mureș 617,8 749,3 545,5
Sibiu 475,4 455,9 443,6
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
1388
817 1318 32 Volumul de lemn exploatat de operatorii economici la nivelul
Regiunii Centru în anul 2012, pe forme de proprietate (mii mc)
Propr. publica a statului Propr. publica a administratiei locale
Propr. privata Veg. forestiera din afara fondului forestier

26

Volumul de lemn exploatat de operatorii economici în anul 2012, pe elemente componente
-mc-
Volumul de
lemn expl oatat
–Total – Volumul de
lemn rotund Volumul cojii Alte sortimente
secundare
Regiunea Centru 3554681 3284947 154945 114789
Alba 581894 520038 28400 33456
Brașov 641067 607953 25522 7592
Covasna 601433 561855 21533 18045
Harghita 621471 571962 31813 17696
Mureș 648800 609065 23878 15857
Sibiu 460016 414074 23799 22143
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

2.3. Potențialul energetic al biomasei în Regiunea Centru
Regiunea Centru dispune de un semnificativ potențial energetic al biomasei agrico le și forestiere.
Potrivit studiu lui realizat de ICEMENERG SA , potențialul energetic al biomasei în Regiunea Centru, mai
redus decât al celorlalte regiuni de dezvoltare (exceptând Regiunea București -Ilfov), se ridică la 20277
Terajouli , din care 4559 Terajo uli reprezintă potențialul biomasei forestiere (22,5% – pondere ridicată
comparativ cu nivelul național) . Mureșul și Alba sunt județele din Regiunea Centru cu cel mai mare
potențial energetic al biomasei, având împreună aproape 60% din potențialul exploat abil al Regiunii
Centru. Biomasa forestieră deține o pondere de 71% din totalul potențialului biomasei în județul
Harghita ș i ponderi semnificative în județele Covasna și Brașov (37% respectiv 30%) .

3. Prezentarea tehnologiilor existente de utilizare a biom asei si a domeniilor de aplicatie
Principalele tipuri de tehnologii pentru valorificarea energetica a biomasei sunt:
– Arderea directă în cazane ;
– Conversia termică avansată a biomasei într -un combustibil secundar, prin gazeificare termică sau
piroliză, urm ată de utilizarea combustibilului într -un motor sau într -o turbina;
– Conversia biologică în metan prin digestia bacteriană aerobă ;
– Conversia chimică și biochimică a materiilor organice în hidrogen, metanol, etanol sau
combustibil diesel.
Proces
tehnologic Produs secundar Echipamente/produs final Aplicatii energetice
Combustie Gaze fierbinti – Cazan

– Motor cu abur – Incalzire, caldura proces
tehnologic
– Apa fierbinte
– Electricitate + caldura
Gazeificare Gaz combustibil – Cazan, motor pe gaz
– Turbina pe gaz
– Celule de combustie – Caldura
– Electricitate + caldura

27

Gaz de sinteza – Gaz natural sintetic
– Biocombustibil lichid – Caldura
– Transport
Piroliza Gaz combustibil – Motor – Electricitate + caldura
Combustibil lichid
Combustibil solid – Cazan
– Motor – Electricitate + caldura
– Transport
Tipuri si tehnologii de ardere (combustie) :
– cazane cu focare cu gratar;
– cazane cu focare cu impingere pe dedesubt;
– cazane cu focar cu arderea in suspensie
Sisteme tehnologice pentru producerea de energie electrica:
– turbine cu abur;
– turbine cu gaze;
– motoare cu ardere interna;
– motoare Stirling

4. Proiecte pilot in cadrul PromoBio si alte e xemple de utilizare a biomasei implementate in Regiunea
Centru , cu sprijinul proiectului PromoBio
a. Incubatorul de Afaceri Sfântu Gheorghe – sursă de căldura pe biomasă pentru încalzire cladire
Acest proiect a realizat i nlocuirea sistemului existent de producere a căldurii, cu funcționare cu
gaze naturale, pentru încălzirea clădirii Incubatorului de A faceri, cu o sursă nouă de căldură (cazan de
apă caldă) pe bază de biomasă. Date tehnice:
– Puterea instalată (nominal ă) : 135 kW
– Căldură anuală produsă : 243 MWh
– Consumul anual de biomasă : 426 m3
– Combustibil : 288 m3 rumeguș / 138 m3 tocătură
b. Sistemul de alimentare centralizată cu căldură a municipiului Odorheiu Secuiesc – surse de căldură
pe biomasă pentru încalzire și preparare apă caldă cu funcționare în regim de bază
Înlocuirea sistemului existent de producere a căldurii în regim de bază, cu fun cționare cu gaze
naturale, cu o surse noi de căldură (cazane de apă caldă) pe bază de biomasă.
– Puterea instalată (nominal ă) : 9,5 MW
– Căldură anuală produsă : 76.000 MWh
– Consumul anual de biomasă : 85.400 m3
– Combustibil : tocătură .
c. Sistemul de alimenta re centralizată cu căldură a municipiului Miercurea Ciuc – sursă de căldură pe
biomasă pentru încalzire și preparare apă caldă CT KOS KAROLY
Proiectul presupune i nlocuirea sistemului existent de producere a căldurii de la CT KOS KAROLZ,
cu funcționare cu gaze naturale, cu o surse noi de căldură (cazane de apă caldă) pe bază de biomasă.
– Puterea instalată (nominal ă) : 3,65 MW
– Căldură anuală produsă : 6.950 MWh
– Consumul anual de biomasă : 8.150 m3
– Combustibil : tocătură

d. Sursă de căldură pe biomasă pent ru încălzire sere – SC DALIA SRL

28

Proiectul consta in s uplimentarea sistemului existent de producere a căldurii pentru încălzire
sere cu o sursă nouă de căldură (cazan de apă caldă) pe bază de biomasă.
– Puterea instalată (nominal ă) : 750 kW
– Căldură anuală produsă : 1.875 MWh
– Consumul anual de biomasă : 2110 m3
– Combustibil : tocătură

e. Sursă de căldură pe biomasă pentru consumator industria alimentară – societatea BERTIS
Prin proiect se realizeaza s uplimentarea sistemului existent de producere a căldurii p entru
încălzire și necesar tehnologic cu o sursă nouă de căldură (cazan de apă caldă) pe bază de biomasă.
– Puterea instalată (nominal ă) : 500 kW
– Căldură anuală produsă : 2000 MWh
– Consumul anual de biomasă : 2250 m3
– Combustibil : tocătură

f. Grupuri de prod ucere in cogenerare energie electrica+energie termica – Holzindustrie Sebes
Grupul 1:
– Puteri instalate : 2,7/8,4 MW;
– Energie anuala produsa : 6.500MWh (elec.)/ 18400MWh (termic)
– Combustibil: tocatura
Grupul 2:
– Puteri instalate: 8,1/23,6 MW;
– Energie anuala produsa: 19.500MWh (elec.)/ 46.400MWh (termic)
– Combustibil: tocatura

F. Analiza SWOT pentru dezvoltarea utilizarii biomasei in Regiunea Centru
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Piața cererii și ofertei de biomasă pentru energie
 Potential crescut de biomasa lemno asa in Regiunea
Centru din exploatarea pe scara mare a padurilor;
 Existenta unor cantitati insemnate de resturi
agricole din culturi clasice utilizabile pentru
producere de energie;
 Existenta unor suprafete intinse de terenuri agricole
neutilizate sau neu tilizabile (terenuri degradate)
pentru culturi clasice, disponibile pentru infiintarea
unor culturi energetice
 Existenta unor insemnate zone (in special rurale)
fara retele de gaz natural care utilizeaza sisteme
invechite de producere a caldurii din lemne de foc;
aceste zone au nevoie de sisteme moderne de
incalzire utilizand biomasa;
 Cererea in crestere de energie termica a unor firme
din industria prelucratoare corelata cu imperativul Piața cererii și ofertei de biomasă pentru
energie
 Utilizarea excesiva a reziduurilor de lemn
pentru aplicatii industriale altele decat
energetice;
 Suprafete reduse de paduri cu management
durabil care sa furnizeze o cantitate
importanta de biomasa din lemn;
 Dificultatea organizarii unor retele de
alimentare cu materie prima pentru biomasa
pe termen mediu/lung pentru proiecte de
putere mare;
 Piata redusa (datorate preturilor mari) a
produselor de biomasa: brichete, peleti –
necesare pentru aplicatiile individuale de
incalzire a locuintelor;
 Preț scăzut al gazului comparativ cu prețul

29

reducerii emisiilor legate de producerea/utilizarea
energiei.
 Preocupa rea autoritatilor publice semnatare al
Conventiei Primarilor de utilizare a solutiilor de
incalzire a cladirilor folosind energia regenerabila -in
primul rand biomasa. biomasei ;
 Lipsa unui sistem implementat de colectare a
deșeurilor agricole pentru biomasa.
 Lipsa unor studii – analize de potential de
biomasa pe tipuri la nivelul Regiunii Centru.

Activitate economică / cooperare, tehnologii /
transfer tehnologic
 Industria exp loatarii si prelucrarii lemnului – rol
important în economia Regiunii Centru;
 Existen ța asocia țiilor de întreprinzători din
domeniul forestier (ASFOR, APMR);
 Apariția clusterelor inovative in domeniul biomasei
/ regenerabilelor (Green Energy, ProWood,
Regi oFA, RenErg EuREg); clusterele favorizeaza
treansferul tehnologic.
 Existenta Agentiilor pentru Energie Durabila (Alba
Iulia, Brasov, Miercurea Ciuc, Sighisoara) cu
obiective declarate de promovare a proiectelor de
RES / biomasa si de constientizare/informa re a
consumatorilor de energie.
 Aparitia unor firme inovative care dezvolta
tehnologii pe biomasa
Finantari in domeniu l biomasei
 Interes al investitorilor autohtoni dar si straini
pentru investitii in producerea si utilizarea
biomasei – biocombustibililor;
 Existenta in prezent in Romania a fondurilor
norvegiene cu domenii de aplicatie – utilizare RES;
 Fondurile structurale au pentru toate domeniile de
finantare prevazute ca masuri eligibile actiuni de
cresterea eficientei energetice si de producere a
energi ei din surse regenerabile. Activitate economică, tehnologii / transfer
tehnologic
 Concentrarea excesivă a prelucrării lemnului
la nivelul unui grup restrâns de mari companii
care limiteaza drastic accesul pe piata al IMM;
 Lipsa unei piețe regionale mature a lemnului
și a produselor secundare rezultate;
 Insuficienta dezvoltare a structurilor de
sprijinire a IMM -urilor și a rețelelor de
cooperare în afaceri;
 Lipsa surselor de finanțare pentru sprijinirea
activității clusterelor;
 Interactiune slabă între cer cetare si mediul
privat de afaceri;
 Accesul greu, datorita preturilor ridicate, la
tehnologiile performante (gen: cogenerare de
inalta eficienta) de utilizare a biomasei;
Finantari in domeniu l biomasei
 Finantari insuficiente pentru proiecte de
utilizare bi omasa;
 Lipsa unor linii de finantare pentru sustinerea
infiintarii culturilor energetice;
 Oprirea programelor nationale “Casa verde”
dedicate trecerii la sisteme de incalzire
utilizand RES /biomasa;
 Posibilitate redusa de cofinantare a
autoritatilor locale la finantari destinate
proiectelor de utilizarea biomasei pentru
incalzirea cladirilor publice importante (scoli,
spitale, etc.).

30

Cercetare, educație și formare profesională /
Resurse umane
 Institutii de invatamant superior/cercetare cu
platforme de cerc etare dedicate energiei din surse
regenerabile ex: – Universitatea Transilvania
Brasov;
 Existenta unor licee industriale sau de profil
forestier care pot infiinta filiere de formare in
sectorul producerii si utilizarii biomasei
 Personal calificat în manage mentul energiei și
exploatarea resurselor de biomasă in cadrul
clusterelor si agentiilor de energie Cercetare, educație și formare profesională /
Resurse umane
 Inexistenta in Codul Ocupatiilor din Romania a
unor ocupatii dedicate utilizarii RES/biomasei;
 Lipsa programelor de formare profesională si
atestare pentru instalatorii de sisteme de
energie regenerabilă;
 Nivel redus de pregatire a personalului din
primării care să identifice si sa promoveze
proiecte de utilizare a resurselor locale de
biomasa;
 Slaba preocupare a universitatilor pentru
programe de cercetare in domeniul utilizarii
biomasei: l ipsa unor centre de
cercetare/formare dedicate aplicatiilor de
biomasa;
Legislație și politici ;
 Planul national de actiune pentru energie
regenerabila PNAER ;
 Strategia de promovare a RES la nivelul Regiunii
Centru care stabileste cadrul strategic pentru
dezvoltarea utilizarii RES cu accent pe biomasa;
 Masterplanuri energetice la nivelul unor judete –
ex: Alba – identifica biomasa ca principala resursa
regenerabila disponibila dar inca putin utilizata;
 Planuri de Actiune pentru Energie Durabila (PAED)
realizate de municipalitatilie semnatare ale
Conventiei Primarilor ( CoM ) Legislație și politici
 Legislatie nationala ambigua privind
certificatele verzi si preluarea i n reteaua
nationala a energiei electrice produse;
 Lipsa unei politici coerente si a unei strategii
guvernamentale de promovare a utilizării
resurselor regenerabile locale pentru
producerea de energie;
 Nerespectarea legislatiei din domeniul
mediului care ar putea facilita colectarea pe
scara larga a deseurilor din lemn;
OPORTUNITATI AMENINTARI
Piața cererii și ofertei de biomasă pentru energie
 Pretul in crestere (in special in urmatorii 5 ani) al
gazului natural va determina orientarea
consumatorilor ca tre biomasa.
 Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor
casnici de energie va duce la cresterea cererii
acestora de sisteme de producere a energiei din
surse regenerabie – in primul rand biomasa;
 Posibila aparitie in marile orase a unor sisteme de
producere a energiei termice din biomasa la nivel
de cartier/grup de blocuri;
 Dezvoltarea mediului economic va duce la cresterea
cererii de energie termica provenita din biomasa
necesara pentru procese industriale ; Piața cererii și ofertei de biomasă pentru
energie
 Cresterea utilizarii reziduurilor de lemn pentru
aplicatii industriale altele decat energetice;
 Nealinierea pe termen mediu in Romania a
preturilor energiei electrice si gazului natural
la nivelurile europene nu va permite realizarea
investitiilor in proiecte de biomasa;
 Prevalenta exportului de materie prima sau
prelucrata de biomasa asupra utilizarii interne
(ex: piata peletilor orient ata catre export);
 Reducerea in continuare a numarului de
sisteme de distributie centralizata de caldura
in orase;

31

 Infiintarea de culturi energetice pe terenu rile
neutilizate sau neutilizabile pentru culturi agricole
obisnuite.
Activitate economică / cooperare, tehnologii /
transfer tehnologic
 Tradiție în exploatarea și prelucrarea lemnului –
existenta unui numar ma re de IMM -uri care ar
putea fi orientate spre valorificarea energetica a
biomasei;
 Cresterea capacitatii de operare a clusterelor
inovative in domeniul utilizarii RES/biomasei;
 Structuri asociative intre autoritati locale pentru
promovarea unor proiecte de anvergura care sa
faciliteze accesul la finantari;
 Dezvoltarea unor cooperari intre firme/organizatii
din Romania si organizatii din Europa cu experienta
in proiecte de utilizare a biomasei pentru transfer
de competente si know -how;
 Promovarea unor par teneriate public – privat
pentru implementarea unor proiecte pilot de
utilizare a biomasei;
 Aparitia unor firme inovative care dezvolta
tehnologii de ultima generatie de utilizare a
biomasei Activitate economică, tehnologii / transfer
tehnologic
 Persisten ta crizei economice care sa limiteze
activitatea IMM -urilor din domeniul
producerii/utilizarii biomasei;
 Cresterea concentrarii prelucrării lemnului la
nivelul unui grup restrâns de mari companii
va elimina de pe piata micile firme ce
activează în domeniu ;
 Insuficienta dezvoltare a structurilor de
sprijinire a IMM -urilor și a rețelelor de
cooperare în afaceri;
 Nealocarea de fonduri necesare activitatii de
cercetare si pentru transfer tehnologic in
domeniul aplizatiilor de biomasa
Finantari in domeniu uti lizarii biomasei
 Cresterea interesului investitorilor autohtoni dar si
straini pentru investitii in producerea si utilizarea
biomasei – biocombustibililor;
 Existenta in viitoarea schema de finantare cu
fonduri europene a unor linii dedicate infiintarii
proiectelor de utilizare RES;
 Noile linii de finantare legate de fondurile de
coeziune pot avea ca proiecte tinta cele rezultate
din PAED -urile realizate de semnatarele CoM din
Regiunea Centru
 Finantarea unor proiecte de utilizare biomasa si
eficienta energe tica prin contracte de performanta
energetica implementate de firme ESCO
 Programme nationale de sustinere din fonduri
europene a infiintarii unor culturi energetice. Finantari in domeniu utilizarii biomasei
 Nealocarea de catre autoritatile centrale a
finan tarilor necesare programelor de
promovare a utilizarii biomasei
 Limitarea accesului la tehnologii performante
si de ultima generatie de utilizare a biomasei
datorita valorii mari a investitiilor;
 Orientarea finantarilor destinate proiectelor
RES predominan t spre sectorul marilor
investitii eoliene si fotovoltaice care ar putea
reduce fondurile disponibile proiectelor
mici/medii de valorificare a biomasei

32

Legislație și politici
 Politicile si strategiile europene privitoare la
promovarea utilizarii RES cu stabilirea unor tinte
nationale obligatorii pentru statele membre;
 Reformularea unor tinte din Strategia Energetica a
Romaniei care sa puna accent pe utilizarea
resurselor locale de energie durabila si in special de
biomasa;
 Aparitia unor programe nationa le dedicate
sustinerii trecerii la sisteme individuale sau
colective de incalzire utiilizand biomasa;
 Crestere numarului de Planuri de Actiune pentru
Energie Durabila realizate de municipalitatile care
vor adera in viitor Conventia Primarilor (CoM).
Legis lație și politici
 Legislatie nationala incoerenta si mereu in
schimbare privind promovarea RES ;
 Nerespectarea legislatiei din domeniul
mediului care sa nu faciliteze colectarea pe
scara larga a deseurilor din lemn;
 Lipsa unei politici coerente si a unor strategii
guvernamentale de promovare a utilizării
resurselor locale pentru producerea de
energie.
 Reglementare legislativă inadecvată pentru
parteneriatul public privat, parteneriat care ar
putea fi un promotor de proiecte în domeniul
energiilor alterna tive;

33

CAPITOLUL II
G. Principii si d omenii strategice de actiune pentru promovarea/dezvoltarea
utilizarii biomasei
Plecand de la analiza SWOT si de la feed -backul actorilor importanti din domeniul biomasei obtinut
prin chestionare, sunt identificate mai multe domenii strategice de actiune pentru dezvoltarea sustinuta
a utilizarii biomasei in Regiunea Centru.
Domenii le strategice de actiune identificate pentru promovare a/dezvoltarea utilizarii biomasei
sunt :
1. Stimularea dezvoltarii cereri i si ofertei de biomasa pentru energie:
2. Extinderea activitatii economice si a cooperarii in domeniul utilizarii biomasei si sustinerea
accesului la tehnologii performante prin dezvoltarea transferului tehnologic ;
3. Dezvoltarea accesului la finantari pentru proiecte de utilizare a biomasei;
4. Sustinerea activitatii de cercetare, educație și formare profesională in domeniu;
5. Imbunatatirea politicilor si legislatiei din domeniu biomasei.
Fiecare din aceste domenii strategice es te analizat prin prisma analizei sit uatiei curente la nivel
regional si national privind politicile, strategiile dezvoltate in domeniul SRE; deasemenea s -a tinut cont de
evaluarea potentialului disponibil de biomasa precum si de evaluarea beneficiarilor potentiali de energie
produsa prin val orificarea biomasei.
Au fost astfel stabilite subdomenii de actiune pentru fiecare domeniu strategic iar in cadrul acestor
subdomenii au fost identificate actiunile prioritare care sa conduca la extinderea semnificativ in urmatorii
ani a valorificarii ener getice a biomasei.
Toate actiunile care sunt propuse in fiecare din aceste subdomenii vor trebui sa respecte o serie de
principii / deziderate care sa duca l a sustenabilitatea energetica; acestea sunt:
 Cresterea eficientei energetice a instalatiilor de p roducere si utilizare a energiei obtinute din
biomasa;
 Managementul durabil al resurselor de biomasa si al utilizarii energiei produse din aceasta
biomasa;
 Utilizarea resurselor locale de biomasa prin proiecte care sa aiba asigurata rentabilitatea
economic a si sa duca la beneficii sociale locale (creare de locuri de munca);
 Nivel inovativ crescut al aplicatiilor de utilizare a biomasei ;

34

H. Plan de actiuni propuse pe domenii strategic e
Domeniul 1. Stimularea dezvoltarii ofertei si cererii de biomasa pentr u producere de energie

La nivelul Regiunii Centru potentialul ridicat de biomasa de diferite tipuri (plecand de la biomasa lemnoasa rezultata din ex ploatarea padurilor, biomasa
rezultata din culturi agricole clasice dar si cea posibil a fi obtinuta prin culturi energetice ce pot fi infiintate pe terenurile disponibile) trebuie utilizat pe
scara cat mai mare in scopul producerii de energie. Pentru aceasta sunt necesare actiuni combinate de limitare a utilizarii biomasei de lemn in scopuri
industriale alte le decat energetice (domenii cu impact negativ asupra mediului si chiar energointensive), actiuni de crearea unor sisteme de colectare a
deseurilor de culturi agricole sau a biomasei rezultate din exploatarea durabila a padurilor, dar si stimularea infiint arii de culturi energetice pe terenuri
agricole degradate sau neutilizate pentru culturi agricole clasice.

Pe de alta parte cererea de biomasa pentru aplicatii energetice trebuie sustinuta prin sprijinul acordat unor categorii de ut ilizatori care in prez ent nu
utilizeaza biomasa sau o utilizeaza in instalatii de eficienta energetica foarte redusa:
– Consumatori casnici sau institutii publice din zone fara acces la retele de gaz natural;
– Utilizatori industriali care au cerere crescuta de energie termi ca si care trebuie sa -si reduca emisiile poluante datorate acestui consum de energie;
– Autoritati locale, multe semnatare a Conventiei Primarilor (CoM), care prin planurile lor de actiune au prevazute masuri de u tilizare energetica a
RES si in special a biomasei.

Agentiile energetice existente in regiune isi pot extinde rolul de informare/consultanta a autoritatilor publice locale dar s i a mediului privat privind
identificarea si lansarea unor proiecte de utilizare a resurselor locale de biomasa. De as emenea pot fi promovate campanii de informare/ constientizare
a cetatenilor privind beneficiile utilizarii energiei „verzi”.

Pretul, prognozat in crestere accentuata in urmatorii ani, al gazului natural ca principala solutie actuala pentru incalzirea cladirilor, va orienta o larga
categorie de consumatori catre utilizarea biomasei.

Subdomeniile de actiune in cadrul acestui domeniu sunt:
Subdomeniul 1.1. Evaluarea potențialului de biomasa de diferite tipuri in Regiunea Centru
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
1.1.a. Realizarea unui studiu/analiza pentru evaluarea potentialului de
biomasa din Regiunea Centru provenita din:
– exploatari forestiere;
– prelucrarea prim ara si secundara a lemnului; – ADR Centru,
– Consilii Judetene ,
– Directii silvice judetene,
– Agentii de protectia mediului, 2014-2015 Fond pentru
dezvoltare
durabila
propus a se

35

– culturi agricole clasice.
– Directii judetene pentru
agricultura,
– Agentii pentru e nergie,
– Universitati tehnice.
infiinta in
Regiunea
Centru
1.1.b. Studiu de oportunitate privind înființarea de culturi energetice pe
terenuri degradate si pe terenuri agricole neutilizate din
Regiunea Centru;
Tematica aborda ta:
– identificare terenuri degradate si terenuri agricole neutilizate;
– identificare tipuri de culturi energetice adecvate categoriilor de
terenuri disponibile;
– evaluare costuri de infiintare si de exploatare pe tipuri de culturi
energetice;
– evaluare rentabilitate economica a infiintarii diferitelor tipuri de
culturi energetice;
– identificare a finantari lor posibile pentru infiintarea de culturi
energetice

– ADR Centru,
– Consilii Judetene
– Directii judetene pentru
agricultura,
– Universitat i/ facultati agricole,
– Clustere pentru energie
regenerabila.

2014 -2015

Fond pentru
dezvoltare
durabila
propus a se
infiinta in
Regiunea
Centru
Subdomeniul 1.2. Actiuni de informare si consiliere a diferitelor categorii de utilizatori de biomasa
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
1.2.a. Infiintarea unui centru de informare si consiliere / platforma
pentru energie regenerabila:
Tipuri de informatii disponibile :
– potential de energie regenera bila pe tipuri si zone (rezultatele
unor studii ca cele de la 1.a si 1.b);
– tehnologii de utiizarepentru diferitele tipuri de SRE si furnizori
posibili;
– finantari disponibile pentru proiecte de utilizare SRE si scheme
nationale de promovare a energ iei regenerabile: schema
certificatelor verzi, fonduri europene, programe nationale, fonduri
regionale; – finantari prin p.p.p, contracte de performanta
energetica.
Grupuri vizate :
– autoritati l ocale, semnatare CoM, sau care d ezvolta proiecte d e – ADR Centru
– Consilii Judetene
-Agentii pentru energie,
– Clustere pentru energie
regenerabila,
– Universitati tehnice
2014 -2015
Fond pentru
dezvoltare
durabila
propus a se
infiinta in
Regiunea
Centru

36

utilizare SRE/biomasa;
– – IMM – uri interesate de valorificare SRE/biomasa;
– – Firme industriale care intentioneaza sa utilizeze caldura/energie
din SRE/biomasa ;
– – Publicul larg
1.2.b. Realizarea unor campanii de informare/constientizare a
publicului larg privind beneficiile utilizarii s istemelor de incalzire
cu biomasa : – ADR Centru
– Agentii pentru energie
– Clustere in domeniu Anual – fonduri
publice
Subdomeniul 1.3. Stimularea valorificarii resurselor de biomasa pentru utilizari energetice de catre comunitatile locale
Actiuni Promo tori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
1.3.a.
Promovarea dreptului la preemtiune la achizitia biomasei de la
furnizori pentru utilizatorii de biomasa in scopuri energetice, cu
valorificare la nivel local. – Composesorat e
– Ocoale S ilvice
– Autoritati Locale
– Asociatii Agricole 2014 -2016
Subdomeniul 1.4. Promovarea colectarii centralizate a biomasei in zone cu potential ridicat a biomasei pentru utilizarea ei in scopuri
energetice
Actiuni Promotori
Organizatii i mplicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
1.4.a.
Infiintarea unor centre logistice de colectare a biomasei de
diferite tipuri in zone cu potential ridicat
Scop: Prin infiintarea in zonele de potential ridicat (pentru evitarea
transportului pe distante mari) a unor centre logistice de colectare
si valorificare a biomasei, se imbunatateste sensibil oferta de
biomasa a producatorilor traditionali ( ocoale silvice,
composesorate, asociatii agricole ) si se faciliteaza accesul la aceste
resurse a uti lizatorilor posibili ai biomasei in scopuri energtice. – Consilii Judetene
– Consilii Locale
– Ocoale Silvice
– Composesorate
– Asociatii Agricole 2015 -2017 fonduri
europene si
private
Domeniul 2. Extinderea activitatii economice si a cooperarii in domen iul utilizarii biomasei si sustinerea accesului la tehnologii
performante prin dezvoltarea transferului tehnologic

Domeniul economic al exploatarii si prelucrarii lemnului care are o pondere insemnata in economia regiunii , trebuie extins consistent si cat re zona
aplicatiilor de utilizare energetica a deseurilor din lemn; un numar mare de IMM -uri existente in domeniu trebuie sprijinite sa -si extinda activitatile
catre colectarea si utilizarea energetica a biomasei.

Structurile asociative deja create , dar mai ales clusterele inovative aparute in domeniu , trebuie sustinute sa -si dezvolte capacitatea de implementare a
unor solutii inovative de utilizare enegetica a biomasei.

37

Pentru promovarea unor proiecte de mari dimensiuni pentru utilizarea energetica a bi omasei, trebuie stimulata crearea unor s tructuri asociative intre
autoritati locale care sa faciliteze accesul la finantari europene importante.
Prin p romovarea unor parteneriate public – privat poate fi sustinuta implementarea unor proiecte pilot de util izare a biomasei care sa aduca capitalul
si managementul privat in contact cu cererea in crestere a autoritatilor publice pentru acces la o energie eficienta si curat a.

Se impune realizarea atat de necesara a unor platforme de transfer tehnologic in domen iul utilizarii energetice a biomasei in care trebuie sa fie
implicate atat autoritati publice cat si institutii de cercetare dar mai ales mediul de afaceri prin actiuni tip triple -helix. In aceste platforme, abordari
inovative ale unor aplicatii de utiliza re a biomasei lansate de companii dinamice in parteneriat cu institutii de cercetare, vor beneficia de suport din
partea unor autoritati publice, devenind exemple de proiecte pilot.

Subdomeniile de actiune in cadrul acestui domeniu sunt:
Subdomeniul 2.1 . Desvoltarea structurilor de cooperare in domeniul utilizarii energetice a biomasei
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
2.1.a.
Proiect de cooperare europeana pentru crearea unui centru
demonstrativ de tip „Energy Farm” in domeniul utilizarii
energetice a biomasei
Destinatie: centru demonstrativ cuprinzand solutii inovative de
utilizare a biomasei, centru care va avea si funtia de centru de
informare, organizare de evenimente, formare profesionala.
Cola borator european : Asociatia „Energy Farm” – Norvegia ; -ALEA
-CJ Alba
-Cluster Green Energy
– Energy Farm – Norvegia 2014 -2016 fonduri
norvegiene
accesibile in
Romania
2.1.b.
Realizarea de asocieri intre municipalitati – semnatare CoM,
pentru promovarea de proiecte comune si accesarea de fonduri
europene pentru realizarea de sisteme de incalzire a unor cladiri
publice (scoli, spitale) , utilizand biomas a.
Scop : trecerea de la sisteme de incalzire clasice ale unor cladiri
publice , la sisteme de incalzi re utilizand biomasa – etapa
importanta pentru transformarea acestor cladiri in „cladiri cu
consum energetic aproape de 0” . – Asociatie de municipii
semnatare ale CoM
– ADR Centru . 2015 -2017 fonduri
europene –
ex: Horizon
20-20.
Fonduri de
coeziune
2.1.c. Promovarea unui parteneriat public privat pentru dezvoltarea
unui proiect pilot vizand trecerea unui sistem de incalzire
centralizata de la solutii de producere agent termic utilizand
gazul, la sisteme de cogenerare utilizand biomasa.
Scop : transformare a unui sistem energointensiv si generator de
emisii de CO2, intr -un sistem cu emisii reduse si de eficienta – Municipii care au inca sisteme
de distributie agent termic ;
ex.: Brasov, Tirgu Mures, Sfantu
Gheorghe, Miercurea Ciuc.
– Furnizori / firme private cu
experienta mare in domeniu 2016 – 2018 fonduri
private si
fonduri
publice.

38

energetica ridicata, prin utilizarea unor tehnologii moderne cu
randamente ridicate (cogenerare de inalta eficienta) care sa
utilizeze biomasa.
Subdomeniul 2.2. Promovarea ex tinderii activitatii economice in domeniul biomasei
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
2.2.a.
Sustinerea IMM -urilor ce lucreaza in domeniul exploatarii si
prelucrarii lemnului sa -si extinda activitatil e catre colectarea
si/sau utilizarea pe plan local a biomasei in scop energetic – Consilii judetene
– Consilii locale ,
– Camere judetene de comert si
industrie. 2015 – 2020
2.2.b.
Dezvoltarea de activitati economice / infiintarea unor IMM -uri în
dom eniul colectării deseurilor lemnoase si transformarea lor in
peleti/brichete pentru alimentarea pe plan local a unor sisteme
individuale de incalzire
Scop : valorificarea energetica a deseurilor de lemn, neutilizate in
prezent (si care creaza probleme de p oluare a mediului), provenite
din sisteme de prelucrare primara a fondului forestier; aceste
deseuri vor fi transformate in peleti / brichete (biomasa cu
capacitate energetica ridicata) care vor fi utilizate pe plan local in
instalatii de incalzire/produ cere de apa calda, in zone fara retea de
gaz natural.
De subliniat triplul impact al unor asemenea actiuni : eliminarea
unor probleme de poluare a mediului, producerea de energie din
surse regenerabile locale precum si generarea de noi locuri de
munca in z one cu deficit de ocupare a fortei de munca. – Autoritati locale in zone cu
ridicat potential forestier si care
nu au sisteme de distributie a
gazului natural; vor fi create
astfel IMM -uri care vor genera
locuri de munca pe plan local.
– este importanta su stinerea
acestor autoritati locale de catre
Consiliile Judetene de care
apartin si de catre ADR Centru .
2015 – 2020 fonduri
europene, de
ex. fondul de
coeziune.
Subdomeniul 2.3. Promovarea dezvoltarii transferului tehnologic si accesului la tehnologii pe rformante in domeniul biomasei
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
2.3.a.
Crearea unei platforme de transfer tehnologic pentru
implementarea de proiecte de utilizare a SRE – in special a
biomasei.
Scop : crearea unor platforme tehnologice in care firme dinamice
vor beneficia de colaborarea institutiilor de cercetare pentru
implementarea unor solutii inovative de utilizare a surselor
regenerabile de energie si in special a biomasei ; in aceste actiuni – Consilii Judetene,
– Consilii Locale
– Universitati
– ADR Centru 2015 – 2018 fonduri
europene,
fonduri de
investitii ,
fonduri
private.

39

este deosebit de important si suportul oferit de autoritatile
publice – Consilii Judetene, Consilii Locale, ADR.
Dom eniul 3. Dezvoltarea accesului la finantari pentru proiecte de utilizare a biomasei;

Principala bariera identificata in extinderea pe scara mare a aplicatiilor utilizand biomasa ramane accesul la finantari adec vate. Sunt extrem de reduse
posibilitatile ac tuale ale autoritatilor locale dar si ale firmelor sau consumatorilor casnici de a finanta din surse proprii proiectele neces are de utilizare a
biomasei. Fara derularea unor programe nationale (gen „Casa verde”) de sprijin financiar, sau a unor linii de fi nantare din foduri europene dedicate
sectorului biomasei, nu este posibila extinderea rapida a utilizarii energetice a biomasei .Resursele financiare limitate ale liniilor de finantare din fonduri
norvegiene a proiectelor de valorificare a biomasei sunt sin gurele disponibile in acest moment in Romania.

Pentru viitoarea perioada 2014 -2020 de finantare din fonduri europene este foarte importanta existenta in fondurile de coeziune a unor axe speciale
destinate aplicatiilor de RES si deci si biomasa. In aceste cazuri, prioritatile de finantare ar trebui sa fie stabilite pornind de la seturile de actiuni comune
identificate in planurile de actiune ale A utoritatilor Locale semnatare ale CoM si din planurile de actiune in domeniu SRE existente la nivel
judetean/re gional.
Mobilizarea capitalului privat in proiecte de utilizare energetica a biomasei prin parteneriate public -privat este o actiune deosebit de importanta in
obtinerea finantarii necesare. Trebuie de asemenea promovata f inantarea unor proiecte de utilizar e biomasa si eficienta energetica prin contracte de
performanta energetica –CPE implementate de firme ESCO . Stimularea incheierii de CPE – contracte de performanta energetica – intre beneficiari (in
primul rand autoritati publice – AP) si firme ESCO (comp anii de servicii energetice inegrate), poate pune la lucru capitalul privat, know how -ul si
capacitatea tehnologica a acestor firme pentru acoperirea unor nevoi energetice a acestor AP, utilizand biomasa.

Autoritatile regionale/locale pot avea initiativa crearii unor fonduri de dezvoltare in domeniul utilizarii energiei regenerabile / biomasa prin care sa fie
implementate proiecte pilot exemplare, care sa demonstreze beneficiile acestora si sa se constituie in exemple de urmat de al ti actori/beneficiari.

Subdomeniile de actiune in cadrul acestui domeniu sunt:
Subdomeniul 3.1. Crearea de instrumente de finantare la nivel regional pentru finantarea/cofinantarea proiectelor de utilizare
energetica a biomasei
Actiuni Promotori si organizatii
implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
3.1.a.
Crearea unui fond regional de investitii destinat dezvoltarii durabile
Scop: finantarea /cofinantarea unor proiecte de interes public vizand
utilizarea unor surse locale de energie regenerabila – bioma sa; se
urmareste astfel o alternativa la alimentarea cu energie din surse
clasice – poluante si deci reducerea impactului asupra mediului. – Autoritati publice locale,
judetene,
– Fonduri de investitii
– Banci 2015 -2016 fonduri
publice,
fonduri de
investit ii,
banci
Subdomeniul 3.2. Sustinerea accesului proiectelor de utilizare energetica a biomasei la finantari din fonduri private
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare

40

3.2.a.
Lansarea unor pro iecte pilot utilizand „contractul de performanta
energetica – CPE” pentru implementarea in cladiri publice a unor
solutii eficiente pe biomasa pentru alimentare cu caldura
Scop : modernizarea energetica a unor importante cladiri publice
(spital, inst. de i nvatamant) prin proiecte de utilizare energetica a
biomasei, proiecte finantate prin utilizarea „ contract ului de
performanta energetica – CPE” incheiat cu o firma tip ESCO. – Autoritati publice locale
– Firme ESCO 2015 – 2020 fonduri
private
furnizate de
companii
ESCO
Subdomeniul 3. 3. Sprijinirea accesului la finantari din fonduri europene pentru proiecte de utilizare energetica a biomasei lansate de
actoril publici si privati
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse d e
finanțare
3.3.a.
Consultanta oferita pentru Identificarea unor linii de finantare din
fonduri europene (ex. Fondul de Coeziune) pentru finantarea
proiectelor de valorificare a surselor locale de energie regenerabila
– biomasa
Scop : Finantarea unor pro iecte de valorificare a resurselor locale de
biomasa utilizand fonduri europene de coeziune

– ADR Centru
– Agenții locale ale energiei

2014 -2020
Domeniul 4. Sustinerea activitatii de cercetare, educație și formare profesională in domeniu

Domeniul ap licatiilor de utilizare a biomasei necesita utilizarea unor tehnologii performante cu eficienta energetica crescuta, care imp lica o sustinuta
activitate de dezvoltare -cercetare. Stimularea efortului inovativ in realizarea unor asemenea tehnologii trebuie s a fie completata de o intensa
activitate de transfer tehnologic a acestora in aplicatii practice realizate in conditii de rentabilitate economica. In aceas ta directie, un rol decisiv trebuie
sa-l aiba clusterele inovative deja create care trebuie sa fie su stinute prin programe dedicate.

Exemplul platformei inovative dedicat energiei durabile, realizat de catre Universitatea Transilvania Brasov trebuie preluat si de alte Institutii de
invatamant/cercetare din Regiunea Centru cu realizarea chiar a unor cent re dedicate biomasei; aici trebuie sa existe de asemenea si filiere de formare
a unor specialisti in biomasa: plecand de la formarea proiectantilor sistemelor de utilizare energetica a biomasei, continua nd cu ingineria
implementarii si a exploatarii acest or sisteme si finalizand cu formarea unor instalatori de inalta calificare in acest domeniu.
Trebuie realizata in termen scurt includerea in nomenclatorul national al meseriilor a celor legate de domeniul specific al R ES/biomasei , ceea ce ar
permite reali zarea unor filiere atestate de formare.

Este neces ara atestarea special istilor in utilizarea biomasei ( de la proiectanti pana la instalatori de montaj si mentenanta ) conform standardelor
existente la nivel european pentru a asigura implementarea conform specificatiilor tehnice ale tehnologiilor de varf din domeniul biomasei . Extrem de
utile sunt proiecte dezvoltate in comun cu parteneri europeni cu traditie in sisteme de utilizare a biomasei , proiecte prin care se asigura un intens
schimb de experienta, t ransfer de know -how si crearea de competente de inalt nivel.

41

Un aspect important care trebuie avut in vedere este informarea si pregatirea utilizatorilor de sisteme de biomasa: de la aut oritati publice pana la
publicul larg, evenimente si campanii de inf ormare/constientizare trebuie sa fie organizate de agentiile de energie.

Subdomeniile de actiune in cadrul acestui domeniu sunt:
Subdomeniul 4.1. Suport pentru activitati de educatie si formare profesionala in domeniul biomasei
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
4.1.a.
Lansare actiune de introducere in COR (Codul Ocupatiilor din
Romania) a unor profile ocupationale noi – din domeniul
echipamentelor de utilizare biomasa :
Ex:
– proiectant sisteme de utilizare biomasa in scop energetic;
– inginer implementare si exploatare sisteme de utilizare biomasa;
– instalatori sisteme de incalzire/apa calda utilizand biomasa. – Institutii de invatamant superior
– Clustere inovative i n domeniul
biomasei
– Agentii energetice. 2014 -2016
4.1.b.
Initierea unor filiere profesionale pentru specialisti in sisteme de
utilizare biomasa in cadrul unor institutii de invatamant superior
sau licee profesionale :
– proiectant sisteme de utilizare biomasa in scop energetic;
– inginer implementare si exploatare sisteme de utilizare biomasa;
– instalatori sisteme de incalzire/apa calda utilizand biomasa. – Universitati tehnice
– Licee vocationale 2015 -2020
Subdomeniul 4.2. Sprijin pentru dezvoltare a cercetarii autohtone in domeniul utilizarii energiei din surse regenerabile/biomasa
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare
4.2.a. Dezvoltarea unor platforme inovative dedicate energiei durabile
Scop: crearea unor institutii dedicate efortului inovativ necesitat de
aplicatiile dedicate energiei durabile; aceste platforme sunt optime
si pentru crearea unor filiere de formare a unor specialisti in
biomasa: plecand de la formarea proiectantilor sistemelor d e
utilizare energetica a biomasei, continuand cu ingineria
implementarii si a exploatarii acestor sisteme si finalizand cu
formarea unor instalatori de inalta calificare in acest domeniu. – Universitati tehnice din
Regiunea Centru . 2015 -2020 -Fonduri
europ ene,
– Fonduri
publice
Subdomeniul 4.3. Sustinerea dezvoltării de parteneriate cu organizații/instituții din Europa pentru transfer tehnologic in d omeniul
energiei din surse regenerabile/biomasa
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada de
implementare Surse de
finanțare

42

4.3.a.
Promovarea unor parteneriate la nivel european pentru
dezvoltarea unor proiecte in cadrul programului Horizon 2020
vizand solutii inovative de utilizare energetica a biomasei
Scop: prin relizarea unor parteneriate europene in implementarea
unor proiecte de utilizare a biomasei se obtine un valoros schimb
de experienta, transfer de know -how si crearea de competente de
inalt nivel. – Agentii de energie
– Firme inovative
– Clustere din domeniul biomasei. 2014 – 2020 Program
european
Horizon 20 -20
Domeniul 5. Imbunatatirea politicilor si l egislatiei din domeniu biomasei
Este obligatorie cresterea coerentei la nivelul politicilor nationale in domeniul energetic si corelarea acestora cu cel regi onale si locale. In prezen t
strategia energetica nationala si planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica si energie regenerabila nu iau i n considerare exist enta
planurilor de actiune si strategiilor in domeniu energetic deja elaborate la nivel local, judetean sau r egional.
Cateva actiuni prioritare sunt :
– Stabilirea unor prioritati din strategia energetica a Romaniei legate de valorificarea resurselor locale de energie regenerabila si in p rimul rand de
biomasa ;
– Prevederea in cadrul PNAER a unor tinte clare de v alorificare a potentialului local de biomasa cu stabilirea de indicatori la nivelul regiunilor de
dezvoltare;
– Se impune redeschiderea programelor nationale „Casa Verde” care aveau ca o linie prioritara trecerea la producerea de agent t ermic din
biomasa ;
– Este necesara de urgenta implementarea unui sistem de certificare a biomasei de diferite tipuri pentru a se putea utiliza com plet sistemul de
sprijin prin certificate verzi la producerea de energie electrica din biomasa; in cazul biomasei lemnoase, ac easta certificare este legata nemijlocit de
managementul durabil al padurilor cu sistemul lui de certificare.
– Promovarea unor programe de sprijin a investitiilor in exploatarea biomasei la nivel regional;
– Aparitia unor programe nationale dedicate su stinerii trecerii la sisteme individuale sau colective de incalzire uti lizand biomasa;
– Simplificarea legislatiei privind parteneriatul public privat va permite aplicarea acestui instrument indispensabil de derula re a unor proiecte de
investitii in siste me de producer e de energie utilizand biomasa.

Subdomeniile de actiune in cadrul acestui domeniu sunt:

Subdomeniul 5.1. Imbunatatirea politicilor de promovare a biomasei la nivel regional si national
Actiuni Promotori
Organizatii implicate Perioada d e
implementare Surse de
finanțare
5.1.a .
Promovarea unui program regional de finantare pentru conversia
sistemelor individuale de incalzire cu sobe in sisteme utilizand
centrale de inalta eficienta pe bază de biomasă – ADR Centru
– Consilii Judetene 2015 – 2018 fonduri
publice,
fonduri de

43

Scop: sustinerea gospodariilor cu venituri reduse din zone montane
fara retele de gaz natural in trecerea de la sobe clasice utilizand lemnul
de foc, la centrale de incalzire utilizand biomasa de provenienta locala ;
investitii.
5.1.b.
Initiativa pentru includerea in strategia energetica a Romaniei a unei
prioritati legate de valorificarea resurselor locale de SRE – in special
biomasa – prin proiecte sustenabile derulate la nivel local/regional
Scop: prin stabilirea acestei prioritati strategice vor putea fi initiate
programe nationale care sa sustina valorificarea sustenabila la un
nivel inalt a biomasei – ca sursa regenerabila cu potentialul de
valorificare cel mai mare la nivel national. – ADR Centru
– Consilii j udetene
– Municipii semnatare CoM
– Clustere pentru energie
– Agentii energetice.
Se poate extinde lista de
semnatari ai initiativei la nivel
national prin asociatii ca AMR,
OER, Clubul Primarilor, etc. 2014 -2015
5.1.c.
Initiativa pentru includerea in tintele Planului National de Actiune
pentru Energie Regenerabila –PNAER a unor obiective legate de
valorificarea sustenabila a potentialului local de biomasa prin
stabilirea unor indicatori regionali de valorificare
Scop: Prin stabilirea in PNAER a unor i ndicatori cantitativi la nivel
regional pentru valorificarea potentialului local de biomasa, s -ar stabili
niste tinte clare in timp a caror atingere ar trebui urmarita prin seturi
de actiuni stabilite la nivel local, regional si national.
– ADR Centru
– Consilii judetene
– Municipii semnatare CoM
– Clustere pentru energie
– Agentii energetice.
Se poate extinde lista de
semnatari ai initiativei la nivel
national prin asociatii ca AMR,
OER, Clubul Primarilor, etc.

2014 -2015
5.1.d. Initiativa pentru rel ansarea programelor nationale de sustinere a
proiectelor de trecere a sistemelor de incalzire din cladiri la cele
utilizand SRE (in special biomasa).
Scop : Relansarea programelor nationale „Casa Verde” sau „ Programul
Național pentru creșterea Eficienței En ergetice și utilizarea Surselor
Regenerabile de Energie în Sectorul Public”, sau unele similare, va
stimula in mod decisiv interesul publicului larg dar si al autoritatilor
locale pentru utilizarea energiei “verzi” ca alternativa viabila la energia
clasica ; de asemenea, va fi un impuls semnificativ in dezvoltarea
pietelor pentru lucrari / echipamente de valorificare SRE la nivel
local/regional. – ADR Centru
– Consilii judetene
– Municipii semnatare CoM
– Clustere pentru energie
– Agentii energetice.
Se poa te extinde lista de
semnatari ai initiativei la nivel
national prin asociatii ca AMR,
OER, Clubul Primarilor, etc. 2014 -2015
Subdomeniul 5.2.Imbunatatirea legislatiei in domeniul energiei regenerabile/biomasei
Actiuni Promotori / Organizatii implicat e Perioada de

44

implementare
5.2.a. Propunere legislativa pentru implementarea unui sistem de
certificare a originii biomasei de diferite tipuri.
Scop: Implementarea certificarii originii biomasei pe tipuri (lemnoasa,
resturi de culturi agricole, etc) va pe rmite utilizarea sistemului de
sprijin prin certificate verzi la producerea de energie electrica din
biomasa; in cazul biomasei lemnoase, aceasta certificare este legata
nemijlocit de managementul durabil al padurilor cu sistemul lui de
certificare – ADR C entru
– Consilii judetene
– Municipii semnatare CoM
– Clustere pentru energie
– Agentii energetice.
Se poate extinde lista de semnatari ai initiativei
la nivel national prin asociatii ca AMR, OER,
Clubul Primarilor, etc. 2014 -2015
5.2.b. Initiativa legis lativa pentru declararea domeniului valorificarii
energetice a resurselor locale de biomasa prin proiecte energetice
sustenabile si cu eficienta energetice ridicata, ca domeniu de interes
public.
Scop : prin declararea valorificarii energetice a resurselo r locale de
biomasaca domeniu de interes public vor putea fi accesate finantari
speciale acestui sector si pot fi promovate parteneriate public privat
pentru derularea unor proiecte energetice sustenabile si cu eficienta
energetice ridicata, de mare intere s pe plan local. – ADR Centru
– Consilii judetene
– Municipii semnatare CoM
– Clustere pentru energie
– Agentii energetice.
Se poate extinde lista de semnatari ai initiativei
la nivel national prin asociatii ca AMR, OER,
Clubul Primarilor, etc. 2014 -2015
5.2.c. Initiativa legislativa pentru un program national pentru sustinerea
activitatii clusterelor inovative
Scop: sustinerea infiintarii si a derularii activitatii clusterelor va stimula
si multiplica efortul de implementarea a unor solutii inovative in clusiv
in domeniul SRE/biomasei inlesnind astfel trecerea unor
inventii/inovatii la aplicarea pe scara industriala.
– ADR Centru
– Clustere inovative
– Institutii de cercetare/invatamant. 2014 -2015

45

I. Activitate de implementare, evaluare si corectie a pla nului de actiune
Planul de actiune pentru biomasa – PAB trebuie prezentat factorilor interesati la nivel regional / local in
vederea analizei, actiuni i de completare/rectificare .
In urma finalizarii acestor etape se va trece la aprobare a PAB in cadrul Consiliului Regional .
Pentru ca activitatea de implementare si monitorizare a implementarii PAB sa se desfasoare in bune
conditii , este important ca autoritatea regionala care aproba PAB sa nominalizeze la nivelul Regiunii
Centru un „grup de analiza si mo nitorizare” care ar putea cuprinde reprezentanti de la :
– Consilii judetene;
– Municipii semnatare CoM;
– ADR Centru;
– Clustere inovative pentru energie;
– Agentii de energie;
– Universitati/institutii de cercetare;
La fiecare doi ani trebuie realizat un raport de e valuare a implementarii PAB impreuna cu propuneri de
rectificare/corectie.
Perioada de implementare a Planului de A cțiune: 2014 – 2020
Indicatori propusi pentru monitorizarea implementarii PAB in Regiunea Centru :
o Studiu privind evaluarea potentialului de biomasa (pe diferite tipuri) in Regiunea Centru –
realizat;
o Culturi energetice infiintate la nivelul Regiunii Centru – mai mult de 6.000 ha;
o Centru de informare si consiliere pentru energie durabila cu puncte de lucru in fiecare judet –
infiintat ;
o Centre logistice de colectare a biomasei de diferite tipuri in zone cu potential ridicat – 2 pe
judet;
o Parteneriat public -privat pentru dezvoltarea unui proiect pilot de utilizare a biomasei pentru
alimentarea cu energie a unui sistem de incalzire centralizata, realizat;
o IMM – uri infiintate cu obiect ul de activitate colectarea si valorificarea energetica a biomasei
pe plan local – 3 pe judet;
o Platforma de transfer tehnologic pentru solutii de utilizare energetica a biomasei – infiintata;
o Fond regional de invest itii destinat proiectelor de dezvoltare durabila – infiintat;
o Proiect pilot pentru implementarea in cladiri publice a unor solutii eficiente de alimentare cu
energie din biomasa, utilizand „contractul de performanta energetica – CPE” – implementat;
o Profile ocupationale de baza vizand domeniul aplicatiilor energetice pe biomasa, introduse in
COR;
o Dezvoltarea unor filiere profesionale pentru specialisti in domeniul aplicatiilor energetice pe
biomasa in cadrul unor universitati/licee – infiintate in 2 univers itati si 3 licee profesionale;
o Platforma inovativa dedicata energiei regenerabile/biomasei – infiintata;
o Proiecte cu parteneri europeni pentru implementarea unor solutii inovative de utilizare a
biomasei, dezvoltate in cadrul Programului „Horizon 2020” , minim 3 implementate;
o Program regional de finantare pentru conversia sistemelor individuale de incalzire cu sobe in
sisteme utilizand centrale de inalta eficienta pe biomasa –infiintat ;
o Sistem national de certificare a origi nii pentru biomasa, implementat i n Romania;
o Numar de proiecte de utilizare energetica a biomasei in cladiri publice importante – minim 6
pe judet;
o Energie din surse regenerabila – biomasa produsa anual in 2020 in Regiunea Centru – 400
GWh;

46

o Cantitatea de emisii de CO2 evitata prin produce rea energiei din biomasa certificata –
120.000 tone.
J. Lista documentelor de referință

1. Green Paper – O strategie europeana pentru enerie durabila, competitiva si sigura – "A European
strategy for sustainable, competitive and secure energy" [ COM(2006) 105 final]
2. Energie 2020 – O strategie pentru o energie sigura, competitiva si durabila [COM (2010) 639] R
3. Directiva europeana pentru energie regenerabila (2009/28/EC) T
4. Planul de actiune pentru biomasa [COM (2005) 628 final]
5. Foaie de parcurs pentru energia regenerabilă. Energiile regenerabile în secolul XXI: construirea unui
viitor mai durabil” [ COM(2006) 848 final
6. Foaia de parcurs – Energy Roadmap 2050 (15 December 2011)
7. Strategia energetică a României în p erioada (2007 -2020)
8. Planul national de actiune pentru energie regenerabila PNAER
9. Planul nationala de actiune pentru eficienta energetica (pentru perioada 2007 -2010)
10. Legea 220/2008, privind promovarea producției de energie din surse regenerabile
11. „Studiul pr ivind evaluarea potențialului energetic actual al surselor rege nerabile de energie în
Romania” realizat de catre ICEMENERG Bucuresti in 2006
12. Strategia pentru promovarea energiei regenerabile la nivelul Regiunii Centru : www.adrcentru.ro
13. Masterplanul energetic al judetului Alba : www.alea.ro
14. Site-ul oficial al ANRE: www.anre.ro
15. Site-ul Administratiei Fondului de Mediu: www.afm.ro
16. Site-ul Directoratului pentru Energie al CE : http://ec.europa.eu/energy/index_en.htm