AE Comerț și globalizare [608851]

AE Comerț și globalizare

Nr. 17 ● Aprilie 2005 ESTE COMER ȚUL ROMÂNESC CU AM ĂNUNTUL PREG ĂTIT
PENTRU INTEGRAREA EUROPEAN Ă?
(Is the Romanian Retailing Comm erce Prepared for the European
Integration?)

Lector univ. drd. Cristinel Vasiliu
Academia de Studii Economice din Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat

Comerțul românesc cu am ănuntul
se află într-o perioad ă de transform ări, nu
întotdeauna pozitive, care i-au modificat
trăsăturile. Printre cele pozitive se pot
menționa: apari ția și extinderea
proprietății private, prezen ța unor mari
firme străine, îmbun ătățirea tehnologiilor
comerciale, dezvoltarea unor metode moderne de vânzare etc. Între cele
negative, se pot include: lipsa unui cadru
legislativ corespunz ător și neaplicarea
normelor existente, preg ătirea deficitar ă a
întreprinz ătorilor din domeniu și a
personalului angajat, dezvoltarea haotic ă
a sectorului etc.

Intrarea în țara noastr ă a unor mari
grupuri comerciale dovedesc atractivitatea
pieței române ști. În plus, acestea au
reprezentat modele pentru întreprinz ătorii
români.
Deși se mențin numeroase aspecte
negative în sectorul comer țului cu
amănuntul, exist ă speran ța creșterii
competitivit ății sale, care va avea ca efect
pregătirea sa pentru integrarea în Uniunea
European ă. Abstract

Romanian retailing is in a period
of changes, not always positive, which had modified its characteristics. Among
positive changes it could be mentioned:
the appearance and the extending of private property, the presence of some
great foreign firms, the improving of
commercial technologies, the development of some modern methods of sale, etc.
Among negative changes it could be
mentioned: the lack of an appropriate legislation and the lack of application for
the existing norms, the critical training of
entrepreneurs and of employees, the chaotic development of this commercial
sector, etc.
The entrance in our country of
some big commercial groups proves the
attractiveness of Romanian market. In addition, these have represented models
for the Romanian entrepreneurs.
Although many negative aspects in
retailing sector still exist, there is the hope
for growing of its competitiveness, which
will have as an effect its preparing for the integration in the European Union.

Cuvinte cheie

• Mediu extern;
• Design;
• Concuren ță neloială;
• Sistem de amenajare;
• Etalare.
Keywords

• Environment;
• Design;
• Non loyal competition;
• Arrangement system;
• Display.

AE

Amfiteatru Economic Comerțul cu am ănuntul a cunoscut, dup ă anul 1989, profunde muta ții care au
dus la schimb ări în ceea ce prive ște numărul și profilul unit ăților comerciale, metodele
de vânzare, metodele de management, design-ul magazinelor etc. Din p ăcate, nu toate
aceste muta ții au fost benefice. Îns ă, probabil cea mai important ă schimbare a fost
introducerea propriet ății private și în acest sector, fapt care a dat întreprinz ătorilor
posibilitatea unei ini țiative lărgite.
Demersul necesar pentru a trata o astfel de tem ă ar putea parcurge urm ătoarele
aspecte: identificarea schimb ărilor din mediul extern care influen țează activitatea
firmelor din acest sector, prezentarea unor aspecte generale legate de design-ul unit ăților
comerciale, caracterizarea amenaj ării și organizării magazinelor.

1. Mediul extern în care func ționează
întreprinderile de comer ț cu amănuntul

Se obișnuiește să se cuprind ă în
mediul extern dou ă componente majore:
micromediul – cu care întreprinderea are
legături directe, de multe ori reciproce,
impuse de necesitatea realiz ării obiectului
său de activitate, și macromediul – cu care
relațiile sunt indirecte, de multe ori doar
întreprinderea suferind influen ța acestuia.
Micromediul con ține furnizorii de
mărfuri, prestatorii de servicii, furnizorii
de forță de munc ă, clienții, concuren ții și
organismele publice.
În perioada analizat ă, relațiile
dintre întreprinderile de comer ț și
furnizorii de m ărfuri au devenit libere,
desfășurate pe principiile economiei de
piață. Deși contractul, ca instrument
juridic de reglementare a acestor rela ții
este utilizat de multe firme, majoritatea tranzacțiilor au la baz ă doar comenzile.
Dacă marile suprafe țe comerciale au
relații directe cu produc ătorii, micii
comercian ți recurg tot mai mult la diverse
firme de distribu ție, care apar ca
intermediari, pentru a realiza activitatea de aprovizionare.
În ceea ce îi prive ște pe prestatorii
de servicii, rela țiile sunt mai dificile cu
cei care fie ocup ă o poziție monopolist ă
(firme de salubritate, de înc ălzire, de ap ă,
canal etc.), fie sunt înc ă în proprietatea
statului, total sau într-un procent însemnat
(energie electric ă, gaze, telefonie fix ă
etc.). Astfel de prestatori impun de multe ori condiții și clauze care în dese rânduri
nu respect ă legislația concuren ței sau care
sunt contrare economiei de pia ță. De
asemenea, o situa ție aparte o constituie
sistemul bancar, care de cele mai multe ori se consider ă un veritabil st ăpân al
banilor clien ților lor. În plus, de și
majoritatea popula ției active ocupate
dispune de carduri bancare, acestea sunt
cel mai adesea utilizate doar pentru
retragerea de numerar, deoarece b ăncile
așteaptă ca doar comercian ții să facă
demersurile necesare pentru introducerea
acestor instrumente de plat ă în tranzac țiile
comerciale.
Furnizorii de for ță de munc ă s-au
diversificat, plecând de la situa ția pieței
muncii care, în prezent, este caracterizat ă
printr-o ofert ă cu mult mai mare decât
cererea. Acest fapt, permite întreprinz ătorilor
să foloseasc ă mai multe categorii de
furnizori pentru a g ăsi forța de munc ă
considerat ă cea mai potrivit ă.
Chiar dac ă clientul ar trebui s ă fie
în centrul preocup ărilor întreprinderilor,
chiar dac ă este cunoscut
ă sintagma
„clientul este rege”, în realitate lucrurile
sunt departe de acest principiu, acesta fiind perceput doar ca un accesoriu în
activitatea comercial ă a multor firme
românești. Situația provine atât din lipsa
de pregătire și de cuno ștințe a patronilor,
cât și din folosirea pe post de vânz ător a
unor persoane f ără calificarea necesar ă.
Altfel, probabil c ă nu s-ar mai întâlni
personal comercial care în timpul
programului de lucru cite ște presa,

AE Comerț și globalizare

Nr. 17 ● Aprilie 2005 completeaz ă rebusuri, prive ște sau
povestește filme și emisiuni favorite, este
neîngrijit îmbr ăcat, nu folose ște un
vocabular adecvat, nu cunoa ște marfa pe
care trebuie s ă o vândă etc. La aceast ă
situație s-a ajuns și pe fondul lipsei de
reacție a majorit ății clienților români, care
nu-și cunosc drepturile și interesele și care
nu întreprind nici cele mai elementare
măsuri pentru remedierea acestor aspecte
(boicotarea unor unit ăți comerciale,
sesizarea unor institu ții care au atribu ții în
diverse domenii etc.). Schimbarea a venit doar prin intrarea în țara noastr ă a unor
mari grupuri comerciale, care au impus
politici stricte în ceea ce prive ște relațiile
vânzător – client.
Concuren ța reală a început s ă se
manifeste pe pia ță odată cu implantarea
firmelor str ăine importante în România,
care au adus în țara noastr ă practicile și
politicile comerciale întâlnite în lumea civilizată. Abia în astfel de firme nu s-au
mai găsit anun țuri de genul „marfa
vândut
ă nu se mai prime ște înapoi”, „nu
atingeți marfa” etc.
Relațiile întreprinderilor române ști cu
organismele publice sunt probabil cele mai deficitare. Acestea din urm ă, văd în
întreprinderi doar simpli contribuabili,
care de cele mai multe ori sunt presupu și
a fi contravenien ți sau chiar infractori.
Altfel, este greu de explicat faptul c ă orice
relație cu astfel de institu ție se soldeaz ă
fie cu amenzi, fie cu perceperea a diverse
„atenții”. Institu țiile administra ției publice
din România nu desf ășoară nici un fel de
activitate de instruire și consiliere. Din
nefericire, „tratamentul” este aplicat chiar și firmelor str ăine, neexistând discriminare
din acest punct de vedere.
În categoria componentelor macromediului se include urm ătoarele elemente: mediul
demografic, mediul cultural, mediul
economic, mediul institu țional-legislativ, mediul tehnologic și mediul natural.
Mediul demografic a cunoscut o
serie de schimb ări care au o influen ță
considerabil ă asupra comer țului, printre
care: reducerea absolut ă a popula ției,
scăderea num ărului mediu de membri ai
unei familii, cre șterea speran ței de viață,
creșterea num ărului de persoane singure,
creșterea nivelului de educa
ție, îmbunătățirea
confortului cotidian etc.
Mediul cultural se caracterizeaz ă prin
modificarea mentalit ăților, cu consecin țe
directe asupra comer țului. Astfel, asist ăm la
tendința de respingere a „cantit ății” în
favoarea „calit ății vieții”, la dezvoltarea
culturii consumeriste, chiar dac ă aceasta
este la mul ți români într-un stadiu
incipient, la luar ea în considerare a
timpului ca factor de constrângere, la cultura pl ăcerii, simplificarea vie ții
cotidiene, la insisten ța asupra valorii
tinereții, sănătății, aspectului fizic etc.
Mediul economic este caracterizat
prin scăderea puterii de cump ărare, prin
piețe cu o dezvoltare limitat ă și tot mai
fragmentate, printr-o cerere tot mai
diversificat ă, care îns ă nu duce la
progrese în volumul vânz ărilor.
Mediul institu țional-legislativ este în primul
rând unul instabil. Chiar dac ă activitatea
puterilor publice se manifest ă în mai multe
domenii, cum ar fi: protec ția consumatorului,
reglementări în domeniul pre țurilor,
reglementarea concuren ței, urbanismul
comercial etc., exist ă suficiente r ă
mâneri în
urmă față de alte țări.
Mediul tehnologic a început s ă
sufere schimb ări importante, reflectate
prin introducerea caselor de marcat cu scanner, a codific ării mărfurilor (EAN,
UPC etc.), a re țelelor de transmitere a
datelor, a preg ătirii automatizate a
comenzilor, prin extinderea comer țului
electronic etc.

AE

Amfiteatru Economic 2. Design-ul unit ăților comerciale

În acest domeniu sunt de semnalat
atât aspecte negative, care predomin ă, cât
și aspecte pozitive, care de multe ori
reprezintă doar excep ția care înt ărește
regula.
Asistăm la o tendin ță de
nerespectare a celor mai elementare
principii de urbanism comercial,
desfășurată însă cu acordul institu țiilor
„competente”. Exist ă clădiri comerciale
care contrasteaz ă vizibil cu cele din
împrejurimi ca stil arhitectural, ca sisteme
și materiale de construc ție, ca regim de
înălțime etc. Se primesc aprob ări pentru
construcții desfășurate pe mari suprafe țe,
dar care nu au proiectate spa ții proprii de
parcare. Se permite func ționarea unor
unități comerciale în spa ții neadecvate:
partere și subsoluri de blocuri, spa ții
verzi, parcuri, plaje, domeniul public, vecinătatea institu țiilor de înv ățământ etc.
În ceea ce prive ște fațadele se
remarcă tendința de a se utiliza materiale
cât mai rezistente (beton, marmor ă,
travertin, faian ță etc.), dar și sticla
(obișnuită sau de tip termopan). Culorile
utilizate nu sunt întotdeauna cel mai bine
alese, fiind neadaptate cu specificul
magazinului, dar nici cu cl ădirile
învecinate.
Observăm diminuarea rolului
vitrinelor prin folosirea grilajelor și
gratiilor, prin dispari ția acestora, prin
plasarea mobilierului comercial cu partea opusă a mărfurilor expuse spre ferestre,
sau pur și simplu prin nefolosirea lor. De
multe ori nu exist ă preocupare pentru
decorarea, iluminarea și etalarea
mărfurilor în spa țiul vitrinelor.
În privin ța firmelor exist ă o
multitudine de aspecte negative, printre
care: aspecte de concuren ță parazitar ă
(IBM – IDM, cu acelea și culori alb –
albastru, diferite doar ca nuan ță, dar
prezentate în acela și mod), folosirea unor
denumiri care nu au nici o leg ătură cu genul de activitate desf ășurată (Rădăcini
S.R.L.), protejarea necorespunz ătoare a
regimului m ărcilor, nerespectarea
prevederilor legale în ceea ce prive ște
mărimea, culorile, amplasarea firmelor.
Ambientul exterior al multor
unități comerciale las ă de multe ori de
dorit prin depozitarea unor de șeuri în
apropierea lor, prin lipsa cur ăț
eniei, prin
praful de pe ferestre, prin atitudinea de a
trata exteriorul unit ăților comerciale ca
aparținând altcuiva.
În ceea ce prive ște design-ul
interior exist ă o serie de neajunsuri. Poate
cel mai grav este cel reprezentat de
„inițiativa” unor întreprinz ători de a
desființa pereți sau de a interveni asupra
lor, deși aceștia sunt de rezisten ță și fără
nici un fel de autorizare. Totu și, interiorul
magazinelor a început s ă fie tratat cu mai
multă grijă, începând cu starea de
curățenie și continuând cu confortul
termic, cu finisajele și decorurile utilizate,
cu iluminatul folosit etc.

3. Amenajarea și organizarea
magazinelor

Se poate afirma c ă în ceea ce
privește acest subiect lucrurile au început
să progreseze, îndreptându-se spre o
direcție corect ă. Acest progres se
datorează în mare m ăsură firmelor str ăine
care activeaz ă în comer țul cu am ănuntul
din România, și care au adus cu ele solu ții
validate în țările lor de origine. Probleme
mari înregistreaz ă încă micile firme
aparținând unor întreprinz ători români.
Din perspectiva amenaj ării și
organizării asistăm la o polarizare a
firmelor, unele respectând principiile de
bază și semănând cu magazinele
occidentale, în timp ce altele se afl ă încă
într-o „tranzi ție” nedefinit ă, fără o direcție
clară.
În ceea ce prive ște organizarea de
ansamblu a suprafe ței comerciale, înc ă se
mai întâlnesc probleme specifice

AE Comerț și globalizare

Nr. 17 ● Aprilie 2005 începutului anului 1990. Sunt magazine
care au sala de vânzare mai mic ă decât
alte suprafe țe, nu dispun de grupuri
sanitare proprii, nu sunt racordate la
rețeaua de ap ă și canalizare, sau sunt f ără
sisteme de înc ălzire etc.
Exploatarea suprafe țelor de
vânzare nu este optimizat ă în multe
cazuri. Apar magazine în care exist ă
senzația căderii mobilierului sau a m ărfii
pe client, cu spa ții pentru circula ție
extrem de înguste, dar și altele cu c ăi de
circulație prea largi, care duc la percep ția
lipsei de marf ă.
Echipamentele comerciale au
cunoscut și o tendin ță de modernizare.
Sunt folosite piese de mobilier construite
din materiale u șoare și rezistente, cu
posibilitate de modificare a dimensiunilor lor în func ție de mărimea produselor. Au
fost introduse utilaje noi, care u șurează
munca personalului comercial (cântare electronice, ma șini de feliat, ma șini de
tăiat sau de lipit, case de marcat
electronice, cu scanner etc.).
Cele mai mari r ămâneri în urm ă se
înregistreaz ă în ceea ce prive ște gestiunea
sortimentului de m ărfuri
și etalarea
acestora. Înc ă descoperim în multe
magazine etal ări de genul: „nu conteaz ă
unde, nu conteaz ă ce”, „de toate pentru
toți”, „etalare tip bazar” etc., care nu au
nici o logic ă estetică, merceologic ă și
comercial ă. Nu se respect ă reguli
elementare de vecin ătate, de asociere a
produselor în consum sau în utilizare. Există etalări de produse complet
eterogene. În plus, nu se urm ărește
situația fiecărui articol (vânzare, cantitate,
adaos comercial, rentabilitate etc.). Sunt
multe mărfuri care nu se vând, dar sunt
menținute fără justificare în sortiment. De
cele mai multe ori, analiza se face global,
pe ansamblul sortimentului, performan țele
firmelor bazându-se de fapt, doar pe un număr restrâns de articole. Persoanele
care se ocup ă cu aprovizionarea multor magazine desf ășoară această activitate
prin prisma propriilor percep ții, valori,
așteptări, gusturi etc. și nu pe baza unor
criterii comerciale.
Un num ăr însemnat de unit ăți
comerciale practic ă un orar de func ționare
non-stop, f ără
nici o justificare economic ă
a acestui fapt. Un astfel de program generează mai multe costuri decât
venituri.
Cu toate aceste neajunsuri, apar tot
mai multe firme în care se manifest ă
tendințe noi de tipul trade – marketing,
category management, parteneriat în
afaceri etc. În paralel, multe firme nu
cunosc și nu aplic ă nici cele mai
elementare metode de fidelizare a clien ților.
Observăm situații în care produc ătorii inițiază
acțiuni de promovare a vânz ărilor prin
recomandarea unor pre țuri, care nu sunt
respectate de detaili ști. Sunt practicate politici
anticomerciale, de genul scumpirii produselor în perioade în care acestea ar trebui s ă se
ieftinească.

4. Concluzii

Această încercare de analiz ă a
situației comer țului cu am ănuntul
românesc nu se dore ște a fi un
rechizitoriu. Chiar dac ă par a fi prezente
mai multe aspecte negative decât pozitive,
această situație nu este o întâmplare, ci o
reflectare a realit ății perceput ă de
majoritatea popula ției române ști.
Cauzele problemelor sunt multiple
și nu doresc o trecere o lor în revist ă. Dar,
câteva se impun cu acuitate. Nu exist ă
încă un cadru legislativ propriu acestui
sector de activitate. Înc
ă se practic ă
angajarea unor persoane care se „calific ă
la locul de munc ă” pentru meseria de
vânzător. Nu se impun cerin țe minimale,
sau dacă acestea se cer nu se verific ă
respectarea lor în domeniul respect ării
mediului înconjur ător, a urbanismului
comercial, a legisla ției muncii etc.

AE

Amfiteatru Economic Nu putem s ă nu remarc ăm faptul c ă peisajul comercial cu am ănuntul este altul în
prezent comparativ cu anul 1990. Ca atare, exist ă speranța orientării activit ății din acest
sector într-o direc ție bună. Tot mai multe mari grupuri str ăine sunt interesate de pia ța
româneasc ă și investesc foarte mult în țara noastr ă. Acestea sunt premise favorabile pentru
transformarea comer țului cu am ănuntul într-unul competitiv, de și timpul preseaz ă foarte
mult.

Bibliografie

1. Besson P. ș.a. Management et gestion des unités commerciales. Paris, Editura
Hachette Livre, 2004, pp. 81 – 82
2. Caillat A. ș.a. – Économie d' entreprise. vol. 1, Paris, Editura Hachette Livre,
1998, pp. 38 – 42
3. Florescu C. (coord.). Marketing. București, Editura Marketer, 1992, pp. 51 – 55
4. Hamon C. ș.a. Management de l' équipe commerciale. Paris, Editura Dunod,
2004, pp. 108 – 110
5. Jallais J. ș.a. Le marketing dans le commerce de détail. Paris, Editura Vuibert,
1994, pp. 7 – 10
6. Kotler Ph. Managementul marketingului. București, Editura Teora, 1997, pp. 722
– 723
7. Ristea A.L. ș.a. Tehnologie comercial ă. ediția a II-a, Bucure ști, Editura Expert,
1999, pp. 115 – 118
8. Vasiliu C. Mutații ale macromediului întreprinderii de comer ț, articol în Revista
de Comer ț, nr. 4, Bucure ști, Editura Tribuna Economic ă, 2002, pp. 25 – 26

AE Comerț și globalizare

Nr. 17 ● Aprilie 2005 LEGEA APLICABIL Ă CONTRACTELOR DE COMER Ț
INTERNA ȚIONAL
(Private International Law for Commercial Contracts)

Dan Lauren țiu Stoicescu, avocat
Titular al Cabinetului de Avocatur ă Stoicescu Bucure ști
danlaurentiustoicescu@pcnet.ro

Rezumat

Articolul prezint ă principalele
prevederi din legisla ția român ă (Legea
nr.105/1992) care reglementeaz ă determinarea
legii aplicabile cont ractelor de comer ț
internațional. Apari ția acestei legi a fost f ăcută
necesară de amplificarea și diversificarea
relațiilor economice ale României. Acest act
normativ este ast ăzi extrem de important, în
contextul fenomenului globaliz ării, la care țara
noastră trebuie s ă participe din ce în ce mai
activ, pentru a beneficia de efectele sale
pozitive.
Din aceast ă perspectiv ă, cunoașterea
principalelor norme din domeniul dreptului
internațional privat constituie o necesitate
pentru participan ții la circuitul economic
mondial. Din rândul acestor norme, acelea care
permit stabilirea dreptului aplicabil
contractelor comerciale interna ționale sunt de
primă însemnătate, întrucât acestea sunt actele
juridice care de țin cea mai mare pondere în
activitatea agen ților economici români care
stabilesc rela ții cu parteneri externi.
Sunt prezentate, în primul rând,
prevederile legii referitoare la condi țiile de
fond, de form ă și de publicitate ale
contractelor. În continuare, sunt expuse
dispozițiile care privesc dou ă categorii de
contracte – contractul de vânzare
internațională și cel de intermediere.
Sunt expuse și principalele dispozi ții
legale care permit determinarea legii aplicabile
și altor categorii de contracte folosite în
comerțul interna țional – contractele de
executare de lucr ări, de transport și expediții,
bancare, de asigur are, de depozit și donație.
Se fac, totodat ă, referiri la cele mai
importante conven ții interna ționale care
cuprind și dispozi ții de drept interna țional
privat.
Abstract

The article presents the main
dispositions of the Roma nian legislation (Law
No.105/1992) which rule the determination of
the applicable law for international trade
contracts. The issuing of this law was made
necessary by the expanding and diversified
economic ties of Romania. Today this piece of
legislation is extremely important, in the
context of the globalization phenomenon, in
which our country has to have a more and
more active participation, in order to draw
profits out of its positive effects.
Under this perspective, to know the
main rules of Private International Law
represents a „must” for the actors of the world
economic circuit. Out of these rules, those
permitting the establishing of the law
applicable to the international trade contracts
are of a prime importance, these carrying most
weight in the activity of the Romanian
economic operators having relations with
foreign partners.

There are first presented the legal
provisions regarding the conditions of format
and publicity of the contracts. Further on, the
dispositions for two categories of contracts –
the contract of international sale and of
intermediation are explained.

There are also presented the main legal
provisions that permit the determination of the
applicable law for othe r types of contracts
used in international trade – the contracts of
entrepreneurship, transport and expeditions,
banking, insurance, warrant and donation.

Reference is also made to the most
important international conventions containing
Private International Law provisions.

Mic dicționar de termeni