Agenti Fitopatogeni Identificati In Ocolul Silvic Patrauti

LUCRARE DE LICENȚĂ

Agenți fitopatogeni indentificați in O.S. Patrăuți

Cuprins

Introducere

CAP.I. SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA

1.1 Elemente de identificare a fondului forestier

1.2 Vecinătăți,limite

1.3 Trupuri de padure componente

1.4 Geomorfologie

1.5 Climatologie

1.6 Soluri

1.7 Tipuri de stațiune

1.8 Tipuri de pădure

1.9 Indicatori ai fondului forestier

CAP II SCOP ȘI OBIECTIVE

CAP III LOCALIZAREA OBSERVAȚIILOR

CAP IV MATERIAL SI METODA

CAP V BIOLOGIA SPECIILOR STUDIATE

CAP VI REZULTATE

6.1 Numarul de arbori afectați

6.2 Proporția de arbori afectați

CAP VII CONCLUZII

Introducere(incompleta)

Ciupercile au un rol diversificat,aria lor de influența nelimitându-se doar la nivelul zonei forestiere.

Acestea sunt caracterizate de o multitudine de întrebuințări în diferite domenii putându-se împărți în tot felul de clasificări și categorii că de exemplu în ciuperci comestibile și necomestibile. În cazul celor comestibile trebuie menționat faptul că este singura plantă din întregul regn vegetal care conține glicogen,purtând denumirea de „carne vegetală”.

Pe lângă utilitatea în alimentație,foarte relevantă este și utilizarea ei în cadrul medicinii.Ciupercile inferioare au făcut posibilă producerea antibioticelor.

În cadrul zonei forestiere ciupercile reprezintă unul din cei mai importanți factori biotici care contribuie la schimbările benefice sau negative cel mai adesea influențând preponderent starea sănătății arborilor. O stare fitosanitară necorespunzătoare duce la afectarea calității masei lemnoase,iar în topul ciupercilor care cauzează acest fapt se situează cele care produc degradarea și putrezirea lemnului.

CAPITOLUL I

SITUAȚIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1 Elemente de identificare a fondului forestier

U.P.1 Todirești este situată în Podișul Dragomirnei în bazinul mijlociu al raului Suceava.

Din punct de vedere al teritoriul se găsește în raza comunelor:Șcheia,Todirești și Grănicerești din județul Suceava,cât și a orașului Suceava.

În continuare este prezentată repartizarea fondului forestier pe teritorii cadastrale.

Repartizarea fondului forestier pe teritorii cadastrale

Tabelul 1.1

Din tabelul prezentat anterior reiese faptul ca porțiunea cea mai mare a fondului forestier se află pe raza comunei Todirești,iar suprafața totală a acestuia este de 1077 ha.

1.2 Vecinați,limite,hotare

Tabelul 1.2

1.3 Trupuri de padure(bazinete) componente

Tabelul 1.3

Drumurile forestiere 8D și 10D străbat doar parcele 8 și 10.

Tabelul relevă absența parcelor 3,50,53,54 și 57.

1.4 Geomorfologie

Teritoriul U.P. 1 Todirești este inclus în regiunea de dealuri și podișuri de platformă din punctul de vedere al geomorfologiei.

Referitor la formele de relief se poate spune că acestea sunt caracteristice părții situate în nordul Podișului Moldovei având o altitudine cuprinsă între 270 m(u.a. 1) și 491 m(u.a 38B).

În cazul pădurilor altitudinea la care se întâlnesc frecvent este cuprinsă între 280-320 de m.

Întâlnim aproape toate formele de relief dintre care mai des cei cu înclinare slabă sau moderată și mai rar versanții frământați.

Urmează o prezentare succintă a repartiției pe categorii de înclinare,expoziție și altitudine.

Repartiția suprafețelor pe categorii de inclinare

Tabel 1.4.1

Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție

Tabel 1.4.2

Repartiția suprafețelor în funcție de altitudine

Tabel 1.4.3

1.5 Climatologie

1.5.1 Regim termic

Unitatea de producție studiată este amplasată în podișul deluros al Moldovei.Clima este continentala de dealuri cu pădure cu principalele caracteristici constituite de temperaturi mai ridicate și cu precipitații mai puține.

Temperatura medie anuală se menține la o valoare de 8,5 grade C,cu extreme absolute înregistrate în luna august 38 de grade C și în luna februarie -31 grade C.Referitor la zilele sezonului de vegetație acestea sunt în număr de 173.Primul îngheț are loc în luna octombrie în jurul datei de 16,iar ultimul în luna aprilie de obicei în jurul datei de 15.

1.5.2 Regim pluviometric

Cantitatea medie de precipitații este cuprinsă între 550-650 mm,media anuală este de 560 mm.Cu toate că din punctul de vedere al cantității precipitațiilor avem valori destul de mici este semnificativ faptul că 70% se înregistrează în sezonul de vegetație mai-iulie.Minimul acestora se înregistrează în lună martie,iar maximul în luna iunie.Numărul zilelor cu strat de zăpadă anual este de 61.

1.5.3 Regim eolian

Frecvența vânturilor este cea mai mare din nord-vest urmate de cele din sud-est. Din punct de vedere al intensității lor sunt de obicei moderate cu o viteză de aproximativ 2 m/s, dar, periodic pot atinge viteze de până la 35-40 de km/h și chiar pot depăși acest prag. Vânturile de intensități ridicate au o frecvența mică și datorită caracteristicilor speciilor din zona nu produc pagube importante arboretelor. Apar sporadic unele fenomene de dezrădăcinări și rupturi cauzate de vânt sau zăpadă, dar la nivelul exemplarelor izolate.

1.5.4 Indicatori sintetici ai datelor climatice

Clasificarea Koppen indică faptul că regiunea se încadrează în provincia cu climat boreal notat cu Df.b.x. în care:

Df-climat umed cu ierni reci

b-temperatura medie a lunii celei mai calde de 22 grade C și cel puțin temperatura medie peste 10 grade C.

x-maximum de precipitații de la începutul verii

Indicele de ariditate Martonne ce are o valoare în jur de 32 și s-a calculat cu ajutorul:

Ia-indice de ariditate,P-precipitații medii anuale,T-temperatura medie anuală.

Din datele prezentate anterior rezulta condiții climatice prielnice pentru dezvoltară speciilor forestiere indigene(fag,gorun,stejar,frasin,paltin,cireș,carpen,tei etc.),care pot realiza arborete cu potențial mare ecologic dar și economic.

1.6 Soluri

Evidența tipurilor de sol

Tabelul 1.6

Din tabelul de mai sus se poate releva faptul că întâlnim 2 tipuri de sol:brun argiloiluvial și brun luvic.Acestea asigura condiții prielnice referitor la o dezvoltare bună a vegetației forestiere.Arboretele realizează într-un procent de 100% clase mijlocii de producție.

Cea mai mare suprafața este ocupată de tipul de sol brun luvic pseudogleizat (651,0 ha ).

1.7 Tipuri de stațiune

În cuprinsul teritoriului U.P.I Todirești este prezent un singur etaj de vegetație reprezentat de Etajul deluros de cvercete și șleauri de deal (FD 3).

Pe baza acestui etaj de vegetație s-au identificat tipurile de stațiune a căror evidență și răspândire teritoriale sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Evidența și răspândirea teritoriala a tipurilor de stațiune

Tabelul 1.7

Din tabel reiese suprafața cea mai mare este ocupată de tipul de stațiune a carui cod este 5.2.2.3 respectiv Deluros de gorunete Pm, Podzolit pseudogleizat cu Carex pilosa si anume 451,6 iar bonitatea este mijlocie.

1.8 Tipuride padure

Evidența tipurilor naturale de padure

Tabelul 1.8

Tipul de pădure cu cea mai suprafață după cum ne arată datele prezentate în tabelul de mai sus este Fageto-Carpinet cu Carex pilosa(m) de productivitate mijlocie,un singur tip de pădure cu productivitatea natural superioară Fageto-carpinet cu flora de mull(s), dar cu o suprafață destul de redusă raportată la total.

1.9 Indicatori ai fondului forestier

Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier

Tabelul 1.9

Analizând principalii indicatori cantitativi rezultă prezența preponderență a unor specii de însemnătate ecologică cât și economică (fag,stejar),dar și cărpinizarea excesivă din cauza lucrărilor efectuate într-un mod corespunzător sau întârzierea efectuării lor.Se observă și o prezență a rășinoaselor datorită politicii din trecut care totuși nu reușesc să furnizeze decât material lemnos de valoare mică și cu o întrebuințare redusă în special folosit pentru celuloză.

CAPITOLUL II

SCOP ȘI OBIECTIVE

(nedefenite bine)

2.1 Scop

Scopul lucrarii a fost analiza agenților patogeni care influențează starea fitosanitara a padurii.

2.2Obiective

-indentificarea principalilor agenți patogeni din Ocolul Silvic Patrăuți,U.P. I Todirești,cantonul silvic Mihoveni

-distribuția si ponderea agenților patogeni

-efectele de natura economica produse de ciuperci la nivelul arboretului.

CAPITOLUL III

Localizarea observațiilor

Observațiile s-au desfașurat in Ocolul Silvic Patrauti,U.P.1 Todirești in cadrul a 3 unitați amenajistice:unitatea amenajistica 15 A cu o vârstă medie de 120 de ani și o suprafata de 10,9 ha unitatea amenajistica 16 C cu o vârstă medie de 60 de ani și suprafața de 5,5 ha respectiv unitatea amenajistica 20B cu o vărstă medie de 80 de ani și suprafața de 19,6 ha (cred ca aici ar trebui trimitere la anexa cu descrierea parcelară plus harta)

3.1 Descrierea suprafețelor de proba

În unitațile amenajistice 15 A, 16 C, 20 B s-au constituit câte 2 suprafețe de probă circulare amplasate aleatoriu în care s-au inventariat arborii și s-au indentificat agenții fitopatogeni prezenți in anii 2012-2013.

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 1 din UA 15 B

Tabel 4.1

Analizand datele din prima suprafața de proba observam o situație neschimbata in cei 2 ani succesivi referitor la arborii afectați.

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 2 din UA 15 B

Tabel 4.2

Analizand datele din a 2 a suprafața observam apariția in anul 2013 a ciupercii xilofage Fomes fomentarius pe un exemplar de fag ce in anul precedent prezenta gelivuri si barbi chinezești.

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 1 din UA 16 C

Tabelul 4.3

Analizând datele din prima suprafață de proba observam în anul 2013 apariția înca unui arbore afectat de Rhytisma acerinum.

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 2 din UA 16 C

Tabelul 4.4

Analizând datele din a 2 a suprafață de proba observam ca și in cazul precendentei apariția unor noi arbori afectați,in acest caz 2 arbori inițial sanatoși atacați de Microsphaera alphitoides.

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 1 din UA 20 B

Tabelul 4.5

Reprezentarea datelor prelevate din suprafața de probă numărul 1 din UA 20 B

Tabelul 4.6

CAPITOLUL IV

Material si metoda

Lucrarea a avut ca scop identificarea principalelor specii de ciuperci din Ocolul Silvic Pătrăuți. Activitatea practică s-a desfășurat prin deplasări în teren cu scopul de a recolta materialul și informațiile necesare pentru întocmirea lucrării. Pentru obținerea informațiilor respectiv al materialului micologic au fost necesare urmatoarele ustensile lupa de teren,cuțitul,clupa,sfoara,aparat foto digital.

Principala metoda utilizată a fost observația prin care s-au putut realiza ulterior identificarea și descrierea speciilor de ciuperci prelevate, și înregistrarea datelor care fac obiectul acestui studiu.

Un prim pas a fost stabilirea suprafețelor de probă unde s-au efectuat observațiile. În Ocolul Silvic Pătrăuți au fost stabilite șase suprafețe de probă, de formă circulară, de 500 m 2 , câte două în fiecare unitate amenajistică, din cadrul UP I Todirești.

În suprafețele respective s-au determinat specia,diametrul la 1,30 m și înălțimea, după care s-a trecut la identificarea tuturor defectelor prezente la arbori și determinarea agenților fitopatogeni prezenți.

CAPITOLUL V

BIOLOGIA SPECIILOR STUDIATE

Fomes fomentarius (L.) Fr.

(iasca fagului)
t stabilirea suprafețelor de probă unde s-au efectuat observațiile. În Ocolul Silvic Pătrăuți au fost stabilite șase suprafețe de probă, de formă circulară, de 500 m 2 , câte două în fiecare unitate amenajistică, din cadrul UP I Todirești.

În suprafețele respective s-au determinat specia,diametrul la 1,30 m și înălțimea, după care s-a trecut la identificarea tuturor defectelor prezente la arbori și determinarea agenților fitopatogeni prezenți.

CAPITOLUL V

BIOLOGIA SPECIILOR STUDIATE

Fomes fomentarius (L.) Fr.

(iasca fagului)

ciupercă xilofagă prezentă pe foioase,foarte des pe fag

produce putrezirea de culoare albă a lemnului

atacurile devalorizează aproape integral arborii

corpul sporifer sesil,formă de copită

specie multianuală

Nume sp,unghi din care a fost pozata,

Original?

Nectria ditissima Tul.

F.c. Cylindrocarpon willkommii (Lind.) Wr

(cancerul fagului)

Ciuperca polifagă

apare in condiții grele de secetă care determină deficit hidric sau ger

infecția se manifestă pe parcursul intregului an

se poate combate chimic (mai rar), mecanic la vârste mici prin tăierea ramurilor sau

genetic prin specii rezistente la atac cum ar fi Fagus taurica

CAPITOLUL VI

REZULTATE

6.1 Numarul de arbori afectați

Unitatea amenajistica 15 A- 2 suprafețe de proba au fost gasiti un numar total de 29 de arbori.

In suprafața de proba numarul 1 au fost gasiți un numar de 15 arbori.

Proportia numarului de arbori afectați în anii 2012 si 2013 este prezentata in figura 4.1 respectiv 4.2.

Figura 4.1.1 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.2 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Putem observa că situația a rămas neschimbată în prima suprafața de probă din unitatea amenajistica 15A neînregistrându-se o creștere a numărului de arbori atacați pe parcursul celor 2 ani consecutivi,ponderea de arbori sănătoși fiind puțin mai mare decât a celor atacați.

În suprafața de probă numărul 2 au fost găsiți un număr de 18 arbori.

Proporția numarul de arbori afectați în anii 2012 si 2013 ne este prezentata in urmatoarele figuri:

Figura 4.1.3 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.4 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Din cele 2 figuri reiese că proporția de arbori pe care s-au identificat agenți patogeni a crescut de la un an la celalalt ajungând ca numărul de arbori sanatoși sa fie egal cu cel al numărului de arbori atacați.

Unitatea amenajistica 16 C – același număr de suprafețe de probă în care au fost gasiți un număr de total de 58 de arbori.

In suprafața de probă numarul 1 au fost gasiți un numar total de 30 de arbori.

Proporția de arbori afectați in cei 2 ani succesivi este reprezentata in urmatoarele figuri:

Figura 4.1.5 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.6 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Analizând cele 2 grafice radiale observăm faptul că ponderea arborilor afectați crește in cel de-al doilea an de la 23,33% la 26,67% ,dar proporția arborilor sănătoși ramâne destul de mare.

In suprafața de probă numărul 2 au fost găsiți un număr total de 28 de arbori.

Proporția de arbori afectați in cei 2 ani succesivi este reprezentata in urmatoarele figuri:

Figura 4.1.7 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.8 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Analizând cele 2 figuri observăm ca și în suprafața de probă precedenta o creștere a numărului de arbori afectați de la un procent de 21,43% la un procent de 28,57%.

Unitatea amenajistica 20 B – un număr total de 38 de arbori.

În suprafața de probă numarul 1 au fost gasiți 20 de arbori.

Proporția arborilor afectați este relevată in următoarele 2 figuri:

Figura 4.1.9 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.10 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Analizând cele 2 figuri se observă o creștere procentuală a numărului de arbori afectați de agenții fitopatogeni de la 25,00% în anul 2012 la 35,00% in anul 2013.

În suprafața de proba numarul 2 au fost gasiți un numar 18 arbori.

Proporția arborilor afectați este prezentată în urmatoarele 2 figuri:

Figura 4.1.11 Proporția arborilor sanatoși și a Figura 4.1.12 Proporția arborilor sanatoși și a

celor atacați celor atacați

Analizând cele 2 figuri se observă un procent mai ridicat de arbori afectați in anul 2013 comparativ cu 2012 acesta crescand de la 22,22% la 38,89%. Creșterea este mai mare in această suprafață de probă decat in precendenta.

6.2 Proportia speciilor de ciuperci

În cele 3 unități amenajistice s-au identificat proporția speciilor de ciuperci în 2 ani consecutivi pe suprafețe de probă similare,câte 2 pentru fiecare unitate amenajistica.

În unitatea amenajistică 15 A în prima suprafață de probă în anul 2012 pe speciile de fag și carpen prezente au fost identificate următoarele specii de ciuperci Ganoderma aplanatum și Fomes fomentarius,Pseudomonas sp.În anul 2013 situația în privința speciilor de ciuperci a rămas neschimbată.

UA 15A

Proporția pe specii este prezentată în cele 2 figuri care urmează:

Suprafata de proba numarul 1 in anul 2012 Suprafata de proba numarul 1 in anul 2013

Figura 4.2.1 distribuția ciupercilor pe specii Fig 4.2.2 Distribuția ciupercilor pe specii

1.Ganoderma apllanatum (carpen) 14,29% 1. Ganoderma apllanatum (carpen) 14,29%

2.Fomes fomentarius (fag) 57,14 2.Fomes fomentarius (fag) 57,14%

3.Pseudomonas sp. (carpen) 28,57% 3.Pseudomonas sp. (carpen) 28,57%

Analizând ponderea suprafeței de proba se observa următoarele:

În anul 2012 în u.a 15 A predomina Nectria dittisima (57,14%),cel mai slab atac fiind reprezentat de Ganoderma applanatum (14,29%) ,situația rămâne absolut neschimbată în anul 2013 proporțiile rămânând la fel.

În a 2 a suprafața de probă a unității amenajistice 15 A au fost identificate următoarele specii de ciuperci în cei doi ani consecutivi Nectria dittisima,Ganoderma applanatum,Fomes fomentarius,Trametes versicolor.

Suprafata de proba numarul 2 in anul 2012 Suprafata de proba numarul 2 in anul 2013

Fig 4.2.3 Distribuția ciupercilor pe specii Fig 4.2.4 Distribuția ciupercilor pe specii

1.Nectria dittisima 37,50% 1.Nectria dittisima 33,33%

2.Ganoderma apllanatum 12,50% 2.Ganoderma applanatum 11,11%

3.Fomes fomentarius 25,00% 3.Fomes fomentarius 33,33%

4.Trametes versicolor 25,00% 4.Trametes versicolor 22,22%

Analizând ponderea suprafeței de proba se observa următoarele:

În primul an procentul cel mai mare îl are Nectria dittisima (37,50%),iar cel mai slab atac Ganoderma applanatum (12,50%).

În cel de-al doilea situația se modifica specia Fomes fomentarius atingând un procent de 33,33% echivalent cu cel al speciei Nectria dittisima,ceea ce înseamnă o intensitatea la fel de mare al atacului,cel mai slabă intensitate este dată de Ganoderma applanatum.

În unitatea amenajistica 16 C în prima suprafață de probă în anul 2012 pe speciile de fag,stejar carpen,paltin de munte prezente au fost identificate următoarele specii de ciuperci Ganoderma applanatum,Microsphaera alphitoides,Rhytisman acerinum,Nectria dittisima.În anul 2013 situația în privința speciilor de ciuperci a rămas neschimbată,doar ponderea lor s-a schimbat.

UA 16C

Proporția pe specii este prezentată în cele 2 figuri care urmează:

Suprafața de probă numărul 1 în anul 2012 Suprafața de probă numărul 1 în anul 2013

Fig 4.2.5 Distribuția ciupercilor pe specii Fig 4.2.6 Distribuția ciupercilor pe specii

1.Ganoderma applanatum 14,30% 1.Ganoderma applanatum 12,50%

2.Nectria dittisima 42,83% 2.Nectria ditissima 37,50%

3.Rhytisma acerinum 14,30% 3.Rhytisma acerinum 25,00%

4.Microsphaera alphitoides 28,57% 4.Microsphaera alphitoides 25,00%

Analizând ponderea suprafeței de probă afectată în cei 2 ani consecutivi se observa următoarele:

În anul 2012 intensitatea atacurilor cea mai a fost înregistrată pe fag de către ciuperca Nectria ditissima (42,83%), cea mai slabă intensitate a fost înregistrată pe paltin de munte de către Rhytisma acerinum (14,30) și cu același procentaj de către Ganoderma applanatum pe carpen.

În anul următor a crescut ponderea atacurilor pe paltin de munte înregistrat de către Rhytisma acerinum la 25,00% egalând intensitatea atacurilor ciupercii Microsphera alphitoides.În continuarea ce mai mare intensitatea a atacului este dată de Nectria ditissima 37,50%.

În unitatea amenajistica 16 C în a doua suprafața de probă în cei 2 ani consecutivi pe speciile de fag, stejar, carpen, paltin de munte prezente au fost identificate următoarele specii de ciuperci, Microsphaera alphitoides, Rhytisman acerinum, Nectria dittisima, Ganoderma.

Proporția pe specii este prezentată în cele 2 figuri care urmează:

Suprafața de probă numărul 2 în anul 2012 Suprafața de probă numărul 2 în anul 2013

Fig 4.2.7 Distribuția ciupercilor pe specii Fig 4.2.8 Distribuția ciupercilor pe specii

1.Ganoderma applanatum 16,67% 1.Ganoderma applanatum 12,50%

2.Rhytisma acerinum 33,33% 2.Rhytisma acerinum 25,00%

3.Microsphaera alphitoides 16,67% 3. Microsphaera alphitoides 37,50%

4.Nectria ditissima 33,33% 4.Nectria ditissima 25,00%

Analizând ponderea suprafeței de probă afectată în cei 2 ani consecutivi se observa următoarele:

În anul 2012 au predominat în egală măsură atacurile de Rhytisma acerinum și Nectria ditissima (33,33%),iar cele mai slabe atacuri înregistrate de Ganoderma applanatum și Microsphaera alphitoides (16,67%).

În anul 2013 s-a produs o schimbare destul de mare,intensitatea atacurilor ciupercii Microsphaera alphitoides a predominat într-un procent (37,50%) ,iar cel mai slab atac a fost înregistrat de Ganoderma lucidum (12,50%).

In unitatatea amenajistica 20 B au fost identificate pe parcursul celor 2 ani consecutivi urmatoarele specii de ciuperci ….

ANEXA

Descrierea amenajistică a unității amenajistice 28A

Tabelul 4.1

Tabelul 4.2

Tabelul 4.3

ANEXA

Descrierea amenajistică a unității amenajistice 28A

Tabelul 4.1

Tabelul 4.2

Tabelul 4.3