Afirmațiile cu privire la încălzirea globală sunt în general exagerate [600837]

Afirmațiile cu privire la încălzirea globală sunt în general exagerate
Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire
globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic
de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul
de minimum solar.
Climatologii avertizează că ne vom confrunta cu o vreme apocaliptică, în deceniile
următoare, unul dintre principalele motive fiind creșterea accelerată a populației
Pământului și impactul ei asupra planetei. Peste două sute de specialiști în climatologie au
căzut de accord asupra faptului că ne apropiem cu pași repezi de termenul limită al omenirii,
care se află în pragul unui dezastru ecologic generalizat.
Încalzirea globală va da peste cap clima din întreaga lume, astfel încat oamenii vor avea
parte de ploi și furtuni și vor suporta din ce în ce mai greu ciudatele fenomene meteorologice,
incendii în pădurile tropicale, norii de fum porniți din aceste locuri au poluat grav atmosfera,
bolile – malaria, care face anual peste două milioane de victime în lumea intreagă, se va
răspândi datorită migrației, la fel și alte boli infecțioase; în plus vor apărea germeni noi,
rezistenți la antibiotice, structura lor fiind modificată în urma schimbărilor de climă .
În cadrul Forumului Economic Mondial, președintele Băncii Mondiale, Nena Mircea
marturisește că Jim Yong Kim, a declarat că încălzirea globală îi va afecta în primul rând pe
cei mai săraci de pe planetă. Jim Yong Kim a precizat că mărirea prețului la grâu sau cereale,
din cauza secetei, va fi resimțit în primul rând de cei mai săraci, care ar trebui să plătească
mai mult pentru a se hrăni. Cei mai afectați la schimbările climatice fiind cei săraci, trebuie
protejați, pentru că prețurile ridicate la alimente vor antrena probleme de malnutriție la copii,
a mărturisit președintele Băncii Mondiale.
Una dintre consecintele grave ale acestui fenomen o constituie scăderea pH-ului apelor
marine și oceanice. Mările și oceanele constituie, alături de plantele verzi, un veritabil
consumator de dioxid de carbon. Oceanele, care captează 90% din căldura suplimentară
determinată de încalzirea globală, au absorbit în ultimele doua decenii o cantitate echivalentă
cu cea absorbită începând din 1865 până în prezent.
1 / 4

Accelerarea încălzirii climatice ridică numeroase semne de întrebare în privința
producției agricole mondiale în deceniile următoare, avertizează tot mai mulți oameni de
știință, în opinia cărora sunt necesare profunde schimbări în societate pentru a putea face față
acestei situații.
Extinderea secetei asociată cu creșterea temperaturilor, afectează randamentele agricole,
ceea ce duce la necesitatea unor acțiuni pentru scăderea efectelor încălzirii. La nivel mondial,
actuala capacitate de utilizare și productivitatea vor duce la degradarea solurilor.
Încălzirea globala a făcut ca boli disparute de peste 30 – 40 de ani să revină în Europa, iar
boli întâlnite doar la tropice să apară și în bazinul mediteranean. Cu alte cuvinte regăsim o
serie de vectori cu care nu ne-am întâlnit în ultimii ani. În România au aparut țânțari care nu
existau. În Italia, Chikungunya a fost descoperită după ce disparuse de mai bine de 30 – 40 de
ani. A reapărut acesta boală. Acesta a fost un prim semnal că acești vectori migrează datorită
schimbărilor climatice, încalzirii globale. Ceea ce întâlneam numai la tropice începem să
întâlnim și în bazinul mediteranean și ceva mai sus spre paralela 45. În România, spre
exemplu, malaria era endemică, dar nu mai exista, în schimb pe aceeași latitudine mai gasim
acesată boală în Asia Centrala. Potrivit specialiștilor, România nu se afla într-o zonă
geografică în care incidența bolilor transmise prin vectori să fie ridicată, dar, cu toate acestea,
modificările climatice din ultimii ani, transporturile și turismul internațional favorizează
apariția acestor afecțiuni în zone în care până acum nu erau raportate astfel de cazuri. Drept
urmare, anumite boli transmise prin vectori au început sî fie identificate și în România. La
nivel mondial sunt peste 1 miliard de cazuri de malarie, febra Dengue, boala Lyme sau febra
galbenă, boli transmise de țânțari, muște, căpușe și alți vectori, potrivit OMS. În ciuda
faptului că majoritatea acestor boli pot fi prevenite și tratate cu succes, anual ele sunt
răspunzatoare de mai mult de 1 milion de decese. De asemenea, datele OMS la nivel global
arată că peste 600.000 de persoane mor anual din cauza malariei, în timp ce boala Chagas,
leishmanioza și schistosomiaza afectează câteva milioane de oameni. Ne-am obișnuit să
vorbim de încălzirea globală și să ne gândim la ghețari topiți și uragane în Pacific, însă
schimbările climatice ne pot afecta și la noi acasă. Dunărea, fluviul care ajunge și în România
și cu un rol important în economia noastră, are deja de suferit. Majoritatea oamenilor de
știință consideră că schimbările climatice din ultimii ani sunt cauzate de intervenția
oamenilor. Temperaturile în creștere, fenomen cauzat în cea mai mare parte de gazele cu
efect de seră, reprezintă sursa unor schimbări care se pot observa cu ochiul liber pe întreaga
planetă.
Printre ele se numără topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, dar și
2 / 4

fenomene meteo extreme, precum seceta, uragane, incendii forestiere sau inundații. Suntem
martori neputincioși ai anomaliilor climatice ce se produc într-un ritm din ce în ce mai
accelerat, greu de suportat și de explicat de către noi. Părem niște spectatori nevinovați ce
asistăm cu teamă la efectele acțiunilor noastre .
. Majoritatea dintre noi suntem “nedumeriți” de ce se întâmplă lângă noi, de ce ne este
natura ostilă? Unii savanți au tras demult semnalul de alarmă, dar cei care ar trebui să audă își
astupă și mai mult urechile, probabil nici nu le mai au. Unii sunt surzi și muți din cauza
intereselor materiale, alții (mai ales autoritățile) din lașitate, care derivă din neputință sau
incompetență. Ne vedem, cunoscător sau nu, de activitățile curente, multe dintre ele sunt
chiar cauze ale dereglărilor climatice. Fie că suntem simpli agricultori, muncitori, oameni
politici sau proprietari, fiecare în felul nostru contribuim din plin la accentuarea
dezechilibrelor de pe planeta noastră. Nu suntem, câtuși de puțin, conștienți că trăim “cu
toții!” într-o casă mare, frumoasă și bogată, numită Pământ, de care noi trebuie să avem grijă,
să o păstrăm curată, căci, știm bine, murdăria este focarul de infecție ce distruge chiar viața.
De sănătatea și frumusețea ei depinde sănătatea, bunăsterea și frumusețea noastră. Noi,
oamenii de rând sau proprietarii întreprinderilor industriale mari poluatoare, trebuie să fim
conștienți că, contribuim mai mult sau mai puțin la murdărirea planetei. Trebuie să fim
conștienți de greșelile noastre pentru a putea să mai îndreptăm ce se mai poate îndrepta. De
ce noi, oamenii? Pentru ca noi am început să defrișăm pădurile planetei. Pentru că noi
folosim mașini (din ce în ce mai multe mașini) care emit o mare cantitate de dioxid de
carbon. Pentru că noi irosim resurse importante ale planetei: apă, energie electrică sau gaze.
Și lista ar putea continua. Poate că ar trebui să stăm o clipă și să reflectăm la toate acțiunile
noastre din fiecare zi. În prezent există dovezi de necontestat că mai multe gaze de seră, nu
numai dioxidul de carbon, și-au mărit rapid concentrația de la începutul revoluției industriale.
Modelele matematice ale climei pământești oferă acum detalii ale modificărilor climei
globale, inclusiv încălzirea globală la care ar trebui să ne așteptăm.
În concluzie, încalzirea globală este un fenomen ce s-a agravat în ultimii 20 de ani, care
pune în pericol viața oamenilor prin apariția unor boli dispărute de acum 40 de ani, ce va da
peste cap clima din întreaga lume. Principala cauză a modificărilor climatice o
constituie poluarea atmosferei, datorită emisiei de diverse gaze, de la țevile de eșapament ale
autovehiculelor, până la cele din combinatele chimice și metalurgice, termocentrale etc.
Atmosfera este “depozitul” care absoarbe zilnic cantități infinite de particule solide, lichide
sau gazoase emanate de diverse surse naturale și artificiale.
3 / 4

Bibliografie
www.wikipedia.ro
Cristian Negureanu, Planeta eris și încalzirea globală, 2007, Editura Antet
Journal of the Geological and Society, Revista "Nature climate change” – Încălzirea
globală: Un fenomen ce s-a agravat în ultimii 20 de ani și ar putea schimba lumea
Nena Mircea (2016)-Banca Mondială: Încalzirea globală îi va afecta în primul rand pe
cei săraci, ziare.com
Încălzirea globală a dus la revenirea unor boli dispărute de 40 de ani, Cotidianul.ro
Constantin Pescaru(2016)-Schimbări dramatice de mediu în lume – studiu de caz:
Dunarea, ziare.com
Încălzirea globală și schimbările climatice, Nicolae Tomescu, geografie-geologie
4 / 4