ADTM Association of Tourism Development in Moldova [600213]

ADTM Association of Tourism Development in Moldova
Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova
STAREA TURISMULUI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Analiza diagnostic
a sectorului turistic din
R.Moldova
pentru anii 2003 -2010.

ELABORATĂ DE

ASOCIAȚI A DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MOLDOVA

CHIȘINĂU 2011

ADTM 2

Cuprins:

SUMAR EXECUTIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
1 DIAGNOSTICUL TUR ISMULUI MOLDOVENESC ………………………….. ………………………….. ………….. 17
1.1 AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE TURISM ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
1.2 CADRUL LEGISLATIV ȘI DE REGLEMENTARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISM ULUI ………………………….. ……….. 22
1.3 EVOLUȚIA PERFORMANȚELOR DOMENIILOR SPECIFICE TURISMULUI ………………………….. …………………….. 34
1.4 DEZVOLTAREA TURISMULUI INTERN ȘI RECEPTOR ………………………….. ………………………….. ……………… 90
1.5 PROMOVAREA REPUBLICII MOLDOVA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ ………………………….. ………………………. 116
1.6 ANALIZA FACTORILOR DE INFLUIENȚĂ : INTERNI ȘI EXTERNI ………………………….. ………………………….. …. 127
1.7 EFICIENȚA SISTEMULUI ACTUAL DE MONITORIZARE A TURISMULUI NAȚIONAL ………………………….. ……….. 132
2 ANALIZA SWOT A TURISMULUI NAȚIONAL ………………………….. ………………………….. …………….. 135
3 ANALIZA SCENARIILOR DE DEZVOLTARE A TURISMULUI: OPTIMIST, REALIST, PESIMIST …….. 137
4 ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 138

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 3 Abrevieri

ANT – Autoritat ea națională de turism
APC – Autorități publice centrale
APL – Autorități publice locale
AT- Agenția Turismului Republicii Moldova
CNPCIT – Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului
HoReCa – hoteluri, restaurant, cafenele
PN – Prog ram național
PA UE-RM – Planul de acțiuni UE-Republica Moldova
SDT – Strategia de dezvoltare a turismului (2003 -2015)

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 4
Sumar Executiv
Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010 (AD) este elaborată de
grupul mixt de exper ți ai Asociați ei de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM ), pentru Agenția
Turusmului Republicii Moldova în cadrul de actualizare a Strategiei de dezvoltare durabilă a
turismului (2003 -2015).
Rezultatele și concluziile principale ale Analizei diagnostic a sectorului turistic au fost discutate în
cadrul Grupului intern de lucru al Agenției turismului în perioada 21.-28.10. 2011, precum și în cadrul
Grupului de lucru interdepartamental privind actualizarea Strategiei de dezvoltare a turismului (15-
18.11.20 11). Propunerile și îmbunătățirile înaintate au fost incluse în Analiză.
Prezenta lucrare include o scurtă a trecere în revistă a principalelor probleme a sectorului turistic din
R.Moldova pentru perioada anilor 2003 -2010 , precum și concluziile și recomand ările formulate .

Analiza sectorului turismului moldovenesc în perioada 2003 -2010 evidențiază un șir de avantaje
competitive, tendințe pozitive și p rogrese de etapă . Succint sunt prezentate acestea repartizate pe
compartimente după cum urmează:

Evoluția cadrului instituțional pentru domeniul turistic Sectorul de turism este gestionat de o
autoritate națională distinctă subordonată direct Guvernului. ANT are propriul Colegiu și este asistată
de Consiliul consultativ de turism. Gestionează bugetul public pentru necesitățile de dezvoltare a
turismului. Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe dezvoltarea turismului intern și
receptor, sporirea imaginii turistice a țării, susținerea IMM pentru diversificarea economică locală.

Legislația Republicii Moldova în domeniul turismului Cadrul general de reglementare favorizează
dezvoltarea antreprenoriatului , inclusiv în turism . Republica Moldova are una dintre cele mai
avansate legislați i de turis m din țările CSI, iar criteriile de clasificare a unităților de primire a turiștilor
este euroconformă. La fel se încurajează investițiile în zonele turistice naționale.

Elaborare și implementare documente de politici pentru turism Turismul moldovenesc are o acoperire
bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai clare odată cu actualizarea actelor
normative.

Promovarea investițiilor Turismul moldovenesc devine un sector interesant pentru investiții datorită
simplificării cadr ului regulator în Republica Moldova, politicilor publice de favorizare a industriilor
exportatoare de servicii, focusării pe sporirea avantajelor competitive a țării, susținerea proiectelor
de vizibilitate pozitivă a țării pe piețele țintă. Donatorii impor tanți pentru Moldova susțin proiecte de
amploare pentru reabilitarea infrastructurii generale rutiere și de acces la servicii calitative.
Cifra de afaceri în sectorul turistic este în creștere și a depăș it 2367,6 mln lei în 2010. Investițiile sunt
în creșt ere și au constituit în 2010 în hotelărie 6%, iar la intermediari – 2,2% din cifra de afaceri, sau
peste jumîtate din valoarea profiturilor. Astfel în ciuda crizei economice și stagn ării în sector,
antreprenorii investesc susținut în dezvoltarea afacerilor .

Colaborarea internațională În ultimii 8 ani Moldova a depus eforturi susținute pentru participarea în
cadrul unor parteneriate reprezentative pentru turism. ANT reprezintă țara în 3 Acorduri
multilaterale de turism precum și gestionează 22 acorduri bilaterale în domeniul turismu lui semnate
cu țări generatoare de vizitatori . În ultimii 8 ani au fost încheiate 14 acorduri bilaterale, c u alte 46 țări
se poartă negocieri pentru acorduri de turism . ANT au promovat cca. 40 propuneri de proiecte în

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 5 domeniul turismului, în prezent partic ipă la implementarea a 4 proiecte . ANT promovează o
participare permanentă la tîrgurile de turism din Romania, Rusia, Marea Britanie și Germania.

Evoluția performanțelor domeniilor specifice turismului Turismul este un sector complex care asi gură
ospitalitate comercială vizitatorilor țării, valorifică economic non -degradant patrimoniul atractiv
important, diversifică economia locală, asigură servicii de recreație populației și vizitatorilor. Turiștii
moldoveni asigură într -o măsură tot mai mar e dezvoltarea sectorului, iar necesitățile acestora sunt
tot mai solicitante din punct de vedere calitativ. M oldovenii reprezintă segmente importante pe piața
turistică a unor țări din regiune .

Tur-operatori și agenții de turism Interm ediarii de turism din Moldova sunt cei mai mari consolidatori
organizați ai fluxurilor de turiști și excursioniști pe traseele naționale și regionale. Activitatea lor este
vizibilă prin sporirea continuă a mobilității moldovenilor prin regiune. Numărul com paniilor de turism
este în creștere, care asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieșire.
Incasările din deservirea turiștilor cu motivație afaceri au o dinamică generală pozitivă, însă sunt
expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement pentru străini în Moldova a avut la fel
o dinamică pozitivă încrezută cu o creștere ușoară de cca. 8,6% anual.
În perioada 2003 -2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult (în medie cu cca. 45%
creștere anuală decît anul precedent). În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții
au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a agențiilor
naționale de turism.

Structuri de primire turistică cu funcții de cazare și servire a mesei În RM sunt active 250 de unități de
cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri . 3/5 sunt structuri de odihnă cu un fond de cazare de
75,5% din total, 116 structuri de cazare activează permanent . Sectorul hotelier a restabilit număr ul de
cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a angajat mai mult personal, a introdus pe piață un
nou fond de cazare, inclusiv în afara municipiului Chișinău. În Chișinău s-a mărit numărul de unități de
cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori num. de hoteluri . 97 săli de conferințe sunt în structuri
de cazare în RM, inclusiv 53 în structuri cu confort de 3-5 stele .
Sistemul național de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii de
unități .
În 10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori num. de hoteluri, iar
structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în construcția
de structuri de cazare cu regim permanent . Investițiile sunt în special promovate de companii private.

Organizarea activității de excursii. Activitatea ghizilor Republica Moldova este o țară mică cu o
diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la distanți mici de la principalele orașe –
centre hoteliere. Excursiile permit vizit atorilor să cuno ască direct atracțiile turistice ale diverselor
destinații din Moldova . Un număr important din vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism
procură excursii de la agențiile de turism naționale , iar excursionistul național formează cel mai mare
contingent . În 2010 pe traseele excursioniste din țară au călătorit 8370 moldoveni sau 22,9 persoane
zilnic .
Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice eftine și accesibile unui număr mare de
clienți. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de pînă la 100 km tur-
retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustație de vinuri. Excursiile cele mai solicitate rămân:
vinării, Chișinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul intern și interna țional de
intrare.

Transport auto Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere, care leagă țara de
piețele din regiune. Puncte de acces în țară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul frontierei

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 6 de stat, fapt care avantajează traficul internațional de pasageri. În anul 2010 au intrat în țară cca. 5
mln moldoveni și cca. 1,88 mln cetățeni străini (27,43%).
Rețeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de reconstrucți a drumurilor,
reparația acestor artere reprezintă o prioritate, și drept consecință pînă în 2014 vor fi reparate un
număr importante de trasee turistice naționale .
Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova și pe teritoriul țării.
Compa niile de turism, dar și alți organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe rute
internaționale și 100% pe rute interne.
Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7 dintre care sunt parte a unui
program naționa l “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de către ghizii naționali. Majoritatea
traseelor funcționale au un grad mare de utilizare a drumurilor naționale, la care sunt conectate pînă
la 10% din drumuri locale (cu segmente de proastă calitate de maxim 2-3 km).

Transport feroviar Republica Moldova este conect ată cu principalele orașe din regiune . Recent s-au
construit un segment de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, astfel parcursul total al CFM constituie
1157 km. Cursele interne circulă zilnic și asigură conectivitatea cu localitățile pe segmente
importante. Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008 -2017 prevede acțiuni de
reformare a CFM .

Transport aerian Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o dinamică
susținută cu o rată anuală de creștere de cca. 32%. Aeroportul International Chisinau renovat
corespunde standardelor internationale si deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15
companii aeriene ale Republicii Moldova și straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse
regulate si charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creștere cu 23%), iar cu transbordari
– cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinații sunt Moscova (26,75%), Istanbul (11,90%),
Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) și Verona (5,27%). În ultimii 8 ani parcul de
aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri . Aeroportul Internațional
Chișinău și-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010 -2030, care include valorificarea mai
eficientă a poziției sale, atragerea de noi curse și companii, utilizarea activelor, îmbunătățirea
infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Transport fluvial Două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria E sunt în
Republica Moldova pe Nistru și Prut, la fel țara dispune de un sector (430 m) al malului pe fluviul
Dunărea.
Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca -Dubăsari –
Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiulești – Ungheni. Aici sunt situate porturi le: Portul Fluvial Rîbnița;
Portul Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varnița; Portul Fluvial Ungheni , Portul de pasageri
Giurgiulești și alte cheiuri . Complexul portuar Giurgiulești se incadrează în coridorul VII pan-
european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul mărfurilor
în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul pasagerilor în/din UE și alte state a bazinului
Dunărean.

Atracții turistice antropice și natural Atracțiile naționale sunt principalii motivatori pentru călătorii pe
teritoriul Moldovei. În Moldova sunt peste 15 mii atracți turistice antropice și peste 300 arii naturale
importante. Dezvoltarea obiectelor patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea turistică
teritorială în conformitate cu documentația de urbani sm și amenajare a teritoriului (PATN, 2008) .
Suprafețele împădurite reprezintă pentru Moldova un potențial important de atracție a turiștilor
(cca.11,6% din teritoriul țării). Cca.45% din total sunt pădurile de recreare și cele destinate conservării
natur ii și trebuie s ă servească pentru activități excursioniste, agrement organizat și tratament balnear
ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. Amenajăril e turistice pentru zonele naționale

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 7 de agrement aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.) sunt reglementate clar
în Moldova. În țară există un sistem complex de arii naturale sub protecție de stat: 12 categorii de
zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de rezervații, 130
mon umente ale naturii și 433 arbori seculari.
În Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști tripoliene (~ 5-6 mii de
ani în urmă), circa 50 grădiști fortificate antice, circa 500 seliști medievale timpurii, numeroase cetăți
medievale din pământ, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000
monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe .
Atracțiile turistice amplasate în localități (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcur i) beneficiază
de drumuri locale de acces relativ întreținute pe parcursul întregului an.
În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesioniști de turism, care cunosc traseele spre atracțiile
naționale, și sunt angajați de cca. 85 agenții de turism din Chișin ău și instituțiile de învățămînt. Sunt
cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt angajați ai muzeelor locale și practică la solicitare excursii
extramuzeale spre unele atracții specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect turistic din
Moldova p oate fi angajat un ghid local.

Organizarea odihnei și agrementului În prezent pe teritoriul Republicii Moldova este instituit un
sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanță națională . Plajele reprezintă
forma cea mai des utilizată a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice. 11,8% din călătorii
interni apelează la o agenție pentru organizarea odihnei pe teritoriul național . ¾ din fondul de cazare
în Moldova este specializat pentru odihna cetățenilor țării și a oaspeților ei. 57% din locuri de cazare
sunt concentrate în taberele estivale pentru copii și 18% în baze de odihnă . Numărul în creștere de
consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a noilor capacități, crează oportunități pentru
relansarea mai multor destinații turistice .

Informatizarea domeniului Web -urile turistice moldovene conțin ingormații generale despre
Moldova , au un caracter complex și sunt accesibile principalilor piețe țintă. Recent se implementează
sistemul informatic E-Turism care are drept scop restructurarea sistemului infomațional în turism,
inclusiv extinderea softului existent pentru includerea activităților de promovare, dezvoltare și
autorizare, creare și administrare a bazei de date integrale privind destinațiile turistice, circulația
turistică, structurile de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor și a agențiilor de turism din Moldova ,
implementarea Contului Satelit în Turism și elaborarea ghidului investitorului în turism și al fondurilor
de susținere a ramurei .

Pregătirea de specialitate a cadrelor Mai multe instituții de învățămînt licențiate pregătesc cadre
pentru industria turistică . Perfecționarea cadrelor în turism este asigurat de Centrul National de
Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului.
În hotelărie întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63% spor anual, exceptînd perioada post criză)
pentru formare profesionala a angajatilor . Acțiuni le din SDT pentru crearea unei Școli de hotelărie
rămîn valabile în continuare .

Repartizarea fluxurilor turistice pe teritoriul național și impactul acestora Numărul cetățenilor străini
intrați în Moldova în 2010 a crescut pînă la 1886,3 mii persoa ne, sau de 5,3 ori comparativ cu anul
2003. Rata de creștere anuală a intrărilor străinilor în țară este de 65,9%. Totodată a crescut și
mobilitatea cetățenilor moldoveni, astfel în perioada 2003 -2010 aceștea au traversat frontiera de stat
cu diferi te scopuri de 3,3 ori mai intens ajungînd la cca. 5 mln persoane . Repartizarea fluxurilor de
vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania și UE, 62,9% din Ucraina și alte țări CSI.
În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4% . În raioane sunt 127 unități
care au cca.50,8% din întreaga capacitate de cazare a țării. În capitală sunt concent rate marea

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 8 majoritate a hotelurilor de 3*, 4* și 5* și cca. o jumătate din numărul unităților de cazare estivale,
precum și cca.30% din numărul de paturi din structurile sanatoriale.
În ultimii ani au apărut un șir de hotele mici private construite în stilul vilelor urbane, care corespund
într-o mare măsură cerințelor de clasificare, și-au creat o clientelă proprie și promovează în prezent
pe piața hotelieră a Moldovei oferte competitive. Câteva dintre cele mai mari hotele din Chișinău au
fost parțial sau total renovate.

Evoluția pieței turismului intern Strategia de dezvoltare a ramurii are obiectivul de bază promovarea
turismului intern . Turistul moldovean călătorește prin țară 6-8 zile în mediu, datorită ponderii mari a
unităților estivale de cazare pentru copii. Valoarea incasărilor în turism ul intern au crescut de 2,2 ori
de la 39,77 mln lei (2003) la 83,88 mln lei. Incasările zilnice ale agențiilor de turism per turist intern au
crescut de 3 ori – de la sub 100 lei/zi la peste 306 lei/zi. Astfel, turistul național în destinații naționale
este un client sigur și cu pote nțial mare de creștere.

Evoluția pieței turismului receptor Strategia de dezvoltare a turismulu i promovează acțiuni pentru
încurajarea turismului internațional de intrare . În turismul receptor străinii cheltuie prin agenții de
cca. 2,2 ori mai mult în 2010 decît în 2003, iar după criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ
repede. Turistul străin în destinații naționale este un client sigur și cu potențial de creștere. Motivația
călătoriilor străinilor s-a modificat calitativ prin creșterea ponderii călătoriilor de agreement,
tratament și vizitare a vinăriilor în Moldova . Evoluția cea mai spectacular ă a avut -o vizitele pentru
tratament, care s-au mărit de 2,9 ori cu o rată anuală de creștere de 23,7%.
Proveniența turiștilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE și SUA, ponderea cărora a crescut
în 8 ani pînă la 3/4. Romania, Rusia, Ucraina, Turcia și SUA furnizează stabil o cotă de cca. 50 – 65% de
clienți pentru oferta turistică națională.

Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică Republica Moldova devine cunoscută ca
destinație turistică mai înainte ca turistul să ajungă în țară. Sursele info cele mai accesibile sunt pagi ni
web , participări la expoziții regionale specializate și publicații dedicate. Standurile industriei turistice
moldovenești sunt prezente permanent sau sporatic la importante expoziții regionale.
Banii public i sunt planifica ți și aloca ți în Bugetul de stat pentru Agenția Turismului prin programul
„Dezvoltarea turismului” . În anul 2010 au fost alocate surse în proporție de 7,9 lei publici per turist
atras în destinațiile națion ale.

1. Viziunea, misiunea și sarcinile generale ale domeniului turistic

Mai mult de 20 ani sectorul turistic evoluiază fără o viziune unică . Administratorii sectorului turistic în
Republica Moldova l-au gestionat în lipsa vreo unei viziuni focusată pe priorități coierente în timp .
Acest fapt a dus la diverse așteptări dar și politici contradictorii pentru gestionarea sectorului.
Constituția țării garantează dreptul la libera circulație în țară, de a ieși și de a reveni în țară (art.27),
dreptul la concediul de odihnă plătit (art.43). Focusarea pe cetățean este inspirată din dreptul la
odihnă și recreație a oricărei persoane, promovat de Declarația universal a drepturilor omului
(art.24).
Totodată, toate programe le de guvernămînt din ultimul timp (Guvern ele Tarlev, Greceanîi, Filat) au
promovat ideia bunei guvernări a sectorului turistic prin dezvoltarea traseelor turistice , atribuție care
este specifică mai degrabă antreprenorilor din sector.
În legislația națională și în cadrul de politici publice din țară (concepția, strategia de turism) nu este
propusă nici o viziune de dezvoltare a sectorului turistic . Iar în plan regional, strategiile se

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 9 concentrează pe promovarea atractivității turistice a regiunilor . Astfel potrivit strategiilor proprii RDC
va deveni atractivă pentru vizitatori, RDN va fi o destinație turistică atractivă, iar RDC va asigura
vizitatorilor ospitalitate și mediu plăcut de sejur.
Totodată PA UE-RM tratează sectorul turistic ca parte a promovării dialogului privind politica
industrială și asocierea Moldovei la inițiativele UE pentru stimularea competitivității .

VIZIUNEA propusă :
Turismul – un sector economic competitiv și dezvoltat echilibrat care valorifică eficient patrimoniul
reprezentativ al țării, promovează ospitalit ate moldovene ască la standarde înalte , asigură
diversitate agrementului cetățenilor.

MISIUNEA:
Misiunea Agenției Turismului (Autorității Naționale de Turism) constă în:
elaborarea și implementarea cadrului legislativ și normativ, a strategiilor și polit icilor statului în
domeniul turismului;
dezvoltarea turismului intern și
promovarea țării ca destinație turistică pe plan extern;
protecția drepturilor subiecților raporturilor juridice din domeniul turismului;
precum și asigurarea prestării la standar de internaționale a serviciilor turistice.

Scopurile propuse în documentele de politici publice produse în diferite perioade în evoluția
turismului au o coierență relativă și țintesc prioritar dezvoltarea industriei turismului:

Scop Concepției de dezvol tare a turismului (1997 -2005)
crearea unei industrii turistice eficiente în structura economiei naționale a Republicii Moldova .

Scop Strategie dezvoltarea durabilă a turismului (2003 -2015) :
crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern si international in Republica
Moldova
într-un mod integrat, echilibrat si durabil , astfel incît
să aduca beneficii culturale si socio -economice considerabile țării si comunita ților ei.

Totodată, la nivelul implementării cadrului juridic și normativ, prec um și acțiunile concrete
programate au deraiat de la ținta dezvoltării echilibrate a turismului ca industrie competitivă, iar ca
rezultat constatăm sporirea continuă a discrepanțelor dintre turismul intern și receptor, comparativ
cu turismul emițător.

2. Gradul de realizare a Strategiei în anii 2003 – 2011

SDT a avut la bază prezentarea unui număr limitat de indicatori comparabili de performanță a
sectorului turistic precum și de indicatori de rezultat. Astfel, indici cantitativi au fost prezentați în
specia l pentru demonstrarea evoluțiilor în activitatea intermediarilor pe piața turistică și parțial a
sectorului de cazare, precum și rețiaua rutieră. Totodată, celelalte subdomenii au fost evaluate în
baza unor subpoziții și ipoteze. Astfel, gradul de acoperir e cu date intercomparabile a permis în
proporție de sub 1/3 de a evalua principalele evoluții din turism și domeniile conexe. În prezenta
Analiza diagnostic sunt prezentați peste 200 indicatori specifici, care permit fixarea progresului anual
în domeniul turistic.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 10 Strategia de dezvoltare a turismului are un grad redus de realizare , precum și un impact
nesemnificativ asupra domeniului, iar în lipsa actualizării acesteia la fiecare 3 ani a determinat
autoritățile centrale să ignore frecvent documentul (inclu siv la elaborarea altor documente de politici
publice: PN „Satul moldovenesc”, PN „Drumul vinului”, sau în noua redacție a legii turismului).
Principalele probleme în implementarea SDT țin de:
Calitatea planului de acțiuni a SDT:
• Acțiunile nu au avut buget dedicat
• Sunt multe scopuri și acțiuni formulate vag, uneori cu responsabili neidentificați
• Multe acțiuni sunt puse pe responsabilitatea altor APC (50%)
• Nu sunt prevăzute dezvoltare de capacități ANT pentru coordonarea activităților delegate altor
APC (50%)
• Multe acțiuni reprezintă doar etape de implementare
• Responsabilitatea uneori este neadecvat transferată altor APC (ex: Ministerul Agriculturii pentru
imlementarea programului turistic "Drumul vinului", Ministerul Culturii inițiator pentru
reconstrucț ia drumurilor de acces spre atracțiile turistice, Guvernul pentru reconstructia Palatului
Republicii, DDT pentru îmbunătățiri la construcțiile noi a facilităților pentru pers. cu handicap) .

Grad de realizare SDT:
• Grad redus de realizare a acțiunilor SDT (sub 5%, din care sub 1% cu efortul nemijlocit al ANT)
• Cca. 50% din acțiuni parțial realizate sunt rodul eforturilor altor APC, fără implicarea activă a
ANT
• STD nu a fost actualizată dupa 2005, astfel acțiunile nu au fost concretizate și corelate la
realitățile de pe piață.

Strategi a de dezvoltare a turismului a avut totuși un impact semnificativ la nivel de:
A prezentat un cadru sistematizat de probleme, care urmează să fie soluționate pentru
dezvoltarea țării ca destinație turistică atractivă
Perc epție clară a complexității industriei turismului
Necesităților concrete care pot fi asigurate doar prin parteneriate strategice cu alte APC și APL,
precum și alți actori de pe piața turistică
Prioritizarea eforturilor pe direcții strategice relativ echili brate pe subdomenii
Corelarea cu alte strategii sectoriale, produse în aceiași perioadă
A servit drept fundament, fie și declarativ, pentru alte documente de politici publice în turism și
acțiuni concrete pentru îmbunătățirea managementului sectorului.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 11 Prevederele în SDT care au contribuit la impulsionarea activității turistice
Sistematizarea problemelor și structurarea acțiunilor în cadrul unor direcții strategice
pentru intervenții
Planificarea unor măsuri concrete care au produs noi angajamente a APC pentru dezvoltarea
sectorului (PN „Satul Moldovenesc”, PN „Drumul vinului în Moldova ”, PA UE-RM)
Formularea unor standarde pentru ospitalitatea moldovenească (Normative pentru
structurile de primire turistice, Criterii pentru brevetarea personalului din indu stria
turismului)
Implementarea unor proiecte și acțiuni finanțate de donatori externi (web turism, logo -ul și
conceptul de vizibilitate a materialelor promoționale de turism, vizite de studii, etc.)
Aplicarea pentru prima dată a unor principii de prognoză a evoluțiilor în sector și
determinarea angajamentelor pentru aplicarea Conturilor Satelit de Turism în raportarea
statistică
Sporirea angajamentelor sectorului privat pentru aplicarea calității în ospitalitate
Disciplinarea raporturilor dintre prestatori i de servicii turistice și oaspeții Moldovei.

Prevederile generale care nu au fost efective.
Dezvoltarea turismului intern , deși declarat o prioritate, prin cadrul confuz de acțiuni,
caracterul declarativ și fară un buget asigurat, a fost restricționată în final în legislația de
turism
Dezvoltarea turismului receptor, deși prioritate în SDT, a fost implementată doar prin
măsuri administrative restrictive (obligativitatea de a deservi 50/100 turiști străini în
Moldova – condiție pentru licențierea intermed iarilor).
Caracterul confuz și ne structurat a acțiunilor externe au dus la promovarea unei imagini
inconsistente a Moldovei ca destinație turistică
Ignorarea dezvoltării teritoriale a turismului, de aici și prevederi confuze de dezvoltare a
destinațiilor turistice după caracterul unor zone economice libere
Prevederi exclusiviste referitor la CNPCIT , astfel compromiterea procesului de
brevetare /certificare a personalului de turism prin monopolizarea de facto a serviciilor de
perfecționare în industrie
Au fost abandonate prevederile de monitorizare și corecție a implementării Planului de
acțiuni a SDT , astfel sectorul s-a dezvoltat în lipsa unei administrări eficiente a ramurei
În SDT au lipsit prevederi clare referitor la dezvoltarea de capacități pentru ANT pentru
comunicare și management al ramurei, chiar dacă cca. 50% din acțiuni au fost delegate altor
APC și APL.

3. Principalele probleme și disfuncționalități ale domeniului turistic

Deși evidențiază principalele tendințe pozitive și negative în evoluția turismului moldovenesc în
perioada 2003 -2010, Analiza diagnostic propusă s-a axat în mod special pe evidențierea
problemelor și discrepanțelor în sistemul național de turism, fluctuațiile negative și efectele care
acestea le produc separat sau agregat. Astfe l, sunt evidențiate problemele critice care trebuiesc
soluționate pentru ca potențialul turistic (atracțiile, baza materială a destinațiilor, infrastructura
specifică, resursele umane) al țării să poată fi realizat pe deplin.
Acestea stabilesc cadrul pragm atic de intervenții la nivel de politici publice și acțiuni
conjugate pentru dezvoltarea sectorului turistic:

Capacitatea de gestionare a ramurei turistice
Management
insuficient al
sectorului (i) ANT nu a avut stabilitate instituțion ală, (ii) insuficiența datelor despre
fluxurile reale de călători prin țară, dispersia lor teritorială, gradul de vizitare a
principalelor atracții turistice, orientarea investițiilor în anumite destinații

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 12 turismului
național
prioritare ; (iii) lipsa de proiecte de avengură în implementarea strategiilor
sectoriale, (iv) coierența în documentele de dezvoltare a sectorului este
fragmentară și influiențată politic. (v) capacitate insuficientă ANT de
administrare a domeniului ; (vi) delegarea unor competențe altor APC și APL care
nu au nici capacități manageriale speciale și nici acoperire financiară.

Cadru legislativ și de reglementare pentru dezvoltarea turismului
Legislația turistică
elaborată nu e
aplicată
(i) se reglementează doar activitatea intermediarilor și a hotelierilor ,
(ii) transferul de responsabilitate pe instituții nepregătite , (iii) este
insuficientă armonizarea legislației turistice cu alte prevederi legale în
domenii conexe
Prevederi confuze
pentru susținerea
turismului și cadru
regulator aplicat
incert
(i) acoper ire bună cu documente normative de reglementare a sectorului,
dar nu sunt pe deplin aplicate , (ii) împărțirea inechitabilă a intermediarilor
cu favorizarea turoperatorilor , (iii) prevederi care reprimă dezvoltarea
turismului intern, (iv) efectele contradic torii pentru turism ale
“Ghiliotinei”, în special pentru agroturism și turism intern , (v)
reglementări suplimentare derivate din legislația internațională sau din
considerente strict interne , (vi) proceduri deturnate pe direcții neînțelese
pentru raportare a intermediarilor (vaucherul turistic, angajamente
suplimentare) , (vii) restricționare declarativă a accesului neautorizat la
atracțiile turistice în mare parte abandonate , (viii) redistribuirea forței de
muncă contrar regulilor pieței libere .
Activitatea
investițională nu
este susținută
pentru turism (i) (i) confuzie în delimitarea și gestionarea zonelor turistice , (ii) facilități
neclare pentru investiții în turism , (iii) constrîngeri pentru investiții în
turismul moldovenesc , (iv) insuficiența facilităților fiscale pentru agenții
care investesc în restaurarea și valorificarea monumentelor.
Moldova își
promovează
inconsistent
propriile proiecte
în turism (i) oportunități ratate de promovare a turismului moldovenesc prin
aplicarea Acordurilor bilaterale , (ii) lipsa de progress în armoniz area
legislației turistice cu legislația UE în domeniu , (iii) participare modestă la
acțiunile externe de turism.

Evoluția domeniilor specifice turismului național
Industrie turistică
dezorganizată
(i) oferta turistică deze chilibrată la nivel teritorial , (ii) stațiunile turistice
sunt subdezvoltate , (iii) fluxuri turistice deservite debalansat în diferite
destinații , (iv) concentare excesivă într-o singură destinație, (v) turismul
este perceput doar ca domeniu de activitate pentru un segment îngust de
intermediari
Turismul intern și
receptor în
descreștere
continuă
(i) număr limitat de agenții de turism care realizează produse turistice
naționale , (ii) favorizarea intermediarilor mari pe piața turistică , (iii) piața
intermediar ilor este instabilă , (iv) incasările din turism sunt dinamice dar
disproporționate , (v) nu este monitorizată calitatea serviciilor din
activitatea de turism
Ospitalitatea
moldovenească
este sub
așteptările
vizitatorului
(i)ospitalitate moldovenească ne calitativă în unitățile de primire a
turiștilor, (ii) puține unități de cazare, în special la destinațiile vizitate , (iii)
situație precară a unităților de cazare pentru odihnă , (iv) sistemul național
de clasificare este aplicat fragmentar , (v) calitate joasă a ofertei de cazare
în destinații turistice , (iv) jumătate din fondul de cazare a țării este în
gestionare publică , (v) mai puțin de 1/3 din fondul de cazare funcționează
anul împrejur , (vi) costuri ne competitive la produsele turistice naționale,
condi ționate de prețurile înalte la cazare și ale intermediarilor , (vii) puține

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 13 unități de cazare de categorie modestă (hoteluri de 1-2 stele) la destinație
și pe trasee, și care nu corespund standardelor naționale de ospitalitate ,
(viii) renovarea lentă a hote lurilor
Turism de afaceri
în descreștere (i) multe săli pentru conferințe nu corespund așteptărilor, dispun de
posibilități tehnice și logistice limitate , (ii) număr insuficient de spații
pentru turismul de afaceri în provincie , (iii) insuficiență de mat eriale
publicitare privind localurile destinate organizării conferințelor , (iv)
insuficiență de organizatori profesioniști pentru desfășurarea conferințelor
în Moldova , (v) lipsa unei Concepție de dezvoltare a activității
expoziționale , (vi) dotarea tehnic ă neadecvată a sălilor expoziționale, (vii)
parteneriate public -private puține pentru promovarea expozițională a
ofertei turistice naționale peste hotarele țării.
Mai puțini
vizitatori cunosc
Moldova prin
excursii (i) ponderea excursioniștilor în totalul vizitatorilor țării scade continuu , (ii)
diversitate redusă de excursii în Moldova , (iii) piața pentru excursii în
Moldova este restrînsă , (iv) excursionistul național formează cel mai
important contingent, dar care nu este deservit în sistemul turistic , (v)
personal puțin și necalificat pentru managementul vizitatorului în Moldova ,
(vi) calificarea de ghid obținută incert, (vii) excursii le sunt monitorizate
fragmentar, (viii) controverse în susținerea sectorului excursionist
Transportul auto –
o problemă pentru
turism (i) rețeaua rutieră a sigură o accesibilitate relativă a țării , (ii) rețeaua
drumurilor auto este bună pentru un număr limitat de trasee turistice , (iii)
o parte a rețelei rutiere se află într-o stare neadecvată, în special drumurile
locale pentru acces spre atracțiile turistice , (iv) semnaliz are rutier ă
neadecvată vizibilității turistice a traseelor , (v) parcul de autocare este
învechit , (vi) calitatea joasă a ospitalității personalului din transport , (vii)
prețuri ne flexibile și în creșter e la transportul auto
Transportul
feroviar puțin
utilizat în scopuri
turistice
(i) calea ferată din Moldova reprezintă partea din sistemul feroviar vechi al
ex-URSS , (ii) cursele interne ale CFM nu permit dezvoltarea de trasee
turistice specializate , (iii) tranzitul internațional de pasageri nu e
valorificat pentru turism
Transport aerian
dinamic dar cu
accesibilitate
redusă (i) Aeroportul Internațional Chișinău – unica poartă aeriană a țării , (ii)
prețuri înalte la servicii de transport avia , (iii) lipsa alternativelor pentru
transportul aerian de agrement (helicoptere, mica aviație)
Transport turistic
naval inexistent
(i) două coridoare ne utilizate pentru turism naval , (ii) puține porturi și
debarcadere pentru agrementul acvatic și turism naval
Atracții turistice
slab valorificate în
Moldova
(i) puține obiecte de patrimoniu valorificate ca atracții turistice , (ii)
monumentele neamenajate sunt ignorate , (iii) multe atracții culturale se
află într-o stare avansată de degradare (iv) grad redus de semnaliza re,
vizibilitate turistică și estetică a atracțiilor , (v) monitoring ne realizat
pentru atracții turistice , (vi) ANT pot monitoriza parțial terenurile cu
funcționalitate turistică , (vii) lipsa capacităților de primire pentru vizitatori
în zonele cu o deose bită atracție culturală , (viii) antreprenoriat creativ
insuficient în zonele de protecție a monumentelor (buticuri suvenire,
artizanat) , (ix) lipsa birourilor de informare turistică la destinație , (x) stare
precară a imobilelor istorice și muzeale , vizibil itate redusă a traseelor
tematice în muzee , (xi) personalul muzeelor nu este instruit în domeniul
managementului vizitatorului
Accesibilitate (i) accesibilitate redusă pentru autoghidaj prin indicatoare rutiere , (ii)
accesibilitate fizică redusă din cauza stării drumurilor locale , (iii) căile de

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 14 redusă a atracțiilor
turistice pentru
autoghidaj prin
Moldova
acces neadecvate spre majoritatea atracțiilor locale, puține locuri destinate
parcărilor securizate , (iv) acces redus la servicii de bază în preajma
atractiilor turistice , (v) subutilizarea serviciilor de ghid
Evenimentele
cultural artistice
sunt neatractive
pentru turiști
(i) evenimente suficiente, dar nu sunt vizitate de turiști , (ii) evenimentele
locale sunt lipsite de vizibilitate turistică , (iii) calendar al evenimentelor ne
transparent și neajustat necesităților industriei ospitalității
Agrementul în
Moldova este
dezorganizat (i) agrementul neorganizat subminează industria ospitalității în Moldova și
degradează mediul natural , (ii) sistemul național de zone de agrement și
odihnă doar declarat , (iii) odihna moldovenilor în scădere prin agenții in
țară , (iv) odihna strainilor în scădere prin agenții in Moldova , (v) unitațile
de cazare modestă acordă cea mai mare parte din ospitalitate în Moldova
Gradul redus de
informatizare a
turismului
(i) e-Turism aplicat încet în Moldova , (ii) puține proiecte în e-Turism , (iii)
Registrul turismului nu este electronic
Pregătire joasă a
cadrelor pentru
industria
turismului (i) formarea în cadrul școlilor polivalen te nu ajută la planificarea carierei în
industria turismului, (ii) lipsa instituțiilor de pregătire a cadrelor în
meseriile de bază pentru industria turismului , (iii) nu există o Școală de
Hotelărie în Moldova , (iv) insuficiența de instruire a personalului de
"primă linie" în relațiile cu clienții, (iv) instituțiile de învățămînt superior
pregătesc doar manageri pentru industria turistică , (v) calitate proastă a
absolvenților pentru industria turismului , (vi) dezechilibre în
perfecționarea cadrelor de turis m, (vii) insuficiența echipamentului și
materiale didactice adecvate pentru industria turismului, (viii) insuficiența
bazelor pentru practica de producție în procesul de formare profesională ,
(ix) insuficiența cadrelor care cunosc limbile de circulație internațională și
tehnologiile informaționale .

Dezvoltarea turismului intern și receptor
Oferta turismul
moldovenesc este
debalansată față
de oaspetele din
țară (i) dezechilibru teritorial al fluxului de vizitatori străini , (ii) oferta de
cazare dezechilib rată teritorial , (iii) capacitate redusă de a absorbi străini
pentru cazare în destinații , (iii) dezechilibru teritorial al consumului de
ospitalitate , (iv) repartizarea regională neuniformă a fluxurilor turistice
valorificarea redusă doar prin trasee de scurt sejur a majorității
destinațiilor, (v) capacitatea redusă a operatorilor de turism de a absorbi
oaspeții Moldovei
Ofertă redusă de
turism rural (i) capacități de cazare reduse în pensiuni , (ii) afaceri de turism rural
derulate semilegal , (iii) monito rizare fragmentară a turismului rural , (iv)
oportunități nevalorificate de peste 10 ani, (v) lipsa unei pregătiri adecvate
a populației pentru oferirea de ospitalitate calitativă vizitatorilor , (vi)
cunoștințe reduse despre valoarea patrimoniului turistic deținut de
comunitatea rurală , (vii) insuficiența de investiții în infrastructura rurală ,
(viii) acces redus la informații despre evenimente locale , (ix) lipsa
facilităților turistice în apropierea atracțiilor rurale, (x) starea
nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice amplasate în
localitățile rurale.
Turism ecologic (i) oportunități mari valorificate insuficient doar prin excursii sporatice ,

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 15 aproape inexistent
în Moldova (ii) fondul ariilor naturale protejate de stat deschis parțial pentru turism ,
(iii) interesul scăzut pentru promovarea activităților ecoturistice , (iv)
majoritatea ariilor natural protejate nu sunt administrate sau sunt
abandonate , (v) administrațiile rezervațiilor nu aplică managementul
destinațiilor ecoturistice , (vi) nivelul scăzut a infrastructurii rutiere în
zonele de interes ecoturistic , (vii) lipsa unui program de promovare și
educație ecoturistică , (viii) practicarea turismului "sălbatic" în fondul
ariilor naturale protejate compromite activitatea de ecoturism .
Ofertă regidă și
insuficientă de
turism balnear (i) sistem sanatorial moștenit din ex-URSS dar solicitat , (ii) lipsa de progres
în administrar ea turismului balneoclimateric, (iii) dezechilibrare teritorială
a serviciilor sanatoriale , (iv) ne aplicarea sistemului național de clasificare
spațiile de cazare nu corespund exigențelor naționale de calitate, (v)
edificiile și infrastructur a aferentă nu sînt modernizate, (vi) dotările,
utilajul medical și mobilierul sînt învechite , (vii) capacități reduse de
deservire a clienților , (viii) ofertă redusă pentru agrement adițional , (ix)
lipsesc posibilitățile pentru o alimentație diversificată conform exigențelor
turiștilor , (x) personalul nu posedă limbi de circulație internațională , (xi)
lipsa materialelor promoț ionale calitative în limbi străine.
Programul
național “Drumul
vinului în
Moldova”
neadministrat (i) lipsa de capacitate pentru administrarea pn „Drumul vinului” , (ii) ne
aplicarea normativelor pentru destinațiile vinicole, spațiile de degustații și
pent ru traseele din circuitul turiștilor pe întreg parcursul său, (iii)
probleme în reorientarea potențialului de marketing spre piețele turistice,
lipsa unei viziuni și strategii clare de atragere a fluxurilor turistice
naționale și internaționale, (iv) lipsa unui sistem atractiv de deservire a
turiștilor (organizați și individuali) la mai multe vinării repartizate
echilibrat în țară , (v) flexibilitate redusă în agenda de lucru și la formarea
pachetelor turistice pentru diferite categorii de vizitatori, (vi) subutilizarea
potențialului gospodăriilor producătoare de struguri, (vii) lipsa de proiecte
în extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul turismului , (viii)
amenajarea teritoriului vinăriilor necesită îmbunătățiri esențiale, (ix)
abandonarea proiectulu i „Orașul vinului” , (x) prestația personalului nu este
de înaltă calificare pentru ghidaj specific , (xi) calitatea îndoielnică a
serviciilor de alimentație , (xii) puține activități de marketing turistic, nu
există materiale promoționale în limbi străine.
Turism de
pelerinaj
subdezvoltat (i) număr redus de obiecte religioase atractive pentru turistul străin , (ii)
obiecte de pelerinaj insuficient amenajate pentru vizite , (iii) însoțitorii sau
ghizii locali au o pregătire sumară în managementul vizitatorului și nu
cunosc bine atracțiile turistice din zonă
Piața turismului
intern și receptor
în descreștere
continuă (i) turismul intern ca număr de turiști este într-o descreștere permanentă ,
(ii) turismul receptor este într-o descreștere permanentă , (iii) evolu ția
incasărilor totale în turismul receptor a fost în descreștere , (iv) motivația
călătoriilor străinilor în Moldova este diversă, dar neasigurată cu ofertă
adecvată la destinație, (v) proveniența turiștilor străini este la 1/3 din csi,
iar 2/3 din țările UE și SUA
Probleme majore
în angajarea
personalului
pentru industria
turistică (i) tendințe generale negative în angajarea forței de muncă pentru
industria ospitalității , (ii) mai puțină forța de muncă angajată de
turoperatori și agenții de turism , (iii) creșterea poverilor pe salariat , (iv) a
scăzut simțitor gradul de antr enare a angajaților în hoteluri, (v) ponderea
foarte înaltă a persoanelor care nu au studii speciale în ospitalitate

Acțiunil e de promovare turistică a țării
Moldova rămîne o (i) puține acțiuni de promovare turistică a țării și destinațiilor ei, (ii) surse

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 16 destinați e
necunoscută în
regiune dar și
pentru propriii
cetățeni publice insuficiente pentru promovarea turismului , (iii) instrumente puține
aplicate pentru atragerea turiștilor în Moldova de pe piața regională și
piețele țintă, (iv) sub 1% din cifra de afaceri pentru publicitatea comercială
turistică, (v) surse private orientate doar pentru publicitate comercială
puține infotur -uri prin țară , (vi) presa reflectă diferit turismul în moldova și
atracțiile ei, (vii) participare modestă la expozițiile specializate de turism

Lipsa de viziune în
promovarea
imaginii turistice
a țării (i) lipsa conceptului pentru vizibilitatea turistică a țării , (ii) angajamente în
politicile publice nereal izate , (iii) participare inconsistentă la expozițiile
permanente și sporatice , (iv) insuficiența ghidurilor tematice: structuri de
cazare, restaurante, activități și evenimente culturale, muzee, atracții
turistice, vînătoare, excursii, itinerare etc. (v) insuficiența de informație
turistică despre Moldova în țările generatoare de turism , (vi) lipsa unor
birouri de informare pentru turiști , (vii) insuficiența programelor de
mediatizare a Moldovei
Puține proiecte de
vizibilitate
externă (i) lipsa de concept în acțiunile internaționale , (ii) Moldova își promovează
inconsistent propriile proiecte , (iii) moldovenii sunt relativ activi în proiecte
transfrontaliere, dar mai puțin în cele de turism, (iv) oportunități ratate de
promovare prin aplicarea acordurilor bilaterale , (v) misiunile diplomatice,
reprezentanțele comercial -economice ale țării în străinătate sînt slab
echipate cu materiale promo turistică
Moldova nu
practică un
marketing activ de
țară
(i) promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinaț ie turistică și a
logo -ului turistic al țării , (ii) lipsa de resurse bugetare creează dificultăți în
implementarea eficientă a acțiunilor de marketing de țară , (iii) producerea și
distribuți materialelor promoționale este slab dezvoltată , (iv) nu este
impl ementat unui program de marketing periodic de durată , (v) insuficiente
alocații pentru activitățile de marketing.

4. Recomandări privind concentrarea eforturilor statului în
soluționarea problemelor majore în domeniul turismului

Direcții strategice

Dezv oltarea destinațiilor
Crearea sistemului turistic teritorial , inclusiv determinarea clară a statutului și funcționării
stațiunilor turistice de diferit tip;
Legiferarea unor stațiuni turistice în perimetrul zonelor naționale de odihnă: Vadul lui
Vodă, Holercani, Vatra, Soroca, Cahul, precum și demararea lucrărilor de modernizare a
infrastructurii generale până la hotarul zonelor.
Sporirea gradului de vizibilitate turistică a atracțiilor și accesului spre acestea
Crearea parteneriatelor public private pentr u valorificarea turistică a patrimoniului
Susținerea proiectelor transfrontaliere cu impact asupra turismului și zonelor turistice
(Programul de Bună Vecinătate, ENPI CBC Ro-Ua-Md) elaborate și înaintate de APL și actori
sociali din potențialele destinații turistice.

Reformarea managementului sectorului turistic
Dezvoltarea dinamică și susținută ca industrie, prin îmbunătățirea managementului
ramurii , realizarea de parteneriate competitive în industria turistică.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 17
Implementarea Conturilor Satelit de Turism , adaptarea indicatorilor statistici naționali la
realitățile de pe piața turistică regională și asigurarea transparenței acestora;
Reactualizarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului și reflectarea în Documentele
Naționale de Dezvoltare a acțiun ilor relevante industriei turistice naționale ca factor de
diversificare a economiei, promovarea imaginii pozitive a țării, valorificarea non –
degradantă a patrimoniului și ospitalității tradiționale.
Elaborarea unui studiu complex privind necesitățile de armonizare a legislației turistice la
cea a UE și a instrumentelor reale și eficiente de susținere a antrepre noriatului turistic .
Modificarea abordării acțiunilor de conservare a obiectelor de patrimoniu turistic natural și
antropic și utilizării lui în scopuri economice non -degradante cum este turismul.

Dezvoltarea business -ului turistic
Crearea unui cadru mai clar privind implicarea activă a antreprenorilor din turism în
Proiecte public private, inclusiv utilizarea rezervelor nevalorificate economic ale
patrimoniului național.
Susținerea investițiilor strategice în sectorul turistic și hotelier și promovarea de facilități
acordate la investițiile cu impact major în zonele turistice, respectiv promovarea politicilor
de atragere și localizare a lanțurilor hoteliere internaționale.
Detașarea în continuare a companiilor turistice naționale de migrația ilegală și sporirea
circulației turiștilor pe trasee naționale și regionale.
Continuarea efortului de diversificare a economiei teritoriilor prin turism și a efor turilor de
înlăturare a barierelor de acces în business -ul turistic ,
promovarea stațiunilor și destinațiilor turistice
implementarea sistemelor de calitate a serviciilor turistice (personal, cazare, alimentare,
transport).

Calitate ospitalității moldove nești
Acțiuni susținute de vizibilitate turistică a Republicii Moldova
Inventarierea structurilor de cazare
Implementarea susținută a sistemului național de calitate în structurile de cazare și
alimentație publică
Promovarea calității pregătirii cadrelor pentru turism

În studiu la fel sunt reflectate:
Implicarea actorilor externi și interni în dezvoltarea
Propuneri pentru eficientizarea sistemului de monitorizare a turismului
Recomandări pentru aplicarea Conturilor Satelit de Turism
Analiza SWOT a turism ului național
Analiza succinta a Scenariilor de dezvoltare a turismului
Anexe

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 18 Diagnosticul turismului moldovenesc
1. Autoritatea națională de turism
1.1 Evoluția cadrului instituțional pentru domeniul turistic

Progrese de etapă (2003 -2010)
Sectorul de turism este gestionat de o autoritate națională distinctă subordonată direct Guvernului.
ANT are propriul Colegiu și este asistată de Consiliul consultativ de turism. Gestionează bugetul public
pentru necesitățile de dezvoltare a turismului. Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe
dezvoltarea turismului intern și receptor, sporirea imaginii turistice a țării, susținerea IMM pentru
diversificarea economică locală.

Atitudine în general pozitiva asupra turismului în Republicii Moldova
De la proclamar ea independenței sectorul turistic a fost considerat , deși confuz, un domeniu de
perspectivă cu efecte multilaterale: economice, sociale, de cooperare interculturală atît în vest cît
și în est. Totodată sectorul nu a fost îndeajuns coordonat o perioadă îndelungată , fapt care a dus la
dezvoltarea acestuia conform regulilor pieței liber alizate .
În politicile publice turismul este văzut ca un sector al economiei naționale cu posibilități de
generare a beneficiilor socio -economice și un catalizator pentru dezv oltarea altor sectoare sau
teritorii defavorizate, precum mediul rural , ariile naturale protejate și monumentele cultural –
istorice .
Autoritățile promovează dezvoltarea turismului pentru sporirea imaginii pozitive a țării, atragerea
vizitatorilor în țară, îmbunătățirea ospitalității moldovenești, cooperarea bilaterală și
transfrontalieră .
Republica Moldova are o serie de avantaje comparative care pot impulsiona dezvoltarea industriei
turistice: costul scăzut al forței de muncă și al terenurilor, existența de resurse turistice cu valoare
națională și regională, oferta turistică nu este suficient de diversificată și nu acoperă importante
segmente de piață, promovarea la nivel național a unui sistem clar de calitate a serviciilor și
clasificare a unităților de cazare a turiștilor, inițierea unui set de măsuri pentru dezvoltarea zonelor
turistice naționale.

Evoluția Instituțiilor de coordonare a turismului în Republica Moldova
Se deosebesc trei perioade în gestionarea sectorului turismului:
a. Perioada în care statul avea rolul doar de “observator” al fenomenului turistic (1990 -1994)
Timp de 4 ani două instituții și-au asumat atribuții generale de coordonare a sectorului turistic:

Departamentul de stat pentru turism al R.S.S. Moldova (1990 -1992)
crearea Asociație i internaționale pentru turism și schimb în R.S.S. Moldova "Basarabia -Tur"
formarea Asociației naționale pentru turism" Moldova -Tur"
Reprezentanța DST la vama Leușeni
Privatizări ale proprietăților publice
Incertitudini refritor la proprietățile Moldovei în Ucraina și Rusia

Ministerului Tineretului, Sportului și Turismului (1992 -1994)
Subordoarea Asociației națională pentru turism "Moldova -Tur" MTST
Licențierea întreprinderilor de turism
Primele investigații statistice în turism (1992)
Privatizări ale propr ietăților publice

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 19
Incertitudini refritor la proprietățile Moldovei în Ucraina și Rusia

b. Perioada în care statul a abandonat gestionarea sectorului turistic (1995 -1999)
Una din direcțiile Ministerului Economiei gestiona datele despre evoluția sectorului turistic. În
această perioadă s-a elaborat un concept e dezvoltare a sectorului pînă în 2005 și s-a pregătit
proiectul primei legi a turismului. Remarcăm că, din momentul proclamării independenței Republicii
Moldova și pînă la adoptarea legii turismului Nr. 798 din 11.02.2000, nu a existat nici un act legislativ
de bază care să reglementeze domeniul turismului, ceea ce a determinat esențial starea de
incertitudine instituțională, dar și funcțională în turism la toate nivelele.
Poziția specială a ANT “Moldova Tur”
Conceptul de dezvoltare a turismului (1998 -2005, HG. 912 din 8.10.1997)
Prima lege a turismului (nr. 798-XIV din 11.02.2000)

c. Perioada de consolidare instituțională a Autorității naționale de turism (2000 -2011)
Autoritatea națională de turism a fost creată ca rezultat a necesităților de coordonare direct de către
Guvern a sectorului tiristic, aplicare a standardelor de calitate în domeniu, dezvoltare a turismului
intern și receptor.

Agenția națională de turism (2000 -2001)
Proiectul PNUD “Dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova ”
Constituirea Fondului special pentru promovarea și dezvoltarea turismului (2001)
Marcarea primelor trasee turistice
Elaborarea web-ului și logo -ul turistic al RM

Departamentul Dezvoltarea Turismului (2001 -2005)
Elaborarea Strategiei dezvoltării durabile a turismului (2003 -2015)
Crearea Centrului național de instruire continuă în turism și normelor metodologice pentru
calitatea personalului în turism
Crearea Colegiului DDT
Elaborarea sistemului național de clasificare în turism (unități de cazare și de alimentație)
Inventarierea structurilor turistice de cazare
Proiect de îmbunătățire a statisticii naționale de turism
Reducerea inconsecventă a unor bariere pentru business -ul turistic (Ghiliotina 1 și 2)
Elaborarea în comun cu alte autorități a Programurilor naționale “Satul moldovenesc” și
“Drumul vinului” (2004)

Ministerul Culturii și Turismului (2005 -2009)
Redactarea noii legi a turismului (352 – XVI din 24.11.2006)
Delimitarea teoretică a atribuțiilor de politici publice și cele executive în domeniu
Funcționarea Agenției de administrare a zonelor turistice naționale (200 5-2009)
Funcționarea Colegiului MCT și a Consiliului Consultativ în Turism
Planul de dezvoltare instituțională
Creare Comisie pentru impulsionarea dezvoltăr ii turismului în mediul rural
Elaborarea traseelor turistice reprezentative
Acțiuni de vizibilitate turistică consacrate evenimentelor “650 de ani ai Moldovei”

Agenția Turismului (2009 -prezent)
Restabilirea capacităților administrative a DDT
Funcționarea Colegiului AT și a Consiliului Consultativ a AT

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 20
Reactualizarea Strategiei de turism
Funcționarea Grupului de lucru pentru actualizarea legislației de turism

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 21
1.2 Probleme și disfuncționalități în gestionarea sectorului turistic

Domeniu de intervenție Efecte, probleme, discrepanțe
Management
insuficient al
sectorului turismului
național

Republica Moldova dispune de unele avantaje comparative în plan
regional, care pot impulsiona dezvoltarea industriei turistice – costul
scăzut al forței de muncă și al terenurilor și existența de resurse
turistice cu valoare națională și regională. Însă starea de entuziasm a
autorităților pentru sectorul turistic nu este argumentată nici prin
statistică (lipsa datelor despre fluxurile reale de călători prin țară,
dispersia lor teritorială, gradul de vizitare a principalelor atracții
turistice, orientarea investițiilor în anumite destinații prioritare,
veniturile din turism în bugetele comunităților vizitate de turiști) și
nici prin proiecte de avengură în implementarea strategiilor
sectoriale, fapt care accentuiază contrastul dintre așteptări și
realitate.
Autoritatea națională de turism nu a avut stabilitate instituțională
(DST, MTST, ANT, DDT, MCT, AATZN, AT), situație care a afectat
continuitatea acțiunilor de dezvoltare a sectorului, coierența
politicilor publice în domeniu, aplicarea unor standard pentru
ospitalitate în Republica Moldova .
Coierența în documentele de dezvoltare a sectorului este
fragmentară și influiențată politic.
Capacitate insuficientă ANT de administrare a domeniului : (i)
organigrama nu reflectă clar relațiile între structurile AT, (ii)
capacități tehnologice reduse (computere vechi, insuficiență soft
specializat); (iii) capacități parțiale (cunoștințe, abilități) pentru
managementului subdomeniilor turismului, (iv) monitorizarea
insuficientă a evoluției sectorului și de intervenție pentru
soluționarea problemelor din domeniu; (v) cooperarea scăzută cu
instituțiile centrale și locale care au responsabilități de
implementare a SDT, inclus iv cu specialiștii responsabili de turism
din teritoriu.
Capacitatea de administrare a domeniului turistic este afectată și de
delegarea unor competențe altor APC și APL (gestionarea
programelor de turism, inventarierea resurselor turistice,
amenajarea teritoriului pentru necesitățile turismului, susținerea
antreprenorilor din turism, etc), care nu au nici capacități
manageriale speciale și nici acoperire financiară . Aceste prevederi
se păstrează și în noua lege cu privire la organizarea si desfasurarea
activității turistice (352 – XVI din 24.11.2006), în care
responsabilitățile neacoperite cu resurse și capacități rămăn pe
seama APL, iar noua agenție guvernamentală trebuie să gestioneze
terenurile, investițiile și regimul de exploatare a resurselor turis tice
cedate (!?) de comunitățile din destinațiile turistice naționale. Acest
fapt poate afecta interesele comunităților locale, genera ingerințe
din partea autorităților de stat în activitatea companiilor private,
destabiliza piața imobiliară.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 22
2. Cadrul legislativ și de reglementare pentru dezvoltarea turismului

2.1. Legislația Republicii Moldova în domeniul turismului

Progrese de etapă (2003 -2010)
Cadrul general de reglementare favorizează dezvoltarea antreprenoriatului , inclusiv în turism .
Republica Moldova are una dintre cele mai avansate legislați i de turis m din țările CSI, iar
criteriile de clasificare a unităților de primire a turiștilor este euroconformă. La fel se încurajează
investițiile în zonele turistice naționale.

Legislație turistică elaborată însă neaplicată
În linii mari legislația turistică crează cadrul corespun ător necesităților domeniului și stabilește
principiile juridice, aspectele social -economice ale activității turistice, criteriile de menținere a
calității în structurile de cazare și alimentare sau calificarea personalului. Odată cu obținerea
statutului de membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Mondiale a Turismului, legislația
turistică națională a beneficiat inițial de un suport profesionist internațional.
De rem arcat că din țările CSI, Republica Moldova are una dintre cele mai avansate legislați i de
turis m. Astfel pe lîngă cadrul general de reglementare a sectorului, sunt definitivate criterii clare
pentru asigurarea calității bazei materiale a unităților de prim ire turistică, este aplicată
clasificarea unităților de cazare conformă cerințelor UE, se reglementează accesul cadrelor
calificate la piața muncii din sector, se asigură protecția vizitatorului prin aplicarea vaucherului
turistic unic, etc. Însă aceasta nu este aplicată ferm și susținut ( ex: ospitalitatea moldovenească
nu este garantată pe deplin – nu toate unitățile de cazare sunt clasificate, iar personalul nu este
pe deplin pregătit și brevetat /certificate) .
Totodată sectorul turistic este unul excesiv reglementat prin mai instrumente uneori sufocante :
licențiere în turism în condiții discriminatorii pentru agențiile mici , clasificarea selectivă a
unităților de cazare, evidența vaucherelor nominale a călătorilor, acordarea
brevetelor /certificatelor fiecărui angajat din agențiile de turism și structurile de turism, ținerea
Registrului obiectelor turistice, verificarea anuală triplă (de organele fiscale, statistice și
turistice) a tranzacțiilor comerciale. La aceste se mai adaogă obligații neacoperite cu competențe
(administrative, de personal, financiare ): reglementarea rutelor turistice, administrarea directă a
zonelor turistice naționale.
Delegarea unor atribuții turistice fie altor autorități naționale (MAIA pentru gestionarea unicului
program turistic “Drumul vinului”), fie secțiilor raionale de cultură, care nu au nici personal
pregătit și nici metodologie clară de sporire a antreprenoriatului, nu este în măsură să
impulsioneze turismul în teritoriu.
Aceste a fără a fi contrabalansate cu instrumente reale și eficiente de susținere a
antreprenoriatului turistic în special în pentru turismul intern și receptor , care se găsește timp
de 8 ani în descreștere continuă .

Prevederi neclare pentru susținerea turismului și cadru regulator aplicat incert
Se reglementează activitatea doar a intermediarilor și hotelierilor
Delimitarea pieței hotelierilor în 12 categorii noi la care se adaogă alte moștenite din
perioada ex-RSSM (cămine vizitatori, str. intremare)
Delimitarea discriminatorie a pieței intermediarilor în turoperatori și agenții de turism
Confuzie în distribuirea obligațiunilor intermediarilor
Ne delimitarea intermediarilor în funcție de turism intern și internațional
Restricționarea activității agențiilor de turism (lipsirea de dreptul de a contracta direct
furnizorii primari de servicii, interzicerea de a elabora și vinde propriile produse turistice,

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 23 lipsirea de dreptul de a practica direct unele forme de turism (de afaceri/congrese, sportiv și
cultural) ).
Obligațiuni sufocante pentru turoperatori (ang ajarea obligatorie a unui ghid în state,
deservirea unui minim de turiști străini în țară).
Confuzie în aplicarea regulilor diferite de clasificare a unităților de alimentație public (după
Criteriile de clasificare pe stele gestionate de ANT sau Criteriile de gradare pe categorii
gestionate de MEC).

Transferul de responsabilitate pe instituții nepregătite
Obligativitatea APL de a inventaria patrimoniul turistic și al valorifica
Registrul patrimoniului turistic trebuie să fie ținut de APC (AT sau MC?)
Aviza rea documentației de urbanism în turism nu este făcută de ANT
Acreditarea instituțiilor de pregătire a cadrelor pentru turism fără participarea ANT

Facilități neclare pentru investiții
Listă generală de facilități la investiții
Prevederi confuze de susțin ere a investițiilor de stat pentru zone turistice (infrastructura de
acces) în lipsa unui concept de distribuire teritorială a acestora
Obligativitatea transferului gratis de active (terenuri, imobile, dotări) de la APL la APC
Statutul incert al rezidentul ui care investește in ZT

Confuzie în delimitarea și gestionarea zonelor turistice
Lipsa unui concept de dezvoltare a ZT și distribuție teritorială a acestora
Confuzie în delimit area ZT și stațiun ilor turistic e
Lipsa de ierarhizare a locațiilor de turism (naționale, regionale, locale, popasuri)
Statutul neclar al Administrației ZT
Restricționarea în ZT a unor operațiuni/activități uzuale în turism (ex: subarenda)
Ignorarea stațiunilor turistice locale

Restricționare declarativă a accesului neautorizat la atracțiile turistice
Obligațiuni clare pentru protecția naturii și patrimoniului, dar nerespectate și fără consecințe
pentru răuintenționați.
Preocupare exclusivă pentru conservare, dar nu și pentru dezvoltare ne-degradantă a
resurselor în scopuri economice /turistice
Declararea unor scopuri largi de dezvoltare a turismului, dar fără specificarea măsurilor
concrete
Interdicție confuză de pentru turism și odihnă neautorizată
Interdicții sterile (parcarea auto, campare, aprinderi de ruguri) pentru un fond de resurse
abandonate și nemonitorizate.

Redistribuirea forței de muncă contrar regulilor pieței libere
Obligațiunea de a angaja doar personal brevetat/certificat, în situația cînd pentru anumite
subdomenii în general personal nu se pregătește
Angajare în cîmp ul muncii pe criterii ierarhice (criteriile A, B, C, D sau combinații AB, CD) și
nu în funcție de specializare (turism intern, receptor, emițător) pentru care să se poată aplica
facilități
Angajarea obligatorie în state a ghidului, nu insoțitor sau manager vizitatori.

Efectele incerte ale “Ghiliotinei” pentru turism
Ghiliotina 1 (2004 -2006)
Prevederi generale aplicate față de antreprenori din toate ramurile

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 24
S-a exclus patenta pentru cazarea persoanelor în locuințe individuale (2.34 -2.36), astfel
creindu -se vid în derularea activităților în agropensiuni
S-a exclus patenta pentru activitatea de turism pe teritoriul R.Moldova , astfel micșorînd
posibilitatea ghizilor de turism de a practica meseria pe cont propriu fără a fi angajați de
turoperatori.

Ghiliotina 2 (2007 -2009)
S-a exclus brevetul de turism , substituit prin certificat
Lichidat Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului (2009)
Modificări la utilizarea voucherului turistic
Modificarea condițiilor de licențiere activitate de turism
Mod ificate procedurile de clasificare a unităților de primire a turiștilor
Modificare în domeniul perfecționării cadrelor

Ghiliotina 2+ (2009 -2011)
Acțiuni de actualizare a Strategiei de dezvoltare a turismului
Acțiuni pentru noua redacție a Legii nr.352 -XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la
organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova
Programul de Dezvoltare Strategică al Agenției Turismului

2.2. Elaborare și implementare documente de politici pentru turism

Progrese de etapă (2003 -2010)
Turismul moldovenesc are o acoperire bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai
clare odată cu actualizarea actelor normative.

Acoperire bună cu instrumente normative -legale de reglementare a sectorului, dar
neaplicate
Legislația turistică elaborată nu este aplicată , chiar dacă dintre țările CSI, în Republica
Moldova e cea mai avansată .
Prevederile de dezvoltare a turismului intern și receptor sunt ineficiente și nu se găsesc în
documentele de politici publice la nivel de proiecte concrete și bugete dedicate.
Prevederile de reglementare a statutului turoperatorilor și agențiilor de turism sunt
discriminatorii pentru agențiile mici, lasă loc pentru interpretarea liberă a produselor
comercializate pe piață (pachete turistice).
Statut incert pentru multe unități de cazare care nu sunt monitorizate și nu accept sistemul
național de clasificare.
Clasificarea pe stele nu este aplicată din 2003 la unitățile de alimentație publică.
Nu este aplicat în totalitate Registrul turismului.
Zonele turistice sunt confundate cu stațiunile și locațiile de turism, sunt ignorate stațiunile ne-
naționale, iar activitatea antreprenorilor aici este excesiv reglementată în lipsa unor facilități
substanțale. Crearea acestora este admisă doar prin transmiterea gratis de active către APC,
iar gestionarea lor este pusă pe seama unor structuri fără un cadru de reglementare
(Administrația zonei turistice) dar obligator create prin lege organică .
Comasarea mecanică a funcțiilor de stațiune turistică cu cea de zonă economic ă liberă nu a dat
nici un efect practic la implentare.
Legea ocolește regimul de funcționare a altor locații turistice (stațiuni locale, punctele
turistice).
Există un spectru restrâns de facilități : fiscale (scutirea de unele impozite a rezidenților ),
asumarea obligației de a crea infrastructura de acces și arenda de lungă durată a terenurilor
doar în zonele turistice naționale și doar companiilor mari, care sunt obligate să prezinte un

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 25 set de documente de fezabilitate scumpe (Plan urbanistic zonal, studiu de fezabilitate tehnică
și economică, proiectul construcțiilor ș.a.).
Delegarea unor atribuții turistice secțiilor raionale de cultură, care nu au nici personal
pregătit și nici metodologie clară de sporire a antreprenoriatului, nu este în măsură să
impulsioneze turismul în teritoriu, inclusiv în zonele consacrate (Hârjauca, Cahul, Soroca).

2.3 Promovarea investițiilor

Progrese de etapă (2003 -2010)
Turismul moldovenesc devine un sector interesant pentru investiții datorită simplificării cadr ului
regulator în Republica Moldova, politicilor publice de favorizare a industriilor exportatoare de servicii,
focusării pe sporirea avantajelor competitive a țării, susținerea proiectelor de vizibilitate pozitivă a țării
pe piețele țintă. Donatorii impor tanți pentru Moldova susțin proiecte de amploare pentru reabilitarea
infrastructurii generale rutiere și de acces la servicii calitative.
Cifra de afaceri în sectorul turistic este în creștere și a depăș it 2367,6 mln lei în 2010. Investițiile
sunt în creșt ere și au constituit în 2010 în hotelărie 6%, iar la intermediari – 2,2% din cifra de
afaceri, sau peste jumîtate din valoarea profiturilor. Astfel în ciuda crizei economice și stagn ării
în sector, antreprenorii investesc susținut în dezvoltarea afacerilor .

Oportunități investiționale în Moldova
Republica Moldova are un climat relativ atractiv pentru invistiții:
Este o democrație parlamentară stabilă
Dispune de un cadru juridic solid, care este favorabil dezvoltării întreprinderilor private
Guvernul se angajează să sporească investițiile străine și privatizări
Are 0% la impozitul corporativ
Are forță de muncă bine educată și multilingvă
Firme din 86 de țări au investit în Republica Moldova
Este o țară de frontieră a Uniunii Europene cu Preferințele Comerciale Autonome care
acoperă 12000 de produse
Se află la intersecția de rute comerciale care conectează Europa de Vest și Comunitatea
Statelor Independente (CSI ), cu care are acorduri de liber schimb
Moldova a devenit membră a Organizației Mondiale a Comerțului în 2001. Este, de asemenea, un
membru în:
Comunitatea Statelor Independente (CSI),
Consiliul Europei;
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
Fondul Monetar Internațional;
Asociația Internațională pentru Dezvoltare,
Corporatia Internatională Financiară;
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est;
Acordul Central European de liber schimb;
Inițiativa Central -Europeană.

Moldova are cîteva oportunități de a investi:
Zone economice libere și parcuri industriale
Parteneriate public private
Taxa pe valoare adaugată (4 rate de TVA: 20%, 8%, 6% și 0%; Numai entitățile de TVA
înregistrate au dreptul să deducă și să ramburseze TVA -ul)

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 26
Forța de muncă (valoarea salariului minim se aplică pentru întreaga țară, indiferent de
industrie, zona economică, forma juridică de organizare, etc. Incepand cu anul 2009, salariul
minim pentru angajatii non -guvernamentali este MDL 1100 (€ 68) pe lună.)
Investiții străine directe din peste 80 țări.

Din septembrie 2009, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avut un total de
56 de proiecte cu valoarea totală de 551 milioane de euro ce se implementează în Republica
Moldova . În 2008, BERD a sprijinit și finanțat construcția unui mall pentru prima dată în
Moldova . Ca urmare a recesiunii economice mondiale și scăderea activității de creditare, BERD a
alocat 20 milioane de euro pentru Agroindbank, pentru activitatea de creditare în sprijinul
întreprinderilor mici și mijlocii. În plus, proiectele de investiții au fost întreprinse în
reconstrucția Aeroportului Internațional Chișinău. BERD a acordat un împrumut de 26 milioane
de euro față de acest proiect și Banca Europeană de Investiții a oferit o suplimentare de 20
milioane de euro. Aceast ă investiție reprezintă o continuare a finanțării în răspuns la
rambursarea cu succes a împrumutului BERD acordată pentru prima dată în Moldova în 1998 și
este destinat să amelioreze în continuare terminalul aeroportului, precum și creșterea
competitivităț ii transport aerian în Republica Moldova .

Problemele în domeniul investițiilor pentru turismul moldovenesc
În ultimul timp autoritățile publice au fost animate de mai multe idei investiționale relevante
turismului: „Orașul vinului”, privatizarea Companiei de stat „Moldova -Tur”, crearea zonei
turistice naționale la Holercani, Edificarea „Satului Moldovenesc” la Centrul „Buciumul”,
edificarea Stadionului olimpic cu infrastructură de găzduire a campionatelor internaționale și
a unui număr mare de suporteri și sportivi… Aceste proiecte fie sunt conservate, fie se găsesc
la diferite stadii de realizare, pentru unele sectorul privat având un interes sporit.
Totodată, autoritățile au abandonat mai multe proiecte susținute cu mult elan în trecut, ca de
exemplu: „Muzeul satului”, Parcul de distracții „Trei iezi”, etc.
Numărul limitat de proiecte investiționale în turism denotă lipsa de capacități în
administrarea coerentă și transparentă a unui portofoliu de investiții strategice pentru
domeniul, care are menirea să dinamizeze economia locală din destinațiile turistice de interes
național.
Chiar dacă unele companii turistice moldovene au investit în locații turistice amplasate în
Chișinău, Vadul lui Vodă, Vatra, Glodeni, Rezina, Orhei ș.a., acestea nu au format o cerere
consistentă de terenuri și imobile pentru localizarea investițiilor. Mai degrabă aceste inițiative
sunt sporadice. Or, peste 500 de locații turistice, care în perioada ex-sovietică erau amenajate
cu tabere estivale pentru copii, rămăn în mare parte abandonate, iar baza lor materială
degradează și se devalorizează în ritmuri rapide.

Starea investițiilor în sectorul turistic
Cifra de afaceri în sectorul turistic
depășește 2367,6 mln lei (în creștere
cu cca. 20% față de anul precedent).
Vînzările înre gistrate de hoteluri
înregistrează 61% din această cifră,
iar agențiilor de tursm le revine 39%.
Activitatea agenților economici cu
genul principal de activitate conform
CAEM, ediția 2005 H55 "Hoteluri și
restaurante" și I633 "Activități ale
agențiilor de voiaj și ghizilor"
prezintă o pondere a profiturilor de
8-9% în hotelărie și 3-5% la intermediari. Investițiile în active materiale pe termen lung au

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 27 constituit în hotelărie 6%, iar la intermediari – 2,2% din cifra de afaceri, sau peste jumîtate din
valoarea profiturilor. Marea majoritate a cheltuielilor investiționale sunt pentru construcții –
montaj. Astfel în ciuda crizei economice și stagn ării în sector, antreprenorii investesc susținut în
dezvoltarea afacerilor.

Tabel 1 : Principalii indicatori de investiții în turism, 2010, mii lei
Hotele Ag. turism Total 2010/09, %
Cifra de afaceri 1450150 917447 2367597 119,78
Consumuri și cheltuieli operaționale -total 1337780 897097 2234877 121,44
din care:impozite și taxe incluse în cheltuieli 17958 2782 20740 142,68
Investiții în active materiale pe termen
lung(investiții noi)-total 86906 20277 107183 124,83
din care: lucrări de construcții -montaj, clădiri noi 45285 14371 59656 128,57
mijloace de transport 4753 2926 7679 77,66
terenuri 3053 628 3681 488,20

Constrîngeri pentru investiții în turismul moldovenesc
Fenomenul sezonier (estival) al exploatării capacităților de cazare existente și infrastructura
conexă nesatisfăcătoare reduce atractivitatea investițională a locațiilor turistice.
Agențiile de turism naționale (principalii formatori și animatori ai fluxurilor de turiști) au un
stereotip negativ în societatea moldovenească, inclusiv în calitate de parteneri pentru
investitorii strategici.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 28
2.4 Colaborarea internațională

Progrese de etapă (2003 -2010)
În ultimii 8 ani Moldova a depus eforturi susținute pentru participarea în cadrul unor
parteneriate reprezentative pentru turism. ANT reprezintă țara în 3 Acorduri multilaterale de
turism precum și gestionează 22 acorduri bilaterale în domeniul turismu lui semnate cu țări
generatoare de vizitatori . În ultimii 8 ani au fost încheiate 14 acorduri bilaterale, c u alte 46 țări
se poartă negocieri pentru acorduri de turism . ANT au promovat cca. 40 propuneri de proiecte în
domeniul turismului, în prezent partic ipă la implementarea a 4 proiecte . ANT promovează o
participare permanentă la tîrgurile de turism din Romania, Rusia, Marea Britanie și Germania.

Colaborare cu organism ele internaționale din turism
În prezent Republica Moldova cunoaște un nou val de activ izare în plan internațional. Acest fapt
încurajează autoritatea națională de turism pentru o mai bună cooperare în cadrul acordurilor
multilaterale, în special:
1. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO)
2. Comisia interguvernamentală de turism a CSI
3. GUAM
În acest sens reactualizarea proiectelor și angajamentelor anterioare, precum și promovarea
noilor inițiative este salutabilă.

Tabel 2: Evoluția acțiunilor în cadrul Acordurilor multilateral relevante turismului
Entitatea Intruniri /Acțiuni Intenții de coopera re pe domenii

generale
Susținere
logistică
resurselor
umane
infrastructură
dezvoltare
destinații
trasee comune
strategii
Tehnologii info
Forumuri
tematice
Promovare
patrimoniu
Cofinantare
proiecte
Promovare
turism
Comisia
Dunăreană de
Turism 1. 15-16 oct 2008, Bratislava
2. Sedinta GL “Planificarea spatiala a
zonei tarilor din bazinul dunarean ” mai
2010 + +
Organizația
Mondială a
Turismului 1. „UNWTO Ministers’s Summit” IV,
Londra;
2. Global Tourism Forum 06-07.03.2011
3. OMT, Madrid, 27.04.2011. + + + +
ODDE GUAM 1. Reuniunea 7, 21.01.2011, Ucraina
2. Ședința 8, Tokio, 24.02.2011
3. Ședința 9, 13-15.04.2011
Tbilisi,Georgia;
4. Reuniunea 10-a, 05.07.2011;
5. Stagiu în Japonia – Studiu GUAM 2009;
6. Plan acțiuni, Baku, 24-25.07.2010
7. Stagiu în Japonia Studiu GUAM 2010;
8. Stagiu în Japonia 2011 .
9. 2 info tururi, 18-29.07.2011;
10. JATA; 26.09.2010 Tokyo,
11. WTF 2010 + + + +
Comunitatea
Statelor
Independente 1. Reuniunea Șefilor de Guvern, 21 mai
2010;
2. Sedinta Grupului CSI, 14.03.2011;
3. Turism cultural, 14-15.12.2010;
4. Turism Cultural 14.03.2011 + + + + +
Organizația
Cooperării
Economice la
Marea Neagră 1. Ședinta OCEMN în RM, 10.10.2005;
2. IV conferinta internationala
“Dezvoltarea turismului in regiunea
Marii Negre”, Gelenjik, Rusia 2008; + + +

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 29 3. Ședinta grupului de lucru a statelor
membre OCEMN la nivel de
conducatori , Atena –15.11.2010, ;
Initiativa
Central
Europeana 1. 2008 RM execută presedentia ICE;
2. Reuniunea de nivel inal in domeniul
turismului in RM “Turismul si
dezvoltarea regional: noi directii,
schimbari si oportunitati” 10.10.2008; + + +
ONU 1. Seminar Internatinal privind statistica
turismului, Chisinau, din 21-24 iunie
2010 + + +

Totuși puține inițiative promovate de ANT sunt materializate în proiecte concrete. Un asemenea
proiect de amploare este promovat din 2009 în comun cu alte țări GUAM pentru elaborarea
traseelor/produselor turistice transfrontaliere și promovarea acestora pe piața niponă. Astfel
Republica Moldova este activă în cadrul segmentului: „Moldova -Ucraina pentru niponi ”

Colaborare bilaterală în turism
În prezent acorduri bilaterale în domeniul turismului inițiate sau semnate sunt cu 68 de țări.
Aceste țări cu care RM cooperează sau intenționează să reglementeze acțiunile comune în turism
acoperă jumătate din țările de unde ajung turiști din Moldova sau reprezintă țări generatoare
pentru mai mult de 90% de turiștii strîini care ajung în țara noastră.

Perioada ex-URSS
Ca parte succesorul de drept a RSSM, în prezent ANT aplică prevederile a 2 acorduri de
cooperare în turism cu o vechime de peste 35 ani.
Acordul încheiat între Guvernul Republici i Socialiste Cehoslovacia si Guvernul URSS
privind colaborarea in domeniul turismului 08.05.1972
Acordul încheiat între Guvernul Republici i Belgia și Guvernul URSS privind colaborarea în
domeniul turismului din 25.06.1975
Aceste Acorduri moștenite necesită a fi reînnoite și actalizate în conformitate cu practicile
contemporane și realitățile din relațiile bilateral recente.

Perioada 1990 -1999
Acorduri privind colaborarea în domeniul turismului încheiate între Guvernul Republicii
Moldova și Guvernele a 5 țări (a Republicii Turcia – 23.06.1993, Republicii Uzbekistan –
21.11.1995, Republicii Bulgaria – 17.04.1996, Republicii Kîrgîzstan – 10.06.1996, Republicii
Ungare -27.10.1997).

Acestea sunt primele acorduri special în domeniul turismului și reprezintă interesul deosebit pe
care îl are Moldova în 3 țări, în care activ
merg moldovenii (Turcia, Bulgaria,
Ungaria). Totuși trebuie de remarcat că
balanța turistică este disproporționată în
favoarea acestor țări.

Perioada 2000 -2011
Alte acorduri, pe o platformă clară de
cooperare au fort încheiate după
instituțio nalizarea Agenției Naționale de
turism în 2000. Acorduri privind
colaborarea în domeniul turismului au fost
încheiate între Guvernul Republicii
Moldova și Guvernele a 14 țări (a Republici i Letonia – 06.11.2003, Republicii Azerbaidjan –

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 30 06.05.2004, Republicii Albania – 11.06.2004, Republicii Belarus – 06.2004, Statului Israel –
29.11.2004, Republicii Slovacia – 21.12.2004, României – 16.11.2005, Ucrainei – 09.02.2006,
Republicii Elene – 18.10.2006, Republicii Croația – 21.10.2006, Republicii Italiene – 07.12.2006,
Federatiei Ruse – 19.03.2007, Republicii Cipru – 13.09.2007, Republicii Portugheză – 11.02.2009).
Totodată trebuie să remarcăm întîrzierea promovării unor acorduri bilaterale cu unele țări –
importante piețe generatoare de turiști pentru Moldova : Romania, Rusia, Ucraina, Bielorusia.
La fel este de remarcat lipsa în lista țărilor cu un cadru bilateral de cooperare în turism a unor
țări de TOP pentru turismul moldovenesc cum ar fi Germania, Marea Britanie și SUA .

Colaborare internațională bilaterală tinde să acopere jumîtate din țările generatoare de
turiști
În prezent sunt sem nate 22 Acorduri de cooperare în turism, inclusiv 2 în vigoare din perioada
ex-URSS (Cehia, Belgia). Cu alte 46 țări se poartă negocieri pentru acorduri de turism.

Moldova își promovează inconsistent propriile proiecte
În raporturile bilaterale în domen iul turismului Republica Moldova formulează un număr de
inițiative, dar care au un grad extrem de redus la nivelul proiectelor de turism implementate.

Tabel 3:Intenții și proiecte comune de cooperare bilaterală
Țara Data
semnării
Acordului Proiecte comun e Intenții de cooperare pe domenii

generale
investiții
Calitate
resurselor
umane
infrastructură
dezvoltare
destinații
trasee comune
strategii
Tehnologii info
Forumuri
tematice
Promovare
patrimoniu
Cofinantare
proiecte
Centre info
turism
Azerbaidjan 06.05.2004 Partener proiect
GUAM + + + + + + + + + + + +
Letonia 06.11.2003 + + + +
România 16.11.2005 PNUD România
/Fundația ADEPT + + + + + + + + + + + +
Federația Rusă 19.03.2007 + + + + + + + + + + + +
Belarus 06.04.2004 + + + + + + + + + + + +
Cehia 08.05.1972,
cu URSS Demers nr.404 din
20.10.2011 + + + + + + +
Ungaria 27.10.1997 + + + + + +
Cipru 13.09.2007 Demers nr. 259 din
14.07.2011 + + + + + + + + + + + +
Republica Elena 18.10.2006 + + + + + + + + + + + +
Polonia
14 aprilie 2011,
Protocol semnat pt
cooperare econ.
Program de
instruire 2008 – – – – – – – – – – – –
Lituania Concept proiecte
26.08.2011 + – – – – – – – – – – –
Turcia 23.06.1993 + + + + +
Croatia 21.10.2006
Demers nr.415 din
26.10.2011 + + + + + + + + + + + +
Estonia Concept proiecte
26.08.2011 + – – – – – – – – – – –
Japonia Proiect GUAM – – – – – – – – – – – –
Ucraina 09.02.2006 + + + + + + + + + + + +
Belgia
25.06.1975 + + + + +
Portugalia
11.02.2009 + + + + + + + + + + + +

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 31 Bulgaria
17.04.1996 + + + + +
Austria , Armenia , Franța,
Luxemburg , Regatul Suediei ,
Slovacia , Irlanda , Bosnia și
Herțegovina , Siria Inițiate negocieri
Acorduri bilaterale
Norvegia, SUA, Canada,
Germania Nu sunt inițiate
negocieri Acorduri
bilaterale

Astfel din 40 propuneri de proiecte propuse de APC în domeniul turismului, partenerii participă
la 4 proiecte (doar în calitate de partener), și o serie de acțiuni comune (participări expoziții,
seminare tematice, vizite de studiu). Multe intenții, care se conțin formulate general în
Acordurile bilaterale de cooperare în turism și în corespondența dintre parteneri, nu sunt
focusate pe domenii clare și nu ajung la faza de proiect sau acțiuni specifice de durată.
Trebuie de remarcat o perioadă îndelungată aproape lipsa de activitate în Grupurile de lucru
mixte pe probleme concrete (vize, protecția cetăținilor moldoveni în străinătate, condițiile noi de
operare pe piață). Aceste inițiative aproape în exclusivitate sunt preluate de către misiunile
diplomatice străine, care conlucrează la direct cu agenții moldoveni pe piață.

Participare modestă la expozițiile specializate de turism
Standurile industriei turistice
moldovenești sunt prezente permanent
sau sporatic la importante expoziții
regionale.
Astfel participare permanentă este
asigura tă la tîrgurile de turism din
Romania, Rusia, Marea Britanie și
Germania. Totodată participarea
Republicii Moldova la expozițiile de pe
piețele țăntă (Ucraina, Bielorusia,
Bulgaria, Italia) este asigurată sporatic și
fără mesaje/ materiale promo pentru
aceste piețe. Participările la expoziții în
țările terțe (Polonia, Olanda, Țările scandinave, Japonia) deși au un potențial relativ mare de
dezvoltare sunt costisitoare și o prezență nepregătită (conceptual și logistic) cu stand național
aproape că nu este justificată.

Tabel 4: Participari la actiuni externe (întruniri și expoziții)
Țara Data
semnării
Acordului Expo/promo Comisii interguvernamentale generale
Azerbaidjan 06.05.2004
Ședința II, 22.02.2007;
Reuniunea GUAM, 2010;
Letonia 06.11.2003
18.07.2008 ciclu de lectii publice în RM
“Agricultura ecologica” “Turism rural”;
Ședința GL 26.08.2011
România 16.11.2005 1. TTR 2008 -2011

Vizita de lucru in România privind dezvoltarea
turismului rural;13 -19.11.2008,
Reuniunea Ministrilor Turismului a tarilor ICE;15
octombrie 2009 Bucuresti,
Sesiunea V, 24 -25.05.2010
Federația
Rusă 19.03.2007 1. MITT -2004 -2011
2. Intourmarket -2007 –
2010 ;
Ședința XII sedinta comuna a grupurilor de lucru
la Kursk Krasnodar 10.10.2008,
6-13.11. 2008 V Forum „Servicii hoteliere
profitabil e”;

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 32
Grup de lucru statelor Membre CSI, 14.03.2010;
Belarus 06.04.2004 1.“Oтдых”, Minsk
Ședința XIII, 12-14.10.2011
Cehia 08.05.1972,
cu URSS
Ședință II din 02.2010
Inițiat negocieri Acord turism
Ungaria 27.10.1997
inițierea completarea Acordului de turism
Cipru 13.09.2007
Intrevedere, 23.06.2011
China 1. „Shanghai -2010” 9-
13.09.2010;
2. “JATA – 2011” –
28.07.2011

Georgia 2011
Intrevedere, 14.02.2011
Republica
Elena 18.10.2006 1. “Thiloxenia” 2006 –
2009 , or. Thesaloniki;
Forul Cooperarii Asociatiilor Ag. de Turism ale
Statelor member OCEMN , 23-24. 2008, Athena;
Polonia
1. “Agrotravel ” 2010 -11;
2. 17-20.06.2010,
”Saptamina vinului
mildovenesc la
Varsovia;
HGRM nr.225 din 22.03.2001
Seminar Moldova Prezinta, 2004;
Seminar 2009;
Sedinta II interguvernamentala din 05.04.2011;
Marea
Britanie 1. WTM -2006 -2011

Germania 1. ITB 2007 -11
HGRM nr.225 din 22.03.2001
Seminar Moldova Prezinta -2004;
Olanda
1. Vakantiebeurs” -2005 –
2009
HGRM nr.225 din 22.03.2001
Turcia
23.06.1993 1. EMITT -2008;
2. “International Tourism
Week -2012”;

Finlanda
Vizita delegației finlandeze la Chișinău
Egipt
Cursuri de instruire organizat de Fondul
Egiptean pentru cooperare tehnic a , 2008, Kairo
Japonia
Stagiu de studiu -2009;
Stagiu de studiu -2010;
Stagiu de studiu -2011;
Suedia 1. EXPO Travel Show,
Stokholm; 2007 -2008,

Danemarca 1. „Ferie -2004”

Spania 1. „Fiera de Madrid” 2004;

Ucraina 09.02.2006 1. „UIRR -2005”

Belgia 25.06.1975
Seminar “Moldova Prezintă” -2004;
Portugalia 11.02.2009
Seminar Activitatea structurii hoteliere -2010;
Bulgaria 17.04.1996 1. Expoziție Turism -2009;

Oportunitățile de promovare prin aplicarea Acordurilor bilaterale
Din acordurile bilaterale cu țări UE (România, Bulgaria) sau asociate UE (Turcia), RM nu
valorifică o serie de oportunități , care rezultă direct din prevederile acestora:
Crearea condițiilor necesare ce ar favoriza încheierea și realizarea contractelor de
colaborare :
dezvoltarea sferei de prestare a serviciilor turistice, inclusiv a serviciilor de transport
crearea infrastructurii hoteliere moderne
proiectarea, construcția unor obiecte turistice noi, reconstrucția celor existente
Susținerea colaborării bilaterale în turism prin:
dezvoltarea cooperării între firmele turistice;
crearea întreprinderilor mixte cu obiect de activitate în domeniul turismului;
schimbul de specialiști, grupe și delegații de experți în domeniul turismului;
organizarea expozițiilor comune, congreselor, simpozioanelor, conferințelor de presă,
meselor rotunde, seminarelor;
realizarea programelor muzical -artistice comune;

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 33
acordarea serviciilo r de consulting în domeniul serviciilor hoteliere și de restaurante,
instruirea cadrelor ce activează în acest domeniu etc.
Crearea grupurilor de lucru mixte interdepartamentale pentru:
examinare a problemelor legate de realizarea acordurilor bilater ale;
propunere a soluțiilor menite să contribuie la creșterea schimbului de turiști;
indicare a posibilităților suplimentare de lărgire a colaborării în domeniul turismului;
examinare a problemelor apărute și elaborare a recomandărilor în activita tea turistică

2.5 Probleme și disfuncționalități ale cadrului legislativ și de reglementare a sectorului

Domeni i de intervenție Efecte, probleme, discrepanțe

Legislați a turistică
elaborată nu e aplicată

Se reglementează doar activitatea intermediarilor și a
hotelierilor
Transferul de responsabilitate pe instituții nepregătite
Este insuficientă armonizarea legislației turistice cu alte
prevederi legale în domenii conexe
Prevederi confuze
pentru susținerea
turismului și cadru
regulator aplicat incert

Acoperire bună cu documente normative de reglementare a
sectorului, dar nu sunt pe deplin aplicate
Împărțirea inechitabilă a intermediarilor cu favorizarea
turoperatorilor
Prevederi care reprimă dezvoltarea turismului intern
Efectele contradictorii pentru turism ale “Ghiliotinei”, în
special pentru agroturism și turism intern
Reglementări suplimentare derivate din legislația
internațională sau din considerente strict interne
Proceduri deturnate pe direcții neînțelese pentru raportarea
intermediarilor (vaucherul turistic, angajamente
suplimentare)
Restricționare declarativă a accesului neautorizat la atracțiile
turistice în mare parte abandonate
Redistribuirea forței de muncă contrar regulilor pieței libere
Activitate a
investițională nu este
susținută pentru turism
Confuzie în delimitarea și gestionarea zonelor turistice
Facilități neclare pentru investiții în turism
Constrîngeri pentru investiții în turismul moldovenesc
Insuficiența facilităților fiscale pentru agenții care investesc în
restaurarea și valorificarea monumentelor.
Colaborare
internațională: Moldova
își promovează
inconsistent propriile
proiecte în turism

Oportunități ratate de promovare a turismului moldovenesc
prin aplicarea Acordurilor bilaterale
Lipsa de progress în armoniz area legislației turistice cu
legislația UE în domeniu
Participare modestă la acțiunile externe de turism.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 34
3. Evoluția performanțelor domeniilor specifice turismului

Progrese de etapă (2003 -2010)
Turismul este un sector complex care asi gură ospitalitate comercială vizitatorilor țării, valorifică
economic non -degradant patrimoniul atractiv important, diversifică economia locală, asigură
servicii de recreație populației și vizitatorilor. Turiștii moldoveni asigură într -o măsură tot mai
mar e dezvoltarea sectorului, iar necesitățile acestora sunt tot mai solicitante din punct de vedere
calitativ. M oldovenii reprezintă segmente importante pe piața turistică a unor țări din regiune .

Industrie turistică dezorganizat ă
Turismul național în cadru l fluxurilor turistice internaționale (euro -regionale) este
considerat unul dezorganizat și cu o creștere nesemnificativă a performanțelor la nivel de
industrie (3-7% anual).
Sistemul național de monitorizare a fluxurilor turistice nu permite urmărirea orientării
turiștilor spre anumite destinații naționale distincte, dar nici orientarea investițiilor private
spre sectorul turistic în teritoriu.
Dinamica principalilor indicatori turistici din Republica Moldova (numărul de turiști,
numărul de excursioniști , numărul de zile-turist, volumul incasărilor în lei, proveniența
turiștilor pe țări, motivația călătoriei, mijlocul de transport utilizat, numărul scriptic de
angajați) arată o fluctuație influiențată puternic de sezonalitate și de conjunctura de pe piața
turistică regională.
La nivelul agențiilor de turism performanțele industriei pentru ultima perioadă denotă o
creștere nesemnificativă dar constantă a numărului general de turiști, creșterea numărului
de vânzări pentru cetățenii moldoveni pe destinații internaționale, majoritatea spre țările UE
sau asociate UE, restrângerea ariei de călătorii a moldovenilor în cadrul CSI, care se rezumă
preponderent la destinațiile din Ucraina.
Turismul intern este practicat de un număr tor mai redus de agenții, moldoven ii călătoresc
organizat tot mai puțin pe teritoriul național, în chida faptului că la destinație este cel mai
frecvent client al unităților de cazare și are un ritm sporit de cheltuieli per sejur în țară.
Totodată țara rămâne a fi una neatractivă pentru turistul străin de masă, iar cei care vin stau
în RM 2-3 zile. Acest fapt a dus la abandonarea ofertelor de turism receptor a multor agenții
turistice autohtone.
Majoritatea unităților de cazare sunt adaptate consumului turistic estival, iar numărul
covărșit or din cazările persoanelor străine se înregistrază în orașul Chișinău, provinciei
revenindu -i doar cca. 10%. Aceasta, în cida faptului că sectorul hotelier a restabilit numărul
de cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a introdus pe piață un nou fond de
cazare.
Un număr important de unități de cazare nu fac parte din sistemul național de calitate ne
fiind clasificate.
Sectorul rămâne a fi unul neatractiv pentru investiții majore, în mod special datorită
impedimentelor proprii ramurii turistic e: necesitatea investițiilor mari în infrastructura
generală și turistică, fluxul mic de călători, activitate dependentă de sezonalitate, gradul mare
de degradare a resurselor turistice, lipsa stațiunilor turistice atractive pentru investiții.
Sistemul de pregătire și perfecționare a cadrelor pentru industria turismului nu reflectă
necesitățile de pe piața muncii și nu asigură cadre competente atît pentru meseriile de bază
cît și pentru managementul unităților de ospitalitate în Republica Moldova .

Fluxuri turistice dezechilibrate

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 35
În ultimii 8 ani, în ciuda declarației obiectivului de susținere a turismului intern, moldovenii
sunt deserviți tot mai puțin de companiile turistice pe teritoriul național, chiar dacă
cheltuielile acestora sunt în ceștere.
Turismu l organizat emițător depășește de 4-5 ori turismul receptor, iar moldovenii cheltuie
mai mult în străinătate decât străinii în țară.
Pentru călătorii în străinătate (în special țările UE) a turiștilor moldoveni sunt instituite o
serie de obstacole (sistem de vize descurajant, necesitatea unor garanții, călătoria copiilor cu
propriul pașaport), în ciuda faptului că moldovenii reprezintă segmente importante pe piața
turistică a unor țări din regiune.
Dezechilibrul teritorial al ofertei turistice naționale nu este diminuat prin deservirea
echilibrată fluxurilor de călători care intră relativ uniform pe teritoriul național.
Calitatea serviciilor de ospitalitate moldovenească este monitorizată pentru un număr limitat
de antreprenori.

Stațiunile turistice sunt subdezvoltate
Republica Moldova nu are un sistem funcțional și echilibrat teritorial de stațiuni turistice.
Locațiile turistice și de odihnă din Republicii Moldova în mare parte au capacități de primire
degradate (cu excepția unor hoteluri orășenești restab ilite) și înregistrează un număr mic de
vizitatori, iar drept consecință au un impact nesemnificativ asupra economiei locale.
Activitatea locațiilor turistice locale nu este monitorizată , iar baza materială a acestora se
degradează.
Lipsa unei oferte diver sificate și bine promovate în teritoriul țării constituie cea mai
importantă barieră în calea turiștilor locali și străini prin țară.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 36 3.1. Prestatori de servicii turistice

3.1.1. Tur -operatori și agenții de turism

Progrese de etapă (2003 -2010)
Interm ediarii de turism din Moldova sunt cei mai mari consolidatori organizați ai fluxurilor de
turiști și excursioniști pe traseele naționale și regionale. Activitatea lor este vizibilă prin sporirea
continuă a mobilității moldovenilor prin regiune. Numărul com paniilor de turism este în
creștere, care asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieșire.
Incasările din deservirea turiștilor cu motivație afaceri au o dinamică generală pozitivă, însă sunt
expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement pentru străini în Moldova a avut
la fel o dinamică pozitivă încrezută cu o creștere ușoară de cca. 8,6% anual.
În perioada 2003 -2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult (în medie cu cca. 45%
creștere anuală decît anul precedent). În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin
agenții au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a
agențiilor naționale de turism.

Turismul este perceput doar ca domeniu de activitate pentru un segment îngust de
întreprinzători
Activitatea de turism în Moldova este licențiată începînd cu anul 1993. Sistem ul de licențiere este
aplicat intermediarilor pe piața turistică: agenții de turism și turoperatorii. Datorită fluxurilor
masive de călători în primii ani de independență, pe piață au fost prezente în perioada de pînă la
2000 peste o mie de agenții de turism. Numărul acestora era fluctuant, iar multe agenții erau
bănuite de export de forță de muncă în exterior. Odată cu crearea autorității naționale de turism,
numărul acestor agenți economici s-a stabilizat la nivelul de cca. 200 agenți licențiați în turism.
Iar introducerea contractului unic și a vaucherului turistic, relația dintre agenții economici și
turiști s-au reglementat, și fluxurile turisti ce au devenit pasibile de o monitorizare mai atentă din
partea autorităților.
La momentul implementării strategiei turismului (2003) au fost de 238 agenților economici
titulari ai licenței de turism, care s-au mărit cu 31,5% (313) în anul 2010, și pînă la 383 – la 1
iunie 2011 (0,4% din totalul persoanelor juridice din RM). Trebuie de menționat că agenții
economici active în turism reprezintă cca. 10% din totalul agenților economici, care au trecută în
statut și activitatea de turism.
Drept consecință a crizei economice, numărul agențiilor de turism nu s-a micșorat, însă acestea
au devenit mai mici ca dimensiune. Agențiile de turism în această perioadă s-au micșorat de la
media de 8,1 angajați/agenție
(2003) pînă la 4,3
angajați/agenție în 2010. Astfel,
numărul angajaților a scăzut de
la 1927 la 1346 în această
perioadă (0,12% din forța de
muncă angajată în țară).
Majoritatea agenților economici
sunt concentrați în capitală
(85,9%), iar în 17 raioane nu
activează nici o agenție de
turism.

Favorizarea intermediarilor mari pe piața turistică

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 37 Legea 352-XVI din 24.11.2006 datorită unor prevederi confuze în terminologia de specialitate,
precum și în articolele 11 și 12, a favorizat companiile turistice mari prin oferirea unor drepturi
exclusiviste de a comerc ializa după bunul plac (prin intermediari sau direct) pachete turistice.
Totodată, agențiile mici au fost lipsite de dreptul de a forma propriile pachete de vacanță/
calătorii, dreptul de a contracta direct furnizorii de servicii de bază (cazare, transport , servicii
agrement), dreptul de a practica direct unele forme de turism (de afaceri/congrese, sportiv și
cultural) . Astfel agențiile mici au fost forțate:
fie să se transforme în agenți de vînzare a turoperatorilor (existînd doar din adaosurile
comercial e negociate 5-10%),
fie să se reprofileze în turoperatori (suportînd cheltuieli suplimentare),
fie să ignore prevederile legale și să activeze liber în crearea și comercializarea
produselor/ pachetelor turistice proprii (asumîndu -și riscurile în fața controlorilor).

Tabel 5: Analiza comparativă a drepturilor Turoperatorilor și ale Agențiilor de turism în Moldova
Item Turoperator Agenție de turism
Agent economic + +
Titular de licență pentru activitate turistică + +
specializat în formarea de pachete turistice + Lipsită de dreptul de a forma
pachete turistice
specializat în achiziționarea de pachete
turistice de la tur-operatori Lipsit de dreptul de a achiziționa
pachete turistice de la alți
turoperatori, prevedere greu de
monitorizat +, transformată de fapt în
agent de vînzări a
turoperatorilor
comercializarea acestor pachete direct
consumatorilor +, acest drept distorsionează
piața, punînd prețurile agențiilor
în dezavantaj (cu 5-10%) +
în comercializarea serviciilor proprii +, confuzie între serviciu
separat propriu și cîteva
servicii proprii combinate într-
un pachet (tur, traseu) turistic
rezervarea și comercializarea de bilete pentru
diverse mijloace de transport, pentru
spectacole și pentru alte manifestări culturale; + +
contractarea de servicii turistice de la agenții
economici care prestează direct astfel de
servicii (unități de cazare, unități de servire a
mesei, agenți transportatori, unități de prestare
a serviciilor de agrement) și formarea de
pachete turistice. + Lipsirea de dreptul de a
încheia contracte directe cu
furnizorii pe piața turistică
organizarea de congrese, conferințe, întruniri
sportive și culturale, dacă acestea implică
prestarea serviciilor turistice. + Lipsirea de dreptul de a
practica direct turismul de
afaceri, turism sportiv și
cultural
comercializarea serviciilor proprii, precum și a
serviciilor contractate de la alte agenții de
turism licențiate +
vînzarea serviciilor proprii altor agenții de
turism +
Obligativitatea de a angaja ghid în state +
Obligativita te de a deservi anual un număr de
turiști în Moldova 100 50
Obligativitatea de a elabora o rută națională +

La fel TO au fost obligați să aibă în organigramă poziția de ghid (în lipsa unei școli adecvate de
pregătire a ghizilor ), deservirea obligatorie a 100 turiști străini (AT – 50 persoane), elaborarea
unei rute.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 38 Menționăm că termenul „pachet turistic” este trecut în lege cu o mare rezervă de interpretare , ca
fiind pachet de vacanță, pachet de călătorie – o combinație prestabilită a cel puțin două servicii
turistice, vîndute sau oferite spre vînzare ca un singur produs. Astfel, interpretarea situației este
lăsată la latitudinea funcționarului (adeseori neinițiat în turism) din structurile de control să
interpreteze ce a vîndut agenția de turism propriu l serviciu sau propriul pachet (o simplă
combinație din două și mai multe servicii). În cazul al doilea urmînd sancționarea.
Aceste restricționări clare în lege, precum și prevederile confuze a termenului de „pachet
turistic” au distorsionat piața turistică la nivelul segmentului de intermediari.
La modul practic această situație este distructivă în special pentru turismul intern , care
reprezintă o piață restrînsă unde peste 2/3 din agenți economici nu activează, iar agențiile mici
sunt restricționate de a contracta direct serviciile furnizorilor locali (hoteluri, pensiuni,
restaurante, ghizi) și de a le comercializa combinate în pachet (tur, traseu) intern. Pentru a
depăși situația confuză, teoretic, o agenție de turism locală trebuie să contracteze un alt
intermediar pe piață cu licență de turoperator, fapt care scumpește nejustificat prețul pentru
produsele turistice locale.

Piața intermediarilor este instabilă
La nivelul agențiilor de turism performanțele industriei pentru ultima perioadă denotă o
crește re nesemnificativă a numărului general de turiști, precum și dominarea plecărilor (în
2/3 din cazuri în țările UE) față de sosirile turistice internaționale.
Numărul turiștilor moldoveni care pleacă peste hotare prin intermediul agențiilor de turism a
crescut de 1,7 ori (67328 pers. în 2003, 117204 în 2010), în timp ce numărul de sosiri ale
vizitatorilor străini în țară a scăzut de 2,6 ori (23598 pers. în 2003, 8956 în 2010).
Discrepanțe mari dintre fluxuri de intrare și eșire în Moldova , care se accentui ază în timp.
Turismul organizat emițător depășește de 4-5 ori turismul receptor.
Declin continuu a călătoriilor interne, dar și a turismului de intrare.

Dinamica principalilor indicatori turistici (numărul de turiști, numărul de excursioniști,
numărul de zile-turist, volumul incasărilor în lei, proveniența turiștilor pe țări, motivația
călătoriei, mijlocul de transport utilizat, numărul scriptic de angajați) nu are acoperire
națională, nu este analizată teritorial și arată o fluctuație influiențată puter nic de sezonalitate
și de conjunctura de pe piața turistică regională.
Țara rămâne a fi una neatractivă pentru turistul străin de masă, iar cei care vin (cca. 150 -200
mii persoane anual) sunt cu motivația afacerilor și stau în RM o perioadă scurtă, 2-3 zile.
Turismul național în cadrul fluxurilor turistice internaționale (euro -regionale) este considerat
unul dezorganizat (datorită incoerenței politicilor publice de susținere a sectorului,
valorificării economice slabe a atracțiilor turistice și insuficien ței dezvoltării teritoriale a

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 39 destinațiilor), cu o creștere nesemnificativă a performanțelor la nivel de industrie (6-7%
anual).
Excursiile în Moldova sunt puțin solicitate prin agenții de turism. Segmente importante de
clientelă cu motivație de afaceri
nu sunt deservite de Ag.turism. În
Moldova se înregistrează un
deficit acut de ghizi pregătiți.
Numărul restrâns de călători,
piața dezorganizată,
managementul defectuos al
vizitatorilor, barierele birocratice
în derularea afacerii au dus la
plecarea de pe piață a multor
agenții turistice autohtone, în
prezent numărul total al acestora
fiind de circa 380.

În Moldova oferta turistică este sub așteptările vizitatorului
Durata medie de ședere în
Moldova este de 2-4 zile
pentru vizitatorul străin, 6-8
zile pentru turistl intern și de
13-17 zile pentru tratamentul
sanatorial. Practic se
diminuiază în timp durata de
ședere în Moldova indiferent
de motivația călătoriei.

Pentru călătorii în străinătate
(în special țările UE) a
turiștilor moldoveni sunt
instituite o serie de obstacole
(sistem de vize descurajant, necesitatea unor garanții, călătoria copiilor cu propriul pașaport),
în ciuda faptului că moldovenii reprezintă segmente importante pe piața turistică a unor țări
din regiune. Totuși, reîntorși în patrie, aceștia influențează calitatea serviciilor în destinațiile
turistice locale, dinamizând piața turistică locală și reorganizând traseele în teritoriu.

Incasările din turism sunt dinamice dar
disproporționate
Volumul încasărilor din activitatea de turism a
crescut de la 145,6 mln lei în 2003 pînă la 708
mln lei în 2010.
În volumul total de încasări din activitatea
turistică ponderea majoră o constituie turismul
internațional, care este în creștere permanentă,
iar cele din turismul intern cresc ușor pînă în
2008, cu descreștere în perioada de criză.
Incasările din turismul internațional ponderea
majoră o are turismul emițător, care este în creștere permanentă, iar încasările din turismul
receptor au o dinamică modestă.
Incasările din deservirea turiștilor cu motivație afaceri au o dinamică generală pozitivă, însă
sunt expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement pentru străini în Moldova

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 40 are la fel o dinamică pozitivă încrezută, dar cu o creștere ușoară de cca. 8,6% anual. Datele
sunt accesibi le pentru perioada de pînă la 2007.

În present agențiile de turism naționale comercializează mai eficient stațiunile balneare din
străinătate decît cele din Moldova .

Clienții agențiilor de turism cheltuie mai mult cu o rată anuală de cca.4 8,3%
Inca sările din deservirea turiștilor sunt în creștere permanent ă, inclusiv din turismul intern.
Incasările din deservirea străinilor în Moldova sunt comparabile cu incasările de la desrvirea
moldovenilor în străinătate.
Analiza calitativă a incasărilor zilnice per
turist deservit de agențiile liciențiate în
turism demonstrează că cheltuielile
turiștilor străini în Moldova sunt cele mai
consistente și în creștere permanentă cu cca.
30,5% anual (exceptînd perioada crizei).
Astfel, piața turistică regională este în
creștere, și sporirea numărului de vizitatori
deserviți de industria turistică națională
rămîne prioritară.
În perioada 2003 -2010 moldovenii au
cheltuit în străinătate tot mai mult (în medie cu cca. 45% creștere anuală decît anul
precedent). În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual
cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a agențiilor naționale de
turism.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 41 3.1.2. Structuri de primire turistică cu funcții de cazare și servire a mesei

Progre se de etapă (2003 -2010)
În RM sunt active 250 de unități de cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri . 3/5 sunt
structuri de odihnă cu un fond de cazare de 75,5% din total, 116 structuri de cazare activează
permanent . Sectorul hotelier a restabilit număr ul de cazări la nivelul anului 1998 după un declin
major, a angajat mai mult personal, a introdus pe piață un nou fond de cazare, inclusiv în afara
municipiului Chișinău. În Chișinău s-a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a
mărit de 3,9 ori num. de hoteluri . 97 săli de conferințe sunt în structuri de cazare în RM, inclusiv
53 în structuri cu confort de 3-5 stele .
Sistemul național de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii de
unități .
În 10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori num. de hoteluri, iar
structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în
construcția de structuri de cazare cu regim permanent . Investițiile sunt în special promovate de
companii private.

Sistemul național de clasificare aplicat fragmentar
În Moldova sistemul național de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în
12 categorii de unități, la care se mai adaogă structuri moștenite din ex-URSS (cămăne pentru
vizitatori, structuri de întremare).
Totuși, doar fiecare a cincea unitate de cazare a acceptat sistemul național de clasificare pe
stele, instituit în 2003, iar marile lanțuri hoteliere ocolesc ideia localizării afacerii și în
Republica Moldova , aceasta datorită costurilor înalte și pieței turistice reduse. Au fost câteva
tentative de a localiza operatori hotelieri de talie internațională la Chișinău, dar care s-au
compromis în urma privatizărilor ineficiente din sectorul hotelie r.
Majoritatea unităților de cazare sunt adaptate consumului turistic estival, iar numărul
covărșitor din cazările persoanelor străine se înregistrază în orașul Chișinău, provinciei
revenindu -i doar cca. 10%.
Sectorul hotelier a restabilit numărul de cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a
angajat mai mult personal, a introdus pe piață un nou fond de cazare, inclusiv în afara
municipiului Chișinău.
Sectorul rămâne a fi unul neatractiv pentru investiții majore, în mod special datorită
imped imentelor proprii ramurii turistice: necesitatea investițiilor mari în infrastructura
generală și turistică, fluxul mic de călători, activitate dependentă de sezonalitate, gradul mare
de degradare a resurselor turistice, lipsa zonelor
turistice atractive pentru investiții.

Puține unități de cazare
250 de unități de cazare (78 clasificate) în RM
cu un fond de cazare de 28370 locuri
se investește puțin în structuri de cazare cu
confort accesibil (de 1-2 stele).

Concentare excesivă într -o singură destinați e
În Chișinău în 10 ani s-a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit
de 3,9 ori num. de hoteluri,
În mun. Chișinău structurile de odihnă au crescut cu 25% (!?) în 10 ani.
Din total 28,6% structuri de odihnă sunt în mun. Chișinău

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 42
la 86,4% din unitățile de lux (21unit de 5 și 4 stele) cu un fond de cazare de 1128 locuri
(4% din total) concentrat în Chișinău.

Situație precară a unităților de cazare pentru odihnă
În RM 3/5 sunt structuri de odihnă cu un fond de cazare de 21416 locuri (75,5% din
total).
Cazarea în corturi și rulote ignorată (0,13% locuri din total), doar telenești, utag, ialoveni,
nici un loc de cazare în corturi și rulote în
mun. Chișinău.

Calitate joasă a ofertei de cazare
Structura ofertei de cazare în RM: fond
cazare în căsuțe (8716 locuri, 30,7% din
total); nr. numere cu 1 (3,6%), 2 (12,9%)
ș.m.m (12,6%) locuri, fond cazare în
apartamente (0,5%),.
47% din numere de cazare sunt dotate cu
instalații sanitare (baie sau duș), inclusiv
81,7% în hoteluri și doar 18,1% în structuri
de odihnă.
107 structuri de cazare (42,8%) au
restaurante și unități similare, doar 24
structuri de odihnă (16,1%) au restaurante
și unități similare.
Doar 25,2% de unități de cazare de odihnă
din mun.Chișinău au restaurante și unități
simi lare.
98 structuri de cazare (39,2%) cu regim permanent au restaurante și unități similare,
doar 18 structuri de odihnă (7,2%) permanente au restaurante și unități similare. Doar
25,2% de unități de cazare de odihnă din mun.Chișinău au restaurante și unită ți similare
68 piscine/saune, 94 terenuri de sport și 82 terenuri pentru copii (!?) în unitățile de
cazare din țară.

Mai puțin de 1/3 din fondul de cazare
funcționează anul împrejur
116 structuri de cazare cu un fond de 7701
locuri (27,14% din total) activează
permanent, inclusiv 20 din 149 (1/13)
structuri de odihnă cu un fond de cazare de
5,8%.
39 piscine/saune, 20 terenuri de sport și 14
terenuri pentru copii (!?) în unitățile de
cazare cu regim permanent din țară.

Jumătate din fondul de cazare a țări i este în gestionare publică
90 structuri de cazare cu un fond de 14061 locuri (49,56% din total) sunt în proprietate
publică, inclusiv 53 structuri cu 9517 locuri (33,5% din total) aparțin primăriilor.
15 piscine/saune, 42 terenuri de sport și 41 terenuri pentru copii (!?) în unitățile de
cazare proprietate publică din țară.
Doar 11,22% din numere de cazare în proprietate publică sunt dotate cu instalații
sanitare (baie sau duș).

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 43
Număr insuficient de spații pentru turismul de afaceri în provincie
Doar 97 săli de conferințe în structuri de cazare în RM (38,8%), inclusiv 53 (21,2% din
toate unitățile de cazare) în structuri cu confort de 3-5 stele, alte 43 au un confort modest
(17,2%).
66% dintre acestea se găsesc la Chișinău.
Doar 78 pot fi exploatate permanent.

Totuși se investește în sectorul de cazare
În 10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori num. de
hoteluri, iar structurile de odihnă au crescut cu 36,2% (!?). Investițiile sunt în special
promovate de companii priv ate. Dar se investește puțin în structuri de cazare cu confort
accesibil (de 1-2 stele).
S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în construcția de structuri de cazare cu
regim permanent, în cele sezoniere doar de 1,4 ori.

3.1.3. Organizarea activității de excursii. Activitatea ghizilor

Progrese de etapă (2003 -2010)
Republica Moldova este o țară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat
la distanți mici de la principalele orașe – centre hoteliere. Excursiile permit vizit atorilor să
cuno ască direct atracțiile turistice ale diverselor destinații din Moldova . Un număr important din
vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism procură excursii de la agențiile de turism
naționale , iar excursionistul național formează cel mai mare contingent . În 2010 pe traseele
excursioniste din țară au călătorit 8370 moldoveni sau 22,9 persoane zilnic .
Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice eftine și accesibile unui număr mare de
clienți. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de pînă la 100 km
tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustație de vinuri. Excursiile cele mai solicitate
rămân: vinării, Chișinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul intern și
interna țional de intrare.

Excursiile sunt monitorizate fragmentar
Excursiile sunt considerate călătorii scurte de până la 24 de ore, în timpul cărora vizitatorii
cunosc la modul direct atracțiile turistice ale diverselor destinații din Moldova . Consumul
excurs iilor este monitorizat trimestrial de către Autoritatea națională de turism (în prezent
Agenția Turismului, la prezentarea rapoartelor de utilizare a vaucherelor de către companiile
licențiate în turism) și Biroul Național Statistic (prelucrarea Formularel or statistice Tur 1).
Datele oficiale colectate reflectă în exclusivitate situația excursiilor organizate de agenții
economici licențiați în turism (turoperatori și agenții de turism), informații despre alți
organizatori de călătorii scurte prin Moldova (structuri de cazare, organizatori de evenimente,
structuri deservire delegații, etc.) fiind practic imposibil de obținut din surse oficiale.

Ponderea excursioniștilor scade
Fiind o țară mică și cu un grad redus de dotare a drumurilor naționale cu indicato are turistice, un
număr important de vizitatori ai Moldovei procură excursii de la agențiile de turism naționale.
Acest număr poate constitui pînă la 40% din vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism.
Proporția excursioniștilor este însă diferită la diverși consumatori (interni, externi, cu motivația
odihnă sau alte). Sporirea cotei excursioniștilor în turismul de intrare, în special din CSI, este
explicată prin micșorarea generală a fluxului de vizitatori organizați. În Moldova se observă o
micșor are importantă (aproape de 3 ori) a clientelei deservită de operatorii licențiați în turism
pe trasee excursioniste. Aceasta pentru că o bună parte din călători pe trasee de scurtă durată s-

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 44 au orientat spre alte tipuri de odihnă activă și/sau nu mai apelez ă la agenții (au alți organizatori,
călătoresc în grupuri mici, utilizează transportul personal).

Tabel 6: Raportul excursioniștilor la numărul total de vizitatori organizați în 2003 și 2010, %
Excursii 2003 2010
Turism intern 36,92 23,52
Turism internațional 3,58 1,33
Turism de intrare 10,02 15,35
din care din țările CSI 18,85 29,44
Turism de ieșire 1,32 0,26
din care din țările CSI 2,13 0,49
Total 17,17 6,21

Excursionistul național formează cel mai important contingent, dar care se micșorează
Dinamica excursiilor în ultimii opt ani a înregistrat un declin major atît în interiorul țării cît și la
nivelul clientelei internaționale ale agenților de turism din Moldova . Cu excepția anilor 2004 și
2005, numărul de excursioniști s-a diminuat încontinuu, în special din contul moldovenilior în
interiorul țării.

Dinamica excursioniștilor în Moldova , 2003 -2010

Trebuie de remarcat că, în anii de implementare a strategiei turismului (2003 -2010), care are un
obiectiv clar de popularizare a călăto riilor în interiorul țării, numărul de excursioniști moldoveni
pe traseele naționale s-a diminuat de cca. 3 ori, iar cota străinilor pe trasee scurte în Moldova s-a
micșorat cu cca. 42%. Totodată, agențiile de turism au vîndut pe piață de 3 ori mai puține
excursii de o zi în Romania și Ucraina în 2010 față de 2003.

Tabel 7: Analiza comparativă a fluxurilor de excursioniști, 2003 și 2010.
Excursioniști 2003 2010 2010/2003, %
Turism intern 23089 8370 36,25
Turism internațional 3256 1677 51,50
Turism de intrare 2365 1375 58,14
din care din țările CSI 1411 662 46,92
Turism de ieșire 891 302 33,89
din care in țările CSI 526 61 11,60
Total 26345 10047 38,14

Piața pentru excursii în Moldova este restrînsă

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 45 Principalul furnizor de excursioniști pentru Moldova
sunt proprii cetățeni, în special elevii și grupurile
mici de familiști. În 2010 pe traseele excursioniste
din țară au călătorit 8370 moldoveni sau 22,9
persoane zilnic, cumparativ cu 63,3 persoane zilnic
în 2003.
Cota excirsioniștilor stră ini în 2010 reprezentat 68%
din totalul călătoriilor scurte din turismul
internațional. Astfel pe traseele scurte ale Moldovei
în 2010 au călătorit 3,8 străini zilnic, comparativ cu
6,5 în 2003.

Pe traseele excursioniste în Moldova în 2010 au predominat localnicii, urmați la distanță mare
de cetățenii din CSI și țările UE. Totuși trebuie de
remarcat că în țară în 2010 au intrat cca.1,89 mln
persoane străine, dintre aceștea doar 0,073% au
vizitat Moldova în cadrul organizat de agențiile de
turism.

Divers itate redusă de excursii în Moldova
Excursiile în Republica Moldova rămân produse
turistice eftine și accesibile unui număr mare de
clienți. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers
în grup pentru o excursie de pînă la 100 km tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o
degustație de vinuri. Costul depinde de o multitudine de factori variabili (transport, ghidaj, taxe
acces obiect, alimentație inclusă). Totodată, diversitatea excursiilor este doar aparentă (cca. 20
trasee), majoritatea agențiilor oferi nd aceleași produse pe piață. În capitala Chișinău numărul de
excursii propose pe piață s-au redus drastic de la 160 trasee tematice (în 1989) la cîteva variații
a turului de oraș propus de cca. 3% din agenții. În pofida faptului că în Chișinău sunt cca. 1000 de
monumente de istorie, managerii de turism intern din agenții susțin că în afară de câteva trasee
cunoscute, capitala țării nu permite diversificarea unei oferte excursioniste pentru clienții
firmelor turistice.
Alte excursii propuse pe piață sunt o combinație dintre mănăstiri, vinării și unele locuri istorice.
Sporatic se propun excursii tematice și speciale.

Controverse în susținerea sectorului excursionist
Excursiile sunt o preocupare permanentă anunțată a agențiilor de turism. Excursiile cele mai
solicitate rămân: vinării, Chișinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul
intern și internațional de intrare.
Totodată, nu există o strategie de atragere a noilor consumatori de pe piața excursiilor la nici una
din agențiile de turism. Iar vânzările excursiilor se fac în mod special prin stimularea turiștilor de
a diversifica sejurul în Moldova (pachetul turistic prin Moldova include în mediu 1-2 excursii pe
zi).
Managerii de turism intern precizează că principalele probleme în domen iul excursionist
național sunt:
Calitatea proastă a drumurilor și infrastructura turistică slabă în afara Chișinăului.
Deservirea proastă a clienților de către ghizi și transportatori.
Vizibilitatea redusă a obiectelor turistice.
Deficit de ghizi bine instruiți.
Lipsa de materiale promoționale și promovarea slabă a Moldovei pe piețele internaționale.
Necunoașterea de către populație a valorii obiectelor din teritoriu.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 46 Atracții turistice suficiente pentru excursii
Republica Moldova este o țară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat
la distanți mici de la principalele orașe – centre hoteliere. Majoritatea managerilor de turism
intern din agenții sunt de acord că obiectele turistice din RM permit o diversitate mare de
excursii temat ice și speciale. Iar ghidul sporește în majoritatea cazurilor percepția de către
vizitatori a valorii, originalității și reprezentativității obiectelor de interes turistic.
Cu peste 15 mii de atracții cu valoare antropică și peste 300 locații naturale protejate de stat
repartizate relativ uniform pe teritoriul național, Moldova este apreciată de vizitatori doar pe un
număr limitat de trasee fără indicatoare. Iar administratorii legali ai resurselor turistice
(primării, managerii rezervațiilor și muzeelor) nu desfășoară o afacere din gestionarea lor
eficientă. Totodată, în RM nu este dezvoltată piața imobilelor cu resurse turistice.

Operatorii de turism intern susțin că lipsa dotărilor turistice, căilor deteriorate de acces,
echiparea proastă cu indicatoare turistice, gradul înalt de uzură a obiectelor turistice sunt factori
limitativi pentru includerea acestora în trasee excursioniste. Jumătate din managerii de turism
intern consideră potențialul excursionist nevalorificat un venit ratat sigur, însă nesemn ificativ.
Drept consecință, aceștea nu au un plan de exploatare profitabilă a atracțiilor turistice.

Personal puțin și necalificat pentru managementul vizitatorului în Moldova
Piața resurselor umane în domeniul excursionist este caracterizată de două situații
contradictorii:
1. anual în industria turistică vin cca 80-120 de noi absolvenți ai catedrelor specializate în
Turism și servicii hoteliere și o bună parte din ei au urmat un curs special “Management
al excursiilor”.
2. totodată sistemul actual de învăță mânt nu este eficient pentru dezvoltarea abilităților
practice ale studenților specializați în turism. Drept consecință, agențiile mai des apelează
la serviciile ghizilor pregătiți până la anul 1990, decît ale proaspeților absolvenți.

Cca. 80 agenți econo mici de turism de fapt dezvoltă excursiile în cadrul departamentului “Turism
intern/ incoming”. Personalul reprezentativ domeniului (manageri de excursii, ghid -interpret,
manager de destinație) se încadrează în organigramele agențiilor și conform legislați ei naționale
trebuie să fie brevetat.
Brevetul este unicul document oficial care certifică dreptul de practicare a ghidajului pe
teritoriul național, totodată această prevedere este trecută cu vederea de angajatori. Drept
consecință, piața muncii specific ă managementului vizitatorului pe teritoriul Moldovei rămîne a
fi una dezorganizată, iar ghizii de turism calificați nu sunt protejați de lege.

Calificarea de ghid obținută incert
Nici una din instituțiile de învățămînt mediu și superior din Republica Moldova nu formeză ghizi
de turism. Cursuri de management a vizitatorului lipsesc, iar cunoașterea doar a potențialului
turistic național și internațional, ținute sporatic de unele catedre specializate în turism, – nu este
suficient pentru calificarea de ghid . Procedura de eliberare a brevetului pentru absolvenții
instituțiilor de învățămînt superior nu presupune verificarea cunoștințelor și abilităților de ghid
de turism.

Sunt puține alternative de obținere a calificării de ghid în Moldova la Centrele de perfecționare în
turism. Un modul similar a fost promovat la Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din
Industria Turismului (pe lîngă AT) în perioada 2002 -2010. În prezent doar ANAT la propriul
Centru de perfecționare (ne acreditat în condițiile legii învățămîntului) promovează cursuri de
ghid din 2010. La prezentarea certificatului de absolvire a centrului se eliberează brevetul de
ghid.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 47 Instruirea la locul de muncă , deși nu este instituționalizată, este la moment cea mai des utilizată
formă de pregă tire a ghizilor. Astfel o parte importantă din abilități pot fi obținute de noii
angajați prin instructaje la locul de muncă, organizate de personalul mai experimentat sau de
ghizii/consultanții atrași. S-a constatat că angajatorii nu formulează așteptări unice față de
cunoștințele și abilitățile absolvenților instituțiilor specializate în turism pentru ocuparea
poziției de ghid. Acest fapt lasă un cîmp mare de manevră angajatorilor în pregătirea
personalului pentru ghidaj.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 48 3.2. Transporturi pentru vizitatori

3.2.1. Transport auto

Progrese de etapă (2003 -2010)
Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere, care leagă țara de piețele din
regiune. Puncte de acces în țară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul frontierei de stat,
fapt care avantajează traficul internațional de pasageri. În anul 2010 au intrat în țară cca. 5 mln
moldoveni și cca. 1,88 mln cetățeni străini (27,43%).
Rețeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de reconstrucți a
drumurilor, reparația acestor artere reprezintă o prioritate, și drept consecință pînă în 2014 vor
fi reparate un număr importante de trasee turistice naționale .
Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova și pe teritoriul țării.
Compa niile de turism, dar și alți organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe rute
internaționale și 100% pe rute interne.
Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7 dintre care sunt parte a
unui program naționa l “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de către ghizii naționali.
Majoritatea traseelor funcționale au un grad mare de utilizare a drumurilor naționale, la care
sunt conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu segmente de proastă calitate de maxim 2-3
km).

Parte importantă a produsului turistic
Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova și pe teritoriul țării.
Ponderea transportului auto în valoarea pachetului turistic variază între 10% (călătorii pe
distanțe scurt e) și 70% (excursii prin țară).

Companiile de turism, dar și alți organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe rute
internaționale și 100% pe rute interne. Peste 96 mii persoane sau 64% din vizitatorii țării au
preferat în 2007 (scădere cu 8% față de 2003) transportul auto pentru acțiuni de turism datorită
rețelei rutiere diversificate și accesibilității acestui tip de transport. Totodată trebuie remarcat că
companiile de turism substituie treptat transportul auto internațion al cu transportul aerian în
special pe distanțe medii și mari.

Tabel 8: Evoluția fluxurilor de pasageri și turiști auto, mii persoane
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
pasageri autobuse 93395,7 99295,4 105655,6 109404,6 103183,6 110286,2 105805, 8 105965,3
turisti auto 116,3 121,3 104,8 95,0 96,1 – – –
%, turisti 0,12 0,12 0,10 0,09 0,09 – – –

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 49
Turiștii reprezintă sub 1% din numărul total de
pasageri auto. Aceasta datorită faptului că mulți nu
mai călătoresc în grupuri mari organizate, nu au
nevoie de autocare și preferă călătoriile cu
automobile mici (ale firmelor gazde sau închiriate).
Transportul auto are un declin continuu în
preferințele turiștilor. Acest fapt crează
oportunități pentru alte mijloace de transport, în
special avia.
Datele statistice sunt disponibile doar pentru
pertioada 2003 -2007, după care agenții economici
din turism nu mai furnizează date relevante în acest
sens.

Prețuri în creștere
Prețurile la transportul auto au crescut încontinuu în
salturi în perioada 2003 -2010 (de cca. 2,3 ori). Acest
fapt a dus la diminuarea numărului de excursii, dar și
restrîngerea ariei de călătorii. Totodată, companiile
de turism remarcă prestația proastă a companiilor de
transport care furnizează autocare, în ciuda
prețurilor în creșt ere. Insatisfacția privind calitatea
se referă la autoparcul învechit, dar în mod special al șoferilor (care nu cunosc rutele necesare,
nu sunt politicioși cu oaspeții, nu au o vestimentația corespunzătoare).

Accesibilitatea relativă a țării
Republica Moldova este străbătută de
importante artere rutiere, care leagă țara
de piețele din regiune. Deși sunt
repartizate relativ uniform pe teritoriul
național (excepție un perimetru în nord –
estul țării), coridoarele de transport
internațional converg spre capit ala
Chișinău. În programul de reconstrucți a
drumurilor, reparația acestor artere
reprezintă o prioritate, și drept consecință
pînă în 2014 Guvernul garantează ca vor fi
reparate în totalitate.

Totuși, 3 din 4 artere internaționale
traversează regiunea transnistreană , fapt
care introduce unele bariere la transportul
de pasageri. De regulă companiile de
turism preferă să ocolească regiunea
separatistă, și invocă acest motiv pentru lipsa de activitate în deservirea fluxului de tranzit.

Rețeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. Gradul înalt de uzură a drumurilor
locale, dar și calitatea joasă a drumurilor naționale reparate crează disconfort în timpul
călătoriilor turistice interne . Astfel, companiile de turism își restrîng aria de călători i pînă la 1,5-
2 ore pînă la destinație, și de regulă promovează doar atracțiile care pot fi vizitate pe drumuri

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 50 bune. Acest fapt scoate din circuit peste 80% din atracțiile turistice naționale și reduce din
vizibilitatea turistică la cca. 30% din raioanele țării.

Rețeaua de drumuri locale depășește de cca. 2 ori rețeaua rutieră națională. Această proporție
este relativ constantă, iar discrepanțele de calitate a acestora se mărește în fiece an.
Cca. 90% din drumurile locale au îmbrăcăminte rigidă, care în principiu asigură accesibilitate
atracțiilor turistice pe parcursul anului întreg. Nu există un studiu referitor la calitatea
drumurilor locale care asigură accesibilitatea atracțiilor turistice de importanță națională.

Puncte de trecere la frontieră asigură un număr considerabil de călători
Puncte de acces în țară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul frontierei de stat, fapt care
avantajează traficul internațional de pasageri. În anul 2010 au intrat în țară cca. 5 mln moldoveni
și cca. 1,88 mln cetățeni străini (27,43%).

Astfel în țară zilnic intră un flux de cca. 13,7 mii moldoveni și peste 5,16 mii cetățeni străini,
respectiv – un număr similar de persoane care ies din țară, iar acest flux crează oportunități
reale pentru dezvoltare a infrastructurii de deservire a călătorilor la punctele de intrare în țară.
Rata anuală de creștere a fluxului de intrare depășește 40% pentru cetățenii RM și de peste 65%
pentru vizitatorii străini.

Segmentul de frontieră de la Prut asigură cca. 1/3 din traficul de intrare a cetățenilor străini.
Astfel, în ciuda segmentului de frontieră prin regiunea transnistrană, criza și micșorarea
numărului de turiști deserviți din CSI, piața de est rămîne una dinamică și consistentă.

Tabel 9: Evoluția fluxurilor de vizitatori străini, inclusiv din țările CSI
2003 2006 2008 2010 %, 2010/03 rara crestere
anuala, %
total intrări straini frontieră, mii pers 291,0 889,1 1587 ,6 1716 ,5 589,76 73,72

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 51 total turisti straini deserviti de agentii turism 23598 14239 8710 8956 37,95 -7,76
%, ponderea turisti straini 8,11 1,60 0,55 0,52
intrare cetățeni străini din CSI la frontier a de
est, mii pers 127,9 679,8 956,6 1186 ,4 927,30 115,91
turisti deserviti de agenții de turism din CSI 7487 3611 3602 2249 30,04 -8,75
%, pondere turisti din CSI în fluxul de intrări
străini la frontiera de est 5,85 0,53 0,38 0,19

Capacitatea de absorbție generală a străinilor intrați în țară de către agențiile de turism
naționale este în descreștere (cca.8% anual) și a constituit în ultimi i 3 ani mai puțin de 1%.

Rețeaua drumurilor auto pentru un număr limitat de trasee turis tice
Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7 dintre care sunt parte a
unui program național “Drumul vinului”, alte 5 au fost detali zate de către ghizii naționali.
Majoritatea traseelor funcționale au un grad mare de utilizare a drumurilor naționale, la care
sunt conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu un grad mai mare de deteriorare, incluse în
trasee doar dacă asigură de la drum național accesul spre atracții importante, cu segmente de
proastă calitate de maxim 2-3 km). Principalele trasee turistice și excursioniste naționale pot fi
grupate în următoarele:
tur de oraș
circuite muzeale
trasee viti-vinicole
vizite a mănăstirilor
vizite ale rezervațiilor naturale
vizite în locuri istorice și comemorative
trasee de recreere în zone de odihnă
trasee combinate.
Tur de oraș. Investigațiile atestă că cel mai comercializat traseu este “Chișinău. Tur de oraș”. Se
cunosc mai multe variante de petrecere a acestuia cu un număr variabil de obiecte turistice
incluse (de la 7 la 20 obiecte) precum și cu accente pe diferite teme. Agențiile de turism
realizează asemenea trasee doar prin Chișinău (unde în perioada sovietică erau peste 100 de
trasee tematice) și foarte rar prin Bălți și Soroca. Gradul de acoprerire cu drum asfaltat a
traseului este de 100%, regimul de exploatare – anul împrejur.

Circuite muzeale. Tradițional aceste trasee se împart în orășenești și la locurile legate de anumite
person alități marcante (sau în variante combinate). În oferta agențiilor de turism naționale sunt
7 circuite muzeale, care includ în afară de Chișinău și 25 de localități rurale, 12 muzee, case
muzeale și muzee sub cerul liber, 7 mănăstiri și biserici importante precum și 27 de alte atracții
turistice.
Tabel 10: Structura calitativă a circuitelor muzeale turistice în oferta agențiilor de turism naționale
Traseu Localități
incluse Muzee Case
muzeale Muzee sub
cerul liber Mănăstir
i biserici Drum
asfalt , % Sezon,
zile
“Muzeele Chișinăului” 1 4 1 – 1 100 365
“Chișinăul teatral” 1 1 – – – 100 365
“Orheiul Vechi” 6 2 – 1 2 100 365
“La baștina fabulistului
A.Donici” 4 – 1 – 1 100 365
“A.Pușkin în Moldova ” 7 – 2 – – 100 365
“La baștina lui
A.Mateevici” 11 – 1 – 3 98 365
“Castelul Manuc Bei” 4 1 1 – – 98 365
Total 26 6 5 1 7 365

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 52 Trasee viti-vinicole. Programul național “Drumul vinului în Moldova ” instituie un cadru
regulatoriu privind activitatea în domeniul turismului viti-vinicol și promovează 7 trasee
turisti ce prin toate regiunile vinicole ale țării. Acestea pornesc din capitală și includ cca 20% din
vinării, 6,8% din arii naturale protejate, 25% din mănăstiri și 15,9% din muzee de pe teritoriul
Republicii Moldova . În prezent aceste trasee sunt prezente în ofertele turistice în formă parțială
și separat, în funcție de preferințele clienților agențiilor de turism și structurilor de cazare
naționale.
Tabel 11: Structura calitativă a traseelor turistice incluse în “Drumul vinului din Moldova ”
Traseu Vinării Arii
naturale
protejate Mănăstiri
biserici Muzee,
cetăți, mon.
Istorice Centre
meșteșu
gărești Drum
asfalt , % Sezon,
zile
“Orheiul Vechi” 5 1 10 11 – 100 365
“Codrii Moldovei” 5 5 7 1 3 90 200
“Lăpușna” 5 2 4 5 – 90 200
“Stepa Bugeacului” 6 3 6 6 – 90 200
“Purcari” 6 1 6 8 1 95 365
“Chișinău -Bălți” 5 8 8 7 2 100 365
“Dunărea de jos” 5 2 4 4 2 90 200
Total 36 21 37 40 8

Vizite a mănăstirilor . Mănăstirile moldovenești sunt printre cele mai solicitate destinații turistice
naționale. Valoare turistică au cca. 20 de mănăstiri cu 40 de biserici vechi și schituri rupestre
importante, prezente în oferta turistică a agențiilor naționale. 11 dintre complexele monahale
sunt amplasate pe teritoriul sau în vecinătatea zonelor naturale protejete, fapt care le spor ește
atractivitatea și motivează suplimentar călătorii și pelerinii.
Tabel 12: Structura calitativă a vizitelor la mănăstiri incluse în oferta agențiilor de turism naționale
Traseu Localități
incluse Mănăstiri Biserici Schituri
rupestre Arii
naturale Drum
asfalt , % Sezon,
zile
Căpriana 5 1 3 1 100 365
Noul Neamț 12 1 5 95 365
Condrița 2 1 2 1 95 365
Saharna 12 1 2 1 1 98 365
Țipova 10 1 1 1 1 98 365
Hârbovăț 9 1 2 100 365
Curchi 7 1 2 100 365
Hârjeuca 8 1 2 1 100 365
Rudi 25 1 2 1 95 365
Vărzărești 10 1 2 95 365
Japca 22 1 2 1 1 95 365
Răciula 7 1 1 100 365
Hâncu 5 1 3 1 100 365
Hirova 10 1 2 95 365
Suruceni 5 1 2 95 365
Călărășeuca 28 1 2 1 95 365
Orheiul Vechi 6 1 1 2 1 100 365
Cosăuți 22 1 1 1 90 365
Tabăra 8 1 2 90 365
“Sf.Teodor Tiron” 1 1 1 100 365
Total 134 20 40 5 11

Vizite ale rezervațiilor naturale . Fondul ariilor naturale protejate de stat din Moldova este
potrivit legislației naționale deschis pentru forme organizate de turism, activități de agre ment și
odihnă a populației. În realitate, însă, în ofertele turistice sunt prezente doar câteva zone
naturale drept destinații finale, iar ca obiecte adăugătoare de vizită în trasee combinate spre
mănăstiri și locuri istorice.
Tabel 13: Structura calitativă a vizitelor în zone naturale incluse în oferta agențiilor de turism naționale

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 53 Traseu Localități
incluse Arii
naturale Mănăstiri
biserici Muzee Drum asfalt ,
% Sezon,
zile
Grădina botanică Chișinău 1 1 – – 100 365
Rezervația “Codri” 5 2 – 1 90 200
Landșaftul “Trebujeni” 6 2 2 2 90 200
Parcul “Țaul” 19 2 3 1 98 200
Rezervația “Pădurea
Domnească” 18 4 4 1 80 200
Total 27 9 6 5

Calitatea serviciilor auto
În Republica Moldova este aplicată clasificarea autocarelor pe circuitele turistice și
internați onale (Regulamentul privind clasificarea autocarelor după stele, 2002). Astfel
autocarele sunt clasificate de la 1-4 stele, iar Regulamentul specifică clar cerințe pentru
echiparea tehnică și asigurarea confortului călătorilor la drum. Toate cursele intern aționale sunt
dotate cu autocare clasificate. Pe traseele interne, alegerea autocarelor pentru excursii nu
totdeauna este conformă regulamentului.

Calitatea joasă a semnalizării rutiere
Sub 1% din atracțiile pe trasee turistice sunt dotate cu indicatoare rutiere de informare turistică
conform cerințelor Regulamentului circulației rutiere. Nici o autoritate nu este responsabilă de
gradul de acoperire a traseelor turistice cu indicatoare.
Indicatoare turistice de generatie noua (pe fundal brun) în Moldova nu sunt aplicate . Acestea
oferă o vizibilitate mai mare atracțiilor turistice și sunt obișnuite pentru multe țări UE și țări
aspirante.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 54 3.2.2. Transport feroviar

Progrese de etapă (2003 -2010)
Republica Moldova este conect ată cu principalele orașe
din regiune . Recent s-au construit un segment de cale
ferată între Cahul și Giurgiulești, astfel parcursul total al
CFM constituie 1157 km. Cursele interne circulă zilnic și
asigură conectivitatea cu localitățile pe segmente
importante. Strategia infrastructurii transportului terestru
pe anii 2008 -2017 prevede acțiuni de reformare a CFM .

Calea ferată din Moldova reprezintă partea din
sistemul feroviar al ex-URSS , care păstrează
ecartamentul vechi și tracțiunea cu locomotive diesel.
Astfel este asigurată conectivi tatea cu principalele orașe
din regiune. Chișinăul este conectat prin traseele
internaționale de 10 curse cu Moscova (3 curse), Pșemisli,
St. Petersburg, Minsk, Varșovia, București, Rostov, Odesa
(recent redeschisă). Cursele tranzit asigură conexiunea cu
orașele pe segmentele: Saratov – Varna, Saratov – Sofia,
Varna – Rostov (doar în perioada sezonului turistic). La
trecerea frontierei de vest, ecartamentul vagoanelor este schimbat (timp de cca. 3 ore) cu cel
vest -european.

Cursele interne circulă zilnic și asigură conectivitatea cu localitățile pe segmentele: Chisinau –
Bender 2 (3 curse), Chisinau – Ungheni (4 curse), Chisinau – Ocnita, Chisinau – Basarabeasca,
Chisinau – Revaca. Un număr limitat din populația Moldovei folosește transportul feroviar.

În perioada 2005 -2006 s-au construit un segment de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, astfel
parcursul total al CFM constituie 1157 km, pe care circulă 411 vagoane nemodernizate, 9%
dintre care au fost scoase din uz în ultimii 8 ani.

Tabel 14: Caracteristicile CFM
2003 2006 2008 2010 %, 2010/03
Linii de cale ferată în exploatare de
folosință generală* 1111 1154 1157 1157 104,14
Locomotive diesel (peste 350 CP) 159 154 152 152 95,60
Vagoane de pasageri 452 436 398 411 90,93

Transportul feroviar în Republica Moldova este puțin utilizat în scopuri turistice. Sub 1%
din clienții agențiilor de turism au călătorit cu trenul. Rezervările pot fi făcute în special în gări,
iar majoritatea agențiilor de turism din Moldova nu prestează servicii de rezervare a biletelor la
tren.

Tabel 15: Evoluția călătoriilor cu transportul feroviar al turiștilor, mii persoane
2003 2005 2007 2010 %,
2010/03 Rata anuală de
creștere, %
pasageri pe căile ferate din RM 5281,6 5024,1 5590,5 4963,7 94,0 -0,8
turisti care au utilizat transportul
ferov iar 9,4 8,2 3,1 – 33,5 -13,3
%, ponderea turiștilor 0,18 0,16 0,06 –

Cursele interne regulate se efectuiază din Chișinău pe traseele feroviare:
1. Chișinău – Ungheni – Bălți , iar de aici spre Ocnița, Lipcani și Rîbnița.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 55 2. Chișinău – Tighina, de unde spre Pervomaisc, Basarabeasca cu Cantemir -Cahul –
Giurgiulești și Taraclia -Etulia.
Limitele de viteză pe un traseele interne constiuie 49 km/oră.

Cursele interne ale CFM nu permit dezvoltarea
de trasee turistice specializate (ex: circulare
tematice), deși acestea în perioada anilor 65 – 85
erau foarte populare sub denumirea de „Trenul
prieteniei”, care legau orașele și regiunile din ex-
URSS (fluxul de asemenea călători depășea 1,5 mln
turiști).
Costul biletelor la tren s-au scumpit de aproape 2
ori în ultimii 8 ani, iar parcul de vagoane și
locomotive nu a fost modernizat. Gara Chișinău a
fost modernizată în 2006 -2007, alte gari fiind doar
reparate.
Strategia infrastructurii transp ortului terestru pe anii 2008 -2017 prevede acțiuni de reformare
a CFM.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 56 3.2.3. Transport aerian

Progrese de etapă (2003 -2010)
Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o dinamică susținută cu o
rată anuală de creștere de cca. 32%. Aeroportul International Chisinau renovat corespunde
standardelor internationale si deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15 companii
aeriene ale Republicii Moldova și straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse
regulate si charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creștere cu 23%), iar cu
transbordari – cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinații sunt Moscova (26,75%),
Istanbul (11,90%), Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) și Verona (5,27%). În
ultimii 8 ani parcul de aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri .
Aeroportul Internațional Chișinău și-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010 -2030, care
include valorificarea mai eficientă a poziției sale, atragerea de noi curse și companii, utilizarea
activelor, îmbunătățirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Componentă în creștere a produsului turistic național și receptor
Transportul avia înregistrează în ultimul timp o
dinamică susținută cu o rată anuală de creștere
de cca. 32%. Acest lucru se realizează în special
din contul curselor regulate, curselor
neregulate la comandă referindu -se sub 10%
din călătorii.

15 companii aeriene ale Republicii Moldova și
straine presteaza serv icii de transport pasageri
prin curse regulate si charter, asigurind
legaturi directe cu 26 de destinatii (creștere cu
23%), iar cu transbordari – cu majoritatea
tarilor lumii. După o ușoară reducere a numarului de destinatii si de curse catre tarile C.S.I .,
acestea revin în ultimii ani..

Ponderea transportului avia în valoarea pachetului turistic variază estimativ între 30-60%.
Călătorii preferă în 1/3 transportul avia pe rute internaționale. Peste 649 mii persoane sau 0,3%
din călătorii țării au preferat transportul avia.

Remarcăm că, companiile de turism naționale sunt active pe segmentul călătoriilor organizate
prin curse neregulate. Ponderea turiștilor în totalul călătorilor pe curse neregulate este una
semnificativă. Iar conflictele din 2011 privind reglementarea fluxurilor de călători la cursele
neregulate doar accentuiaza poziția prioritară a companiilor de turism pentru consolidarea
acestui flux de călători internaționali.

Tabel 16: Evoluția fluxurilor de călători avia
2003 2005 2007 2010 %,
2010/03 Rata creștere
anuală, %
pasageri avia curse regulate 297488 447593 647361 928761 312,2 39,0
pasageri avia curse neregulate 42001 33192 39860 7465 17,8 -10,3
turisti avia 27136 39852 49676 –

%, raportul pasagerilor în curse neregulate 12,37 6,90 5,80 0,80 6,4 -11,7
%, raport turisti avia curse nerelugate 64,61 120,07 124,63 –

Prețuri în ușoară descreștere la serviciile transportului avia

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 57 În ultimii ani prețurile la serviciile transportatorilor
avia în ansamblu s-au diminuat cu cca. 15%, în ciuda
sporirii costurilor la combustibil, deservirea navelor
la sol și taxelor. Acest fapt a dus indirect la creșterea
fluxului de călători care au preferat transportul avia.
Totodată costurile la bilete avia în Republica Moldova
sunt mai scumpe decît costurile din regiune, astfel
este evidentă migrarea unui număr important de
călători avia din țară spre aeroporturile din Odesa și
București.

Aeroportul Internațional Chișinău – unica poartă aeriană a țării
Aeroportul International Chisinau renovat cores punde standardelor internationale si deserveste
o retea semnificativa de linii aeriene. Aproape în totalitate pasagerii sunt deserviți pe curse
regulate (de regulă mai scumpe), curselor comerciale neregulate revenindu -le în 2010 sub 1%
din traficul de pasa geri.

Tabel 17: Evoluție trafic prin Aeroport Internațional Chisinau
2003 2006 2008 2010 %,
2010/03 rara anuala
crestere, %
Pasageri total 339489 546633 845926 936226 275,8 34,5
Pasageri curse regulate 297488 511315 834084 928761 312,2 39,0
Pasageri curse neregulate 42001 35318 11842 7465 17,8 -10,3
%, raport pasageri curse regulate 87,63 93,54 98,60 99,20 113,2 14,2
Miscari aeronave curse regulate 7593 8856 11197 12170 160,3 20,0
Miscari aeronave curse neregulate 1640 1192 1174 1071 65,3 -4,3
%, raport miscari aeronave curse regulate 82,24 88,14 90,51 91,91 111,8 14,0
pasageri/cursa regulata 39,18 57,74 74,49 76,32 194,8 24,3
pasageri/cursa neregulata 25,61 29,63 10,09 6,97 27,2 -9,1

Cele mai populare desti nații sunt Moscova (26,75%), Istanbul (11,90%), Antalya (5,93%), Viena
(5,65%), Munchen (5,55%) și Verona (5,27%).
Operatorul național Air Moldova deține cca. 73,1% din destinațiile de zbor, celorlalte companii în
mare parte revenindu -le 1-3 destinații. Aceasta micșorează competiția pe piață și drept
consecință prețurile la bilete sunt mai scumpe.

Tabel: Destinațiile de zbor din Chișinău
Comapanie aeriana Cod Destinatie % din
destinatii
Air Moldova 9U Antalia Atena Bodrum București Varna Viena Kiev Larna ca
Lisabona Londra Madrid Milan Moscova Paris Roma Sankt –
Petersburg Istanbul Frankfurt Soci 73,08
Moldavian Airlines 2M Antalia Budapesta Riga Istanbul Timișoara 19,23
Austrian Airlines OS Viena 3,85
Carpatair V3 Budapesta Timișoara 7,69
Airbaltic BT Riga 3,85
Turkish Airlines TK Antalia Istanbul 7,69
Tandem Aero TQ Tel Aviv 3,85
S7 Airlines S7 Moscova 3,85
Malev MA Budapesta 3,85
Tarom RO București 3,85
Meridiana IG Roma Milan Verona 11,54
Lufthansa LH Münich 3,85
Atlasjet KK Antalia 3,85
Aero Svit VV Kiev 3,85
Utair UT Surgut 3,85

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 58
Aproape jumătate din numărul de pasageri în 2010 a fost deservit de Air Moldova , urmată de
Turkish Airlines (11%) și S/ Airlines (9%).

Distribuția fluxului de călători între companiile aeriene, 2010
Sursa: www.airport.md

Parcul de aeronave în creștere
În ultimii 8 ani parcul de aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri
(22), totodată doar 1/3 din navele pentru transport ul mărfurilor mai funcționează.

Tabel 18: Evoluția parcului de aeronave în Republica Moldova
2003 2006 2008 2010 %,
2010/03 rara anuala
crestere, %
Aeronave civile pentru transportul
pasagerilor 19 35 23 22 115,79 2,0
Aeronave civile pentru transportu l
mărfurilor 9 16 3 3 33,33 -8,3

Aeroportul Internațional Chișinău și-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010 -2030, care
include valorificarea mai eficientă a poziției sale, atragerea de noi curse și companii, utilizarea
activelor, îmbunătățirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 59 3.2.4. Transport fluvial

Progrese de etapă (2003 -2010)
Două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria E sunt în Republica
Moldova pe Nistru și Prut, la fel țara dispune de un sector (430 m) al malului pe fluviul Dunărea.
Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca –
Dubăsari -Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiulești – Ungheni. Aici sunt situate porturi le: Portul
Fluvial Rîbnița; Portul Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varnița; Portul Fluvial Ungheni , Portul
de pasageri Giurgiulești și alte cheiuri . Complexul portuar Giurgiulești se incadrează în coridorul
VII pan-european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul
mărfurilor în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul pasagerilor în/din UE și alte state a
bazinului Dunărean.

Două coridoare ne utilizate pentru turism naval
În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria
E, clasificate în conformitate cu prevederile Acordului European cu privire la principalele căi
navigabile interne de importanță internațională. Totodată, țara dispune de un sector (430 m) al
malului pe fluviul Dunărea.
După destrămarea Uniunii Sovietice și conflictul transnistrean, ramura transport naval a suferit
foarte mult. Porturile nu funcționau, mijloacale plutitoare au fost distruse și vîndute la fier vechi.

Nistrul (660 km în RM) și Prutul (695 km în RM) sunt rîurile care oferă trasee navigabile de cca.
558 km (41,2%). Astfel pe Nistru traseul navigabil permite deplasarea pe segmentul Palanca –
Dubăsari -Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiulești – Ungheni.

Tabel 19: Caracteristici sistemul naval RM
2003 2005 2007 2010 %, 2010/03
Căi fluviale navigabile de folosință generală 558 558 558 558 100,00
pasageri transportati, mii pers 103,8 134,8 119,2 118,8 114,45
turisti deserviti de agentii de turism 612 2 971 158,66
Nave de pasageri cu autopropulsie 3 3 1 1 33,33

Puține porturi și debarcadere
Pe fluviul Nistru și rîul Prut, sunt situate următoarele porturi: Portul Fluvial Rîbnița; Portul
Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varnița; Portul Fluvial Ungheni , Portul de pasageri
Giurgiulești și alte cheiuri care în secolul 20 se utilizau intensiv pentru transportarea pasagerilor
prin intermediul transportului naval.

În prezent, sunt doar cîțiva agenți economici în Republica Moldova care prestează servicii din
domeniul transportului naval intern și pe plan internațional. Astfel, în subordinea MTID sunt
următoarele organizații din domeniul transportului naval: IP ”Căpitănia portului Giurgiulești”; ÎS
”Portul Fluvial Ungheni”; ÎS ”Registrul Naval” și ÎS ”Bacul Molovata”. La fel, pe teritoriul țării
activează și agenți economi ci privați ce prestează servicii în domeniul transportului naval intern,
cel mai mare din aceștea fiind ÎCS ”Danube Logistics” SRL, care este operatorul ”Portului
Internațional Liber Giurgiulești”.

Complexul portuar este compus în prezent din Portul de pasageri Giurgiulești, operatorul căruia
este ÎS ”Portul Fluvial Ungheni”, Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS ”Danube
Logistics” SRL.
Portul de pasageri este compus din următoarele componente principale:

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 60 Cheul de acostare Giurgiulești a navelor de pasageri de navigație maritimă, fluvială și de
navigație mixtă de tip rîu-mare cu lunjimea de 120 m, lățimea – 16 m, pescajul – 4,5 m și
capacitatea de transportare a pasagerilor – cca. 300 pers/zi;
Clădirea administrativă include sala de aștepta re și de perfectare a procedurilor vamale și de
frontieră, birourile administrației portuare și locurile permanente de exercitare a serviciilor a
autorităților vamale și de frontieră care sunt specializați pentru îndeplinirea atribuțiilor sale în
porturi fluvio -maritime.

Complexul portuar Giurgiulești este foarte important deoarece, datorită situării geografice, se
incadrează în coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai
pentru importul și exportul mărfurilor în/din Repub lica Moldova dar și pentru tranzitul
pasagerilor în/din Uniunea Europeană și alte state a bazinului Dunărean.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 61 3.3. Atracții turistice antropice și naturale

Progrese de etapă (2003 -2010)
Atracțiile naționale sunt principalii motivatori pentru călătorii pe teritoriul Moldovei. În Moldova
sunt peste 15 mii atracți turistice antropice și peste 300 arii naturale importante. Dezvoltarea
obiectelor patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea turistică teritorială în conformitate
cu documentația de urbani sm și amenajare a teritoriului (PATN, 2008) .
Suprafețele împădurite reprezintă pentru Moldova un potențial important de atracție a turiștilor
(cca.11,6% din teritoriul țării). Cca.45% din total sunt pădurile de recreare și cele destinate
conservării natur ii și trebuie s ă servească pentru activități excursioniste, agrement organizat și
tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. Amenajăril e turistice
pentru zonele naționale de agrement aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vod ă, Soroca, Vatra,
etc.) sunt reglementate clar în Moldova. În țară există un sistem complex de arii naturale sub
protecție de stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte
178 de diverse tipuri de rezervații, 130 mon umente ale naturii și 433 arbori seculari.
În Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști tripoliene (~ 5-6
mii de ani în urmă), circa 50 grădiști fortificate antice, circa 500 seliști medievale timpurii,
numeroase cetăți medievale din pământ, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de
conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe .
Atracțiile turistice amplasate în localități (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcur i)
beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreținute pe parcursul întregului an.
În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesioniști de turism, care cunosc traseele spre atracțiile
naționale, și sunt angajați de cca. 85 agenții de turism din Chișin ău și instituțiile de învățămînt.
Sunt cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt angajați ai muzeelor locale și practică la solicitare
excursii extramuzeale spre unele atracții specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect
turistic din Moldova p oate fi angajat un ghid local.

Atracții turistice slab valorificate în Moldova
Turismul este singura ramură economică ce valorifică non-degradant potențialul natural și
patrimoniul istoric, cultural și artistic. În țară sunt peste 15 mii atracți turistic e antropice și peste
300 arii naturale importante. Traseele turistice practicate de agenții economici includ sub 1%
din numărul total de atracții turistice.
Importanța resurselor turistice, ca dotări factoriale, este justificată în special de caracterul lor
original sau unic (cum sunt spre exemplu beciurile vinăriilor din Moldova ), caz în care posesorul
dobândește chiar poziția de “monopol” în cadrul unei anumite specializări/diferențieri
(vitivinicole) pe piața internațională. Totodată, Moldova care dispu ne de resurse turistice
importante dar care nu posedă capital suficient, nu poate dezvolta cu mijloace financiare proprii
capacitățile de producție turistică, iar resursele sale devin astfel subutilizate (ne amenajate
pentru consumul turistic și ne estetic e). Aceasta este situația majorității țărilor slab dezvoltate,
în care este necesar atragerea de capital, transferul de tehnologie și intensificarea colaborării
internaționale.

Evaluarea defectuasă a atracțiilor turistice
Legea turismului pune în responsa bilitatea autorității naționale de turism organizarea evidenței
și atestarea resurselor turistice, precum și asigurarea valorificării și protejării acestuia în
condițiile legii. Totodată, dezvoltarea obiectelor patrimoniului turistic se asigură prin
amenaj area turistică teritorială în conformitate cu documentația de urbanism și amenajare a
teritoriului (PATN, 2008) pe responsabilitatea MCDR, la care AT nu participă .
Activitatea de turism în teritoriu se reglementează de către autoritatea națională de turism în
colaborare cu APL. APL trebuie să inventarieze principalele resurse turistice, să contribuie la
protecția și conservarea lor prin respectarea normelor de punere în valoare, delimitează și
autorizează teritoriile pentru odihnă și agrement, acțiuni pentr u care APL nu are capacitate .

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 62
Monitoring ne realizat pentru atracții turistice
Evaluarea și monitoringul resurselor turistice presupune un complex de măsuri menite să
efectueze un control periodic în spațiu și timp a unui grup bine delimitat de obiective de interes
turistic. În linii mari acest complex de măsuri presupun e:
– Delimitarea în spațiu a obiectivelor de interes turistic pentru monitorizare;
– Gruparea acestor obiective după principiul geografic sau caracteristici comune în anumite
zone turistice clar delimitate de alte zone;
– Aplicarea unui regim de conservare (stabilit prin lege sau hotărâri ale APL) cu măsuri de
protecție specifice fiecărui tip de resurse turistice;
– Sporirea valorii obiectivelor incluse în zonele turistice prin programe și studii științifice
(istorice, artistice, estetice, ecologice, biologice etc.) și măsuri de promovare activă;
– Sporirea funcționalității pentru activitățile de turism prin:
Delimitarea în fiecare zonă turistică a suprafețelor interzise pentru vizite, suprafețelor
pentru agrement, locuri pentru construcții ușoare și capitale, trasee locale, inclusiv
dotări pentru turismul neorganizat etc.
Certificarea obiectivelor din patrimoniul turistic și promovarea acestora în zonă și
peste hotarele ei
Includerea zonelor turistice în circuite internaționale.
– Crearea unei baze de date a patrimoniului turistic existent în Republica Moldova care trebuie
să se caracterizeze prin eficiență și accesibilitate;
– Crearea centrelor de informare turistică în zonele turistice, prin care să se realiz eze
programele de selectare, analiză primară și transmitere spre stocare a informațiilor necesare
monitorizării eficiente a resurselor turistice;
Acest lucru nu se efectuiază și nu sunt repartizate clar responsabilitățile .

3.3.1. Patrimoniul natural turistic

Un număr important de terenuri utilizate în diverse activități economice au și funcționalitate
turistică, adică formează cadrul formator al peisajelor atractive pentru excursii și trasee scenice,
dar sunt și suportul fizic al amplasării bazei materiale ale unităților turistice (hoteluri, sate de
vacanță, agropensiuni, stațiuni balneare, etc).
Unele categorii de terenuri (destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative,
terenurile de valoare istorico -culturală, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi; ale
fondului silvic; ale fondului apelor) au caracteristicile necesare terenurilor cu funcționalitate
turistică prioritară. În mare parte și terenurile agricole prezintă interes turistic prin diversitatea
peisajelor, care reprezintă de cele mai dese ori cartea de vizită a mediului rural. Fondul funciar al
Republicii Moldova (inclusiv teritoriile din estul țării) constituie cca. 3,38 mln ha și este
caracterizat de o pondere însemnată a terenurilor agricole (cca. 75 %). Viile ocupă 4,5% (153 mii
ha) și livezie 4,0% (cca. 135 mii ha) din teritoriul țării. Fondul forestier înregistrează în perioada
2003 -2010 o ușoară creștere de cca, 2,5% (433,5 mii ha) și această creștere va fi menținută în
următorii ani.
Legile și actel e normative care reglementează gestionarea terenurilor specifică clar
funcționalitatea prioritară pentru turism, odihnă și agrement permanent sau temporar ale unor
spații aflate la dispoziția autorităților publice centrale sau locale: (i) terenurile zonelo r verzi în
raza localităților urbane și rurale, (ii) fondul silvic, (iii) fondului de vânătoare (iv) fondul apelor.
Acest fapt crează condiții primare pentru sporirea atracției turistice ale unui număr însemnat de
terenuri din Republica Moldova . Estimările arată că ponderea terenurilor amenajate pentru
turism este sub 1% din total.

Autoritățile de turism pot monitoriza parțial terenurile cu funcționalitate turistică

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 63 Autoritatea națională de turism este obligată prin lege să clasifice toate imobilele (terenuri, spații
construite, echipare pentru turism) care servesc pentru cazarea și alimentarea vizitatorilor.
Totodată, standardele naționale de clasificare a unităților de primire turistice specifică drept
condiții obligatorii de clasificare a campingurilo r, taberelor pentru copii și satelor de vacanță
existența pe teritoriul lor a spațiilor verzi (inclusiv alei, drumuri interne, zone de liniște, terenuri
sportive și de agrement) în proporție de minim 10%. La fel o cotă importantă din suprafață
trebuie să fie înverzită și în cazul zonelor de agrement naționale sau agropensiunilor.

Tabel 20: Raportul zonelor verzi obligatorii în cadrul structurilor turistice din Republica Moldova
Tip unitate turistică Clasificare Suprafață înverzită
Camping 1*
2*
3*
4* 10%
15%
25%
25%
Sat de vacanță 2*
3* 15%
25%
Tabără pentru copii 1*
2* 30%
50%
Agropensiune 1*
2*
3* –
x
x
Zone de agrement aferentă bazinelor acvatice națională minim 50 metri în jur

Autoritatea națională de turism nu are atribuții de monitorizare a terenurilor pentru odihnă,
agrement și turism expres specificate în legislația națională: (i) terenurile zonelor verzi în raza
localităților urbane și rurale, (ii) fondul silvic, (iii) fondului de vânătoare (iv) fondul apelor.

Terenuri pentru agrement ale fondului silvic nemonitorizate de autoritatea de turism
Suprafețele împădurite reprezintă pentru Moldova un potențial important de atracție a turiștilor .
Vegetația forestieră constituie un element esențial de creare a peisajelor, sursă relativ eftină de
tratament balneoclimatic, loc de amplasare a diferitor unități de agrement turistic și sportiv.
Pădurile fac parte din majoritatea rezervațiilor – importante destinații ecoturistice naționale.
Fondul silvic al Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană ) constituie cca.11,6% din
teritoriul țării, inclusiv cca. 10,5% reprezintă suprafața împădurită a țării. “Moldsilva”
gestionează cca. 90,2% din fondul forestier național, iar restul terenurilor fondului (9,7%) se află
în gestiunea primăriilor și altor deținători funciari.

Pădurile sunt variate dar repartizate extrem de neuniform : zonei de centru îi revin circa 60%
(gradul de împădurire fiind de 13,5%), zonei de nord – cca. 26% ( cu un grad de împădurire de
7,2%), iar zonei de sud – doar 16% (gradul de împădurire de 6,7%). În prezent compoziția
pădurilor din Republica Moldova este formată din specii de foioase (97,8%), inclusiv stejărete –
140,6 mii ha (40,3%), salcâmete – 124,0 mii ha (35,5%), frăsinete – 16,6 mii ha (4,8%), plopișuri
– 5,7 mii ha (1,6% ) etc., rășinoasele ocupând 2,2% din fondul forestier. Vegetația de pădure
include 137 asociații atribuite la 11 formațiuni forestiere. Flora pădurilor țării constituie 1008
specii de plante vasculare, dintre care 60 specii au fost incluse în Cartea Roșie a Republicii
Moldova .
Cca.45% din total sunt pădurile de recreare și cele destinate conservării naturii și trebuie să
servească pentru activități excursioniste, agrement organizat și tratament balnear ca alternative
diverselor tipuri de turism neorganizat. Autoritatea națională de turism nu monitorizează
calitatea serviciilor turistice acordate cetățenilor și oaspeților țării în aceste spații.

Terenuri ale fondului apelor parțial monitorizate de autoritatea de turism
Întinderile de apă sunt importante elem ente creatoare de peisaje și loc pentru practicarea
turismului, natației și diferitor activități sportive nautice. Pe marginea bazinelor acvatice sunt

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 64 amplasate plaje, diverse dotări de agrement și turistice. În mare parte dezvoltarea zonelor
turistice mar i sunt legate de apă. În Republica Moldova resursele de apă sunt limitate la
aproximativ 1,32 mlrd.m3, rețeaua hidrografică este formată de 3621 cursuri de apă cu o
lungime totală de cca. 16 mii km. Râurile Nistru (630 km) și Prut (695 km) marchează fronti era
de stat cu Ucraina și România. În Republica Moldova pe toate râurile și râulețele sunt construite
peste 4,7 mii acumulări de apă cu o suprafață de cca. 48 mii ha, dintre care doar 34 se găsesc la
balanța Agenției „Apele Moldovei”. Dintre acestea bazine le acvatice curative și de asanare,
precum și cele pentru necesități piscicole, vânătorești și ale rezervațiilor naturale sunt
importante resurse turistice și de agrement, dar pentru care nu este elaborat nici un program de
dezvoltare a turismului . Totodat ă, codul apelor stabilește un sistem de zone de protecție a apelor
ale bazinelor și cursurilor de apă pe întreg teritoriul țării, care însă este valorificat doar sporatic
pentru funcții turistice, de agrement, de odihnă. Autoritatea națională de turism poate
monitoriza calitatea amenajărilor turistice doar pentru zonele naționale de agrement aferente
bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.), celelalte spații de agrement acvatic
dezvoltîndu -se în lipsa unor standarde de calitate a prestației turistice.

Diversitate mare și repartizare echilibrată teritorial a ariilor naturale
Potențialul natural național este unul din principalele elemente, care atrage și orientează fluxul
de turiști și alți vizitatori spre destinațiile din Republica Moldova .
Legea nr. 1538 -XIII din 25.02.1998 instituie un sistem complex de arii naturale sub protecție de
stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse
tipuri de rezervații, 130 monumente ale naturii și 433 arbori seculari. Opt tipuri dintre ariile
protejate corespund clasificării UICN, iar patru categorii sunt de interes național (grădina
botanică, grădina dendrologică, monument de arhitectură peisajeră, grădina zoologică).
Suprafața ariilor naturale protejate de stat din țară amplasate pe teritoriul fondului forestier
gestionat de autoritățile silvice de stat constituie 60,6 mii ha (91,1%). Marea majoritate a zonelor
protejate sunt situate în perimetrul localităților sătești, fapt care creează premise pentru
dezvoltarea ecoturismului și a turismului rural .

Tabel 21: Ponderea ariilor naturale protejate în RM
Item Număr % din totalul FANP
Rezervații științifice 5 1,6
Suprafață, ha 19378 29,2
Rezervații naturale 63 20,5
Suprafață R.naturale, ha 8009 12,0
Rezervații peisajistice 41 13,3
Suprafață R.peisajistice, ha 34200 51,5
Rezervații de resurse 13 4,2
Suprafață R.resurse, ha 523 0,8
Arii cu management multifuncțional 32 10,4
Suprafață AMM, ha 1030,4 1,6
Monumente naturale 130 42,2
Suprafață M.naturii , ha 2906,8 4,4
Parcuri, alei 20 6,5
Suprafață M.arh.peisaj., ha 191,1 0,3
Grădini protejate (botanice, dendrologice, zoologice) 4 1,28
Suprafața Grădini protejate 229 0,35

Toate ariile natuarele trebuie, conform regulamentelor proprii, valorificate pentru turism
organizat a anumitor subzone clar delimitate : trasee ecoturistice, locuri amenajate pentru
observarea naturii, echiparea teritoriului pentru agreement, construcții ușoare/capitale pentru
cazarea vizitatorilor.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 65 Rezervațiile științifice: legislația națională încurajează, cu acceptul administrației rezervației,
crearea traseelor excursioniste locale, iar în anumite condiții și camparea în structuri speciale a
turiștilor. Sunt interzise orice forme de turism neorganizat.
Rezervațiile naturale: legislația națională încurajează organizarea de excursii pentru educația
ecologică, odihna, recrearea și turismul în locuri special amenajate, instalarea la hotare a
bornelor, panourilor de avertisment, indicatoarelor și interzice manifestările de turism
neorganizat, construcții, amenajări, recoltare, campare.
Rezervațiile peisagistice: legislația națională încurajează asigurarea dezvoltării durabile în
scopuri recreative, estetice și culturale; instalarea la hotare a panourilor de avertisment,
indicatoarelo r; Interzis activități neautorizate: intrarea persoanelor, turism neorganizat,
agrement neorganizat, campare, fotografierea, filmarea.
Monumentele naturii: în aspect turistic interesează monumentele, care prin valoarea lor pot
atrage turiștii ca fiind repr ezentative anumitor localități sau zone turistice. Deținătorii sunt
obligați să organizeze itinerare turistice pedestre, precum și să instaleze indicatoare, borne,
panouri de avertisment.
Ariile cu management multifuncțional: reprezintă suprafețe terestre și/sau acvatice în care,
concomitent cu conservarea resurselor de apă și pășunilor, se practică turismul reglementat.
Deținătorii trebuie să contribuie la (i) crearea de condiții pentru turism și agrement reglementat;
(ii) organizarea de excursii pentru educația ecologică; (iii) instalarea la hotare a panourilor de
avertisment, indicatoarelor; (iv) interzicerea activități neautorizate: turism neorganizat,
construcții, amenajări.

Fondul ariilor naturale protejate de stat subutilizat pentru turism
Ariile naturale din Moldova sunt gestionate fragmentar de un număr important de deținători ,
care utilizează terenuriile conform diferitor acte normative, dar au și capacitate diferită de a le
folosi pentru turism, agrement și odihnă a populației și oaspeților țării. Autoritatea națională de
turism nu are capacitate administrativă de a îmbunătăți situația valorificării turistice a FANP,
precum și aplicarea standardelor de calitate a ospitalității pentru vizitatorii țării.

Tabel 22: Repartizarea FANP pe categorii de deținători funciari
Deținători funciari a FANP Suprafața, ha din total pe categorie, %
Rezervații științifice
Autoritatea națională de mediu 19378 100
Rezervații naturale
AS „Moldsilva” 7791 97,3
Autorități publice locale 30 0,4
Întreprinderi agricole 188 2,3
Rezervații peisajistice
AS „Moldsilva” 30776,4 96,2
Autorități publice locale 214,0 0,7
Întreprinderi agricole 983,6 3,1
Rezervații de resurse
Agenția de Stat „Moldsilva” 478 91,5
Autorități publice locale 10 1,9
Întreprinderi agricole 22 4,1
Alte 13 2,5
Arii cu management multifuncțional
Agenția de Stat „Moldsilva” 91,0 8,8
Autorități publice locale 176,0 17,1
Întreprinderi agricole 631,9 61,3
Alte 131,5 12,8
Monumente naturale
Agenția de Stat „Moldsilva” 585,1 21,3
Autorități publice locale 743,7 27,1
Întreprinderi agricole 1088,6 39,6

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 66
Printre cele mai reprezentative sunt: rezervația peisageră “Trebujeni” (500 ha), rezervația
științifică “Codrii” (5172 ha), rezervația științifică “Pădurea Domnească” (6032 ha), rezervația
științifică “Prutul de Jos” (1609 ha), rezervația științifică “Plaiul Fagului” (5642 ha), rezervația
peisageră “Căpriana -Scoreni” (1762 ha), etc. Doar 5 arii protejate au propria admnistrație (din
308), dintre acestea marea majoritate nu au un plan de amenajare turistică (PUZ, studiu
fezabilitate, alte) a rezervației, de fapt unul din motivele pentru care au fost organizate în 1998.
Arealele incluse în fondul ariilor naturale protejate fac obiectul traseelor excursioniste într-o
măsură mică . Fluxurile de vizitatori sunt sporatice, orientate pe trasee nemarcate corespunzător,
iar spațiile pentru agrement și alimentație sunt sumar amenajate.
Totodată, în rezervații sunt puține locuri amenajate pentru agrementul organizat , cunoscute și
accesibile populației și oaspeților țării. În ariile naturale protejate nici una dintre structurile de
cazare nu sunt clasificate conform legislației naționale.
Alte 328,8 12,0
Parcuri, alei
Agenția de Stat „Moldsilva” 2,2 1,2
Autorități publice locale 13,0 6,8
Întreprinderi agricole 38,3 20,0
Alte 137,6 72,0
Grădini protejate (botanic e, dendrologice, zoologice)
Autorități publice locale 103 45
Altele 126 55

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 67 3.3.2. Patrimoniul cultural turistic

Un număr mare de monumente ale civilizației umane
Savanții atestă că în teritoriul dintre Nistru și Prut s-au perindat mai multe civilizații, culturi și
popoare. Sunt 500 de mii de ani de când se atestă aici prezența omului, care pe parcursul
evoluțiilor diferitor civilizații a lăsat un număr important de mărturii valor oase pentru turism. În
Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști tripoliene (~ 5-6 mii
de ani în urmă), circa 50 grădiști fortificate antice, circa 500 seliști medievale timpurii,
numeroase cetăți medievale din pământ, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de
conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe, 76
muzee, teatre etc. În perioada ex-sovietică Moldova se poziționa ca “un muzeu sub cerul liber” .
Odată cu obține rea independenței Republicii Moldova se reactualizează Registrul obiectelor
naționale și locale ocrotite de stat, care în prezent conține cca. 15 mii de obiecte, inclusiv 5698
monumente protejate de stat (40%).
Patrimoniul cultural mobil, inclusiv o import antă parte a patrimoniului istoric și arhiologic, se
păstrează în 66 de muzee (5 naționale, 7 filiale și 54 muzee locale), care cuprind în colecțiile lor
peste 673 mii piese de patrimoniu și dispun de 20,3 mii m2 de spațiu expozițional. O parte din
aceste obiecte sunt incluse în circuitul turistic național.

O diversitate mare de monumente valoroase pentru turism
Monumente de arheologie : registrul monumentelor de arheologie din Republica Moldova
conține 7368 monumente (stațiunile preistorice, vetrele foste lor sate sau seliștile, cetățuile sau
horodiștile, orașele medievale, valuri de pământ, cimitire, movile funerare, comorile). Interes
turistic reprezintă toate monumentele de arheologie care conservează vestigii originale bine
păstrate și acesibile pentru vizita turiștilor.
a) Vestigii preistorice. Cele mai vechi atestații ale prezenței omului în Republica Moldova sunt
atribiute perioadei paleolitice de 300 -500 mii de ani în urmă și reprezintă obiectul de studiu
în arheologie. La noi s-au descoperit și au fost cercetate câteva mii de asemenea stațiuni ale
oamenilor preistorici fie în peșteri, fie în teren liber. Piesele descoperite în excavațiile
arheologice au dat posibilitate savanților să întregească cunoștințele despre modul de viață și
concepția despre lum ea înconjurătoare a comunităților gentilice. Dintre cele mai bine
studiate acestea se găsesc la Ciuciulești, Cosăuți, Buzdujeni, Brânzeni, Trinca, Horodiște,
Văratic, Duruitoarea, Butești, Ofatinți, Rașcov ș.a.
b) Monumente ale antichității. Perioada antică a lăsat o moștenire impresionantă în așezările
diferitor popoare sedentare sau migratoare. Localitățile acestora foftificate sunt numite
cetățui (grădiști, horodiști) , celelalte de tip sătesc nefortificate – seliști .
circa 100 de seliști sunt descrise și luate sub protecție de stat, ca de exemplu la Cărbuna,
Vărvăreuca ș.a.
în jur de 30 de horodiști sau cetăți din pămînt sunt conservate pe teritoriul Moldovei din
secolele V-III î.e.n. Ele sunt de 3 tipuri:
– cetăți de promontoriu, plasate pe malurile abrupte izolat de un val de protecție de restul
câmpiei (ex: Rudi, Saharna, Țâpova, Butuceni ș.a.)
– cetăți inelare – fortificații rotunde pentru o apărare mai efectivă (ex: Lipnic, Mateuți,
Glinjeni, Pojăreni, Stolniceni ș.a.)
– cetăți dreptunghiulare (ex: Hansca).
Valurile lui Traian au fost durate în sec. III-V de romani (de Jos) și băștinași (de Sus) pe
distanțe de zeci de km între Prut și Nistru sau Prut și lacul Sasâc.
O parte din aceste obiecte fac parte din oferta excursionistă a unor muzee și agenții de turism .

Monumente de istorie: istoriografii clasifică monumentele de istorie în următoarele categorii:
(i) monumentele activității de muncă și tehnică, (ii) monumentele orânduirii de stat și ale

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 68 mișcărilor social -politice, (iii) monumentele istoriei militare, (iv) monumentele de știință și
cultură. Aceste obiecte pot fi incluse în circuitele turistice ca atracții de bază sau suplimentare.

Monumente de arhitectură: arhitectura unei localități sau zone constituie cartea de vizită, care
mobilizează vizitatorii spre destinația turistică. Monumentele de arhitectură în dependență de
funcționalitatea lor se împart în 9 grupuri. Pentru activități turistice pe teritoriul Republicii
Moldova sunt reprezentative următoarele monumente de arhitectură: (i) cetățile medievale, (ii)
monumentele de arhitectură locativă, (iii) monumentele de arhitectură civilă, (iv) monumentele
de cult și complexele monahale, (v) monumentele economice și construcțiile inginerești.
1. Cetăți medievale . În câteva rânduri pe teritoriul dintre Nistru și Prut s-au înregistrat migrațiuni
masive ale diferitor popoare (slavii, bulgarii spre Balcani etc). Populația băștinașă era într-o
permanentă stare de alertă datorită incursiunilor jefuitoare ale hoardelor nomade (tătari ș.a.).
De aceea o parte din cetăț ile din pământ geto -dacice antice erau reconstruite și întărite pentru a
servi în continuare fortificarii localităților. În aceași manieră erau construite și cetăți din pământ
noi, iar în cazul în care era necesar de întărit un vad pe Nistru se înălțau fortificații din piatră .
a) fortificațiile din pământ sunt atribuite sec. IX-XIV și în dependență de condițiile reliefului
erau la fel ca și în antichitate durate pe promontorii (Mereșăuca, Cunicea ș.a.), inelare
(Alcedar, Rudi – “Farfuria turcească”, Lucașeuca ș.a.) sau dreptunghiulare (Costești ș.a.)
b) cetățile din piatră sunt mai durabile în timp, rezistă mai îndelungat la asedii și reprezintă în
sine o parte dintr -un complex de apărare a hotarelor Moldovei medievale. S-au păstrat, deși
reparate sau reconstruite parțial, la Soroca și Tighina. Altele au fost devastate și distruse
complet sau parțial la Orheiul Vechi, Râbnița, Tiraspol și Palanca.
2. Monumente de arhitectură locativă . Palatele, conacele, reședințele nobililor basarabeni sunt
păstrate în Republica Moldova începând cu sec. XIX. Aceste monumente prezintă interes pentru
excursii, deoarece reflectă influiența și evoluția diferitor stiluri în teritoriu. În structura caselor
de locuit se respectă în linii mari tradiția construcțiilor perfect adaptate la condițiile naturale
locale. În interior, pe lîngă cămară și tindă, casa tradițională este dotată cu o odaie pentru oaspeți
– “Casa Mare”. Urmează tipuri de case, care prin poziția, stilul, materialele utilizate în construcție,
decor ș.a. sunt reprezentative pentru satele Moldovei:
a) case rupestre în componența complexelor monahale la Țâpova, Orhei Vechi, Saharna, Japca
sau în perimetrul satelor Țâra și Socola. În primul caz în ele locuiau călugării încă prin
secolele IX-XIII, iar în sate în peșteri locuiau fami liile sărace.
b) case țărănești tradiționale sunt pretutindeni în satele Moldovei. Cele din zona Orheiului se
impun prin decorul bogat din flori de piatră, cele din Codri – prin coloanele decorate frumos
din lemn, cele din Sud – prin funcționalitatea lor etc.
c) case nobiliare construite în sec. XIX-XX cu respectarea anumitor stiluri de arhitectură similar
reședințelor rurale ale aristocraților europeni (la Ivancea, Sofia, Brânzeni, Țaul, Dolna, Donici,
Ocnița, Hâncești, Cernoleuca ș.a.). Unele asemenea case sunt transformate în muzee, în special
în cele, unde s-au născut și au trăit personalități (A. Donici, C. Stamati, Z. Rally, ș.a.).
Pentru activități turistice cognitive sunt cca. 25 asemenia obiecte incluse în trasee excursioniste
promovate de muzee și agenți i turistice.
3. Monumente de arhitectură civilă. Clădiri cu destinație civilă anterioare sec. XIX în Republica
Moldova nu sunt. Un număr de edificii din localitățile țării au fost înălțate de comunitate și au o
vastă tipologie și menire socială. Cu precăde re asemenea obiecte au fost construite în orașe și
centre urbane (târguri). Urmează exemple din mediul rural și urban tradiționale.
a) școli cu tradiție (sătești, de exemplu la Lencăuți, și orășenești – gimnaziile din sec. XIX din
Chișinău, Soroca, Râșcani);
b) spitale (sătești – Stolniceni, orășenești – Chișinău, Soroca);
c) edificii bancare (sătești – casa Societății de Credit din Cosăuți, orășenești – Chișinău, Banca
Orășenească azi Sala cu Orgă);
d) construcții rutiere de adăpostit, mas și mesit (han, ratoș, făgădă u – Chișinău, Soroca);

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 69 e) muzee (în sate unele case nobiliare au fost reorganizate în muzee de etnografie și istorie a
ținutului, ca de exemplu la Ivancea, Dolna, Ocnița ș.a., în orașe – Muzeul de etnografie și
istorie naturală, “Casa Herța” ș.a.);
f) teatre (Teatrul Național “M. Eminescu”, Teatrul “Luceafărul”, Teatrul de Operă și Balet etc.);
g) edificii administrative (primării sătești, Primăria Chișinău, Președinția Republicii Moldova ,
Parlamentul Republicii Moldova etc.);
h) gări;
i) arhitecturale (în sate – forme de arhitectură mică: crucifixe, fântâni bogat decorate etc.);
4. Monumente de cult și complexe monahale. Marea majoritate a lăcașelor de cult sunt ortodoxe,
însă pe teritoriul actualei Republici Moldova au existat edificii ce au aparținut diferitor confesii
religioase. Cel mai vechi este sanctuaul geto -dacic de formă crucială (sec. III – II î.Hr) descoperit
în Orheiul Vechi. În perioada dominație otomane au existat și lăcașe musulmane. Însă bisericile și
lăcașele de cult creștine au apărut pe teritoriul dintr e Nistru și Prut din primele secole ale evului
mediu, înainte de întemeierea statul feudal Moldova . Până azi aceste lăcașe s-au păstrat pe
exemplul schiturilor rupestre (Țâpova, Saharna, Japca, Orheiul Vechi, atribuite de savanți
perioadei dintre secolele IX-XVI).
În Registrul monumentelor ocrotite de stat sunt înscrise 891 edificii ecleziastice.
În localități pe parcursul întregii perioade medievale au existat biserici din lemn (la început
asemănătoare caselor țărănești, apoi stilizate potrivit necesități lor canonice). Dintre cele circa 30
păstrate până azi 12 sunt protejate ca monumente de arhitectură religioasă în Târnova, Hârbova,
Rotunda, Sudarca, Braicău, Călărășăuca, Măcărești, Palanca, Larga ș.a. Mai recente, însă de o
diversitate mai mare sunt bise ricile din piatră (tip casă țărănească – Pererâta; tip navă – Căușeni,
Ocolina, Coșernița; vechi moldovenești – Rudi, Otaci, Mereșăuca, Orhei; arhitectură rus-bizantină
– Catedrala din Chișinău; stilizate – Cuhurești, Ungheni, Soroca; în stilul romantismu lui național
– Bălți; ale altor confesiuni religioase etc.).
S-au conservat aproximativ 40 mănăstiri în Moldova , unele vechi din secolele XV-XVII, ca de
exemplu Vărzărești, Căpriana, Țâpova, Saharna, Orhei Vechi, Japca, Călărășăuca, Hâncu, Hârjauca,
Hirov a, Hârbovăț ș.a.
5. Monumente economice și construcții inginerești. În această categorie sunt incluse cartierele
istorico -culturale cu menire economică și industriale, fabricile, manufacturile, atelierele, morile,
depozitele, oloinițele, etc. Uneori princi palele obiecte dintr -o localitate sunt edificiile sau
structurile implicate în procese tehnologice curente, care funcționează în economia națională.
Deseori anume aceste monumente sunt ținta vizitatorilor, de exemplu:
celebrele beciuri sau vinării subtera ne de la Cricova, Cojușna, Mileștii Mici, Cazaclia
(cunoscute drept cele mai mari din lume) ș.a.,
fabrici cu renume (Bucuria, Floare -Carpet ș.a.) și
Zonele Economice Libere (Tvardița, Otaci ș.a.).
De remarcat orășelul feroviar Ocnița (1892 -93), cartieru l industrial de la vinăria Romanești (anii
80 ai sec. XX), Moara roșie din Chișinău (mijl.sec.XIX), mori de apă (Chiurt, Hrustovaia,
Naslavcea, Brânzeni, Berlinți, Bălăsinești, Bobulești, Tețcani, Stroieneț), pivnițe și magazii vechi
(Soroca, Camenca), poduri boltite (Tețcani, Otaci), etc. În plan local multe structuri economice cu
tradiții pot fi amenajate pentru vizite, degustații, documentare etc.

Puține obiecte de patrimoniu valorificate ca atracții turistice
Ministerul culturii operează cu Lista celor mai reprezentaive monumente naționale care
reprezintă 7, 18% din numărul monumentelor ocrotite de stat.

Tabel 23: Cele mai reprezentative monumente naționale ocrotite de stat din Republica Moldova
Categoria Tipul Numărul de obiecte Obiecte în trasee
Monumente de
arheologie
Grote, caverne
Valuri
Situri
Grădiști 2
1
7
2 0
1
2
0

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 70
Necropole 3 1
Arhitectură religioasă
Mănăstiri
Biserici de piatră, Catedrale, Paraclisuri
Biserici de lemn
Mănăstiri și schituri rupestre 10
82
14
6 10
31
2
5
Arhitectură fortificată
Cetăți 2 2
Arhitectură civilă
Arhitectură peisajeră
Edificii cu menire socio -culturală
Edificii cu menire administrativă
Edificii funcționale
Ansambluri de arhitectură
Edificii cu menire educațională
Case de locuit
Spitale și clinici 5
30
19
8
4
9
25
5 2
0
10
0
2
1
5
0
Monumente de istorie
Plăci memoriale
Semne comemorative, obeliscuri, stele
Monumente funerare 30
9
15 0
2
0
Sculptură și pictură
monumentală
Statui
Busturi
Mozaicuri
Reliefe
Compoziții monumentale
Statui ecvestre
Picturi murale, fresce
Vitralii 13
35
10
13
38
1
3
4 2
35
0
0
0
1
1
0
Arhitectură rurală și
industrială
Mori 4 0
Total genetal 409 115
Ponderea în M.
protejate de stat, % 7,18 2,02
O primă evaluare a obiectelor patrimoniului construit în Republica Moldova de către experți i
OMT în anii 2001 -2003 arată că un număr de 115 au o valoare turistică majoră (2,02%).

Monumentele neamenajate sunt ignorate
Cele mai reprezentative obiecte de istorie și cultură sunt incluse voluntar în traseele
excursioniste ale agențiile de turism. Acestea trebuie să întrunească obligator cîteva condiții:
valoare istorică demonstrată, accesibilitate pentru turiști (drum bun cu semnalizare rutieră
turistică), echipare a zonei adiacente (indicatoare, panouri info, borne zonare și de hotar,
semnalizare pericole, wc public), minim de servicii calitative accesibile în raza de 10 km (ghid
local ușor de angajat, unități comerț: produse alimentare, suvenire, unit. alimentație publică).
Conform estimărilor ADTM sub 1% din atracții turistice majore întrunesc toate aceste calități.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 71 3.3.3. Accesibilitatea atracțiilor naționale

Atracțiile naționale sunt principalii motivatori pentru călătorii pe teritoriul Moldovei. Gradul
acestora de informare, aspectul estetic și accesibilitatea lor crează cea mai puternică imp resie
privind starea turismului în țară.

Accesibilitate informativă a atracțiilor turistice majore
Autoritatea națională de turism promovează în prezent în română pe pagina oficială web 144
atracții majore din țară (în 2003 pagina oficială promova 35 obiecte): 66 atracții ecoturistice, 7
atracții viti-vinicole cunoscute, 18 monumente sau colecții ale civilizației umane și 53 mănăstiri
și biserici ortodoxe reprezentative. Marea majoritate dintre atracții sunt prezentate cu fotografii,
iar textul însoțitor conține informație privind localizarea obiectului, valoarea esențială, detalii
istorice , uneori date contact și regim de funcționare. Nu sunt făcute link-uri spre alte pagini web
care conțin informații relevante despre întreg patrimoniul turistic (inclusiv natural și antropic
local).
Web -ul oficial de turism are un număr limitat de interconectări de pe alte pagini web relevante
Republicii Moldova . Vorbitorii de alte limbi nu au acces la această informație într-un limbaj de
circulație largă (engleză, rusă, franceză). Logo -ul turistic al Republicii Moldova are o vizibilitate
scăzută .

Majoritatea agențiilor de turism active, precum și hotelurile clasificate au pe propriile pagini web
liste cu atracții turistice promovate pentru tururi și excursii locale. Aces tea conțin poze
atractive, texte însoțitoare (valoare, istorie, legende, detalii cognitive) în 3 limbi (româna,
engleza, rusa, rar franceza) și de regulă sunt împachetate în oferte și trasee clare. De regulă,
paginile agențiilor private nu conțin mai mult de 100 atracții ale Moldovei. De remarcat, textele
pentru obiectele identice pe paginile diferitor adenții conțin date diferite , fapt care crează o
ușoară stare de confuzie pentru turistul avizat. Web -urile agenților economici sunt comode în
căutarea obiec telor, totodată nu conțin detalii pentru autoghidaj . Doar sporatic este utilizată
simbolica turistică oficială.

Sistemele de căutare în internet oferă tuturor acces relativ rapid la informații despre atracțiile
turistice din Republica Moldova . Cuvintele chei: Republica Moldova , Moldova și Basarabia
însoțite de cuvintele „turism”, „trasee”, „atracții”, „patrimoniu”, „obiecte culturale/monumente”,
„rezervații”, „vinuri”, etc. precum și denumirea unor destinații (Țipova, Saharna, Soroca, Orhei
vechi, Vadul lui Vodă, etc) oferă informație relevantă despre patrimoniul turistic al țării . Trebuie
de remarcat că persoanele neavizate pot încurca atracțiile/destinațiile din Republica Moldova și
cele din Moldova Romaniei.

În Republica Moldova sunt o serie de hărți turistice elaborate de agenții private și ONG -uri
pentru promovarea unui număr de atracții majore și itinerarii proprii. Hărțile multicolor ale țării
conțin simboluri a cca. 300 atracții localizate și texte scurte pentru până la 100 atracții majore .
Doar capitala Chișinău și Bălți au o hartă turistică tirajată a centrului istoric, celelalte destinații
fiind ignorate . Unele raioanele (Hîncești, Nisporeni, Orhei, etc) și-au elaborat propriile hărți
turistice în cadrul unor proiecte de grant. Doar sporatic este utilizată simbolica turistică oficială.

Fiecare administrație a Autorității naționale de turism de regulă produce câte un set de
pliante/cataloage specializate de anumite forme de turism (vinicol, religios, ecologic, alte.)
Acestea conțin simbolica de turism, au o ținută luxosă și sunt repartizate direct partenerilor,
misiunilor diplomatice, precum și în cadrul întrunirilor oficiale și a expozițiilor de turism.
Cataloagele conțin informații generale despre țară, atracțiile majore, traseele recomandate, unele
contacte. Cataloage coplete specializate pe regiuni turistice sau tipuri întreprinderi nu sunt
elaborate atît de autorități cît și de companiile private din turism.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 72
Participari la expozițiile internaționale de turism este forma cea mai uzuală a spor irii vizibilității
turistice a Republicii Moldova . De regulă anual autoritățile de turism stabilesc un cadru de
participare la cîteva expoziții internaționale (Romania, Rusia, Germania, Marea Britanie, Turcia,
etc.), care în linii mari reflectă piețele țăntă ale turismului moldovenesc. Promovarea pe piețe noi
prin expoziții au loc sporatic sau în cadrul unor proiecte (regiunea scandinavă, regiunea arabă,
piața Asiei de Sud-Est, etc.). Conceptul de participare la expozițiile internaționale este simplu :
stand unic național, 5-15 agenți activi de turism cu oferte separate, catalog unic a Rep. Moldova
repartizat selectiv, degustații vin, componentă etno -folclorică. Sporatic sunt promovate destinații
/ atracții separate (vinicole, rurale, sanatoriale). Moldova nu promovează un PR activ .

Presa reflectă diferit turismul în Moldova și atracțiile ei. Presa locală reflectă doar evenimentele
culturale locale, iar atracțiile turistice raionale – doar în cadrul unor manifestăți susținute de
proiecte granturi. Presa nați onală de masă cu mici excepții (ex: Natura) nu are pagini consacrate
turismului național , decît doar ca articole comerciale (susținute uneori de proiecte granturi).
Subiectele de turism și atracții ale Moldova apar ca rezultat ale unor scandaluri între deținătorii
de imobile cu statut de patrimoniu (ex: centrul istoric Chișinău), analiza unor TOP -uri privind
atractivitatea Moldovei, reflecții ale ziariștilor despre unele locuri vizitate. În cîteva rînduri au
fost elaborate și promovate proiecte comerciale pentru reviste de turism (Kruiz, Moldova
turistică, Otdyhai, ș.a.) care însă nu au durabilitate financiară. Presa regională foarte rar reflectă
realitatea de pe piața turistică a Rep. Moldova .

Accesibilitate redusă pentru autoghidaj prin indicatoare rutie re
Regulamentul circulației rutiere specifică clar un grup de indicatoare turistice toate pe fundal
albastru ( grup V a) de informare: 5.20, 5.23, 5.24, 5.25, 5.26, 5,32, 5.33, b) de orientare: 5.61.1).
Calitatea indicatoare rutiere este menținută de SA „Drumuri” din raioane. Amplasare acestor
indicatoare este făcută la solicitarea expresă a APL de nivel 1 pe străzi în cadrul localităților și de
APL de nivel 2 pentru traseele intercomunale. Pentru instalarea indicatoarelor de către alți
solicitanți se presu pune o procedură de durată de coordonare , achitarea costului indicatorului și
a manoperei.

Sub 1% din atracțiile pe trasee turistice sunt dotate cu indicatoare rutiere de informare turistică
conform cerințelor Regulamentului circulației rutiere. Nici o autoritate nu este responsabilă de
gradul de acoperire a traseelor turistice cu indicatoare.

Indicatoare turistice de generatie noua (pe fundal brun) în Moldova nu sunt aplicate . Acestea
oferă o vizibilitate mai mare atracțiilor turistice și sunt obișnuite pentru multe țări UE și țări
aspirante. Elaborarea și promovarea traseelor turistice comune în lipsa unor standarde comune
de vizibilitate turistică este mai dificilă cu Romania și Bulgaria (alte țări UE), precum și în
perspectivă cu Ucraina (în cadrul coridoarelor de transport în jurul Mării Negre).

Accesibilitate fizică redusă din cauza stării drumurilor locale
Programul național de reparație a drumurilor în perioada 2011 -2014 are planificate lucrări în
special pe principalele artere naționale, și drept consecință – un grad avansat de reconstructie a
drumurilor pe trasee turistice nationale (între 6-70%, în dependență de traseu). Autoritatea
națională de turism nu este implicată în monitorizarea calității drumurilor pe traseele turistice
naționale reconst ruite, în special la capitolul respectarea normelor de amplasare a parcărilor
pentru oprirea autocarelor turistice, precum și dotarea suficientă a traseelor cu indicatoare de
informare turistică.

Atracțiile turistice amplasate în localități (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcuri)
beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreținute pe parcursul întregului an. Acestea

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 73 sunt fie cu acoperămînt asfaltic sau cu pietriș, dar în majoritatea cazurilor au un grad avansat de
deteriorare. Conform exige nțelor de elaborare a traseelor turistice cu autocarul, obiectele
amplasate la o distanță de peste 500 m. de la parcarea autocarului turistic sunt scoase din
circuitul vizitatorului . Astfel, organizatorii de excursii reduc substanțial lista obiectelor vizitate
în Moldova .

Atracțiile turistice din afara localității cu mici excepții (ex: mănăstiri, complexe memoriale
importante) au drumuri proaste de acces (prundiș, pămînt). Doar valoarea inedită, competența
de argumentare a ghidului și timpul bun de afară pot motiva călătoriile spre obiecte la care poți
ajunge (cu auto, în lipsa unei parcări sigure) în maxim 15 minute de la un drum circulabil. Astfel,
marea majoritate a siturilor istorice, rezervațiilor naturale, monumentelor sunt scoase din
circuitul vizita torului, dacă acestea nu sunt amplasate în arii accesibile și sigure .

Acces redus la servicii de bază în preajma atractiilor turistice
Majoritatea zonelor de protecție a monumentelor naturale și antropice nu sunt amenajate pentru
vizitatori, iar deținător ii legali locali nu au un plan de amenajare turistică a acestora.
Parking -uri amenajate sumar pentru automobile și autocare doar în preajma atracțiilor
majore (mănăstiri, edificii de arhitectură monumentală, rezervații administrate).
Totodată parcările nu au spațiile delimitate, iar siguranța automobilelor nu este asigurată.
În timpul unor evenimente majore (ex: hramuri ale manastirilor) aglomerația și
dezordinea de pe spațiile de parcare descurajează oaspeții străini de a vizita atracțiile.
Adaposturi pent ru agrement au doar unele rezervații și mănăstiri. Acestea sunt făcute din
materiale locale, dar fără a lua în calcul confortul cîtorva grupuri concomitente de
vizitatori. Marea majoritate a obiectelor vizitate nu aferă vizitatorilor adăposturi pentru
vrem ea rea.
Wc-uri simple oferă vizitatorilor doar atracțiile care au o instituție gestionară (mănăstiri,
rezervații științifice, muzee).
Apeduct/canalizare au doar atracțiile care au o instituție gestionară (mănăstiri, rezervații
științifice, muzee).
Terase si structuri de alimentatie sunt rare în imediata apropiere de atracții, de regulă
acestea sunt amplasate în localitățile din raza obiectului. Inexistența acestora crează
dificultăți vizitatorilor individuali.
Unități de cazare sunt puține și ne clasifica te pe teritoriul unor atracții (plaje, manastiri,
rezervații științifice), marea majoritate atracțiilor fiind lipsite de asemenea dotări, chiar
dacă drumul de la Chișinău (și alte bazine generatoare de vizitatori) este unul îndelungat.

Subutilizarea servi ciilor de ghid
În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesioniști de turism , care cunosc traseele spre atracțiile
naționale, și sunt angajați de cca. 85 agenții de turism din Chișinău și instituțiile de învățămînt.
Ghizii au trasee proprii recomandate și un număr mediu de cca. 200 obiecte de vizitat, pe care
aceștea le promovează în afara orașului Chișinău. Doar turistul organizat este deservit cel mai de
ghizii naționali, de regulă pe unul din traseele naționale (5 elaborate de ghizi, 7 trasee pe Drumul
Vinului) sau oricare variație a acestora la dorința clientului.

Sunt cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt angajați ai muzeelor locale și practică la solicitare
excursii extramuzeale spre unele atracții specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect
turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local . Aceștea se limitează la atracțiile majore ale
raioanelor vecine , iar tematica traseelor este „de cunoaștere a ținutului natal” sau biografice ale
unor personalități. Solicitanții cei ma frecvenț i sunt elevii, rareori oaspeții localității.

Unele instituții deținătoare de atracții (vinării, mănăstiri, rezervații științifice) au angajați pentru
informare a vizitatorilor. Aceștea sunt instruiți fie la cursuri speciale (ex: somelieri, organizare

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 74 degu stații) fie sunt autodidacți. Aceștea sunt accesibili doar pentru excursii la atracțiile proprii ,
și pot fi angajați de orice grup de vizitatori în urma unei solicitări coordonate.

3.4. Activitatea cultural -artistică

Evenimente suficiente, dar ne vizitat e de oaspeți
În Republica Moldova anual se desfășoară 5 – 7 festivaluri și concursuri internaționale precum și
15 -18 evenimente naționale de amploare la Chișinău. Capitala este atracția culturală a țării, iar
perioada evenimentelor este benefică pentru hotelieri și operatorii de tururi prin țară. Iar în
periada Festivalului Vinului este aplicat un regim facilitare de trecere a frontierei pentru oaspeții
străini.

Activitatea cultural -artistică este deseori văzută de operatorii pe piața turistică drept un bun
motivator pentru atragerea oaspeților în Moldova sau diversificarea sejurului acestora. Totodată,
capacitatea joasă de a coopera dintre organizatorii evenimentelor cu caracter etno folcloric și
consolidatorii fluxurilor de turiști pe teritoriul național , duc la aceea că majoritatea
evenimentelor naționale și mai ales locale nu sunt vizitate de oaspeți (atît organizați de
turoperatori, hoteluri, cît și cei veniți de sinestătător). La aceasta se adaogă calendarul ne-
transparent și imprevizibil al eveniment elor culturale din țară.

Tabel 24: Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în mun.Chișinău
Manifestarea Locul desfășurării Perioada Organizator
Perioada cînd se fixează
definitiv data desfășurării
Festivalul internațional de
muzică „Mărțișor” Instituțiile teatral –
concertistice 01-10
martie Ministerul Culturii
–
Festivalul internațional al
școlilor de teatru și film „Class
Fest” Academia de
Muzică, Teatru și
Arte Plastice;
Teatrul Republican
„Luceafărul” aprilie Ministerul Culturii
decembrie
Festivalul -concurs național al
formațiilor corale “La izvoare” m.Chișinău aprilie (la 3
ani) Centrul Național de Creație
Populară decembrie
Festivalul filmului documentar
„Cronograf” Cinematograful
„Odeon” mai Ministerul Culturii
decembrie
Festivalul de muzică ușoară
„Steaua Chișinăului, Steaua
Moldovei” Teatrul Național
„M.Eminescu”
mai AO „Pasărea Feonix”
Traian Vasilcău decembrie
Festivalul “Bienala
Internațională a Teatrului
Eugene Ionesco” Teatrul “Eugene
Ionesco” mai-iunie Ministerul Culturii
decembrie
Festivalul internațional de
muzică simfonică „Zilele
Muzicii Noi” Filarmonica
Națională „Serghei
Lunchevici” iunie Uniunea compozitorilor și
muzicienilor
decembrie
Manifestări culturale și artistice
prilejuite de sărbători rea Zilei
Independenței Piața Marii Adunări
Naționale 27 august Ministerul Culturii
–
Festivalul internațional al
Vedetelor de Operă și Balet
“Invită Maria Bieșu” Teatrul Național de
Operă și Balet;
Sala cu Orgă;
Palatul Național septembrie Ministerul Culturii
decembrie
Concursul internațional de
dirijat simfonic Filarmonica
Națională „Serghei
Lunchevici” septembrie Ministerul Culturii
decembrie
Festivalul internațional Ethno
jazz Teatrul Național
„M.Eminescu” septembrie Formația “Trigon”;
Ministerul Culturii decembrie
Ziua Națională a Vinului;
Tîrgul Național al meșterilor
populari „Tezaur” CIE „Moldexpo”,
str.Ghioceilor 1 a II-a sbt.
și dmn. din
octombrie Ministerul Culturii
–
Festivalul național de teatru Teatrul Național octombrie Ministerul Culturii decembrie

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 75 „M.Eminescu”
Festivalul internațional de
poiezie „Grigore Vieru” Sala cu Orgă;
Teatrul Național
„M.Eminescu” octombrie Ministerul Culturii
decembrie
Festivalul -concurs național de
muzică și dansuri populare “La
vatra horelor” m.Chișinău octombrie
(bienal) Centrul Național de Creație
Populară decembrie
Festivalul internațional al
violoniștilor „Regina Vioară” Sala cu Orgă octombrie
–
noiembrie AO „Art Goia Internațional”
Ministerul Culturii decembrie
Festivalul internațional de
muzică ușoară „Două Inimi
Gemene” Teatrul Național
„M.Eminescu”;
Palatul Național noiembrie AO „Două inimi gemene”;
Ministerul Culturii decembrie
Festivalul de muzică ușoară
„Șlagărul anului” Palatul Național noiembrie AO „Aura”;
Ministerul Culturii decembrie
Festivalul -concurs național al
interpreților cîntecului popular
„Nicolae Sulac” Filarmonica
Națională „Serghei
Lunchevici”;
Palatul Național 18-19
decembrie Ministerul Culturii decembrie

Evenimentele locale sunt lipsite de vizibilitate turistică
Un număr de 9 evenimente naționale de amploare se desfășoară tradițional în destinațiile
raionale unde se desfășoară de regulă concursuri tematice autentice. Pentru a oferi statut de
eveniment regional sau internațional, organizatorii de regulă invită oaspeți din alte țări.
Totodată în raioanele țării activează 76 teatre de amatori, 3918 formații artististice de amatori ,
25 centre de meșteșuguri, 2458 meșteri populari . Acest potențial cultural autentic doar sporatic
este valorificat pentru motivarea turiștilor să călătorească prin Moldova . Lipsa de vizibilitate,
gradul redus de informare despre agenda culturală locală, calendarul stabilit în pripă crează
deficiență operatorilor de turism pentru organizarea tururilor la evenimentele culturale locale.
Totodată, nivelul redus de pregătire economică a artiștilor locali nu permite angajarea acestora
în evenimente turistice și în cadrul programelor turistice locale .

Tabel 25: Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în raioanele Republici i
Moldova
Manifestarea Locul
desfășurării Perioada Organizator
(contacte) Perioada cînd se
fixează definitiv
data desfășurării
evenimentului
Festivalul internațional de muzică
„Mărțișor” Casele de
cultură 01-10 martie Secțiile/direcțiile
raionale cultură; –
Festivalul -concurs național al teatrelor
de amatori “V.Alecsandri” or.Călărași mai ( la 3 ani) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul -concurs național al fanfarelor
“Fanfara argintie” or.Soroca mai (la 3 ani) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul internațional de muzică și
dans “Hora de la Prut” Piața
or.Ungheni mai Primăria or.Ungheni decembrie
Festivalul -concurs național al
interpreților la instrumente musicale
populare “Lăutarii Moldovei” or.Edineț Iulie (bienal) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul -concurs național al formațiilor
de fluieriști “Nistrule cu apă lină” s.Corjova,
r.Criuleni Iulie (bienal) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul folcloric „La poale de codru” s.Căpriana,
r.Strășeni august (bienal) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul -concurs național al
interpreților cîntecului popular “Maria
Drăgan” s.Bălăurești
r.Nisporeni august (3 ani) Centrul Național de
Creație Populară decembrie
Festivalul național al interpreților
violoniști „Filip Toderașcu” or.Ialoveni octombrie (bienal) Centrul Național de
Creație Populară decembrie

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 76 3.5. Organizarea odihnei și agrementului

Progrese de etapă (2003 -2010)
În prezent pe teritoriul Republicii Moldova este instituit un sistem de zone de recreere aferente
bazinelor acvatice de importanță națională . Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a
zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice. 11,8% din călătorii interni apelează la o agenție
pentru organizarea odihnei pe teritoriul național . ¾ din fondul de cazare în Moldova este
specializat pentru odihna cetățenilor țării și a oaspeților ei. 57% din locuri de cazare sunt
concentrate în taberele estivale pentru copii și 18% în baze de odihnă . Numărul în creștere de
consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a noilor capacități, crează oportunități
pentru relansarea mai multor destinații turistice .

Oferta destinațiilor de odihnă
Oferta turistică a zonelor de agrement au un cara cter local și o motivație de agrement activ,
uneori cu elemente de activități sportive. Agrementul în asemenea zone este procurat de turiști
direct de la prestatori (deținători de spații de agrement, unități de transport, agenți de închiriere
a echipamentu lui turistic etc.) sau sunt petrecute pe cont propriu, fără intermediul agențiilor de
turism. În Republica Moldova locuri amenajate pentru asemenea tip de agrement sunt:
Taberele estivale pentru copii
Satele de vacanță, fostele baze de odihnă
spațiile verz i din orașe, zona suburbană și zone turistice (Chișinău, Bălți, Vadul lui Vodă,
Vatra, centrele raionale),
întinderi de ape în orașe și zone de odihnă (Chișinău, Soroca, Dubăsari, Holercani, Vadul lui
Vodă, Vatra, Bender, Tiraspol), dotate sumar cu echipam ente pentru plimbări navale și pe
ambarcațiuni ușoare, serviciu salvamar, program de deservire a turiștilor.

Sistemul național de zone de agrement și odihnă doar declarat
Zonele de agrement sunt create tradițional în spații înverzite în locuri cu întinder i de apă.
Începând cu anii 1960 asemeni zone de agrement erau constituite în majoritatea localităților de
pe malul Nistrului și afluienților săi, precum și pe lângă lacurile artificiale.
Potrivit HG nr.737 din 11.06.2002 în prezent pe teritoriul Republici i Moldova este instituit un
sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanță națională:
1. Zona de odihnă Vadul lui Vodă, mun.Chișinău.
2. Zona de odihnă Costești, or. Costești.
3. Zona de odihnă Holercani, rn. Criuleni.
4. Zona de odihnă Vatra, mun. Chișinău.
5. Zona de odihnă Soroca.
6. Zona de odihnă Dubăsari.
7. Zona de odihnă Tiraspol.
8. Zona de odihnă Bender.
Astfel zonele de recreere aferente bazinelor acvatice sunt terenuri folosite pentru odihna
populației, sunt amplasate în preajma întinderilor de apă cu cele mai avantajoase elemente
naturale – păduri, relief favorabil, lipsa posibilităților alunecărilor de teren și a torentelor mari
de apă, viteza cursului apei să nu depășească 0,5 m/sec, malul și fundul bazinului să dispună de
relief inofensiv, prez ența căilor de acces. Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a zonelor
de recreere aferente bazinelor acvatice.
Regulamentul prevede ca plajele să se conformeze următoarelor cerințe:
să fie clar delimitată în 5 zone: de odihnă (40 – 60%), de deser vire, sportivă (10%), verde
(20-40%), sector pentru copii.
Să respecte standardele naționale în vigoare.
Să fie prezente un minim de dotări

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 77 Situația actuală în acest domeniu este caracterizată de un aflux mare de persoane la odihnă în
perioada estivală, dar și de o gestionare insuficient de profitabilă a acestor terenuri și lipsa
unei structuri de administrare locală. Acet fapt generează diminuarea atracției pentru
investitori în aceste zone și drept rezultat prețuri înalte la servicii turistice cu un nivel
calitativ jos. Autoritatea națională de turism are în obligații, potrivit HG nr.737, monitorizarea
acestor zone.
Aspectele legate de agrementul cetățenilor pe teritoriul național mult timp au fost ignorate de
autoritățile centrale, în mod special datorit ă caracterului local, ambiguitățile legate de raportarea
persoanelor fizice și juridice care gestionează unități ce oferă agrement și odihnă, fragmentarea
sistemului național de colectare a datelor statistice.

Odihna moldovenilor în scădere prin agenții in țară
Doar 11,8% din călătorii interni apelează la o agenție pentru organizarea odihnei pe teritoriul
național. Fluxurile prin agenții a turiștilor moldoveni din turismul intern arată o dinamică
negativă de la 39,45 mii persoane (2003) pînă la 27,22 mii persoane (2010) cu o rată anuală de –
3,87%. Sejurul mediu a acestui contingent este de 6-8 zile în mediu, iar incasările zilnice în 2010
au depășit 305,7 lei.

Tabel 26: Performanțele Agențiilor de turism în deservirea turistilor interni
2003 2010 %,
2010 /03 rata
anuala, %
turiști 39452 27224 69,01 -3,87
Numărul de zile-turist 400136 274342 68,56 -3,93
Încasări, mii lei 39771,5 83877,7 210,90 13,86
sejur mediu, pe turist 6,40 7,71 120,47 2,56
incasari medii pe vizitator, mii lei 0,64 2,36 370,56 33,82
incasari medii zilnice pe turist 99,39 305,74 307,60 25,95

Odihna strainilor în scădere prin agenții in Moldova
La fel, turiștii străini deserviți de agenții cu motivatie agrement si odihnă a fost în scădere de la
9,9 mii la 5,4 mii persoane în ultimii 8 ani (cu 45% mai puțin). Aceștea stau în Moldova 2-4 zile.
Dintre clienții străini ai agențiilor cu aceasta motivație cca. 4 mii stau mai mult de o zi.

Tabel 27: Performanțele Agențiilor de turism în deservirea turistilor străini pentru agrement
2003 2010 %, 2010/03 rara anuala,
%
total vizitatori 9920 5438 54,82 -5,65
turisti 7555 4063 53,78 -5,78
excursionisti 2365 1375 58,14 -5,23
numar de zile-turist 40829 12820 31,40 -8,58
sejur mediu pe vizitator 4,12 2,36 57,28 -5,34

Unitațile de cazare modestă acordă cea mai mare parte din ospitalitate în Moldova
¾ din fondul de cazare în Moldova este
specializat pentru odihna cetățenilor
țării și aoaspeților ei. Amplasamentul
acestora în zone pitorești retrase, cu un
minim de infrastructură și personal,
crează suficientă motivație pentru
cazarea a peste 1/3 din clienții
unităților de cazare, din care marea
majoritate sunt copii. Astfel, 57% din
locuri de cazare sunt concentrate în
taberele estivale pentru copii și 18% în

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 78 fostele baze de odihnă, redenumit e din 2003 în sate de vacanță.

În prezent în Moldova sunt monitorizate 72 din fostele baze de odihnă (doar în Vadul lui Vodă
sunt cca.100 unități) și doar 77 tabere pentru copii (în timp ce Direcțiile raionale învățămînt
raportează un număr de cca.250 unități de agrement al copiilor funcționale), care concentrează
peste 75% din locurile de cazare. Calitatea sumară a serviciilor, gradul redus de clasificare a
unităților de cazare, eclipsează Moldova ca destinație regională de odihnă, chiar daca capacitățile
acesteia îi permitea în 1989 să deservească cca. 2 mln. vizitatori străini cu motivația odihnă.

Tabel 28: Performanțele sectorului de cazare pentru odihnă și agrement
2003 2010 %, 2010/03 rata anuală, %
Sate de vacanta 66 72 109,09 1,14
%, pondere sate vacanta 35,87 28,80
Tabere copii 44 77 175,00 9,38
%, tabere copii 23,91 30,80
Fond cazare Sate vacanta 5922 5165 87,22 -1,60
%, ponderea fond cazare Sate vacanta 25,91 18,21
Fond cazare Tabere copii 10177 16251 159,68 7,46
%, ponderea fond cazare tabere copii 44,53 57,28
Turisti in Sate de vacanta 46974 18386 39,14 -7,61
%, pondere turisti in Sate vacanta 17,45 8,00
Pers cazate Tabere copii 29355 63350 215,81 14,48
%, pondere pers cazate in Tabere copii 10,90 27,56

Totuși, numărul în creștere de consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a noilor
capacități, crează oportunități pentru relansarea mai multor destinații turistice abandonate.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 79 3.6. Informatizarea domeniului

Progrese de etapă (2003 -2010)
Web -urile turistice moldovene conțin ingormații generale despre Moldova , au un caracter
complex și sunt accesibile principalilor piețe țintă. Recent se implementează sistemul informatic
E-Turism care are drept scop restructurarea sistemului infomațional în turism, inclusiv
extinderea softului existent pentru includerea activităților de promovare, dezvoltare și
autorizare, creare și administrare a bazei de date integrale privind destinațiile turistice,
circulația turistică, structurile de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor și a agențiilor de
turism din Moldova , implementarea Contului Satelit în Turism și elaborarea ghidului
investitorului în turism și al fondurilor de susținere a ramurei .

Gradul redus de informatizare a turismului
O analiză a web -urilor turistice în RM sugerează următoarele concluzii generale:
Cca.10% din agenții economici de turism au pagini web actualizate relativ bine accesibile
(serverul este în Moldova sau în regiune);
Majoritatea web -urilor turistice moldovenești sunt solicitate de consumatori din Moldova ;
Scopul site-urilor respective –promovarea unor anumite servicii turistice (în special
modalități de cazare, transport), precum și promovarea turismului extern pentru cetățenii
Republicii Moldova .
Servicii informaționale practice, clare și credibile pentru cetățenii străini practic lipsesc.
Calitatea informației prezentă pe aceste site-uri lasă de dorit, nu poate fi considerată
credibilă, din lipsa unui cadru de referințe sau unui sistem de monitorizare a calității, inclusiv
pentru serviciile propuse în destinațiile autohtone (cazare, alimentare, ghidaj…).
Amplsarea acestor site-uri in spatial informati Internet si denumire siteurile actuale ce
promoveaza turismul in Moldova nu sunt relevante, sunt siteuri de nivelul trei sau in
denumire nu au legatura directa cu turismul acest fapt ingreuneza mult cautarea informatiei
necesare pentru planificarea unei calatorii.
Ratingul web -urilor turistice moldovene este jos;
Informatia ce se contine în aceste site-uri preponderent se referă la obiective luxoase si sunt
orientate spre consumatorul cu potențial de cumpărare peste media de consum.
Web -urile turistice moldovene de regulă conțin ingormații generale despre Moldova , aceasta
poarta un caracter enciclopedic și nu este axată pe avantaje competitive ale țării;
Acestea conțin un număr limitat de teme/trasee excursioniste și puține destinații tuistice din
Moldova ;
Programarea călătoriei persoanelor prin weburile turistice din Moldova în regim on-line este
aproape imposibilă.

Din 2008 este promovat conceptul e-Turism și în Moldova
Sistemul informatic E-Turism are drept scop restructurarea sistemului infomațional în
domeniul turismului, inclusiv extinderea softului existent pentru includerea activităților de
promovare, dezvoltare și autorizare, creare și administrare a bazei de date integrale privind
destinațiile turistice, circulația turistică, structurile de primire cu funcțiuni de cazare, elaborarea
ghidurilor structurilor și a agențiilor de turism din Moldova pe suport magnetic și hîrtie,
dem ararea procedurilor de implementare a Contului Satelit în Turism și elaborarea ghidului
investitorului în turism și al fondurilor de susținere a ramurei;

Obiectivul general al Sistemul informatic e-Turism îl constituie sustinerea dezvoltarii durabile
a turismului in Moldova prin:

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 80 • Poziționarea Moldovei în calitate de destinație turistică care oferă atracții turistice și
experiențe de călătorie unice, o destinație cu un popor ospitalier și cu servicii competitive cu
cele oferite în țările din Europa de Sud-Est;
• Stimularea interesului turiștilor potențiali din străinatate de a vizita Moldova , de a-și petrece
vacanțele în zonele turistice din țară. Promovarea produselor turistice care pot să atragă noi
segmente de piață și/sau care să determine prelungirea duratei vizitei/vacanței în Moldova
și implicit creșterea încasărilor din activitatea de turism;
• Promovarea investițiilor strategice pentru dezvoltarea turismului;
• Menținerea interesului pentru turism ca domeniu atractiv de afaceri.

Obiectivele specifice ce vizează SI e-Turism :
• Crearea unei imagini pozitive a Moldovei ca destinație turistică, prin definirea și promovarea
pro-activă a brandului turistic național;
• Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor și
destinaț iilor turistice specifice și a activităților de marketing specifice;
• Sprijinirea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică și dotarea acestora cu
echipament și soft necesar ;
• Asigurare informationala pentru parteneriate în elaborarea cadrului strategic de urbanism la
nivel național pentru dezvoltarea turismului, incluzând crearea unui sistem instituționalizat
de colaborare între specialiștii din turism și urbanism .
• Asistarea în formarea profesională a personalului pentru sectorul turism, hote luri,
restaurante și domeniile conexe turismului, incluzând următoarele obiective: verificarea și
actualizarea legislației din domeniu;
• Elaborarea de programe de formare profesională specifice sectorului turismului;
• Îmbuntairea și eficientizarea sistemulu i de raportare on-line a agenților economici din
turism;
• Îmbunătățirea calității unor produse și forme de turism importante pentru Moldova , inclusiv:
vizite de scurtă durată, croaziere pe Nistru, turism rural, turism balnear, turism de afaceri,
turism vitivinicol, drumeții și excursii;
• Acțiuni de implementare a sistemelor de calitate a serviciilor oferite vizitatorilor Moldovei și
turiștilor interni;
• Întărirea cooperării între principalii actori de pe piața turistică, autoritățile publice centrale
și locale pentru dezvoltarea susținută a sectorului turistic;
• Promovarea proiectelor de turism cu impact național și regional;
• Acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului, incluzând acțiuni de conștientizare a importanței
dezvoltării durabile a turismului, actuali zarea sistemului de clasificare a structurilor de
primire turistice din Moldova ,
• Promovarea conceptului de „etichetă ecologică” în sistemul hotelier din Moldova , elaborarea
și implementarea strategiei de ecoturism inclusiv în arii protejate;
• Organizarea de parteneriate internaționale cu efecte promoționale a destinațiilor turistice
din Moldova ,
• Promovarea resurselor culturale organizare de întâlniri bilaterale și multilaterale la nivelul
auto rităților publice centrale, autorităților publice locale și ale societății civile din domeniul
turismului.

Beneficiarii SI e-Turism
Analiza complexă a sectorului turistic regional și național furnizează date despre principalii
beneficiari interesați în efectele economice generate de turism. Principalii actori ai sistemului
turistic și beneficiari a rezultatelor dezvoltării acestuia se prezintă în felul următor:
Turistul intern și străin
Informare
Motivare

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 81
Orientare și ghidare
Feed -back
Autoritatea națională de turism
Promovarea destinației turistice Moldova
Susținerea sistemului național de turism
Transparență în luarea deciziilor
Monitorizarea dinamicii industriei turistice
Comunicare pro-activă cu beneficiarii SI, inclusiv prin analize și prognoze
Facilități si bariere in dezvoltarea turismului
Autoritatile Publice locale
• Cooperare cu actorii de pe piața turistică pentru dezvoltarea turismului în comunitate
• Beneficiile pentru rezidenți create in urma investitiilor in promovarea turismului
• Beneficiile pentru rezidenti in urma investitiilor in crearea facilitat ilor pentru vizitatori
• Importanța politicilor de utilități pentru vizitatori
• Valoarea parteneriatelor în domeniu
• Contribuțiile economice anuale în dezvoltarea turismului
• Experienta pozitiva de sustinere a turismului.
Managerii și proprietarii afacerilor din domeniu
• Comunicare eficientă cu actorii pe piața turistică
• Informare privind evoluția domeniului turistic
• Cooperare în cadrul parteneriatelor strategice pe piața turistică
• Monitorizarea corectă și transparentă a acțiunilor Autorităților publice în dezvo ltarea
turismului
• Raportare eficientă și ușoară on-line catre autorități
• Valoarea fondurilor guvernamentale pentru promovarea și dezvoltarea turismului
• Valoarea parteneriatelor cu Guvernul si alti asociati
• Extinderea retelii industriei turismului
Angaj atii companiilor din turism
• Informare
• Formare profesională
• Acces la analize calitative a sectorului touristic
• Protejarea intereselor profesionale ale angajaților
• Contribuția la dezvoltarea economică a comunității

Beneficiile pentru operatorii din turism si organele de decizie
Organele de decizie si operatori din turism trebuie sa beneficieze de:
Informatii (cantitative/calitative) despre turistii intrati in tara,
Informatii despre durata sejurului,
Clasificarea serviciilor turistice in conformitate cu standardele international,
Informatii despre turisti dupa tara de origine,
Informatii despre motivația călătorie în Moldova ,
Structura consumului turistic
Concentrarea fluxului de vizitatori în destinațiile turistice
Gradul de dispersie a fluxurilor turist ice naționale

Sistemul Informatic va asista implementarea Contului Satelit pentru Turism prin reflectarea la
timp a agregatelor macroeconomice :
• Cheltuielile Turismului Intern (CTI) – includ acele cheltuieli efectuate de rezidenti si turistii
internationa li (vizitatorii din afara tarii);
• Consumul Turismului Intern – (valoarea de mai sus) plus valoarea caselor de vacanta penrtu
proprietarii acestora, rezidentii ce cazeaza visitatorii straini, subventiile de stat pentru
prestarea serviciilor de recreere, etc;

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 82 • Valoarea Adaugata Bruta a Turismului Direct – calculul profitului generat;
• PIB-ul (Produsul Intern Brut) Turismului – comparabil cu PIB-ul total.

Subsistemele informatice, care urmează de a fi elaborate și integrate în SI e-Turism:
Zonele turistice
Ghidul agentiilor de turism,
Ghidul hotelier,
Ghidul agentiilor de transport,
Ghidul statiunilor balneoclimaterice,
Ghid trasee turistice,
Ghid baze sportive,
Ghid manastiri si biserici,
Ghid cetati,
Ghid tabere de odihna,
Ghid zone naturale protejate,
Elabor area Sistemului Informatic Registrul Turismului
Sistem de raportare on-line,
Dinamica indicatorilor turistici, analize, sondaje, expertize
Sistem de asigurare a rezervărilor on-line
Sistem informatic tip pentru serviciile de turism teritoriale (punctele de informare turistică),
Sistem informatic tip pentru unitatile de cazare turisti,
Sistem informatic tip de evidenta turisti pentru bazele si taberele de odihna,
Sistem informatic tip de evidenta turisti pentru statiunilor balneoclimaterice,
Elaborare Interfata de accesare a Portalului Cultural al R. Moldova ,
Elaborare interfata de acces la Sistemul Informatic al Serviciului Graniceri,
Elaborare interfata de acces la Sistemul Informatic al Depatramentului Migratie,

Proiectele Autorității naționale de turism în e-Turism

1. E-Serviciul: Harta digitală a potențialului turistic al Republicii Moldova

Descriere succintă a
e-serviciului propus
pentru implementare Scopul: Proiectul își propune elaborarea unei hărți digitale a potențialului
turistic prin amplasar ea obiectivelor și a infrastructurii turistice pentru
accesibilitatea produselor, traseelor și destinațiilor turistice.
Obiectivul proiectului 1. Amplasarea pe harta digitală a atracțiilor/destinațiilor turistice și informația
despre acestea.
2. Elaborar ea și implementarea sistemului de căutare și crearea pe hartă,
după criterii prestabilite, a rutelor turistice individuale.
3. Navigarea virtuală pe rutele turistice
4. Certificarea rutelor turistice
5. Lansarea oficială a SI „Harta electronică a potenția lului turistic al Republicii
Moldova ”
Justificarea e-serviciului 1. După implementarea acestui proiect, fiecare vizitator al noului produs
„Harta digitală a potențialului turistic ” va putea accesa acest serviciu și îl va
putea folosi ca u un instrument pentru studii și analiză, inclusiv vizualizarea
obiectivele de infrastructură turistica și rutele alese virtual, ca mai apoi să
decidă ce locuri să viziteze.
2. Digitizarea acestui produs va permite cunoașterea cele mai accesate
obiective și rute turistic e la nivel statistic.
3. Informația acumulată despre obiectivele din industria turismului va putea fi
concentrată într-o singură baza de date pentru a fi aplicată la nivel spațial pe
harta digitală pentru utilizatori.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 83
Funcționalitățile
e-serviciului Vizualizarea destinațiilor accesate cel mai des virtual.
Comentariile lăsate despre destinațiile vizitate.
Sistem de căutare și crearea pe hartă, după criterii prestabilite, a rutelor
turistice individuale
Alte e-servicii care ar
interacționa cu
e-serviciul propus 1. Sistemul Informațional „Ghidul turistic electronic”
2. Crearea sistemului de raportare statistică a agenților economici din
industria turismului.

2. E-Serviciul: Crearea sistemului de raportare statistică a agenților economici din industria turismului

Descriere succintă a
e-serviciului propus
pentru implementare Scopul:Proiectul își propune modernizarea bazei de date statistice prin
crearea unui sistem de raportare statistică și financiară a agenților economici
din industria turismului pe baza modelului electronic care va contribui la
eficientizarea coordonării activităților din sfera turismului cu autoritățile
publice centrale și locale inclusiv acumularea informație ce ține de evidența
circulației turistice pentru modernizarea strategiei de dezvoltare durabilă a
turismului cu noi viziuni și bazată pe modele eficiente.

Obiectivul proiectului 1. Elaborarea unui program pentru bază de date unic a evidenței statistice.
2. Elaborarea modelelor electronice de raportare statistică și financiară
Pentru agenți de turism și turoperatori
a. Raport statistic Tur-1
b. Raport pe vouchere turistice
c. Raport financiar
Pentru structuri de cazare și servirea mesei
a. Nr. 1-A-SC (Capacitatea structurilor de primire turistică colective
cu funcțiuni de caza re )
b. Nr. 1-B-SC (Cazarea turiștilor în structurile de primire turistică
colective cu funcțiuni de cazare)
Justificarea e-serviciului 1. În urma implementării acestui proiect, pe baza modelelor electronice a
dărilor de seamă care vor contribui la eficientizarea coordonării activității din
industria turismului între autoritățile publice centrale și locale – agenți
economici – societate.
2. Digitizarea acestui serviciu va permite cunoașterea exactă curentă a
turiștilor plecați/sosiți inclusiv zonele receptoare/emițătoare care la momentul
de față acest lucru nu este posibil din cauza prezentarea dărilor de seamă pe
vouchere turistic trimestrial.
Funcționalitățile
e-serviciului 1. Destinațiile frecventate cele mai des.
2. Direcțiile funcționale pentru fiecare agent economic din industria turismului
analizate în baza datelor statistice care vor fi publice.
3. Vor fi efectuate diferite topuri a agenților economici din industria turismului
în urma criteriilor stabilite pe baza datelor statistice, dar și a opiniei publice.
Alte e-servicii care ar
interacționa cu
e-serviciul propus 1. Harta digitală a potențialului turistic al Republicii Moldova
2. Sistemul Informațional „Ghidul turistic electronic”

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 84 3.7. Resurse umane

3.7.1. Pregătirea de specialitate a cadrelor

Progrese de etapă (2003 -2010)
Mai multe instituții de învățămînt licențiate pregătesc cadre pentru industria turistică .
Perfecționarea cadrelor în turism este asigurat de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor
din Industria Turismului.
În hotelărie întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63% spor anual, exceptînd perioada post criză)
pentru formare profesionala a angajatilor . Acțiuni le din SDT pentru crearea unei Școli de
hotelărie rămîn valabile în continuare .

Multe instituții care pregătesc doar manageri pentru industria turistică
Instituțiile de învățămînt licențiate din Republica Moldova pregătesc cadre pentru industria
turisti că la Specialitatea „Servicii”, specializarea „Turism și servicii” (ușor modificată în timp de
unele instituții). Astfel la Colegiul de Ecologie, Academia de studii economice din Moldova ,
Universitatea de stat de educație fizică și sport, Universitatea agricolă de stat, Universitatea
liberă internațională, Universitatea „Perspectiva”, Universitatea de stat de relații internaționale
ș.a. sunt catedre specializate de „Turism” (sau „Turism și servicii hoteliere”, „Turism și servicii”,
„Turism și natație”, alte variații). Acestea pregătesc la ambele cicluri pentru frecvența la zi și
studii fără frecvență absolvenți, care studiază un numîr între 8-17 discipline de specializare,
inclusiv patrimoniul țării, economia turismului, managementul și marketingul în turism , tehnici
de operațiuni în turism, servicii hoteliere, limbi străine, etc. Anual cca. 800-1000 persoane
absolvesc instituțiile de învățămînt la specializarea „Turism”. Astfel ponderea mare a
disciplinilor generale, aprope lipsa de aptitudini practice și abilități în tehnologia ospitalității,
face ca numărul excesiv de absolvenți să încadrat într-o proporție extrem de mică pe piața
turistică autohtonă.

Calitatea proastă a absolvenților pentru industria turismului
Prestația proastă a absolvenților instituții lor superioare de învățămînt autohtone este remarcat
de majoritatea agențiilor care angajează cu greu forța de muncă necesară de pe piață. Dintre
elementele nesatisfăcătoare în prestația absolvenților sunt:
Nivelul teoretic jos despre activitatea turistică ,
Lipsa de abilități practice pentru comunicarea cu clienții, interpretarea cunoștințelor
despre atracțiile țării, elaborarea de trasee, promovarea de produse .
Cunoștințe slabe despre domeniul turistic național, etc.
Majoritatea programelor de studiu și conținutul materiilor predate nu sunt corelate cu
necesitățile pieței turistice, iar profesorii nu au practică în domeniul turistic. Practicumul
studențesc este superficial și nu asigură conexiune între materiile studiate peste an și calitatea
ospitalității solicitate pe piață.

3.7.2. Perfecționarea cadrelor

Perfecționarea instutuționalizată pentru turism
Perfecționarea cadrelor în turism este asigurat de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor
din Industria Turismului. Conform legislației naționale toți intermediarii pe piață (turoperatori și
agenții de turism), dar și structurile de cazare și alimentație (!?) a turiștilor sunt obligați să
angajeze doar personal brevetat/certificat. Pînă în prezent au fost eliberate 1514
brevete/certificate, inclusiv cele reînnoite.

Dezechilibre în perfecționarea cadrelor de turism

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 85 CNPCIT acoperă prin modulele sale domenii importante pentru industria turismului:
administrarea afacerilor, ghidajul oaspeților, tehnologii informaționale, care la alte instituții de
învăț ămînt din țară nu sunt ținute. Totuși unele dintre module nu au continuitate și intensitatea
necesară. 4/5 din absolvenții CNPCIT au fost pregătiți pentru intermediarii turistici pe piață
pentru angajarea forței de muncă instruită, și doar mai puțin de 18% pentru hotelărie și 0%
pentru unitățile de alimentație a turiștilor.

Tabel 29: Distribuția modulelor de instruire pe perioade
2005 -06 2007 -11 Total %
Turoperatori și Ag. Turism 1242 82,03
Administrarea Afacerilor in Turism 270 241 511 33,75
Managementul serviciilor turistice 181 346 527 34,81
director in turism 18 18 1,19
manager in turism 31 31 2,05
Ghid turism 7 47 54 3,57
Tehnologii informationale in Turism 31 31 2,05
Contabilitatea in turism 70 70 4,62
Structuri cazare 272 17,97
Administrarea Afacerilor in structurile de primire
turistică 57 83 140 9,25
Managementul serviciilor în structurile de primire
turistică 34 56 90 5,94
director de structura de primire turism 13 13 0,86
manager servicii structura de primire turistica 9 9 0,59
Turism rural 20 20 1,32
TOTAL GENERAL 670 844 1514

Distribuția brevetelor/certificatelor de
perfecționare arată un dezechilibru în
favoarea conducătorilor din unitățile
turistice și mai puțin pregătirea în meserii
de bază cu instruire în tehnologii de
prestare a ospitalității la standarde
ridicate . Aceasta în situația cînd anual pe
piața muncii intră teoretic un număr de
cca. 500 absolvenți ai instituțiilor de
învățămînt superior cu diplome cu
specializarea „Managementul servici ilor
turistice”.

Perfecționarea cadrelor pentru intermediari
Numărul mediu scriptic al angajaților în Agenții de
turism și Turoperatori în Moldova a constituit
1346 persoane (2010). Personalul în aceste unități
are un procent relativ înalt de deținător i de
brevete/certificate de perfecționare, deoarece
pentru necesitățile Turoperatorilor și a Agențiilor
de turism naționale au fost pregătite 1242
persoane în cadrul a 7 module specializate.

Perfecționarea cadrelor pentru HoReCa
În 2010 în hoteluri și restaurante au fost angajate
7482 persoane. Gradul acestora de acoperire cu
brevete/certificate CNPCIT este foarte redus – doar

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 86 272 persoane pentru unitățile de cazare.
Totodată, interesul pentru instruire în acest subsector este foarte mare și în continuă creștere,
inclusiv pentru perfecționare a cadrelor în meserii de bază care este satisfăcut doar parțial (nu
se țin multe module pentru hotelărie la alte instituții din țară) și în alte unități de pregătire.

Astfel, acțiunile din SDT pentru crearea unei Școli de hotelărie rămîn valabile și în continuare
deoarece:
perfectionarea cadrelor este cea mai solicitata pentru unitățile de cazare
este o pondere mare a instruirilor la locul de munca
recalificarea din alte domenii este neinsemnata
e grad redus de perfe ctionare a cadrelor de conducere
lipsa de juristi pregatiti pentru necesitatile intreprinderilor

Totodată, structura cheltuielilor întreprinderilor
din cazare și restaurante indică o capacitate
susținută de a finața perfecționarea cadrelor
pentru sporir ea calității ospitalității oferite.

Astfel, întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63%
spor anual, exceptînd perioada post criză) pentru
formare profesionala a angajatilor, în care la 100%
intreprinderile achite din bugetul propriu,
Totuși pregatirea cadr elor nu este motivatoare
pentru angajati (sub 0,5% din cheltuieli cu forta de
munca) iar sistemul nu contabilizeaza alte
cheltuieli pentru formare angajati (seminare,
ateliere de lucru, vizite de studiu).

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 87 3.8. Probleme și disfuncționalități ale domeniil or specifice turismului național

Domenii de intervenție Efecte, probleme, disfuncționalități
Industrie turistică
dezorganizată

Oferta turistică dezechilibrată la nivel teritorial
Stațiunile turistice sunt subdezvoltate
Fluxuri turistice deservite debala nsat în diferite destinații
Concentare excesivă într-o singură destinație
Turismul este perceput doar ca domeniu de activitate pentru un
segment îngust de intermediari
Turismul intern și
receptor în descreștere
continuă

Număr limitat de agenții de turis m care realizează produse
turistice naționale
Favorizarea intermediarilor mari pe piața turistică
Piața intermediarilor este instabilă
Incasările din turism sunt dinamice dar disproporționate
Nu este monitorizată calitatea serviciilor din activitatea de
turism
Ospitalitatea
moldovenească este sub
așteptările vizitatorului

Ospitalitate moldovenească ne calitativă în unitățile de primire
a turiștilor
Puține unități de cazare, în special la destinațiile vizitate
Situație precară a unităților de cazare pentr u odihnă
Sistemul național de clasificare este aplicat fragmentar
Calitate joasă a ofertei de cazare în destinații turistice
Jumătate din fondul de cazare a țării este în gestionare publică
Mai puțin de 1/3 din fondul de cazare funcționează anul
împrejur
Costuri ne competitive la produsele turistice naționale,
condiționate de prețurile înalte la cazare și ale intermediarilor
Puține unități de cazare de categorie modestă (hoteluri de 1-2
stele) la destinație și pe trasee, și care nu corespund
standardelor naționale de ospitalitate
Renovarea lentă a hotelurilor
Turism de afaceri în
descreștere
Multe săli pentru conferințe nu corespund așteptărilor, dispun
de posibilități tehnice și logistice limitate .
Număr insuficient de spații pentru turismul de afaceri în
provincie
Insuficiență de materiale publicitare privind localurile destinate
organizării conferințelor.
Insuficiență de organizatori profesioniști pentru desfășurarea
conferințelor în Republica Moldova .
Lipsa unei Concepție de dezvoltare a activității expoziționale în
Republica Moldova .
Dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziționale
Parteneriate public -private puține pentru promovarea
expozițională a ofertei turistice naționale peste hotarele țării.
Mai puțini vizitatori
cunosc Moldova prin
excursii
Ponderea excursioniștilor în totalul vizitatorilor țării scade
continuu
Diversitate redusă de excursii în Moldova
Piața pentru excursii în Moldova este restrînsă
Excursionistul național formează cel mai important contingent,
dar care nu este deservit în sistemul turistic

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 88
Personal puțin și necalificat pentru managementul vizitatorului
în Moldova
Calificarea de ghid obținută incert
Excursiile sunt monitorizate fragmentar
Controverse în susținerea sectorului excursionist
Transportul auto – o
problemă pentru turism
Rețeaua rutieră a sigură o accesibilitate relativă a țării
Rețeaua drumurilor auto este bună pentru un număr limitat de
trasee turistice
O parte a rețelei rutiere se află într-o stare neadecvată, în
special drumurile locale pentru acces spre atracțiile turistice.
Semnaliz are rutier ă neadecvată vizibilității turistice a traseelor
Parcul de autocare este învechit.
Calitatea joasă a ospitalității personalului din transport
Prețuri ne flexibile și în creștere la transportul auto
Transportul feroviar
puțin utilizat în scopuri
turistice

Calea ferată din Moldova reprezintă partea din sistemul
feroviar vechi al ex-URSS
Cursele interne ale CFM nu permit dezvoltarea de trasee
turistice specializate
Tranzitul internațional de pasageri ne valorificat pentru turism
Transport aerian dinamic
dar cu accesibilitate
redusă
Aeroportul Internațional Chișinău – unica poartă aeriană a țării
Prețuri înalte la servicii de transport avia
Lipsa alternativelor pentru transportul aerian de agrement
(helicoptere, mica aviație )
Transport turistic naval
inexistent
Două coridoare ne utilizate pentru turism naval
Puține porturi și debarcadere pentru agrementul acvatic și
turism naval
Atracții turistice slab
valorificate în Moldova

Puține obiecte de patrimoniu valorificat e ca atracții turistice
Monumentele neamenajate sunt ignorate
Multe atracții culturale (monumente de arhitectură,
monumente istorice, obiecte de artă, teatre, palate de cultură)
se află într-o stare avansată de degradare
Grad redus de semnalizare, vizibil itate turistică și estetică a
atracțiilor
Monitoring ne realizat pentru atracții turistice
Autoritățile de turism pot monitoriza parțial terenurile cu
funcționalitate turistică
Terenuri pentru agrement ale fondului silvic nemonitorizate de
autoritatea de turism
Terenuri ale fondului apelor parțial monitorizate de autoritatea
de turism
Fondul ariilor naturale protejate de stat subutilizat pentru
turism
Lipsa capacităților de primire pentru vizitatori în zonele cu o
deosebită atracție culturală.
Antreprenori at creativ insuficient în zonele de protecție a
monumentelor (buticuri suvenire, artizanat)
Lipsa birourilor de informare turistică la destinație
Stare precară a imobilelor istorice și muze ale
Vizibilitate redusă a traseelor tematice în muzee
Personalul muzeelor nu este instruit în domeniul

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 89 managementului vizitatorului
Accesibilitate redusă a
atracțiilor turistice
pentru autoghidaj în
Moldova
Accesibilitate redusă pentru autoghidaj prin indicatoare rutiere
Accesibilitate fizică redusă din cauza stării drumurilor locale
Căile de acces neadecvate spre majoritatea atracțiilor locale,
puține locuri destinate parcărilor securizate.
Acces redus la servicii de bază în preajma atractiilor turistice
Subutilizarea serviciilor de ghid
Evenimentele cultural
artisti ce sunt neatractive
pentru turiști
Evenimente suficiente, dar nu sunt vizitate de turiști
Evenimentele locale sunt lipsite de vizibilitate turistică
Calendar al evenimentelor ne transparent și neajustat
necesităților industriei ospitalității
Agrementul în Moldova
este dezorganizat
Agrementul neorganizat subminează industria ospitalității în
Moldova și degradează mediul natural
Sistemul național de zone de agrement și odihnă doar declarat
Odihna moldovenilor în scădere prin agenții in țară
Odihna strainilor în scădere prin agenții in Moldova
Unitațile de cazare modestă acordă cea mai mare parte din
ospitalitate în Moldova
Gradul redus de
informatizare a
turismului
e-Turism aplicat încet în Moldova
Puține proiecte în e-Turism
Registrul turismului nu este electronic
Pregătire joasă a cadrelor
pentru industria
turismului
Formarea în cadrul școlilor polivalente nu ajută la planificarea
carierei în industri a turismului.
Lipsa instituțiilor de pregătir e a cadrelor în meseriile de bază
pentru industria turismului
Nu există o Școală de Hotelărie în Moldova
Insuficiența de instruire a personalului de "primă linie" în
relațiile cu clienții.
Instituții le de învățămînt superior pregătesc doar manageri
pentru industria turistică
Calitate proastă a absolvenților pentru industria turismului
Dezechilibre în perfecționarea cadrelor de turism
Insuficiența echipament ului și materiale didactice adecvate
pentru industria turismului.
Insuficiența bazelor pentru practica de producție în procesul de
formare profesională.
Insufic iența cadrelor care cunosc limbile de circulație
internațională și tehnologiile informaționale .

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 90
4.Dezvoltarea turismului intern și receptor

4.1. Repartizarea fluxurilor turistice pe teritoriul național și impactul acestora

Progrese de etapă (2003 -2010)
Numărul cetățenilor străini intrați în Moldova în 2010 a crescut pînă la 1886,3 mii persoa ne, sau
de 5,3 ori comparativ cu anul 2003. Rata de creștere anuală a intrărilor străinilor în țară este de
65,9%. Totodată a crescut și mobilitatea cetățenilor moldoveni, astfel în perioada 2003 -2010
aceștea au traversat frontiera de stat cu diferi te scopuri de 3,3 ori mai intens ajungînd la cca. 5
mln persoane . Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania și UE,
62,9% din Ucraina și alte țări CSI.
În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4% . În raioane sunt 127
unități care au cca.50,8% din întreaga capacitate de cazare a țării. În capitală sunt concent rate
marea majoritate a hotelurilor de 3*, 4* și 5* și cca. o jumătate din numărul unităților de cazare
estivale, precum și cca.30% din numărul de paturi din structurile sanatoriale.
În ultimii ani au apărut un șir de hotele mici private construite în stilul vilelor urbane, care
corespund într-o mare măsură cerințelor de clasificare, și-au creat o clientelă proprie și
promovează în prezent pe piața hotelieră a Moldovei oferte competitive. Câteva dintre cele mai
mari hotele din Chișinău au fost parțial sau total renovate.

Evoluție spectaculoasă a numărului de oaspeți străini în Moldova
Republica Moldova este intens vizitată de cetățenii țărilor CSI, UE și din alte țări, datorită
amplasării favorabile. Astfel, numărul cetățenilor străini intrați în Moldova în 2010 a crescut
pînă la 1886,3 mii persoa ne, sau de 5,3 ori comparativ cu anul 2003. Astfel rata de creștere
anuală a intrărilor străinilor în țară este de 65,9%. Totodată a crescut și mobilitatea cetățenilor
moldoveni, astfel în perioada
2003 -2010 aceștea au traversat
frontiera de stat cu diferi te
scopuri de 3,3 ori mai intens
ajungînd la cca. 5 mln persoane
(sau în medie fiecare cetțean a RM
a ieșit din țară de 1,5 ori în 2010).
Acest flux important de călători
crează oportunități pentru
dezvoltarea infrastructurii de
deservire și servicii turis tice, iar
rolul punctelor de acces în țară
crește tot mai mult.

Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania și UE, 62,9% din
Ucraina și alte țări CSI, iar prin Aeroportul Chișinău – cca. 9%. Aceste tendințe se mențin în timp,
cu excepția anului de criză 2009, cînd fluxurile prin aeroport și din Vest s-au micșorat simțitor,
pentru ca în 2010 situația să se echilibreze. Fluxul de călători din CSI nu a resimțit consecințele
crizei din 2009.

Dezechilibru teritorial al fluxulu i de vizitatori străini

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 91 În profil teritorial fluxurile de
vizitatori străini se împart
dezechilibrat pe teritoriul național și
reflectă mai degrabă structura căilor
de comunicație ale Moldovei cu țările
vecine. Astfel cel mai important flux
de vizitatori străini din Est este Otaci
(23%), urmat de Criva, Tudora și
Palanca (cîte 3%), iar din Vest –
Leușeni (9%), Giurgiulești (7%) și
Sculeni (6%). Nici unul din aceste
puncte nu este dotat cu centre de
informare turistică.

Capacitatea redusă a operatorilor
de turism de a deservi oaspeții Moldovei
Companiile de turism licențiate deservesc un număr de sub 0,5% din fluxul de străini intrați în
țară, clienți potențiali pentru consumul turistic pe trasee sau la destinație. Aceasta se produce
datorită concentrării companiilor de turism în Chișinău și din insuficiența de dotări turistice în
destinațiile conectate la punctele de intrare în țară.

Tabel 30: Evoluția ponderii de turiști străini deserviți de Companii licențiate în turism
2003 2010 %, 2010/03 rara crestere anuala, %
total intrari straini frontiera , mii pers 357.7 1886 ,3 527,35 65,92
total turisti straini deserviti de agentii turism , pers 23598 8956 37,95 -7,76
%, ponderea turisti straini deserviți 6,60 0,47

Spre regret discrepanțele s-au mărit în
timp dintre numărul de potențialii
consumatori de turism în Moldova și
clienții efectiv deserviți de companiile
de turism autohtone. Sporirea
numărului de turiști străini, prioritate în
SDT, nu s-a produs în ciuda faptului că
numărul vizitatorilor stră ini pe
teritoriul național a crescut de peste 5
ori în ultimii 8 ani, din cauza lipsei de
oferte în destinațiile turistice. ANT nu
intervine timp de 8 ani pentru a stimula
efectiv antreprenoriatul la destinație.

Oferta industriei ospitalității
dezechilib rată teritorial
În prezent baza materială de turism în Republica Moldova este caracterizată de 250 unități
hoteliere amplasate în mare parte în orașele țării. Astfel în raioane sunt 127 unități care au
cca.50,8% din întreaga capacitate de cazare a țării. Capitalei îi revin 114 unități (inclusiv 31
hoteluri în oraș) cu 45,6% din capacitatea de cazare. Tot aici sunt amplasate mai bine de 360
agenții de turism, iar în suburbii sunt 3 structuri sanatoriale, 68 tabere de odihnă estivală.
În capitală sunt concent rate marea majoritate a hotelurilor de 3*, 4* și 5* și cca. o jumătate din
numărul unităților de cazare estivale, precum și cca.30% din numărul de paturi din structurile

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 92 sanatoriale. În țară se resimte o insuficiență a motelurilor de-a lungul principalelo r artere
rutiere, precum și a structurilor de cazare de nivel modest (1*).

Tabel 31: Evoluția și repartizarea geografică a bazei materiale de cazare
2003 2010 %, 2010/03
Unitati cazare
total RM 184 250 135,87
mun. Chișinău 101 114 112,87
mun. Bălți 5 9 180,00
raioane 78 127 162,82
Capacitate de cazare, locuri
total RM 22853 28370 124,14
mun. Chișinău 10615 10109 95,23
mun. Bălți 341 757 221,99
raioane 11897 17504 147,13

Se investește susținut în hotelărie în Moldova : observăm creșt erea stabilă a numărului de
structuri de cazare – în ultimii 8 ani numărul acestora a crescut cu 35% și cu 1/4 întregul fond
de cazare. În 2003 au fost adoptate Normele metodologice de clasificare structurilor de primire
cu funcțiune de cazare dar nu toat e structurile existente au reușit să fie clasificate (78 unități).
Cele mai mari investiții se orientează spre periferie.
După destrămarea sistemului turistic al ex-URSS o bună parte din unitățile de cazare din
Republica Moldova s-au închis, li s-a schimba t activitatea sau au fost distruse. Insuficiența de
turiști a dus la micșorarea drastică a atracției business -ului hotelier și scăderea rentabilității
hotelurilor relativ mari. Coeficientul de utilizare a locurilor disponibile în hotele variază între 20-
30%, fapt care a generat reorientarea structurilor hoteliere spre piața asigurărilor cu oficii a
întreprinderilor. Aceasta se întâmplă pe un fon general pozitiv de relansare a structurilor de
cazare în municipiul Bălți și raioane, unde au fost înregistrată o creștere a fondului de cazare de
122% și respectiv 47% în ultimii 8 ani. În cazul mun. Bălți s-au lansat noi hotele, iar în cazul
raioanelor – s-au relansat unele din fostele tabere estivale amplasate în mare parte în localitățile
rurale. Totodată, în ultimii ani au apărut un șir de hotele mici private construite în stilul vilelor
urbane, care corespund într-o mare măsură cerințelor de clasificare, și-au creat o clientelă
proprie și promovează în prezent pe piața hotelieră a Moldovei oferte competitive. Câteva dintre
cele mai mari hotele din Chișinău au fost parțial sau total renovate. Astfel este ridicat gradul de
confort al camerelor, este lărgită considerabil gama serviciilor oferite clienților. Sunt create
condiții pentru buna activitate a oamenilor de afaceri: săli de conferințe dotate cu echipament
modern, business -centre cu acces la Internet, fax și calculatoare puse la dispoziția clientului.

Capacitate redusă de a absorbi străini pentru cazare
Pe fonul unor investiții susținute structurile de cazar e asigură cu cazare un număr tot mai mic de
străini intrați în țară. Astfel dacă în 2003 cca. 17,5% din străinii sosiți în țară se cazau în unitățile
de cazare înregistrate, apoi în 2010 doar 3,4%.

Tabel 32: Evoluția turistilor străini cazați in RM
2003 2010 %, 2010/03 rara crestere anuala, %
total intrari straini frontiera 357694 1886287 527,35 65,92
turisti straini cazati in RM 62559 63593 101,65 0,21
% ponderea turistilor straini cazati 17,49 3,37

Aceste evoluții se acutizează în timp. Un numă r important de cazări se realizează în sectorul
particular, număr nemonitorizat de către ANT dar și calitatea serviciilor oferite pentru
96% din oaspeții Moldovei.

Dezechilibru teritorial al consumului de ospitalitate

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 93 Repartizarea teritorială a fluxului de persoane cazate în Moldova este deretminată de baza
materială concentrată neuniform. Astfel 56% sunt cazați în Chișinău (128462 persoane ) iar 39%
în raioane.

În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4%, iar în Chișinău s-a
redus cu 34,4%.

La nivelul turiștilor străini remarcăm concentrarea masivă a acestora pentru cazare doar în mun.
Chișinău (91%), consecință a dezechilibrului teritorial al turismului național .

Repartizarea regională neuniformă a flux urilor turistice
Pe teritoriul național al Republicii Moldova sunt
delimitate 6 regiuni de dezvoltare, în care sunt
amplsate un număr neproporțional de unități
turistice. Majoritatea sunt concentrate în municipiul
Chișinău și raza acestuia de influiență, astfel
capitala reprezină cea mai mare aglomerație
turistică și generatorul principal de turiști și
persoane de odihnă pentru celelalte zone turistice
din țară. Fluxurile turistice la nivelul unităților de
cazare este dezechilibrat între capitală și restu l țării. Agențiile de turism naționale nu prezintă
date statistice privind repartizarea teritorială a
călătoriei clienților săi, deaceea monitorizarea
teritorială a turiștilor prin structurile intermediare
(agenții de turism, turoperatori) pe piața turist ică
este în prezent imposibilă.

Totodată remarcăm o ușoară creștere a unităților de
cazare în regiuni în perioada 2003 -2010.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 94 Aceste dezechilibre impune necesitatea dezvoltării a unui sistem de zone/stațiuni turistice
naționale și locale echilibrat la nive l teritorial și ajustat unui management competitiv a
destinațiilor turistice.

Valorificarea redusă prin trasee de turism a unor teritorii din Republica Moldova
Până în prezent autoritățile naționale de turism nu au fost preocupate de dezvoltarea teritori ală
a turismului național, iar carcasa turistică era constituită în exclusivitate din traseele turistice ale
agențiilor de turism amplasate în Chișinău, sistem care este necompetitiv în plan regional și
neperformant la nivel de management. Trebuie de remar cat că, trasee turistice reprezintă
direcționarea fluxurilor turistice de către agențiile de turism și nu reprezintă carcasa de
organizare a spațiilor cu funcționalitate turistică. Agențiile de turism sunt intermediari pe piața
turistică care nu au întotde auna capacități de a orienta circuitele turistice spre toate destinațiile
naționale și locale, în plus acestea nu pot influența fluxurile de turiști care călătoresc pe cont
propriu.
În al doilea rând, agențiile de turism deservesc anual un număr de cca. 100-150 mii turiști interni
și străini, însă potrivit estimărilor specialiștilor numărul turiștilor neorganizați de agenții este de
cca. 10 ori mai mare. Aceștea călătoresc de sinestătător și constituie cea mai importantă piață de
consum a serviciilor locaț iilor turistice (exemplu Vadul lui Vodă, Vatra ș.a.). Bineînțeles că
traseele turistice ale agențiilor din Chișinău nu întotdeauna se suprapun pe destinațiile solicitate
de călătorii individuali. Astfel ignorând necesitățile acestora se generează apariția stihiinică a
locațiilor de agrement și turism neorganizat, prejudiciind mediul natural și construit.
În al treilea rând, traseele turistice reprezintă oferta comercială a agenților economici și nu
oferta complexă a destinațiilor turistice naționale și locale. Oferta comercială a agențiilor de
turism nu poate cuprinde toate cele cca. 300 locații turistice dotate cu echipamente de cazare a
călătorilor (tabere pentru copii, baze de odihnă, moteluri, pensiuni, sanatorii, etc.), care de regulă
sunt amplasate într-o parte de principalele drumuri naționale preferate de agențiile de turism
din Chișinău. De regulă, zonele turistice nu sunt create doar dea lungul culuarelor de circulație a
turiștilor, ci prioritar în locațiile dotate cu resurse turistice. Traseele turistice sunt funcțional
subordonate zonelor turistice. Astfel, traseele turistice temporare sau permanente apar între
zonele generatoare de turiști spre cele primitoare de turiști.
Deci, sistemul național de amenajare turistică a teritoriului trebuie să fie axat pe
delimitarea unor zone turistice naționale și locale și nu pe trasee turistice care reprezintă
oferta comercială a intermediarilor pe piața turistică amplasați în capitală.

Amplasarea teritorială a zonelor turistice în Republica Moldova
A. Reg iunea de dezvoltare Nord
Regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova cuprinde 11
raioane și municipiul Bălți cu o suprafață totală de 10 mii km2
sau cca.30% din teritoriul național. Populația constituie 967 mii
persoane (25 % din populația țării), inclusiv populație urbană
305 mii persoane sau cca.32% din totalul pe regiune. Totodată,
aici sunt amplasate 571 localități, inclusiv 551 sătești din totalul
de 1679 localități din Republica Moldova .
Regiunea este caracterizată de un potențial turistic al 102 arii
protejate de stat cu o suprafață totală de cca.16,6 mii ha, 2 plaje
de importanță națională (Soroca, Costești), 20 muzee, 178
edificii eclizeastice de importanță națională și 454 de
importanță locală.
Forma eficientă de valorificare a resurselor turistice din regiune

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 95 este crearea de zone turistice cu stațiuni de importanță națională și locală, care să diversifice
destinațiile turistice prin nordul Republicii Moldova . Asemenea zone turistice potențiale sunt
delimitate în număr de opt, două dintre care de importanță națională:
A.1 Zona turistică Bălți
A.2 Zona turistic Cobani -Costești
A.3Zona turistică Criva
A.4 Zona turistică Edineț
A.5 Zona turistică Japca -Camenca
A.6 Zona turistică Rudi -Naslavcea
A.7 Zona turistică Soroca
A.8 Zona turistică Țaul

B. Regiunea de centru
În regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova sunt incluse 13 raioane, numărul
populației depășind 1022 mii persoane sau 26% din totalul pe țară. Din populația regiunii 832
mii pers. trăiesc în 568 de localități săteșt i, iar restul 17% în orașe. Regiunea ocupă un
teritoriu de 10636 km2 sau cca. 31% din suprafața țării.
În regiune sunt 114 arii naturale de valoare protejate de stat (ANP) cu o suprafață totală de
38,5 mii ha, 20 muzee, 256 edificii de cult de importanță națională și 27 de importanță locală,
care îi conferă o atractivitate investițională avantajoasă. Totodată în regiune nu există nici o
zonă națională de odihnă. Fondul ariilor naturale în centrul țării ocupă cca 60% din suprafața
totală de natură protejată . Acest important potențial natural concentrat la distanțe relativ mici
de la centrele orășenești stimulează dezvoltarea turismului de odihnă și tratament.
În același timp un număr mare de populație preferă formele neorganizate de turism în spațiile
verzi, fapt explicat de oferta nediversificată a agențiilor de turism pentru turism intern.
Caracteristica resurselor tuistice determină specializarea a 7 zone de interes turistic:
B.1 Zona turistică Codrii
B.2 Zona turistică Criuleni -Holercani
B.3 Zona turist ică Hârjauca
B.4 Zona turistică Hâncești -Lăpușna -Leușeni
B.5 Zona turistică Orhei
B.6 Zona turistică Plaiul Fagului
B.7 Zona turistică Saharna -Țipova

C. Municipiul Chișinău
Amplasat pe o suprafață de doar 2% din teritoriul național (568 km2), munici piul concentrează
peste 18% din populația țării sau 717 mii persoane, din care 90% sunt orășeni. Municipiul
Chișinău este una dintre cele mai solicitate destinații turistice din Republica Moldova . Aceasta se
explică prin poziția avantajoasă în mijlocul țării, propriul aeroport internațional, nod al căilor
rutiere și ferate, numărul relativ mare a locurilor de cazare, cea mai diversificată ofertă turistică
națională, patrimoniu variat, dependența relativ mică de fluctuațiile sezoniere, un grad mai înalt
de exploatare a resurselor turistice decât media pe țară ș.a. Astfel 46% din totalul capacității de
cazare al țării și cca.350 agenții de turism naționale sunt concentrate în municipiul Chișinău,
constituind cea mai mare aglomerație turistică a Republicii Mold ova.
Chișinăul absoarbe cca. 90% din turiștii străini cazați în unitățile hoteliere. Tot aici se desfășoară
cele mai importante evenimente culturale, sportive și activități de congrese în plan național. În
suburbii se găsesc 2 zone mari de odihnă – Vadul lui Vodă și Vatra, iar în rază de influență a
orașului Chișinău (cca.50 km) – destinațiile turistice de importanță națională Orheiul Vechi,
Căpriana, Hâncu, Mileștii Mici, Cojușna, rezervația „Codrii”, etc. Astfel Chișinăul concentrează cea
mai mare piață turistică și excursionistă din Republica Moldova .
Orașul Chișinău are o ofertă turistică variată rezultată în urma atracțiilor sale: centru istoric,
cultural, economic și administrativ, centru de congrese și întruniri, zonă de odihnă și agrement.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 96 Majoritate a grupurilor de turiști atât individuali cît și grupe organizate care ne vizitează țara, în
primul rând vizitează municipiul Chișinău cu multiplele sale obiective turistice. Moștenirea
istorică, aranjament stradal, spațiile verzi, corelația dintre clădiril e monumentale și construcțiile
de rând, spectrul dintre vechea urbă și noile cartiere înălțate în afara vechiului perimetru urban,
amplasarea pe coline și raportul acestora cu natura și așezarea istorică, generează o cantitate
importantă de imagini superbe și conferă Chișinăului un statut de centru turistic important.
Diversitatea atracțiilor turistice determină polifuncționalitatea municipiului ca destinație
solicitată pe piața turistică. Astfel în capitală sun concentrate 4 arii naturale protejate pe o
suprafață de 208 ha, 2 zone de odihnă de importanță națională, 9 muzee naționale, 19 biserici
reprezentative, etc.
Municipiul Chișinău este bogat în obiecte de patrimoniu antropic amplasate atât în orașul
Chișinău (vatra orașului vechi, zona istorică, obiec te izolate), cât și în suburbii (situri
arheologice, vetre medievale, complexe subterane, mănăstiri, etc.). Astfel cu cca. o mie de obiecte
de cultură și civilizație protejate, municipiul reprezintă cea mai mare concentrație de obiecte de
arhitectură din țară. În orașul Chișinău în conformitate cu decizia primăriei orașului
nr.104/6366 din 18.08.1994 la anexa nr.4 sunt ocrotite 977 monumente amplasate în
intravilanul urban. Dintre acestea 236 obiecte și complexe sunt protejate drept monumente de
importanță națională și 741 obiecte de patrimoniu locale. Absoluta majoritate a obiectelor de
patrimoniu (857 edificii) sunt amplasate în orașul vechi și în zona istorică și constituie în
proporție de 89,8% case de locuit și vile urbane. În perimetrul a 65 de străzi cu cca. 4 mii de case
construite în diferite perioade 23,85% sunt obiecte de patrimoniu protejate de importanță
națională sau locală. Însă doar 5,8% din totalul clădirilor sunt obiecte de patrimoniu național
ocrotite de stat, iar fiecare a zecea construcți e din lista de obiecte de patrimoniu național și local
din Chișinău a fost distrus. În afara zonei istorice a capitalei se găsesc 23 din monumentele de
arhitectură. Zone turistice:
C.1 Zona turistică Chișinău
C.2 Zona turistică Vadul lui Vodă
C.3 Zona turistică Vatra

D. Regiunea de dezvoltare Sud
În regiunea de sud a Republicii Moldova sunt incluse 8 raioane, numărul populației este de 525
mii persoane sau 13% din totalul pe țară. Regiunea ocupă peste 7379 km2 sau cca. 22% din
teritoriul național. Poten țialul turistic al regiunii este reprezentat de un număr de 43 arii
naturale protejate de stat pe o suprafață totală 5874 ha, datorat reliefului de stepă și gradului
redus de împădurire. În localitățile din regiune sunt 10 muzee și 63 edificii ecleziastice de
importanță națională și locală. În regiune nu sunt desemnate zone de agrement de importanță
națională.
Caracterul dispers al resurselor turistice și starea actuală a acestora determină numărul mic de
posibile zone turistice. Acestea sunt încadrate în zona orașului Cahul, precum și dea lungul
Nistrului inferior sau în raionul cu populație majoritară de etnie bulgară.
D.1 Zona turistică Cahul
D.2 Zona turistică Tighina -Căușeni -Talmaz
D.3 Zona turistică Taraclia

E. UTA Gagăuzia
În UTA Găgăuzia a Republic ii Moldova sunt incluse 32 localități inclusiv 29 sătești cu o populație
de 156 mii persoane, în majoritate etnici găgăuzi, sau 4% din populația țării. Gradul de
urbanizare este de 37%, iar restul 98 mii persoane din populație trăiește în localități săteșt i.
Potențialul turistic al UTAG este reprezentat de un număr de 9 arii naturale protejate de stat pe o
suprafață totală 108,6 ha. În localitățile de aici sunt 4 muzee și 3 edificii ecleziastice de
importanță națională. În UTAG nu sunt desemnate zone de agrement de importanță națională.
Datorită suprafeței mici a regiunii aici este desemnată o singură zonă turistică de perspectivă.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 97
F. Regiunea transnistreană
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt incluse raioanele din stânga Nistrului
precum și municipiile Tiraspol și Tighina pe o suprafață de 3,4 mii km2 sau 10% din teritoriul
național. Numărul populației este de 556 mii persoane sau 14% din totalul pe țară. Gradul de
urbanizare a populației regiunii este de 65%, care reprezintă peste 360 mii persoane.
Datorită regimului separatist în regiunea transnistreană nu a fost desfășurat inventarierea
potențialului turistic și nu este cunoscută o statistică a performanțelor industriei turistice locale.
În perioada ex-RSSM în stânga Nistrului au exist at mai multe locații turistice vizitate de turiștii
orientați în special prin filiera sindicatelor: Tiraspol, Tighina, Dubăsari, Camenca, limanul
Cuciurgan ș.a. E propusă o singură zonă turistică care are șanse pentru relansare în primii ani de
după reglem entarea conflictului transnistrean.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 98 4.2. Dezvoltarea turismului conform tipurilor de turism

4.2.1. Turismul rural

Ofertă redusă de turism rural
În prezent turismul rural reprezintă cca. 5% din totalul unităților de cazare, care concentrează
un fond de cazare sub 3%. În aceste s-au deservit în 2010 un număr de 13,3 mii persoane (5,8%
din clienții unităților de cazare).

Tabel 33: Evoluția performanțelor pensiunilor și agropensiunilor în Republica Moldova
2003 2006 2008 2010
Total pensiuni si agropensiu ni 0 12 11 13
%, pondere pensiuni 0,00 5,69 4,80 5,20
Total locuri pensiuni 0 493 704 743
%, pondere fond cazare pensiuni 0,00 1,81 2,49 2,62
Turisti cazati in pensiuni 0 7763 11392 13290
%, persoane cazate in pensiuni 0,00 2,49 4,06 5,78

Monitoriza re fragmentară a turismului rural
Datorită diferențelor în structura ofertei
agropensiunilor (chirie odăi în locuințele
individuale la țară) și formularele de
raportare statistică pentru unitățile de
cazare (doar persoane juridice care oferă
cazare în unități colective de peste 10
locuri), unele unități nu sunt
monitorizate, sunt ca și inexistente un
timp îndelungat. Aceasta în ciuda
obiectivelor clare SDT și PN „Satul
moldovenesc” de a dezvolta acest tip de
turism. Mai mult Comisia creată prin HG
nr. 979 din 12.08.2008 cu privire la
impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural (deși valabilă) a produs doar 3 ședințe, fără
a aproba vre-un plan de lucru.

Oportunități nevalorificate de peste 10 ani
În Republica Moldova acest gen de afaceri poate avea succes reieșind din următoarele
considerente: zonele turistice rurale sunt tot mai solicitate de către orășeni și turiști străini;
călătoriile în raza de 30-50 km de la orașe devin competitive comparativ cu deplasările la
distanțe lungi în străinătate; costul serviciilor prestate în agropensiuni sunt mai mici decât în
alte unități de cazare; afacerea poate fi inițiată relativ simplu și ieftin; oferta agropensiunilor de
regulă este complexă și localizată „sub același acoperiș” ceea ce o face foarte atrac tivă pentru
beneficiari.
Investiția pentru lansarea afacerii nu este mare, deoarece se solicită în principal doar cheltuieli
ce țin de amenajarea casei, în funcție de Normele metodologice și criteriile de clasificare a
structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei, pentru obținerea
statutului de agropensiune. La fel sunt solicitate și investițiile pentru pregătirea personalului,
amenajarea teritoriului adiacent gospodăriei, publicitate și promovarea serviciilor.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 99 4.2.2. Turismul ecologic

Oportunități mari valorificate insuficient
Turismul ecologic în Republica Moldova se reduce la 2 forme de călătorii: excursii în zone
naturale (nu neapărat în arii naturale protejate) și agrement cu sejur scurt în rezervații naturale.
Fondul ariilor naturale protejate de stat din Moldova este potrivit legislației naționale deschis
pentru forme organizate de turism, activități de agrement și odihnă a populației. În realitate,
însă, în ofertele turistice sunt prezente doar câteva zone natura le drept destinații finale, iar ca
obiecte adăugătoare de vizită în trasee combinate spre mănăstiri și locuri istorice.

Tabel 34: Structura calitativă a vizitelor în zone naturale incluse în oferta agențiilor de turism naționale
Traseu Localități
incluse Arii
naturale Mănăstiri
biserici Muzee Alte Total
Grădina botanică Chișinău 1 1 – – – 1
Rezervația “Codri” 5 2 – 1 – 2
Landșaftul “Trebujeni” 6 2 2 2 10 16
Parcul “Țaul” 19 2 3 1 – 6
Rezervația “Pădurea
Domnească”,
“Suta de movile” 18 4 4 1 1 10
Total 27 9 6 5 11 31

Fondul ariilor naturale protejate de stat deschis parțial pentru turism
Arealele incluse în fondul ariilor naturale protejate fac obiectul traseelor excursioniste într-o
măsură mică . Fluxurile de vizitatori sunt sporatice, orientate pe trasee nemarcate corespunzător,
iar spațiile pentru agrement și alimentație sunt sumar amenajate. Printre cele mai
reprezentative sunt: rezervația peisageră “Trebujeni”, rezervația științifică “Codrii”, rezervația
științifică “Pădurea Domnească”, rezervaț ia științifică “Prutul de Jos”, rezervația științifică “Plaiul
Fagului”, rezervație peisageră “Suta de movile”, rezervația peisageră “Grădina Turcească”,
rezervația peisageră “Căpriana -Scoreni”, etc.

Rezervațiile științifice
Din cele relatate anterior, rezervațiile științifice reprezintă teritorii pe care se efectuează
prioritar protecția mediului, efectuarea de cercetări științifice, educarea și instruirea ecologică a
populației, dar în același timp sunt niște atracții motivatoare substanțiale pentru circulația
turistică. Acestea au statut de instituție de cercetări științifice și activează în baza unui
regulament special.

Tabel 35: Practicare ecoturism în rezervație științifică
Tip Arii naturale
protejate Activități de turism, agrement și recreație Reglementări în zone de
protecție
Rezervații științifice
Accesul persoanelor se face în baza unui permis;
Admise: activități ce nu contravin sarcinilor
rezervației, aprobate de consiliul ei științific;
Interzis: orice formă de odihnă a populației,
deplasarea prin locuri neamenajate, aprinderea
rugurilor.
Zona de protecție obligatorie în
jurul obiectului de 1000 -1500 m;
Se admite organizarea unor
zone de recreație reglementată.

Rezervațiile naturale
Rezervații naturale sunt spații naturale valorificate intens în turismul internațional. Acestea
constituie valoroase resurse naturale din punct de vedere științific și sunt destinate păstrării și
restabilirii unui sau mai multor componente ale naturii pentru menținerea echilibrului ecologic.
Se administrează în scopul conservării biodiversității prin ameliorarea condițiilor de habitat și
asigurarea integrității și continuității speciilor floristice și faunistice.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 100 Tabel 36: Practicare ecoturism în rezervație naturală
Tip Arii naturale
protejate Activități de turism, agrement și recreație Reglementări în zone de protecție
Rezervații
naturale
Organizarea de excursii pentru educația ecologică;
Instalarea la hotare a bornelor, panourilor de
avertisment, indicatoarelor;
Interzis activități neautorizate: turism, agrement,
construcții, amenajări, recoltare, campare.
Zona de protecție obligatorie în
jurul obiectului de 700-1000 m;
Se admite organizarea unor zone
de recreație reglementată.

Rezervațiile peisagistice
Reprezintă teritorii naturale delimitate cu scopul armoniz ării relațiilor dintre om și natură,
conservării peisajelor geografice pentru generația actuală și generațiile viitoare. În Republica
Moldova sunt 41 de rezervații peisagiste, cea mai mare fiind “Pădurea din Hîncești” cu o
suprafață comparabilă cu rezervaț ia “Codrii”.

Tabel 37: Practicare ecoturism în rezervație peisajistică
Tip Arii naturale
protejate Activități de turism, agrement și recreație Reglementări în zone de
protecție
Rezervații
peisagistice
Asigurarea dezvoltării durabile în scopuri recreativ e,
estetice și culturale;
Obligativitatea angajaților și vizitatorilor de a reduce
impactul antropic asupra mediului;
Instalarea la hotare a panourilor de avertisment,
indicatoarelor;
Prevenire efectelor negative ale activității economice;
Interzis activități neautorizate: intrarea persoanelor,
turism, agrement, construcții, amenajări, campare,
fotografierea, filmarea.
Zona de protecție obligatorie în
jurul obiectului de 700-1000 m;
Terenurile din zona de protecție
rămân la dispoziția deținătorilor
pentru activități economice
tradiționale nonpoluante;
Interzis: staționarea
autovehicolelor în zone
nepermise;

Ariile cu management multifuncțional
Ariile cu management multifuncțional reprezintă suprafețe terestre și/sau acvatice în care,
concomitent cu conserv area resurselor de apă și pășunilor, se practică turismul reglementat. Sub
această denumire se subînțelege sectoare reprezentative cu diversă vegetație tipică anumitor
zone geografice ale Moldovei.

Tabel 38: Practicare ecoturism în Arii cu management multifuncțional
Tip Arii naturale
protejate Activități de turism, agrement și recreație Reglementări în zone de protecție
Arii cu
management
multifuncțional
Crearea de condiții pentru turism și agrement
reglementat;
Organizarea de excursii pentru educația
ecologică;
Instalarea la hotare a panourilor de avertisment,
indicatoarelor;
Interzis activități neautorizate: turism, agrement,
construcții, amenajări.
Zona de protecție obligatorie în
jurul obiectului de 700-1000 m;
Se admite organizarea unor zone
de recreație reglementată.

Monumentele naturii și de arhitectură peisageră
Monumentele naturale sunt de regulă obiecte izolate interesante pentru vizitele turistice, dar
care sunt repartizate dispers pe întreg teritoriul Republicii Moldova . Sub protecție de stat sunt
luate circa 130 de obiecte. Proveniența acestora poate fi diferită: de la stânci și peșteri la izvoare
și plante separate aparte.
Monumente de arhitectură peisajeră au valoare istorică, culturală, științifică, estetică, economică,
și recreativă, reprezintă mărturii ale evoluției peisajere și dezvoltării spirituale și sociale, fac
parte din patrimoniul cultural și natural și sunt înscrise în Registrul monumentelor Republicii
Moldova ocrotite de stat.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 101 Tabel 39: Practicare ecoturism în locuri cu monume nte ale naturii
Tip Arii naturale
protejate Activități de turism,
agrement și recreație Reglementări în zone de protecție
Monumente de
arhitectură
peisageră
Crearea modelelor scenice
atractive sau unice d.p.d.v.
estetic în scopuri recreative;

Zona de protecție obligatorie în jurul obiectului de
100-150 m;
Se admit activități economice ce nu sunt în
detrimentul monumentului;
Interzis: staționarea autovehicolelor în locuri
nepermise.
Monumente ale
naturii
Itinerare turistice pedestre;
Instalarea de indicat oare,
borne, panouri de
avertisment.
Zona de protecție obligatorie în jurul obiectului
(geologice, paleontologice, hidrografice, zoologice,
botanice, mixte) de 500-1000 m, în jurul arborilor
seculari de 30-50 m;
Se admite organizarea unor zone de recreați e
reglementată.

4.2.3. Turismul de sănătate

Sistem moștenit din ex-URSS dar solicitat
Serviciile structurilor de întremare (sanatorii) sunt specifice ca structură a ofertei și ca durată de
consum. Republica Moldova a moștenit din perioada ex-URSS un sistem sanatorial rigid,
dezechilibrat teritorial și cu o baza materială de cazare la standarde învechite. Astfel, în 8 ani 1/3
din unitățile sanatoriale s-au reprofilat sau închis, iar fondul general de cazare (chiar dacă au
avut loc unitar extinderi și repa rații capitale) s-a redus cu 22%. Trebuie de remarcat că din 2003
nici o unitate sanatorială nu și-a ajustat blocurile pentru cazare la sistemul național de
clasificare, chiar dacă pe parcurs au avut lor reparații capitale și reînoirea mobilierului și
dotă rilor pentru confortul persoanelor cazate.

Tabel 40: Evoluția sectorului sanatorial
2003 2010 %, 2010/03 rata anuala, %
Sanatorii 9 6 66,67 -4,17
Fond cazare sanatorii 2089 1842 88,18 -1,48
%, fond cazare sanatorial 9,14 6,49
Pers. cazate in sana torii 32083 26769 83,44 -2,07
%, persoane cazate sanatorii 11,91 11,64

Totuși serviciile sanatoriale rămîn solicitate, iar consumul de cazare în Moldova este la 11, 6%
orientat în 6 sanatorii: Vadul lui
Vodă, Chișinău, Dubăsari, Cahul,
Călărași.
Unitățile similare din regiunea
transnistreană nu sunt monitorizate.

Autoritatea națională de turism nu
monitorizează calitatea ospitalității
oferită turiștilor în unitățile de
cazare ale sanatoriilor, deși potrivit
legislației au asemenea atribuții.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 102 4.2.4. Turismul vitivinicol

Turismul vitivinicol în Moldova captează constant interesul vizitatorilor diferitor zone, în
special cele care produc vinuri, dispun de dotări necesare pentru practicarea degustațiilor de
vinuri și struguri sau pentru tratamente. Astfel, antreprenorii -viticultori din diferite centre
vinicole au descoperit o nouă oportunitate de extindere a afacerii de bază prin deservirea
turiștilor. Motivația principală a călătoriilor în asemenea centre este formată din combinația
reușită a calit ății vinului, unicitatea podgoriilor, atmosfer a dionysiană de la vinării și nu în
ultimul rând personalul ospitalier și bine instruit.
Republica Moldova este printre primele 10 țări exportatoare de vin în lume, cu aproximitiv 3,1%
din exportul mondial de vinuri și 2,3% din podgoriile mapamondului. Fiecare al patrulea dolar
câștigat din exporturile țării se datorează vinului, ceea ce constituie aproximativ 9% din PIB, iar
în structura veniturilor bugetului consolidat al țării – cca. 15%. Producția a cca 180 întreprinderi
vinicole moldovenești este comercializată pe piețele a 28 de țări ale lumii (Federația Rusă,
Bielarusia, Ucraina, SUA, Canada, Germania, Marea Britanie dețin mai mult de 95% din
exporturile de produse alcoolice).
Se crează impresia că auto mat Republica Moldova trebuie să fie printre primele destinații
turistice vinicole ale lumii. Totuși, faptul că deții o podgorie, gestionezi un ciclu tehnologic de
prelucrare a stugurilor, ai un beci în calitate de depozit, de unde comercializezi vinul vrac pe
pițele tradiționale, nu motivează suficient turiștii să viziteze o vinărie de la noi din țară. Trebuie
de remarcat că, piața de consum a vinurilor moldovenești nu este aceeași cu piața turismului
vitivinicol.

Oportunități de care beneficiază Republi ca Moldova în turismul vitivinicol
1. Teritoriul țării noastre este mic, dar care e clar divizat în 4 zone vitivinicole (Codru, Purcari,
Sudică și Nordică), unde sunt 107 mii ha de plantații vitivinicole, iar în sectorul gospodăriilor
casnice cca. 44 mii ha de plantații de viță de vie. Pe podgoriile din diferite zone geografice se
obțin vinuri distincte, în special din soiuri europene, nord -americane și autohtone comercializate
sub mărci cunoscute. Mai puțin însă aceste vinuri sunt asociate cu anumite podgo rii de valoare,
care pot fi percepute ca destinații turistice vitivinicole (și nu doar ca niște teritorii pentru materii
prime în industria vinului), cum ar fi alte similare (Champagne, Bordeaux, Heres, Tokay,
Masandra, Cotnari, Kolhida, Napa Valley, ș.a.) care vorbesc despre sine independent de țara de
proveniență.
2. Calitatea vinurilor moldovenești este binecunoscută și apreciată la diferite concursuri ale
vinificatorilor lumii. Distincțiile și medaliile obținute reprezintă o mândrie practic pentru fieca re
a treia întreprindere vinicolă din Moldova . Adevărat că acest lucru poate fi relevant doar pentru
cca. 39% din vinurile moldovenești care sunt exportate îmbuteliat. În rest vinurile exportate vrac
nu sunt purtătoare de imagine și nu sunt asociate cu vinării concrete din Moldova . Calitatea este
un bun motivator în turismul vitivinicol atunci când e asociată cu o podgorie concretă și o
gospodărie apreciată.
3. În Moldova există 180 de întreprinderi vitivinicole, care exportă 95% din toată producția
vinico lă a țării. Acestea sunt cei care operează pe piețele străine, promovează imaginea generală
a țării noastre ca regiune unde se produc vinuri de calitate, lansează noi parteneriate cu agenții
economici din străinătate, angajează cca. 25% din salariații indu striei prelucrătoare, investesc în
noi plantații și tehnologii. Dar din acestea cca. 29 pot primi și deservi turiști, însă de facto văd
sens economic în această activitate doar câteva întreprinderi (Cricova, Mileștii Mici, Cojușna). O
estimare simplă evide nțiază: dacă venitul din vânzările din deservirea turiștilor ar atinge min.
5% din cifra de afaceri (o cotă acceptabilă), ar ajunge la cifra de 50 – 75 mii USD pentru
întreprindere. Astfel degustația promovată la prețurile accesibile de 10 USD pentru o persoană, o
întreprindere trebuie să deservească 20-30 de turiști zilnic. Acestă cifră este mare pentru o
întreprindere industrială, care are ca activitate de bază producerea și comercializarea vinurilor
după anumite tehnologii și standarte. Pe când deservire a turiștilor necesită despărțirea în timp

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 103 și spațiu a circuitului vizitatorilor cu majoritatea circuitelor tehnologice, personal calificat, iar în
situația unui deficit de resurse financiare amenajarea unui spațiu standartizat de degustații este
problemati că. Deaceea majoritatea managerilor întreprinderilor vinicole sunt mai puțin
entuziasmați de extinderea afacerii spre turismul vitivinicol. Pentru comparație: în Bordeaux
doar 5% din vinării practică deservirea turiștilor, iar cifra medie de vizitatori la o vinărie este de
cca. 270 persoane anual. În deservirea turiștilor activează vinăriile consacrate și nu oricare, așa –
ca printre altele.
4. În Moldova diversitatea mărcilor de vin în ultima perioadă nu poate să nu bucure, specialiștii
moldoveni le promov ează activ pe piețele străine prin branding, consalting în centrele de
somelieri, rețele de magazine specializate, pagini web etc. Două zone vitivinicole din patru sunt
identificate ca condiții de producere a vinului cu Bordeaux (sudul Moldovei) și Roussil lon-
Languedoc (sud -estul Moldovei, Purcari) și această analogie este promovată activ printre
vinificatori. Acestea însă sunt tehnici de marketing eficiente pentru cumpărătorii de vinuri, și
mai puțin pentru persoane motivate să călătorească pe trasee vitiv inicole, cum sunt membrii
cluburilor vinicole, gurmanzii, vinificatori străini…, care constituie o altă piață. Iar acești
cunoscători de vinuri necesită un ghidaj profesionist (și corect, pentru că există o competiție
acerbă printre vinificatorii autohtoni ) prin Moldova , care totuși deține 15 vinoteci cu colecții
importante, “orașe subterane”, 9 centre de producere a vinului spumant, 10 centre de producere
a divinurilor și brandy, 6 centre de producere a vinurilor aromatizate, balsamurilor și heresului,
4 centre de tratare cu vinuri și struguri. Promovarea acestora pe piețele turistice necesită
“ambalarea lor în noi produse turistice”.
Acestea nu sunt toate oportunițățile dezvoltării turismului vitivinicol în Moldova . Totuși, ele
trebuie analizate mai puțin superficial și euforic. Condițiile economiei de piață impune rigori
severe de lansare a produselor turismului vitivinicol. Asemenea produse, care s-au lansat cu
succes pe piețele turistice internaționale, pot fi și în Moldova : zone turistice vinicole (vină rii,
muzee, centre de degustație și asistență informativă, vinoteci), sate vinicole (după modelul
satelor de vacanță), trasee vinicole (locale, naționale, practicarea activităților agricole),
evenimente vitivinicole (festivaluri de vin, participarea la evenimente locale, spectacole
tematice, concursuri) etc. Unele au o prezență recentă și pe piața turistică a Moldovei (Festivalul
vinului, trasee naționale promovate de agențiile de turism etc,).

Programul național “Drumul vinului în Moldova ” instituie un cadru regulatoriu privind
activitatea în domeniul turismului viti-vinicol și promovează 7 trasee turistice prin toate
regiunile vinicole ale țării. Acestea pornesc din capitală și includ cca. 20% din vinării, 6,8% din
arii naturale protejate, 25% din mănăs tiri și 15,9% din muzee de pe teritoriul Republicii
Moldova . În prezent aceste trasee sunt prezente în ofertele turistice în formă parțială și separat,
în funcție de preferințele clienților agențiilor de turism și structurilor de cazare naționale.

Tabel 41: Structura traseelor turistice incluse în “Drumul vinului din Moldova ”
Traseu Vinării Arii
naturale
protejate Mănăstiri
biserici Muzee,
cetăți, mon.
Istorice Centre
meșteșu
gărești Stațiuni
balneo Total
“Orheiul Vechi” 5 1 10 11 – – 27
“Codrii Moldovei” 5 5 7 1 3 1 22
“Lăpușna” 5 2 4 5 – – 16
“Stepa Bugeacului” 6 3 6 6 – – 21
“Purcari” 6 1 6 8 1 – 22
“Chișinău -Bălți” 5 8 8 7 2 – 30
“Dunărea de jos” 5 2 4 4 2 1 13
Total 36 21 37 40 8 2 144

Agențiile de turism din țară asigură pentru cca. 18% din clienții străini degustații la
vinăriile din Moldova . În ultimii 3 ani acestea au asigurat o creștere a degustațiilor cu 14%, astfel

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 104 după o descreștere din 2009 ca rezultat al crizei mondiale, consumul degustațiilor s-a restabilit
și a crescut.

Tabel 42: Fluxul clienții străini ale agențiilor de turism la intreprinderi vitivinicole in Moldova
2008 2009 2010 %, 2010/08 rata anuala, %
Turism de intrare 6538 7263 7581 115,95 5,32
Vizitatori degustatii 1176 798 1339 113,86 4,62
%, ponderea degustatii 17,99 10,99 17,66

Problemele specifice turismului vitivinicol sunt: reorientarea potențialului de marketing spre
piețele turistice, formarea unei viziuni și strategii clare de atragere a fluxurilor turistice
naționale și internaționale, crearea unui sistem atractiv de deservire a turiștilor la întreprindere,
utilizarea potențialului gospodăriilor producătoare de struguri, elaborarea planurilor de afaceri
eficiente pentru extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul turismului.

4.2.5. Turismul religios

Mănăstirile moldovenești sunt printre cele mai solicitate destinații turistice naționale din mediul
rural. Valoare turistică au cca. 20 de mănăstiri cu 40 de biserici vechi și schituri rupestre
importante, prezente în oferta turistică a agențiilor naționa le. 11 dintre complexele monahale
sunt amplasate pe teritoriul sau în vecinătatea zonelor naturale protejete, fapt care le sporește
atractivitatea și motivează suplimentar călătorii și pelerinii. Totodată însoțitorii sau ghizii locali
au o pregătire sumar ă în managementul vizitatorului și nu cunosc suficient atracțiile turistice din
zonă.

Tabel 43: Structura calitativă a vizitelor la mănăstiri incluse în oferta agențiilor de turism naționale
Traseu Localități
incluse Mănăstiri Biserici Schituri
rupestre Muzee
Bibliotecă Arii
naturale Total
Căpriana 5 1 3 1 1 6
Noul Neamț 12 1 5 1 7
Condrița 2 1 2 1 4
Saharna 12 1 2 1 1 5
Țipova 10 1 1 1 1 4
Hârbovăț 9 1 2 3
Curchi 7 1 2 3
Hârjeuca 8 1 2 1 4
Rudi 25 1 2 1 1 5
Vărzărești 10 1 2 1 4
Japca 22 1 2 1 1 1 6
Răciula 7 1 1 2
Hâncu 5 1 3 1 5
Hirova 10 1 2 3
Suruceni 5 1 2 3
Călărășeuca 28 1 2 1 4
Orheiul Vechi 6 1 1 2 2 1 7
Cosăuți 22 1 1 1 3
Tabăra 8 1 2 3
“Sf.Teodor Tiron” 1 1 1 2
Total 134 20 40 5 5 11 81

4.2.6. Alte forme de turism

Turism de vînătoare
O atracție turistică importantă este fondul de vânătoare al Republicii Moldova , care este
delimitat în 80 de suprafețe din componența a 16 întreprinderi silvice de stat, inclusiv în 56 de

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 105 ocoluri silvi ce. În prezent fondul ocupă 234,2 mii ha, inclusiv 132,8 mii ha păduri (56,7%) și
101,4 mii ha terenuri (43,3%) în rază de 500 metri în jurul pădurilor (grădini, vii, pășuni,
pârloagă, terenuri degradate). Suprafața ocupată de păduri ale fondului de vânăto are alcătuiește
cca. 38% din totalul terenurilor împădurite din țară (fără regiunea transnistreană) sau de două
ori mai mult decât suprafața împădurită a ariilor naturale protejate de stat. Cele mai mari
teritorii ale fondurilor de vânătoare se găsesc pe domeniile gestionate de ÎSS Chișinău, Edineț și
Orhei.

Tabel 44: Structura Fondului de vânătoare din Republica Moldova
Întreprinderi silvice de stat Nr. ocoluri silvice Nr. fonduri de vânătoare
ÎSS Călărași 5 5
ÎSS Chișinău 5 5
ÎSS Comrat 4 6
ÎSS Edineț 5 11
ÎSS Glodeni 5 10
ÎSS Hâncești -Silva 3 1
ÎSS Iargara 3 3
ÎSS Manta 1 3
ÎSS Nisporeni 2 3
ÎSS Orhei 5 5
ÎSS Răzeni 2 2
ÎSS Silva -Sud 4 4
ÎSS Soroca 2 6
ÎSS Șoldănești 3 4
ÎSS Telenești 3 3
ÎSS Tighina 4 9

Activitatea de vânătoare pe teritoriul Moldovei este reglementată de un regulament special al
Asociației Naționale a Vânătorilor și Pescarilor, legislația ecologică națională, normativele de
vânătoare în vigoare.
Nu există o statistică referitoare la numărul de turiști care practică turismul de vînătoare.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 106 4.3. Evoluția pieței turismului intern

Progrese de etapă (2003 -2010)
Strategia de dezvoltare a ramurii are obiectivul de bază promovarea turismului intern . Turistul
moldovean călătorește prin țară 6-8 zile în mediu, datorită ponderii mari a unităților estivale de
cazare pentru copii. Valoarea incasărilor în turism ul intern au crescut de 2,2 ori de la 39,77 mln
lei (2003) la 83,88 mln lei. Incasările zilnice ale agențiilor de turism per turist intern au crescut
de 3 ori – de la sub 100 lei/zi la peste 306 lei/zi. Astfel, turistul național în destinații naționale
este un client sigur și cu pote nțial mare de creștere.

Turismul intern ca număr de turiști este într -o descreștere permanentă din 2004 cu o rată
anuală -5,4%. Strategia de
dezvoltare a ramurii are obiectivul
de bază promovarea turismului
intern, iar acțiunile implementate în
8 ani nu au asigurat aceasta.

Mai mult numărul turiștilor interni
organizați de agenții s-a micșorat cu
43%, iar numărul de excursioniști
moldoveni deserviți pe trasee
naționale în 2010 a fost de doar cca.
1/3 din numărul acest ora din 2003.

Tabel 45: Indicii pieței turismul intern organizat de agenții de turism
2003 2006 2008 2010 %, 2010/03 rata anuala, %
Total vizitatori 62541 50820 48456 35594 56,91 -5,39
turiști 39452 30812 29767 27224 69,01 -3,87
excursioniști 23089 20008 18689 8370 36,25 -7,97
Numărul de zile-turist 400136 424262 403385 274342 68,56 -3,93
Încasări, mii lei 39771,5 79620,3 111464,2 83877,7 210,90 13,86
sejur mediu, zile 6,40 8,35 8,32 7,71 120,47 2,56
incasari medii/vizitator, mii lei 0,64 1,57 2,30 2,36 370,56 33,82
incasari medii zilnice pe turist 99,39 187,67 276,32 305,74 307,60 25,95

Incasări în creștere din turismul intern
Totodată pe fonul general de scădere al sejurului in turismul intern cu 37% în ultimii 8 ani,
valoarea incasărilor au crescut de 2,2 ori de la 39,77 mln lei (2003) la 83,88 mln lei.

Valoarea maximal a incasărilor în turismul intern a fost în 2008 cînd a depășit 111,46 mln lei, în
anii de criză ulteriori descrescînd cu ¼.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 107 Turistul moldovean călătorește prin țară 6-8 zile în mediu, aceasta datorită ponderii mari a
unităților estivale de cazare pentru copii.

În turismul intern moldovenii au avut o evoluție spectaculoasă de 3,7 ori de cheltuieli în
ultimii ani (rata anuală de creștere de 33,8%) pentru o călăt orie – de la 640 lei (2003) la 2360 lei
în 2010. Incasările zilnice ale agențiilor de turism per turist intern au crescut de 3 ori – de la sub
100 lei/zi la peste 306 lei/zi. Astfel, turistul național în destinații naționale este un client sigur și
cu pote nțial mare de creștere.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 108 4.4. Evoluția pieței turismului receptor

Progrese de etapă (2003 -2010)
Strategia de dezvoltare a turismulu i promovează acțiuni pentru încurajarea turismului
internațional de intrare . În turismul receptor străinii cheltuie prin agenții de cca. 2,2 ori mai mult
în 2010 decît în 2003, iar după criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Turistul
străin în destinații naționale este un client sigur și cu potențial de creștere. Motivația călătoriilor
străinilor s-a modificat calitativ prin creșterea ponderii călătoriilor de agreement, tratament și
vizitare a vinăriilor în Moldova . Evoluția cea mai spectacular ă a avut -o vizitele pentru tratament,
care s-au mărit de 2,9 ori cu o rată anuală de creștere de 23,7%.
Proveniența turiștilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE și SUA , ponderea cărora a
crescut în 8 ani pînă la 3/4. Romania, Rusia, Ucraina, Turcia și SUA furnizează stabil o cotă de cca.
50 – 65% de clienți pentru oferta turistică națională.

Turismul receptor este într -o descreștere permanentă din 2004 cu o rată anuală -7,8%, atît
de pe piața tradițională din CSI cît
și din UE și alte țări. Strategia de
dezvoltare a turismulu i
promovează acțiuni pentru
încurajarea turismului
internațional de intrare, totuși
eforturile depuse în 8 ani nu au
asigurat atingerea acestui obiectiv
major.

Totodată, numărul turiștilor străini
intrați în RM și organizați de
agenții s-a micșorat cu 74%, iar numărul de excursioniști străini deserviți pe trasee naționale în
2010 a fost de doar cca. 3/5 din numărul acestora din 2003.

Tabel 46: Indicii pieței turismul receptor organizat de agenții de turism
2003 2006 2008 2010 %, 2010/03 rara anuala, %
Total vizitatori 23598 14239 8710 8956 37,95 -7,76
din care din țările CSI 7487 3611 3602 2249 30,04 -8,75
Tip vizitator
turisti 21233 12956 6538 7581 35,70 -8,04
excursionisti 2365 1283 2172 1375 58,14 -5,23
Motivații
de agrement, recreere și odihnă 9920 6170 5682 5438 54,82 -5,65
din care, de vizitare a obiectivelor
vitivinicole 1176 1339
de afaceri și profesional 12975 7444 2541 2971 22,90 -9,64
de tratament 189 376 394 547 289,42 23,68
sejur mediu, zile turist 3,57 3,52 2,87 3,15 88,39 -1,45
incasari medii pe vizitator, mii lei 0,92 1,67 2,18 1,99 215,85 14,48

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 109 Numărul de zile-turist a avut o evoluție negativă de la 84,2 mii la 28,2 miicazări (33,55%) în
ultimii 8 ani cu o rată anuală de -8,3%. Totodată pe fonul general de scădere al sejurului in
turismul receptor vizitatorul străin a
preferat să stea în Moldova 3-4 zile.
Trebuie de remarcat că vizitatorii
străini motivați de recreație și
agrement stau mai puțin decît
persoanele care călătoresc pentru
afaceri. Turiștii străini care vin pentru
tratament stau în Moldova între 15 și
17 zile, sejur prelungit datorită
ofertei specifice structurilor
sanatoriale autohtone.

Evoluția incasărilor totale în turismul receptor a fost în descreștere cu cca. 18% (-2,26%
anual) de la 21794,6 mii lei în 2003 la 17853,9 mii le în 2010 organizat de agenții de turism. În
turismul receptor străinii cheltuie prin agenții de cca. 2,2 ori mai mult în 2010 decît în 2003, iar
după criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Astfel de la un consum mediu de 920
lei s-a ajuns la cca. 2000 pe turist.
Turistul străin în destinații naționale este un client sigur și cu potențial de creștere.

Motivația călătoriilor străinilor în Moldova este diversă, dar dezechilibrată . După 2004 au
descrescut fluxurile turistice pe toate tipurile de motivații. Între 2003 și 2007 au predominat
vizitatorii străini cu motivație afaceri, după care să se reducă drastic (de peste 5 ori) numărul
acestor clienți deserviți de agen țiile de turism. Evoluții negative mai puțin spectaculare au fost la
clienții străini pentru odihnă și excursioniști.

Motivația călătoriilor străinilor s-a modificat calitativ prin creșterea ponderii călătoriilor de
agreement, tratament și vizitare a vinăriilor în Moldova . Totodata, ponderea vizitelor de afaceri
organiate de Ag. Turism au descrescut cu 22% din contul apariției pe piață a unou organizatori
specializați de evenimente.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 110

Evoluția cea mai spectacular ă a avut -o vizitele pentru tratament, care s-au mărit de 2,9 ori cu o
rată anuală de creștere de 23,7%.

Tabel 47: Dinamica călătorilor străini organizați cu diverse motivații
2003 2010 %,
2010/03 rara anuala,
%
agrement, recreere și odihnă 7555 4063 53,78 -5,78
afaceri și profesional 12975 2971 22,90 -9,64
tratament 189 547 289,42 23,68

Turiștii străini în Moldova stau perioade diferite în funcție de motivații, respectiv pentru
tratament 13-17 zile iar pentru afaceri 2-3 zile. Aceste cote de sejur sunt relativ stabile pentru o
peri oadă îndelungată de timp, fapt
care denotă o stagnare a diversității
ofertei turistice naționale .

Pe fonul general de descreștere a
vizitatorilor străini organizați în
Moldova , remarcăm că odihna în
Moldova este mai scurtă cu 42,7%, iar
cele de afaceri – cu 8,6% pentru
perioada 2003 -2010.

Tabel 48: Sejur mediu în Moldove, pe motivații, în zile-turist
2003 2010 %,
2010/03
agrement, recreere și odihnă 4,12 2,36 57,28
afaceri și profesional 3,01 2,75 91,34
tratament 16,58 13,26 79,97

Proven iența turiștilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE și SUA , ponderea
cărora a crescut în 8 ani pînă la 3/4.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 111

Dinamica fluxului de vizitatori organizați de pe principalele piețe este într-o descreștere
continuă. Astfel fluxul de vizitator i străini din CSI s-a micșorat în 2010 pînă la 1/3 din numărul
de clienți deserviți de agenții în 2003 (-8,75% anual). Și fluxul de vizitatori din țările ne-CSI a
descrescut în 8 ani cu 58,4% (-7,3% anual).

Primele 10 țări au reprezentat cca.78% (2003) și 73% (2010) din piață turiștilor străini pentru
companiile de turism naționale. Dintre acestea Romania, Rusia, Ucraina, Turcia și SUA furnizează
stabil o cotă de cca. 50 – 65% de clienți pentru oferta turistică națională.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 112 4.5. Forța de muncă în turismul național

Tendințe generale negative
Rata ocupării în Republica Moldova s-a diminuat pe durata perioadei de observații, ritmul
scăderii fiind dintre cele mai înalte din Europa. În prezent, rata de ocupare a forței de muncă
constituie 47,1% din totalul populației cu vârstă aptă de muncă. Rata de ocupare a forței de
muncă a scăzut în toate segmentele de vârstă (cu excepția intervalului 55-64 ani) și a afectat în
egală măsură locuitorii din mediul urban și rural, bărbați și femei. Ca o consecință a creșterii
economice concentrate în orașe, rata de ocupare a forței de muncă în mediul urban este mult mai
mare decât cea din mediul rural. Un număr total de peste 350 mii persoane au părăsit sectorul
agricol, dintre care mulți s-au orientat fie către sectoar ele de comerț sau construcții, fie că au
emigrat. O creștere medie cu 1% a ratei ocupării în sectorul serviciilor se asociază cu o creștere
de 6,6% a valorii adăugate.

Forța de muncă angajată de Turoperatori și Agenții de turism
Numărul mediu scriptic al angajaților în
Agenții de turism și Turoperatori în
Moldova a constituit 1346 persoane
(2010) mai puțin cu 1/3 decît în 2003,
descrescînd în medie cu -3,77% anual.
Numărul agențiilor de turism a crescut
pînă la 383, dar acestea au devenit mai
mici ca dim ensiune în ultimii 8 ani.
Agențiile de turism în această perioadă
s-au micșorat de la media de 8,1
angajați/agenție (2003) pînă la 4,3
angajați/agenție în 2010. Astfel, numărul angajaților a scăzut în această perioadă și a juns la
0,12% din forța de muncă angajată în țară.

Creșterea poverilor pe salariat
Odată cu micșorarea numărului de angajați pe piața intermediarilor de turism, au crescut
poverile de serviciu per salariat. Astfel după 8 ani, un salariat deservește în mediu 120 clienți pe
an, în crește re cu 51%, totodată asigurînd un spor al incasărilor de 7 ori mai mari decît în 2003.
Acest lucru duce la creșterea responsabilității materiale a salariaților pentru managementul
clienților firmelor de urism.

Tabel 49: Evoluția performanțelor angajaților agențiilor de turism
2003 2006 2008 2010 %, 2010/03 rata anuala, %
Angajati agentii 1927 1840 1531 1346 69,85 -3,77
turisti pe angajat 79,64 72,22 92,91 120,17 150,90 6,36
incasari medii pe angajat, mii lei 75,56 153,37 345,92 526,06 696,20 74,52

Forța de muncă angajată de HoReCa
Numărul total al angajați în 2010 în hoteluri și restaurante a fost de 8558 persoane , iar media
scriptică de 7482 persoane. Astfel în ultimii 8 ani numîrul angajaților a sporit cu 28,11%, fără
însă a schimba proporția de 3 femei:1 barbat angajați.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 113

Rata medie de creștere a numărului de angajați a constituit în această perioadă de 3,5% anual. În
8 ani salariile în sistemul HoReCa din Moldova au crescut de 2,8 ori. Totodată a crescut și costul
unei ore de munca de 3,6 ori.

Tabel 50: Performanțele forței de muncă în HoReCa din Moldova

An salariu lunar, lei ora-om muncite cost ora-om zile munca cost zi munca
2003 827,39 1843,77 5,39 230,47 43,08
2010 2314,98 1428,27 19,45 178,53 155,60
%, 2010/2003 279,79 77,46 361,19 77,46 361,19

Totuși a scăzut simțitor gradul de antrenare a angajaților, astfel numarul de ore lucrate au scazut
cu 32%, micșorîndu -se și zilele de muncă de la 230,5 în mediu în 2003 la 178,5 în 2010.

Tabel 51: Caracteristica personalului HoReCa, profil studii
2003 2010
Efectivul de salariați la sfîrșitul anului 4114 7120
din care: salariați cu studii superioare 638 1350
medii de specialitate 1036 1965
salariați care își fac studiile în instituțiile de învățămînt secundar
profesional, mediu de specialitate, superior sau postuniversitar 684
salariati fara studii speciale 2440 3121
%, salariatilor fara studii speciale 59,31 43,83

Hotelurile și restaurantele au angajat în 2010 cca. 1350 persoane cu studii superioare și 1965
pers. cu studii medi i, în creștere de cca. 2 ori. Totuși ponderea rămîne foarte înaltă a persoanelor
care nu au studii speciale în ospitalitate pe parcursul ultimilor 8 ani.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 114 4.6. Probleme și disfuncționalități ale turismului intern și receptor

Domenii de intervenții Efecte, probleme, dezechilibre
Oferta turismul
moldovenesc este
debalansată față de
oaspetele din țară
Dezechilibru teritorial al fluxului de vizitatori străini
Oferta de cazare dezechilibrată teritorial
Capacitate redusă de a absorbi străini pentru cazare în destinații
Dezechilibru teritorial al consumului de ospitalitate
Repartizarea regională neuniformă a fluxurilor turistice
Valorificarea redusă doar prin trasee de scurt sejur a majorității
destinațiilor
Capacitatea redusă a operatorilor de turism de a absorbi oaspeții
Moldovei
Ofertă redusă de turism
rural
Capacități de cazare reduse în pensiuni
Afaceri de turism rural derulate semilegal
Monitorizare fragmentară a turismului rural
Oportunități nevalorificate de peste 10 ani
Lipsa unei pregătiri adecvate a populației pentru oferirea de
ospitalitate calitativă vizitatorilor.
Cunoștințe reduse despre valoarea patrimoniului turistic deținut
de comunitatea rurală.
Insuficiența de investiții în infrastructura rurală.
Acces redus la informații despre evenimen te locale
Lipsa facilităților turistice în apropierea atracțiilor rurale
Starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice
amplasate în localitățile rurale.
Turism ecologic
aproape inexistent în
Moldova
Oportunități mari valorificate insuficient doar prin excursii
sporatice
Fondul ariilor naturale protejate de stat deschis parțial pentru
turism
Interesul scăzut pentru promovarea activităților ecoturistice.
Majoritatea ariilor natural protejate nu sunt administrate sau
sunt abandonate
Administrațiile rezervațiilor nu aplică managementul
destinațiilor ecoturistice.
Nivelul scăzut a infrastructurii rutiere în zonele de interes
ecoturistic.
Lipsa unui program de promovare și educație ecoturistică.
Practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale
protejate compromite activitatea de ecoturism.
Ofertă regidă și
insuficientă de turism
balnear
Sistem sanatorial moștenit din ex-URSS dar solicitat
Lipsa de progres în administrarea turismului balneoclimateric.
Dezechilibrare teritorială a serviciilor sanatoriale
Ne aplicarea sistemului național de clasificare
Spațiile de cazare nu corespund exigențelor naționale de calitate
Edificiile și infrastructura aferentă nu sînt modernizate.
Dotările, utilajul medical și mobilierul sînt învechite.
Capacități reduse de deservire a clienților
Ofertă redusă pentru agrement adițional.
Lipsesc posibilitățile pentru o alimentație diversificată conform
exigențelor turiștilor.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 115
Personalul nu posedă limbi de circulație internațională.
Lipsa mat eriale lor promoționale calitat ive în limbi străine .
Programul național
“Drumul vinului în
Moldova ” neadministrat
Lipsa de capacitate pentru administrarea PN „Drumul vinului”
Ne aplicarea normativelor pentru destinațiile vinicole, spațiile de
degustații și pentru traseele din circuitul turiștilor pe întreg
parcursul său.

Probleme în reorientarea potențialului de marketing spre piețele
turistice,
Lipsa unei viziuni și strategii clare de atragere a fluxurilor
turistice naționale și internaționale,
Lipsa unui sistem atractiv de deservire a turiștilor (organizați și
individuali) la mai multe vinării repartizate echilibrat în țară
Flexibilitate redusă în agenda de lucru și la formarea pachetelor
turistice pentru diferite categorii de vizitatori
Subutilizare a potențialului gospodăriilor producătoare de
struguri,
Lipsa de proiecte în extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul
turismului.
Amenajarea teritoriului vinăriilor necesită îmbunătățiri esențiale
Abandonarea proiectului „Orașul vinului”
Prestația personalului nu este de înaltă calificare pentru ghidaj
specific.
Calitatea îndoielnică a serviciilor de alimentație.
Puține activități de marketing turistic, nu există materiale
promoționale în limbi străine.
Puține magazine specializate în destinațiile vinicole .
Turism de pelerinaj
subdezvoltat
Număr redus de obiecte religioase atractive pentru turistul străin
Obiecte de pelerinaj insuficient amenajate pentru vizite
Însoțitorii sau ghizii locali au o pregătire sumară în
managementul vizitatorului și nu cunosc bine atracțiile turistice
din zonă
Piața turismului intern
și receptor în
descreștere continuă
Turismul intern ca număr de turiști este într-o descreștere
permanentă
Turismul receptor este într-o descreștere permanentă
Evoluția incasărilor totale în turismul receptor a fost în
descreștere
Motivația călătoriilor străinilor în Moldova este diversă, dar
neasigurată cu ofertă adecvată la destinație
Proveniența turiștilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările
UE și SUA
Probleme majore în
angajarea personalului
pentru industria
turistică
Tendințe generale negative în angajarea forței de muncă pentru
industria ospitalității
Mai puțină forța de muncă angajată de Turoperatori și Agenții de
turism
Creșterea poverilor pe salariat
a scăzut simțitor gradul de antrenare a angajaților în hoteluri
ponderea foarte înaltă a persoanelor care nu au studii speciale în
ospitalitate

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 116
5. Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică

5.1. Circuitul informațional turistic: surse publice și private

Progrese de etapă (2003 -2010)
Republica Moldova devine cunoscută ca destinație turistică mai înainte ca turistul să ajungă în
țară. Sursele info cele mai accesibile sunt pagi ni web , participări la expoziții regionale
specializate și publicații dedicate. Standurile industriei turistice moldovenești sunt prezente
permanent sau sporatic la importante expoziții regionale.
Banii public i sunt planifica ți și aloca ți în Bugetul de stat pentru Agenția Turismului prin
programul „Dezvoltarea turismului” . În anul 2010 au fost alocate surse în proporție de 7,9 lei
publici per turist atras în destinațiile națion ale.

Surse publice insuficiente pentru promovarea sectorului
Surse publice sunt planificate și alocate în Bugetul de stat pentru Agenția Turismului (205) prin
programul „Dezvoltarea turismului” (66) cu un singur subprogram (02) fără specificare clară pe
cheltuie li pentru dezvoltarea destinațiilor naționale și asigurarea vizibilității turistice externe a
țării. Astfel, aceste surse sunt repartizare de ANP pentru salarizare personal, menținerea
oficiilor, alte cheltuieli de management, iar suma restantă este utiliz ată pentru acțiuni de
vizibilitate turistică a țării.

Tabel 52: Utilizarea surselor publice pentru vizibilitate turistică , restante după deducerea salariilor
Anul Bugetul total, mii
lei Cheltuieli pentru
dezvoltarea
sectorului Nr. Vizitatori in
Moldova Cheltuieli
publice per
turist, lei
2010 3291,1 2166,53 274443 7,89

Astfel diferitele acțiuni de dezvoltare a sectorului se reduc din motivul insuficienței alocațiilor
pentru necesitățile turismului. 7,9 lei publici per turist atras în destinațiile națion ale este
insuficient și ne competitiv în plan regional.

Instrumente puține pentru atragerea turiștilor în țară
Republica Moldova devine cunoscută ca destinație turistică mai înainte ca turistul să ajungă în
țară. Sursele info cele mai accesibile sunt pagi ni web găsite prin motoarele de căutare în baza
cuvintelor chei, articole în ziare și reviste despre țară, impresii ale altor persoane. Aceste
informații sunt deseori parțiale, subiective și uneori contradictorii.
Dintre sursele sigure de informații sunt web -ul oficial de turism al autorității naționale, ale altor
companii de turism (în special daca utilizează logo -ul turistic la țării) , precum și datorită
contactului direct cu reprezentanții țării la expozițiile specializate de turism sau acțiuni speciale
de vizibilitate a țării (ex: Festivalul vinului în extern, „Seara moldovenilor”, acțiunile comune cu
ambasadele RM, etc.). Acestea sunt rare, fără un buget dedicat unui mai bun contact
informațional cu turistul potențial al țării.

Agenția turismului prom ovează în prezent în română pe pagina oficială web trasee prin țară cu
144 atracții majore din țară: 7 trasee pe Drumul vinului, 66 atracții ecoturistice, 7 atracții viti-
vinicole cunoscute, 18 monumente sau colecții ale civilizației umane și 53 mănăstiri și biserici
ortodoxe reprezentative. Marea majoritate dintre destinații sunt prezentate cu fotografii, iar
textul însoțitor conține informație privind localizarea obiectului, valoarea esențială, detalii
istorice, uneori date contact și regim de funcționare .
Web -ul oficial de turism are un număr limitat de interconectări de pe alte pagini web relevante
Republicii Moldova . Vorbitorii de alte limbi nu au acces la această informație într-un limbaj de

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 117 circulație largă (engleză, rusă, franceză). Logo -ul turistic al Republicii Moldova are o vizibilitate
scăzută.

Sistemele de căutare în internet oferă tuturor acces relativ rapid la informații despre atracțiile
turistice din Republica Moldova . Cuvintele chei: Republica Moldova , Moldova și Basarabia
însoțite de cuvi ntele „turism”, „trasee”, „atracții”, „patrimoniu”, „obiecte culturale/monumente”,
„rezervații”, „vinuri”, etc. precum și denumirea unor destinații (Țipova, Saharna, Soroca, Orhei
vechi, Vadul lui Vodă, etc) oferă informație relevantă despre patrimoniul turistic al țării.

În Republica Moldova sunt o serie de hărți turistice elaborate de agenții private și ONG -uri
pentru promovarea unui număr de atracții majore și itinerarii proprii. Hărțile multicolor ale țării
conțin simboluri a cca. 300 atracții locali zate și texte scurte pentru până la 100 atracții majore.
Doar capitala Chișinău și Bălți au o hartă turistică tirajată a centrului istoric, celelalte destinații
fiind ignorate. Unele raioanele (Hîncești, Nisporeni, Orhei, etc) și-au elaborat propriile hărț i
turistice în cadrul unor proiecte de grant. Doar sporatic este utilizată simbolica turistică oficială.

Fiecare administrație a Autorității naționale de turism de regulă produce câte un set de
pliante/cataloage specializate de anumite forme de turism (vinicol, religios, ecologic, alte.)
Acestea conțin simbolica de turism, au o ținută luxosă și sunt repartizate direct partenerilor,
misiunilor diplomatice, precum și în cadrul întrunirilor oficiale și a expozițiilor de turism.
Cataloagele conțin informații generale despre țară, atracțiile majore, traseele recomandate, unele
contacte. Cataloage coplete specializate pe regiuni turistice sau tipuri întreprinderi nu sunt
elaborate atît de autorități cît și de companiile private din turism.

Participari la expozi țiile internaționale de turism este forma cea mai uzuală a sporirii vizibilității
turistice a Republicii Moldova . De regulă anual autoritățile de turism stabilesc un cadru de
participare la cîteva expoziții internaționale (Romania, Rusia, Germania, Marea Britanie, Turcia,
etc.), care în linii mari reflectă piețele țăntă ale turismului moldovenesc. Promovarea pe piețe noi
prin expoziții au loc sporatic sau în cadrul unor proiecte (regiunea scandinavă, regiunea arabă,
piața Asiei de Sud-Est, etc.). Conceptul de participare la expozițiile internaționale este simplu:
stand unic național, 5-15 agenți activi de turism cu oferte separate, catalog unic a Rep. Moldova
repartizat selectiv, degustații vin, componentă etno -folclorică. Sporatic sunt promovate destinații
/ atracții separate (vinicole, rurale, sanatoriale). Moldova nu promovează un PR activ.

Surse private orientate doar pentru publicitate comercială
Publicitatea comercială de imagine sau de produs este cea mai des utilizată formă de promovare
turistică în Republica Moldova . Astfel destinațiile din țară sunt promovate îmreună (dar mai
general) cu destinațiile externe vîndute de agenții.
Majoritatea agențiilor de turism active, precum și hotelurile clasificate au pe propriile pagini web
programe de călătorii prin țară și liste cu atracții turistice promovate pentru tururi și excursii
locale. Acestea conțin poze atractive, texte însoțitoare (valoare, istorie, legende, detalii cognitive)
în 3 limbi (româna, engleza, rusa, rar franceza) și de regulă sunt împach etate în oferte și trasee
clare. De regulă, paginile agențiilor private nu conțin mai mult de 100 atracții ale Moldovei. De
remarcat, textele pentru obiectele identice pe paginile diferitor adenții conțin date diferite, fapt
care crează o ușoară stare de confuzie pentru turistul avizat. Web -urile agenților economici sunt
comode în căutarea obiectelor, totodată nu conțin detalii pentru autoghidaj. Doar sporatic este
utilizată simbolica turistică oficială.

Sub 1% din cifra de afaceri pentru publicitatea comercială turistică a Moldovei
Estimativ sub 1% din cifra de afaceri a antreprenorilor din turism este cheltuit pentru publicitate
comerciala a destinațiilor naționale. Trebuie de remarcat că angajamentele contractuale cu
turoaperatorii externe conțin clauze clare referitor la modul de reflectare a destinațiilor și

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 118 produselor externe, în timp ce asemeni clauze lipsesc și pentru destinațiile interne, chiar dacă
acestea sunt administrate (vinării, mănăstiri,rezervații, primării).
Trebuie de remarcat că participa rea la standul turistic oficial al Republicii Moldova la diverse
expoziții specializate a agenților economici este sporatică, fără un angajament clar de a cofinanța
un program de vizibilitate externă a țării.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 119 5.2. Menținerea interesului cetățeanului pent ru turistim și călătorii

Angajamente în politicile publice nerealizate
Mai multe documente de politici publice în turism au anunțat susținerea dezvoltării turismului
intern și receptor în Republica Moldova . Spre exemplu Programe le naționale „Satul
Moldov enesc” și „Drumul vinului” au determinate și bugetate acțiuni de mediatizare a turismului
pentru sporirea călătorilor interni și străini spre destinațiile rurale și vinicole din țară. Acestea
însă au fost nerealizate aproape în totalitate.

Presa reflectă diferit turismul în Moldova și atracțiile ei.
Presa locală reflectă doar evenimentele culturale locale, iar atracțiile turistice raionale – doar în
cadrul unor manifestăți susținute de proiecte granturi. Presa națională de masă cu mici excepții
(ex: Natur a) nu are pagini consacrate turismului național, decît doar ca articole comerciale
(susținute uneori de proiecte granturi). Subiectele de turism și atracții ale Moldova apar ca
rezultat ale unor scandaluri între deținătorii de imobile cu statut de patrimon iu (ex: centrul
istoric Chișinău), analiza unor TOP -uri privind atractivitatea Moldovei, reflecții ale ziariștilor
despre unele locuri vizitate. În cîteva rînduri au fost elaborate și promovate proiecte comerciale
pentru reviste de turism (Kruiz, Moldova turistică, Otdyhai, ș.a.) care însă nu au durabilitate
financiară. Presa regională foarte rar reflectă realitatea de pe piața turistică a Rep. Moldova .
De remarcat este gradul mare de dedicație și durabilitatea în timp a emisiunii radio „Meridian
turistic” (Radio Moldova ) care promovează aproape în exclusivitate subiecte la zi despre situația
din turismul național, precum și descrierea destinațiilor pitorești din țară.

5.3. Marketingul produselor turistice naționale în țară și peste hotare.
Activitatea expozițională

Republica Moldova nu practică un marketing activ de țară
O bună parte din acțiunile de vizibilitate externă sunt promovate de MIEPO în parteneriat cu
instituțiile sectoriale pentru expoziții și alte evenimente tematice (turismul este în tematic a unor
evenimente). Totoda tă, remarcăm că ne este aplicat un PR pentru turismul modovenesc și
destinațiile din țară.

Lipsa de concept în acțiunile internaționale
Prezența la evenimentele internaționale specializate (tîrguri, expoziții, festivaluri, etc) de regulă
are un concept, materiale distributive pentru un auditoriu țintă și personal instruit
corespunzător. Acest lucru se realizează sporatic pentru acțiunile de vizibilitate turistică a țării.
Suportul ambasadelor Republicii Moldova în exterior ține de suportul logistic, asigurarea unor
contacte cu potențiali parteneri și disribuirea unor materiale info pregătite în țară. Cooperarea
dintre ANT și ambasadele naționale în exterior nu au un concept axat pe proiecte concrete
pentru activizarea ofertelor destinațiilor din Moldova pe piețele țintă.

Participare inconsistentă la expozițiile permanente și sporatice
Cea mai importantă prestație expozițională a industriei turistice este organizată o dată pe an la
CEI Moldexpo „Tourism.Leisure.Hotels” (anterior „Turism, Sport, Odihnă”) la care participă sub
200 de participanți naționali individuali sau corporativi și cîteva zeci de reprezentanți străini atît
din țările vizitate intens de moldoveni (Romania, Bulgaria, Turcia, Ucraina ș.a.) precum și
destinații exotic e (Tailanda, India ș.a.). Deseori se participă cu stand separat al industriei la alte
evenimente de amploare „ Fabricat în Moldova ”, „Festivalul vinului”, „Ziua independenței”, ș.a.
Standul unic al industriei turismului moldovenesc nu este elaborat , iar la fiecare eveniment
acesta este constituit dntr -o sumă de oferte grafic oformate a diferitor participanți din industrie.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 120 Participările la expoziții specializate externe periodice (TTR Romania, MITT și Intourmarket
Rusia, WTM Marea Britanie, ITB Germania, EMITT Turcia ) acoperă doar parțial arealul de unde
provin turiștii din primele 10 țări generatoare de turiști. Participările externe sporatice țintesc
revenirea pe piețele tradiționale (Ucraina, Bielorusia) precum și atragerea piețelor noi (Olanda,
Grecia, Țările scandinave, Japonia, China). Doar la unele acțiuni externe standul industriei
turistice moldovenești are un concept și un design competitiv. În toate cazurile, însă, este de
remarcat insuficiența materialului distibutiv și confuzia mesajului despre Republica Moldova ca
destinație internațională.

Mai mult, datorită unei prestați i separat e a produselor turistice naționale pe diferite companii
intermediare concurente , imaginea țării este aproape inexistentă la nivelul percepției unor
destinații național e competitive în plan regional.

Puține infotur -uri prin țară .
Practica infotur -urilor prin Republica Moldova este aproape inexistentă, cu excepția unor
participări ocazionale tematice sau în urma implemetării anumitor proiecte de asistență
internațională. Ziariștii, reprezentanții FIJET sau alți formatori de opinie practic nu au călătorit
pe traseele țării. Rareori reprezentanții turoperatorilor străini și unii experți călătoresc spre un
număr limitat de destinații naționale cu partenerii din țară. Nu exis tă un program de susținere a
acestor manifestări eficiente de promovare a destinațiilor din țară.

5.4. Acțiuni în cadrul acordurilor de colaborare în domeniul turismului

Colaborare internațională bilaterală tinde să acoper e jumîtate din țările generato are de
turiști
În prezent acorduri bilaterale în domeniul
turismului inițiate sau semnate sunt cu 68
de țări. Aceste țări cu care RM cooperează
sau intenționează să reglementeze acțiunile
comune în turism acoperă jumătate din
țările de unde ajung turiști în Moldova sau
reprezintă țări generatoare pentru mai mult
de 90% de turiștii strîini care ajung în
Moldova .
În prezent sunt semnate 22 Acorduri de
cooperare în turism , inclusiv 2 în vigoare
din perioada ex-URSS (Cehia, Belgia). Cu alte
46 țări se poartă negocieri pentru acorduri
de turism .

Moldova își promovează inconsistent propriile proiecte
În raporturile bilaterale în domeniul turismului Republica Moldova formulează un număr de
inițiative, dar care au un grad extrem de redus la nivelul proiectelor de turism implementate.
Astfel din 40 propuneri de proiecte propuse de APC în domeniul turismului, partenerii participă
la 4 proiecte (doar în calitate de partener), și o serie de acțiuni comune (participări expoziții,
seminare tematice, vizite de studiu). Multe intenții, care se conțin formulate general în
Acordurile bilaterale de cooperare în turism și în corespondența dintre parteneri, nu sunt
focusate pe domenii clare și nu ajung la faza de proiect sau acțiuni specifice de durată.
Trebuie de remarcat o perioadă îndelungată apro ape lipsa de activitate în Grupurile de lucru
mixte pe probleme concrete (vize, protecția cetăținilor moldoveni în străinătate, condițiile noi de
operare pe piață) . Aceste inițiative aproape în exclusivitate sunt preluate de către misiunile
diplomatice străine , care conlucrează la direct cu agenții moldoveni pe piață .

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 121
Participare modestă la expozițiile specializate de turism
Standurile industriei turistice
moldovenești sunt prezente permanent
sau sporatic la importante expoziții
regionale.

Astfel participare permanentă este
asigurată la tîrgurile de turism din
Romania, Rusia, Marea Britanie și
Germania. Totodată participarea
Republicii Moldova la expozițiile de pe
piețele țăntă (Ucraina, Bielorusia,
Bulgaria, Italia) este asigurată sporatic și
fără mesaje/ materiale promo pentru
aceste piețe. Participările la expoziții în țările terțe (Polonia, Olanda, Țările scandinave, Japonia)
deși au un potențial relativ mare de dezvoltare sunt costisitoare și o prezență nepregătită
(conceptual și logistic) cu stand național aproape că nu este justificată.

Tabel 53: Participari la actiuni externe (întruniri și expoziții)
Țara Data
semnării
Acordului Expo/promo Comisii interguvernamentale generale
Azerbaidjan 06.05.2004
Ședința II, 22.02.2007;
Reuniunea GUAM, 2010;
Letonia 06.11.2003
18.07.2008 ciclu de lectii publice în RM
“Agricultura ecologica” “Turism rural”;
Ședința GL 26.08.2011
România 16.11.2005 2. TTR 2008 -2011

Vizita de lucru in România privind dezvoltarea
turismului rural;13 -19.11.2 008,
Reuniunea Ministrilor Turismului a tarilor ICE;15
octombrie 2009 Bucuresti,
Sesiunea V, 24 -25.05.2010
Federația
Rusă 19.03.2007 3. MITT -2004 -2011
4. Intourmarket -2007 –
2010 ;
Ședința XII sedinta comuna a grupurilor de lucru
la Kursk Krasnodar 10.10.2008 ,
6-13.11. 2008 V Forum „Servicii hoteliere
profitabile”;
Grup de lucru statelor Membre CSI, 14.03.2010;
Belarus 06.04.2004 1.“Oтдых”, Minsk
Ședința XIII, 12-14.10.2011
Cehia 08.05.1972,
cu URSS
Ședință II din 02.2010
Inițiat negocieri Acord turism
Ungaria 27.10.1997
inițierea completarea Acordului de turism
Cipru 13.09.2007
Intrevedere, 23.06.2011
China 3. „Shanghai -2010” 9-
13.09.2010;
4. “JATA – 2011” –
28.07.2011

Georgia 2011
Intrevedere, 14.02.2011
Republica
Elena 18.10.2006 2. “Thiloxenia” 2006 –
2009, or. Thesaloniki;
Forul Cooperarii Asociatiilor Ag. de Turism ale
Statelor member OCEMN , 23-24. 2008, Athena;
Polonia
3. “Agrotravel ” 2010 -11;
4. 17-20.06.2010,
”Saptamina vinului
mildovenesc la
Varsovia;
HGRM nr.225 din 22.03.2001
Seminar Moldova Prezinta , 2004;
Seminar 2009;
Sedinta II interguvernamentala din 05.04.2011;
Marea
Britanie 2. WTM -2006 -2011

Germania 2. ITB 2007 -11
HGRM nr.225 din 22.03.2001

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 122
Seminar Moldova Prezinta -2004;
Olanda
2. Vakantiebeurs” -2005 –
2009
HGRM nr.225 din 22.03.2001
Turcia
23.06.1993 3. EMITT -2008;
4. “International
Tourism Week –
2012”;

Finlanda
Vizita delegației finlandeze la Chișinău
Egipt
Cursuri de instruire organizat de Fondul
Egiptean pentru cooperare tehnic a , 2008, Kairo
Japonia
Stagiu de studiu -2009;
Stagiu de studiu-2010;
Stagiu de studiu -2011;
Suedia 5. EXPO Travel
Show, Stokholm;
2007 -2008 ,

Danemarca 1. „Ferie -2004”

Spania 1. „Fiera de Madrid” 2004;

Ucraina 09.02.2006 1. „UIRR -2005”

Belgia 25.06.1975
Seminar “Moldova Prezintă” -2004;
Portugalia 11.02 .2009
Seminar Activitatea structurii hoteliere -2010;
Bulgaria 17.04.1996 1. Expoziție Turism -2009;

Oportunitățile de promovare prin aplicarea Acordurilor bilaterale
Din acordurile bilaterale cu țări UE (România, Bulgaria) sau asociate UE (Turcia), RM nu
valorifică o serie de oportunități , care rezultă direct din prevederile acestora:
Crearea condițiilor necesare ce ar favoriza încheierea și realizarea contractelor de
colaborare :
dezvoltarea sferei de prestare a serviciilor turistice, inclusiv a servi ciilor de transport
crearea infrastructurii hoteliere moderne
proiectarea, construcția unor obiecte turistice noi, reconstrucția celor existente
Susținerea colaborării bilaterale în turism prin:
dezvoltarea cooperării între firmele turistice;
crearea între prinderilor mixte cu obiect de activitate în domeniul turismului;
schimbul de specialiști, grupe și delegații de experți în domeniul turismului;
organizarea expozițiilor comune, congreselor, simpozioanelor, conferințelor de presă,
meselor rotunde, semi narelor;
realizarea programelor muzical -artistice comune;
acordarea serviciilor de consulting în domeniul serviciilor hoteliere și de restaurante,
instruirea cadrelor ce activează în acest domeniu etc.
Crearea grupurilor de lucru mixte interdepartame ntale pentru:
examinare a problemelor legate de realizarea acordurilor bilaterale;
propunere a soluțiilor menite să contribuie la creșterea schimbului de turiști;
indicare a posibilităților suplimentare de lărgire a colaborării în domeniul turismul ui;
examinare a problemelor apărute și elaborare a recomandărilor în activitatea turistică

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 123 5.5. Promovarea turismului in programe de cooperare regionale,
transfrontaliere și transnaționale

Programe de susținere a activităților de turism în cooperare transfrontalieră și
transnațională 2007 -2013
Începând cu anul 2007, Uniunea Europeană a lansat un șir de programe de cooperare
transfrontalieră în cadrul noului Instrument European de Parteneriat și Vecinătate (ENPI) 2007 –
2013. Prin intermediul acestui Instrument European se realizează finanțarea programelor
comune, ai căror beneficiari vor deveni regiunile eligibile ale statelor -membre și ale țărilor
partenere care au hotar comun cu UE, inclusiv Republica Moldova cu tot tertoriul ei.
În cadrul acestor programe sunt posibilități semnificative de a colabora cu statele vecine
Republicii Moldova în diverse domenii de avantaj reciproc , cum ar fi spre exemplu turismul
transfrontalier, evenimente tradiționale comune și protecția patrimoniului țării .
Pentru Repub lica Moldova este eligibilă participarea în următoarele programe de cooperare
transfrontalieră și transnațională, finanțate din cadrul Instrumentului European de Parteneriat
și Vecinătate:
 Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 -2013
 Programul Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2007 -2013
 Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud-Est 2007 -2013.

1. Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud -Est: perioada 2007 –
2013
Aria de acoperire : Programul acoperă 16 state din Europa
de Sud-Est aflată în diferite raporturi juridice cu statele
UE:
trei state -membre: Austria, Grecia și Italia
(Regiunile: Lombardia, Bolzano / Bozen, Trento,
Veneto, Friuli -Venezia -Giulia, Emilia Romagna,
Umbria, Marche , Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata);
cinci state -membre noi: Bulgaria, Ungaria, România,
Slovenia, Slovacia;
un stat candidat: Croația;
un stat cu statut de candidat cu care nu au fost
demarate negocierile: Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei;
patr u state potențial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru și Serbia;
două state cu care UE are relații speciale: Moldova și Ucraina (regiunile: Cernăuți, Ivano –
Frankivisk, Zakarpatie, Odesa).
Obiectivul strategic general al programului : Crearea de partener iate transnaționale în domenii de
importanță strategică în scopul îmbunătățirii procesului de integrare teritorială, economică și
socială și al sprijinirii coeziunii, stabilității și competitivității.
Prioritățile și axele de intervenție relevante turismu lui:
Prioritatea 4. Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial
Abordarea problemelor cruciale care afectează metropolele și așezările regionale
Promovarea unui model echilibrat de dezvoltare a ariilor de creștere durabilă (inclusiv
turism – red. VM)
Promovarea și utilizarea valorilor culturale pentru dezvoltare (inclusiv turism – red. VM) .
Bugetul programului : Bugetul FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare și Restructurare, unic
pentru statele -membre pe o perioadă de 7 ani și constituie 245.111.974 mil. Euro).

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 124 2. Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova : perioada
2007 -2013
Aria de acoperire: programul este succesorul programelor de vecinătate bilaterale Romania –
Moldova și Romania -Ucraina, aria de acoperire fiind :
România , județele: Botoșani, Galați, Iași,
Suceava, Tulcea și Vaslui.
Republica Moldova : întregul teritoriu.
Ucraina, regiunile: Odesa și Cernăuți.
Regiuni adiacente :
 Pentru România : județul Brăila.
 Pentru Ucraina : regiunile Ivano –
Frankivsk,10 raioane ale regiunii
Khmelnyitsk și 12 raioane ale regiunii
Thernopol.
Obiectivul programului: Programul își
propune ca în contextul unor granițe sigure
să stimuleze potențialul de dezvoltare a zonei
de frontieră, prin favorizarea contactelor
între parteneri de pe ambele părți ale graniței, în scopul îmbunătățirii situației economico –
sociale și a mediului înconjurător.
Prioritățile și măsurile programului relevante turismului
Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră prin:
1.2. Inițiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră și rețelelor
de energie.
Rezultatele activităților finanțate: Infrastructura economică/socială, lucrări de reabilitare a
infrastructurii de transport, seminare, instruiri, conferințe , noi destinații turistice, atracții
turistice reabilitate etc.
Buget total comun pentru trei state participante constituie 126 mil. Euro pentru o perioadă de 7
ani. Statele participante în program trebuie să asigure 10% din finanțare, la nivel de proiecte
(sursele pot fi: buget de stat și buget beneficiari).

3. Programul Operațional pentru Bazinul Mării Negre 2007 -2013
Aria de acoperire a programului:

 România : Regiunea Sud-Est
 Bulgaria : Severoiztochen, Yugoiztochen
 Grecia : Kentriki Makedonia, Anatoliki
Makedonia Thraki
 Turcia : Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli,
Zonguldak, Kastamonu, Samsun, Trabzon
 Rusia : Regiunea Rostov, Ținutul
Krasnodar, Republica Adygea
 Ucraina : Regiunile Odesa, Nykolaev,
Herson, Sevastopol, Zaporojie și Donețk,
Sevastopol, Republica Crimeea
 Moldova , Georgia, Armenia, Azerbaigean:
întregul teritoriu.

Obiectivul global al programului este de a sprijini dezvoltarea economică și socială susținută în
regiunile din bazinul Mării Negre, bazată pe parteneriate regionale solide și strânsă cooperar e.
Prioritățile programului se concentrează pe nevoile, identificate în comun de către statele
partenere, având, prin urmare, un impact transfrontalier. Prin acest program se finanț ează

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 125 acțiuni din domeniul promovării activităților economice, protecției mediului, seminare, cursuri
de formare, conferințe, workshop -uri, crearea de rețele pentru promovarea turismului
(networks) etc.
Bugetul total al programului pentru 7 ani este de 18.862.000 euro (17.035.000 euro ENPI și
1.557.000 euro cofinanțare națională) .

Moldovenii sunt relativ activi în proiecte transfrontalier e, dar mai puțin în cele de turism
La licitațiile de proiecte transfrontaliere partenerii eligibili din Republica Moldova sunt suficient
de activi, astfel reușind să promoveze un numîr impresion ant de aplicații, în special din parte
APL și ONG -urilor. Totodată trebuie de remarcat nivelul jos de promovare a proiectelor de
turism în totalul aplicațiilor (sub 10%), aceasta datorită faptului că turismul nu este văzut ca
prioritate de dezvoltare local ă, pentru care APL să se angajeze să cofinăanțeze acțiunile în
proporție de minim 10%.

Tabel 54: Distribuția geografică a propunerilor de proiecte de turism prezentate în cadrul PV România –
Moldova 2004 -2006
Promovarea
turismului Total
Chișinău 1 22
Cahul 1 8
Hâncesti 1 7
Nisporeni 1 1
Ungheni 1 4
Total 5 64

Totodată, proiectele de turism care au fost duse pînă la sfîrșit și au auvut un efect multiplicator și
pentru alte raioane, inițial au fost concentrate în centru (Hîncești, Nisporeni). Astf el aceste 2
raioane au devansat stațiunile consacrate (Vadul lui Vodă, Vatra, Cahul, Soroca, Costești, Bălți)
multe dintre care nu au promovat proiectele proprii de restabilire a atractivității turistice de altă
data.

Tabel 55: Proiecte contractate în cadrul Programului de Vecinătate România -Moldova 2004 -2006
Titlul proiectului Obiectivul proiectului Beneficiarul
Dezvoltarea traseelor turistice in
zona transfrontaliera Nisporeni –
Prut
Intensificarea cooperarii transfrontaliere dintre
comunitatile regiona le in domeniul promovarii
turismului in zona de frontiera si in cresterea
nivelului de eficienta de utilizare a partimoniului
turistic local si regional. Consiliul raional
Nisporeni

„Dezvoltarea capacității
investiționale în zona turistică
Hincești -Vaslui” Crearea oportunităților pentru investiții în sectorul
turism în regiunile de frontieră localizate în
regiunea traseului Hâncești -Leușeni Consiliul raional
Hincești

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 126 5.6. Probleme și disfuncționalități ale acțiunilor de promovare

Domenii de intervenții Efecte, probleme, disparități
Moldova rămîne o
destinație
necunoscută în
regiune dar și pentru
propriii cetățeni
Puține acțiuni de promovare turistică a țării și destinațiilor ei
Surse publice insuficiente pentru promovarea turismului
Instrumente puți ne aplicate pentru atragerea turiștilor în Moldova
de pe piața regională și piețele țintă
Sub 1% din cifra de afaceri pentru publicitatea comercială turistică
Surse private orientate doar pentru publicitate comercială
Puține infotur -uri prin țară
Presa reflectă diferit turismul în Moldova și atracțiile ei
Participare modestă la expozițiile specializate de turism

Lipsa de viziune în
promovarea imaginii
turistice a țării
Lipsa conceptului pentru vizibilitatea turistică a țării
Angajamente în politicile publice nerealizate
Participare inconsistentă la expozițiile permanente și sporatice
Insuficiența ghidurilor tematice: structuri de cazare, restaurante,
activități și evenimente culturale, muzee, atracții turistice,
vînătoare, excursii, itinerare etc.
Insuf iciența de informație turistică despre Republica Moldova în
țările generatoare de turism
Lipsa unor Birouri de informa re pentru turiști.
Insuficiența programelor de mediatizare a Moldovei
Puține proiecte de
vizibilitate externă
Lipsa de concept în acțiuni le internaționale
Moldova își promovează inconsistent propriile proiecte
Moldovenii sunt relativ activi în proiecte transfrontaliere, dar mai
puțin în cele de turism
Oportunitățile de promovare prin aplicarea Acordurilor bilaterale
Misiunile diplomatice, reprezentanțele comercial -economice ale
țării în străinătate sînt slab echipate cu materiale promo turistică
Moldova nu practică
un marketing activ de
țară

Promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinație turistică
și a logo -ului turistic al țării.
Lipsa de resurse bugetare creează dificultăți în implementarea
eficientă a acțiunilor de marketing de țară.
Producerea și distribuți materialelor promoționale este slab
dezvoltată.
Nu este implementa t unui program de marketing periodic de
durată.
Insuficiente alocații pentru activitățile de marketing.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 127
6. Analiza factorilor de influiență: interni și externi

Analiza factorilor interni de influiență
ANT este autoritatea națională care poartă responsabilitate pentru realizarea politicilor de
dezvolt are a turismului prevăzute în SND, CCTM, Acțiunile RM-UE, Programele guvernamentale,
în documentele de politici sectoriale, în legislația adoptată recent. În virtutea acestor atribuții
ANT colaborează cu peste o sută de actori sociali guvernamentali, regio nali și locali.
Analiza factorilor interni care influiențează mult activitatea ANT sunt structurați potrivit
caracterului impactului pe care îl produc:

Politic: Colegiul AT
Tehnologic: Consiliul Consultativ de Turism, Grupuri de lucru tematice
Personal: Angajații ANT

Impactul factorilor interni
Factor Impact pe termen scurt și
mediu Linia de conduită a ANT
Politic
Colegiul AT Programarea activităților AT Amplificarea acțiunilor comune interministeriale
pentru proiecte de dezvoltare a sectorului.
Preluarea unor practici de gestionare a acțiunilor
de amploare pentru turism.
Promovarea mai insistentă a proiectelor ANT
Cofinanțarea unor proiecte naționale. Decizii referitor la dezvoltarea
turismului
Control direct al activității ANT
Deține influe nte pârghii
administrative
Cooperare cu alte ministere
Tehnologic
Consiliul Consultativ
de Turism Analize competente pentru
situații concrete în dezvoltarea
turismului Furnizarea de analize de fundamentare a
deciziilor politice.
Cadru competent de participare/implicare in
proiectele reciproce cu ANT
Formularea de soluții
alternative pentru problemele
din sector
Inițiative suplimentate pentru
dezvoltarea turismului
Grupuri de lucru
tematice Analize înguste pentru situații
concrete de dezvolta re a unor
proiecte/produse de
management a turismului Implicarea pro-activă în ajustarea cadrului
normativ și legislativ în domeniul turismului.
Pregătirea unor concluzii profesioniste tematice.
Crearea/ajustarea/promovarea
cadrului juridic și normativ
pentru turism
Inițiative în turism
Angajații ANT Executare profesionistă a
obligațiunilor de serviciu Ne admiterea marginalizării angajaților .
Promovarea spiritului de echipă și echității
sociale, motivarea în evoluția profesională . Presiuni pentru implementarea
unor anumite politici de
salarizare și angajare
Control

Analiza factorilor externi de influiență
Analiza mediului extern evidențiază oportunitățile și amenințările, factorii și părțile interesate
care pot influența dezvoltarea în mod pozitiv sau negativ evoluția sectorului turistic, precum și
Autoritatea Națională de Turism, factori care afectează misiunea, politica, prioritățile, cerințele
externe, costurile ș.a. ce țin de rolul și funcționarea autorității.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 128 Analiza factorilor externi care influiențează mult activitatea ANT sunt structurați potrivit
caracterului impactului pe care îl produc:

Politic: Guvernul, Președinția, Parlament, Partide politice, APL, APL transnistrene, ONG -uri
Economic: Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei , MIEPO, Instituți subordonate, Operatori
de turism, Prestatori de servicii pentru călători, Investitori, Donatori
Social: Instituții subordonate, Grupuri de presiune, Consumatori
Tehnologic: IT actori, TV, radio, presa
Juridic: Normative/proceduri
Conjunc tural: Ambasadele Republicii Moldova , Ambasadele țărilor generatoare de turiști la
Chișinău
De mediu: MERN, Ministerul Culturii, Deținători de patrimoniu natural și cultural și alte resurse
turistice

Impactul factorilor externi
Factor Impact pe termen scurt și
mediu Linia de conduită a ANT
Politic
Guvernul Reforma APC impune rigori și
riscuri suplimentare Promovarea mai insistentă a proiectelor ANT
Cooperare și acorduri, în conformitate cu prevederile
actelor legislative și normative.
Cofinanțarea unor proiecte naționale. Subordonare directă
Guvernului
Control direct a ANT
Deține cele mai influente
pârghii administrative
Cooperare cu alte ministere
Președinția Inițiative suplimentate cu
resurse financiare dar și cu
rigori suplimentare Invitații și propuneri de participare/implicare in
proiectele ANT

Monitorizare atentă a ANT
Parlament Control prin comisia
specializată a ANT Implicarea pro-activă în ajustarea cadrului legislativ
în domeniul turismului.
Furnizarea de analize de fundame ntare a deciziilor
politice. Crearea/ajustarea/promovarea
cadrului juridic și normativ
pentru turism
Inițiative în turism
Partide politice Inițiative legislative Ne admiterea marginalizării turismului . Promovarea
turismului ca platformă de dezvolta re a societății,
valorificarea patrimoniului Moldovei, asigurarea
calității ospitalității moldovenești . Presiuni pentru implementarea
unor anumite politici publice
Control
APL Conlucrare pentru
implementarea proiectelor din
domeniu în teritoriu Delimitarea competențelor în domeniul turismului în
teritoriu. Determinarea mecanismelor de cofinanțare
a acțiunilor turistice .
Informarea activă reciprocă. Conlucrare pentru gestionarea
și dezvoltarea turism în
teritoriu
Finanțează din bugetul local
acțiuni de cultură și amenajare
turistică a teritoriului
APL transnistrene Platformă comună pentru
integrarea țării prin turism Integrarea țării prin turism.
ONG -uri Implementarea unor proiecte
în dezvoltarea turismului Promovarea activă a proiectelor ANT prin societatea
civilă.
Mediatizarea permanentă despre proiectele în turism. Comunicare pentru informarea
privind situația din cultură și
turism
Cofinanțarea unor proiecte
naționale

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 129 Economic
Ministerul Finanțelor Decizii privind alocarea
resurs elor bugetare pentru
turism Inplementarea cu succe s a CCTM.
Ajustarea în comun a metodologiei de finanțare a
turismului din surse bugetare și atrase.
Cotă redusă de finanțare a
turismului
Control asupra gestionării
resurselor financiare
Ministerul
Economiei și
Comerțului Coordonarea proiectelor de
diversificare a economiei
naționale și locale Promovarea în comun a proiectelor de turism în
interiorul și exteriorul țării. Susținerea antreprenorilor
din turism.
Control asupra agenților
economici din turism
MIEPO Susținerea acțiunilor de
atragere a investițiilor în turism Promovarea în comun a proiectelor de vizibilitate
turistică și atragerea de investiții pentru dezvoltarea
turism ului. Organizarea și finanțarea unor
acțiuni externe de vizibilitate
turistică
Instituți
subordonate Finanțare din bugetul de stat
prin ANT Întărirea capacităților de implementare a politicilor
ANT.
Invitații și propuneri de participare/implicare și
implementarea de proiecte. Solicitare de asistență
metodologcă și resurse
bugetare
Raportare către ANT
Operatori de turism Solicitare de asistență și
informare Informarea activă reciprocă.
Invitații și propuneri de participare/implicare și
implementarea de proiecte.
Cofinanțarea proiectelor ANT în interiorul și exteriorul
țării.
Determinarea schemelor de cofinanțare a acțiunilor
turistce.
Parcurgerea procedurilor de
brevetare /certificare a
personalului și clasificare a
unităților turistice
Colaborare prin Consiliul
consultativ de turism și ONG –
urile profesiona le
Contribuții la Contul de
mjloace speciale pentru
dezvoltarea turismului
Cofinanțarea unor expoziții
pentru promovarea imaginii
RM în exterior
Prestatori de servicii
pentru călători Coordonarea programelor de
dezvoltare compatibile
turismului Determinarea mecanismelor de cofinanțare a
acțiunilor turistice în teritoriu.
participare/implicare în proiecte.
Cofinanțarea proiectelor ANT. Cofinanațarea unor acțiuni de
dezvoltare
Implementarea unor programe
de amenajare turistică
Comunicare interactivă
Investitori Proiecte investiționale Invitații și propuneri de participare/implicare și
implementarea de proiecte investiționle în turism. Cofinanțarea unor necesități
ale ANT sau din domeniu
Promovarea activă a
intereselor unor grupuri
Donatorii Proiecte de grant pentru
infrastructură și soft Invitații și propuneri de participare/implicare și
implementarea de proiecte de grant pentru
infrastructură și soft în turism. Cofinanțarea unor necesități
ale ANT sau din domeniu
Social
Instituții
subordonate Reprezintă profesioniști din
domeniu Perfecționarea mecanismelor de cofinanțare a
acțiunilor turistice.
participare/implicare în proiecte.
Extinderea ariei de implicare (Registrul turismului, Pregătesc și perfecționează
cadre în industrie

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 130 Dezvoltă și promovează
valorile turistice naționale Birouri de informare turistică, Programe de vizibilitate
turistică la expoziții, etc.)
Grupuri de presiune Probleme diverse Informarea activă reciprocă.
Discrepanța socială și
profesională mare și accesul
diferit la servicii de turism
Turiștii Reprezintă publicul
consumator de servicii de
turism Perfecționarea continuă a serviciilor prestate,
asigurarea unei protecții reale a intereselor clienților.
Optimizarea și implementarea noilor servici i de turism
prestate cetățeanului și oaspetelui țării. Asigurarea
accesului și participării la consumul turistic . Probleme de calitate a
ospitalității moldovenești și de
prestație a serviciilor turistice
Tehnologic
IT actori Circuitul lent al informaț iilor de
serviciu în ANT Implementarea tehnologiilor moderne de prestare a
serviciilor.
Acțiuni puține de informare
despre ANT
TV, radio, presa Proiecte de reflectare a știrilor
din turism Mediatizarea permanentă despre proiectele din
turism. Informar ea pro-activă despre acțiunile ANT.
Perfecționarea instrumentelor Public Relations Oferă spațiu pentru dialogul
inter-cultural și promovarea
unor destinații turistice
Oferă cadrul de comunicare
cu oaspeții țării
Juridic
Normative/proceduri Procedur i consumatoare de
mult timp Oprimizarea proceselor de lucru a documentelor în
ANT și cu corespondenții.
Promovarea perfecționării cadrului legal în cultură și
turism. Cadrul normativ juridic este
uneori greoi și inaplicabil
Conjunctural
Ambasadele
Republicii Moldova Acțiuni de vizibilitate externă a
Republicii Moldova Proiecte comune pentru sporirea vizibilității turistice a
destinațiilor din Moldova
Ambasadele țărilor
generatoare de
turiști la Chișinău Acțiuni de cooperare în cadrul
Acordurilor bilaterale Contribuții și proiecte comune pentru transfer de
bune practici, consolidarea parteneriatelor în turism,
sporirea vizibilității turistice a destinațiilor din Moldova
și atragerea investitorilor străini
De mediu
MERN Partener în probleme de
proteja re și valorificare
turistică a patrimoniului natural
național Invitații și propuneri de participare/ implicare și
implementarea de proiecte. Optimzarea conlucrării
în comisiile specializate.
Participare comună în comisii
de lucru
Ministerul Culturii Partener în probleme de
protejare și valorificare
turistică a patrimoniului
cultural național Invitații și propuneri de participare/ implicare și
implementarea de proiecte. Optimzarea conlucrării
în comisiile specializate.
Participare comună în comisii
de lucru
Deținători de
patrimoniu cultural,
natural și de
resurse turistice Comunicare redusă, lipsa unor
metodologii de valorificare a
patrimoniului deținut Invitații și propuneri de participare/ implicare și
implementarea de proiecte de valorificare a
patrimoniului.
Informare reciprocă. Nu se valorifică turistic zona
de protecție a monumentelor
naturale, de cultură și istorie

Mediul de finanțare este dispersat și nu contribuie la dezvoltarea echilibrată a turismului. În
prezent sunt puține proiec te de cofinanțare a necesităților de turism prin parteneriate public –
private durabile. Totodată, fundamentul legislativ normativ și practica antreprenorială nu
favorizează finanțarea susținută a proiectelor naționale de turism. Nu există un Fond pentru

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 131 dezvoltarea durabilă a turismului pentru proiecte naționale de anvergură. Donatorii
internaționali sunt rezervați în a finanța turismul, deși majoritatea promovează măsuri pentru
dezvoltarea acestui domenii. Totodată, ANT are puțină experiență de a atrage surse
extrabugetare pentru sectoarele din turism. Aceste fapte reprezintă piedici în implementarea
politicilor ANT.

Problemele prioritare care necesită soluționare în raportul cu actorii externi și interni la
nivelul ANT sunt:
Elaborarea unei linii de condu ită cu actorii și factorii de influiență prioritari;
Ajusarea politicilor ANT la maximizarea efectelor de cooperare cu acești actori;
Elaborarea strategiilor și planurilor de acțiuni concrete (pe termeni diferiți) comune cu actorii
importanți.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 132
7. Eficiența sistemului actual de monitorizare a turismului național

7.1. Indicatori statistici și de performanță ai turismului național

Autoritatea Națională pentru Statistică este responsabilă aproape în totalitate pentru
implementarea compartimentului 5.14 „Stati stica și investigații” a Strategiei de dezvoltare
durabilă a turismului (2003 -2015).

Astfel prin sistemul de indicatori de performanță a ramurii, precum și Rapoartele trimestiale,
BNS a fost în această perioadă practic unica autoritate centrală care info rma opinia publică,
investitorii, antreprenorii din turism despre evoluțiile din domeniu.

Principalii indicatori sectoriali monitorizați sunt:

A. Indicatori statistici relevanți pentru sectorul intermediarilor turistici și sectorul de
cazare:
1. Turism inter n (numărul vizitatorilor, turiști -excursioniști, numărul de zile-turist, Încasări,
mii lei) în profil teritorial,
2. Turism internațional de intrare și ieșire (sosiri numărul vizitatorilor, turiști -excursioniști,
numărul de zile-turist, scopul călătoriei, incasări, mii lei),
3. Numărul agenților economici licențiați în turism și numărul personalului angajat în profil
teritorial
4. Numărul agenților economici ce prestează servicii de cazare, numărul de locuri de cazare,
incasările totale, inclusiv incasări din servic ii de cazare, numărul personalului angajat, în
profil teritorial
5. Numărul turiștilor cazați în structurile de cazare turistică colective, pe tipuri de structuri și
categorii de confort, în profil teritorial
6. Numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică colective pe tipuri de structuri și
categorii de confort, în profil teritorial
7. Numărul turiștilor cazați în structurile de cazare turistică colective, pe țări de origine
8. Numărul turiștilor nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colect ive, pe tipuri
de structuri și categorii de confort, în profil teritorial
9. Numărul înnoptărilor turiștilor nerezidenți în structurile de cazare turistică colective pe
tipuri de structuri și categorii de confort, în profil teritorial
10. Numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică colective, pe țări de origine
11. Număr de luni de funcționare a unităților de cazare (sezoniere pe categorii) pe an,
12. Gradul de ocupare a unităților de cazare (camere, locuri)
13. Număr de călătorii vîndute (cu sau fara pachet turis tic) de Agențiile de turism (turism
intern, turism de ieșire, turism de intrare)

B. Indicatori relevanți turismului și consumului de agrement, recreație a gospodăriilor
casnice
C. Indicatori migrație
14. Sosiri vizitatori străini
15. Proveniența vizitatorilor străini în RM
16. Repartizarea fluxurilor de vizitatori pe puncte vamale.

D. Indicatori Forța de muncă în turism
17. Număr angajați unități de cazare (pe tipuri), agenții de turism, unități de agrement;

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 133 18. Număr locuri de muncă pe unități de cazare (pe tipuri), agenții de turis m, unități de
agrement (ocupare deplină/parțială);
19. Număr de ore muncă efectiv lucrate în unități de cazare (pe tipuri), agenții de turism,
unități de agrement;
20. Ocuparea forței de muncă pe studii în profil teritorial

Imbunatatiri pentru formulare Cazare si Ag. Turism , propuse:
Reintroducerea indicatorilor de utilizare a transportului de către turiști, monitorizat pînă
în 2007
Reintroducerea indicatorilor de incasări pe motivații, monitorizat pînă în 2007
Reintroducerea indicatorului privind profitul brut, monitorizat pînă în 2007
Revederea formularelor pentru analiza calitativă a cazarii, prin adăugarea indicatorilor
referitor la numărul de locuri în săli de conferințe, număr de locuri în sălă de restaurant,
număr de persoane deservite de restaurant ul din componența structurii de cazare.
Modificarea indicatorilor referitor la serviciile suplimentare cazării (duș/saună) prin alți
indicatori de calitate relevanți nivelului de confort clasificat conform normativelor
naționale de clasificare a unităților de cazare (din 180 indici, de ales cei mai
reprezentativi).

Imbunatatire pentru Rapoarte Statistice trimestriale și anuale , propuse:
Raportarea numărului de vizitatori deserviți de intermediari și structurile de cazare la
fluxul de zititatori străini care intră în țară prin puncte de trecere a frontierei.
Raportarea Incasărilor pe intermediari și structuri de cazare în raport cu beneficiile
acestora, precum și valoarea investițiilor în active.
Prezentarea datelor în profil regional.
Utilizarea în fiecare raport a tuturor indicatorilor comparabili.
Reflectarea în Rapoarte a creștrilor prețurilor pentru Turism, Transport și Cazare.

Elaborare de sondaje specifice , propuse:

Evoluția numărului de persoane deservite de Intreprinderile vitivinicole la degustații (pe
teritoriul intreprinderii, în afara intreprinerii)
Evoluția cantitativă și calitativă a ofertei sălilor de degustații

7.2. Recomandări pentru implementarea Conturilor Satelit de Turism în Moldova

Datorită complexității analizei propuse pentru cercetarea stării sectorului turistic național se
recomandă:

1. Analiza indicatorilor care sunt colectați de BNS prin agregarea acestora conform
metodologiei statisticii turistice 2008 (ca platformă de implementare a Conturilor Satelit
de Turism în Moldova ),
2. Elaborarea unui studiu referitor la gradul de acoperire națională cu date relevante
sectorului turistic conform Conturilor Satelit de Turism, gradul de fragmentare a date lor
din turism și sectoarele conexe, corelarea surselor și interoperabilitatea acestora,
discrepa nțe cu CAEN, limitarea în agregarea teritoriala a datelor, etc.
3. Acoperirea unei arii de investigații mai largi a turismului prin descrierea activităților de
recreare și agrement (și nu doar activitatea unităților de cazare și a intermediarilor pe
piața (agenții de turism și turoperatori)),
4. Lichidarea incompatibilității termenilor utilizați în CAEM (diviziunea 55 și 56) și CSPM
(diviziunea 55) și în legislația turistică (Sistemul național de clasificare a structurilor de

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 134 primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație), fapt care duce la eronarea
atribuirii datelor primare și greșeli majore la reflectarea performanțelor sectorului
turistic,
5. Descrierea capacităților de antrenare a forței de muncă în industria specifică turismului
(CAEM diviziunile 55, 56, 79, 82.3, 91.02 -04, 93.02),
6. Descrierea valorii investițiilor în industria turistică pe destinații (CAEM diviziunile 55, 56,
79, 82.3, 91.02 -04, 93.02),
7. Îmbunătățirea metodologiei de prognoză a evoluțiilor pe piața turistică.
8. Elaborarea de sondaje pentru evaluarea impactului sezonier asupra turismului național
9. Desfășurarea unui studiu detaliat pe o regiune pilot (ex: mun. Chișinău) avînd la bază
indicatorii BNS existenți comparabili și compatibili cu metodologia Conturilor Satelit de
Turism.

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 135 8. Anal iza SWOT a turismului național

Puncte forte (S) Puncte slabe (W)
Domeniul turismului este administrat de o Agenție
centrală de specialitate subordonată direct
Guvernului
Există cadrul legal și de reglementare a turismului
Există documente relevante de politici: Strategia de
dezvoltare durabilă a turismului, Programe Naționale
Drumul vinului și Satul moldovenesc, Program de
impulsionare a turismului rural, etc.
Funcționează Colegiul AT și Consiliul Consultativ
pentru Turism pe lîngă AT
Funcționează Centrul Național de Perfecționare a
Cadrelor din Industria Turismului
Turistul moldovean susține funcționalitatea
industriei turistice a țării.
Atracții suficiente pentru o ofertă turistică variată
Potențial sporit al culturii populare și tradiționale
(folclor, tradiții, artizanat…)
Există normative de calitate pentru ospitalitatea
moldovenească la destinație
Moldova rămâne o destinație apreciată de un număr
limitat de turiști străini
Cadrul legislativ insuficient aplicat și armonizat
Capacități insuficiente pent ru gestionarea sectorului
turistic
Necesitatea reformării managementului sectorului
turistic
Comunicare redusă dintre AT, APC și APL, ONG, etc
pentru soluționarea în comun a problemelor din
sector
Cooperarea la nivel scăzut cu specialiștii responsabili
de turism din teritoriu
Dezechilibre teritoriale în admnistrarea și
promovarea ofertei turismului național
Debalansarea calității ospitalității moldovenești în
diferite destinații
Grad redus de specializare a ofertei turismului
național
Moldova rămâne încă necunoscută pentru europeni
Puțini vizitatori cunosc Moldova prin excursii
Personal ne pregătit pentru ospitalitate
moldovenească calitativă
Insuficiența de acțiuni pentru vizibilitatea turistică a
țării în interior și exterior
Turiștii moldoveni sunt margi nalizați pe piața UE
Lipsa de ambiție pentru competitivitatea regională a
turismului național
Insuficiența resurselor financiare pentru promovarea
domeniului: expoziții, materiale promoționale,
susținere financiară a proiectelor din domeniu, etc
Resurse financiare limitate pentru dezvoltarea
ramurii
Ponderea redusă a finanțărilor nebugetare și pe
proiecte
Infrastructură insuficient dezvoltată pentru servicii
de turism
Migrarea mare a cadrelor calificate
Patrimoniul cultural este degradat
Slabă experiență a AT de participare în proiecte
Structură a AT neechilibrată pe atribuții
Indicii de perfomanță erodați
O cooperare redusă cu partenerii strategici, inclusiv
în teritoriu
Lipsa de informație pentru antrenarea în acțiuni
complementare (proiecte, instruiri)
Delegarea atribuțiilor spre APL defectuoasă
AT nu gestionează informația strategică despre
sistemul turismului
Oportunități (O) Amenințări (T)
Moldova este membru al organismelor internaționale
reprezentative (Organizația Mondială a Turismului,
Comisia Dunăreană pentru Turism, GUAM, etc.)
Proximitate geografică față de UE și piețe mari de
consum
Activizarea legăturilor tradiționale cu alte țări
Mărirea consumului de servicii turistice ca rezultat al
creșterii calității și competitivității serviciilor
Riscuri legate de insuficiența de capacitate
administrativă
Insuficiența, de cadre bine pregătite
Riscuri de conjunctură politică
Decalajul teritorial și accesul diferit la servicii de
turism
Evoluție modestă sau lipsa de pogres substanțial în
domeniul turismului

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 136
Creșterea potențialului de consum în țară și regiune
Există strategii și programe de dezvoltare a
turismului în diferite raioane
Există interes major pentru domeniul turismului din
partea societății civile
Cooperare cu Asociații de specialitate
Există 22 Acorduri de colaborare bilaterale în
domeniul turismului
Programe de asistență exterioară pentru acțiuni de
turism
Moldova participă la proiecte de cooperare
transfrontalieră și bilaterală cu țările din regiune
Deschiderea portului Giurgiulești și valorific area
accesului la piața țărilor cu potențal mare de consum
Crearea unei baze normative atractivă pentru
investiții în turism
Implementarea mai largă a tehnologiilor
informaționale oferă posibilități vaste de promovare
a potențialului turistic al țării
Sporirea cooperării pentru valorificarea
monumentelor culturii
Programe de atragere a investițiilor, asistenței
finanaciare pentru turism
Dezvoltarea unor centre regionale de creștere
economică și socială și direcționarea eforturilor
investiționale pentru infrastructura regională de
turism
Sporirea motivației financiare a angajaților din
turism
Impact nesemnificativ al turismului în dezvoltarea
social -economică a societății
Desfășurarea lentă a reformelor în turism
AT este văzut ca un sponsor și administrator al
turismului, care însă nu are o pondere mare la nivel
național
Imagine ștearsă a RM ca destinație turistică
Migrarea mare și îndelungată a populației și riscurile
demografice
Eficiență redusă de utilizare a resurselor bugetare
pentru turism

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 137 9. Analiza scenariilor de dezvoltare a turismului: optimist,
realist, pesimist

Scenarii de dezvoltarea a sectorului turistic în perioada 2012 -2015

Scenariu precondiții Spor vizitatori turism intern și
receptor Spor incasări
pesimist
ANT va fi fără
conti nuitate
instituțională
Concentrarea industriei
turistice în Chișinău
Destinații turistice
subdezvoltate
Comunicare redusă între
sectorul public și privat
pe probleme de turism
Nivel redus de absorbție a
vizitatorilor de industria
turistică
Scădere a număru lui de
vizitatori
Discrepanțe mari pe fluxuri de
turiști în țară și în exterior
Specializare mai focusată pe
deservirea turistului
moldovean pe exterior
Spor nesemnificativ
din turismul intern
și receptor
Mărirea discrepanței
incasărilor și
balanței turist ice
realist
Îmbunătățirea
managementului
ramurei turistice
Peste 50% din unitățile
de cazare clasificate
Aplicarea normativelor
de calitate a ospitalității
moldovenești
Dezvoltarea destinațiilor
de alternativă
Promovarea brand -ului
turistic al țării
Creșt ere cu cca. 3-4,5% din
contul reabsorbție a fluxurilor
de vizitatori de către industria
turistică
Creșterea pînă la 15% a
turiștilor străini cazați în
provincie
Dublarea în 4 ani a
incasărilor din
turism și cazare
Dublarea surselor
publice pentru
promovare a
turismului
opimist
Destinații turistice
administrate eficient
70% structuri de cazare
clasificate
Rețea de reprezentanțe
teritoriale ale ANT
Rețea de birouri de
infoturism
Utilizarea surselor
publice preponderent
pentru cofinanțarea
proiectelor public
private de promovare a
turismului
Creștere cu cca. 7-8% de turiști
din contul piețelor regionale
Creșterea pînă la 25% a
turiștilor străini cazați în
provincie
Triplarea în 4 ani a
incasărilor din
turism și cazare
50% din buget
alocat cofinanțării
de proiec te de
dezvoltare a
turismului

Analiz a diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010
ADTM 138 Anexe