Agenția Națională pentru Protecția Mediului [310450]

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

R A P O R T

PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL NEAMȚ

ANUL 2012

1. profil de județ

1.1. Date geografice și climatice

Parte a [anonimizat]-Estică a României. Aceasta este o [anonimizat], deosebit de atrăgător. Ea a fost multă vreme considerată o zonă îndepărtată și misterioasă a Europei, iar începând cu 1 ianuarie 2007 constituie granița estică a Uniunii Europene și a NATO.

[anonimizat], [anonimizat], vii și zone agricole extinse.

[anonimizat] a României, de-a [anonimizat]. Vecinii săi sunt: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] – județul Harghita. Județul Neamț are o suprafață de 5 896 km2, aproximativ 2,5% [anonimizat], între 460 40' și 470 20' latitudine nordică și 250 43' și 27015' longitudine estică.

Cu înălțimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolașul Mare) și 169 m (lunca Siretului), [anonimizat], dealuri, podișuri, câmpii, [anonimizat], Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc. [anonimizat] ([anonimizat], [anonimizat]), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafața județului). [anonimizat], [anonimizat].

Neîndoielnic, [anonimizat], atât prin frumusețea deosebită a [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], străbătute de râul Bicaz.

[anonimizat]. Caracteristicile climei sunt determinate de variațiile de altitudine și de particularitățile circulației atmosferice.

[anonimizat].

Cantitățile de precipitații anuale au valori mai mari în zona montană și scad cu cât ne deplasăm spre vest.

În tabelul nr. 1.1. sunt prezentate datele statistice referitoare la temperatura ambientală și cantitatea totală de precipitații din anul 2012, date furnizate de Stațiile Meteorologice din județul Neamț.

Pentru județul Neamț anul 2012 a [anonimizat] a aerului depășind cu 0,9-1,6oC valoarea normală la cele patru stații din județ. [anonimizat] 10 luni, mediile lunare au fost mai mari decât mediile multianuale ( cu 1-5oC) la stațiile: [anonimizat]. La Ceahlău Toaca în lunile de iarnă (decembrie-martie) temeperaturile medii au fost sub cele multianuale cu 1-4oC, iar în celelelate luni au fost peste cele normale cu 2-6oC.

Lunile de vară au fost deosebit de calde, înregistrându-se în iulie 19-22 de zile tropicale ( zile cu temperatură maximă mai mari de 30oC ), iar în august 13-16 zile tropicale la cele trei stații ( la Ceahlău, fiind stație de munte nu se înregistrază zile tropicale). Temperaturile maxime absolute din acest an sunt cele mai mari din întreaga perioadă de observații. Astfel, pe 07.08.2012 s-au înregistrat 38,3oC la Piatra Neamț și 39,3oC la Roman, iar pe 25.08.2012 temperatura maximă la Târgu Neamț a fost de 38,4

oC.

Din anotimpul rece se remarcă luna februarie, cu temperatura medie lunară mai scăzută față de media multianuală cu aproximativ 7-8oC la stațiile: Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț și cu 4oC la Ceahlău Toaca, având 18-24 de nopți geroase (nopți cu minimele sub -10oC). Temperaturile minime ale lunii au atins pe 2 februarie: -22,2oC la Piatra Neamț și -23,5oC la Târgu Neamț, iar pe 8 februarie -26,6oC la Roman. Stratul de zăpadă a fost consistent pe parcursul întregii luni, având grosimea maximă de 42 – 47 cm ( excepție face Ceahlău Toaca cu 100 cm).

Anul 2012 a fost un an normal din punct de vedere al cantitățlor de precipitații la toate cele 4 stații din județ. În primele cinci luni ale anului s-au depășit valorile normale de precipitații ( în aprilie și mai înregistrându-se cantități de 1-2 ori mai mari decât mediile multianuale). Lunile de vară (iunie –august) au fost deficitare din punct de vedere al cantităților de precipitații căzute, acestea fiind de 2-3 ori mai mici decât valorile normale.

Astfel cantitățile de precipitații au fost sub media multianuală în iulie cu: 49,8 l/mp la Roman, 51,7 l/mp la Târgu Neamț și 57,8 l/mp la Ceahlău Toaca, iar în august cu 53,8 l/mp la Piatra Neamț. Cantitățile de precipitații din toamnă au fost relativ normale, iar în luna decembrie s-au depășit de circa 2 ori mediile multianuale. Cele mai ploioase luni din an au fost aprilie, mai și decembrie, iar cele mai secetoase iunie, iulie și august.

Temperatura ambientală, precipitații atmosferice în anul 2012 în județul Neamț

Tabel 1.1.

Sursa: CMR ,,Moldova” Iași, Stația meteorologică Piatra Neamț

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri din județul Neamț sunt Siret, Bistrița și Moldova. Lungimea rețelei hidrografice codificată a județului Neamț măsoară 2150 km.

Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.

Exceptând lacul Cuejdel, care este lac de baraj natural, lacurile existente pe teritoriul județului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, piscicultură, rezervă de apă, agrement). În număr de 39, volumul total al acestor acumulări este de 1261,888 mil. m3, din care 117,486 mil. m3 pentru atenuarea viiturilor, iar dintre toate acumularea Izvoru Muntelui este cea mai importantă.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț cuprinde în teritoriul de competență cea mai mare parte a județului Neamț, excepție făcând zona estică aferentă bazinului hidrografic al râului Bârlad.

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursă pentru alimentările cu apă ale populației din zonă (atât ca surse centralizate pentru localitățile urbane cât și ca surse locale-fântâni, captări de izvoare – pentru zona rurală).

1.2. Date demografice și organizare administrativ teritorială

Caracteristicile demografice (număr total populație, densitate, structura pe vârste), joacă un rol cheie în starea factorilor de mediu. Consumul determină nevoia de resurse, bunuri și servicii influențând în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului.

Din punct de vedere administrativ, județul Neamț include 2 municipii: Piatra Neamț și Roman, 3 orașe: Bicaz, Târgu Neamț și Roznov, 78 de comune cu 344 sate.

Cea mai importantă localitate este municipiul Piatra Neamț, care este și reședința județului. Atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice, ci și un important obiectiv industrial și turistic, deținând monumente istorice și de arhitectură.

Date demografice 2012 Tabel 1.2.

1) la 31.12.2012

Sursa datelor: Direcția pentru Agricultură Neamț

2) populația stabilă la 1 iulie 2012

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică

Tabel 1.3.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Rețeaua de localități :

Tabel 1.4.

Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Neamț

1.3. Unități locale active din industrie, comerț și alte servicii pe activități, cifra de afaceri, investiții brute 2012

Tabel 1.5.

Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Neamț

2. CALITATEA AERULUI

Aerul constituie unul dintre factorii esențiali ai vieții pe pământ, iar modificarea compoziției sale variază în funcție de natura activităților antropice și a surselor de poluare naturală și industrială cu efecte negative asupra stării de sănătate a populației. Poluanții atmosferici, după natura lor, pot fi clasificați în suspensii sau aerosoli, gaze și vapori toxici.

Suspensiile sunt particule solide care au diferite dimensiuni, stabilități și viteze de sedimentare în atmosferă diferite, și care pot pătrunde în cursul respirației până la nivelul alveolei pulmonare cu potențial nociv ridicat.

Aerosolii poluanți pot fi lichizi, solizi, cel mai reprezentativ fiind ceața acidă, care se formează în zone intens poluate cu oxizi de sulf.

Cei mai răspândiți poluanți din categoria aerosolilor solizi sunt pulberile, care sunt diferite ca dimensiuni și natură chimică, iar efectul asupra sănătății este foarte divers, depinzând atât de dimensiuni, cât și de natura chimică.

În cadrul Proiectului ,,Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundații și poluarea aerului’’ în județul Neamț funcționează 3 stații de monitorizare automată a calității aerului. Stația NT1 este o stație de tip fond urban și este amplasată în vecinătatea Stației Meteo de la Piatra Neamț, stația NT2 este de tip industrial și este amplasată în municipiul Roman în curtea Liceului Industrial 1 și stația NT3 de tip industrial ce este amplasată în Hamzoaia în vecinătatea fabricii de ciment. Aceste stații sunt dotate cu analizoare automate ce monitorizează calitatea aerului on-line, din valorile măsurate sunt apoi calculate medii orare și medii zilnice. Aceste medii sunt transmise orar de la stații la server-ul instalat la APM și apoi la panoul instalat pe str. Mihai Eminescu și la Centrul de evaluare al calității aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului București. Parametri măsurați sunt: dioxidul de sulf (SO2), monoxidul, dioxidul și suma oxizilor de azot (NO, NO2, NOX), compuși organici volatili din clasa hidrocarburilor aromate (benzen, toluen, xilen, etil-benzen), pulberi în suspensie fracțiunea cu diametru 10 microni (PM10), monoxid de carbon (CO), ozon (O3) și parametri meteo (presiune, temperatură, umiditate, radiație solară, viteză și direcție vânt). Aceste stații fac parte din Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului ce cuprinde 142 astfel de stații.

Pentru cunoașterea parametrilor de calitate a factorilor de mediu și urmărirea evoluției lor sub impactul activităților antropice în zonele unde nu sunt amplasate stații automate de monitorizare, laboratorul de analize a APM Neamț realizează analize manuale în urmărind zilnic concentrațiile de amoniac – indicator specific din zona Săvinești.

2.1. Emisii de poluanți atmosferici

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) – tone/an

Tabel 2.1.

Emisii anuale de monoxid și dioxid de azot (NOx) – tone/an

Tabel 2.2.

Emisii anuale de amoniac (NH3) – tone/an

Tabel 2.3.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici NMVOC – tone/an

Tabel 2.4.

Emisiile totale de metale grele Hg, Cd – tone/an

Tabel 2.5.

Emisii de plumb – Pb- tone/an

Tabel 2.6.

Emisii totale de poluanți organici persistenți (POPs) – (g/an)

Tabel 2.7.

Emisiile de compuși hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)– (g/an)

Tabel 2.8.

Emisiile de bifenili policlorurați (PCB) – (g/an)

Tabel 2.9.

Emisiile de hexaclorbenzen – HCB- (g/an)

Tabel 2.10.

2.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului ambiental în anul 2012

Tabel 2.11.

Tabel 2.11. Calitatea aerului ambiental în anul 2012

2.3. Poluări accidentale

În cursul anului 2012 în Zona Săvinești s-au efectuat un nr. de 148 măsurători la indicatorul amoniac în aer, în punctul de măsură Școală – Dumbrava Vale, unde s-a înregistrat o depășire a CMA în data de 23.10.2012, valoarea măsurată fiind de 125,68 µg/mc și 148 măsurători în punctul de măsură Dumbrava Roșie – Peco, unde nu s-au înregistrat depășiri. Media anuală a tuturor măsurătorilor a fost de 26,27 μg/mc. SC GA PRO CO Săvinești, producător de îngășăminte pe bază de amoniac, are pentru instalațiile sale program de conformare până în 2014. În ziua când s-a înregistrat depășirea s-a anunțat Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Neamț conform fluxului de informare – Anexa 1.

Evoluția calității aerului la stațiile automate de monitorizare

Evoluția concentrațiilor măsurate în anul 2012 la stațiile automate de monitorizare a calității aerului pentru CO, SO2, NO2 sunt mult sub concentrația maximă admisibilă, iar la O3 sunt sub valoarea țintă, valorile măsurate sunt prezentate în figurile de mai jos:

Fig. 2.1. Evoluția calității aerului la indicatorul dioxidul de sulf – medii orare, la stațiile automate din județul Neamț.

Fig. 2.2. Evoluția calității aerului la indicatorul dioxidul de sulf – medii zilnice, la stațiile automate din județul Neamț.

Fig. 2.3. Evoluția calității aerului la indicatorul dioxidul de azot – medii orare, la stațiile automate din județul Neamț.

Fig. 2.4. Evoluția calității aerului la indicatorul ozon – medii mobile, la stațiile automate din județul Neamț.

Fig. 2.5. Evoluția calității aerului la indicatorul monoxid de carbon – medii mobile, la stațiile automate din județul Neamț.

Fig. 2.6. Evoluția calității aerului la indicatorul benzen – medii zilnice, la stațiile automate din județul Neamț.

Evoluția concentrațiilor măsurate în anul 2012 pentru pulberile în suspensie PM10 și PM2,5 este prezentată în figurile de mai jos:

Fig. 2.7. Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM 10 nefelometric și gravimetric la stația automată – NT1

La stația automata NT1, în anul 2012, s-au înregistrat 15 depășiri ale CMA la indicatorul PM10 gravimetric și 14 depășiri la PM10 nefelometric, datorate condițiilor meteo nefavorabile și a unor surse punctuale situate în apropierea stației.

Fig. 2.8. Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM10 nefelometric la stația automată – NT2

La stația NT2 în anul 2012 s-au înregistrat 4 depășiri ale concentrației maxime admisibile (50 µg/mc) în perioada de iarnă, datorate în special instalațiilor de ardere.

Fig. 2.9. Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM 10 nefelometric și gravimetric la stația automată – NT3

La stația automata NT3, în anul 2012, s-au înregistrat 2 depășiri ale CMA la indicatorul PM10 gravimetric și 11 depășiri la PM10 nefelometric, datorate condițiilor meteo nefavorabile și a unor surse de încălzire.

2.4. Tendințe

Măsurători în puncte fixe în zonele unde nu avem stații automate

Evoluția calității aerului la indicatorul NO2

Tabel 2.14.

Evoluția calității aerului la indicatorul SO2

Tabel 2.15.

Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie – PM10

Tabel 2.16.

Evoluția calității aerului la indicatorul metale grele

Tabel 2.17.

Evoluția calității aerului la indicatorul monoxid de carbon

Tabel 2.18.

Evoluția calității aerului la indicatorul amoniac – NH3

Tabel 2.19.

Evoluția calității aerului la indicatorul Ozon – O3

Tabel 2.20.

3. APA DULCE

3.1. Resursele de apă dulce. Cantități și fluxuri

Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile, pentru anul 2012

Tabel 3.1.

3.2. Prelevările de apă

Tabel 3.2.

3.3. Apele de suprafață

Evaluarea stării resurselor de apă s-a realizat pe corpuri de apă conform „Metodologiei de evaluare globală a stării ecologice/potențialului ecologic a apelor de suprafață” (conform cerințelor Directivei Cadru Apă 2000/60/CE), pe baza unor elemente de calitate biologice, elemente cu functie de suport pentru cele biologice (fizico-chimice generale, poluanți specifici, elemente hidromorfologice). Determinarea stării ecologice/ potențialului ecologic s-a fost realizat prin integrarea elementelor biologice cu cele suport.

Prin prelucrarea statistică a datelor și informațiilor din aplicația ARQ 2 (rapoarte de încercare rezultate în urma analizelor fizico – chimice și biologice efectuate în campaniile lunare, trimestriale și semestriale) s-a stabilit Starea ecologică finală/ potențialul ecologic al corpurilor de apă.

Conform metodologiei există 5 stări ecologice pentru râuri/lacuri naturale: foarte bună (FB), bună (B), moderată (M), slabă (S), proastă (P).

– în ceea ce privește categoria „poluanți specifici” concentrațiile înregistrate nu se datorează activității antropice prin urmare starea ecologică nu s-a stabilit în funcție de ei ci în funcție de elementele biologice și elementele fizico chimice suport.

Pentru ecosistemele acvatice artificiale (lacuri, canale) sau modificate ireversibil s-a stabilit potențialul ecologic maxim, bun sau moderat.

Stabilirea stării chimice a corpurilor de apă s-a realizat pe baza standardelor de calitate (SCM) în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE și a Directivei 2008/105/UE. Sunt stabilite două stări chimice: starea chimică bună și starea chimică proastă.

În evaluarea stării chimice la substanțele periculoase/ prioritar periculoase intră cele de tip sintetic (organice), cât și nesintetice (metale).

Starea chimică a fost determinată de cea mai defavorabilă situație orice depășire a SCM conducând la neconformare și încadrarea în starea chimică proastă.

Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secțiuni de monitoring se realizează având în vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate secțiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat.

Pentru evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic a unui corp de apă au fost efectuate determinări fizico – chimice pentru următoarele grupe de elemente (indicatori):

1. biologice (fitobentos, macronevertebrate)

2. suport (fizico – chimice generale și poluanți specifici)

– Regim termic și acidifiere (RTA) : temperatura, pH, alcalinitate; – Regimul de oxigen (RO) – oxigen dizolvat , CBO5, CCOCr ;

– Nutrienți (N ) – N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P Total, P-PO4;

– Salinitate (SAL ) –conductivitate, reziduu fix, cloruri, sulfați, calciu, magneziu, bicarbonați, Fediz

– Poluanți specifici (PS)– nesintetici (metale), sintetici (organici).

Evaluarea stării chimice s-a făcut pe baza substanțelor periculoase/prioritar periculoase de tip sintetic (organic) și nesintetice (metale).

Evaluarea Starii ecologice/ Potențialului ecologic a celor celor 2150 km cursuri de apă, de pe teritoriul județului Neamț (aflate în administrarea SGA Neamț), s-a realizat având în vedere:

În cursul anului 2012 au fost monitorizate un număr de 12 corpuri de apă aferente celor 9 cursuri de râu și 2 lacuri de acumulare. În urma analizelor chimice si biologice efectuate a rezultat următoarea încadrare în Stare ecologică/ Potențial ecologic a corpurilor de apă de suprafață:

9 corpuri de apă au avut în anul 2012 o stare ecologică bună;

2 corpuri de apă au avut în anul 2012 un potențial ecologic bun (Bicaz -Aval Bicaz, Durău- Schit)

– 1 corp de apă au avut în anul 2012 un potențial ecologic moderat (Ozana- Dumbrava: indicator relevant N-NO3).

Raportat la lungimea rețelei hidrografice monitorizate, de 405 km, starea ecologica / potențial ecologic este: 318,5 km de cursuri de apă se înscriu în condițiile pentru Stare ecologică bună (78,67%), 39 km Potențial ecologic bun ( 9,63%), 47,5 km în Potențial ecologic moderat (11,7 %).

Pentru stabilirea stării chimice s-au monitorizat doar 2 corpuri de apă: Durău- Schit, Moldova (confluența Vier – confluența Siret). Încadrarea corpurilor de apă s-a făcut în stare chimică bună, în urma verificării conformării cu valorile standard de calitate pentru mediu (SCM) pentru substanțele prioritare.

În cursul anului 2012 au fost monitorizate un număr de 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare. Potențialului ecologic al corpurilor a fost determinat pe principiul „cea mai defavorabilă stare”. Elementele pe baza cărora s-a făcut evaluarea potențialului corpurilor au fost cele fizico – chimice suport și elementele biologice reprezentate de biomasa fitoplanctonică. Evaluarea potențialului ecologic s-a făcut pe baza mediei anuale a indicelui biomasa fitoplanctonică pentru datele măsurate din zona mijloc lac (zona fotică) și din sezonul de creștere.

Repartiția corpurilor funcție de potențialul ecologic a fost următoarea:

– 1 corp de apă cu potențial ecologic bun – PeB (Izvorul Muntelui);

– 1 corp de apă cu potențial ecologic moderat – PeMo (Bâtca Doamnei: indicator relevant:N-NO3).

Stare chimică (subst. prioritar periculoase – micropoluanți organici, metale) proastă pentru corpul de apă –Bâtca Doamnei (indicator relevant pentaclorbenzen). Corpul de apă – Izvorul Muntelui nu a fost monitorizat în vederea stabilirii stării chimice.

Repartiția corpurilor de apă de suprafață – râuri conform evaluării starii ecologice/potențialului ecologic și stării chimice din anul 2012 – jud. Neamț

*Notă: 1. Din totalul de 12 corpuri de apă, conform Manualului de Operare pe anul 2012, 10 corpuri nu au fost monitorizate în vederea stabilirii stării chimice.

Repartiția corpurilor de apă – lacuri naturale conform evaluării stării ecologice și stării chimice din anul 2012

Pe teritoriul jud. Neamț nu există lacuri naturale.

Repartiția corpurilor de apă – lacuri de acumulare conform evaluării potențialului ecologic și stării chimice din anul 2012

*Notă: Lacul Izvoru Muntelui nu a fost monitorizat în vederea stabilirii stării chimice.

3.4. Calitatea apei dulci

În conformitate cu prescripțiile tehnice stabilite prin Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafață – Ordinul nr. 161/16.02.2006, pe baza rezultatelor analizelor efectuate, calitatea apelor de suprafață este următoarea:

3.4.1. Nitrații și fosfații în râuri și lacuri

Starea ecologică/potențialul ecologic al corpurilor de apă (râuri) în raport cu azotații și ortofosfații

Tabel 3.5.

Potențialul ecologic al corpurilor de apă (lacuri de acumulare) în raport cu azotații și ortofosfații

Tabel 3.6.

*Notă: Starea calității apelor a fost influențată de o perioada lungă secetoasă (probele de apă au fost prelevate lunar în secțiunea de potabilizare-Priză și trimestrial în celelalte secțiuni). Secțiunea Priză care caracterizează acest corp de apă a fost monitorizată cu tip de program potabilizare, conform HG 100/2002-NTPA 013, NTPA 014, pe baza rezultatelor obținute în urma monitorizării apele îndeplinesc catacteristicile fizico-chimice și microbiologice obligatorii categoriei de calitate A3. Tehnologia standard de tratare aplicată apelor în vederea potabilizării este cea corespunzătoare categoriei A3 – tratare fizică, chimică avansată și dezinfecție (coagulare, floculare, clorinare).

Pentru lacul Bâtca Doamnei a rezultat potențialul ecologic care a putut fi atins, având în vedere cauzele naturale.

3.4.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice și amoniu în apele râurilor

Calitatea apei râurilor, pentru anul 2012, în raport cu oxigenul dizolvat, materiile organice și amoniu

Tabel 3.7.

Sursa datelor: S.G.A. Neamț

3.5. Apa potabilă și apa de îmbăiere

Apa potabilă

Evoluția rețelei de alimentare cu apă potabilă în perioada 2006÷2012

Tabel 3.8.

Sursa datelor: Compania Județeană Apa Serv S.A.

Apa de îmbăiere

Tabel 3.9.

Sursa datelor: Direcția de Sănătate Publică Neamț

3.6. Apele uzate și rețelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

Apele uzate

Surse majore de poluare și grad de epurare în anul 2012:

Tabel 3.10.

Sursa datelor: Compania Județeană Apa Serv S.A.

S-a preluat Folosința de apă Ștrand municipal P.Neamț cu rețea de canalizare și stație de epurare.

Rețele de canalizare

Evoluția rețelei de canalizare în perioada 2008 – 2012

Tabel 3.11.

Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Neamț.

*) lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

Tabel 3.12.

Sursa datelor: Compania Județeană Apa Serv S.A.

În cadrul Master Plan, proiectul Extindere și modernizare infrastructura de apă și apă uzată, vor avea loc modernizări și extinderi de capacitate la Stațiile de epurare: Bicaz, Roman, Tg.Neamț, ce va construi Stația de epurare Podoleni.

3.7. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

În cursul anului 2012, nu s-au produs evenimente care să fie validate ca poluări accidentale.

Principalele surse de poluare a apei

Tabel 3.13.

Sursa datelor: S.G.A. Neamț

3.8. Apele subterane – calitatea apelor freatice la nivel de județ

Aspecte generale

1. Numărul total de corpuri de apă

În zona de activitate a SGA Neamț au fost delimitate trei corpuri de apă subterană: un corp de apă freatică simbolizat GWSI03 care cuprinde lunca Siretului și afluenții săi, un corp de apă situat la cote înalte, codificat GWSI04 (zona Munții Hăghimaș) și un corp de apă de adâncime codificat GWPR05 din Podișul Central Moldovenesc.

2. Numărul total de foraje de monitorizare de pe corpul de apă: conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring pentru anul 2012, numărul total de foraje de monitorizare de pe corpurile de apă subterane sunt:

GWSI03 – 11 foraje de observație;

GWSI04 – două izvoare ;

GWPR05 – nu au fost monitorizate anul acesta.

Rezultatul încadrării corpurilor de apă în starea chimică

Conform Legii apelor 107/96, cu modificări ulterioare, Anexa 1ˆ1, cap 2.3 starea chimică a apelor subterane se evaluează pe baza monitoringului de supraveghere, care constă în investigarea unui set de parametri-cheie urmăriți în toate corpurile de apă și anume: oxigen, PH, conductivitate, nitrați, amoniu și pe baza monitoringului operațional, efectuat în vederea stabilirii corpurilor de apă determinate a avea risc, respectiv pentru stabilirea oricărei tendințe crescătoare a concentrației de poluanți în corpul de apă. Parametrii investigați prin monitoringul operațional sunt: temperatura, nitriți, ortofosfați, cloruri, sulfați, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, bicarbonați și fier total, metale grele și substanțe prioritare/ periculoase (screening).

În conformitate cu Legea apelor 107/96, cu modificări ulterioare, evaluarea stării chimice a apelor subterane se face în funcție de conductivitate și concentrațiile poluanților. Astfel, starea chimică bună este definită de o valoare a conductivității care nu este caracteristică intruziunilor saline în corpul de apă subterană, respectiv de valori ale concentrațiilor poluanților care nu depășesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislației în vigoare. În raport cu concentrațiile poluanților, prin analizele de laborator efectuate în forajele stabilite prin Manualul de operare se cunosc valorile punctuale ale parametrilor chimici menționați. Aceste valori trebuie să fie „agregate” pentru corpul de apă considerat ca un întreg, pentru identificarea tendinței crescătoare sau descrescătoare a concentrației oricărui poluant în corpul de apă. Acest lucru se realizează printr-un program ARQ, disponibil la ABA Siret. În lipsa acestui program la nivel de SGA, evaluarea calității corpurilor de apă subterană pentru anul 2012 se va face în modul clasic, raportând valorile realizate la standardele de calitate stabilite prin HG 53/2009 și valorile de prag stabilite prin Ord. nr 137/2009.

Corpul de apă subterană GWSI03

1. Foraje de alimentare cu apă din subteran: în cursul anului 2012 Manualul de Operare nu a prevăzut monitorizarea captărilor de apă din subteran. Acestea sunt monitorizate de către operatorii serviciilor de alimentare cu apă, respectiv CJ APA SERV SA Neamț și SC FibrexNylon SA.

2. Foraje de observație din rețeaua hidrogeologică de stat: în anul 2012 calitatea apelor subterane a fost controlată prin monitoring de supraveghere în 10 profile hidrogeologice (PH) din rețeaua națională de observație, totalizând 11 foraje de studiu. În laboratorul SGA Neamț au fost analizați indicatorii regimului de oxigen, nutrienții, salinitatea, poluanții toxici de origine naturală (fier total și mangan* ) și pH – în total 15 indicatori. Menționăm că manganul este analizat în laboratorul ABA Siret.

Pentru o caracterizare complexă și completă a stării chimice a apelor subterane, spectrul poluanților analizați a fost extins pe grupe de substanțe periculoase și prioritar periculoase. În cursul acestui an în profilul Gherăești, forajul F2, a fost efectuat de către laboratorul Administrației Bazinale de Apă Siret Bacău un screening pentru substanțele periculoase și substanțele prioritare/prioritar periculoase stabilite prin Legea apelor 107/96, cu modificări ulterioare, anexa 5. Astfel au fost analizate substanțele periculoase și prioritar periculoase din 7 familii și grupe de substanțe și anume: pesticide organoclorurate, clorbenzeni, policlorbifenili, ”ierbicide, insecticide și fungicide cu N și P”, HPA( hidrocarburi policiclice aromatice), BTX (benzen, tolueni, xileni) și solvenți organoclorurați, totalizând 53 indicatori chimici. De asemenea, au fost analizate metalele grele – 4 indicatori: cadmiu, plumb, mercur, arsen, în forajul fiecare din cele 9 foraje supuse monitorizării.

Pe baza rezultatelor obținute în cele 11 profile hidrogeologice, a prevederilor HG 53/2009 și a Ord. 137/2009, starea chimică a corpului de apă se prezintă după cum urmează:

Starea chimică bună s-a înregistrat în profilele hidrogeologice Timișești (F8), Tupilați (F5), Vânători (F9), Săvinești (F3), Costișa (F2), Gherăești (F2), Dochia (F6), Roman (F8); precizăm că în aceste foraje de observație nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor de prag instituite prin Ord. nr 137/2009, al Ministerului Mediului și nici concentrațiile standard stabilite pentru poluanții nitrați și pesticide, prin HG 53/2009.

Freaticul din zona situată aval de municipiul Piatra Neamț a fost monitorizat (și) prin profilul hidrogeologic Ruseni. În forajul de supraveghere F3 s-au evidențiat valori medii de 2,23 mg/l la indicatorul azot amoniacal și 63,5 mg/l la indicatorul azotat. Valorile de prag sunt de 1,8 mg/l pentru indicatorul azot amoniacal ( Ord. nr 137/2009, al Ministerului Mediului) și 50 mg/l la indicatorul azotat (HG 53/2009). Forajul F3 este situat în localitatea Zănești între mal drept canal U.H.E. și mal stâng râu Bistrița. Poluarea în această zonă este cauzată, pe de o parte, de poluarea istorică de pe platforma chimică, întreținută în timp de funcționarea cu deficiențe a instalațiilor de îngrășăminte chimice pe bază de azot, din cadrul SC GA-PRO-CO Chemicals SA. , iar pe de altă parte de aglomerările umane din zonă și activitațile lor specifice (agricultura). Calitatea apei din foraje este influențată și de spectrul hidrodinamic al zonei (funcționarea canalului UHE, debite caracteristice pe râul Bistrița, precipitații). Deși în scădere, poluarea freaticului se manifestă în continuare în zona situată între canalul U.H.E. și râul Bistrița, evidențiindu-se deplasarea către aval a penei de poluare subterană generată de platforma chimică Săvinești.

În profilele Bodești (F3) s-a regăsit o valoare medie anuală la indicatorul NO3 – de 84 mg/l (zonă agricolă) iar în profilul Vânători (F8) valoarea NO3 – de 105 mg/l (se află în interiorul aglomerării).

Conform metodologiei de evaluare a calității apei subterane, deși numărul punctelor de monitorizare cu valori depășite (3) este mai mare de 20% din numărul total al punctelor monitorizate (11), având în vedere că acestea nu sunt distribuite uniform pe suprafața corpului de apă, iar pe restul suprafeței corpului de apă punctele de monitorizare nu au valori depășite la nici unul din indicatorii analizați, se consideră că acest corp de apă GWSI03 are o stare chimică bună.

În raport cu substanțele periculoase și prioritar periculoase, rezultatele screening-ului efectuat constituie date primare stocate în baza de date, până la stabilirea valorilor de prag, în conformitate cu adresa AN Apele Române nr. 17108/26.10.2010.

Forajele cu valori ale concentrațiilor poluanților care depășesc valorile de prag și standardele de calitate sunt centralizate în tabelele 1,2,3.

1. Tabel centralizator privind evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană

Tabel 3.14.

2. Centralizator cu forajele din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane cu depășiri ale valorii de prag la

indicatorul AZOTAȚI în anul 2012

Tabel 3.15.

Sursa datelor: S.G.A. Neamț

3. Centralizator cu forajele din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane cu depașiri ale valorii de prag la

indicatorul AZOT AMONIACAL în anul 2012

Tabel 3.16.

Sursa datelor: S.G.A. Neamț

Corpul de apă subterană GWSI04 – zona Munții Hăghimaș

Controlul calității apei subterane s-a făcut pe două izvoare: Dămuc și 3 Fântâni , situate în Munții Hăghimaș, la cote înalte. Izvoarele constituie puncte de emergență la suprafață a apelor subterane. În cursul anului 2012 în laboratorul SGA Neamț au fost executate analizele pentru 17 parametri fizico-chimici, inclusiv cei 5 parametri-cheie stabiliți în Legea apelor 107/96, cu modificări ulterioare. Indicatorii analizați sunt temperatura, oxigen dizolvat, PH, conductivitate, nitrați, nitriți, amoniu, ortofosfați, cloruri, sulfați, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, bicarbonați, fier total.

Valorile înregistrate la indicatorii analizați se înscriu în standardele de calitate stabilite prin HG 53/2009 și valorile de prag stabilite prin Ord. nr. 137/2009, indicând o stare chimică buna a corpului de apă.

Analizele fizico – chimice efectuate au evidențiat faptul că aceste fluxuri de ape se înscriu în condițiile de calitate stabilite pentru starea chimică bună a apelor subterane, prin Legea apelor 107/96, cu modificări ulterioare, Anexa 1ˆ1, cap 2.3 .

3. FORAJELE DE SUPRAVEGHERE DIN PERIMETRUL OBIECTIVELOR ECONOMICE

În cursul anului 2012 Manualul de Operare nu a prevăzut monitorizarea forajelor de supraveghere din perimetrul obiectivelor economice. Acestea sunt monitorizate de către beneficiari.

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane

Zona situată aval de platforma chimică Săvinești, incluzând subteranul localităților Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, de pe teritoriul județului Neamț, reprezintă o zonă critică sub aspectul poluării. Această zonă a fost monitorizată prin forajele de observație executate în anul 1970 în scopul urmăririi impactului pe care activitățile desfășurate pe platforma chimică îl exercită asupra calității freaticului. Monitoringul efectuat evidențiază dinamica nivelului piezometric, precum și variația calității apelor subterane. Afectarea freaticului în aval de platformă este certă, demonstrată prin analize de laborator efectuate pe probe de apă prelevate din forajele de observație S (sau din fântânile sătești) situate în aval (în localitățile Săvinești, Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni) pe direcția de curgere a stratului acvifer. Cele mai afectate au fost forajele S 12, S 13, S 23 și S 32 , în ceea ce privește poluarea cu ion amoniu și nitrați. În majoritatea forajelor concentrația în poluanți a scăzut progresiv, ajungând la valori acceptabile în conformitate cu prevederile legale. În cazul forajelor S 22 S 23 și S 32 fenomenul de poluare accentuată a fost persistent în timp. Abia după o perioadă de timp de 20 ani se poate afirma că amploarea fenomenului s-a redus apreciabil. Concentrația ionului amoniu a scăzut de la valoarea medie de 53,7 mg/l (S 22), 267 mg/l (S 23), respectiv 32,7 mg/l (S 32) în 1990, la valori de 1,77 mg/l (S 22), 4,6 mg/l (S 23), respectiv 0,034 mg/l (S 32) în anul 2011. În legătură cu poluarea cu nitrați se poate aprecia că pe ansamblu prezintă aceeași tendință de descreștere, valori ale concentrației sub CMA înregistrându-se în forajele S6,12,13,22,23,32 . În forajele S9 , S14 concentrația ionului azotat prezintă valori ușor peste limita maximă permisă.

Managementul durabil al resurselor de apă

– Presiuni asupra stării de calitate a apelor din județul Neamț

Pe râul Bistrița, zona aval de platforma chimică Săvinești (canalul U.H.E.) este considerată zonă critică din cauza activității de pe platformă. S.C. GA-PRO-CO CHEMICALS SA Săvinești este la faza întocmirii unui studiu de soluție în vederea reducerii poluanților specifici apelor uzate (NH4, NO3,uree), astfel încât după realizarea investiițiilor efluentul societății să se încadreze în limitele impuse de normativul HG 352 – NTPA 001/2005.

– Strategii și acțiuni privind managementul durabil al resurselor de apă

În scopul asigurării condițiilor pentru protecția ecosistemelor acvatice, folosințele care evacuează ape uzate în receptori naturali, autorizate cu Program de etapizare aprobat de A.N, “Apele Române”, au în derulare lucrări de investiții în scopul îmbunătățirii calității efluenților stațiilor de epurare și încadrarii indicatorilor de calitate în limitele reglementate: S.C. AGRANA S.A. Roman și S.C. GA-PRO-CO. CHEMICALS SA Săvinești a întocmit un studiu de soluție în vederea reducerii poluanților specificii apelor uzate evacuate (NH4, NO3, Cl, uree), astfel încât după întocmirea proiectului de execuție și realizarea lui, efluentul societății să se încadreze în limitele impuse de normativul HG 352 – NTPA 001/2005.

Societățile Arcelor Mittal Tubular Products Roman, Agrana România – sucursala Roman și GA-PRO-CO. CHEMICALS SA se află sub incidența Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării 96/61/EEC, transpusă în legislația românească prin OUG 152/2005. Pentru conformare, aceste unități au obținut perioade de tranziție în vederea realizării lucrărilor de retehnologizare și reducerii poluanților caracteristici ai apelor uzate tehnologice: Arcelor Mittal anul 2015, Agrana România anul 2014, iar S.C. GA-PRO-CO CHEMICALS SA anul 2014.

4. Utilizarea terenurilor

4.1 Solul

Cadru general: Solul reprezintă un ansamblu de corpuri naturale solide, situat la suprafața litosferei, constituit din materie organică și minerală, produs în timpuri geologice, prin acțiunea factorilor climatici și biotici asupra rocilor de suprafață, la care se adaugă din ce în ce mai mult și acțiunea omului.

Solul este un rezervor pentru organismele vii și un rezervor al energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, respectiv al celor mai importante elemente vitale (C, N, P, K, S, Ca, Mg, etc.) și al apei.

4.1.1. Repartiția pe clase de folosință

Evoluția repartiției terenurilor agricole pe tipuri de folosințe în județ, în perioada 2008 -2012

Repartiția terenurilor agricole pe categorii de folosință Tabel 4.1.1.1.

Fig. 4.1.1.1. Distribuția terenului agricol pe categorii de folosință în anul 2012

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Repartiția terenurilor pe clase de calitate

Încadrarea solurilor pe clase și tipuri în județul Neamț Tabel 4.1.2.1

Fig. 4.1.2.1. Repartiția terenurilor agricole pe clase de calitate în anul 2012

Repartiția terenurilor pe clase de pretabilitate în județul Neamț

Clasele de pretabilitate la nivelul județului Neamț

Tabel 4.1.2.2.

Notă – Situația este prezentată pe 25 teritorii administrative: Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Bodești, Dobreni, Ghindăoani, Grumăzești, Horia, Negrești, Oniceni, Pâncești, Poienari, Răucești, Români, Stănița, Trifești, Țibucani, Valea Ursului, Vânători, Crăcăoani, Bozieni, Girov, Borlești, Alexandru cel Bun, Săvinești. Studiile pedologice pe aceste teritorii administrative sunt efectuate după anul 2002 în conformitate cu Ordinul de funcționare OSPA, nr. 223/2002 și 278/2011.

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România

La nivelul județului Neamț s-au identificat o serie de procese de degradare naturală și antropică care au avut ca efect următoarele forme de degradare ale solului: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate, acidifiere, compactare, deficit de elemente nutritive, exces de umiditate, etc.

Eroziunea solului este una dintre cele mai importante forme a degradării terenului.

Presiune asupra calității solului o reprezintă și acidifierea, sărăcirea solului în microelemente și humus, ca o consecință a diferitelor activități antropice.

Cele mai importante forme ale proceselor degradării fizice, ca urmare a activităților antropice necorespunzătoare, se referă la compactare și crustificare.

Un indice important privind starea de fertilitate potențială îl reprezintă prezența și cantitatea compușilor toxici, care inhibă sau stânjenesc creșterea plantelor sau carența unor elemente de nutriție cu rol fiziologic important.

Repartiția solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2008 – 2012

Tabel 4.1.3.1.

Notă: deficitul de elemente nutritive s-a calculat cumulat pentru suprafețele cu azot, fosfor și potasiu;

Lucrările de combatere a eroziunii solului și alunecările de teren includ o suprafață amenajată de 35157 ha; în anul 2012 au fost executate lucrări pe o suprafață de 3139 ha (CES Agapia – Valea Seacă, CES Bistrița – Schitu Ceahlău, Punere în producție terenuri Dobreni, CES Câlneș, CES Ion Creangă – Bălușești, CES Recea – Icușești, CES Gâdinți – Poienari (Etalon), CES Bozieni, CES Fundătura, CES Valea Ursului – Oniceni) în valoare de 11898 lei.

Lucrările de desecare includ o suprafață amenajată de 12475 ha; în anul 2012 au fost executate lucrări de desecare pe o suprafață de 5135 ha (Roman – Răchiteni, Brusturi – Răucești, Dulcești, Agapia – Valea Seacă, Ștefan cel Mare, Valea Mare) în valoare de 167958 lei.

Sursa datelor: ANIF – Filiala de Îmbunătățiri Funciare Neamț

Conform Ord. MMDD nr. 1552 / 3.XII.2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole – la nivelul județului Neamț au fost evidențiate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitrați: Bahna, Bodești, Borlești, Botești, Brusturi, Cândești, Cordun, Costișa, Crăcăoani, Dămuc, Dobreni, Dochia, Doljești, Drăgănești, Dulcești, Dumbrava Roșie, Gârcina, Gherăiești, Girov, Horia, Moldoveni, Negrești, Păstrăveni, Petricani, Piatra Șoimului, Podoleni, Răucești, Războieni, Rediu, Roman, Români, Roznov, Ruginoasa, Săbăoani, Săvinești, Secuieni, Tămășeni, Târgu Neamț, Țibucani, Timișești, Trifești, Tupilați, Urecheni, Văleni și Zănești.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Tabel 4.1.4.1.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor la nivelul anului 2012

Zone critice sub aspectul degrădarii solurilor la nivelul județului Neamț Tabel 4.1.4.2.

Monitorizarea solurilor la nivel local

Rețeaua de supraveghere a calității solului a acoperit două zone reprezentative: Săvinești – Roznov și ArcelorMittal Steel Roman – Cordun.

În sem. I au fost prelevate probe de sol din zona Săvinești – Roznov. Au fost analizați indicatorii pH, umiditate, C organic și conținutul de metale grele (Crtotal, Cu, Cd, Pb, Zn, Mn, Co și Ni).

Poluarea cu metale grele din zona Săvinești-Roznov a afectat orizonturile de sol atât la suprafață (0 – 20 cm), cât și spre profunzime (20 – 40 cm):

Acumularea de metale depășește valorile normale de 20 mg/kg s.u. pentru Cu (în șapte puncte de observație – orizonturile 0 – 20 și 20 – 40);

În ceea ce privește conținutul în Cd: toate cele șapte valori determinate (atât orizontul 0 – 20 cm, cât și 20 – 40 cm) depășesc valoarea normală (1mg/kg s.u.), dar nici una nu atinge pragul de intervenție;

Ionii de Pb depășesc valoarea normală (20 mg/kg s.u.) în șapte puncte de observație (atât orizontul 0 – 20 cm, cât și 20 – 40 cm ), dar fără a atinge pragul de alertă;

Conținutul în Co depășește valoarea normală de 15 mg/kg s.u. într-un singur punct de observație (orizontul 20 – 40 cm);

Valoarea normală pentru ionii de Cr de 30 mg/kg s.u. este depășită într-un singur punct de observație (orizontul 20 – 40 cm);

Conținutul în C organic înregistrează valori peste 3% (3,23; 3,63; 3,79), iar în zona Roznov valorile sunt de 3,20 și 3,44 – ceea ce indică un sol mediu poluat – Parrakova (Mănescu, Chimia sanitară a mediului);

Valoarea normală pentru Ni de 20 mg/kg s.u. este depășită în toate cele puncte de observație (orizontul 0 – 20 cm și 20 – 40 cm), dar fără a se atinge pragul de alertă;

Celelalte microelemente analizate (Zn, Mn) ating și depășesc ușor valorile normale (în câte un punct ), dar fără a atinge pragul de alertă.

În sem II au fost prelevate probe de sol din zona ArcelorMittal Steel Roman – Cordun. Au fost analizați indicatorii pH, umiditate, C organic și conținutul de metale grele (Crtotal, Cu, Pb, Zn, Mn, Co, Ni, Cd – nu a fost analizat).

Parametrii statistici ai conținutului de metale grele (Cu, Pb, Zn, Mn, Co și Ni) în

zona platformei metalurgice ArcelorMittal Steel Cordun – Roman au relevat următoarele:

Valoarea normală pentru ionii de Cr de 30 mg/kg s.u. este depășită în patru din cele șapte puncte de măsură, maxima găsită fiind de 67,85 µg/g;

Ionii de Cu depășesc valoarea normală de 20 mg/kg s.u. în toate cele șapte puncte de măsură (orizonturile 0 – 20 și 20 – 40 cm), dar fără a atinge pragul de alertă și intervenție;

Ionii de Pb depășesc valoarea normală (20 mg/kg s.u.) într-un singur punct de măsură (orizonturile 0 – 20 și 20 – 40 cm), dar fără a atinge pragul de alertă;

Pentru ionii de Zn, pragul de alertă de 700 mg/kg s.u. nu este depășit; una dintre valori (zona pasarelă dreapta – orizontul 0 – 20, cât și 20 – 40 cm: 157,6 µg/g) depășește valoarea normală de 100 mg/kg s.u.;

Conținutul în Mn depășește valoarea normală de 900 mg/kg s.u. în patru puncte de măsură (zona pasarelă dreapta, poarta II dreapta, poarta II grădina de legume, , dreapta stației de epurare); mobilitatea acestuia crește în solurile cu caracter acid unde pot apărea fenomene de toxicitate pentru plante și scade în solurile neutre-acide unde apar însă fenomene de carență în mangan;

Ionii de Co depășesc valoarea normală de 15 mg/kg s.u. în cinci puncte de măsură (atât la 0 – 20 cm, cât și la 20 – 40 cm), dar fără a atinge pragul de alertă și intervenție;

Pentru ionii de Ni se depășește valoarea normală (20mg/kg s.u.) în toate cele șapte puncte de observație (orizontul 0 – 20 cm și 20 – 40 cm), dar fără a se atinge pragul de alertă;

În zona de impact a SC ArcelorMittal Steel Roman SA – conținutul în C organic se situează între 0,64 % și 2,99 % ceea ce indică un sol ușor spre mediu poluat.

Fig. 4.1.4.1. Distribuția conținutului de Cu în zona platformei metalurgice

Roman – Cordun

Fig. 4.1.4.2. Distribuția conținutului de Ni în zona platformei metalurgice

Roman – Cordun

Fig. 4.1.4.3. Distribuția conținutului de Pb în zona platformei metalurgice Roman – Cordun

Managementul siturilor potențial contaminate

Siturile potențial contaminate la nivelul județului Neamț Tabel 4.1.4.5.

HG nr. 1408 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolui a apărut la finele anului 2007.

În cursul anului 2008 s-a desfășurat etapa de investigare a siturilor potențial contaminate/ contaminate; a fost întocmită o baza de date la nivel de ANPM. În lista preliminară la nivelul județului Neamț au fost menționați operatorii economici și autoritățile administrației publice locale din tabelul de mai sus. Până la finele anului 2012 nu a apărut HG care să aprobe lista siturilor contaminate (istoric, orfane, abandonate și contaminate actual).

Ca urmare a solicitării ANPM – au fost introduse în baza de date „on –

line” informații și date referitoare la contaminarea solului și pânzei freatice pentru fiecare sit din lista siturilor potențial contaminate/contaminate la nivelul județului Neamț.

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În cursul anului 2012 nu au fost înregistrate poluări accidentale și nici accidente majore de mediu.

4.2. Starea pădurilor

Recunoscându-se rolul important pe care îl are pădurea în țara noastră în dezvoltarea, în ansamblu, a societății, apare evident și se impune să i se acorde, în continuare, grija necesară pentru a-și menține și dezvolta corespunzător „capacitatea de a satisface cerințele generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

4.2.1. Fondul forestier administrat de Direcția Silvică Neamț

Tabel 4.2.1.1

4.2.2. Funcția economică a pădurilor

Această funcție se exercită prin valorificarea produselor pădurii. Pădurile alcătuiesc o bază foarte eterogenă de resurse materiale, iar în condițiile unei economii moderne, îndeplinesc în primul rând funcția de producătoare de materii prime numite produse forestiere”.

Principalele produse care se recoltează din fondul forestier sunt:

– produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

– produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor tinere;

– produse accidentale, rezultate în urma calamităților și din defrișări ale pădurilor;

– produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;

– produse forestiere de natură animală;

– produse forestiere de natură minerală;

Cea mai mare parte din volumul total al produselor forestiere o deține lemnul a cărui producere în cantități mereu crescânde și rațional exploatat, constituie obiectul principal al gospodăririi forestiere.

Funcția economică a pădurilor nu trebuie privită doar prin prisma produselor sale directe ci și prin influențele pădurii în ceea ce privește protecția apelor, impactul social-terapeutic, protecția solului, contra factorilor climatici dăunători, de interes recreativ.

Astfel:

Este principala resursă energetică naturală regenerabilă;

Reprezintă sursa principală de lemn pentru construcții, industria mobilei, a celulozei și hârtiei, cu circa 5000 de utilizări diferite;

Asigură resurse vegetale și animale industriei alimentare, precum fructe de pădure, ciuperci de pădure, vânat;

Este sursă de substanțe specifice și de plante medicinale pentru industria chimică și farmaceutică sau pentru tratamentele naturiste;

Potențează practicarea ecoturismului și turismului medical;

Este mediul de bază al faunei cinegetice, care este obiectul activității de vânătoare;

Reintroduce în circuitul productiv terenurile agricole degradate;

Valorifică terenurile neproductive, precum cele cu exces de apă, sărăturile, nisipurile, grohotișurile, stâncăriile, terenurile poluate;

Contribuie la conservarea diversității naturii vii, la conservarea ecofondului și genofondului forestier autohton;

Constituie spațiul de cercetare de specialitate, în special prin rezervațiile și monumentele naturii din cadrul acesteia;

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2012

Tabel 4.2.2.1

4.2.4. Distribuția pădurilor după principalele forme de relief

Tabel 4.2.4.1

4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

Tabel 4.2.5.1

Uscarea anormală a arborilor din județ

Tabel 4.2.5.2

4.2.6. Suprafețe din fondul forestier județean parcurse cu tăieri

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:

tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive și tăieri rase ) și-n crâng, tăieri de refacere a arboretelor slab productive și degradate, tăieri de conservare;

tăieri de produse accidentale;

operațiuni de igienă și curățire a pădurilor;

tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curățiri, rărituri);

tăieri de transformare a pășunilor împădurite.

Masa lemnoasă recoltată pe principalele specii în perioada 2008-2012

Tabel 4.2.6.1.

Volum de masă lemnoasă recoltat pe forme de proprietate în perioada 2008-2012

Tabel 4.2.6.2.

*In anul respectiv nu au fost solicitate aceste campuri cu date din formularele de raportare tip SILV

Suprafața totală parcursă cu tăieri la nivel de județ în perioada 2008-2012

Tabel 4.2.6.3.

4.2.7. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire

Nu au fost identificate asemenea zone.

4.2.8. Suprafețe de păduri regenerate în anul 2012, fond forestier proprietate publică a statului

Tabel 4.2.8.1.

Totalul suprafețelor împădurite pe categorii de terenuri la nivel de județ în anul 2012

Tabel 4.2.8.2.

Suprafețe de împăduriri pe specii în anul 2012 la nivel de județ

Tabel 4.2.8.3.

Evoluția suprafețelor împădurite (ha) la nivelul Direcției Silvice Neamț

Tabel 4.2.8.4.

Suprafețe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Tabel 4.2.8.5.

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

Pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea infracțiunilor și contravențiilor silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, pășunat abuziv și altele, personalul silvic în colaborare cu organele de poliție organizează permanent acțiuni de patrulare, pânde fixe și controale ale circulației materialului lemnos, atenționarea prin panouri la intrarea în pădure asupra prevenirii incendiilor de pădure, interzicerii depozitării de gunoaie și alte resturi menajere în fondul forestier și accesul în pădure numai pe drumurile special amenajate.

Nu s-au consemnat incendii cu pagube produse fondului forestier.

În privința integrității fondului forestier nu au fost cazuri de încălcări și litigii.

Conștientizarea și educația populației se realizează pe grupe de vârsta și grupuri țintă, în scopul :

cunoașterii și protejarii pădurii, a florei și faunei salbatice,

cunoașterii ariilor naturale protejate din județ, care, în cea mai mare parte se regăsesc, nu întâmplator în fond forestier,

practicării unui turism ecologic

La nivelul sensibilizării publicului larg se realizează și se distribuie în școli, în puncte de comercializare diverse materiale de informare, educție și promovare: reviste pentru copii, hărți turistice, ilustrate, broșuri;

La nivelul direcției silvice au fost organizate acțiuni diverse în școli, grădinițe, comunități rurale. Au fost efectuate prezentări, distribuții de material informativ, acțiuni de plantare, igienizări, concursuri.

4.2.10 Impactul silviculturii asupra naturii și mediului

Datorită multiplelor funcții pozitive exercitate de pădure asupra mediului, implicit și instituirea unui regim eficient de management forestier cu implementarea celor mai noi practici silviculturale, în concordanță cu conținutul amenajamentelor silvice, nu pot avea decât o influență net pozitivă asupra evoluției factorilor de mediu, atât de intim legați de acest component de mediu care îl reprezintă pădurea.

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse și mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure, este subordonat și se interacționează tot mai mult cu mediul social uman.

Vegetația forestieră, constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor și alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul și apropierea pădurii și exercitând o influență primordială în geneza și evoluția solurilor de tip forestier.

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenție deosebită din partea sivicultorilor, deoarece găzduiesc principalele populații de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roșie. Pentru a păstra genofondul din aceste arborete se recomandă regenerarea lor pe cale naturală și nu artificială.

Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol, și menținerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torențiale și a avalanșelor, cu toate efectele negative asupra mediului și economiei în ansamblu.

Prin aparatul foliar, vegetația forestieră contribuie la purificarea cu bun randament la purificarea atmosferei de praf, fum, gaze toxice și microbi, consumă totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon și reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic și recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu și izvor de revigorare pentru populația umană, atât de influențată și afectată de efectele progresului tehnic și a dezvoltării industriale.

Programele desfășurate de către Direcția Silvică Neamț, în vederea respectării cerințelor impuse de certificare, au rolul de a completa o serie de activități de management silvic, iar implementarea standardelor de certificare determină o abordare mai complexă a anumitor aspecte de natură socială și ecologică care sunt vizate prin activitatea de gospodărire a pădurilor.

4.3. Tendințe

Indicatorii ce vizează administrarea fondului forestier de către Direcția Silvică Neamț păstrează caracteristicile constante înregistrate în ultimii ani.

5. PROTECȚIA NATURII ȘI BIODIVERSITATEA

5.1. Biodiversitatea României

5.1.1. Stare –

5.1.2. Impact

Tabel 5.1.2.

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversității

5.2.1. Creșterea acoperirii terenurilor

Pe suprafața ariilor naturale protejate nu s-au desfășurat proiecte care să presupună acțiuni de împădurire a terenurilor degradate din fondul forestier. Au existat proiecte care au vizat schimbarea destinației din terenuri arabile, pășuni în curți, construcții. S-au identificat și câteva construcții ilegale pe raza Parcului Național Ceahlău și existența chioșcurilor și tarabelor (comerț ambulant) pe raza Parcului Național Cheile Bicazului- Hășmaș.

Prin Planurile Urbanistice Generale, majoritatea comunelor aflate pe suprafața ariilor naturale protejate și-au propus extinderea suprafețelor din intravilan.

5.2.2. Creșterea populației

În limitele perimetrelor ariilor naturale protejate din județ sunt prinse comunități locale care sunt într-o dezvoltare continuă prin extinderea suprafeței intravilanului localităților.

5.2.3. Schimbarea peisajelor și ecosistemelor

Pe suprafața ariilor naturale protejate din județ au existat proiecte care au vizat schimbarea destinației terenurilor prin acțiuni de scoatere definitivă sau temporară de terenuri din circuitul agricol sau forestier.

5.3. Ariile naturale protejate

5.3.1. Arii naturale protejate de interes național

Administrarea ariilor naturale protejate

Tabel 5.3.1.1.

Arii naturale protejate de interes național și județean

Tabel 5.3.1.2.

5.3.2. Arii naturale protejate de interes internațional

–

5.3.3. Arii naturale protejate, de interes comunitar

SPA – declarate prin HG. nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea și completarea <LLNK 12007 1284 20 301 0 35>Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Tabel 5.3.3.1.

SCI – declarate prin Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea și completarea <LLNK 12007 1284 20 301 0 35>Hotărârii Guvernului nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Tabel 5.3.3.2.

5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din România

Ariile naturale protejate sunt administrate de către structuri de administrare fie au fost atribuite în custodie. Administratorii au obligația elaborării planurilor de management în termen de 2 ani, respectiv 1 an de la preluarea în administrare/ custodie și a regulamentelor ariilor în termen de 9, respectiv 6 luni.

Administratorii/ custozii ariilor naturale protejate sau diverse organizații neguvernamentale au inițiat o serie de proiecte prin care se urmărește stabilirea măsurilor minime de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar și elaborarea planurilor de management pentru siturilor de interes comunitar ce fac parte din rețeaua Natura 2000.

5.4.Tendințe

Ariile naturale protejate nou declarate vor fi atribuite în administrare/ custodie prin crearea de structuri de administrare sau prin încheierea de convenții de custodie.

6. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6.1. Consumul și mediul înconjurător

Așa cum se arată și în raportul SOER 2010, consumul de energie, produse și servicii determină creșterea necesarului de resurse naturale, având un impact semnificativ asupra mediului înconjurător.

Consumul este determinat de o serie de factori ca: demografia, raportul venituri/cheltuieli, dezvoltarea tehnologică, comerț, politici și infrastructură, precum și de factori sociali, culturali și psihologici.

Activitățile productive din principalele sectoare ale economiei sunt direct responsabile de impactul creat asupra mediului. În același timp, acestea sunt la rândul lor influențate de consumul public și privat, care determină principalele tendințe și schimbări în dezvoltarea activităților productive.

Consumul generează atât presiuni directe asupra mediului prin utilizarea produselor și serviciilor dar și presiuni indirecte, deseori de o amploare mai mare, create de-a lungul lanțurilor de producție a bunurilor și serviciilor consumate.

Atât presiunile directe, cât și cele indirecte au asupra mediului impact semnificativ contribuind la încălzirea globală, epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, poluarea factorilor de mediu.

Studii ale Uniunii Europene relevă faptul că presiunile cele mai mari asupra mediului sunt cauzate de consumul de bunuri alimentare, de bunuri casnice, precum și de cele ce țin de infrastructură și mobilitate. Consumul ridicat de bunuri, deseori nejustificat, este favorizat de faptul că, de cele mai multe ori, costul social al degradării resurselor naturale și al poluării mediului, nu este pe deplin reflectat în prețul de cost al produsului/serviciului respectiv. Astfel multe bunuri sunt relativ ieftine deși cauzează daune majore mediului, ecosistemelor și sănătății umane.

Este evident că societatea actuală consumă mult peste necesar, îndepărtându-se tot mai mult de principiul dezvoltării durabile. Reducerea consumului poate fi realizată atât prin pachete de legi laborioase care să determine schimbări radicale în procesele de producție, adaptarea infrastructurilor sustenabile, cât și prin conștientizarea consumatorilor cu privire la reducerea propriului consum prin alegerea opțiunilor prietenoase pentru mediu. (Ex transportul în comun, în locul celui individual, achiziționarea preferențială a produselor cu etichetă ecologică, eficiente energetic, alegerea produselor și serviciilor care creează cea mai mică presiune asupra mediului, etc.)

Un rol hotărâtor îl are educația pentru mediu, atât pentru a îmbunătăți calitatea vieții, dar și pentru a ajuta oamenii să câștige cunoștințele, deprinderile, motivațiile și valorile de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului și pentru a-și asuma răspunderea pentru menținerea calității mediului.

6.2. Resursele materiale și deșeurile

Potrivit aceluiași raport, dezvoltarea economică actuală se bazează pe un consum ridicat de resurse naturale, incluzând materii prime, energie și sol. Deseori cererea de materii prime și combustibil este atât de mare încât acestea sunt importate, astfel încât efectele consumului și utilizării resurselor materiale asupra mediului se răsfrâng, în cele din urmă, la nivel mondial.

Iată de ce preocupările legate de dezvoltarea durabilă a societății umane sunt în ascensiune, analizându-se tot mai mult aspectele de mediu legate de producție și consum, precum și legăturile acestora cu utilizarea resurselor și generarea de deșeuri.

Studii efectuate în Uniunea Europeană arată faptul că sunt diferențe mari între state în ceea ce privește consumul de resurse și generarea de deșeuri pe cap de locuitor, determinate atât de condițiile sociale și economice cât și de gradul de conștientizare a aspectelor de mediu.

Politicile Uniunii Europene în acest domeniu cer tot mai mult reducerea, refolosirea și reciclarea deșeurilor, contribuind la închiderea lanțului de utilizare a materialelor în întreaga economie, prin furnizarea de materii prime secundare pentru producție.

Uniunea Europeană reunește deșeurile cu politicile de utilizare a resurselor materiale în Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor și în Strategia tematică privind utilizarea resurselor naturale, urmărindu-se decuplarea utilizării resurselor de producerea de deșeuri și de efectele negative asociate asupra mediului și încurajând aplicarea conceptului de „ierarhie a deșeurilor”.

„Ierarhia deșeurilor”, clasifică diferitele opțiuni de gestionare a deșeurilor de la cea mai bună, la cea mai puțin bună pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie și eliminarea prin incinerare sau depozitare. Se dă prioritate prevenirii generării deșeurilor, minimizării cantității și a gradului de periculozitate, urmate de reutilizare, reciclare, recuperarea de energie și, în ultimul rând, eliminarea prin incinerare sau depozitare.

În aplicarea ierarhiei deșeurilor, trebuie adoptate opțiunile care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului. Aceasta poate să impună ca anumite fluxuri de deșeuri specifice să se îndepărteze de la ierarhie, în cazul în care aceasta se justifică prin analizarea întregului ciclu de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri.

Deoarece eforturile Uniunii Europene de a reduce generarea de deșeuri nu au încă succesul scontat, un accent deosebit trebuie pus pe gestionarea ecologică a acestora prin recuperare, reutilizare, reciclare, reducându-se astfel cantitățile de deșeuri eliminate.

6.3. Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații și monitorizarea depozitelor după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare revine tuturor celor implicați în gestionare adică: generatorilor, deținătorilor precum și transportatorilor, colectorilor si tratatorilor autorizați .

Practicile neconforme din acest domeniu, din păcate încă des întâlnite, reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât și pentru sănătatea populației.

Din acest motiv primul obiectiv al politicii Uniunii Europene din domeniul gestionării deșeurilor îl constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului, urmărindu-se reducerea consumului de resurse și favorizând aplicarea în practică a „Ierarhiei deșeurilor”.

6.4. Impact (caracterizare)

Diferitele activități de gestionare a deșeurilor pot avea efecte considerabile asupra mediului, generând poluarea factorilor de mediu, emisii de gaze cu efect de seră, epuizarea resurselor naturale.

Aceste efecte pot fi reduse printr-un management optim al deșeurilor, un instrument important în luarea deciziilor reprezentându-l „analiza ciclului de viață”. Se analizează astfel întreaga viață a produsului, de la extracția de materii prime, la activitatea de producție, distribuție, folosire și ulterior refolosire, reciclare, valorificare energetică, și depozitare finală. Scopul „analizei ciclului de viață” este de a reduce la minimum impacturile asupra mediului și sănătății populației și de a minimiza deplasarea presiunii între diferitele faze ale ciclului de viață. Aceasta poate induce schimburi de impacturi între niveluri diferite ale ciclului de viață. De exemplu un impact redus în etapa de producție poate genera un impact important în etapa de folosire sau eliminare. Ca urmare un beneficiu aparent al unei opțiuni de management al deșeurilor poate fi anulat dacă nu a fost evaluat complet.

Un exemplu în acest sens este clarificarea opțiunilor de management al deșeurilor de PET (reciclare sau incinerare cu recuperare de energie ?)

Astfel, fabricarea PET- urilor din materii prime se realizează cu un consum energetic de 80 MJ/kg. Incinerarea poate asigura o producție de 3MJ/kg energie electrică și cca. 10 MJ energie termică. Colectarea selectivă și reciclarea PET – urilor în ambalaje noi se poate realiza cu un consum energetic de 9MJ/kg. Rezultă că este de preferat reciclarea PET- urilor datorită cantității reduse de energie obținută prin incinerare, precum și a cantității reduse de energie consumate pentru reciclare comparativ cu cea necesară pentru fabricarea PET- urilor din materii prime.

Deși procesele de reciclare au ele însele impact asupra mediului, în majoritatea cazurilor, efectele globale evitate prin reciclare și recuperare sunt mai mari decât cele suportate în cadrul proceselor de reciclare. Impactul tratării deșeurilor asupra mediului a fost redus considerabil, prin dezvoltarea tehnologiilor curate, dar există încă potențial de ameliorare.

Eliminarea deșeurilor, mai ales în depozitele neconforme, care nu dispun de măsuri minime de reducere a impactului, este cea mai nefavorabilă opțiune, având în vedere emisiile în aer, apă de suprafață, pânza freatică, precum și suprafețele de teren scoase din circuitul natural. În același timp deșeurile eliminate reprezintă o pierdere de resurse naturale.

Buna gestionare a deșeurilor, cu accent pe prevenirea generării, poate proteja sănătatea publică și calitatea mediului, susținând în același timp conservarea resurselor naturale.

6.5. Presiuni asupra mediului

Consumul generează asupra mediului presiuni directe, prin utilizarea produselor și serviciilor, și presiuni indirecte, care apar de-a lungul lanțurilor de producție a produselor și serviciilor. Astfel, sectorul economic care generează cele mai mari presiuni asupra mediului este industria, ca urmare a exploatării resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri. Este deci necesară reglementarea acestor activități, astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul mediului și a principiilor dezvoltării durabile.

Sub aspectul exploatării resurselor naturale și al generării de deșeurilor un impact considerabil asupra mediului îl au activitățile de zi cu zi, prin consumul de bunuri alimentare, de bunuri casnice, precum și cele care țin de infrastructură și mobilitate.

Toate acestea au asupra mediului un impact semnificativ, contribuind la încălzirea globală, epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, poluarea factorilor de mediu.

Politicile pentru deșeuri pot reduce în primul rând trei tipuri de presiuni asupra mediului, respectiv emisiile provenite de la instalațiile de tratare/facilitățile de eliminare a deșeurilor, exploatarea nerațională a resurselor naturale, poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de consumul de energie și combustibili în procesul de management al deșeurilor. (Din fraza par sa fie numai 2 tipuri deoarece primul este inclus in al 3-lea)

Prevenirea producerii deșeurilor are cel mai mare potențial pentru reducerea presiunilor asupra mediului, reprezentând prima opțiune în aplicarea „ierarhiei deșeurilor”.

Deși la rândul lor generează presiuni, efectele globale evitate prin recuperarea/ reutilizarea/reciclarea deșeurilor sunt, în majoritatea cazurilor, mai mari decât cele suportate în cadrul proceselor de reciclare.

Și sub aspectul presiunilor exercitate asupra mediului, eliminarea deșeurilor, în special prin depozitare, rămâne cea mai nefavorabilă opțiune.

6.6. Tipuri de deșeuri

Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa.

Legislația europeană transpusă prin actele normative naționale a impus o nouă abordare a problematicii deșeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare și de a găsi soluții eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deșeuri.

Obiectivele prioritare ale gestionării deșeurilor sunt:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării;

valorificarea materială și energetică a deșeurilor, cu transformarea acestora in materii prime secundare, ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.

Prevederile legislative impun ca anual să se realizeze inventarul generării și gestionării deșeurilor, printr-o anchetă statistică realizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în colaborare cu Institutul Național de Statistică și agențiile județene pentru protecția mediului. Această anchetă este numită în text RenvStat pentru perioada 2003-2007 și MEDIUS începand cu anul 2008.

O parte din datele utilizate în acest raport este rezultatul anchetelor statistice anuale, altă parte provine din diferite baze de date locale, realizate anual sau periodic.

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

Gestionarea deșeurilor trebuie să aibă în vedere utilizarea proceselor și a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populației și a mediului înconjurător.

Directivele Europene care reglementează gestionarea deșeurilor pot fi încadrate în patru grupe principale:

legislația cadru privind deșeurile – Directiva cadru 2008/98/EC care cuprinde prevederi pentru toate tipurile de deșeuri, mai puțin pentru acelea care sunt reglementate separat prin alte directive și Directiva privind deșeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care cuprinde prevederi privind managementul corect al deșeurilor periculoase;

legislația privind fluxurile speciale de deșeuri – reglementări referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii și acumulatori uzați, PCB și PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de dioxid de titan;

legislația privind operațiile de tratare a deșeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale și periculoase, eliminarea deșeurilor prin depozitare;

legislația privind transportul, importul și exportul deșeurilor.

Toate aceste directive au fost transpuse în legislația românească.

6.6.1.

Gestiunea deșeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai acute de protecție a mediului. Date fiind creșterea consumului în ultimii ani, precum și tehnologiile și instalațiile încă învechite, cantitatea de deșeuri produsă a crescut în intervalul 2003-2006 și a scăzut în intervalul 2007-2011. Scăderea mai accentuată a cantităților de deșeuri colectate și a celor generate și necolectate în anul 2011 este cauzată, printre alți factori, de scăderea populației la nivelul județului, atât în mediul urban cât și în mediul rural. Datele provizorii ale recensământului din 2011, furnizate de INS și folosite pentru calculele din acest raport, indică o scădere a populației totale a județului de la 563392 locuitori în 2010 la 452900 locuitori în anul 2011. Concomitent, închiderea depozitelor rurale a obligat administrația locală să contracteze servicii de salubrizare și în mediul rural, fapt ce explică creșterea gradului de acoperire în rural până la 64,11% în anul 2011.

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate în

perioada 2003-2011

Tabel 6.1.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–RenvStat (2003-2007)

*Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS (2008-2011)

6.6.1.1. Cantități și compoziție

Deșeurile municipale și asimilabile sunt reprezentate de deșeurile generate în gospodăriile populației (menajere), în instituții, societăți comerciale, unități prestatoare de servicii, deșeuri stradale, deșeuri din parcuri și spații verzi, deșeuri din construcții și demolări.

În general, managementul deșeurilor municipale nu se realizează la standardele europene.

În mediul rural colectarea deșeurilor nu este generalizată.

În mediul urban gestionarea deșeurilor municipale – colectare, transport, depozitare- este asigurată de către agenți de salubritate care deservesc municipiile și orașele și 73 comune din mediul rural.

În municipiul Piatra Neamț, la sfârșitul anului 2006, a început implementarea Programului ISPA „Managementul integrat al deșeurilor solide în municipiul Piatra Neamț, România”.

Cantitățile de deșeuri generate și necolectate s-au calculat pornind de la indicatorii stabiliți în PRGD pentru anul 2003, adică 0,9 kg/loczi în mediu urban și 0,4 kg/loczi în mediu rural, la care s-a aplicat o creștere anuală de 0,8 % pentru anii următori, până în anul 2008 inclusiv. Începând din anul 2009 indicatorii au fost calculați folosind datele furnizate de baza de date MEDIUS, segmentul MUN, cap. 2, tab. A.

Cantități de deșeuri generate în perioada 2003-2011

Tabel 6.2.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț –RenvStat (2003-2007)

*Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS (2008-2011)

Fig. 6.1. Cantitatea de deșeuri municipale generate și colectate

în perioada 2003 – 2011

Cantități de deșeuri colectate de municipalități în anul 2011

Tabel 6.3.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț –MEDIUS 2011

Fig. 6.2. Categorii principale de deșeuri colectate de municipalități în anul 2011

Cantități de deșeuri colectate în amestec, în anul 2011

Tabel 6.4.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț –MEDIUS 2011

Fig. 6.3. Deșeuri menajere colectate în amestec în anul 2011

Indicatori de generare a deșeurilor municipale în perioada 2002-2011

„Acest indicator exprimă cantitatea anuală de deșeuri menajere generate în funcție de numărul total de locuitori”- definiție din Raport sem. I – 2008.

Tabel 6.5.

Surse: Agenția Națională pentru Protecția Mediului – RenvStat 2003-2007 și MEDIUS 2008-2011

Fig. 6.4. Variația indicatorului de generare a deșeurilor

Evoluția compoziției deșeurilor menajere

Tabel 6.6.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS 2011

Fig. 6.5. Compoziția deșeurilor menajere în anul 2011

Cantități de deșeuri colectate selectiv în anul 2011

Tabelul 6.7.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS 2011

6.6.1.2.

Deșeurile biodegradabile sunt reprezentate, în general, de deșeurile de la populație și din activități comerciale precum și deșeuri din sevicii municipale, care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, precum și deșeurile alimentare și vegetale, deșeuri de hârtie și carton de calitate inferioară (care nu mai pot fi reciclate), nămol rezultat de la epurarea apelor uzate menajere.

În H.G. nr. 349/2005 sunt precizate obiectivele ce trebuie realizate privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate, acestea realizându-se prin colectare selectivă, reciclare, compostare, producere de biogaz și/sau recuperarea materialelor și energiei.

Conform date transmise de S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A. punct de lucru Piatra Neamț, S.C. Salubritas S.R.L. (Chestionare MUN si TRAT 2011 privind situația colectării/tratării deșeurilor municipale) si C.J. Apaserv S.A. punct de lucru Piatra Neamț (Chestionar NĂMOL 2011), în anul 2011 SC Brantner a colectat 1155,86 tone deșeuri biodegradabile din Servicii municipale, din care au fost introduse în stația de compostare 1018,41 tone, alături de 14,32 tone deșeuri biodegradabile din grădini și parcuri colectate de SC Salubritas SA si 1021,33 tone nămol de la stația de epurare Piatra Neamț, obținându-se 837,69 tone compost.

În anul 2011 a fost declarată ca definitivată Stația de compostare a deșeurilor biodegradabile de la Târgu Neamț, operată de S.C. Eco Tg. S.R.L. cu o capacitate priectată de 1600 tone/an, momentan aflată în probe de funcționare.

Gestiunea deșeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai acute de protecție a mediului. Dată fiind relativa stagnare economică, consumul în ultimii ani, precum și cantitatea de deșeuri colectată efectiv au scăzut.

6.6.1.3. Deșeuri periculoase din deșeurile municipale

În ceea ce privește fluxurile speciale de deșeuri, sunt înființate puncte de colectare pentru deșeurile menajere periculoase și pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Centrele de colectare/reciclare au diferite containere, corespunzătoare tipurilor de deșeuri care se vor colecta, inclusiv deșeuri periculoase de proveniență casnică.

6.6.1.4.

În cadrul Programului ISPA „Managementul integrat al deșeurilor solide în municipiul Piatra Neamț, România”, municipiul Piatra Neamț dispune de:

stație de sortare plastic/sticle, hârtie, metale, care a început să funcționeze în anul 2007. Stația de sortare este formată din două linii de sortare, mecanică și manuală. Capacitatea stației este de aproximativ 3,4 tone/oră ceea ce înseamnă în jur de 7000 tone/an. Cantitățile de deșeuri obținute din sortare în

anul 2011 sunt: 503,68 tone deșeuri din plastic; 1101,70 tone hârtie, 0,00 tone metal și 16,26 tone sticlă. A fost prelucrată o cantitate de 1950,82 tone deșeuri colectate selective dintr-un total de 3083,13 tone primite în stație în anul 2011, restul rămânâd stocat în stație ca deșeu nesortat.

stație de compostare pentru deșeurile biodegradabile. Materia primă necesară pentru activitatea stației de compostare o reprezintă o parte din deșeurile din servicii municipale precum și nămolul de la stația de epurare a orașului. Este construită pentru o capacitate de aproximativ 25000 t/an (12000 biodegradabil + 13 0000 componenta de structură). Din cauza condițiilor climatice operarea stației poate fi posibilă numai 10 luni pe an; producția de compost în anul 2011 a fost de 837,69 tone.

stație de concasare a deșeurilor din construcții și demolări care are o capacitate de 80 tone/oră ceea ce înseamnă în jur de 15000 tone/an. În anul 2011 au fost primite în stația de concasare 3618,62 tone deșeuri din construcții,din care 1187,42 tone au fost concasate și sortate, restul rămânând pe stoc ca deșeu neconcasat. Din cete 1187,42 tone prelucrate s-au obtinut 1180,36 tone materiale de construcție de cal. a 2-a si 7,06 tone reziduuri.

Stația de sortare de la Târgu Neamț, cu o capacítate de 9600 tone/an operată de S.C. Eco Tg S.R.L. a valorificat 143,69 tone hârtie și carton și 36,93 tone plastic din deșeurile colectate selectiv din localitățile deservite fără a face practic sortare în anul 2011.

Stația de sortare de la Tașca cu o capacítate de 7150 tone/an operată de S.C. Ave-Huron S.R.L. punct de lucru Tașca a transferat 21,55 tone deșeurile colectate selectiv din localitățile deservite, deșeurile rămânând pe stoc la sfârșitul anului 2011.

Stația de sortare de la Roznov cu o capacítate de 3000 tone/an operată de S.C Roznovsal S.R.L. nu au funcționat din motive legate de implementarea colectării selective în localitățile deservite de această stațiie de transfer și sortare.

Agenții economici tip REMAT existenți in județ, achiziționează, de la persoane fizice și juridice autorizate deșeuri reciclabile (ex. hârtie și carton, metale, mase plastice) pe care le tratează (sortare, dezmembrare, mărunțire, presare, balotare) în vederea reciclării și le livrează unităților valorificatoare/reciclatoare.

6.6.1.5. Eliminarea deșeurilor municipale

Eliminarea deșeurilor municipale în județul Neamț, în mediul urban se asigură prin depozitele controlate de care dispun administrațiile locale iar în mediul rural, în conformitate cu H.G. nr. 349/2005, spațiile de depozitare au fost închise.

În municipiul Piatra Neamț, urmare a implementării selective a deșeurilor municipale se elimină prin depozitare deșeurile reziduale precum și o parte din cantitățile de deșeuri reciclabile care nu sunt proprii prelucrării.

În vederea asigurării succesului colectării selective, Primăria Piatra Neamț, și pe parcursul anului 2012, a derulat acțiuni de conștientizare și încurajare a populației municipiului.

6.6.1.6. Depozitarea deșeurilor municipale

Depozite neconforme din mediul urban

Situația depozitelor neconforme la sfârșitul anului 2012

Tabel 6.8.

Lista depozitelor municipale conforme, la sfârșitul anului 2012

Tabel 6.9.

Depozite neconforme din mediul rural

Conform art. 3, alin. 7 din H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, până la data de 15 iulie 2009, toate cele 123 de spații de depozitare neamenajate, identificate în mediul rural, au sistat depozitarea și au fost reabilitate prin executarea lucrărilor de nivelare, compactare, acoperire cu pământ și înierbare sau prin transferarea deșeurilor într-un depozit urban , cu perioadă de tranziție.

6.6.2. Deșeuri industriale

6.6.2.1. Generarea deșeurilor de producție (periculoase și nepericuloase)

Pentru anul 2010 au fost extrase din baza de date MEDIUS, următoarele cantități de deșeuri generate din activitățile de producție:

Deșeuri generate pe activități economice în anul 2010

Tabel 6.10.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS 2010

Fig. 6.6. Deșeuri generate pe activități economice în anul 2010

Cantități de deșeuri periculoase generate de principalele ramuri economice, în anul 2010

Tabel 6.11.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț–MEDIUS 2010

6.6.2.2. Gestionarea deșeurilor de producție (periculoase și nepericuloase)

Cantitățile de deșeuri de hârtie și carton preluate din țară de fabricile care reciclează astfel de deșeuri

Tabel 6.12.

Sursa: Raportările lunare privind cantitățile de deșeuri colectate /valorificate/eliminate

Evoluția cantităților de deșeuri nepericuloase în perioada 2003-2010

Tabel 6.13.

Surse: Agenția Națională pentru Protecția Mediului – RenvStat (2003-2007).

MEDIUS 2008-2010

Evoluția cantităților de deșeuri periculoase în perioada 2003-2010

Tabel 6.14.

Surse: Agenția Națională pentru Protecția Mediului – RenvStat (2003-2007).

MEDIUS 2008-2010

Depozitarea deșeurilor de producție

Tabel 6.15.

6.6.2.3. Depozite de deșeuri industriale

.

SC Arcelor Mittal Roman Tubular Product SA – Roman, respectiv SC Petrotub SA Roman în tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 5/25.09.2006, Acord de mediu nr. 4 /10.05.2007 pentru închiderea compartimentelor 1 și 2 a depozitului de deșeuri și finalizarea lucrărilor executate în vederea închiderii în anul 2008. Alternativa de gestionare a deșeurilor generate după 01.01.2007 – Obținerea Acordului de mediu nr. 9/24.07.2007 pentru construirea a două alveole conforme pentru depozitarea deșeurilor nepericuloase. Lucrările de amenajare a celor două alveole au fost finalizate la sfârșitul anului 2008. Deșeurile menajere și asimilabile au fost preluate de către SC Rossal SRL Roman și depozitate la depozitul de deșeuri municipale Roman. Deșeurile periculoase au fost preluate, pe bază de contract, de către firma Vivani Salubritate SA Slobozia.

Îcepând din anul 2009 deșeurile industriale nepericuloase s-au depozitat în prima alveolă amenajată din halda Simionești.

SC Fibrobeton SRL Bicaz, respectiv, SC Moldeternit SRL Bicaz în tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 6/25.09.2006. Activitatea de producție este încetată, nu se mai generează deșeuri cu conținut de azbest.

SC Agrana România SA – Sucursala Roman, respectiv, SC Danubiana Roman SA în tabelul 5.6 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 198/19.12.2006. Alternativa de gestionare a deșeurilor după 01.01.2007 – contract nr. 4/01.06.2006 cu SC Rossal SRL Roman pentru preluarea deșeurilor nepericuloase generate și transportarea la depozitul de deșeuri municipale Roman.

Lucrările de închidere se desfășoară conform termenelor stabilite prin programul de conformare anexat la Aviz de mediu pentru închidere nr. 198/19.12.2006, cu termen de finalizare la data de 31.05.2011. Lucrarile au fost finalizate conform P.V. constatare al Comisariatului Județean Neamț al GNM nr. 266/18.07.2011.

6.6.2.4. Depozite de deșeuri periculoase

Halda IPS – Cianuril amplasată în perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Săvinești – Divizia Chimică. Compartimentul cianuril cu o suprafață de cca. 1088 m2 destinat depozitării catalizatorului de cărbune activ și a șarjelor rebutate provenite de la instalația „Clorură de cianuril”, oprită în anul 1991; capacitate ocupată – 1045 m3.

Există Aviz de mediu nr. 1/2006 pentru închiderea compartimentului „Cianuril”, cu solicitare actualizare aviz de mediu privind termenul de realizare a măsurii de ecologizare compartiment „Cianuril” aferent depozitului de deșeuri industriale – 15.10.2009. La sfârșitul anului 2010 se derula procedura de obținere a acordului de mediu pentru ecologizarea compartimentului „Cianuril” aferent depozitului de deșeuri industriale”Monomer”.

Pentru „Depozitul Monomer” a fost depus un proiect de către S.C. Fibrexnylon S.A. cu denumirea „ Montarea unei stații mobile de tratare deșeu chimic din depozit Monomer” pentru care a obținut Acordul de mediu nr. 5 /19.05.2011.

Acest proiect reprezintă soluția tehnică aleasă de operatorul depozitului în urma verificării amplasamentului de către autoritățile de mediu și a constatărilor de la fața locului.

Situația privind echipamentele cu PCB din județul Neamț este prezentată la cap 6.6.4.6. În cadrul depozitelor de produse pentru protecția plantelor (magazii sau beciuri) ale unităților cu profil agricol de pe raza județului se găsesc stocate, în condiții de securitate, și deșeurile de pesticide rămase de la fostele structuri organizatorice din agricultură, neincluse în Programul Phare de eliminare.

6.6.2.5. Incinerarea deșeurilor de producție

În județul Neamț există – ca o facilitate pentru tratarea termică a deșeurilor – SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Bicaz ; în prezent nu coincinerează deșeuri municipale.

Tabel 6.16.

S.C. Kober S.R.L. Turturești – Girov, județul Neamț deține o instalație de incinerare pentru ape chimice rezultate din activitatea proprie, cu o capacitate de 1.500 t/an.

În fapt, există o instalație de post-procesare termică a apelor tehnologice uzate.

În județul Neamț s-a eliberat o autorizație de mediu și două acorduri de mediu pentru 3 instalații de combustie prin coincinerare:

autorizație de mediu nr. 147/27.05.2010 emisă pentru „Centrală electrică pe combustibil biomasă în localitatea Stejaru, com. Pângărați”, aparținând SC General Energetic SRL Stejaru, com. Pângărați,

acord de mediu nr.10/27.12.2010 emis pentru „Centrală termoelectrică în cogenerare pe combustibil biomasă în localitatea Vînători-Neamț „, aparținând SC. SILVEX SA Piatra Neamț.

acord de mediu nr.18/28.12.2009 emis pentru „Centrală electrică pe combustibil biomasă în localitatea Borlești „, aparținând SC Genera Avante SRL București.

6.6.3. Deșeuri generate de activități medicale

Evoluția cantității de deșeuri medicale periculoase colectate și eliminate

Tabel 6.17.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Raportările lunare privind cantitățile de deșeuri medicale colectate și eliminate

Fig. 6.7. Variația cantităților de deșeuri medicale periculoase eliminate

în perioda 2004-2010

6.6.4. Fluxuri de deșeuri

6.6.4.1. Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje stabilește măsuri care au ca scop:

prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje;

creșterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

creșterea gradului de reciclare a deșeurilor de ambalaje;

creșterea gradului de valorificare a acestor deșeuri.

Conform prevederilor Ordinului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje, raportările pentru anul 2011 au fost făcute de către:

producătorii și importatorii de ambalaje și producătorii și importatorii de produse ambalate – pentru datele privind ambalajele;

consiliile locale și unitățile specializate care preiau direct de la generatori deșeurile de ambalaje în vederea valorificării – pentru datele privind deșeurile de ambalaje.

Cantitatea de ambalaje introdusă pe piața românească în anul 2011 de către producători și importatori de ambalaje și produse ambalate, din județul Neamț

Tabel 6.18.

Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Fig.6.8. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piața românească în anul 2011 de către producători și importatori de ambalaje și produse ambalate, din județul Neamț

Deșeuri de ambalaje gestionate de consiliile locale în anul 2011

Tabel 6.19.

Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Deșeuri preluate de operatori specializați în preluarea deșeurilor de ambalaje de la persoane fizice sau juridice în anul 2011

Tabel 6.20.

Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

6.6.4.2. Deșeuri de echipamente electrice și electronice

Directiva nr. 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), transpusă în legislația din România prin H.G. 1037 din 2010 are ca obiective:

prevenirea apariției deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deșeuri.

îmbunătățirea performanței de mediu a tuturor operatorilor implicați în ciclul de viață al echipamentelor electrice și electronice (producători, distribuitori și consumatori) și în mod special a agenților economici direct implicați în tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Cantități DEEE colectate de la populație în cadrul campaniilor de colectare in perioada: 2007- 2012

Tabel 6.21.

Cantități DEEE colectate până la data de 31.12.2012. Sursa datelor – raportare lunară.

Cantitatea de DEEE colectată prin punctele de colectare și prin firmele autorizate din județul Neamț

Tabel 6.22.

Sursa: ANPM-Baza de date DEEE

Fig. 6.9. – Evoluția cantităților de DEEE colectate în Regiunea 1 NE – județul Neamț

6.6.4.3. Vehicule scoase din uz

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz, transpusă în legislația din România prin H.G. 2406 din 2004, stabilește măsurile care au ca scop prevenirea apariției deșeurilor provenite de la vehicule precum și reutilizarea, reciclarea, valorificarea energetică și alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz și componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deșeuri eliminate, precum și îmbunătățirea performanței de mediu a tuturor operatorilor economici implicați în ciclul de viață al vehiculelor.

Răspândirea în teritoriu a operatorilor economici autorizați pentru desfășurarea activităților de colectare/dezmembrare la sfârșitul anului 2012

Tabel 6.23.

Sursa: ANPM – Situația operatorilor economici care colecteaza/trateaza VSU.

Număr vehicule colectate și dezmembrate de firmele autorizate

Tabel 6.24.

Sursa: ANPM – Baza de date anuală privind VSU

Fig. 6.10. Evoluția cantităților de VSU colectate în județul Neamț în perioada 2003-2011

6.6.4.4. Baterii și acumulatori și deșeuri de baterii și acumulatori

Variația cantităților de acumulatori generați în perioada 2003-2009

Tabel 6.25.

Sursa: Raportarea lunară privind deșeurile colectate/valorificate/eliminate 2003-2009

Fig. 6.11. Variația cantităților de acumulatori colectați în perioada 2003-2009 Sursa: Raporatrea lunară privind deșeurile colectate/valorificate/eliminate 2003-2009

Începând cu anul 2009 se realizează un inventar anual al bateriilor și acumulatorilor colectați prin unități autorizate la nivel de județ, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1399/2009. Din acest raport au rezultat următoarele cantități colectate-valorificate la nivelul județului Neamț :

Variația cantităților de acumulatori colectați în perioada 2009-2012

Tabel 6.26.

Fig. 6.12. Variația cantităților de acumulatori colectați în perioada 2009-2012

Sursa: Rapoarte anuale referitore la baterii și acumulatori

6.6.4.5. Uleiuri uzate

Evoluția cantităților de uleiuri uzate colectate și valorificate în perioada 2006-2012

Tabel 6.27.

Sursa: Rapoarte anuale privind gestionarea uleiurilor uzate

* SC Mihoc SRL a trimis acest raport abia în anul 2012. Din acest motiv au fost modificate și valorile din coloana 2010 față de valoarea înscrisă în Raportul anual 2010, editat în 2011.

**Datele 2012 din această secțiune a raportului se bazează pe rapoartele 2012 transmise de operatorii economici din județ până la data de 17.06.2013. Datele au caracter provizoriu și vor fi modificate după lansarea aplicației SIM și după finalizarea Raportului anual 2012 referitor la gestiunea uleiurilor uzate pe această aplicație.

Fig. 6.13. Evoluția cantităților de uleiuri uzate colectate și valorificate în perioada 2006-2012

.

6.6.4.6. Deșeuri cu conținut de bifenili policlorurați și alți compuși similari

În vederea evitării efectelor negative asupra sănătății populației și asupra mediului înconjurător, bifenilii policlorurați și compușii similari sunt supuși unui regim specific de gestionare și control, stabilit prin legislația în vigoare.

În anul 2005 au fost inventariate echipamentele cu conținut de PCB/PCT (transformatoare și condensatoare), aflate în funcțiune sau scoase din uz la operatorii economici, inventar pe baza căruia a fost elaborat planul național de eliminare pentru aceste tipuri de echipamente. Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcțiune sau scoase din uz la operatorii economici se actualizează periodic, pe măsura eliminării unor echipamente scoase din funcțiune și inlocuirea cu altele noi nepoluante.

Situația echipamentelor cu conținut de PCB / PCT la sfârșitul anului 2012

Tabel 6.28.

Sursa: Raportările semestriale privind ehipamentele cu PCB/PCT

Evoluția cantitaților de ulei cu PCB, în perioada 2005-2012

Tabel 6.29.

Sursa: Raportările lunare privind cantitățile de deșeuri colectate/valorificate/eliminate

Fig. 6.14. Evoluția cantitaților de ulei cu PCB, în perioada 2004-2011

La sfârșitul anului 2012 existau 72 litri ulei cu PCB în echipamentele scoase din uz, respectiv 6 condensatori și 36826 litri ulei cu PCB in 1459 condensatori aflați în funcție la 7 agenți economici din județul Neamț.

6.6.4.7. Nămoluri generate de stațiile de epurare a apelor uzate orășenești (SEM)

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești

Numărul stațiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la sfârșitul anului 2011

Tabel 6.30.

*Operatorul SC Durău SA nu a răspuns solicitărilor APM Neamț de a trimite chestionar cu date pentru anul 2011

Nămoluri generate de stațiile de epurare a apelor uzate orășenești (SEM)

Tabel 6.31.

NOTĂ: *) Date incomplete (nu au fost raportate datele pentru Piatra Neamț și Bicaz)

**) Nu include nămolul primar și secundar de la CJ Apa Serv Piatra Neamț, care cf. schemei, se trimite la deshidratare (cel primar) si se recirculă (cel secundar).

Sursa: raportările operatorilor de SE pentru baza de date anuală privind nămolurile de epurare 2003-2007 și Agenția Națională pentru Protecția Mediului – MEDIUS 2008-2011

Fig. 6.15. Variația cantităților de nămoluri generate de

stațiile de epurare a apelor uzate orășenești, în perioada 2003-2011

Cantități de nămoluri utilizate, de la stațiile de epurare municipale 2011

Tabel 6.32.

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului –MEDIUS 2011

*337,35 tone de nămol abs. uscat, echivalentul a 1021,33 tone nămol umed, au fost preluate spre compostare de la CJ Apa Serv SA p.l. Piatra Neamț de către SC Brantner Servicii Ecologice SA

** nr. Permis, dacă a fost emis

6.6.4.8. Stații de epurare municipale

În intervalul iulie 2010 – noiembrie 2010, stațiile de epurare municipale din Roman și Tîrgu Neamț au trecut în administrarea Companiei Județene Apa Serv S.A. Neamț schimbându-și în același timp și denumirea.

Tabel 6.33.

*Operatorul SC Durău SA nu a răspuns solicitărilor APM Neamț de a trimite chestionar cu date pentru anul 2011

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Numărul stațiilor de epurare pentru ape uzate industriale (SEI)

Tabelul 6.34.

*SC Agrana România SA Sucursala Roman, generator de nămoluri industriale din domeniul industriei alimentare, a notificat faptul că în anul 2011 stația de epurare a funcționat, însă nu a fost scos nămolul din decantoare, deci nu există cantități monitorizate pentru acest operator și din acest motiv nu a fost inclus în baza de date MEDIUS 2010.

Nămoluri generate de stațiile de epurare a apelor uzate industriale (SEI)

Tabelul 6.35.

Sursa: raportările operatorilor de SE pentru baza de date anuală privind nămolurile de epurare 2003-2007 și Agenția Națională pentru Protecția Mediului – MEDIUS 2008-2011

Fig. 6.16. Variația cantităților de nămoluri generate de

stațiile de epurare a apelor uzate industriale, în perioada 2003-2011

6.6.4.9. Deșeuri din construcții și desființări

În anul 2011, au fost colectate deșeuri din construcții și demolări de următorii operatori economici:

Tabel 6.36.

Valorificarea de la SC Brantner se face printr-o tratare inițială (concasarea și clasarea concasatului obținut) urmată de comercializarea clasatului ca material de umplutură.

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului – MEDIUS 2011

6.6.5. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor

Valorificarea deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale este una din opțiunile prioritare de gestionare a acestora, cu scopul conservării resurselor naturale și a reducerii efectelor negative asupra mediului cauzate de eliminarea deșeurilor prin depozitare.

Modul de organizare a sistemului de colectare selectivă precum și gradul de conștientizare a persoanelor implicate își pune amprenta asupra calității deșeurilor colectate, cu influență directă asupra posibilităților de valorificare ulterioară a acestora. Deșeurile reciclabile colectate separat sunt tratate prin sortare, debitate, mărunțire, presare, în vederea optimizării transportului spre unitatea de valorificare.

Pentru a stimula colectarea selectivă a deșeurilor au apărut noi prevederi legislative, sau au fost modificate prevederi deja existente, și anume:

Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice care prevede obligativitatea fiecărei instituții publice din România de a asigura colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie/carton, plastic și metal și sticlă;

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, modificată și completată prin HG. nr. 247/2011, care prevede obligativitatea autorităților administrației publice locale să organizeze, să gestioneze și să coordoneze activitatea de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje de la populație, potrivit prevederilor Legii serviciului de salubrizare a localităților,nr. 101/2006, astfel încât să se obțină cel puțin trei fracții: hârtie/carton, plastic și metal și sticlă.

OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu modificările și completările ulterioare, introduce obligativitatea autorităților administrației publice locale de a plăti o contribuție de 100 lei/tonă în cazul nerealizării obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale colectate și trimise spre depozitare, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activități specifice de colectare selectivă și valorificare.

HG nr. 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice prevede de asemenea obligativitatea autorităților administrație publice locale, indiferent de numărul de locuitori ai localității respective de a organiza, de a gestiona și de a coordona colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice de la gospodăriile particulare, organizând cel puțin trimestrial campanii de colectare.

Pentru a reduce cantitățile de deșeuri care trebuie eliminate, având în vedere și dificultățile practice create prin sistarea activității depozitelor neconforme de deșeuri, unele autorități publice locale au implementat sisteme de colectare selectivă a deșeurilor, recurgând, în unele cazuri și la selectarea din amestec a deșeurilor reciclabile.

Reciclatori de deșeuri de ambalaje la sfârșitul anului 2011

Tabel 6.39.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț – Raportare anuala ambalaje

Evoluția cantităților de deșeuri reciclabile valorificate în perioada 2003-2010

Tabel 6.40.

Sursa: Raportările lunare privind cantitățile de deșeuri colectate/valorificate/eliminate

6.7. Planificare (răspuns)

Generarea deșeurilor reflectă de obicei tendințele de consum și de producție. Astfel, generarea deșeurilor menajere (cantitate/locuitor,complexitate) crește odată cu nivelul de trai.

Creșterea producției economice, dar și gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantități mari de deșeuri, cu efecte negative asupra calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației.

Potrivit prognozei din P.J.G.D., cantitatea de deșeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populației, va avea în următorii ani o evoluție crescătoare, dar nu spectaculoasă. Cantitatea de deșeuri colectate va avea un ritm de creștere mai accentuat, pe măsura extinderii ariei de acoperire cu servicii de salubritate.

Compoziția acestor deșeuri se va modifica, urmând să crească procentul deșeurilor de ambalaje (materiale plastice, sticlă, hârtie și carton, etc.) în detrimentul fracției biodegradabile. În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, promovat și prin diverse programe desfășurate la nivel național si local, a proiectelor de management integrat si a campaniilor de conștientizare a populației, se va micșora cantitatea deșeurilor depozitate și va crește cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui nu numai la reducerea cantităților depozitate ci și la îndepărtarea tuturor problemelor pe care fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le presupune (levigatul, degajările de gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte, etc.)

Se estimează că, prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor noi stații de epurare în localitățile rurale, modernizarea stațiilor de epurare urbane și extinderea rețelelor de canalizare, va crește cantitatea de nămol generată.

În urma extinderii zonelor rezidențiale din intravilan prin realizarea de locuințe individuale, se estimează și o creștere a cantității de deșeuri rezultate din construcții și demolări.

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a operatorilor economici și a administrațiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deșeurilor asupra mediului și sănătății umane se va reduce semnificativ.

Obiectivul general al Strategiei Naționale de Gestiune a Deșeurilor și a Planurilor de gestionare a deșeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deșeurilor, eficient din punct de vedere economic și care să asigure protecția sănătății populației și a mediului. Realizarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor presupune atât schimbări majore de mentalitate și obiceiuri, cât și implicarea autorităților administratiei publice, generatorilor de deșeuri, asociațiilor profesionale și a societății civile.

Obiectivele specifice pentru gestionarea deșeurilor in judetul Neamț sunt:

construirea depozitului zonal de deșeuri Girov

închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de negociere al capitolului 22 – Mediu;

realizarea și extinderea stațiilor de transfer;

închiderea și ecologizarea spațiilor de depozitare a deșeurilor din zonele rurale și realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la stațiile de transfer;

dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor;

extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;

reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG 349/2005;

valorificarea deșeurilor de construcții și demolări prin implicarea autorităților administrației publice locale, din faza de obținere a autorizației de construcție;

Programele de investiții trebuie să includă activități legate de ierarhia deșeurilor (prevenire, colectare și colectare selectivă, valorificare și reciclare, tratare și eliminare).

În paralel, este necesar a se promova proiecte de conștientizare a populației, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deșeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci și implicarea populației.

6.7.1. Directiva cadru privind deșeurile

Prioritățile politicii Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, sunt utilizarea durabilă a resurselor naturale și gestionarea deșeurilor. Acest fapt se reflectă în Strategiile tematice lansate de Comisia Europeană, și anume:

Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale care are ca scop reducerea impacturilor negative asupra mediului cauzate de utilizarea resurselor naturale pentru creșterea economică;

Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, care promovează o societate europeană a reciclării, urmărindu-se încurajarea reciclării materiale și evitarea practicilor de eliminare

Astfel Uniunea Europeană a considerat necesară revizuirea directivei cadru privind deșeurile. Principalul obiectiv al noii Directive cadru, Directiva nr. 2008/98/CE privind deșeurile este prevenirea și reducerea efectelor adverse asupra mediului cauzate de generarea și gestionarea deșeurilor, precum și reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor naturale și creșterea eficienței utilizării acestora. Directiva aduce și alte modificări importante, dintre care menționăm:

clarificarea definițiilor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor;

stabilirea unui procedeu care permite clarificarea momentului în care un deșeu încetează să mai fie deșeu;

clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de gestionare a deșeurilor și specificarea necesității luării în considerare a întregului ciclu de viață al deșeurilor, în momentul elaborării planurilor.

Introducerea în noua Directivă a răspunderii extinse a producătorului reprezintă unul din mijloacele de a sprijini proiectarea și producerea de bunuri care iau în considerare pe deplin și facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe parcursul întregului lor ciclu de viață, inclusiv propria lor reparare, reutilizare, dezasamblare și reciclare fără a aduce atingere liberei circulații a bunurilor pe piața internă. Se tinde astfel spre realizarea unei societăți europene a reciclării, cu un nivel ridicat al eficienței resurselor.

Comunitatea umană, ecosistemele naturale, se confruntă în prezent cu unul dintre cele mai complexe fenomene: încălzirea globală. Deșeurile sunt și ele, vinovate de poluarea mediului și implicit de schimbările climatice. Depozitele de deșeuri neconforme distrug calitatea aerului pe care îl respirăm, vin cu un aport important la emisia de gaze cu efect de seră: gaz metan, CO2. Astfel, având în vedere aceste aspecte, noua Directivă menționează importanța, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din eliminarea deșeurilor prin depozitare, să se faciliteze colectarea separată și tratarea adecvată a deșeurilor biodegradabile în vederea producerii de compost și a valorificării materiale a acestor deșeuri.

6.8. Perspective

Gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plătește” sau, după caz, producătorilor de bunuri, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.

La nivel național gestionarea deșeurilor este reglementată prin două documente strategice, aprobate prin HG nr. 1470/2004: Strategia Națională și Planul Național de gestionare a deșeurilor – instrumente de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deșeurilor.

6.8.1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor

La baza activităților de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și a legislației comunitare. Specificăm:

principiul protecției resurselor primare, care se referă la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accent pe utilizarea materiilor prime secundare;

principiul prevenirii, ceea ce semnifică faptul că, ierarhia deșeurilor se plică în ordinea priorităților în cadrul legislației și politicii de prevenire a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni pentru valorificare și, în ultimul rând, eliminare în condiții de siguranță pentru mediu;

principiul substituției, care arată necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităților de deșeuri periculoase;

principiul subsidiarității, care stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare;

principiul proximității, care stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare;

principiul măsurilor preliminare, care menționează aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deșeurilor țin cont de principiile generale care stau la baza acestor activități:

Prevenirea sau reducerea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor sau asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării.

2. Reutilizarea, valorificarea deșeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obțin materii prime secundare ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.

În anul 2006 au fost elaborate și aprobate prin Ordinul comun al MMGA și al MIE 1364/1499/2006, Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor, care au intrat în vigoare in aprilie 2007, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. PRGD se conformează cu legislația europeană și românească de mediu, obiectivele și țintele propuse fiind cele cuprinse în SNGD/PNGD.

Detalierea la nivel de județ a măsurilor cuprinse în PRGD se realizează prin Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor. PJGD Neamț a fost elaborat de către Consiliul Județean Neamț, în colaborare cu agenția locală pentru protecția mediului, cu asistență din partea EPC Consultanță de Mediu și a fost aprobat prin HCJ nr. 103/21.08.2008, revizuit în 10.06.2009.

Scopul elaborării acestui plan a fost crearea unei baze de selectare a acelor opțiuni care permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deșeurilor municipale. Planul identifică punctele sensibile ale actualelor practici de gestionare a deșeurilor și propune căile eficiente de îmbunătățire a acestora prin măsuri care să permită atingerea obiectivelor și țintelor asumate și conformarea cu cerințele legislației de mediu.

Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:

extinderea colectării deșeurilor în zonele urbane și rurale nedeservite până în prezent de servicii de salubritate;

extinderea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor pentru atingerea țintelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje, de echipamente electrice și electronice, a vehiculelor scoase din uz;

construirea unor instalații de tratare a deșeurilor în scopul atingerii țintelor de reducere a cantității de deșeuri biodegradabile ajunsă pe depozite;

închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și reabilitarea ecologică a amplasamentelor;

construirea și operarea unui depozit de deșeuri conform și a trei stații de transfer a deșeurilor.

În urma derulării măsurii ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-04 pentru asistența tehnică necesară pregătirii de proiecte în domeniul gestiunii deșeurilor în cinci județe, printre care și Neamț, a fost elaborat proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Neamț”, pentru care ARPM Bacău a emis Acordul de mediu nr. 13/14.12.2009. Acest proiect a vizat proiectarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor la nivel județean, incluzând:

Pre-colectarea, colectarea, transportul și depozitarea reziduurilor solide;

Organizarea și managementul unor facilități adecvate de tratare și depozitare a deșeurilor municipale;

Preselectarea și organizarea reciclării deșeurilor.

Se va asigura atât pregătirea aplicațiilor pentru cofinanțare UE și a documentelor de sprijin cât și suport în procesul de contractare și instruirea celor implicați.Beneficiar este Consiliul Județean Neamț.

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice

Cu ocazia Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare ce a avut loc la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, a fost semnată Convenția Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice. Principalul obiectiv al acestei convenții este stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, astfel încât să se prevină orice dereglare antropogenică a sistemului climatic. Din anul 1992, România este semnatară a acestei convenții ce a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 24/1994.

La Kyoto, în 11 decembrie 1997, s-a adoptat un protocol la Convenția cadru a Națiunilor Unite, acesta cuprinzând angajamentul națiunilor pentru limitarea cantitativă și reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră în perioada 2008-2012 față de nivelul anului 1989, cu cel puțin 5 procente. În anexa A a Protocolului de la Kyoto, este prezentată lista gazelor cu efect de seră: bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) și hexafluorura de sulf (SF6).

Obiectivele României sunt reducerea până în anul 2020 a emisiilor GES (față de 1990) cu 20% creșterea ponderii energiilor regenerabile (RES) cu 24%, creșterea eficienței energetice prin reducerea consumului de energie primară cu 20%.

Implementarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) și a Protocolului de la Kyoto

Convenția – cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice

Transpunere: Legea nr. 24/1991 – ratificarea Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

Implementare: Legea nr. 24/1991 – ratificarea Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Protocolul de la Kyoto

Transpunere: Legea nr.3/2001 – ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; a devenit obligatoriu la 16 februarie 2005

Implementare: Legea nr.3/2001 – ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

Transpunere și Implementare:

HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice (M.O. nr. 670/27.07.2005)

HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Național de Acțiune privind Schimbările Climatice (M.O. nr. 110/06.02.2006)

HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră  (M.O. nr. 554/27.07.2006)

Ordin nr. 1122 din 17.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto) (M.O. nr. 957/28.11.2006).

Ordin nr. 1474 din 25.09.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea și operarea Registrului național al emisiilor de gaze cu efect de seră (M.O. nr. 680/05.10.2007).

Ordin nr. 1897 din 29.11.2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră (M.O. nr. 842/08.12.2007).

H.G. nr. 1570 din 19.12.2007 privind înființarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (M.O nr. 26 /14.01.2008).

H.G. nr. 60 din 16 ianuarie 2008 pentru aprobarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008-2012.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalațiile în care se desfășoară o activitate prevăzută în Anexa nr. 1 a H.G. nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care generează emisii de CO2, operatorii trebuie să dețină autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, eliberată de către autoritatea competentă pentru protecția mediului. Ministerul Mediului a elaborat

Ordinul nr. 1897/29.11.2007 pentru aprobarea competențelor și procedurii de emitere și revizuire a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Actul normativ conține procedura de emitere a autorizației și are ca anexe, modelele pentru solicitare, documentație, rezumat netehnic, notificare, autorizație, cuantumul tarifelor, pe care operatorii au obligația să le completeze și să le depună la autoritățile competente pentru protecția mediului, la termenele stabilite în Ordin.

H.G. nr. 133 din 23 februarie 2010 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Ordin nr. din aprilie 2010 pentru aprobarea formatului de raportare a datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru activitățile incluse în schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră începând doar cu anul 2013 și a metodologiei de calcul a emisiilor.

Politica UE privind schimbările climatice

Directiva 2009/29/CE pentru modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se aplică pentru a treia fază a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră: 2013-2020

Se are în vedere:

Extinderea domeniului de aplicare prin includerea de noi sectoare și tipuri de gaze cu efect de seră (ex. industria chimică și petrochimică, industria aluminiului, prelucrarea metalelor neferoase, instalații pentru captarea și stocarea carbonului și a altor gaze cu efect de seră (în afară de CO2 ), aferente acestor tipuri de industrii, respectiv: N2O și PCF-urile).

Pentru instalațiile care intră sub incidența Directivei, alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră se va face cu titlu ”gratuit” 100% și pe baza procedurilor de ”licitație”;

Alocarea ”cu titlu gratuit 100%” se va face pentru sectoarele energo-intensive care sunt expuse riscului semnificativ de relocare (carbon leakage);

În sectorul energie, alocarea se va face ”cu titlu gratuit 100%” doar pentru instalațiile care produc energie termică, obținută în sistem de cogenerare, având ca scop deservirea sistemelor de încălzire centralizată;

Alocare prin ”licitație”, pentru sectorul energetic, respectiv producerea de electricitate, procentul de certificate licitate pentru 2013 va fi de minim 30% și va fi extins treptat până la 100% cel târziu până în 2020; licitația va fi deschisă și transparentă și va permite oricărui operator să cumpere certificate în orice Stat Membru;

Alocarea prin ”licitație” , pentru instalațiile din celelalte sectoare, altele decât cel energetic, tranziția graduală către licitarea 100
% a certificatelor, însă până în 2020 se va ajunge la 0 certificate alocate gratuit (ex. 2013 – 20%”licitație” și 80% -cu titlu ”gratuit”, pe baza principiilor privind valorile de referință pentru cele mai performante tehnologii, procentele modificându-se gradual până se ajunge la 0 certificate alocate gratuit);

Rezerva pentru instalațiile nou intrate (RNI) va fi gestionată la nivel comunitar iar alocarea se va face cu titlu gratuit, în funcție de valorile de referință pentru cele mai performante tehnologii, accesul la Rezervă fiind permis atât în cazul extinderilor de capacitate în instalații cât și în cazul instalațiilor nou intrate de tip “green field”.

În baza inventarului instalațiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2009/29/CE privind schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, APM Neamț va desfășura activității specifice implementării directivei.

7.2. Datele agregate privind proiecțiile emisiilor de GES

7.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră – mii tone CO2 eq

Tabel 7.2.1.

*) Facem precizarea că emisiile de dioxid de carbon pentru anul 2012 ale operatorilor economici incluși în schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt raportate direct la ANPM București (sunt date confidențiale) în urma raportului emis de către un verificator autorizat.

7.2.2. Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2)

Emisii anuale de dioxid de carbon CO2 – mii tone CO2 eq

Tabel 7.2.2.

*) Facem precizarea că emisiile de dioxid de carbon pentru anul 2012 ale operatorilor economici incluși în schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt raportate direct la ANPM București (sunt date confidențiale) în urma raportului emis de către un verificator autorizat.

7.2.3. Emisii anuale de metan (CH4 )

Emisii anuale de metan (CH4) – mii tone CO2 eq

Tabel 7.2.3.

7.2.4. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O)

Emisii anuale de protoxid de azot (N2O) – mii tone CO2 eq

Tabel 7.2.4.

Emisii anuale de gaze fluorurate

Emisii anuale de gaze fluorurate– mii tone CO2 eq

Tabel 7.2.5.

Emisii totale de emisii de gaze cu efect de seră în tone CO2 echivalent per persoană

Emisii totale de gaze cu efect de seră/cap locuitor – tone CO2 eq per persoană

Tabel 7.2.6.

7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România

7.3.1. Creșteri ale temperaturilor

DATE METEO – 2012 – Temperaturi (șC)

Tabel 7.3.1

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitații. Regimul precipitațiilor

DATE METEO – 2012 – Precipitații (l/mp)

Tabel 7.3.2.

7.3.3. Debit și o creștere preconizată a gravității dezastrelor naturale legate de vreme

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce, în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se așteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, existand diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI și mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului:

între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (ex. între 2,0°C și 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4.0°C și 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est (cu abateri negative față de perioada 1980-1990 mai mari de 20%). În ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.

În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s-au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de perioada 1961-1990 (figura 4), în două scenarii ale IPCC (A2 și B2).

Fig. 7.3.3.1. Schimbări în cantitățile de precipitații în timpul iernii în România obținute din simulările realizate cu modelul ICTP RegCM, în condițiile scenariilor IPCC A2 (a) și B2 (b). (Sursa: Busuioc și alții, 2006)

Fig. 7.3.3.2. Schimbări în cantitatea de precipitații în timpul verii în România pentru perioada 2070-2099 (față de perioada 1961-1990) obținute cu modelul RegCM, scenariul A2

În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada 2070-2099 (față de 1961-1990) s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:

– media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4.0°C -6.0°C) și mai scăzute în rest (3.0°C-4.0°C); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație pentru perioada 1961-2000: o încălzire de 0.8-0.9°C în nord-estul și nord-vestul țării;

– media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țării (5.0°C -6.0°C) față de 4.0°C-5.0°C în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație: în luna iulie, pe perioada 1961-2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1.6°C și 1.9°C și mult mai scăzută în restul țării (între 0.4°C și 1.5°C).

Fig. 7.3.3.3. (a) Schimbări în temperatura minimă de iarnă in România pentru perioada 2070-2099 față de 1961-1990, obținute prin proiecția simulărilor realizate cu modelul climatic global HadAM3H (realizat de Hadley Centre în condițiile scenariului A2 IPCC); (b) tendința de creștere calculată direct din observații pe perioada 1961-2000.

Evenimente extreme

7.4. Acțiuni pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice

Efecte asupra: agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, așezărilor umane

Atenuarea efectelor schimbărilor climatice în agricultură reprezintă un obiectiv prioritar în cadrul acțiunilor strategice de dezvoltare ale statelor membre UE. Caracterul interdisciplinar al acțiunilor implică o abordare globală prin identificarea și corelarea activităților de dezvoltare și implementare a măsurilor intra și inter-sectoriale cu cele de răspuns la efectele schimbărilor climatice.

Producția vegetală variază an de an, fiind influențată semnificativ de fluctuațiile condițiilor climatice și în special de producerea evenimentelor meteorologice extreme. Variabilitatea climatică influențează toate sectoarele economiei, dar cea mai vulnerabilă rămâne agricultura, iar impactul asupra acesteia este mai pregnant în prezent, deoarece schimbările și variabilitatea climatică se manifestă din ce în ce mai accentuat.

La nivelul Europei Centrale și de Est, scenariile prezintă o evidentă descreștere a precipitațiilor, îndeosebi în anotimpul de vară, deci un deficit pluviometric care va afecta toate domeniile de activitate, în principal agricultura, populația și ecosistemele. Cele mai vulnerabile specii cultivate vor fi îndeosebi culturile anuale de cerealiere și prășitoare, deficitul de apă din anotimpul de vară, care coincide cu perioada cerințelor maxime de apă, determinând scăderi importante de producție. În acest sens se impune o nouă reorientare în structura culturilor agricole, respectiv varietăți cu o toleranță ridicată față de temperaturile ridicate și stresul hidric generat de lipsa apei. Totodată, se impune adaptarea tehnologiilor agricole la resursa de apă, conservarea apei din sol prin alegerea unui sistem de lucrări minime reprezentând o nouă tendință de reorientare a cerințelor privind calitatea și conservarea resurselor de sol și apă. De asemenea, descreșterea resurselor de apă cu 10-30%, în special în zonele deficitare, va accentua consecințele lipsei de apă, efectele fiind amplificate de poluare și tehnologii necorespunzătoare.

Recomandări și măsuri de adaptare:

selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger, etc.);

administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului sunt măsuri obligatorii pentru păstrarea potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și climei;

cultivarea unui număr mai mare de varietăți/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, în fiecare an agricol, cu perioada de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole;

alegerea de genotipuri rezistente la condițiile limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la “arșiță”, secetă și excese de umiditate;

selectarea unor varietăți de plante cu rezistență naturală la boli specifice determinate de agenții patogeni;

la nivelul fermelor, se recomandă practicarea asolamentului și stabilirea unei structuri de culturi care să includă cel puțin trei grupe de plante, respectiv cereale păioase 33%, prășitoare – plante tehnice 33% și leguminoase 33%. În producția vegetală se pot utiliza următoarele tipuri de asolamente: agricole, furajere, speciale și mixte.

Principiile de bază în aplicarea măsurilor de adaptare se bazează pe:

folosirea de soiuri/hibrizi de plante bine adaptate condițiilor pedoclimatice;

practicarea asolamentului de câmp în cultura mare, pentru producerea de materie primă în industria agroalimentară, textilă, chimică, etc;

policultura, în scopul utilizării eficiente a spațiului agricol și creșterea biodiversității;

organizarea de asolamente cu îngrășăminte verzi, în scopul ameliorării proprietăților fizice, chimice și biologice ale solurilor degradate.

În structura culturilor, alegerea soiurilor/hibrizilor se bazează pe adaptabilitatea acestora față de condițiile pedo-climatice specifice zonei corelat și cu cerințele de piață. În ceea ce privește relieful, cunoașterea adâncimii apei freatice și a celor de suprafață asigură prevenirea riscurilor de poluare ca urmare a tehnologiilor aplicate. De asemenea, trebuie luată în considerare mărimea pantelor pentru efectuarea lucrărilor solului, în special arătura, pentru prevenirea fenomenelor de degradare a solurilor ca urmare a eroziunii datorate apei.

utilizarea unor soiuri/hibrizi adaptate sistemului de rotație a culturilor în fermă;

folosirea culturilor mixte, culturi intercalate, culturi permanente, culturi duble pe aceleași parcele sau în cadrul fermei pentru creșterea biodiversității.

Agricultura prin irigații se bazează pe distribuirea artificială a apei în terenul agricol pentru înființarea culturilor și asigurarea creșterii plantelor agricole. Alegerea sistemului de irigație conform cu necesitățile și condițiile locale privind suprafața, tipul de cultură și însușirile solului reprezintă cerințele de bază într-un sistem de management agricol durabil, ținand seama de următoarele aspecte:

sistemul propriu de irigație trebuie adaptat la suprafața cultivată și resursele financiare, condiționat de existența în imediata apropiere a unui lac sau râu cu apă permanentă, și mai ales existența la adâncimea de 5 – 10 m a unui strat permanent de apă freatică care poate fi adusă la suprafață printr-un puț și o mică stație de pompare;

cunoașterea proprietăților solului, precum capacitatea solului de a reține apa și adâncimea până la care ajung rădăcinile plantelor;

monitorizarea tuturor aspectelor legate de organizare înainte de aplicarea irigațiilor, în timpul și după administrarea normei de udare, respectiv alegerea momentului aplicării, verificarea circuitului apei prin măsurarea performanței și uniformității aplicării;

utilizarea mai multor mecanisme de monitorizare pentru planificarea irigațiilor, cele mai des folosite incluzând măsurarea umidității solului, observații privind starea plantelor și testarea tuburilor de dren după irigații, în vederea efectuării modificărilor necesare pentru următoarea udare;

stabilirea unui program de control a irigațiilor, actualele tehnologii având posibilitatea programării automate pe baza analizei unor probe sau set de probe de sol.

Direcțiile principale pentru revitalizarea sectorului de irigații, ca o primă măsură pentru reducerea efectelor secetei, sunt următoarele:

elaborarea unui studiu complex privind prioritizarea reabilitării amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a sectorului de irigații;

reabilitarea stațiilor de pompare din amenajările de irigații declarate de utilitate publică, în vederea reducerii consumurilor energetice și creșterii randamentelor hidraulice;

impermeabilizarea unor canale de transport, aducțiune și de distribuție a apei în amenajările de irigații; adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de irigații la noile condiții de funcționare și stabilirea suprafețelor ce pot fi declarate de utilitate publică, în vederea funcționării optime a acestora;

accelerarea transferului în folosință sau în proprietate a infrastructurii din amenajările interioare de irigații către federații sau organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații;

continuarea subvenționării irigațiilor pentru încurajarea exploatării amenajărilor de irigații ce asigură potențial economic mare;

finalizarea implementării proiectului „Reforma și reabilitarea sectorului de irigații” finanțat de Banca Mondială.

Activitățile specifice procesului de adaptare în domeniul zootehnic se referă la fondul de gene, măsuri specifice de elaborare a dietei, pășunatul și adăpostirea animalelor, precum și tehnici de depozitare a îngrășămintelor. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul creșterii animalelor pot fi reduse semnificativ prin îmbunătățirea genetică, prin analizarea potențialului genetic din rase de animale selectate, printr-un echilibru corespunzător între energie și proteinele din dietă, prin construirea unor adăposturi corespunzătoare și a unor depozite de îngrășăminte potrivite. Introducerea unor sisteme corespunzătoare de pășunat la ferme poate contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calității apei și în protejarea unor surse de apă importante pentru comunitățile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Împăduririle cu specii autohtone vor viza în primul rând terenurile agricole cu probleme de eroziune și pericol de alunecare (în Moldova).

Pentru diminuarea fenomenelor negative menționate anterior, sunt necesare măsuri ferme de stopare a defrișărilor de orice fel și de creștere a suprafeței acoperite cu vegetație forestieră.

România s-a confruntat în ultimele decenii cu fenomene meteorologice extreme, care au generat calamități deosebite. Furtunile puternice, au determinat în ultimii 17 ani la nivelul fondului forestier național, doborâturi de peste 15 milioane m3.

Amenințări:

în România, creșterea temperaturilor medii anuale cu peste 1-2șC, va avea ca primă consecință aridizarea zonelor sudice și de câmpie, dar mai ales a zonelor de dealuri, ce poate determina apariția de condiții nefavorabile pentru vegetația forestieră. Pe termen mediu este posibilă destructurarea arboretelor din zona de dealuri, ocupate acum de specii mezofile (stejar, fag). Pe termen lung și foarte lung, se estimează o migrație a arealului pădurii la nivel altitudinal (pădurea va migra altitudinal începând din zona de câmpie spre golul alpin);

impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. Astfel, în zonele împădurite joase și deluroase se preconizează o scădere considerabilă a productivității pădurilor după anul 2040, datorită creșterii temperaturilor și scăderii volumului precipitațiilor;

stabilitatea silvoproductivă și ecosistemică a pădurilor din zonele de dealuri poate fi dezechilibrată în cazul apariției efectelor schimbărilor climatice, în sensul reducerii cantității de precipitații și creștere a temperaturilor. Deși pe termen scurt capacitatea productivă ar fi excelentă, pe termen mediu scenariile sugerează o reducere drastică a productivității, prin declinul speciilor și reducerea populațiilor de arbori.

pădurile de molid vor fi afectate de schimbările climatice prin reducerea cantității de biomasă totală acumulată, mai ales în stadiile tinere și mature, la vârste de sub 60 de ani. Pentru aceste intervale pierderile de biomasă totală vor fi de cca. 50%, deși la vârste superioare acestea sunt recuperate, astfel că, la finele ciclurilor de producție realizează producții totale comparabile cu arboretele crescute în condiții normale. Se remarcă stabilitatea bioacumulativă redusă a acestor tipuri de arborete în condițiile apariției efectelor schimbărilor climatice. Bradul se comportă similar molidului și nu prezintă modificări majore în ce privește bioacumularea totală pe durata ciclului de producție;

creșterea incidenței atacurilor de insecte, fie cunoscute ca dăunători forestieri, fie specii de insecte existente care încep să afecteze pădurea (existau în faună, dar nu vătămau), fie noi specii venite din zonele mai calde, în urma efectelor schimbărilor climatice. În privința grupelor de specii care produc infestări, o pondere ridicată o dețin omizile defoliatoare, urmate de insectele care atacă între scoarță și lemn, gândacii defoliatori, insectele sugătoare și galicole, insectele xilofage, insectele care atacă rădăcina, mugurele și tulpina puieților și insectele de semințe.

Oportunități:

extinderea suprafețelor împădurite, precum și realizarea perdelelor de protecție, care vor contribui semnificativ la diminuarea proceselor de eroziune a solului, alunecări de teren, vor conduce la diminuarea debitelor torenților, protecția culturilor agricole și a altor obiective sociale și economice și la îmbunătățirea mediului general de viață;

întărirea sectorului privat în gospodărirea pădurilor și creșterea transparenței pe întreg fluxul lemnului, crearea unei piețe competitive, creșterea gradului de valorificare a subproduselor lemnoase și utilizarea corectă a lemnului potrivit calității sale;

plantarea de specii ce vor beneficia de noile condiții de mediu și vor realiza acumulări superioare de biomasă totală pe toată durata ciclului de producție;

în zona de dealuri înalte și zona montană joasă, fagul de altitudine pentru care, acumularea de biomasă poate atinge 30-40% în plus față de acumularea ce s-ar realiza în condiții normale de mediu;

în zona de dealuri joase: gorunul (prin acumulări de biomasă mai mari cu 10-20%), cerul (acumularea de biomasă superioară celei realizate în condiții normale, cu valori sub 20%, până în jurul anilor 2050, după care o diminuare drastică a biomasei stocate în arboret generate de declin și de reducerea masei vii din arborete) și gârnița, urmează fidel cerul în comportare, însă arboretele constituite din acestă specie ar realiza biomase semnificativ superioare față de condițiile de mediu normale (15-125%).

Recomandări și măsuri de adaptare:

identificarea soiurilor, speciilor tolerante, testarea de noi specii/soiuri mai tolerante la stres hidric în aer sau sol și/sau tolerante la temperaturi ridicate de durată sau temporare, mai timpurii sau de toamnă, tolerante la înghețurile târzii;

stimularea dezvoltării activităților de demonstrare a rezultatelor cercetării către utilizatori prin îmbunătățirea substanțială a capacității serviciilor de consultanță publice și susținerea cercetărilor;

realizarea și promovarea ghidurilor de bună practică în domeniul forestier, care să asigure reziliența pădurilor la efectele schimbărilor climatice, adaptate nevoilor proprietății private/statului și principiilor de gospodărire durabilă;

creșterea suprafeței fondului forestier, prin împădurirea unor terenuri degradate și a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură eficientă, precum și prin crearea de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole, a cursurilor de apă și a căilor de comunicație, pentru protecția antierozională a terenurilor în pantă;

promovarea culturilor energetice și utilizarea resurselor de biomasă forestieră reziduală;

adoptarea unor măsuri de apărare a integrității fondului forestier, prin interzicerea schimbării folosinței terenurilor acoperite cu păduri și cu alte forme de vegetație forestieră;

amenajarea corespunzătoare a teritoriului, ținând cont de efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice;

întărirea capacității instituțiilor forestiere de supraveghere, control, asistență și coordonare regională.

Dezvoltarea strategiilor și planurilor de dezvoltare și management durabil a fondului forestier va ține cont de concluziile și recomandările studiilor privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă potabilă, ecosistemelor și biodiversității.

În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, au fost identificate 2 aspecte majore:

iernile mai calde și mai scurte conduc la scăderea volumul de zapadă sezonieră și la topirea timpurie a zăpezii și în ritm crescut;

verile cu temperaturi extreme și secetoase generează reducerea cantitativă și calitativă a resurselor de apă si creșterea cererii de apă.

Excesul de apă (inundații) are ca efect creșterea rapidă a cantității suspensiilor în sursa de apă, cu consecințe asupra procesului de tratare; de asemenea, apar probleme datorită lipsei capacității de preluare a rețelei de canalizare, precum și afectarea procesului de epurare.

Creșterea nivelului de risc asociat schimbărilor climatice conduce la următoarele efecte:

în sistemele de alimentare cu apă:

afectarea nivelului de calitate;

creșterea incidenței îmbolnăvirilor;

costuri de operare neprevăzute.

în sistemele de canalizare/epurare:

inundarea proprietăților;

creșterea concentrațiilor poluanților;

acumularea gazelor rezultate din fermentare în conducte;

influența ploilor de scurtă durată cu intensitate mare.

Amenințări:

creșterea evapotranspirației, în special, în lunile de vară datorită creșterii temperaturii aerului conducând la reducerea medie a regimului de scurgere a râurilor cu 10-20%;

reducerea grosimii și duratei stratului de zăpadă din cauza creșterii temperaturii aerului în timpul iernii;

scăderea umidității solului conduce la reducerea la minim a scurgerilor (vara și toamna) contribuind la creșterea frecvenței poluării și restricțiilor alimentării cu apă;

temperaturile crescute pot afecta calitatea apei din râuri și acumulări (scăderea oxigenului dizolvat și înfloririle algale, eutrofizarea pot afecta populațiile de pești);

reducerea debitelor râurilor poate crea probleme privind asigurarea folosințelor, capacitatea de autoepurare a râurilor, ecologia acvatică și recreere;

în verile secetoase pot apărea probleme privind asigurarea debitului salubru;

modificări privind alimentarea apelor subterane și a acviferelor;

creșterea numărului de boli asociate apei;

creșterea pagubelor produse de inundații și secete.

Oportunități:

reducerea inundațiilor mixte de primăvară (zăpadă și ploaie) prin desincronizarea topirii zăpezii de fenomenul ploilor;

adaptarea dezvoltării viitoare la condițiile de risc la inundații;

Recomandări și măsuri de adaptare:

realizarea hǎrților de hazard și risc la inundații pe marile bazine hidrografice sub coordonarea MMP și detalierea de cǎtre administrația localǎ a hǎrților riscului la inundații la nivelul localitǎților, cu prioritate în zonele cu risc ridicat, identificate pe hǎrțile efectuate la nivelul bazinelor hidrografice;

includerea hǎrților de risc în planurile de dezvoltare regionalǎ, în planurile de urbanism generale (PUG) și în cele zonale (PUZ);

adoptarea unor normative de amplasarea construcțiilor în zonele inundabile;

adoptarea unor normative de construire a obiectivelor din zonele cu risc moderat la inundare, care sǎ asigure pe de o parte siguranța acestora la evenimentele mai intense apǎrute ca urmare a schimbǎrilor climatice;

dezvoltarea de noi studii necesare fundamentării măsurilor de adaptare în domeniul evaluării resurselor de apă;

reevaluarea resurselor de apă pe bazine și sub-bazine hidrografice în condițiile schimbărilor climatice;

analiza influenței schimbărilor climatice asupra debitelor maxime ale cursurilor de apă;

evaluarea cerințelor de apă ale principalelor culturi agricole din România în condițiile schimbărilor climatice;

evaluarea cerințelor de apă ale principalelor folosințe (alimentarea cu apă potabilă, apă industrială, apă pentru zootehnie, piscicultură, etc.) în condițiile schimbărilor climatice;

pregătirea de studii pentru determinarea vulnerabilității resurselor de apă la schimbările climatice pentru fiecare bazin hidrografic cu suprafața mai mare de 1000 km2, din care să rezulte măsurile de adaptare necesare.

Măsuri de adaptare pentru asigurarea disponibilului de apă la sursă:

realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-economice (noi lacuri de acumulare, noi derivații interbazinale, etc.);

modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele lichide a căror distribuție în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice (supraînălțarea unor baraje, reechiparea cu noi utilaje, etc.);

proiectarea și implementarea unor soluții pentru colectarea și utilizarea apei din precipitații;

extinderea soluțiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice;

realizarea de rezervoare de apă fără baraje (cu nivelul apei sub nivelul terenului);

trecerea pe scară largă la gestionarea în comun de către mai multe țări a resurselor de apă din zonele mai bogate în resurse de apă ale Europei.

Măsuri de adaptare la folosințele de apă (utilizatori):

utilizarea mai eficientă și conservarea apei prin reabilitarea instalațiilor de transport și distribuție și prin modificări tehnologice (promovarea tehnologiilor cu consum redus de apă, etc.);

modificări în stilul de viață al oamenilor (reducerea cerințelor de apă, utilizarea pentru anumite activități a apei recirculate, etc.);

creșterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;

elaborarea și implementarea unor sisteme de prețuri și tarife pentru apă în funcție de folosință, de sezon și de resursa disponibilă;

utilizarea de către anumite folosințe a apelor de calitate inferioară.

Amenajarea bazinelor hidrografice:

includerea în schemele directoare (planurile de amenajare) ale bazinelor hidrografice a unui scenariu în care resursele disponibile de apă scad ca urmare a schimbărilor climatice, iar cerințele folosințelor cresc;

introducerea chiar de la proiectare în lacurile de acumulare ce se vor realiza, a unor volume de rezervă care să se utilizeze doar în situații excepționale sau realizarea unor lacuri de acumulare cu regim special de exploatare pentru a suplimenta resursele de apă disponibile în situații critice;

Măsuri de adaptare în domeniul managementului riscului la inundații:

realizarea de lucrări de protecție cu caracter local (protecția așezărilor umane, obiectivelor economico-sociale) în detrimentul unor protecții de mare lungime;

amenajarea bazinelor în zonele de formare a scurgerii prin lucrǎri de ameliorare a torenților și creșterea suprafeței împǎdurite;

utilizarea unor soluții de destindere și deflație temporară a undelor de viitură în zone special amenajate, în locul supraînălțării digurilor existente sau realizării de noi diguri;

elaborarea unor noi standarde de proiectare a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor (prin introducerea riscului acceptat);

corelarea planurilor de dezvoltare teritorială și amenajare a teritoriului cu strategia și planurile de gestionare a riscului la inundații;

promovarea și extinderea sistemului de asigurare împotriva inundațiilor a bunurilor și persoanelor;

implicarea și educarea populației în vederea unui comportament adecvat înainte, în timpul și după trecerea inundațiilor.

Măsuri pentru reducerea riscului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice pentru sistemele de alimentare cu apă și canalizare:

crearea de surse de siguranță alternative pentru cazuri extreme (în straturile de profunzime 150-300m);

dezvoltarea unor capacități de înmagazinare a apei potabile (acoperirea necesarului pentru 1-2 zile);

sectorizarea rețelelor de distribuție pe elemente componente comune;

reducerea pierderilor în rețele de distribuție (de la 50% în prezent la 20% în 2025);

atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei prin sisteme educaționale;

introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru producția de apă potabilă și epurare a apelor uzate;

reutilizarea apelor epurate și transformarea acestora într-o importantă sursă pentru acoperirea necesarului industrial și public, având calitate non-potabilă;

informatizarea și conducerea automată a sistemelor;

introducerea planurilor de management de risc (implicarea tuturor factorilor interesați – consumatori, operatori, autorități);

introducerea unor mecanisme economice stimulative pentru economisirea apei, precum și măsuri coercitive pentru depășirea consumului specific de apă, la toate tipurile de utilizatori;

elaborarea de norme cadru (ghiduri, normative) pe baza cărora să se elaboreze planurile de management de risc pentru fiecare sistem;

asigurarea finanțării pentru implementarea planurilor de siguranță la marile aglomerații urbane (peste 100.000 loc);

pregătirea de studii și cercetări aprofundate pentru realizarea tehnologiilor necesare reutilizării integrale a apelor.

elaborarea planurilor integrate pe bazine (alocarea resursei, utilizarea apei, starea restituției);

elaborarea unor studii alternative în cadrul serviciilor de alimentare cu apa și canalizare (aducțiuni, interconectări) și întărirea platformei tehnologice.

În cadrul programelor de investiții trebuie asigurate:

surse strategice de rezervă;

lucrări care să diminueze riscul asigurării cantității și calității apei livrate;

sisteme și soluții care să reducă la jumătate pierderile (tehnologice și în rețea);

tarife sociale, stimulative și coercitive.

Potrivit statisticilor, populația urbană la nivel mondial s-a dublat în ultimii 50 de ani și se estimează că la nivelul anului 2030 două treimi din populația globului va locui în orașe. Creșterea densității populației, dezvoltarea, dinamica costurilor, modul de viață, infrastructura specifică, diversitatea etnică și culturală sunt elementele care pot fi vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.

Datorită particularității de “spațiu închis” pe care îl reprezintă mediul urban, temperaturile din aceste zone vor fi mai ridicate decât cele din spațiu rural.

Impactul principal al schimbărilor climatice asupra zonelor urbane, infrastructurii și construcțiilor este legat, în principal, de efectele evenimentelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, cǎderi abundente de zăpadǎ, furtuni, inundații, creșterea instabilității versanților și modificarea unor proprietăți geofizice. Astfel planificarea urbană și proiectarea unei infrastructuri adecvate joacă un rol important în minimizarea impactului schimbărilor climatice și reducerea riscului asupra mediului antropic.

Planificarea teritoriului poate oferi un cadru integrat ce permite conexiuni între vulnerabilitate, evaluarea riscului și adaptare, putând conduce la identificarea celor mai eficiente opțiuni de acțiune.

Amenințări:

creșterea riscului de producere de alunecări de teren;

modificarea caracteristicilor materialelor de construcție și a fundațiilor construcțiilor (ex. timpul de priză al betonului, teren sensibil la umiditate);

afectarea construcțiilor datorită intensității sporite a furtunilor, a alunecărilor de teren și a eroziunii zonei costiere;

afectarea localităților și a infrastructurii prin creșterea frecvenței apariției inundațiilor;

scăderea gradului de confort a populației;

pierderea stabilității construcțiilor existente în zone denivelate, pe terenuri sensibile la umiditate sau în zone inundabile;

creșterea neuniformizării gradului de comfort al clădirilor datorită costurilor ridicate ale materialelor și soluțiilor de izolare termică;

Oportunități:

noi piețe pentru tehnici, materiale și produse de construcție rezistente la efectele schimbărilor climatice;

Recomandări și măsuri de adaptare:

Abordarea planificării și practicile de management al spațiului urban trebuie abordate pe termen lung ținând cont și de impactul potențial al schimbărilor climatice.

Printre măsurile importante ce se impun, se pot enumera:

promovarea unor sisteme de prevenire și intervenție rapidă eficientă în cazul apariției fenomenelor meteorologice extreme;

redimensionarea sistemului de canalizare pentru a putea prelua surplusul de apǎ provenit din ploile intense cǎzute în intravilan;

dezvoltarea unor pavaje adecvate, care sǎ asigure infiltrarea apei pluviale la nivelul trotuarelor, platformelor pietonale, pentru parcare și pentru depozitare;

minimizarea riscului provocat de perioadele de căldură excesivă, prin sporirea suprafețelor spațiilor verzi și asigurarea apei pentru spațiile verzi;

dezvoltarea standardelor de construcție pentu clǎdiri verzi, care sǎ asigure stocarea și circularea apei pluviale, economisirea apei prin instalații eficiente și dezvoltarea spațiilor verzi la nivelul teraselor

dezvoltarea standardelor și soluțiilor constructive pentru îmbunătățirea performanțelor de izolare termică a construcțiilor, în vederea eficientizării consumului de energie;

implementarea conceptelor moderne de arhitectură pentru realizarea construcțiilor cu potențial maxim de utilizare a surselor de energie regenerabilă;

promovarea de materiale și soluții constructive adecvate potențialelor efecte ale schimbărilor climatice;

extinderea aplicării tehnologiilor și practicilor de utilizare a surselor de energie regenerabilă pentru asigurarea utilităților necesare;

promovarea unor programe de formare profesională și conștientizare publică necesare aplicării măsurilor de adaptare identificate și a unor programe de formare profesională pentru arhitecți pe tema asigurării rezilienței clădirilor la efectele schimbărilor climatice.

Măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

Creșterea investițiilor în utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin care să se utilizeze potențialul economic și tehnic pe care România îl deține. Acest lucru va fi cu atât mai important cu cât prețurile mondiale la combustibilii fosili cresc alarmant, dar și pentru îndeplinirea angajamentelor UE până în anul 2020;

Creșterea investițiilor în înlocuirea și modernizarea liniilor de transport și distribuție a energiei electrice, având în vedere vechimea mare a acestora, inclusiv prin creșterea capacității de distribuție pentru acoperirea necesarului de răcire;

Creșterea investițiilor, mai ales la nivelul administrațiilor locale, pentru realizarea de centrale de trigenerare;

Creșterea investițiilor de mediu pentru eficientizarea programului de funcționare iarnă-vară la centralele care funcționează în cogenerare, administrate de autoritățile publice locale;

Proiecte derulate de Consiliul Județean Neamț la Administrația Fondului pentru Mediu București pentru: ”Înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme ce utilizează energia solară” și Programul de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate.

Tot în cursul anului 2011 au fost depuse în cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”- ”Casa Verde” pentru persoane fizice, 519 de dosare din care au fost evaluate – 76 și semnate contracte pentru 69 dosare. Suma alocată județului Neamț pentru anul 2011 a fost de 2.557.616 lei.

Este în curs de derulare programul de reabilitare termică a locuințelor prin Ministerul Dezvoltării Durabile în colaborare cu Primăria Piatra Neamț.

Implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Comercializarea Internațională a Emisiilor

Una din preocupările cele mai mari la ora actuală în privința mediului este centrată pe problematica schimbărilor climatice ca rezultat al activității antropice prin arderea lemnului și gazului metan de unde rezultă o importantă cantitate de dioxid de carbon în atmosferă (gaz cu efect de seră) responsabil de încălzirea globală. Poluarea aerului se manifestă la nivel global însă efectele se regăsesc la nivel local de aceea se impune luarea unor măsuri la nivel local pentru menținerea calității aerului ambiental în zonele care se încadrează în limitele stabilite de normele legale pentru indicatorii de calitate, îmbunătățirea calității în zonele care nu se încadrează în limitele stabilite de normele legale pentru indicatorii de calitate,adoptarea măsurilor necesare pentru minimizarea și în final eliminarea impactului negativ asupra mediului si/sau a impactului transfrontier, îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate prin acorduri internaționale și tratate la care România este parte.

Programul de îmbunătățire a calității aerului propune găsirea unor soluții în vederea reducerii poluanților și contribuie la lupta împotriva încălzirii globale printr-o utilizare mai eficientă a combustibililor fosili și/sau de găsire a unor surse de “energie curate” –regenerabile care vor reduce emisiile cauzate de gazele cu efect de seră. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

La Kyoto, în Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de țări au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, la Convenția Cadru care stabilește termenii și regulile de punere sub control a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

Prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001, pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția – cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, România a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenția Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, numărându-se printre primele state care au ratificat acest document internațional, de o importanță deosebită pentru problematica schimbărilor climatice.

În mod concret țara noastră și-a asumat următoarele angajamente:

– realizarea în 2007 a unui sistem național de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră,

– elaborarea și implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile.

Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

În județul Neamț dețin autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră următorii operatori economici:

SC YARNEA SRL SĂVINEȘTI

ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN SA

SC PETROCART SA PIATRA NEAMȚ

HOLDING CARPATCEMENT SA SUCURSALA BICAZ

SC AGRANA ROMÂNIA SA SUCURSALA ROMAN

SC GA PRO CO CHEMICALS SA SĂVINEȘTI

Încadrarea pe categorii de activități a agenților economici se face conform Anexei I a noii Directive pentru perioada 2013-2020:

Tabel 7.3.3.

Adaptarea la schimbările climatice: opțiuni

Recomandări și măsuri de adaptare:

este necesară elaborarea de urgență de studii privind evaluarea riscului efectelor schimbărilor climatice pentru sectorul energetic în general și, în special, în evaluarea riscului pentru sectorul hidroenergetic, dar și luarea în considerare a acestor riscuri în ceea ce privește proiectele de investiții planificate a fi construite;

sunt necesare acțiuni de stabilire a infrastructurii critice din sistemul energetic (baraje hidroenergetice, sistemul de transport și distribuție, sistemul de transport gaze naturale, petrol și derivați ai acestuia) în vederea stabilirii măsurilor ce se impun în cazul unor fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, inundații, secetă, temperaturi foarte scăzute);

sunt necesare analize și studii cu privire la eventualele modificări în cererea și consumul de energie datorat creșterii temperaturii și a fenomenelor extreme;

promovarea producerii de energie din surse regenerabile;

elaborarea de strategii proprii ale autorităților administrației publice locale în vederea utilizării de surse de energie care să respecte normele europene de mediu și eficiență, în vederea producerii de energie electrică și termică, în sisteme centralizate.

Acțiuni după anul 2012

1.Creșterea investițiilor în utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin care să se utilizeze potențialul economic și tehnic pe care România îl deține. Acest lucru va fi cu atât mai important cu cât prețurile mondiale la combustibilii fosili cresc alarmant, dar și pentru îndeplinirea angajamentelor UE până în anul 2020;

2.Creșterea investițiilor în înlocuirea și modernizarea liniilor de transport și distribuție a energiei electrice, având în vedere vechimea mare a acestora, inclusiv prin creșterea capacității de distribuție pentru acoperirea necesarului de răcire;

3.Creșterea investițiilor, mai ales la nivelul administrațiilor locale, pentru realizarea de centrale de trigenerare;

4.Creșterea investițiilor de mediu pentru eficientizarea programului de funcționare iarnă-vară la centralele care funcționează în cogenerare, administrate de autoritățile publice locale;

5. Continuarea „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”- ”Casa Verde” pentru persoane fizice și juridice.

6. Reducerea până în anul 2020 a emisiilor GES (față de 1990) cu 20% creșterea ponderii energiilor regenerabile (RES) cu 24%, creșterea eficienței energetice prin reducerea consumului de energie primară cu 20%.

7. Participarea și după anul 2012 la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie

Consum de carbutanți (solizi și gazoși) – anul 2012

Tabel 7.3.4

*) Sursa de date: Institutul Național de Statistică

Educație, cercetare și creșterea conștientizării

Pentru a reduce vulnerabilitatea României la impactul schimbărilor climatice este necesară antrenarea întregii societăți pentru îndeplinirea eforturilor de asigurare a rezilienței necesare la efectele negative pe care le va genera fenomenul de încălzire globală în viitor, prin mobilizarea tuturor resurselor în aplicarea măsurilor de adaptare prevăzute în acest document. În acest sens este necesar:

1.1. Realizarea unui program multianual de cercetare privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pe baza propunerilor primite de la ministerele implicate, care să dezvolte abordări și metodologii de evaluare a impactului politicilor și măsurilor de adaptare la schimbările climatice, care să îmbunătățească evaluarea riscurilor și a posibilităților de adaptare.

1.2 Includerea de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a acestor prioritǎți de cercetare în Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2007-2013 și alocarea sumelor necesare derulării studiilor prevăzute în programul menționat.

1.3. Constituirea unui grup științific interdisciplinar în vederea post-evaluării studiilor de cercetare, pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește cercetarea în domeniul adaptării la schimbările climatice.

2. Actualizarea scenariilor privind schimbările climatice în România de către Administrația Națională de Meteorologie și postarea pe site-ul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile a informațiilor cu caracter public.

3. Organizarea unei campanii de informare la nivel județean/regional, prin desfășurarea unor seminarii la nivel regional, în vederea diseminării „Manualului fermierului”, rezultat în urma proiectului „ACRETTe” de colaborare internațională.

4. Creșterea gradului de conștientizare privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin organizarea, anuală, a campaniilor de conștientizare (prevederea în bugetul Ministerului Mediului și Pădurilor, a sumelor necesare pentru aceste campanii).

5. Integrarea aspectelor privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice în legislația și politicile actuale și viitoare ale României. Revizuirea bugetului, a tuturor strategiilor și programelor naționale, astfel încât să se asigure includerea aspectelor privind adaptarea în politicile sectoriale.

7.5. Tendințe

În vederea adoptării celor mai bune măsuri de adaptare este necesară cunoașterea cât mai exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice și sociale. Având în vedere că până în prezent în România datele privind impactul schimbărilor climatice au fost estimate cu un grad de exactitate redus și nu au acoperit toate sectoarele economice și sociale, se impune continuarea activităților de cercetare ținând cont de următoarele priorități:

determinarea zonelor de vulnerabilitate la producerea anumitor evenimente extreme și a elementelor sistemelor naturale și umane vulnerabile (populație, resurse de apă, plante, animale, etc);

dezvoltarea modelelor statistice de downscaling pentru proiectarea la scară fină, la nivelul României, a efectelor schimbărilor climatice globale, estimate cu diferite modele climatice globale disponibile și diferite scenarii privind emisiile de gaze cu efect de seră;

proiectarea și rularea de experimente numerice cu modele climatice regionale pe sisteme de calcul din România în vederea elaborării unor scenarii climatice la scară fină în România, pe baza downscalingului fizic;

estimarea scenariilor schimbărilor climatice pentru România folosind informațiile rezultate din modele de downscaling fizic și statistic, disponibile pentru aria României și evaluarea incertitudinilor asociate acestor estimări. Scenariile vor fi elaborate atât pentru starea medie cât și pentru diferite evenimente extreme;

dezvoltarea studiilor de estimare a impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor sisteme socio-economice și evaluarea incertitudinilor asociate acestora.

În sectorul energetic ar putea apărea probleme mai ales la producerea de energie în hidrocentrale, ținând cont de faptul că sudul și sud-estul Europei și, implicit, România este mult mai expusă riscului de apariție a secetei. Creșterea temperaturilor de iarnă va duce la o scădere cu 6%-8% a cererii de energie pentru încălzire, în perioada 2021-2050. În schimb, până în 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea crește cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate.

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ȘI CALITATEA VIEȚII

Urbanizare în județul Neamț

Tabel 8.1.

*) Populația stabilă la 1 iulie 2011 Sursa datelor Institutul Național de Statistică

8.1. Poluarea aerului și sănătatea

Procentul populației urbane în zonele în care concentrațiile de poluanți sunt mai mari decât valorile limita de emisie /valorile tinta prevazute de Legea calității aerului nr.104/ 2011.

Notă: Direcția de Sănătate Publică Neamț nu deține date în legătură cu populația urbană afectată.

Rata natalitatii, mortalitatii, sporului natural

Tabel 8.2.

la 1000 locuitori

Sursa datelor: Direcția de Sănătate Publică Neamț

Durata medie a vieții pe medii, sexe în județul Neamț

Tabel 8.3.

*Conform informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț pentru anul 2011 nu sunt disponibile date.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Rețeaua apei potabile distribuite în anul 2011

Tabel 8.4.

Sursa datelor : Compania Județeană Apa Serv S.A.

Evoluția cazurilor de methemoglobinemie în perioada 2006-2011

Tabel 8.5.

Sursa: Direcția de Sănătate Publică Neamț – Raport trianual

Calitatea chimică și bacteriologică a apei potabile

Tabel 8.6.

Sursa: Direcția de Sănătate Publică Neamț

Indicatori cu impact asupra sănătății la județului Neamț

Tabel 8.7.

Sursa: Direcția de Sănătate Publică Neamț

8.3. Efectele gestionări deșeurilor municipale asupra stării de sănătate

Cantitatea de deșeuri menajere generată pe cap de locuitor – tone/cap de locuitor

Tabel 8.8.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț– RenvStat 2006-2007 și MEDIUS 2008-2011

8.4. Pesticidele și efectul substanțelor chimice în mediu

Substanțe și preparate chimice periculoase

Importul și exportul anumitor substanțe și preparate periculoase (PIC) în conformitate cu Regulamentul 689/2008 privind exportul și importul de produse chimice periculoase și Regulamentul 15/2010 de modificare a Anexei I la Regulamentul 689/2008.

Pe raza județului Neamț, la nivelul 2012, nu au fost identificați agenți economici importatori/exportatori de produse chimice supuse Procedurii PIC.

Substanțe care depreciază stratul de ozon (ODS-uri), reglementate prin Regulamentul 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon.

În județul Neamț nu au fost identificați operatori economici importatori/exportatori/producători de ODS-uri. Se desfășoară doar activități de service instalații frigorifice, de climatizare, precum și utilizarea agenților frigorifici în instalații tehnologice sau în activități de comercializare.

Agenți frigorifici ODS – cantități utilizate/vândute/pierdute în 2012

Tabel nr. 8.9.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Substanțe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră în anul 2012

În primele patru luni ale anului 2013 s-a realizat inventarul operatorilor economici care au desfășurat activități cu substanțe reglementate de Anexa I – Partea 1 a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră și cu amestecuri de aceste substanțe (blend-uri).

Agenți frigorifici GFS – cantități utilizate/vândute/pierdute în 2012

Tabel 8.10.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Situația hexafluorurii de sulf (SF6) – GFS 2012

Tabel 8.11.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț (SF6 utilizat ca mediu izolant și ca mediu de stingere a arcului electric la întrerupătoarele industriale și în posturile de transformare – oparator: E-ON Moldova Distribuție SA – pentru județul Neamț).

Poluanți organici persistenți reglementați prin Regulamentul Parlamentului European și Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

În județul Neamț, dintre POPs reglementați prin Convenția de la Stockholm sunt prezenți numai bifenilii policlorurați (PCB), în echipamente electrice capsulate (condensatori) precum și ca ulei cu PCB extras din echipamentele electrice.

Situația echipamentelor cu PCB

Din situația pentru anul 2012, întocmită în luna ianuarie 2013, au fost extrase următoarele date referitoare la toate echipamentele care conțin PCB:

Tabel 8.12.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Cantități de poluanți organici persistenți (POPs) existente în anul 2011

Tabel 8.13.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

La data de 15.11.2010 existau depozitate pe teritoriul județului Neamț deșeuri de pesticide care nu au fost eliminate prin programul PHARE. Conform adresei Unității Fitosanitare Neamț, înregistrată la APM Neamț cu nr. 8700/27.10.2010, „deșeurile inventariate nu conțin substanțe active aparținând POPs și nici nu sunt contaminate cu astfel de substanțe”. Deșeurile de pesticide însumau o cantitate de 4306 kg, din care: 2090 kg deșeuri pesticide neidentificate și 2216 kg deșeuri pesticide identificate. Aceste cantități se regăsesc la următoarele locații:

Deșeuri de pesticide din județul Neamț existente la data de 15.11.2011

Tabel 8.14.

Sursa datelor: raportarea APM Neamț, transmisă la ANPM, referitoare la stadiul realizării acțiunilor prevăzute în Planul Național de Implementare a prevederilor Convenției de la Stockholm

Metale grele : mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsen

Situatia cantităților de mercur și compuși cu mercur la 01.01.2011

Tabel 8.15.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

* mercur total pe stoc la 01.01.2011 se compune din kg mercur conținut în AMC-uri, termometre, sfigmomanometre, mercur pur – din raportarea din 2011. Lămpile cu vapori de mercur sunt exprimate în nr. bucăți (3599). Nu s-a raportat existența bateriilor celulare cu mercur.

Situația cantităților de metale și compuși ai metalelor restricționate în 2009

Tabel 8.16.

Sursa datelor: raportarea APM Neamț, transmisă la ANPM, referitoare la actualizarea inventarelor privind importul, utilizarea și exportul metalelor restricționate și a compușilor acestora.

Prevenirea, reducerea, si controlul poluării mediului cu azbest

În ianuarie 2011, APM Neamț a realizat, la solicitarea ANPM, inventarele privind situația azbestului în construcții, situația articolelor cu conținut de azbest și deșeurile cu conținut de azbest, la 31.12.2010.

Situația azbestului în construcții la 31.12.2011

Tabel 8.17.

* totalul suprafețelor cu azbest din: pereți (8294 mp), acoperișuri (232301 mp), materiale de izolație termică (5273,2 mp).

Alte situații în care poate exista azbest:

– 27500 mp dispersoare turnuri răcire;

– 2030 mp gard plăci plane din azbociment;

– 1000 m conducte azbociment;

– 77500 kg dispersoare turnuri răcire.

Situația articolelor cu conținut de azbest la 31.12.2010

Tabel 8.18.

* cantitatea totală a articolelor cu azbest: plăci de azbociment (16,23 t), tuburi de azbociment (0,0 t), produse de fricțiune (0,02 t), produse de etanșare (0,112 t), membrane electrolitice (0,0 t), măști pentru sudură (0,0 t), fir de azbest (0,608 t), carton cu azbest (0,0 t).

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice – REACH.

În anul 2008, din județul Neamț s-au pre-înregistrat 10 operatori economici, respectiv 508 substanțe (conform informațiilor furnizate de reprezentanții firmelor respective).

Situația privind substanțele produse /importate în anul 2012

Tabel 8.19.a.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Situația privind amestecurile produse /importate în anul 2012

Tabel 8.19.b.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

8.5. Mediul și sănătatea – perspective

Perspective în gestionarea calității aerului:

– practicarea unor activități industriale care să nu genereze poluanți în atmosferă, sau dacă aceste activități există, reducerea poluării prin montarea de filtre care să rețină acești poluanți, retehnologizarea acestora pentru a elimina pe cât posibil riscul emiterii de poluanți;

– interzicerea construirii zonelor de locuit în vecinatatea sau în perimetrele de protecție a unităților industriale;

– educarea populației ca la apariția primelor simptome pulmonare să se prezinte la cabinetul medical pentru control și investigații paraclinice.

Perspective privind reducerea poluării apei

Poluarea apei constă în schimbarea calităților sale naturale ca urmare a primirii unor elemente dinafară într-o astfel de măsură încât nu mai poate servi în scopurile la care era folosită anterior. Poluarea poate fi consecința unor elemente naturale dar cel mai frecvent apare ca urmare a activității omului. Sursele de poluare pot fi surse organizate (ape reziduale comunale, ape reziduale industriale și ape reziduale zootehnice) și surse neorganizate (reziduuri solide depozitate pe malurile râurilor sau care plutesc pe apă, ape de irigație reîntoarse, încărcate cu substanțe chimice și suspensii)

Măsuri :

– sensibilizarea primăriilor, a deținătorilor de obiective industriale și zootehnice de a împiedica poluarea apei;

– educarea populației privind gestionarea corectă a deșeurilor pentru ca acestea să nu mai ajungă pe malurile râurilor;

– respectarea perimetrilor de protecție cu regim sever și de restricție a surselor de apă.

Perspective privind gestionarea deșeurilor municipale

– colectarea selectivă a deșeurilor menajere la nivelul locuințelor, și a instituțiilor socio-economice;

– amplasarea corectă a punctelor de colectare a deșeurilor conform Ordinul MS –536/1997;

– evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare, respectând periodicitatea impusă de Ordinul MS 536/1997.

Perspective privind reducerea zgomotului

Expunerea îndelungată la zgomot pe lângă starea de disconfort pe care o creează, generează și afecțiuni ale sistemului nervos (nevroze, insomnii, etc.).

Pentru reducerea poluării sonore ideal ar fi ca autovehiculele rutiere să fie dotate cu motoare silentioase, să se monteze panouri pentru protecția fonică a zonelor de locuit. Locuințele care urmează să fie construite în afara arterelor mari de circulație trebuie să fie protejate prin perdele verzi (plantare de arbori cu o creștere rapidă), montare la locuințe a ferestrelor care să împiedice pătrunderea zgomotului în locuință.

Perspective pentru conservarea și extinderea spațiilor verzi

– reamenajarea spațiilor verzi existente prin plantare de arboret, gazon și flori, precum și crearea acolo unde este posibil de noi spații verzi;

– relansarea campaniilor de plantare de arbori prin antrenarea populației, elevilor, instituțiilor publice, ONG-urilor;

– educarea tinerei generații în spiritul protecției și a respectării spațiilor verzi.

8.6. Radioactivitatea mediului

În județul Neamț monitorizarea radioactivității mediului a fost realizată în anul 2012 prin Stațiile de Supraveghere a Radioactivității Mediului (SSRM) Piatra Neamț și Toaca, stații ce fac parte din Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (R.N.S.R.M.), componentă a Sistemului Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României.

Coordonarea științifică, tehnică și metodologică a RNSRM a fost asigurată de Serviciul Laborator de Radioactivitate din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (LR-ANPM).

Tipul probelor, frecvența de recoltare, pregătirea, măsurarea și calculul activităților specifice beta globale, a limitelor de detecție și a impreciziei rezultatelor sunt specifice fiecărui tip de probă și sunt în conformitate cu programul de lucru dispus și cu metodologia de lucru aprobată.

Programele de monitorizare a radioactivității executate în anul 2012 la cele două stații din județul Neamț au fost :

• la SSRM Piatra Neamț :

– programul standard de monitorizare a radioactivității factorilor de mediu corespunzător unei stații cu program de 11 ore/zi;

– un program de recoltare, pregătire și expediere la LR-ANPM, în vederea măsurării concentrației de tritiu și/sau pentru alte măsurători radiochimice, a probelor de precipitații atmosferice și a apei râului Bistrița la Piatra Neamț, aval de acumularea Bâtca Doamnei (la Piatra Neamț);

– un program special de monitorizare a radioactivității factorilor de mediu din zonele din județul Neamț cu fondul radioactiv natural modificat antropic (zonele Tulgheș-Grințieș și Bicazu-Ardelean Telec, zone în care s-au executat lucrări de explorare minieră a zăcămîntului de uraniu).

• la SSRM Toaca :

– programul standard de monitorizare a radioactivității factorilor de mediu adaptat pentru o stație de munte cu program de 24 ore/zi ;

– un program de recoltare, pregătire și expediere la LR-ANPM în vederea măsurării concentrației de tritiu și/sau pentru alte măsurători radiochimice a probelor de precipitații atmosferice.

Din motive obiective la SSRM Toaca nu s-au executat alte programe speciale de monitorizare a radioactivității.

Datele privind radioactivitatea factorilor de mediu monitorizați la SSRM Toaca se preiau zilnic prin radio de personalul SSRM Piatra Neamț, iar raportările către LR-ANPM se efectuează de la SSRM Piatra Neamț printr-un sistem de poștă electronică. În situații de rutină frecvența raportărilor este zilnică, iar în situații de urgență schimbul de date se realizează, în funcție de natura și evoluția situației (orar, la două ore, etc.).

De asemenea, conform dispozițiilor primite în acest sens, lunar, pentru verificare și validare, s-au transmis către LR-ANPM fișierele conținând toate datele privind radioactivitatea factorilor de mediu monitorizați la cele două stații din județul Neamț.

Pentru efectuarea de analize gamma spectrometrice, unele probe rezultate în urma executării programelor menționate la cele două SSRM-uri (filtre aerosoli, reziduu depuneri atmosferice totale, reziduu apă de suprafață, probe de sol, probe de vegetație spontană, etc.) au fost trimise la APM Iași pentru efectuarea la SSRM Iași a analizelor respective.

În tabelul 8.20. este prezentată situația statistică a analizelor de radioactivitate efectuate în 2012 la cele două SSRM-uri din județul Neamț.

Situația statistică a analizelor de radioactivitate efectuate în 2012

Tabelul 8.20.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

În acest tabel nu sunt incluse probele de precipitații recoltate și pregătite la cele două stații de radioactivitate (116 probe la SSRM Piatra Neamț și 121 probe la SSRM Toaca) și probele de apă de suprafață din râul Bistrița la Piatra Neamț. Aceste probe au fost cumulate lunar (câte 12 probe lunare/an) și au fost trimise la LR-ANPM pentru determinarea concentrațiilor de tritiu și/sau efectuarea altor măsurători radiochimice.

Monitorizarea radioactivității aerului s-a făcut prin monitorizarea activităților specifice beta globale ale aerosolilor atmosferici și ale depunerilor atmosferice totale, precum și prin măsurarea debitului dozei gamma absorbite.

Probele de aerosoli atmosferici au fost prelevate prin aspirare pe filtre, care apoi au fost analizate beta global în cadrul SSRM în care au fost prelevate, precum și gamma spectrometric la SSRM Iași.

Prelevarea aerosolilor atmosferici s-a realizat în cadrul SSRM Piatra Neamț și Toaca, în funcție de programul de lucru specific, astfel:

– la SSRM Toaca: 4 aspirații zilnice: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 și 20 – 01;

– la SSRM Piatra Neamț: 2 aspirații zilnice: 02 – 07 și 08 – 13.

Activitatea specifică a radonului și toronului a fost determinată indirect, prin metoda măsurătorilor repetate a activităților specifice beta globale a aerosolii atmosferici.

Probele de depuneri atmosferice totale au fost prelevate zilnic și apoi la ambele SSRM-uri din județul Neamț s-a determinat activitatea specifică beta globală imediată (din ziua de recoltare) și întârziată (la 5 zile de la recoltare).Debitul dozei gamma absorbite din aer s-a determinat cu debitmetre tip TIEX prin măsurători orare consecutive (12 valori orare/zi la SSRM Piatra Neamț și 24 valori orare/zi la SSRM Toaca). În tabelele nr. 8.21., 8.22., 8.23. și 8.24. sunt prezentate mediile anuale ale valorilor semnificative din perioada 2006-2012 pentru activitățile specifice beta globale (echivalent Sr-90) imediate ale aerosolilor atmosferici și depunerilor atmosferice totale, ale activităților specifice ale radonului (valori semnificative), precum și pentru debitul dozei gamma absorbite în aer.

Aerosoli atmosferici – Activități specifice β globale medii anuale Bq/mc –măsurări imediate

Tabelul 8.21.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Din datele prezentate se remarcă variația diurnă și cu altitudinea a valorilor înregistrate pentru activitățile specifice β globale ale aerosolilor atmosferici și a concentrației radonului în atmosfera liberă.

Activitatea specifică a radonului –medii anuale (Bq/m3)

Tabelul 8.22.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Debitul dozei gamma in aer (μGy/h) – valori medii anuale

Tabelul 8.23.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Toate valorile determinate pentru activitățile specifice β globale imediate și întârziate ale aerosolilor și depunerilor atmosferice totale, precum valorile pentru debitele dozei gamma absorbite din aer au fost mai mici decât limitele operaționale de avertizare stabilite prin Ordinului MMP nr. 1978/2010.

Depuneri atmosferice măsurători imediate (Bq/mp*zi) – medii anuale

Tabelul 8.24.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

În anul 2012 a continuat monitorizarea apei de suprafață din râul Bistrița la Piatra Neamț. Totodată, conform programului special dispus, s-a executat și monitorizarea radioactivității apelor de suprafață și subterane din zonele din județul Neamț cu fondul radioactiv natural modificat antropic.Programele executate pentru monitorizarea radioactivității apelor s-au bazat pe măsurători la SSRM Piatra Neamț ale activităților specifice beta globale imediate și/sau întârziate ale probelor prelevate și pe măsurători gamma spectrometrice la SSRM Iași.Pentru toate probele de apă măsurate nu a fost depășită limita de atenționare stabilită prin ordinul MMP nr. 1978/2010 pentru activitatea beta globală a apelor, care este de 2000 Bq/m3.

În tabelul nr. 8.25. sunt prezentate valorile medii anuale din perioada 2006-2012 pentru valorile semnificative ale activităților specifice beta globale (echivalent Sr-90) imediate ale apei de suprafață din râul Bistrița la Piatra Neamț.

Apa brută – Activități specifice β globale medii anuale (Bq/mc) –

măsurători imediate

Tabelul 8.25.

Sursa datelor: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

Radioactivitatea solului necultivat și a vegetației spontane s-a făcut prin măsurarea activităților specifice beta globale dupa 5 zile de la colectarea probelor, locurile de prelevare fiind aceleași ca în anii trecuți.

Sol necultivat– activitati specifice B globale – medii anuale (Bq/kg)

Tabelul 8.26.

În tabelele nr. 8.27. și 8.28. sunt prezentate pentru anii 2006-2012 valorile medii anuale ale valorilor semnificative ale activităților specifice β globale (echivalent Sr-90) după 5 zile de la recoltarea probelor de sol necultivat și respectiv de vegetație spontană (iarba) măsurate de la cele două stații din județul Neamț conform programelor standard executate în 2012.

Vegetatie spontană – activitati specifice B globale – medii anuale – Bq/kg

Tabelul 8.27.

În ultima decadă a lunii iunie 2012 la SSRM Piatra Neamț, respectiv în ultima decadă a lunii iulie 2012 la SSRM Ceahlău Toaca, s-au recoltat pentru analize gamma spectrometrice câte o probă de vegetație spontană și de sol necultivat, probe care s-au pregătit la cele două stații și au fost trimise la APM Iași pentru efectuarea la SSRM Iași a măsurătorilor respective.

Programul special de supraveghere a radioactivității mediului în zonele din județul Neamț cu fondul radioactiv natural modificat antropic

Urmare a adresei ANPM nr.1/1470/MF/26.06.2012, la SSRM Piatra Neamț s-a executat și în 2012 un Program Special de monitorizare a radioactivității în zonele din județul Neamț cu fondul radioactiv natural modificat antropic (zonele Tulgheș – Grințieș și Bicazu Ardelean –Telec).

Acest program este o continuare a programelor speciale din anii trecuți și a constat în prelevarea, pregătirea și efectuarea de măsurători ale activităților specifice beta globale și gamma spectrometrice a unor probe de apă de suprafață, apă subterană (freatică), sol și vegetație spontană (iarbă) din aceste zone. Frecvența de colectare a probelor în 2012 a fost anuală și exceptând măsurătorile gamma spectrometrice propriu zise care s-au făcut la SSRM Iași, pregătirea probelor în vederea măsurării și măsurarea activităților specifice beta globale s-a executat la SSRM Piatra Neamț.

În aceste zone radioactivitatea factorilor de mediu este influențată de lucrările de prospectare geologică a zăcământului uranifer, de prezența în mediu în concentrații mai mari sau mai mici a radionuclizilor rezultați în urma accidentului de la Cernobâl (în special Cs-137, Cs-134 și Sr-90), de instabilitatea haldelor, precum și de lucrările de exploatare forestieră care duc la degradarea suprafeței solului și a vegetației de pe unele halde, favorizând antrenarea de apele de șiroire a materialului haldat.

De asemenea și în 2012 în zonele punctelor de prelevare a probelor de sol și de vegetație s-au făcut măsurători ale debitului dozei echivalente la nivelul solului și la 1 m de sol. Cu precizarea că măsurătorile s-au făcut în timpul prelevării probelor de sol și/sau vegetație spontană din locațiile respective pentru efectuarea de analize gamma spectrometrice, în tabelul nr. 8.28. sunt prezentate comparativ valorile medii determinate în perioada 2009-2011.

Debitul dozei echivalente– valori medii, μSv/h

Tabelul 8.28.

În tabelele nr. 8.29. și 8.30. sunt prezentate mediile anuale din perioada 2006-2012 ale activităților specifice beta globale (echivalent Sr90/Y90) a factorilor de mediu din zonele Tulgheș-Grințieș și respectiv Bicazu Ardelean-Telec monitorizați prin programe speciale anuale.

Situația comparativă a activităților specifice beta globale ale factorilor de mediu din zona Tulgheș-Grințieș – măsurători după 5 zile de la colectare

Tabelul 8.29.

Considerăm că activitățile desfășurate în aceste zone au dus la creșterea fondului radioactiv al zonei, înregistrîndu-se valori crescute ale radioactivității în special în zona unor halde, unde considerăm că iradierea externă depășește dozele admise, dar în zonele neinundabile și la distanțe mai mari de 200-300 m de halde (deci și în zona așezărilor umane), radioactivitatea factorilor de mediu monitorizați este în limitele normale ale fondului radioactiv natural specific zonei.

Situația comparativă a activităților specifice beta globale ale factorilor de mediu din zona Bicazu Ardelean-Telec – măsurători după 5 zile de la colectare

Tabelul 8.30.

În teren s-a constatat și fenomenul de alunecare pe versanți a materialului (steril și/sau minereu) din halde, fenomen care conduce la căderea acestui material în albiile pâraielor de la baza acestora, obturându-se de regulă albiile pâraielor, precum și transportul și dispersia la distanță a acestuia. Din acest motiv, în analiza acestor zone trebuie avut în vedere nu numai modificarea fondului radioactiv natural, dar și afectarea peisagiticii și eventualele poluări cu steril a zonelor din avalul haldelor.

8.7. Poluarea fonică și sănătatea

Pentru aprecierea nivelului de zgomot în zonele locuite din județ s-a stabilit o rețea de măsurare a nivelului de zgomot generat în special de traficul rutier. Aceasta cuprinde 20 dintre intersecțiile principalelor artere rutiere din cele 5 orașe din județ. Nivelul mediu de zgomot calculat pentru fiecare intersecție s-a comparat cu nivelul de zgomot echivalent admis conform STAS 10 009 – 1988 pentru fiecare tip de stradă.

Nivelul de zgomot s-a expertizat în puncte reprezentative și s-a determinat în perioada diurnă, în orele cu maxim de trafic și de activități economice. Măsuratorile s-au efecuat pe străzi de diferite categorii, la bordura trotuarului ce marginește carosabilul și la limita zonelor funcționale.

Măsurători de zgomot în anul 2012