ADUNĂRILEăğIGANILORă DINăTRANSILVANIAă [628067]

ADUNĂRILEăğIGANILORă DINăTRANSILVANIAă
DINăANULă1919ă(I)*ă
PETREăMATEIă
Primeleă manifestăriă politiceă aleă Ġiganiloră dină Româniaă auă avută locă înă anulă
1919,ăînăcontextulăuniriiăTransilvanieiăcuăRomânia.ăAsemeneaăal torăminorităĠi,ășiă
Ġiganiiă ardeleniă auă organizată adunăriă înă careă și-auă exprimată ad eziuneaă laă Unire,ă
solicitândătotodatăăacordareaăunorădrepturi.ăSpreădeosebireădeă celelalteăminorităĠi,ă
aleăcărorămanifestăriădeăacestăfelăauăfostăstudiateădeămultăăvr eme,ăacĠiuneaăĠiganiloră
aărămasăunăepisodăpuĠinăcunoscut.ăă
ResponsabileăpentruăaceastăăsituaĠieăsuntăinteresulăredusăpeăca reăistoriografiaă
românăăl-aăavutăpânăădeăcurândăpentruăaceastăăetnie,ădarășiăinc apacitateaăĠiganiloră
înșișiă deă aă arătaă preocupareă pentruă creareaă șiă dezvoltareaă unui ă discursă istorică
propriu,ărecuperândășiăinstrumenta lizândămomenteăsemnificativeă dinăpropriaăistorie.ă
Deșiă înă ultimeleă douăă deceniiă lucrurileă s-auă schimbat,ă istoriaă Ġiganiloră intrândă înă
atenĠiaă atâtă aă istoricilor1,ă câtă șiă aă eliteloră rome2,ă totușiă manifestărileă Ġigăneștiă dină
Transilvaniaă dină anulă 1919ă contin uăă săă fieă prezentateă aproapeă e xclusivă dină
perspectivaă aă ceeaă ceă esteă considerată deă interesă pentruă istorio grafiaă naĠională.ă
Astfel,ă accentulă esteă pusă peă acĠiunileă româniloră dină Transilvan ia,ă manifestărileă
celorlalteă grupuriă etniceă (inclusivă adunărileă Ġiganiloră dină 191 9)ă fiindă subsumateă
legitimăriiăUnirii.ăReversulăesteăcăăsolicitărileăcuăcaracterăe tnicăaleăĠiganilorăauăfostă
completă neglijateă deă istorici.ă Înă acestă registruă seă înscrieă șiă pri maă menĠionareă aă
adunăriloră Ġigănești,ă într-ună volumă deă studiiă despreă Unireă publ icată înă anulă 1978.ă
Acestă volumă abordaă atitudineaă minorităĠiloră faĠăă deă Unireă înă do ară douăă pagini,ă
Ġiganiloră fiindu-leă rezervateă câtevaă rânduri.ă Peă lângăă viciulă d eă interpretare,ă
adunărileăfiindăamintiteăexclusivădinăperspectivaăjustificăriiă Unirii,ăapăreauășiăerori;ă
întreăaltele,ălocalitateaăDumbrăveniă(denumităăînăaceaăvremeăIb așfalău),ăundeăs-aă
ă
*ă Acestă studiuă aă fostă realizată înă cadrulă proiectuluiă deă cercet areă finanĠată deă CNCSIS-
UEFISCSU,ăînăcadrulăPNăIIăIDEI,ăcodăID_717.ă
1ăPentruăoăistorieăgeneralăăaăĠig anilorăînăRomânia,ăv.ăViorelăAc him,ă ğiganii în istoria României ,
București,ă1998.ă
2ăÎnăacestăstudiuăvomăfolosiăambeleăetnonime:ă„Ġigani”ășiă„ romi” .ăÎiănumimă„romi”ăpeăactiviștiiădină
aniiătreizeciăsauădinăprezent,ăcareăauămilitatăsauămilite azăăpe ntruăînlocuireaătermenuluiădeă„Ġigan”ăcuăcelădeă
„rom”,ădarănuășiăpopulaĠiaăsauăpersoaneleăcareăfacăobiectulăa cestuiăstudiu.ăÎnă1919,ăeiăîșiăspuneauă„Ġigani”,ă
organizauă„adunăriăĠigănești”ăetc.,ămotivăpentruăcareărecurgemă laădenumireaădeă„Ġigani”.ăă
ă
„Revistaăistorică”,ătomăXXI,ă2010,ănr.ă5–6,ăp.ă467–487ă

468ă PetreăMateiă 2ă
desfășurată ceaă maiă importantăă adunareă Ġigănească,ă eraă confundatăă cuă Târnăveni3.ă
Dupăă 1989,ă crescândă interesulă pentruă Ġigani,ă auă apărută informaĠ iiă maiă bogateă
inclusivădespreăacesteămanifestăriăĠigănești.ăUnăprimăexempluăe steădatădeăMariană
Ștefan,ă care,ă înă 1990,ă într-ună numără dină „Magazină istoric”,ă aă p ublicată memoriulă
AdunăriiăNaĠionaleăğigăneștiădeălaăDumbrăveniădină27ăaprilieă19 194.ăTreiăaniămaiă
târziu,ăînă1993,ăIoanăScurtuăreproduceaăînăfacsimilăunăfragment ădinăprocesul-verbală
ală aceleiașiă adunări5.ă Totuși,ă niciă volumeleă deă documenteă coordonateă deă Ioană
ScurtuășiăconsacrateăminorităĠilorănaĠionaleăînăRomâniaăinterbe lică6,ăniciăvolumulă
deă documenteă privitoareă laă Ġiganiă înă perioadaă 1919–1944,ă public ată înă 2001ă deă
LucianăNastasăășiăAndreaăVarga7,ănuămenĠioneazăăînăvreunăfelăacesteămanifestăriă
Ġigănești.ă Înă consecinĠă,ă înă condiĠiileă înă careă doară acesteă dou ăă documenteă auă fostă
publicate,ășiăniciăacesteaăînăcolecĠiiădeădocumenteăcareăsăăleă asigureăintrareaărapidăă
înă circuitulă academic,ă primeleă manifestăriă politiceă aleă Ġiganil o r ăd i n ăR o m â n i a ăa u ă
continuatăsăăfieăpuĠinăcunoscute,ăinclusivădeăcătreăistorici8.ă
Ună studiuă consacrată adunăriloră Ġiganiloră dină Ardeală dină anulă 19 19ă esteă
justificatădinămaiămulteămotive.ăAnalizaăacĠiunilorăacesteiămin orităĠiăpoateăcontribuiă
laă oă maiă bunăă cunoaștereă aă epociiă Uniriiă cuă totă complexulă deă pr oblemeă peă careă
aceastaă leă presupune.ă Adunărileă Ġiganiloră merităă oă atenĠieă spec ialăă șiă dină
perspectivaă necesităĠiiă deă aă cunoașteă maiă bineă istoriaă romiloră deă laă noi.ă Înă 1919,ă
Ġiganiiă ardeleniă nuă s-auă limitată laă exprimareaă adeziuniiă loră la ăU n i r e . ăE i ăa u ă
demonstratăoăanumităăconștiinĠăăetnică,ăprofitândădeăconjunctur aăfavorabilă,ăcreatăă
deă schimbareaă deă regim,ă pentruă aă seă organizaă șiă pentruă aă exprim aă deziderateă
proprii,ăcuăcaracterăsocialășiăetnic.ăAcesteămanifestăriăaleăĠi ganilorăprezintăăinteresă
șiă pentruă faptulă căă uniiă dintreă lideriiă deă laă 1919ă auă continuat ă săă fieă activiă șiă înă
mișcareaă Ġigăneascăă dină aniiă ’30.ă Oă paralelăă întreă manifestăril eă dină anulă 1919ă șiă
celeădinăaniiă’30ăarăpermiteăsurprindereaăuneiăevoluĠii.ăÎnăfin e,ăpeălângăăimportanĠaă
ă
3ă1918. Unirea Transilvaniei cu România ,ăed.ăaăIII-a,ărev.ășiăadăug.,ăBucurești,ă1978,ăp.ă666–
667.ă
4ăMariană Ștefan,ă 27 aprilie 1919. Adunarea NaĠional ă a Ġiganilor din Transilvani a,ă înă
„Magazinăistoric”,ăanăXXIV,ăs eptembrieă1990,ănr.ă9ă(282),ăp.ă19 .ă
5ăRomânia. Documentele Unirii. 1918. Album ,ăed.ăIoanăScurtu,ăBucurești,ă1993,ăp.ă152–153.ăă
6ăMinorităĠile naĠional e din România. 1918–1925 , ed.ăIoanăScurtu,ăLiviuăB oar,ăBucurești,ă1995.ă
7ăMinorităĠi etnoculturale. Mărturii documentare. ğiganii din Rom ânia (1919–1944) ,ă ed.ă
LucianăNastasă,ăAndreaăVarga,ăCluj-Napoca,ă2001.ă
8ăStudiileărecenteăcontinuăăsăăseăinspire,ăînăceeaăceăpriveșteăĠ iganiiăînăanulă1919,ădinăvolumulă
apărutăînă1978,ăpreluândăeroareaă localizăriiăadunăriiădină27ăap rilieă1919ălaăTârnăv eni:ăAurelăGalea,ă
Formarea și activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ġinuturilor românești din
Ungaria (2 decembrie 1918 – 10 aprilie 1920) ,ăTârguăMureș,ă1996,ăp .ă241;ăViorelăAchim,ă ğiganii în
istoria României ,ă p.ă 120;ă Ionă Sandu,ă Rromii în perioada interbelică ,ă înă Doruă Dumitrescu,ă Carolă
CăpiĠă,ă Mihaiă Manea,ă Istoria minorităĠilor naĠionale din România ,ă București,ă 2008,ă p.ă 128.ă Înă
variantaă înă limbaă englezăă aă cărĠiiă saleă Viorelă Achimă aă proce dată laă corecturaă necesară,ă scriindă căă
adunareaăs-aăĠinutălaăIbașfalăuă(Dumbrăveni):ă The Roma in Romanian History ,ăBudapest,ăNewăYork,ă
2004,ăp.ă159,ănotaă1.ă

3ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 469ă
obiectivăăaăacestorăevenimente,ăcircumscrisăăstrictăanuluiă1919 ,ăarămeritaăabordatăă
șiăposibilitateaăexploatăriiălorăsimbolice.ăCumășiăînăceămăsură ăs-auăraportatăĠiganiiă
laăacesteăevenimenteăînăaniiă’309?ăDarăacum?ăÎnăceăfelăsuntăevenimenteleădină1919ă
recuperateășiăinstrumentalizateădeălideriiăromiăactualiăpentruă articulareaăunuiădiscursă
istoricămenităsăăcontribuieălaăconstruireaăuneiăidentităĠiărome ămoderne?ăă
StudiulădeăfaĠăănu-șiăpropuneăsăărăspundăăexhaustivălaătoateăac esteăîntrebări,ă
ci,ă maiă degrabă,ă săă ofereă ună cadruă explicativă pentruă apariĠiaă acestoră manifes tări.ă
Structuraă saă Ġineă contă deă specificulă manifestăriloră Ġigăneștiă d esfășurateă întreă
ianuarieășiăaprilieă1919:ăă
1)ăAdunareaăjudeĠeanăăaăĠiganilorădinăTârnavaăMare,ădesfășurată ălaăRupeaăînă
16ăianuarieă1919;ă
2)ă Adunărileădină aprilieă 1919ă di nă maiă multeă localităĠiă transilv ăneneă (Icloduă
Mare,ă Șeicaă Mare,ă Uceaă deă Jos,ă Mo șna,ă Blăjel,ă VelĠ,ă Tălmăcel,ă A vrig,ă Criș,ă
Dumbrăveni,ă Apold,ă Copșaă Mare,ă Soroștin,ă Șoala),ă undeă Ġiganiiă ș i-auă exprimată
doleanĠeleășiăauătrimisădelegaĠiă laăadunareaăgeneralăădeălaăDum brăveni;ăă
3)ăAdunareaăNaĠionalăăğigăneascăădeălaăDumbrăveniădină27ăaprili eă1919;ă
4)ă Contextulă manifestărilor.ă Întrucâtă numărulă preaă mareă deă loca lităĠiă nuă neă
permiteăabordareaăspecificuluiăfiecăreiăadunăriăînăparte,ăvomăi dentificaăelementeleă
comuneăaleăacestorămanifestări,ăproblematizând;ă
5)ăReflectareaămanifestărilorăĠigănești.ă
ă
1.ăADUNAREAăDEăLAăRUPEAăAăğIGANILORăDINăJUDEğULăTÂRNA VAăMARE,ăă
16ăIANUARIEă1919ă
ă
ğiganiiăs-auăaflatădupăă1ădecembrieă1918ăîntreăprimeleăminorită Ġiăcareăși-auă
mărturisită atașamentulă faĠăă deă ro mâni.ă Peă 16ă ianuarieă 1919,ă laă Rupea,ă aă avută locă
adunareaăĠiganilorădinăjudeĠulăTâ rnavaăMare.ăAceastaăs-aădesfăș uratălaăscurtătimpă
dupăă ceă sașii,ă prină declaraĠiaă deă laă Mediașă dină 8ă ianuarieă 1919 ,ă și-auă exprimată
adeziuneaălaăUnire.ăAuăurmatămanifestărileăaltorăminorităĠiăcar e,ăaderândălaăUnire,ă
pretindeauă acordareaă sauă respectareaă anumitoră drepturi10.ă Înă manifesteleă puseă înă
circulaĠieă prină intermediulă presei,ă iniĠiatoriiă acestuiă evenime nt,ă organizaĠiă înă
„Comitetulă Aranjator,ă ğiganiiă dină Homorod”,ă seă adresauă Ġiganilo ră dină judeĠă cuă
apelativulă„fraĠi”,ăinvitându-iăsăăiaăparteălaă„mareaăadunareăĠ igăneascăăceăseăvaăĠineă
Joiă înă 16ă Ianuarieă st.n.ă înă salaă Schlosseră dină Cohalm11,ă laă ceasurileă 9ă înainteă deă
amiazi”.ă Pentruă legitimareaă adunăriiă și,ă implicit,ă aă revendicăr iloră careă urmauă aă fiă
ă
9ăPentruămișcareaăromăăînăperioadaăinterbelică,ăv.ăViorelăAchim, ăğiganii în istoria României ,
p.ă127–132.ă Documenteă despreă mișcar eaă romăă interbelicăă auă fostă publicateă înă volumulă MinorităĠi
etnoculturale ,ăed.ăLucianăNastasă,ăAndreaăVarga.ă
10ăPentruă acesteaă v.ă MinorităĠile naĠionale din România. 1918–1925 ,ă doc.ă 9,ă p.ă 126–128ă
(Mediaș,ă8ăianuarieă1919),ădoc. ă10,ăp.ă129ă(Adunareaăevreilorăd inăTransilvaniaăorganizatăălaăBucureștiă
înă18ămartieă1919),ădoc.ă16,ăp.ă162–166ă(Adunareaăgeneralăăaăge rmanilorădinăRomâniaăMareădeălaă
Timișoaraădină6ăseptembrieă1919)ăetc.ăă
11ăRupeaăeraădenumităăînămaghiarăăKohalom,ădeăaiciășiăaceastăăvar iantăăromânizată.ă

470ă PetreăMateiă 4ă
exprimateăcuăaceastăăocazie,ăseădoreaăoăprezenĠăănumeroasă:ă„Vă ărugăm,ăfraĠilor,ă
deăaăluaăparteăînănumărăcâtăseăpoateădeămareălaăprimaănoastrăăa dunareăĠigăneascăădeă
careăadunareăatârnăăsoartaătristeiănoastreăvieĠi.ăFraĠilor!ăNuă băgaĠiăînăseamăăniciăoă
osteneală.ăToĠiăĠiganiiădinăîmpre jurimileănoastreăsăăfieălaăace astăăadunare,ătineriășiă
bătrâni.”ă Potrivită organizatorilor,ă urmaă săă fieă discutatăă situaĠiaă ace steiă minorităĠi:ă
„scopulăadunăreiănoastreăesteădeăaăspuneălumiiătotăceeaceăamăsu feritădeăsuteădeăaniă
noiă Ġiganii”.ă Adunareaă urmaă săă aleagăă „ună comitetă Ġigănescă care ă vaă fiă obligată aă
recurgeă laă onoratulă Comitetă NaĠională Română dină Sibiuă șiă aă rugaă peă Onoratulă
Comitetă NaĠională Română aă neă luaă șiă peă noiă Ġiganiiă subă scutulă Do mnieiă lor”.ă
ÎntrunireaăeraăautorizatăădeăConsiliulăNaĠionalăRomânădinălocal itate12.ăă
CumădejaăamămenĠionat,ăînăistoriografiaăromânăăinformaĠiileădes preăaceastăă
adunareăsuntăpuĠine,ălimitându-seălaăaăsubliniaăexclusivăpatrio tismulăromânescădeă
careăarăfiăfostăanimaĠiăĠiganii.ăAstfel,ăpotrivităcomentariilor ădinăvolumulăamintitămaiă
susă dină 1978,ă eiă s-ară fiă mulĠumită săă cearăă săă fieă luaĠiă subă pro tecĠiaă Consiliuluiă
NaĠionalăRomân:ă„MerităăsăărelevămășiăpoziĠiaăpatrioticăămanife statăădeăĠiganiiădină
comitatulă Tîrnaveiă Mariă faĠaă deă desăvîrșireaă statuluiă român.ă Co nvocîndă laă Mareaă
adunareă Ġigăneascăă peă dataă deă 16ă ianuarieă 1919ă laă Cohalm,ă Comit etulă Aranjatoră
ğigănescă dină Homorodă anunĠaă scopulă adunăriiă loră pentruă «aă rugaă peă onoratulă
ComitetăNaĠionalăRomânăaăneălua ășiăpeănoiăĠiganiiăsubăscutulădomnieiălor».”13ăă
Înă realitate,ă laă adunareaă deă laă Rupea,ă laă careă auă venit,ă potrivită presei ă
românești,ăaproximativă700–800ădeăparticipanĠi,ăsolicitărileăĠiganilorănuăs-auă limitată
laăaceastăăprotecĠie,ăcareăaăfost,ămaiădegrabă,ăunămijlocăpersu asivădecâtăunăscopăînă
sine.ăAdunareaăaăformulatăcereriăconcrete:ă„drepturiăegale;ăcol onizareaăcortorarilor;ă
îngrijireaă invaliziloră șiă văduvelor;ă pământ;ă săă fieă reprezentaĠ iă înă reprezentanĠaă
comunală”14.ă Revendicărileă exprimateă laă Rupeaă aratăă căă Ġiganiiă erauă laă cur entă cuă
ă
12ăUn manifest al Ġiganilor ,ăînă„Gazetaăpoporului”,ăanăII,ă9ăfebruarieă1919,ănr.ă6,ăp.ă8.ă „Rugămă
peăfraĠiiănoștriăĠiganiădinăcomit atulăTârnaveiăMariăaăluaăparte ălaămareaăadunareăĠigăneascăăceăseăvaăĠineă
Joiăînă16ăIanuarieăst.n.ăînăsala ăSchlosserădinăCohalm,ălaăceasu rileă9ăînainteădeăamiazi.ăScopulăadunăreiă
noastreăesteădeăaăspuneălumiiătotăceeaceăamăsuferitădeăsuteăde ăaniănoiăĠiganii.ăVomăalegeăunăcomitetă
Ġigănescă careă vaă fiă obligată aă recurgeă laă onoratulă Comitetă NaĠio nală Română dină Sibiuă șiă aă rugaă peă
OnoratulăComitetăNaĠionalăRomânăaăneăluaășiăpeănoiăĠiganiiăsubă scutulăDomnieiălor.ăVăărugăm,ăfraĠiloră
deă aă luaă parteă înă numără câtă seă poa teă deă mareă laă primaă noastrăă a dunareă Ġigăneascăă deă careă adunareă
atârnăă soartaă tristeiă noastreă vieĠi.ă FraĠilor!ă Nuă băgaĠiă înă sea măă niciă oă osteneală.ă ToĠiă Ġiganiiă dină
împrejurimileănoastreăsăăfieălaăaceastăăadunare,ătineriășiăbăt râni.ăAceastăăadunareăesteăautorizatăădeă
ConsiliulăNaĠionalăRomânădinăCohalm.ăComitetulăAranjator,ăğigan iiădinăHomorod.”ăArticolulăapăruseă
laă9ăfebruarieă1919,ălaăaproapeă oălunăădupăăeveniment,ăfaptăceă aăcreatăconfuzie.ăNuăaăexistatăînainteădeă
16ă ianuarieă oă adunareă aă Ġiganilor ă dină Homorodă laă careă săă fiă par ticipată 700–800ă deă Ġigani.ă Autorulă
articolului,ăneavândăinformaĠii ăsuficiente,ădarădispunândădeăma nifestulăpusăînăcircul aĠieădeă„Comitetulă
Aranjator,ă ğiganiiă dină Homorod”,ă aă presupusă eronată căă adunareaă ară fiă avută locă laă Homorod.ă Înă
realitate,ă doară organizatoriiă șiă s emnatariiă manifestuluiă erauă d ină Homorod.ă Celeă două ă localităĠiă erauă
oricumăfoart eăapropiate.
13ă1918. Unirea Transilv aniei cu România ,ăp.ă666.ăă
14ăArhiveleă NaĠionaleă Istoriceă Centraleă (înă continuare:ă ANIC),ă fo ndă Consiliulă Dirigent.ă
AdministraĠiaăjudeĠeanăășiăco munală,ădosară79/1919,ăf.ă60.ă

5ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 471ă
hotărârileă deă laă Albaă Iulia,ă înă funcĠieă deă careă și-auă formulată dezideratele15.ă Celeă
cinciăcereriănuăpotăfiăușorăcaracterizateăcaăfiindăfieă„sociale”,ăfieă „etnice”.ăInclusivă
solicitărileă care,ă laă primaă vedere,ă ară păreaă deă naturăă socialăă (pământ,ă colonizareaă
cortorarilor,ăîngrijireaăinvalizilorășiăvăduvelor)ăpotăfiăabord ateădintr-oăperspectivăăaă
egalităĠiiădeătratamentăpeăcareăoăreclamau,ăaceastaăfiindăoărev endicareă„etnică”,ăfaptă
evidenĠiatădeăcereriăprecum:ădre pturiăegale,ăreprezentanĠăăcomu nală.ăReprezentanĠiă
aiăĠiganilorăauăcomunicatăacesteăsolicităriăConsiliuluiăDirigen tăalăTransilvaniei,ăcareă
aăluatămăsuriădeărezolvare.ăPeă27ăianuarieă1919,ălaădoarăcâteva ăzileădupăăadunareaă
deălaăRupea,ăConsiliulăDirigentăl-aămandatatăpeăprefectulăjudeĠ uluiăTârnavaăMareă
să-iăinformezeăpeălideriiăĠiganilo r,ăGeorgeăMolnarășiăGeorgeăCr iĠeanu,ăcăăs-aăluată
notăădeădeziderateleălor,ăcareăurmauăsăăfieărezolvate.ă„DluiăPr efectăalăcomitatuluiă
TârnavaăMare.ăSighișoara.ă[…]ăSăăbinevoiĠiăaăîncunoștinĠaăpeă reprezentanĠiiăGeorgeă
MolnarășiăGeorgeăCriĠeanuăcă:ă1.ăToĠiăcetăĠeniiăvorăfiăegalăîndreptăĠiĠ i;ăfaĠăădeăĠiganiă
nuăseăfaceăniciăoădeosebire;ă2.ăColonizareaăcortorarilorălaăună timpămaiăpotrivităseăvaă
rezolva;ă3.ăDespreăinvaliziășiăvăduveleălorăseăvaăîngrijiăînăco nformitateăcuăinvaliziiă
șiăvăduveleătuturorăcetăĠenilor;ă4.ăÎnăreprezentanĠaăcomunalăăv orăfiăreprezentateășiă
minorităĠile;ă 5.ă Cerereaă loră referitoareă laă împărĠireaă pământul uiă s-aă transpusă
Resortuluiăagriculturei.”16ă
Atitudineaă opinieiă publiceă româ neștiă faĠăă deă adunareaă Ġiganilor ă este,ă dină
păcate,ă greuă deă documentat.ă Interesulă pentruă manifestărileă Ġiga niloră eraă relativă
redusă înă epocă,ă eleă nefiindă socotiteă vitaleă pentruă cauzaă române ască,ă aă uniriiă
ArdealuluiăcuăRomânia.ăCuătotulăaltfelăauăfostăperceputeăadunăr ileăsașilorăsauăaleă
unorăgrupuriăetniceămaiăvizibile.ăÎnăcazulăĠiganilor,ăpresaăaăt ratatăevenimentulă–ășiă
peăĠiganiăînăgenerală–ăcuăoăanumităăcondescendenĠă.ăComentariil eăauăfostăpuĠineășiă
auă variată întreă curiozitate,ă ironieă șiă bunăvoinĠă.ă Spicuimă dină câtevaă articoleă deă
presă.ăUnămaterialăscurt,ăapărutălaăaproapeăoălunăădupăăadunare aădeălaăRupea,ăneă
aratăă curiozitateaă ușoră ironicăă faĠăă deă aceastăă manifestare,ă du blatăă deă oă anumităă
frustrareădeăaănuădispuneădeămaiămulteăinformaĠii.ăDeăaltfel,ăt itlulăarticoluluiăesteă
ğiganiada de la Cohalm: ă „Măă rog,ă ceă eă cuă adunareaă Ġiganiloră dină Cohalm?ă S-aă
Ġinutăsauănuăs-aăĠinutăaceastăăadunareăaăconfraĠilorăneorustici17ălaă16ăIan.ă[stil]ăn[ou]?ă
ă
15ăMinorităĠile naĠionale din România. 1918–1925 ,ă doc.ă 6,ă p.ă 119–120.ă Astfel,ă cerereaă deă aă
primiă pământă șiă reprezentareă com unalăă seă regăseșteă șiă înă Declar aĠiaă deă laă Albaă Iulia,ă alineatulă III,ă
puncteleădoi,ătreiășiăcinci :ă„egalaăîndreptăĠire,ă[…]ăvotulăobștescădirect,ăegal,ăsecretă peăcomuneăînămodă
proporĠională[…]ălaăreprezentar eaăînăcomune,ăj udeĠeăoriăparla mentă[…]ăreformăăagrarăăradicală”.ă
16ăANIC,ăfondăConsiliulăDirigent.ăAdministraĠiaăjudeĠeanăășiăcomuna lă,ădosară79/1919,ăf.ă60.ă
Peă Georgeă CriĠeanuă îlă vomă regăs iă șiă înă 27ă aprilieă 1919,ă laă adun areaă deă laă Dumbrăveni,ă cândă vaă fiă
propusăsăăfacăăparteădinăMareleăS fatăNaĠională–ăIdem,ăcolecĠiaă Facsimile,ăFă1322,ădarășiămemoriulă
publicatădeăMarianăȘtefan,ă op. cit., ăp.ă19.ă
17ăPoliticaăasimilaĠionistăăaăMarieiăTerezaă(1740–1780)ășiăaăluiă IosifăalăII-lea ă(1780–1790)ăfaĠăă
deă Ġiganiă aă prevăzut,ă laă sfârș itulă secoluluiă ală XVIII-lea,ă prin treă altele,ă șiă utilizareaă uneiă denumiriă
alternativeă pentruă Ġigani,ă aceeaă deă „Neorustici”,ă „Neubauer”,ă „ Neubanater”ă („Ġăraniă noi”,ă „bănăĠeniă
noi”).ă Pentruă detalii ,ă v.ă ViorelăAchim,ă ğiganii în istoria României , p.ă 68–75;ăMariană Zăloagă,ă Sub
semnul absolutismului: imaginea Ġiganilor din Transilvania ,ăînă„CaieteleăGheorgheăI.ăBrătianu”,ăIV,ă
2001,ă p.ă 25–30;ă Idem,ă Politica imperială austriacă și o piniile istoriografiei ilumini ste faĠă de

472ă PetreăMateiă 6ă
Dacăăs-aăĠinut,ăpentruăceăziareleănuăoăînregistrează?ăPentruăce ăagenĠiaă«Dacia»ănuă
dăăniciămăcarătreiărânduriădeădepeșă?ăDacăănuăs-aăĠinut,ăcineăa ăîmpiedicatăaceastăă
adunareă exoticăă ceă ară fiă dată motiveă deă inspiraĠieă unuiă ală doile aă Budaiă Deleanu?ă
AșteptămălămuririămăcarădeălaăĠiganiiădinăBlaj.”18ăă
Dară atitudinileă faĠăă deă acestă grupă etnică înă generală puteauă fiă m aiă generoase,ă
depășindăregistrulăironic.ăExistăășiăarticoleăvăzândăînăĠiganiă posibiliăparte neri.ăUnă
exempluăesteă Cântec nou ,ăunăarticolăînăversuriăpublicatăînămartieă1919:ă„MăiăĠigane,ă
aziăpeăstrune/ăNuămaiăcânĠiăînălimbiăstrăine/ăCăăn-auădreptăsă-Ġi ăporuncească/ăAltulă
lifteleă străine/ă Aziă să-miă ziciă hora-nfrăĠirii/ă Cumă oă știiă maiă dulceă frate/ă Vreauăă
să-nchinăcăciăastăziăare/ăTotăRomânulălibertate/ăVreauăsăăsimtă înăpeptăviaĠa/ăInimaă
îmiăbateătare/ăZi,ămăiăfrateălăutare/ăZiăînăRomâniaăMare.”19ăAparentănesemnificativ,ă
acestăexempluăesteăpusăînăvaloareădeăunăaltăarticol,ășiăelăfavo rabilăacesteiăminorităĠi,ă
ală căruiă autoră îșiă descriaă emoĠiaă deă aă fiă văzută printreă volunta riiă ardeleniă foștiă
prizonieriăînăRusiaășiădoiăĠiganiăceăseăoferiserăăsăălupteăpent ruăRomânia:ă„Umblauă
semeĠiăpeăplatoulăȘorogarului,ăașteptândăsăăvieăregeleăsăăleăia ăjurământul.ă[…]ăDupăă
terminareaăfestivităĠei,ăm-amăapropiatădeăceiădoi,ăcariăm-auăîn duioșatăașaădeămultă
prinăvenireaălor.ă–ăDarăvoi?ăCumășiădeăunde?ăDuserăămânaălaăchi piulăîmpodobităcuă
colorileăromânești.ă–ăApoiăsuntemășiănoiăvoluntariăde-iăromâneș ti.ăCum,ăadecăănoiă
nuă Ġinemă cuă Rumânia?ă Deă ceă tremurauă lacrimileă înă ochiiă mei?ă Uit e-i.ă Singurii,ă
singurulă neamă careă neă iubește,ă care,ă suferindă alăturiă deă noi,ă n e-aă cunoscută șiă s-aă
alipitădeăsufletulănostru.ăȘiăacum,ăînăclipaăceaămare,ăcândăgla sulăpământuluiăsfântăaă
răsunatăpânăădincoloădeăgheĠurileăSiberiei,ăeiăvinăalăturiădeăv oiniciiăArdealuluiăsăăleă
deeămânăădeăajutor.ă[…]ăȘiăcuătoateăacesteaăsuntăașaădeămândriă întreăceleătreiămiiădeă
noiăostașiăaiăidealuluiănostru.ăPentrucăășiăeiă«ĠinăcuăRumânii» .ăVai,ăpoateăsinguriăeiă
ĠinăneinteresaĠiăcuăRomânii.”20ăă
AstfelădeăapariĠiiăînăpresăăsurprindăunăanumitănivelădeăaccepta reăfaĠăădeăĠigani,ă
careăaăcontatăînăprimăvaraăluiă1919,ăcreându-leăacestoraăunăcad ruădeămanifestare.ăă
ă
2.ăADUNĂRILEăLOCALEăALEăğI GANILOR,ăAPRILIEă1919ă
ă
Următoareleă adunăriă aleă Ġiganilo ră auă avută locă laă sfârșitulă luni iă aprilieă 1919,ă
perioadăă favorabilăă unoră astfelă deă manifestări.ă Cuă doară câtevaă zileă înainte,ă înă
ă
chestiunea Ġigănească din Transilvania în secolul la XVIII-lea ,ăînă„AnuarulăArhivelorăMureșene”,ăII,ă
2003,ăp.ă119–128.ăIniĠialădenumireă oficială,ădeciăîntr-oămaiămi căămăsurăădepreciativă,ăaceastaăaăfostă
adoptatăășiădeăcătreăĠiganiiăardeleni,ăajungândăsă-iădesemnezeă înăspecialăpeăceiăsedentari.ă„Neorustici”ă
seănumeauășiăaceiăreprezentanĠiăaiăadunăriiăĠigăneștiădinăVelĠ ,ădinăaprilieă1919ă–ăANIC,ăfondăConsiliulă
Dirigent.ăAdministraĠiaăjudeĠe anăășiăcomunală,ădosară79/1919,ăf .ă59.ăAcelașiănumeăl-aăpurtatășiăprimaă
organizaĠieă Ġigănească,ă înfiin Ġatăă înă 1926,ă înă localitateaă Calbor,ă judeĠulă Făgăraș:ă „ÎnfrăĠireaă
neorustică”.ăă
18ăğiganiada de la Cohalm ,ăînă„Unirea”,ăană29,ă14ăfe bruarieă1919,ănr.ă32,ăp.ă3.ă
19ăIustinăIlieșu,ă Cântec nou ,ăibidem,ă6ămartieă 1919,ănr.ă48,ăp.ă1.ăă
20ăMihnea,ă Din carnetul unui pribeag. ğiganii ,ăînă„Craiuănou”,ăanăI,ă1/14ăaprilieă1919,ănr.ă6–7,ă
p.ă106–107.ă

7ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 473ă
noapteaădeă15ăspreă16ăaprilie,ăavuseseălocăataculămaghiar,ăurma tădeăcontraofensivaă
trupelorăromâneăpentruăatingereaăaliniamentuluiăArad-Oradea-Sat uăMare21.ăFoarteă
probabil,ă organizatoriiă acestoră adunăriă auă crezută că,ă într-ună a semeneaă momentă
sensibil,ă cererileă lor,ă exprimateă concomitentă cuă afișareaă român ismului,ă voră fiă
soluĠionateăfavorabil.ă
Manifestărileă dină lunaă aprilieă aleă acesteiă minorităĠiă potă fiă îm părĠiteă înă douăă
categorii.ă Primaă esteă ceaă aă a dunăriloră localeă Ġigănești,ă înă cad rulă căroraă anumiteă
comunităĠiădeăĠiganiăîșiăexprimauăadeziuneaălaăUnire,ăformulauă propriileădoleanĠeășiă
mandatauă „oameniă deă încredere”ă careă să-iă reprezinteă laă Adunarea ă NaĠionalăă
ğigăneascăădeălaăDumbrăveni,ădină27ăaprilieă1919.ăAceastăăaduna reăgeneralăădeălaă
Dumbrăveniăeraăaădouaăetapă.ăAstfelădeăadunăriăauăfostăorganiza teăînăurmătoareleă
localităĠi:ăIcloduăMareă(judeĠulăSolnoc-Dobâca),ăCriș,ăȘeicaăMa reășiăMoșnaă(judeĠulă
TârnavaăMare),ăUceaădeăJosă(judeĠulăFăgăraș),ăTălmăcelășiăAvrig ă(judeĠulăSibiu),ă
Blăjel,ăVelĠășiăDumbrăveniă(judeĠulăTârnavaăMică).ăPentruăfieca reădintreălocalităĠileă
sus-menĠionateă dispunemă deă memor iiă sauă credenĠionaleă emiseă deă a dunărileă
ĠiganilorăsauădeăautorităĠileălocale.ăFărăăaăfiăidentificatădoc umenteăsimilare,ăbănuimă
căăauămaiăexistatăalteăpatruăadunăriăĠigăneștiăînălocalităĠile ăSoroștină(judeĠulăSibiu),ă
Apold,ă Copșaă Mareă șiă Șoalaă (judeĠulă Târnavaă Mare),ă întrucâtă găs imă numeleă
reprezentanĠilorăĠiganiădinăacesteăpatruălocalităĠiăînătabelulă nominalăcuăparticipanĠiiă
laăadunareaăgeneralăăd eălaăDumbrăveni.ăFaĠ ăădeăadunareaădeălaăR upea,ăcare-iăvizaseă
doarăpeăĠiganiiădinăjudeĠulăTârnavaăMare,ăinvitaĠiăsăăparticipe ădirect,ăînămasă,ăcâtă
maiămulĠi,ătineriășiăbătrâni,ămanifestărileădinăaprilieăerauăma iăelaborate.ăNuănumaiă
căă participanĠiiă proveneauă dină maiă multeă judeĠe,ă dară formaă deă r eprezentareă șiă
implicitădeălegitimareăeraădifer ită,ădeăaceastăădatăăcomunităĠi leădeăĠiganiănumindu-șiă
delegaĠiiăcareădeliberauășiăluauădeciziiăînănumeleălor.ă
Celămaiăprobabil,ăacesteăadunăriălocaleăauăavutălocăîntreă25ăși ă27ăaprilieăst.n.ă
Laă25ăaprilieăauăavutălocăadunărileădinăUceaădeăJos,ăȘeicaăMare ășiăIcloduăMare,ălaă
26ăaprilieăceleădinăMoșna,ăBlăjelășiăVelĠ,ăiarăpentruă27ăaprilieăavem ăunăcredenĠională
eliberată deă bisericaă dină Crișă reprezentantuluiă adunăriiă localeă Ġigănești.ă Maiă avemă
alteă treiă adunăriă nedatate,ă laă Tălmăcel,ă Avrigă șiă Dumbrăveni,ă d espreă careă
presupunemăcăăauăavutălocăî năziuaădeă26ăaprilieă191922.ă
Documenteleă emiseă deă acesteă adunăriă urmauă ună anumită model:ă ader ândă laă
Unire,ă pretindeauă drepturiă egale;ă erauă totodatăă structurateă înă jurulă câtorvaă idei,ă
dorinĠaăfiindădeăaăconvingeădeăbuneleăintenĠii:ăĠiganiiăseădecl arauăsedentari,ă„de-aiă
locului”,ă deă religieă ortodoxăă sauă greco-catolică,ă utiliă economi că (fiindă menĠionateă
meseriile:ă zilieri,ă negustori,ă comercianĠi),ă seă pronunĠauă înă favoareaă Unirii ă șiă îșiă
manifestauă loialitateaă faĠăă deă familiaă regalăă șiă faĠăă deă guve rnulă român.ă Uneori,ă
ă
21ăDumitruăPreda,ă Transilvania și relaĠiile româno-ungare până la 15 aprilie 1919 ,ăînăIdem,ă În
apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918–1919 ,ăBucurești,ă1994,ăp.ă114–206.ă
22ăToateăacesteăcereriăerauăredactateădeăGheorgheăHumagiu,ăreprez entantăalăadunăriiădinăUceaă
deă Josă dină 25ă aprilie.ă Cumă peă 27ă aprilieă aveaă locă adunareaă gene ralăă dină Dumbrăveni,ă acesteă treiă
adunăriăs-auădesfășurat,ăcelăma iăprobabil,ăpeă26ăaprilieă1919.ă

474ă PetreăMateiă 8ă
probăă aă românismuluiă loră eraă afirmaĠiaă potrivită căreiaă regeleă i -ară fiă eliberată deă
„barbariiă deă maghiari”ă sauă dină „jugulă maghiar”.ă Peă acestă fundal ,ă drepturileă
solicitate,ăînăspecialăîmproprietărirea,ănuăarăfiăpututăfiărefu zateăunorăoameniăcareăseă
declarauă loiali,ă buniă cetăĠeni,ă „dândă armată”ă etc.23ăÎnă plus,ă adunărileă alegeauă
oameniădeăîncredereăcareăurmauăsăăfieătrimișiălaăadunareaădeălaăDumbrăveni.ă
ă
ă
ă
HartăăcuălocalităĠileăundeăĠigan iiăs-auămanifestatăînăanulă1919 .ăă
SuntămarcateăatâtăadunărileăregionaleădeălaăRupeaă(16ăianuarieă 1919)ășiădeălaă
Dumbrăveniă(27ăaprilieă1919),ăcâtă șiălocalităĠileăpentruăcareăsuntădocumentateăadunăriă
Ġigăneștiă sauă delegaĠiiă trimiseă laă adunărileă deă laă Rupeaă și ă Dum brăveni.ă Structuraă
administrativăăesteăceaăactuală.ă
ă
23ăAcestă modă deă aă solicitaă ajutor,ă insistândă peă loialitateaă șiă utilitateaă lor,ă inclusivă militară,ă
continuaăsăăseăregăseascăălaărudariiădinăsudulăTransilvanieiăch iarășiă20ădeăaniămaiătârziu.ăAceiărudariă
careă nuă fuseserăă împroprietăriĠiălaă reformaă agrarăă seă confrunta uăcuă problemeă asemănătoareă cuăceleă
amintiteă deă participanĠiiă laă adunărileă dină 1919ă –ă Ionă Chelcea,ă ğiganii din România. Monografie
etnografică , ăBucurești,ă1944,ăp.ă46:ă„oăspunăs inguriăcăăeiăfacăarmată,ăplăt escădări,ădarăn-auăluatăparteă
laăniciăunaădinăbinefacerileăsocial-politiceădeăcareăs-aăînvre dnicităpopulaĠiaănoastră ărurală.ăN-auăfostă
împroprietăriĠiădecâtăînăparte.ăStauăînăplinăsecolăalăXX-leaăpe ăpământăboieresc,ăplătindăchiriaăanuală;ă
deciăceiămaiămulĠiăn-auăniciăva trăăproprieă[…]ăPădureaăoăplăt esc.ăDeăaiciăscotăle mnulăbunădeălucru.”ă

9ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 475ă
SpaĠiulănuăneăpermiteăcitareaăpeălargăaătuturorădocumentelorăda teădeăadunărileă
Ġiganiloră dină aprilieă 1919.ă Neă lim itămă laă aă reproduceă integrală actulă emisă înăă
25ăaprilieă1919ădeăadunareaădină UceaădeăJos,ăjudeĠulăFăgăraș.ăM otivulăpentruăcareă
optămăpentruăacestădocumentăesteăacelaăcăăstructuraășiăconĠinut ulăluiăseăregăsescășiă
înădocumenteleăadunărilorădeălaă Tălmăcel,ăAvrig,ăBlăjel,ăVelĠăș iăDumbrăveni.ăă
„OnoratăăAdunareăNaĠionalăăğâgăneascăăînăIbașfalău,ăOnoratăăȘed inĠă,ăă
Noiă supușiă aparĠinătoriă aiă comuneiă Uciaă deă Josuă plasaă Arpașiulă deă Josu,ă
judeĠulă Făgărașă șiă jur,ă deă relegiuneă gr[eco]ă or[ientali]ă șiă gr[ e c o ] ăc a t [ o l i c i ] ăd e ă
profesiuneăzileriășiăneguĠători.ă
Voimăaăneădepuneăurmătoareaărugareădupăăcumăurmează.ăă
Primaă datăă dină inimileă noastreă dămă laudăă bunuluiă Dzeuă șiă Maiest ăĠiiă saleă
Regeluiă nostruă Ferdinandă căciă ne[-]auă eliberatuă dină jugulă barba riloră mag[h]iari.ă
Trăiascăă Regeleă nostruă Ferdinand.ă Trăiascăă onorabilaă nostrăă Reg inaă Maria.ă
Trăiascăăguvernulăromân.ăTrăiascăăRomâniaămareălângăăcareăcerem ăalipireaănoastrăă
cuătrupășiăsufletu.ă
Totodatăă declarămă aă neă supuneă laă toateă condiĠiileă ceruteă dină pa rteaă maiă
marilorănoștriășiăaăguvernuluiăr omân,ădândăarmatăăcaășiăpânăăacum.ăă
Totodatăă
Rugândă preă Iubitulă nostruă Regeă șiă guvernulă română aă neă livida24ășiă nouăă
următoarele.ă
AăaveaădreptăegalăcuănaĠiuneaăromână.ăCeaămaiăpauperăănaĠiuneăs untem,ădară
înătotădiaunaăne[-]amădatăsilinĠaădinăcâtăamăpututășiăamăîmpl inituătoateăcererileădină
parteaăguvernuluiășiăleăvomăîmpliniășiădeăîn’nainte.ăNoiădreptu riălaăpădureănuăamă
avutu,ăavereădeăpământăasemenea, ăceiă maiăpuĠiniăabiaăavemăpămân tuăpropriuăcâtă
ne-amă edificată ună bordeiă (casă).ă Peă cândă fărăă acesteaă nuă putemă staă înă nainteaă
lipselorănoastre.ăă
Sperândăcăăumilitaănoastrăărugare ănuăveĠiălua[-]oălaăreaăconsid erare,ărămânemă
ceiă maiă plecaĠiă serviă înă puternicindă peă membriă noștriă denă crede reă aă participaă laă
mareaăadunareăaranjatăăpeăDum inicaăTomiiăînăIbașfalău.ă
RămânemămaiăplecaĠiăservi,ă
UciaădeăJosu,ălaă25ăAprilieă1919”25ă
Asemănărileă dintreă cererileă adunăriloră deă laă Uceaă deă Jos,ă Tălmă cel,ă Avrig,ă
Blăjel,ă VelĠă șiă Dumbrăveniă seă explicăă prină prezenĠaă laă acesteă adunăriă aă luiă
GheorgheăHumagiu,ăreprezentant ulăadunăriiădinăUceaădeăJos.ăDată fiindăfaptulăcăăceiă
maiămulĠiăĠiganiănuăștiauăcarteă(eiăsemnându-seăprinăpunereaăun eiăcruci),ăHumagiuăaă
redactatărevendicărileăadunărilorădinăTălmăcel,ăAvrig,ăBlăjel,ă VelĠășiăDumbrăveniă
înăcalitateădeă„scriitorădeănumeășiărugare”,ădupăăcumăseășiăsemna.ă Familiarizatăcuă
protocolulă adunăriiă dină propriaă localitate,ă elă aă preluată acestă modelă înă redactareaă
actelorăemiseădeăcelelalteăadunări.ăă
ă
24ăAăoferi,ăaăacorda.ă
25ăANIC,ăfondăConsiliulăDirigent.ăAdministraĠiaăjudeĠeanăășiăcomu nală,ădosară79/1919,ăf.ă49r-v.ă

476ă PetreăMateiă 10ă
Dară auă existată șiă adunăriă aleă căr oră cereriă semănau,ă chiară șiă în ă absenĠaă luiă
Humagiu.ăUnăastfelădeăexempluăesteăprotocolulăadunăriiădinăȘeic aăMare,ăĠinutăătotăînă
25ă aprilie26.ă Deșiădetaliiădespreăpregătireaăacestoră manifestăriă lipsesc,ă f oarteăprobabilă
similitudinileă seă explicăă prină exi stenĠaă unoră lideriă capabiliă s ăă acĠionezeă peă razaă maiă
multoră judeĠe,ă convenindă dină timp,ă înainteă deă Ġinereaă primel oră adunări,ă asupraă unuiă
modelădeăcereri.ăAcestaăaăservităcaăpunctădeăplecare,ăfiindăpro pusăadunărilorășiăaprobat.ă
Ușoră diferităă esteă adunareaă deă laă Moșna,ă aiciă accentulă căzândă peă revendicareaă unuiă
ajutorăimediat.ăParticipanĠiiăla ăadunareăseăplângeauădeălipsaăp ământuluiăși,ăpornindădeălaă
refuzulăsașilorădinăcomunăădeăaăleădaăpământăînăarendăălaăunăpreĠăre zonabil,ăsolicitauăcaă
adunareaădeălaăDumbrăveniăsăăintervinăăpeălângăăConsiliulăDirig entăpentruăacordareaă
deăpământ,ăiniĠialăînăarendăășiăulteriorăprinăîmproprietărire27.ă
Deoareceă înă multeă dintreă acesteă localităĠiă Ġiganiiă erauă l ipsiĠi ă deă pământ,ă
adunărileălorăauăpusămareăaccent ăpeăîmproprietărire.ăTotuși,ăce rerileănuăseălimitauălaă
pământășiănuăerauăargumentateăexc lusivădinăperspectivaăsărăciei ăcareătrebuiaăcurmată,ă
ciășiădinăperspectivaăegalităĠiiăînădrepturiădeăcareăarăfiătre buităsăăseăbucureăînăcalitateaă
lorădeăcetăĠeniăloiali,ăcareăseăachitauădeăaceleașiăobligaĠiiăc aășiăcelelalteăminorităĠi:ă„Seă
roagăă adunareaă generalăă cătreă Consiliulă Dirigentă dină Sibiuă săă b i n e v o i a s c ă ăa ăl u a ăî n ă
considerareă cândă seă vaă împărĠiă pământulă șiă peă eiă fiindcăă acelea șiă jertfeă șiă aceleașiă
miseriiășiăneajunsuriăamăînduratăc uăorișicareăalĠiiășiăacelașiă sângeăamăvărsatăpentruă
causaă mareă aă dreptăĠiiă caă șiă cele lalteă popoareă dină Ġarăă deciă să ă fieă împărtășiĠiă deă
aceleașiăpământăcaășiăcelelalteă popoareăconlocuitoareăcuăeiădin ăĠară.”28ă
ă
26ăIbidem,ă f.ă 55r-v.ă „Onorabilaă Adunareă NaĠionalăă ğâgăniascăă înă Ibașfalăuă […]ă Noiă supușiă
aparĠin[ă]toriăaiăcomun[e]iăȘeicaămareădeăjudeĠulăTârnav[e]iăma ri,ăplasaăMediaș,ădeăreligiuneăğâganiă
gr[eco]ăor[ientali]ășiăgr[eco]ăcat[olici]ădeăprofesiuneăzil[i]e r[i]ănegustor[i]ășiăprofe sionișt[i]ăvoimăaăneă
depuneă următoareaă rugareă dupăă cum ă urmiază:ă Primaă dataă strigămă d ândă laudăă bunuluiă Dzeuă șiă
iubituluiănostruăregeăcăăni[-]auăscosuădinăjugulăbarbarămag[h]i ar.ăTrăiascăăRumâniaămareălângăăcareă
ceremă alipireaă noastrăă cuă trupă șiă sufletu.ă Noiă dămă armatăă dupăă c u m ăa m ăd a t ăș i ăp â n ă ăa c u m ăș i ăn e ă
supunemălaăto[a]teăcererileășiăcondiĠitorileădateădelaămaiăm ari[i]ănoștriășiăguvernulăRomân.ăRugândăpeă
IubitulănostruăRege,ăguvernulăromânăaăneălividaăurmătoarele.ăAă aviaădreptăegalăcuănaĠiuneaărumânăădeă
oareceă fiindă poporulă celă maiă pa uperă noiă to[a]teăcererileă dină pa rteaă guvernuluiă dupăăcumă l[e-]amă înă
plinitădarăădrepturiălaăpădureăn[-]amăavut,ăavereădeăpământămoș ieănuăavemăceiămaiăpuĠinăabiaăavemă
pământăpropriuăcâtăși[-]auăedificatăunăbordeiăsauăcasăăpeăcândă șiănoiăamăvoiăsăăavemădrepturiăînăcevaă
avere.ăSperândăcăăumilitaănoastrăărugareănuăveĠiălua[-]oăînărea ăconsiderareărămânemăceiămaiăplecaĠiă
serviăînăputernicindăpeămembri[i] ănoștriădeădenăcredereăspreăaă participaălaămareaăadunareăceăsăăvaăĠiniaă
înăduminecaăTom[i]iăînăIbașfalău.ăRămânemăceiămaiăplecaĠiăservi .ăȘeicaăMareă 25/IV.1919.”ă
27ăIbidem,ăf.ă45r-v.ă„Adunareaăgene ralăăaăĠiganilorădinăMoșnaăseă roagăădeăconducătoriiăadunăriiă
dinăElisabetopolă[Dumbrăveniă–ă n. P.M. ]ăsăăînaintezeăoărugareăcătrăăConsiliulăDirigentădinăSibiuăs ăă
binevoiascăăaăfaceădis poziĠiiăsăăaprobeăcaăsăăcapeteăĠiganiădin ăMoșnaădeocamdatăăînăarendaăînăpreĠă
moderatădelaăatotstăpâni toriăsașiiădinăcomună.” PentruămuncaăĠiganilorălaăsașiășiăraporturileăpatronaleă
sași-Ġiganiă înă general,ă v.ă Ionă Chelcea , op. cit. ,ă p.ă 106–107,ă 133;ă Martină Bottesch,ă Fremd- und
Selbstbilder in einer Siebenbürgi schen Gemeinde: Siebenbürger S achsen, Landler, Rumänen und
Roma in Großpold ,ă înă vol.ă Das Bild des Anderen in Siebenbürgen. Stereotype in einer
multiethnischen Region ,ăed.ăKonradăGündisch,ăWolfga ngăHöpken,ăKöln,ă1998,ăp.ă193–215. ă
28ăANIC,ăfondăConsiliulăDirigent.ăAdministraĠiaăjudeĠeanăășiăcomu nală,ădosară79/1919,ăf.ă45r-v.ăă

11ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 477ă
ğiganiiă încercauă săă seă prezinteă într-oă luminăă câtă maiă favorabil ă,ă scoĠândă înă
evidenĠăăelementeleăpeăcareăleăaveauăînăcomunăcuăromânii.ăEiăse ădeclarauăgreco-
catoliciă șiă ortodocși,ă revendicându-seă deă laă confesiunileă socot iteă înă Transilvaniaă
epociiă dreptă „românești”.ă Invocareaă acesteiă apropieriă religioas eă dintreă româniă șiă
Ġigani,ă corespunzândă înă bunăă măsurăă realităĠii29,ă eraă menităă să-iă convingăă peă
români.ăAceștiaăînăgeneral,ăfam iliaăregalăășiăguvernulăromânăînăspecialăerauăsalutaĠiă
caăsalvatori.ăPentruăaăfiășiămaiăpersuasivi,ăconcomitentăcuăapr opiereaădeăromâni,ăseă
produceaă oă categoricăă distanĠareă faĠăă deă maghiari.ă Întrucâtă adu n ă r i l e ăa v e a u ăl o c ă
într-oăperioadăămarcatăădeăten siunile,ăinclusivămilitare,ădintr eămaghiariășiăromâni,ă
s-aă recursă laă frazeologiaă antimaghiarăă aă epocii30.ă „Barbariiă deă maghiari”,ă „jugulă
maghiar”ăapăreauăcaăoăcontrapunereălaăromâniiăprezentaĠiăcaăsal vatori.ă
Înă câtevaă cazuriă s-auă păstrată documenteă careă demonstreazăă oă anu mităă
implicareă aă româniloră înă organizareaă acestoră adunări.ă Înă anumit eă localităĠi,ă datăă
fiindărataăridicatăăaăanalfabetismuluiăprintreăĠigani,ăceiăcare ăauăredactatăacesteăcereriă
auăfostăromâni31.ăCâtevaădintreăadunărileălocaleădinăaprilieă1919ăs-auădesfășur atăînă
prezenĠaă unoră notabilităĠiă româneș tiă (învăĠătoriă sauă preoĠiă ort odocșiă șiă greco-
catolici),ăcumăs-aăîntâmplatălaăMoșna,ăVelĠășiăCriș.ăÎnăMoșnaăș iăVelĠ,ăprotocoaleleă
redactateă deă adunărileă Ġiganiloră auă fostă chiară autentificateă cu ă ștampilaă parohiiloră
românești.ă Înă cadrulă adunăriiă de ă laă Icloduă Mare,ă învăĠătorulă ro mână le-aă explicată
participanĠiloră rostulă organizăriiă uneiă astfelă deă adunări,ă încu rajându-iă să-șiă
numeascăă delegaĠiă careă săă acĠionezeă înă spiritulă Adunăriiă deă laă Albaă Iuliaă dină
1ădecembrieă 191832.ă Nuă auă fostă neglijateă niciă aspecteleă organizatorice,ă precumă
diurnaă șiă cheltuielileă deă transport,ă careă urmauă săă fieă plătiteă delegaĠiloră trimișiă laă
Dumbrăveni.ă Acoperireaă acestoră cheltuieliă eraă condiĠionatăă deă p rezenĠaă loră laă
adunare,ăconfirmatăăfieădeăprezidi ulăadunării,ăcumăs-aăîntâmpla tăcuădelegatulăIoană
VoicuădinăCriș33,ăfieădeăpoliĠie,ăprecumăînăcazulădelegatuluiăLepădatăIonădinăI cloduă
ă
29ăIonăChelcea,ă op. cit. ,ăp.ă79;ăViorelăAchim,ă ğiganii în istoria României ,ăp.ă117–118.ă
30ăCitămă dintr-ună singură articol,ă dară exempleleă suntă numeroase:ă Curge sânge mereu ,ă înă
„Gazetaăpoporului”,ăană2,ă2ămartieă1919,ănr.ă9,ăp.ă1:ă„Unguriiă s-auăpusăpeăomor,ăpeăjaf,ăpeătâlhărie.ă
Bată-iăDumnezeuădeăsăcuiă[…]ăcâtăăspaimăășiăsupărareăauă pricinuităhoardeleăungureștiăbieĠilorănoștriă
româniă[…]ădeăatunciăfiaraăungureascăăaăprinsăputereășiăacumă beaăsângeăromânescă[… ]ăînăuraălorăfiareleă
săcuieștiă[…]ăcaăunăalădoileaă Irod,ăs-auănăpustităurmașiiălui ăArpad.”ă
31ăCertificatulă pentruă reprezentantulă Ġigană Ioană Voicuă eraă redact ată șiă parafată deă parohiaă dină
Criș;ălaăIcloduăMare,ăunăanumeăAstilion,ăcareăcelămaiăprobabilă nuăeraăĠigan,ăredactaăaceastăăcerere,ăiară
înăMoșna,ăcelăcareăaăscrisăactulăeraă„adm[inistrator]ăparohial” .ăÎnăcazulăadunăriiăĠiganilorădinăBlăjelășiă
VelĠă aă căroră cerereă fuseseă scris ăă deă Gheorgheă Humagiu,ă dispunem ă șiă deă ună credenĠională dată deă
bisericaădinăVelĠ.ă
32ăANIC,ă fondă Consiliulă Dirigent.ă Ad ministraĠiaă judeĠeanăă șiă comu nală,ă dosară 79/1919,ăă
f.ă43r-v.ă„AdunareaăseădeschideăprinăînvăĠătorulălocalălaărugar eaăpubliculuiăcareăleăfaceăcunoscutăînă
câtvaăĠintaăcongresuluiălorășiăîiăîndrumeazăăa-șiăalegeăunădele gatădinăsânulălorăcareăsă-iărepresinteălaă
acelăcongresădându-iăîm puternicireaădeplinăăaăseărostiăliberăîn ădiscuĠiaășiăînăhotărâreaăcongresuluiădeă
acoloă alăturându-săă toatăă adunare aă laă hotărârileă Congresuluiă Ro mână Ġinută laă Albaă Iuliaă înă 1.ă Dec.ă
1918.”ă
33ăIbidem,ăf.ă42r-v.ă

478ă PetreăMateiă 12ă
Mare34.ăAstfelădeădetaliiăorganizatoriceăauăfostăposibile,ăcelămaiăpr obabil,ădoarăcuă
ajutorulăadministraĠieiăromânești.ă
ă
3.ăADUNAREAăNAğIONALĂăğIGĂNEASCĂăDEăLAăDUMBRĂVENI,ă
27ăAPRILIEă1919ă
ă
DupăăcumăamămenĠionatădeja,ăînainteădeă1989ăpuĠineălucruriăerau ăcunoscuteă
despreăaceastăăAdunareăNaĠiona lăăğigăneascăădeălaăDumbrăveni35,ăiarăsituaĠiaădupăă
1989ă nuă s-aă ameliorată considerabilă chiară dacăă auă fostă publicate ăm e m o r i u l36ășiă
procesul-verbal37ăredactateădeăadunare.ăă
ă
3.1.ăPARTICIPANğIIă
ă
PrinăreunireaădelegaĠilorătrimișiădeăadunărileălocale,ăînăziuaă deă27ăaprilieă1919ă
st.n.38,ăs-aăconstituit,ălaăDumbrăveni ,ăAdunareaăNaĠionalăăğigănească. ăAdunareaădeă
laă Dumbrăveni,ă peă atunciă orașă cuă populaĠieă majoritară maghiară,ă avândă locă peă
fundalulă ostilităĠiloră militareă dintreă româniă șiă maghiari,ă s-aă aflată subă patronajulă
autorităĠiloră românești.ă Cuă ace stă prilejă adunareaă Ġigăneascăă s- aă pronunĠată pentruă
Unire,ăelaborândăunămemoriuăpeăcareăl-aătrimisăConsiliuluiăDiri gentădeălaăSibiu.ă
ă
34ăIbidem,ăf.ă43r-v.ăă
35ăReproducemă dină 1918. Unirea Transilvaniei cu România ,ă p.ă 667,ă paragrafulă referitoră laă
Ġigani:ă„Laă27ăaprilieă1919ăareălocăAdunareaăĠigăneascăăaălocui torilorădinăArdeal,ăĠinutăălaăIbașfalăuă
(Tîrnăveni)ă […]ă înă careă dupăă ceă seă constatăă căă Ġiganiiă Țcareă deă veacuriă auă locuită peă păm întulă
Ardealuluiă șiă laolaltăă cuă celelalteă popoareă șiă îndeosebiă cuă na Ġiuneaă românăă auă adusă toateă jertfeleă
necesiteă pentruă susĠinereaă șiă înaintareaă acesteiă Ġăriă șiă patria ă noastrăă iubităă îndemnaĠiă deă dragosteaă
noastrăăfaĠăădeăneamulăromânescă șiăfaĠăădeănouaănoastrăăpatrie, ăRomâniaăMare>ădeclarauăsărbătoreșteă
șiă pentruă totdeaunaă căă Țatîtă noiă cîtă șiă următoriiă noștriă săă fimă consideraĠiă deă ceiă maiă supușiă șiă
credincioșiă fiiă șiă cetăĠeniă aiă R omânieiă Mari,ă conformă punctului ă Iă ală Hotărîriiă aduseă înă adunareaă
naĠionalăăĠinutăălaăAlbaăIuliaălaă18ănoiembrie/lădecembrieă1918 >.”ă
36ăMarianăȘtefan,ă op. cit. ,ăp.ă19.ă
37ăIoană Scurtuă aă publicată înă România. Documentele Unirii. 1918 ,ă p.ă 152–153,ă înă facsimil,ă oă
parteăaăprocesului-verbalăredact atădeăadunareaădeălaăDumbrăveni . FacsimilulăreprodusăseăaflăălaăANIC,ă
colecĠiaă Facsimile,ă Fă 1322,ă dară esteă incomplet,ă lipsindă parteaă centralăă aă documentului.ă Prină
bunăvoinĠaădomnuluiăMarianăȘtefan,ă amăavutăaccesălaăoăcopieăint egralăăaădocumentului,ădarăfărăăaăniă
seă indicaă trimitereaă arhivistică.ă Înă acesteă condiĠii,ă neă limi tămă săă dămă caă sursăă ANIC,ă colecĠiaă
Facsimile,ăFă1322.ă
38ăOăaltăăeroareăesteămenĠionare aăzileiădeă27ăaprilie/10ămaiă1919ăcaăziăaăadunării.ăEroareaăs-aă
produsăprobabilădinăvinaăangajaĠilorăArhivelor,ăcareănuădoarăcă ăauăcopiatăgreșităexemplarulăcareăseă
găseșteă laă ANIC,ă dară auă șiă int rodusă oă datăă eronată,ă careă aă fost ă preluată.ă Adunareaă aă avută loc,ă înă
realitate,ă peă 27ă aprilieă st.n., ă dupăă cumă reieseă dină ANIC,ă fondă Consiliulă Dirigent.ă AdministraĠiaă
judeĠeanăă șiă comunală,ă dosară 79/1919,ă f.ă 42r-v .ăPeă deă altăă parte,ă protocoaleleă adunăriloră localeă
menĠionauăcăăadunareaădeălaăDumb răveniăurmaăsăăaibăălocăînăDumi nicaăTomii.ăOr,ăînă1919ăDuminicaă
Tomiiăaăfostăînă27ăaprilieăst.n.ăă

13ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 479ă
Laăacestăevenimentăauăparticipată89ădeădelegaĠi39ăaiăĠiganilorădinăcinciăjudeĠe:ă
Târnavaă Mare,ă Târnavaă Mică,ă Sibiu,ă Făgărașă șiă Solnoc-Dobâca.ă Lo calităĠileă
reprezentateă laă Dumbrăveniă erauă înă numără deă 15.ă Leă reproducemă î nă funcĠieă deă
numărulă delegaĠiloră înă ordineă descrescătoare:ă Dumbrăveni,ă cuă 41ă deă partic ipanĠi,ă
VelĠăcuă12,ăȘoalaășiăMoșnaăcuăcâteășase,ăȘeicaăMare,ăCopșaăMare ,ăAvrig,ăTălmăcelă
cuă câteă trei,ă Apold,ă Uceaă deă Jos,ă Homorod,ă CaĠaă cuă câteă doi,ă ia ră Icloduă Mare,ă
Soroștin,ăCrișășiăBlăjelăfiecareăcuăcâteăunul.ăCeiă89ădeăpartic ipanĠiăpotăfiăîmpărĠiĠiăînă
treiă categorii:ă primaă grupăă esteă formatăă dină ceiă trimișiă cuă cre denĠionaleă șiă pentruă
careă avemă dovadaă organizăriiă unoră adunăriă localeă înă aprilieă 191 9,ă documenteă
anexateă înă dosarulă cercetată deă noi40.ă Înă aă douaă categorieă intrăă ceiă careă suntă
menĠionaĠiă nominală caă reprezentândă localităĠileă Copșaă Mare,ă Sor oștin,ă Apoldă șiă
Șoala,ădarăpentruăcareănuăamăgăsităacteăcareăsăădocumentezeăfăr ăădubiuăexistenĠaă
unoră astfelă deă adunări.ă Înă fine,ă aă treiaă categorieă cuprindeă pat ruă persoaneă careă
veneauă înă calitateă deă delegaĠiă ai ă „adunăriiă parĠiale”ă deă laă Rup eaă dină 16ă ianuarieă
191941.ăă
ă
3.2.ăDESFĂȘURAREAăADUNĂRIIă
ă
Conformă procesului-verbală redactată cuă aceastăă ocazie,ă înă ziuaă d eă 27ă aprilieă
1919,ă laă oraă 15,ă înă salaă casteluluiă Apafyă dină Dumbrăveni,ă încep eaă adunareaă
Ġiganilor,ăfiindăprezenĠiălaădeschidereă85ădeădelegaĠiăaiălor42.ăAceastaăeraădeschisăă
deă Ionelă Câmpeanu,ă reprezentantă ală administraĠieiă româneștiă loc ale,ă „careă laă
rugareaămaiămultorălocuitoriăĠiganiăaăconvocatăaceastăăadunare” .ăDupăăoăcuvântareă
adresatăă adunării,ă Câmpeanuă i-aă invitată peă participanĠiă săă seă c onstituieă legală prină
alegereaă președintelui,ă aă notaruluiă șiă aă comisieiă verificatoare ă șiă deă întocmireă aă
rezoluĠiilor.ă
Auăexistatădiferiteămecanismeădeă luareăaădeciziilorășiădeălegit imareăaăacestora.ă
Adunareaă și-aă alesă președinteleă (Gheorgheă Humagiuă dină Uceaă deă J os),ă notarulă
(Niculaeă VelĠeanuă dină Șeicaă Mare),ă comisiaă deă verificareă aă cred enĠionaleloră prină
careădelegaĠiiăseălegitimau,ăprecumășiăceaădeăredactareăaărezol uĠiilorășiăaăprocesului-
verbal.ă Înă mare,ă adunareaă aă funcĠionată înă felulă următor:ă partic ipanĠiiă înă totalitateă
legitimau,ădacăăerauădeăacord,ădeciziileăluateădeăcomisii.ăDeș i,ădinăpăcate,ănumeleă
membriloră nuă niă s-auă păstrată pentruă fiecareă comisieă înă parte,ă p uteamă faceă câtevaă
ă
39ăIbidem,ădosară79/1919,ăf.ă40–41.ăT abelulăconĠineă89ădeăpersoan e.ăă
40ăUceaădeăJos,ăBlăjel,ăVelĠ,ăMoșna,ăDumbrăveni,ăAvrig,ăTălm ăcel,ăȘeicaăMare,ăIcloduăMareășiă
Criș.ă
41ăDeșiă erauă menĠionaĠiă caă provenindă dină Homorod,ă doiă dintreă eiă erauă dină Ca Ġaă șiă doiă dină
Homorod.ăă
42ăÎnădeschidereăauăfostăprezenĠiă 85ădeăparticipanĠi,ăîntrucâtăce iăpatruăreprezentanĠiăaiăadunăriiă
deălaăRupeaăauăvenităabiaămaiătârziu,ăînăpauzaădintreăcele ădouă ăședinĠe,ăcândăcomisiileădejaăformateă
deliberauăasupraărezoluĠiilor.ăă

480ă PetreăMateiă 14ă
observaĠii.ă Nuă doară căă impresioneazăă organizarea,ă dară transpare ă șiă efortulă deă aă
includeă înă acesteă mecanismeă decizionaleă delegaĠiă dină maiă toa teălocalităĠileă
reprezentate.ă Dină celeă 14ă localităĠiă reprezentateă înă salăă înă acelă momentă 13ă aveauă
delegaĠiăînăcomisii43.ăSinguraăexcepĠieăeraăCopșaăMare,ăaiăcăreiătrimișiăaparădoarăc aă
membriăaiăadunării.ăTotuși,ăgradulădeăimplicareăaădelegaĠilorăînăproces ulădecizională
aă variat,ă fiindă neclareă criteriileă pentruă careă anumiteă funcĠiiă maiă importanteă
(președinte,ă notar)ă le-auă revenită luiă Gheorgheă Humagiuă șiă Nicul a e ăV e l Ġ e a n u . ăC e i ă
doiă nuă erauă susĠinuĠiă deă delegaĠiiă numeroase.ă Astfel,ă președinteleă Huma giuă dină
UceaădeăJosănuăeraăînsoĠitădecâtădeăAdamăFloca.ăÎnăaceeașiăsit uaĠieăeraășiăNiculaeă
VelĠeanu,ă originară dină Șeicaă Mare,ă deă undeă nuă maiă veneauă decâtă alĠiă doiă
reprezentanĠi.ăMotiveleăcareăauăcontatălaăalegereaălorăparăaăfiăfostășt iinĠaădeăcarteășiă
activitateaă depusăă înă organizareaă manifestăriloră dină aprilie.ă H umagiuă asistaseă laă
maiă multeă adunăriă locale,ă redactândă cererileă acestora,ă iară cali tăĠileă luiă Niculaeă
VelĠeanuăiesăînăevidenĠăășiăulterior,ăînăaniiă’30,ăcândăseăimpl icăăseriosăînămișcareaă
romăătransilvăneană.ăNe-amăfiă așteptatăcaăĠiganiiădinăorașulăDu mbrăveni,ămultămaiă
bineă reprezentaĠiă (41ă dină ceiă 85ă deă delegaĠiă erauă dină acestă oraș),ă săă fi ă impusă ună
numărămaiămareădeăpersoaneăînăacesteăcomisii.ăLucrulăacestaănuă s-aăîntâmplat.ăCuă
excepĠiaă luiă Zoltană Alexandruă (careă eraă însăă analfabet,ă înă drep tulă numeluiă săuă
apărândă oă cruce),ă ce-iă dreptă prezentă înă maiă toateă comisiileă șiă delegaĠiile,ă nimeniă
altcinevaănuăseăevidenĠiazăădină acestăorașăcareăgăzduiaămanifes tarea.ăă
Dină momentulă alegeriiă saleă caă președinteă ală adunării,ă Gheorgheă Humagiuă
devineătotămaiăvizibil.ăÎncepeăprinăaămulĠumiăadunăriiăpentruăa legereaăsa,ădarășiăluiă
IonelăCâmpeanu,ăpentruăcăăaăsprijinităorganizareaăadunării:ă„și ăînădeosebiăaducândă
mulĠămităăpentruăbunăvoinĠaășiăostenealaăadusăăpentruăaceastaăc auzăădreaptăăDluiă
IonelăCâmpeanu”. Înăcontinuare,ăprezidiulăadresaăadunăriiătreiăcereri.ăPrimaăave aăcaă
scopă completareaă comisieiă deă verificareă aă credenĠionalelor44.ă Celelalteă vizauă
alegereaă aă douăă delegaĠii:ă primaă urmaă săă îlă inviteă laă adunareă ș iă peă Ilarieă Holom,ă
subprefectulă judeĠului,ă careă seă aflaă înă oraș45.ă Acestă demersă seă înscriaă înă logicaă
obĠineriiăbunăvoinĠeiăautorităĠilor,ămaiăalesăcăăacestaăeraășiă membruăînăMareleăSfată
ă
43ăANIC,ă colecĠiaă Facsimile,ă Fă 1322.ă „Ad.ă 2ă Adunareaă alegeă deă pre ședinteă pe:ă Gheorgheă
Humagiuă dină Uceaă deă Jos,ă jud.ă Fă găraș,ă deă notară peă Nicolaeă VelĠ ană dină Șeicaă Mare,ă jud.ă Târnavaă
Mică,ăiarădeămembriăatâtăînăcomisiuneaăverificatoareăcâtă șiăînă ceaăpentruăcompunereaărezoluĠiilorășiă
întocmireaăprocesuluiăverbalăpeăurmătorii:ăGranceaăCulaădinăVel Ġ,ăNiculaeăLăcătușădinăBlăjel,ăAdamă
FlocaădinăUcea,ăIchimăMuncescuădinăȘeicaăMare,ăIoniĠaăRacolta ădinăAvrig,ăPădurarăIonădinăAvrig,ă
DucaăNiculaeădinăMoșna,ăDrăgoiăGheorgheădinăTălmăcel,ăCorneaăGh eorgheă[din]ăTălmăcel,ăZachieă
Dodoră [din]ă Soroștin,ă Pavelă Teișană [din]ă Șoala,ă Blasuă Martină [d in]ă Șoala,ă Vasiuă Gheorgheă [din]ă
Moșna,ă Ionă Nituă [din]ă Tropold,ă Lapadată FerenĠă [din]ă Iclodulă Mar e,ă Ionă Voicuă [din]ă Criș,ă Zoltană
Alexandruă[din]ăIbașfalău.”ăă
44ăIbidem.ă Înă aceastăă comisieă deă verificareă aă credenĠionaleloră și ă înscriereă aă participanĠiloră
într-ună tabelă voră maiă intra,ă alăturiă deă Gheorgheă Humagiuă (Uceaă deă Jos),ă Niculaeă VelĠeanuă (Șeicaă
Mare),ăZoltanăAlexandr uă(Dumbrăveni),ăGranc eaăCulaă(VelĠ)ășiăDr ăgoiăGeorgeă(Tălmăcel).ă
45ăIbidem.ăVorăfiăaleșiăZoltanăAle xandruădinăDumbrăveniășiăAdamăF locaădinăUcea.ă

15ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 481ă
NaĠional46.ă Aădouaăcomisieăurmaăcaă„înănumeleăacesteiăadunăriăsăăseăpreze ntezeălaă
ConsiliulăDirigentădinăSibiu,ăpentruăînmânareaăprocesuluiăverba lășiăaărezoluĠiuniloră
ceăseăvorălua”.ăÎnăaceastăăultimăădelegaĠie,ăcompusăădinăpatruăpersoane,ăa lăturiădeă
Ġiganiiă Gheorgheă Humagiu,ă Niculaeă VelĠeanuă șiă Zoltană Alexandru, ă adunareaă îlă
alegeaăcaă membruășiăpeăromânulăIonelăCâmpeanu:ă „ÎnădelegaĠiaăpe ntruăConsiliulă
Dirigent,ăpreălângăăpreședinte,ănotarășiăZoltanăAlexandru,ăadun areaăcuăaclamaĠiuniă
șiăinsistenĠăăalegeășiăpeăDl.ăIonelăCâmpeanuăcareădinăconsidera Ġiuniăbinecuvântateă
șiăprimește.”47ăă
Înăfine,ăprezidiulăadunăriiăaăsuspendatăședinĠa,ăcerândăcelorăd ouăăcomisii,ăceaă
deăverificareăaăcredenĠionalelorășiăceaăpentruăredactareaămemor iului,ăsă-șiăînceapăă
activitatea.ă
Înăaceastăăpauză,ăauălucratăatâtăcomisiaăpentruăredactareaămemo riului,ăcâtășiă
ceaă verificatoare,ă careă i-aă înscrisă înă tabelă peă toĠiă participan Ġii,ă verificândă
credenĠionaleleăaduseădeăaceștia.ăÎnăacestărăstimp,ăaparășiăcei ăpatruăreprezentanĠiăaiă
adunăriiădeălaăRupea,ămenĠionaĠiăînsăăînătabelulăcompletatădeăc omisiaăverificatoareă
caăvenindădinăHomorod.ăVenindăpreaătârziu,ăauăratatășansaădeăaă maiăactivaăefectivă
înăcomisiileăcareădeliberauăînămomentulăsosiriiălor.ăCeăauăputu tăsăămaiăfacăăaăfostăsăă
seădeclareădeăacordăcuărezoluĠiile.ă
Ceaăde-aădouaăședinĠăăaăadunăriiăaăfostădeschisăădeăGheorgheăHu magiu,ăcare,ă
primindămemoriulăîntocmităîntreătimpădeăcomisiaădeăredactare,ăl -aăcitităînăfaĠaăceloră
prezenĠi,ăsolicitându-leăsăăseăpronunĠeădacăăîlăacceptăăsauădor escămodificări.ă„Dupăă
redeschidereaăședinĠei,ăpreședinte leăciteșteămemoriulăcuărezolu Ġiunileăcuprinseăînăelă
șiăinvităăadunareaăcaăsăăseădeclareăcumcăăprimeșteășiădacăăare ăcevaădeăschimbat.ă
Adunareaă primeșteă cuă mareă însufleĠireă memoriulă rezoluĠiuneă care ă săă vaă prezentaă
ConsiliuluiăDirigent.”
ComisiaăverificatoareăaădeclaratăcredenĠionaleleăparticipanĠilo răînăordineășiăaă
anunĠată căă „s’auă prezentată laă aceastăă adunareă șiă reprezentanĠii ă adunăreiă naĠionaleă
ĠigăneștiăparĠialeăaăjudeĠuluiăTârnavaăMareăĠinutăălaă16ăianuar ieășiăînăCohalmăprină
membrii:ăGheorgheăCriĠeanuădinăHomorod,ăNiculaeăGegerădinăHomor od,ăNiculaeă
DavidădinăCaĠaășiăGheorgheăDavidădinăCaĠa”.
Formulareaăprocesului-verbalădevineăînsăăușorăneclară.ăAdunarea ,ăcuăalăcăreiă
memoriuă ceiă patruă seă declaraserăă deă acord,ă îșiă exprimăă satisfac Ġia,ă oferindu-leă
anumiteăfuncĠii.ăNumireaălorăînăcomisiaăverificatoare,ăacumăpur ăsimbolică,ăpareăsăă
fiă avută caă scopă menajareaă anumitoră susceptibilităĠi.ă Cuă adevăra tă importantă aă fostă
însăăfaptulăcăăGheorgheăMonesiu,ăpreședinteleăadunăriiădeălaăRu pea,ăaăfostăpusăpeă
ă
46ăAurelă Galea,ă Formarea și activitatea Marelui Sfat NaĠional din Transilvania, Banat,
Crișana, Sătmar și Maramureș (1918–1919) ,ăTârguăMureș,ă2000,ăp.ă189.ăÎlă regăsimălaăpoziĠiaă146ăînă
tabelulăcuăceiă212ămembriăaiăMareluiăSfatăNaĠionalăaleșiădeăa dunareaădeălaăAlbaăIuliaădină1ădecembrieă
1918:ă„Dr.ăIlarieăHolom ,ăadvocat,ăIbașfalău”.ă
47ăANIC,ăcolecĠiaăFacsimile,ăFă1322.ă

482ă PetreăMateiă 16ă
listaăcelorăpropușiăcaăreprezentanĠiăaiăĠiganilorăînăMareleăSfa tăNaĠional.ăDacăăelănuă
arăfiăapărutăînătimpăutil,ăurmaă săăfieăînlocuitădeăGheorgheăCri Ġeanu48.ăă
Nemaifiindă propuneri,ă subprefectulă judeĠuluiă aă mulĠumită adunări iă pentruă
ordineaă manifestată.ă ȘedinĠaă eraă declaratăă închisă,ă urmândă săă f ieă încheiată
protocolul49.ă
ă
3.3.ăCERERILEăADUNĂRIIă
ă
Memoriulă„compusăînăadunareaăğiganilorăromâniălocuitoriăînăpărĠ ileăardeleneă
aleă Românieiă Mari,ă Ġinutăă laă 27ă Aprilă1919ă înă orașulă Ibașfalău” ,ă oferăă informaĠiiă
valoroase,ăconĠinândăînădetaliuăhotărârileăformulateăacolo50.ăAcesteaăpotăfiăîmpărĠiteă
înădouăămariăcategorii:ăadeziuneaăĠiganilorălaăUnireaăTransilva nieiăcuăRomâniaășiă
cererileălor.ăă
Atașamentulă faĠăă deă româniă revineă de-aă lungulă întreguluiă memoriu.ă De ă laă
început,ă participanĠiiă seă declarau ă reprezentanĠiă aiă Ġiganiloră români.ă Acestaă nuă eraă
exclusivă ună artificiuă oratorică me nită să-iă sensibilizezeă peă româ ni,ă ciă corespundeaă
parĠialărealităĠii.ăÎnăTransilvania,ădacăăseăasimilauădinăpunct ădeăvedereăetnic,ăĠiganiiă
intrauămaiădegrabăăînărândulăromânilorădecâtăalămaghiarilor.ăAc eastăăstareădeăfaptăaă
fostăexploatatăălaă1919ădeăĠiga niăpentruăaăconvingeădeăbuneleăl orăintenĠii.ăEiăinsistauă
peăapropiereaălorădeăromâni,ădarășiăpeăvechimeaălorăînăTransilv aniaășiăimplicităpeă
legitimitateaăcererilorălor,ăînăcalitateădeăbuniăcetăĠeniăcareă auăadusăjertfeăpentruăĠară.ă
Ilustrativă înă acestă sensă esteă următorulă paragraf:ă „SubsemnaĠii, ă reprezentanĠiă aiă
ğiganiloră româniă transilvăneniă caă urmașiiă înaintașiloră noștriiă cariă deă veacuriă auă
locuită peă pământulă Ardealuluiă șiă laolaltăă cuă celelalteă popoareă șiă îndeosebită cuă
naĠiuneaă Românăă auă adusă toateă jertfeleă recevuteă pentruă susĠiner eaă șiă înaintareaă
acesteiăĠăriășiăpatriaănoastrăăiubită,ăîndemnaĠiădeădragosteaăn oastrăăfaĠăădeăneamulă
românescă șiă faĠăă deă nouaă noastrăă patrieă Româniaă Mare,ă declarămă sărbătoreșteă șiă
pentruă totdeauna,ă șiă totodatăă neă șiă rugămă cuă supunereă caă săă niă seă împlineascăă șiă
nouă,ăcelorăoropsiĠiăpânăăacuma,ădorinĠeleănoastre.” Drepturileălaăcareăsperaăaceastăă
minoritateă puteauă fiă obĠinuteă doară cuă acordulă românilor,ă aă căro ră simpatieă trebuiaă
câștigatăăinclusivăprinăevidenĠiereaăromânismului.ăÎnăacelămome nt,ăînăcondiĠiileăînă
careă oă mișcareă Ġigăneascăă nuă seă puteaă întreĠineă singură,ă cerere aă imperativăă deă
drepturiăarăfiăfostăcontraproductivă.ăğiganiiănuăerauăînăsituaĠ iaădeăaăpretinde,ăci,ămaiă
ă
48ăCelămaiăprobabil,ămemoriulădejaăcititădeăHumagiuăaăfostăulteri orămodificat,ănoiăavândăacces,ă
prină exemplarulă publicată deă Marian ă Ștefan,ă laă versiuneaă finală, ă înă careă nuă maiă apareă numeleă deă
Monesiu,ăcareăfuseseădejaăînlocuitădeăCriĠeanuă–ăibidem,ădeăund eăreproducemăîntregă pasajul:ă„Aceștiaă
[ceiăpatruăreprezentanĠiăaiăadunăriiădeălaăRupeaă–ă n. P.M. ]ăîncăăseăalăturăălaămemoriulășiărezoluĠiunileă
primiteă înă aceastăă adunareă careă aflăă deă bineă șiă alegeă întreă mem briiă comisiuneiă verificatoareă iară
președinteleă adunăreiă dină Cohalm,ă Gheorgheă Monesiuă fiindă absent ,ă baă constatându-seă caă dină
Februarieăa.c.ăaădispărut,ăînălo culăDânsului,ădacăănuăs’arăînto arce,ăalegeăcaămembruăînăMareleăSfată
NaĠionalăpeăDl.ăGheorgheăC ritianuădinăHomorod.”ă
49ăIbidem.ă
50ăMemoriulăaăfostăpubli catădeăMarianăȘtefan,ă op. cit. ,ăp.ă19.ă

17ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 483ă
degrabă,ădeăaăseărugaăpentruăaăobĠineădrepturi.ăErau,ădeăpildă, ăfoarteădiferiĠiădeăsașiă
care,ăpeălângăăascendentulăeconomic,ăputeauăpretindeărestituire aădrepturilorăpierduteă
subăregimulămaghiar51.ăDinăaceastăăperspectivăăarătrebui,ăcredem,ăinterpretateăastfe lădeă
formulăriăprecauteășiăpragmatice.ăă
Așaăcumăesteăredactată,ăadeziuneaăĠiganilorălaăUnireăînsemnaăun ăprimăpasăpeă
caleaăobĠineriiădeăcătreăeiăaăcalităĠiiădeăcetăĠeniăaiăRomâni eiăMari.ă„Atâtănoiăcâtășiă
urmașiiănoștriăsăăfimăconsideraĠiăcaăceiămaiăsupușiășiăcredinci oșiăfiiășiăcetăĠeniăaiă
Românieiă Mari,ă conformă punctuluiă Iă ală hotărâriiă aduseă înă adunareaă naĠionalăă
româneascăăĠinutăălaăAlbaăIuliaălaă18ăNov./1ăDec.ă1918.”ă
Adunareaăsolicitaăprimireaăînăr ândulăpoporuluiăromânănuădoarăaă Ġiganiloră„cuă
limba,ăportășiădatineăromânești”,ăciășiăaăcelorlalĠiăĠiganiăcar eăși-arăfiăpierdutăacestă
specifică „românesc”.ă „Caă fiiă șiă cetăĠeniă aiă mariiă NaĠiuniă R omân e,ă nevoindă șiă
neputândăfiăconsideraĠiăcaăpoporăstrăinăînăĠarăăstrăină,ădupăăc umăamăfostăconsideraĠiă
deăveacuri,ăneărugăm:ăSăăfimăprimiĠiăînăsânulămareluiăpoporărom ânănuănumaiăceiăcuă
limba,ăportășiădatineăromâneștiăciășiăceilalĠiălocuitoriădeăori gineăĠigăneascăăcareăși-auă
pierdută acestă caracter,ă aflătoriă înă toateă Ġinuturileă Ardealului ,ă Banatuluiă șiă părĠileă
ğăreiă ungureștiă alipiteă acumaă laă Româniaă Mare.”ă Celă maiă probabi l,ă aceastăă
menĠiuneăîiăaveaăînăvedereănuădoarăpeăceiăcareăîșiăpăstraserăăl imbaăĠigănească,ăciășiă
peăĠiganiiămaghiarizaĠi.ă
Următoareleăcereriăcareăaparăînădocumentăsuntămaiăconcrete.ăUna ădintreăeleă
vizaă eliminareaă dină uzulă oficială aă etnonimuluiă „Ġigan”,ă văzută c aă oă declasare,ă șiă
înlocuireaă luiă cuă oă altăă denumire:ă „Deă asemenea,ă neă rugămă caă de ă aciă înainte,ă înă
toateă acteleă oficialeă româneștiă săă nuă seă maiă foloseascăă pentruă noiă șiă următoriiă
noștriiănumireaă(porecla)ăcaăbatjocurăăĠigan,ăciăaceasta,ădacăă nuăseăștergeăcuătotulă
chiară dină uzulă oficial,ă săă seă circumscrieă cuă oă altăă numireă care ă seă vaă aflaă deă
corespunzătoare.”
DelegaĠiiă Ġiganiloră cunoșteau,ă evident,ă declaraĠiaă deă laă Albaă I ulia,ă dină careăă
s-auășiăinspiratășiălaăcareăauăfăcutăreferinĠă,ăpentruăa-șiămot ivaăcererile,ăașaăcumăauă
procedatădeăaltfelășiăcelelalteăminorităĠiădinăTransilvania.ăğiganii ăauăinvocatăpunctulă
IIIă ală rezoluĠieiă Adunăriiă deă laă Albaă Iuliaă (dreptulă minorităĠi loră deă aă seă instrui,ă
administraășiăjudecaăînăpropriaălimbă),ădarăeiănuăauăpretinsăca ășcoala,ăadministraĠiaă
șiăjustiĠiaăsăăfieăînălimbaăĠigănească,ăoptândăînămodădeschisăp entruălimbaăromână.ă
Aceastaă îiă diferenĠiazăă deă alteă grupuriă minoritareă cuă ună gradă m aiă mareă deă
autonomieăculturalăăcare,ăînădemersurileălorăfăcuteăînă1919ășiă maiătârziu,ăauăinsistată
săă obĠinăă dreptulă deă folosireă aă limbiiă materne.ă OpĠiuneaă Ġigani loră pentruă limbaă
românăăeraăunaăperfectăvalabilă.ăÎnăcondiĠiileăînăcareămulĠiădi ntreăeiăerauăasimilaĠiă
dinăpunctădeăvedereălingvistică(ĠiganiiădinăTransilvaniaăvorbea uăpreponderentălimbaă
română)52ăsauăvorbeauădiferiteădialecteă Ġigănești,ălimbaăromânăăeraăceaă careăîiăuneaă
înă maiă mareă măsurăă decâtă i-ară fiă unită oă ipoteticăă limbăă Ġigănea scăă (neexistândă
ă
51ăMinorităĠile naĠional e din România. 1918–1925 ,ădoc.ă9,ăp.ă126–128ășiădoc.ă16,ăp.ă162–166.ă
52ăIonăChelcea,ă op. cit. ,ăp.ă79.ăă

484ă PetreăMateiă 18ă
atunciă posibilitateaă uneiă uniformizăriă subă aspectă lingvistic).ă Peă lângăă aceasta,ă
pentruăadunareăaămaiăcontatăevidentășiădorinĠaădeăaăcâștigaăbun ăvoinĠaăromânilor.ă
Auă reușită acestă lucru,ă opĠiuneaă exprimatăă deă Ġiganiă fiindă aprec iatăă înă presaă
românească53.ă Totă înă spiritulă egalităĠii,ă cereauă săă liă seă permităă accesulă l aă toateă
funcĠiileă publiceă șiă bisericești,ă accesă peă careă nuă îlă aveauă înă timpulă stăpâniriiă
maghiare:ă„Conformăhotărâreiăp[unctului]ăIIIăalăAdunăriiăNaĠion aleăRomâneștiădelaă
AlbaăIulia54ăsăăfimășiănoiăconsideraĠiăîntruătoateăegaliăînădrepturiăcâtăși ăînădatorinĠeă
cuăceilalĠiăromâniădinăRomâniaăMare,ăprinăurmareăsăăfimășiănoiă șiăurmătoriiănoștriă
instruiĠi,ăadministraĠiășiăjudecaĠiăînălimbaășiădupăălegileărom ânești.ăSăăfimăprimiĠiălaă
toateăoficiileădeăstatășiăbise ricești-culturaleășiănuăcaăpânăăacumăînăUngaria.”ă
Oă cerereă importantăă eraă ceaă privitoareă laă împroprietărireaă loră cuă pământ.ă
Revendicareaă eraă motivatăă șiă prină efectulă prezentată caă benefică peă careă
împroprietărireaăl-arăfiăavutăasupraăĠiganilorăînăsensulăîntări riiăatașamentuluiălorăfaĠăă
deă„moșiaăromânească”ăpentruăcareăstrămoșiiăseăsacrificaserăă înătrecut,ăiarăurmașiiă
arăfiăfostădeăasemeneaădispușiăsăăseăsacrifice.ăPânăălaălegeaăd eăreformăăagrară,ăeiă
solicitauăfacilităĠiălaăarendareaă pământului.ă„Conformălegiloră ceăseăvorăaduceăpentruă
împroprietărireaăcelorăfărăăpământăsăăfimășiănoiășiăurmătoriiăn oștriăîmpărtășiĠiădină
pământulăcareăseăvaăîmpărĠiă(arător/pășune/pădure)ăîntreăcetăĠe niiăRomâni,ăvredniciă
pentruă aceastaă spreă aă puteaă aveaă șiă noiă șiă următoriiă noștriă vat raă noastrăă șiă moșiaă
careă săă neă legeă pentruă totdeaunaă deă moșiaă româneascăă pentruă car eă șiă înaintașiiă
noștriă auă muncit,ă pătimită șiă sângerată șiă pentruă careă șiă următor iiă noștriă voră aduceă
toateăjertfeleăceăliăsaăcere.ăPânăălaăexecutareaăacesteiăl egiăneărugămăcaăsăăfimăluaĠiă
înăseamăășiăsubăocrotireaălaăexarendareaămoșiiloră(pășunatășiăa rător)ăprecumășiălaă
întreprinderileămuncitorești-industriale.”
ă
53ăAdunarea Ġiganilor din Transilvania s-a Ġinut la Ibașfalău la 2 7 aprilie ,ăînă„Unirea”,ăană29,ă
18ămaiă1919,ănr.ă102,ăp.ă4;ă ğiganii ,ăînă„CarpaĠii”,ăanăI,ă1ăiunieă1919,ănr.ă8,ăp.ă4 .ă
54ăReproducemăalineatulăIIIăalărezo luĠieiăAdunăriiădeălaăAlbaăIul ia:ă„Înălegăturăăcuăaceasta,ăcaă
principiiăfundamentaleălaăalcă tuireaănouluiăStatăRomân,ăAdunare aăNaĠionalăăproclamăăurmătoarele:ă
1.ăDeplinăă libertateă naĠionalăă pentruă toateă popoareleă conlocuit oare.ă Fiecareă poporă seă vaă instrui,ă
administraășiăjudecaăînălimbaăsaă proprieăprinăindiviziădinăsânu lăsăuășiăfiecareăpoporăvaăprimiădreptădeă
reprezentareă înă corpurileă legiuitoareă șiă laă guvernareaă Ġăriiă în ă proporĠieă cuă numărulă indiviziloră ce-lă
alcătuiesc.ă2.ăEgalăăîndreptăĠir eășiădeplinăălibertateăautonomă ăconfesionalăăpentruătoateăconfesiunileă
dinăStat.ă3.ăÎnfăptuireaădesăvârșităăaăunuiăregimăcuratădemocra ticăpeătoateătărâmur ileăvieĠiiăpublice.ă
Votulăobștesc,ădirect,ăegal,ăsecret,ăpeăcomune,ăînămodăproporĠi onal,ăpentruăambeleăsexe,ăînăvârstăădeă
21ădeăaniălaăreprezentareaăînăcomune,ăjudeĠeăoriăparlament.ă4.ă Desăvârșităălibertateădeăpresă,ăasociereă
șiăîntrunire,ăliberaăpropagandăăaătuturorăgândurilorăomenești.ă 5.ăReformaăagrarăăradicală.ăSeăvaăfaceă
conscriereaă tuturoră proprietăĠilor,ă înă specială aă proprietăĠilor ă mari.ă Înă bazaă acesteiă conscrieri,ă
desfiinĠândăfidei-comiseleășiăînăt emeiulădreptuluiădeăaămicșora ădupăătrebuinĠăălatifundiile,ăiăseăvaăfaceă
posibilăĠăranuluiăsă-șiăcreezeăoăproprietateă(arător,ăpășune,ăp ădure)ăcelăpuĠinăatâtăcâtăoăsăăpoatăămunciă
elășiăfamiliaălui.ăPrincipiulăconducătorăalăacesteiăpoliticiăag rareăeăpeădeăoăparteăpromovareaănivelăriiă
sociale,ă peă deă altăă parte,ă poten Ġareaă producĠiunii.ă 6.ă Muncitorimeiă industrialeă iă s eă asigurăă aceleașiă
drepturiă șiă avantagii,ă careă suntă legiferateă înă celeă maiă avansa teă stateă industrialeă dină Apus.”ă –ă
MinorităĠile naĠionale din România. 1918–1925 ,ădoc.ă6,ăp.ă119–120.ă

19ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 485ă
Înăfine,ăultimaăcerereăvizaăacceptareaăînăcadrulăMareluiăSfatăN aĠionalăaătreiă
noiămembriănumiĠiădeăAdunareaăNaĠionalăăğigănească.ăPrezenĠaăac estoraăînăforulă
legislativă transilvăneană ară fiă f ostă garanĠiaă căă revendicărileă Ġ iganiloră urmauă săă fieă
luateă înă seamă.ă Ceiă treiă erauă românulă Ionelă Câmpeanuă șiă Ġiganii ă Gheorgheă
Humagiu,ă președinteleă adunăriiă de ă laă Dumbrăveni,ă șiă Gheorgheă Cr iĠeanuă dină
Brașov,ă reprezentantă ală adunăriiă deă laă Rupeaă dină 16ă ianuarieă 19 1955:ă „Pânăă laă
îndeplinireaăacestorădorinĠeăîndreptăĠite,ălegale,ăpentruăliniș teaășiăasigurareaănoastrăă
neă rugămă caă săă fimă șiă noi,ă ğiganiiă baremă înă Ardeală reprezentaĠi ăî n ăM a r e l e ăS f a t ă
NaĠională Românescă prină treiă reprezentanĠiă aleșiă dină aceastăă adu nareă aă noastrăă șiă
anume:ă 1.ă D-lă Ionelă Câmpeanuă teologă […]ă șiă profesor,ă mijlocit orulă șiă protectorulă
nostruăbinevoitorăcareădeșiănuăaparĠineăpoporuluiănostruăĠigăne sc,ăs’aăarătatăvrednică
deă încredereaă noastrăă șiă suntemă convinșiă caă șiă peă viitoră neă vaă ajutaă pânăă laă
împlinireaădreptelorănoastreădorinĠe;ă2.ăGheorgheăHumagiulălocu itorădinăUceaădeă
Jos,ăjud.ăFăgărașășiă3.ăGheorgheăCriĠeanădinăBrașov.”56ă
Aceastăă cerereă aratăă căă partic ipanĠiiă laă adunareă erauă laă curent ă cuă discuĠiileă
careăaveauălocăatunciăînălegăturăăcuăcompletareaălistelorăMarel uiăSfatăNaĠional57.ăÎnă
ceă priveșteă acestă deziderată deă reprezentareă aă Ġiganiloră înă foru lă supremă ală
Transilvanieiăseăpoateăconstata ăoăevoluĠieăînătimp.ăDacăălaăadu nareaădeălaăRupea,ă
revendicareaă înă cauzăă eraă încăă destulă deă vagă,ă laă Dumbrăveniă s- aă venită cuă oă
propunereăclară,ăadunareaăsolicitândăadmitereaăînăMareleăSfatăN aĠionalăaăcelorătreiă
reprezentanĠi.ăChiarădoleanĠeleăexprimateădeăadunărileălocale,ă așaăcumăleăvedemăînă
procesele-verbale,ă laă Dumbrăveniă auă devenită maiă coerenteă șiă mai ăc o m p l e x e . ă
Cererileă deă ordină materială formulateă deă adunărileă localeă auă fos tă completateă cuă
solicitareaăunorădrepturiăcetăĠenești.ăă
Dină păcate,ă înă lipsaă unoră informaĠiiă suplimentare,ă nuă știmă care ăa u ăf o s t ă
reacĠiileă administraĠieiă româneștiă laă revendicărileă Ġiganilor.ă Celă maiă probabil,ă
reprezentanĠiiă adunăriiă Ġigăneștiă deă laă Dumbrăveniă s-auă deplasa tă înă scurtă timpă laă
Sibiuă undeă s-auă adresată Consiliulu iă Dirigent,ă lăsândă autorităĠi loră anumiteă acteă
precumă credenĠionalele,ă protocoaleleă adunăriloră localeă șiă tabel ulă nominală cuă
participanĠiiăadunăriiădeălaăDumb răveni.ăDejaălaă3ămaiă1919ăace steaăerauăintrateăînă
arhivaăConsiliuluiăDirigent,ăResortulăAfacerilorăInterne,ăfiind ăincluseăînădosarulăcuă
numărulă3910/1919ăvizândămanifestărileăĠiganilor.ă
Înă presaă românească,ă informaĠiileă despreă adunareaă deă laă Dumbrăveniă sunt ă
puĠineășiătârzii,ăiarăcererileăacesteiăminorităĠiănuăauăfostăre produseăintegral.ăDămăcaă
ă
55ăFaptulăcăăacumăesteămenĠionatăCriĠeanășiănuăMonesiuăaratăăc ă,ăcelămaiăprobabil,ăavemăde-aă
faceăcuăoăversiuneăfinalăăaămemo riului.ăÎnăprimaăversiune,ăpotr ivităprocesului-verbal,ăfuseseăpropusă
GheorgheăMonesiu,ăfostulăpreșed inteăalăadunăriiădeălaăRupea.ă
56ăMarianăȘtefan,ă op. cit. ,ăp.ă19.ă
57ăPentruă detaliiă despreă completareaă Mareluiă Sfată NaĠională șiă ac tivitateaă sa,ă v.ă Aurelă Galea,ă
Formarea și activitatea Consiliului Dirigent , p.ă120–130.ă

486ă PetreăMateiă 20ă
exempluă articolulă cuă titlulă Adunarea Ġiganilor din Transilvania s-a Ġinut la
Ibașfalău la 27 aprilie ,ăapărutăînăziarulăblăjeană„Unirea”ădină18ămaiă1919.ăDintreă
toateărevendicărileăformulateădeăĠiganiăerauăfidelăreproduseădo arăcâteva.ăEraăcorectă
menĠionatăă adeziuneaă loră laă Unireă prină formulareaă dorinĠeiă deă a ă nuă maiă fiă
consideraĠiăstrăini,ăciă„cetăĠeniăaiănaĠiuniiăromâne”,ăaiciăfii ndăinclușiășiăĠiganiiă„careă
și-arăfiăpierdutăcaracterulăromânesc”.ăZiarulămenĠioneazăășiăso licitareaăreferitoareălaă
utilizareaălimbiiăromâneăînăînvăĠământășiăadministraĠieăpentruă Ġigani,ăsubliniind-o:ă
„SăăfieăinstruiĠiășiăadministraĠiăînălimbaăromână ,ăspreăaăputeaăfiăprimiĠiășiădânșiiăcaă
șiăceilalĠiăcetăĠeniăromâniăînăoficiileădeăstatăcivile,ăbise riceștiășiăculturale.” Celelalteă
deziderateă suntă însăă reproduseă într-ună modă careă nuă corespundeă d ecâtă parĠială
memoriuluiă adunăriiă Ġigănești.ă Înă ceeaă ceă priveșteă cerereaă deă e liminareă dină uzulă
oficialăaăetnonimuluiă„Ġigan”,ăînăziarăseăspuneăcăăĠiganiiăarăf iăcerutăpăstrareaăacesteiă
denumiri,ă dară cuă condiĠiaă deă aă nuă maiă fiă utilizatăă caă insultă:ă „Numeleă deă Ġigană
păstrându-seă șiă înă viitoră înă acteă oficiale,ă acestaă săă nuă fieă un ă semnă deă batjocură.”
Solicitareaăreferitoareălaăîmpr oprietărireăpăstreazăăesenĠialul :ăsăăfieăîmproprietăriĠiă
șiă Ġiganiiă asemeneaă celorlalĠiă cetăĠ eni.ă Apareă însăă oă prevedere ă careă nuă existăă înă
memoriulă adunării:ă „luându-seă toateă măsurileă pentruă încetareaă v agabondajului”.ă
Foarteă probabil,ă prină încetareaă vagabondajuluiă seă făceaă referir eă laă măsuriă deă
încurajareăaăstabiliriiăĠiganilorănomaziăînăsate.ăÎnăfine,ămodi ficatăăapăreaășiăultimaă
revendicare,ă vizândă acceptareaă înă Mareleă Sfată NaĠională aă unoră r eprezentanĠiă aiă
„poporuluiă Ġigănesc”.ă Nuă maiă eraă vorbaă deă treiă reprezentanĠi,ă c iă deă oă singurăă
persoană:ă„SăăaibăăreprezentantăînăMareleăSfatăcareăsăăserveasc ăădeămijlocitorăîntreă
guvernulă română șiă poporulă Ġigănescă pânăă laă definitivaă asimilare ă aă acestuiaă cuă
poporulă român.”58ăAșaă cumă amă văzut,ă niciă aceastăă menĠiuneă despreă asimilareaă
Ġiganilorănuăexistaăprintreăcererileălor.ăă
Esteăneclarăcareăauăfostămotiveleăpentruăcareăauăapărutăacesteă diferenĠe,ădacăă
eleăauăfostărezultatulăunorăeroriădeăinterpretareădinăparteaăpr eseiăsauădacăăauăexistată
discuĠiiăîntreăreprezentanĠiiăĠig anilorășiăautorităĠi,ăproducându-seămodificăriăcareăsăă
fiă ajunsă laă cunoștinĠaă presei.ă Certă esteă căă nu-iă găsimă peă repre zentanĠiiă Ġiganiloră
printreăceiă48ădeănoiămembriăcooptaĠiăînăMareleăSfatăNaĠionalăl aă30ăiulieă191959.ă
ă
58ăAdunarea Ġiganilor din Transilvania, loc. cit. :ă„Cuăacestăprilejăs-aăstilizatăunămemoriuăcareă
cuprindeă următoareleă revendicăriă aleă ğiganilor.ă 1.ă ToĠiă ğiganii ă ardeleniă chiară șiă aceiă careă și-ară fiă
pierdută caracterulă românesc,ă săă nuă maiă fieă consideraĠiă înă viito ră caă străini,ă ciă săă fieă șiă eiă cetăĠeniă aiă
naĠiuniiăromâne.ă2.ăNumeleădeăĠig anăpăstrându-seășiăînăviitorăî năacteăoficiale,ăacestaăsăănuăfieăunăsemnă
deăbatjocură.ă3.ă Să fie instruiĠi și admin istraĠi în limba româna ă[italiceăînăoriginală–ă n. P.M. ],ăspreăaă
puteaăfiăprimiĠiășiădânșiiăcaășiăceilalĠiăcetăĠeniăromâni ăînăof iciileădeăstatăcivileăbisericeștiășiăculturale.ăă
4.ă Săă fieă împroprietăriĠiă caă și ă ceilalĠiă cetăĠeniă luându-seă toa teă măsurileă pentruă încetareaă
vagabondajului.” Aceleașiăcereriăeronatăreproduseă erauăreluateălaăscurtătimpăînt r-unăaltăarticol: ğiganii ,ă
înă„CarpaĠii”, ăanăI,ă1ăiunieă1919,ănr.ă8,ăp.ă4 .ă
59ăDespreăaceasta,ăv.ăAurelăGalea,ă Formarea și activitatea Marelui Sfat NaĠional ,ăp.ă198–200.ă
Printreă ceiă 48ă deă membriă proaspătă aleșiă înă iulieă 1919ă apareă ună profesor,ă Ilieă Câmpeanu,ă dară esteă
improbabilăsăăfieăvorbaădeăIone lăCâmpeanuădină Dumbrăveni.ăă

21ă AdunărileăĠiganilorădinăTransilvaniaă 487ă
THEăGYPSYăASSEMBLIESăOF ă1919ăINăTRANSYLVANIAă(I)ă
Abstract ă
Theăpresentăpaperăfocusesăonătheăfirstăpoliticalăeventsăorganiz edăbyăGypsiesă
inăRomaniaăagainstătheăbackdropăo fătheăUnionăofăTransylvaniaăwi thăRomania,ămoreă
specificallyătheăassembliesăofă1919,ăwhereătheăparticipantsăexp ressedătheirăsupportă
foră theă Union,ă andă askedă foră socială andă ethnică rights.ă Aă certai nă degreeă ofă ethnică
awarenessăcouldăbeăascerta inedăonătheăoccasion.ăăă
Theăpaperăisăstructuredăaccordingătoătheăspecificityăofătheăeve ntsăorganizedăină
January–Aprilă1919:ătheăCountyăAssemblyăofătheăGypsiesăofăTârna vaăMareăheldăată
Rupeaă onă 16ă Januaryă 1919;ă theă assembliesă ofă Aprilă 1919ă heldă ină severală
Transylvaniană townletsă andă villagesă (Icloduă Mare,ă Șeicaă Mare,ă U ceaă deă Jos,ă
Moșna,ă Blăjel,ă VelĠ,ă Tălmăcel,ă Avrig,ă Criș,ă Dumbrăveni,ă Apold,ă Copșaă Mare,ă
Soroștin,ă andă Șoala),ă whereă theă participantsă listedă theiră desid erataă andă electedă
delegatesă foră Dumbrăveni;ă andă theă Natională Gypsyă Assemblyă ofă Du mbrăveniă onăă
27ăAprilă1919.ăăă
TheădemandsăformulatedăinătheăAssemblyăofăRupea,ăinătheălocalăa ssembliesă
ofăApril,ăandăeventuallyăatăDumbrăveniă(27ăAprilă1919)ăwereăsim ilarăinăstructure:ăaă
publicădemonstrationăofăloyaltyătowardsătheăRomaniansăandăsuppo rtăforătheăUnion,ă
followedăbyădemandsăforăcivilărights,ăundiscriminatingătreatmen t,ăandăland.ăAsătheă
Gypsiesăwereăinănoăpositionătoăeffectivelyăpressăforătheseărigh ts,ătheyăwereăpleadingă
insteadăwithătheăRomaniansăbyăin vokingătheiră“Romanianism.”ă