Adunari Publice Specifice Societatii Contemporare

ADUNĂRI PUBLICE SPECIFICE SOCIETĂȚII CONTEMPORANE

REZUMAT

Pe fondul efectelor negative ale crizei economice globale, care a generat recesiune economică, falimentul unor întreprinderi, scăderea nivelului de trai, adâncirea sărăciei, al efectelor negative ale globalizării și dorinței unor popoare de a se elibera de regimuri dictatoriale pentru a fi guvernate de regimuri democratice, mulțimile și masele declanșează adunări publice urmate de acțiuni de protest, revolte sociale sau revoluții. Adunările publice pot fi organizate / desfășurate și prin mesaje transmise de persoane pe sit-uri de socializare, pe telefoane mobile sau alte mijloace de comunicare.

În acest context, caracteristicile, particularitățile de organizare și desfășurare ale adunărilor publice și efectele acțiunilor mulțimilor / maselor la adunările publice, impun din partea instituțiilor abilitate ale statului monitorizarea acestora, previzionarea și pregătitrea efectivelor în tehnici de negociere și de control al mulțimilor, adoptarea info-deciziilor eficiente pentru asigurarea, menținerea sau restabilirea ordinii publice și eficientizarea cooperării intra / interinstituționale.

adunări publice (mitinguri, marșuri, manifestații, adunări publice declanșate prin mesaje transmise pe sit-uri de socializare, mișcări pro/antiglobalizare, revolte sociale, adunări în situații de urgențe civile, ordine / siguranță publică, negociere, forțe de poliție / jandarmi restabilirea ordinii publice, operații multinaționale.

Mediul intern, regional și internațional de securitate, este influențat continuu de reconfigurarea noilor alianțe militar-strategice, de efectele luptei împotriva terorismului internațional, criminalității organizate transfrontaliere, neproliferării armelor de distrugere în masă și altor amenințări, de consecințele conflictelor inter-etnice care vizează dispute teritoriale, regionalizarea unor teritorii sau controlul unor resurse strategice, de efectele globalizării și ale crizei economice globale, care continuă să afecteze economia, finanțele, populația și multiple domenii ale vieții sociale.

În ultimele două decenii, constatăm o extindere în diverse țări sau regiuni a fenomenelor naturale cu efecte devastatoare (cutremure oceanice/terestre, tsunamii, cicloane, tornade, incendii de proporții și amenințări din spațiul cosmic), a crescut gradul de seismicitate în unele zone terestre sau oceanice, apar amenințări din spațiul cosmic și unele încă neelucidate de specialiști. Fenomenele naturale devastatoare au generat situații de urgențe civile, adunări ale mulțimilor umane din zonele afectate și evacuarea acestora în raioane sigure, au produs importante victime umane, au pus în pericol siguranța unor centrale nucleare, au produs importante pagube materiale și fluxuri ale migrației în alte țări.

Unul din aceste fenomene naturale cu efecte devastatoare a fost cutremurul de 8,8 grade pe scara Richter, produs în ziua 11 martie 2011, care a avut epicentrul în oceanul Pacific și a produs mari pagube materiale și victime în orașele de coastă ale Japoniei. Acest cutremur, considerat a face parte din primele cinci cutremure cu magnitudine foarte mare care s-au produs în ultimul secol, a generat un tsunamii devastator în ocean, care a inundat orașele de coastă ale Japoniei și alte insule, a provocat moartea a peste 2.000 de cetățeni japonezi, distrugerea unor importante bunuri materiale și dispariția a peste zece mii de persoane din Japonia.

Pentru prima dată în ultimele decenii, virulența acestui cutremur urmat de tsunami, a pus în pericol funcționarea centralei nucleare de la Fukușima și a oprit această centrală, ca urmare a inundațiilor și distrugerilor produse, a generat dificultăți majore la sistemul de răcire a două reactoare care depozitează combustibil nuclear, a scos din funcțiune generatoarele de curent și bateriile de acumulatori necesare sistemului de răcire al reactoarelor.

Imediat după încetarea cutremurului, armata, forțele de ordine publică și alte formațiuni specializate nipone, au declanșat ample acțiuni de căutare și salvare a persoanelor rănite / dispărute și au luat măsuri de protecție și evacuare a populației în zone de siguranță. Datorită imposibilității răcirii unui reactor al centralei nucleare, specialiștii au eliberat controlat în atmosferă cesiu sub forma unui gaz alb, pentru a se depresuriza reactorul, forțele de ordine au distribuit populației medicamente pe bază de iod pentru înlăturarea radioactivității, au avut loc acțiuni de decontaminare parțială și s-au evacuat peste o sută de mii de persoane din orașele de coastă ale Japoniei, menținându-se pericolele de tsunamii.

În diverse state ale lumii, efectele adverse ale crizeui economice globale au generat adoptarea unor măsuri anticriză severe, adoptate de autorități, precum: reducerea salariilor/pensiilor și creșterea vârstei de pensionare a persoanelor aflate în muncă, falimentul unor societăți, disponibilizări importante de personal, au generat și vor continua să genereze ample manifestații de protest. Astfel, în între anii 2009-2010, în Grecia, persoane care aparțin unor importante categorii sociale, s-au solidarizat cu sindicatele, au format mulțimi și mase umane și au declanșat acțiuni de protest de amploare, majoritatea acestor acțiuni fiind urmate de tulburarea ordinii publice și confruntări între manifestanți cu forțele de ordine.

De asemenea, diverse comunități sau categorii sociale ale populației unor state (sindicate, pensionari, șomeri, imigranți), pe fondul adâncirii sărăciei, creșterii șomajului, creșterii prețurilor la carburanți / produse alimentare, al taxelor și impozitelor, diminuării ajutoarelor sociale sau altor cauze, declanșează adunări publice organizate sau spontane (mitinguri, marșuri, greve, pichetări etc.) pichetează sediile instituțiilor statului, revendică anumite drepturi, prezintă efectele reale ale acestor disfuncții și pe cele ale unor proiecte legislative aflate în dezbateri publice considerate a avea efecte adverse pentru economie și populație.

Unele din acțiunile de protest cu caracter de noutate, care au avut loc în ultimii ani în România, au constat în adunările organizate de grupuri de tineri, folosindu-se de mesaje transmise prin email-uri, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor la carburanți. Astfel, tinerii se adună împreună cu reprezentanți mass-media pentru a filma acțiunile de protest la benzinăriile unor companii petroliere, alimentează autovehiculele cu cantități reduse de carburant, achită la case cu un număr foarte mare de monezi de metal, de valori foarte mici, atenționează prin mesaje autoritățile statului pentru a declanșa controale și a sancționa companiile care cresc prețul carburantului sau generează oprirea stațiilor de benzină.

Pe fondul declanșării unor ample acțiuni de protest, la care participă mulțimile, unele din acestea fiind urmate de revolte sociale, conflicte inter-etnice între insurgenți și autorități, în interiorul unor state din Orientul Mijlociu / Orientului Apropiat sau în alte țări ale lumii, climatul de ordine publică continuă să rămână instabil sau conflictual, pe fondul revigorării unor conflicte regionale sau declanșării unor atacuri teroriste (conflicte anterioare dintre armata Israeliană și membrii mișcării palestiniene Hamas; conflicte dintre insurgenții grupării Frații Musulmani și forțele fidele autorităților Egiptene sau conflicte între insurgenți libieni și forțe fidele președintelui – în Libia).

Un pericol care amenință climatul de securitate al unor state, generator de manifestații de protest constă în extinderea fundamentalismului și proliferarea armelor de distrugere în masă, de unele state. Astfel, în timp ce în Iran, liderul regimului aflat la putere organizează adunări publice de amploare iar prin acțiuni de propagandă propagă fundamentalismul și manipulează masele împotriva unor lideri și regimuri democratice, în Coreea de Nord au loc periodic manevre militare, care amenință Coreea de Sud.

La aceste adunări publice de amploare, liderii fundamentaliști transmit prin mesaje mulțimilor și maselor participante efectele unor confruntări anterioare, contestă unele frontiere, membrii propagandei ard în locuri publice portrete cu liderii și drapelele statului rival, forțele fidele regimului execută focuri de armă în plan vertical, pentru a incita mulțimile împotriva statului rival, se anunță public fabricarea unor instalații / sisteme care pot produce energie nucleară, se comunică embargouri asupra unor resurse strategice și se pot declanșa conflicte între grupări fidele regimului / cu comportament huliganic, forțele de ordine publică sau alte grupări insurgente.

Specialiștii din domeniul ordinii publice și siguranței naționale, evidențiază în strategia națională, faptul că, tendințele evolutive actuale ale mediului de securitate sunt caracterizate de ,,accelerarea proceselor de globalizare și de integrare regională, de convergența eforturilor consacrate structurării unor noi arhitecturi de securitate stabile și predictibile, însoțite de accentuarea tendințelor anarhice în unele regiuni, de revigorarea eforturilor statelor care vizează prezervarea influenței lor în dinamica relațiilor internaționale, în paralel cu multiplicarea formelor și creșterea ponderii intervenției actorilor nestatali în evoluția acestor relații.” În opinia altor analiști contemporani ,,securitatea și pacea, depind de înțelegerea profundă a cauzelor conflictelor, ale instabilitățiilor sociale, politice și a unei întregi game de aspecte ale societății noastre interconectate, iar eșecul în a înțelege complexitatea problemelor de securitate nu face altceva decât să le agraveze.”

Având în vedere consecințele aderării României la UE, efortul instituțiilor statului / cu capital privat și al întregii societăți de relansare economică pentru ieșirea din criza economică, eficientizarea activităților și armonizarea legislației interne cu legislația UE și internațională ratificată, conceptele de securitate internă și regională, se intercondiționează cu conceptele de ordine publică internă / ordine publică a țărilor din UE, deoarece, atâta timp cât într-un stat al UE există un climat stabil de ordine și siguranță, acesta va genera stabilitate și în celelalte state ale UE și nu poate avea efecte radiale adverse (confruntări diplomatice, migrație necontrolată, anomie socială sau insecuritate) în alte state din regiune.

În acest sens, ordinea publică internă, ca parte componentă a siguranței naționale și a ordinii publice comunitare / europene reprezintă ,,starea de fapt din domeniul social, proiecția ordinii de drept în organizarea și desfășurarea activității publice de stat, respectarea normelor juridice și legislative, a proprietății publice și private” sau reprezintă ,,starea de legalitate, de echilibru și pace socială, prin care se asigură liniștea publică, siguranța persoanelor/colectivităților și a bunurilor, sănătatea și morala publică, a cărei menținere, potrivit normelor și principiilor statornicite de Constituție, se realizează prin măsuri de constrângere specifice forțelor de ordine și siguranță publică, reprezentând o necesitate, un sine-qua-non existențial și un drept universal al ființelor umane.”

Totodată, în diverse state ale lumii, anumite categorii sociale sau organizații ilegale, continuă să organizeze în mod legal sau declanșează spontan, adunări publice în spații publice sau private. Aceste adunări se desfășoară de membrii unor organizații nonguvernamentale, membrii unor mișcări/grupări pro/antiglobalizare, într-o anumită localitate sau în localități ale mai multor state (mișcările pro/antiglobalizare, manifestații ecologiste/de protest pentru oprirea unor conflicte/ războaie etc.)

În România, libertatea persoanelor de a-și exprima opiniile sociale sau de altă natură, de a organiza și participa la adunări publice, întruniri și manifestații de protest este garantată de ,,legea fundamentală” a statului, de ,,legea organică”a adunărilor publice și de alte acte normative emise de autoritățile statului centrale, locale și de Ministerul Administrației și Internelor, ale căror forțe principale (poliția și jandarmeria) sunt abilitate legal cu asigurarea, menținerea sau restabilirea ordinii publice la adunări publice, independent și în cooperare cu alte instituții ale statului.

Acțiunile de protest sunt generate de o gamă diversificată de elemente de cauzalitate datorate transformărilor, clivajelor și convulsiilor înregistrate la nivelul fiecărei țări, care amenință pacea internă / regională și siguranța persoanelor. Unele din aceste acțiuni de protest se desfășoară pașnic, în timp ce altele, produc tulburări grave ale ordinii publice, generează atacarea unor ambasade și conflicte între insurgenți, conflicte cu forțe ale armatei / de ordine publică necesitând uneori, intervenția forțelor internaționale de menținere a păcii și declanșarea operațiilor multinaționale de impunere / menținere a păcii .

Conflictele interne și regionale prelungite, situațiile de criză, ineficiența economică, dezorganizarea socială și creșterea alarmantă a șomajului în unele țări, determină un exod al persoanelor apte de muncă spre alte state dezvoltate, fluxurile migrației fiind abil speculate de persoanele pentru care migrația generează adevărate ,,afaceri” în domeniul forței de muncă ieftine sau a activităților ilegale. În acest context, intensificarea fluxurilor migrației ilegale în unele state, îndeosebi a ,,forței de muncă ieftine” (necalificate și cu nivel redus de pregătire) a condus la crearea unei adevărate ,,industrii clandestine” care încurajează activitățile specifice economiei subterane (munca ,,la negru”a persoanelor, fără contract, carte de muncă, achitare de taxe/impozite către stat), având legături și cu acțiunile infracționale ale unor grupări de crimnalitate organizată sau infracționale autohtone / transfrontaliere.

În ultimii ani, secialiștii în domeniul migrației estimau faptul că, aproape două milioane de persoane trec clandestin, în fiecare an, frontierele unor state cu ajutorul traficanților. Rețelele traficanților clandestini cuprind teritoriile mai multor state, unii din aceștia traversând și România. Astfel, la nivelul anului 1999 ,,se estima că pe teritoriul României, se aflau aproximativ 22.000 de imigranți clandestini,” în prezent numărul acestora fiind mai redus, ca urmare a implementării strategiilor și legislației comunitare / internaționale în acest domeniu, dar poate înregistra fluctuații, în diverse perioade, ca urmare a declanșării unor conflicte regionale sau alte elemente generatoare de instabilitate, în state vecine sau în alte țări.

În rândul grupurilor imigraționiste, care tranzitează teritoriul României sau se stabilesc în țară, se pot afla și persoane angrenate anterior în conflicte regionale sau urmărite de autoritățile din statele de origine, datorită comiterii unor fapte antisociale sau teroriste în alte state sau în țara de origine. De – alungul anilor, pe teritoriul României instituțiile abilitate ale statului ,,au identificat ca imigranți clandestini: etnici kurzi, sich tamili, mercenari pakistanezi, afgani care au participat la conflictul din Bosnia-Herțegovina, membrii unor mișcări extremiste arabe,”infractori urmăriți general etc.

În situații de criză, în cele premergătoare unor conflicte sau pe durata desfășurării conflictelor armate, care se pot declanșa între insurgenți pe teritoriul statelor de origine ale imigranților aflați în tranzit sau care s-au stabilit pe teritoriul României, aceștia se pot organiza în grupuri sau mulțimi, pot declanșa adunări publice și acțiuni de protest în fața reprezentanțelor dipolmatice ale statului considerat adversar, amplasate pe teritoriul României iar unele din aceste acțiuni de protest pot fi urmate de tulburarea ordinii publice, care necesită intervenția forțelor de jandarmi pentzru restabilirea ordinii publice

Acțiunile de tulburare a ordinii la diverse adunări publice sau acțiuni de protest se manifestă în diverse moduri, de regulă, fiind generate de inechități sociale de efectele generate de ,,adâncirea sărăciei, fundamentalism,”conflicte dintre grupări infracționale, neimplicarea unor autorități din diverse state în acțiuni concrete pentru a genera noi locuri de muncă sau a integra în muncă imigranții (violențele din suburbiile Pariusului-2006), neadoptarea unor măsuri eficiente de asistență / protecție socială pentru populație, fraudarea unor instituții financiar-bancare, fonduri de investiții sau jocuri piramidale care gestionează economiile financiare ale populației, falimentul sau închiderea temporară a unor întreprinderi, protestul unor grupuri pentru arestarea unor lideri acuzați de săvârșirea unor fapte antisociale etc.

În ultimele două decenii, în diverse state ale lumii, s-au înregistrat acțiuni de tulburare a ordinii publice, care au necesitat intervenția forțelor de ordine publică (jandarmeria sau poliția) pentru restabilirea acesteia, pe fondul apariției anomiei sociale, acte de tulburare gravă a ordinii publice de către imigranți și diverse categorii sociale, în țări precum: Grecia, Franța, Portugalia, Germania, Marea Britanie, România, Federația Rusă, Kosovo, în state ale Eurasiei, Orientul Mijlociu, în Africa (Egipt, Libia -2011) Birmania, America Latină, SUA, China, India și în alte state.

Așa cum evidențiază unii analiști interni din domeniul ordinii și siguranței publice ,,climatului de anomie socială, îi corespund manifestările necontrolate ale unor persoane care prin acțiunile întreprinse, slăbesc cadrul legislativ-normativ și dezorganizează treptat societatea, manifestări care apar atunci când aspirațiile unor persoane nu se înfăptuiesc în măsura așteptată. Ca urmare a neasigurării mijloacelor necesare pentru a îndeplini aceste aspirații, apare o nemulțumire perpetuă, care poate genera dizolvarea ordinii sociale și instalarea unei profunde instabilități.”

În opinia mea elementele de cauzalitate generatoare de adunări publice, unele din aceste adunări fiind urmate și de tulburarea ordinii publice, pot fi: ororile războiului / conflictelor regionale și ale atentatelor teroriste care au generat importante victime umane; recrudescența actelor criminalității organizate; efectele adverse ale crizei economico-financiare generatoare de falimentul unor întreprinderi, creșterea șomajului și adâncirea sărăciei; anomia socială; aplicarea eronată a unor prevederi legislative interne sau comunitare, scăderile salariale / de pensii și diminuarea măsurilor de protecție socială; disponibilizările de personal în masă; restrângerea activității sau închiderea temporară a unor societăți comerciale, nerespectarea unor clauze contractuale de către patronat și salariați.

Constituie elemente de cauzalitate în declanșarea adunărilor publice și: protestele individuale sau în grupuri, mitingurile / mașurile interne sau desfășurate în diverse state, având același mobil (stoparea efectelor încălzirii globale; protecția mediului înconjurător; închiderea unor centrale nucleare nesigure în exploatare etc.), declanșarea adunărilor publice urmate de revolte ca urmare a profanării prin însemne obscene a unor monumente, simboluri naționale sau personalități ale unor state; încercarea unor grupuri / mulțimi de a forța intrarea în diverse țări pentru a participa la acțiuni de protest sau a genera acte de dezordine; recrudescența acțiunilor unor grupări de criminalitate organizată sau comportamentul huliganic la competițiile sportive.

Unele adunări publice pot avea elemente de cauzalitate și managementul defectuos, inexistanța măsurilor de reconversie profesională pentru persoane aflate în șomaj, imigranți sau diverse comunități, fraudarea / deturnarea fondurilor financiare de la anumite obiective bancare/ de la bugetul de stat sau a fondurilor comunitare de către grupuri de interese / de presiune sau infracționale, nerespectarea unor clauze contractuale, creșterea prețurilor la carburanți și la diverse produse; blocajul financiar, neacordarea salariilor, pensiilor sau a ajutoarelor sociale; extinderea corupției, a contrabandei, evaziunii fiscale și infracțiunilor economico-financiare, care aduc prejudicii grave bugetului de stat și populației.

O diversitate de adunări la care participă un număr important de persoane, în spații publice sau private, sunt organizate în zile festive, la summit-uri internaționale sau pe durata unor campanii electorale, acestea fiind: adunările prilejuite de sărbătorirea Zilei Naționale a statelor, urmate de parade militare, desfășurarea summit-urilor: NATO, G20, G8 și ale statelor emergente BRIC (Brazilia, Rusia, India, China); aniversarea zilelor unor localități; sărbătorirea revelionului de către mulțimi umane în stradă, ieșirea în stradă în marșuri și mulțimi a suporterilor unor echipe sportive pentru a sărbători victoria echipei naționale / de club, desfășurarea unor spectacole / conferințe sau congrese, în scop electoral ale formațiunilor politice.

Un loc distinct, din punct de vedere al specificului și periodicității acestora, sunt adunările publice cu caracter religios, relevante fiind adunările mulțimilor în incinta catedralelor creștin-ortodoxe, bisericilor, mânăstirilor și schiturilor, sărbătorile religioase de Bobotează, Paște sau Crăciun, adunările mulțimilor la hramurile bisericilor, slujbele periodice, prezentarea moaștelor unor sfinți în fața mulțimilor, adunările religioase de la Ierusalim, cele catolice din piața Vaticanului și din alte lăcașe catolice, adunările musulmanilor la Mecca și în moschei, ceremonialele religioase ale civilizației sinice (chineze) sau cele specifice altor religii.

În societatea contemporană, observăm prin diverse rețele de socializare (facebook și messenger), o nouă modalitate de organizare și desfășurare a adunărilor publice, acestea fiind inițiate de grupuri de tineri care transmit sms-uri / email-uri altor tineri din țară sau din străinătate, pentru a se aduna în diverse locuri și a participa la acțiuni de protest sau la mișcări pro/antiglobalizare desfășurate, de regulă la summit-uri sau la reuniunile unor organizații internaționale, în diferite locații de lux din diverse state, la care nu are acces mass-media și publicul.

În acest context, membrii mișcărilor antiglobalizare ,,comunică pe sit-uri de socializare, pot afla cât costă o noapte de cazare, unde se găsesc motelurile / hotelurile, care este moneda națională a țării în care urmează a se deplasa și au acces la un dicționar, prin care turiștii străini se pot face mai ușor înteleși, a se pot avetiza reciproc la observarea apropierii / acțiunilor forțelor de ordine”

După stabilirea detaliilor necesare participării la aceste tipuri de adunări, tinerii se adună în locul adunării stabilit din orașul/localitatea situată pe teritoriul statului de origine/din altă țară și participă la manifestațiile de protest de solidaritate cu tinerii din acea țară. Ca urmarea a interzicerii intrării unui număr mare de tineri pe teritoriul altui stat vecin, de către autoritățile vamale și polițiștii de frontieră, în anumite puncte de frontieră din unele țări, se pot declanșa confruntări cu forțele de ordine, acțiuni care necesită intervenția structurilor de intervenție ale jandarmeriei sau poliției.

Unele din aceste acțiuni de protest care au degenerat în tulburarea ordinii publice, au avut loc între tineri din diverse țări și poliția din Copenhaga, pentru interzicerea demolării sediului Undergrund din Suedia (2007), între imigranții din suburbiile Parisului și forțele de intervenție ale jandarmeriei franceze (2006), protestele populației din Grecia ca urmare a scăderii salariilor (în 2008, 2010) urmate de tulburarea ordinii publice și confruntări cu forțele de ordine, violențele din Letonia (2009), violențele din Chișinău, tulburarea ordinii publice în Portugalia ca urmare a fraudării unor bănci, violențele dintre manifestanți și forțele de ordine din Libia, Tunisia și Egipt (2010, 2011).

Cele mai dificile adunări publice, care necesită a fi gestionate atent de structurile de ordine publică, sunt cele declanșate sau coordonate de liderii/membrii unor grupări teroriste, ultranaționaliste sau rasiste, în spații private clandestine din diverse țări, care pot declanșa ulterior atacuri sinucigașe în mulțimi de persooane (la metrou, în piețe publice, atacuri cu autovehicule capcană la adunări publice etc.), acțiuni care sunt urmate de descinderi ale forțelor de ordine publică și a personalului instituțiilor statului în aceste locații secrete, acțiuni de căutare, arestarea judecarea și aplicarea prevederilor legale împotriva persoanelor vinovate de infracțiuni la adresa ordinii publice și siguranței statului.

În diverse state ale lumii au loc și mișcări pro/antiglobalizare. Membrii acestor mișcări, manifestă prin diverse forme de protest împotriva unor decizii controversate adoptate de liderii unor organizații secrete, care vizează instaurarea unei noi ordini globale, decizii controversate care prezintă evoluția economiei și finanțelor globale prin prisma gestionării acestora de un grup restrâns sau măsuri adoptate de reducere a populației planetei, măsuri care incită comportamentul militanților antiglobalizare. Pe durata declanșării acestor acțiuni de protest ,,membrii mișcărilor antiglobalizare produc incidente și conflicte cu forțele de ordine publică, incendiază autoturisme, sparg vitrinele magazinelor sau rănesc membrii forțelor de ordine."

Pe fondul dezvoltării rolului opiniei publice în multe state democratice ale lumii, sunt din ce în ce mai active adunările desfășurate de reprezentanți mass-media în studiouri publice împreună cu persoane din societatea civilă sau adunările unor organizații nonguvernamentale / structuri societale. Membrii acestor adunări în spații publice sau private ale unor trusturi de presă dezbat subiecte de actualitater, protestează pentru încetarea, instaurarea păcii în anumite regiuni sau state, desfășoară acțiuni umanitare și de întrajutorare ale unor persoane aflate în dificultate, manifestă pentru protecția ecosistemelor naturale, a mediului înconjurător și diminuarea efectelor încălzirii globale.

În societatea contemporană constatăm din ce în ce mai activ rolul și acțiunile organizațiilor nonguvernamentale și al societății civile care promovează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectarea legii, eficiența justiției, liberalizarea comerțului și globalizarea prin organizarea și desfășurarea unor marșuri pentru pace, care declanșează campanii de salvare a persoanelor aflate în dificultate și a mediului înconjurător. De asemenea, sunt din ce în ce mai vizibile și adunările membrilor ,,asociațiilor mondiale ale sectoarelor de afaceri, ale grupurilor profesionale, membrilor cluburilor sportive, organizațiilor științifice, grupurilor de experții, designeri și distribuitori de materiale”, majoritatea acestor asociații și grupuri axându-se pe activități ce vizează economia.

În cadrul manifestărilor specifice libertății individuale au loc și adunări publice specifice unor minorități etnice sau parade gay, la care participă persoane din aceste comunități. Unele din adunările unor minorități etnice promovează obținerea unor drepturio sau libertăți, regionalizarea unor teritorii și generează stări tensionate sau acte de tulburare a ordinii publice. În alte țări, au loc adunări publice în spații private / în aer liber, căsătorii în masă pe stadioane sau adunări ale unor secte ilegale, la adunările sectelor ilegale săvârșindu-se fapte antisociale sau contrare moralei care necesită intervenția forțelor de ordine pentru aplicarea măsurilor legale. În conformitate cu prevederile legale interne, adunările publice supuse declarării prealabile sunt mitinguri, marșuri, demonstrații, manifestații, procesiuni precum și orice alte asemenea manifestări care se desfășoară în piețe, pe căile publice ori în alte locuri deschise publicului larg.

Organizatorii adunărilor publice au obligația de a depune o declarație scrisă la primărie, cu cel puțin trei zile înainte de data desfășurării acesteia, declarație care se înregistrează la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurare, în care trebuie să menționeze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii și durata acțiunii, traseele de acces și de dispersare, numărul aproximativ al participanților, al persoanelor împuternicite să asigure și să răspundă de măsurile de organizare, serviciile pe care le solicită din partea primăriei și a structurilor de ordine publică.

Pentru buna desfășurare a adunările publice, personalul structurilor mobile de jandarmi ,,execută misiuni de asigurare a ordinii publice, cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor promoționale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane”.

În perioada premergătoare desfășurării adunării publice, cadrele cu funcții de decizie și personalul forțelor de ordine publică și celelalte structuri care urmează a participa la adunarea publică desfășoară următoarele activități: revederea legislației, ordinelor și instrucțiunilor de linie; participă la antrenamente pentru restabilirea ordinii publice, vizionează video măsurile adunărilor publice gestionate anterior; popularizează prevederile legale care reglementează drepturile, obligațiile și interdicțiile organizatorilor / participanților la adunările publice; stabilesc întâlniri cu lideri de sindicat / liderii unor galerii sportive, organizează conferințe de presă, execută recunoașteri în teren , stabilesc dispozitivele și elementele de dispozitiv, participă la întâlniri cu reprezentanții autorităților centrale/locale, cu organizatorii adunării și alte forțe, cu personalul care deține localuri publice la locul / în zona adiacentă locului de desfășurare al adunării publice și stabilesc măsurile legale ce se impun premergător și pe timpul desfășurării adunării publice.

Pentru desfășurarea eficientă a activităților, prevenirea și combaterea acțiunilor de tulburare a ordinii la adunarea publică, structurile mobile și specializate de jandarmi, poliție, IGSU și alte forțe pareticipante la adunare stabilesc în timp util, de comun acord cu organizatorii adunării publice, efectivele și dispozitivele necesare asigurării, menținerii sau restabilirii ordinii publice la locul de adunare al mulțimii și pe traseele de deplasare ale mulțimilor, urmărind respectarea prevederilor legale și a măsurilor stabilite, de către organizatorii adunării și participanții la adunarea publică.

În plan intern, pe durata desfășurării adunării publice poliția ,,sprijină unitățile de jandarmi cu informații, pentru asigurarea și restabilirea ordinii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestațiilor cultural-sportive și altele adunări publice”, verifică modul de respectare a deciziei consiliului local referitor la interzicerea desfacerii și consumul băuturilor alcoolice în imediata apropiere a locului de desfășurare a adunării publice, pe itinerariile de deplasare sau în întreaga localitate.

Forțele mobile și specializate de jandarmi, asigură suportul informațional la adunarea publică în cooperare cu alte instituții ale statului, cooperează cu poliția și celelalte forțe participante, asigură protecția coloanelor de manifestanți pe itinerarii de deplasare și la locul adunării, dispune rezerve de intervenție în anumite locuri și supraveghează participanții pe itinerarele de defluire până la dispersarea completă și mențin legătura cu organizatorii adunării publice.

Este necesar ,,a se diferenția adunările publice prilejuite de competițiile și jocurile sportive prevăzute de legea specifică și celelalte adunări publice care fac obiectul unei ,,alte prevederi legale, în sensul că cele care sunt în legătură cu evenimentele sportive prezintă anumite caracteristici comune (conținut, fizionomie și dinamică), determinate de modul de desfășurare, constanța grupurilor de suporteri sau proceduri standardizate.”Conform legii, nu sunt supuse procedurii declarării ,,manifestațiile cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfășoară în incinta sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, precum și alte asemenea activități,” însă forțele de ordine trebuie să întreprindă măsurile legale pentru prevenirea faptelor antisociale.

Adunările publice care se desfășoară în România sunt reglementate legal de legea nr 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice republicată în 2004, cu modificările ulterioare, de legea 61/1991, cu modificările ulterioare și de alte legi (legea sindicatelor, legea administrației locale etc.). Pentru prevenirea și combaterea unor fapte antisociale la adunările publice, începând cu data de 31.01.2011, conform unei ,,prevederi legale” în vigoare constituie contravenție și ,,constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul săvârșirii de acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire , sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială.”

Deoarece unele persoane sau grupuri umane se pot manifesta la anumite adunări publice, prin limbaj trivial, se pot infiltra în mulțimile participante la adunările publice și pot tulbura ordinea publică, opinez pentru amplasarea de către autoritățile centrale / locale a camerelor video în locurile publice de desfășurare a acestor adunări, monitorizarea, supravegherea, descoperirea la timp a acestor persoane pentru a fi oprite a se infiltra în mulțime și prevenirea unor situații rtensionate prin comunicarea și direcționarea acestor persoane spre alte locuri și perfecționarea cooperării cu celelalte forțe participante la adunarea publică pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale.

În acest context, fiecare polițist seu jandarm participant la adunarea publică, trebuie să cunoască tehnici și proceduri eficiente de comunicare și de negociere, de aplanare a stărilor tensionate sau conflictuale, în zona adiacentă, pe itinerarele de deplasare și la locul de desfășurare a adunării publice, proceduri care trebuie să fie stabilite pe variante de acțiune și tipuri de stări conflictuale, în funcție de profilul psihologic al persoanelor și comportamentul acestora, să cunoască și să aplice eficient măsurile tactice polițienești specifice și să-și îndeplinească atribuțiile legale.

Având în vedere efectele crizei economice globale care au afectat importante categorii ale populației și din România, din estimările specialiștilor în diverse domenii, este posibil ca în anul 2011 să se intensifice acțiunile de protest (marșuri, mitinguri, pichetări) unele dintre acestea putând degenera în acțiuni de tulburare a ordinii publice, pe fondul disponibilizărilor de personal în masă, creșterii șomajului, inflației, falimentului unor societăți comerciale, adâncirii sărăciei și altor cauze.

Pentru prevenirea faptelor antisociale la adunările publice, opinez pentru eficientizarea programelor de parteneriat și a planurilor de cooperare întocmite între forțele de ordine și instituțiile statului, perfecționarea fluxului informațional și a schimbului de informații între instituții de ordine publică interne cu cele similare din alte state cu privire la deplasarea unor grupuri / mulțimi în România din alte state pentru a participa la acțiuni de protest (mișcări pro / antiglobalizare) sau la competiții sportive europene / internaționale, un rol determinant revenindu-i Punctului Național Informare Manifestări Sportive din Jandarmeria Română.

De asemenea opinez pentru perfecționarea schimbului de date și informații între instituțiile statului și cele similare din alte state, pentru descoperirea din timp a acțiunilor / încercărilor membrilor unor grupări infracționale / mișcări ultranaționaliste sau extremiste care se pot deplasa în țară și pot declanșa acțiuni de tulburare a ordinii publice, în scopul prevenirii și contracarării acțiunilor infracționale ale acestora, controlul mulțimilor la adunările publice și prevenirea comiterii oricăror fapte antisociale .

Pentru eficientizarea misiunilor specifice și îndeplinirea atribuțiilor, personalul specializat din poliție și jandarmerie desfășoară întâlniri periodice cu organizatorii adunărilor publice, cu liderii galeriilor de fotbal și alte persoane cu responsabilități, în vederea respectării parteneriatelor de cooperare/colaborare și protocoalelor încheiate, întâlniri cu lideri de sindicate și cu personalul din conducerea societăților unde-și desfășoară activitatea un număr important de persoane, identifică din timp cauzele care pot genera stări tensionate și conflicte, premergător și pe parcursul desfășurării adunărilor publice și aplică un management eficient de control al mulțimilor, în scopul respectării prevederilor legale și menținerii unui climat stabil de ordine și siguranță publică.

În vederea creșterii eficienței forțelor de ordine publică pe durata participării la adunările publice, opinez pentru realizarea de către psihologii din cadrul structurilor jandarmeriei a unor analize psihosociologice referitoare la comportamentul grupurilor, mulțimilor, publicului și maselor la toate genurile de adunări publice, analiza efectelor urbanismului, crizelor economice, conflictelor și altor amenințări care pot pune în pericol climatul de ordine publică. Aceste analize se pot realiza în cooperare cu sociologi și specialiști din domeniul ordinii publice și siguranței naționale care au gestionat adunări publice, în scopul elaborării în cadrul forțelor de ordine publică, a celor mai eficiente proceduri standard / acționale de negociere și intervenție pentru controlul comportamentului mulțimilor la aceste adunări și prevenirea faptelor antisociale.

De asemenea, opinez pentru analiza, centralizarea și actualizarea elementelor de cauzalitate interne, regionale și internaționale, care pot genera diverse adunări publice, revolte sociale, revoluții sau mișcări pro/antiglobalizare în studii de specialitate, prezentarea particularităților acestora și elaborarea unei Strategii de control a comportamentului mulțimilor la adunările publice, în plan intern, în țări ale UE și mulțimilor gestionate de forțele specializate de jandarmi în operații multinaționale, pentru realizarea unui climat stabil de ordine și siguranță publică intern și regional.

BIBLIOGRAFIE:

– Constituția României, Editura Nicora 2003;

– Strategia de Securitate Națională a României, 2007, p. 9 -10;

– Legea nr. 60 din 23.09.2004 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 888 din 29.09.2004

– Legea nr. 61 din 1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată în temeiul art II din Legea 153 / 2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr 496 din 19 iulie 2010;

– Legea nr. 550 din 29.11.2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial nr 1175 din 13.12.2004;

– Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr.4 din 09.01.2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive;

– Alvin Toffler, Heidi Toffler, Avuția în mișcare, Editura Antet;

– Zbigniew Brzezinski, Marea Dilemă – A domina sau a conduce, Editura Scripta 2005 ;

– Costică Silion, Țuțu Pișleag, Sorin Căpățână, Adunările publice – potențial de conflictualitate, Editura Coza Advertising, 2009;

– Lucian Stăncilă, Neculai Bontic, Ordinea publică în societatea modernă, Editura Universității Naționale de Apărare, Carol I, București – 2007;

– Marius Petrescu, Neculae Năbârjoiu, Managementul informației-Informații și securitate, p.67, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2006;

– Vasile Marin Sălăjan, Considerații privind întrebuințarea forțelor de ordine publică la gestionarea situațiilor de criză, Editura Fundația Revista Jandarmeriei, București, 2005 ;

– Gheorghe Crețu, extras din referatul cu tema: Crima organizată-generatoare de riscuri la adresa securității naționale, prezentat la Sesiunea de comunicări științifice cu participare internațională, cu tema: Provocări la adresa securității și strategiei la începutul secolului XXI din 14-15.04.2005, Editura U.NAp., București, 2005 ;

– Anghel Andreescu, Traian Andreescu, Corina Zaharia, Aspecte privind adunările publice în România", Editura Transilvania Expres, Brașov, 1988;

– extras din articolul Militanții antiglobalizare se pregătesc de manifestații și la București, publicat în Realitatea TV din 30.08.2008, premergător summit-ului NATO de la București;

– Romulus Căplescu, La Davos (Elveția) și Porto Alegre ( Brazilia). Duel de la distanță între partizanii și adversarii globalizării – extras din articol ziarul Adevărul din 29.01.2001;