Adrian.pop Roman Licenta2018(varianta Beta) [301914]

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI

CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „EMANUEL” [anonimizat](i):

Conf. Univ. Dr. Ioan Fotea

Profesor Sorin Dan

Oradea

iunie 2018

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI

CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „EMANUEL” [anonimizat], [anonimizat](i):

Conf. Univ. Dr. Ioan Fotea

Profesor Sorin Dan

Oradea

iunie 2018

Cuprins

creat folosind Insert -> Referențe -> Index & Tables -> Table of Contents -> Formal

Lista Figurilor

creată folosind Insert -> Referențe -> Index & Tables -> Table of Figures -> Figure -> Formal

Lista Tabelelor

creată folosind Insert -> Referențe -> Index & Tables -> Table of Figures -> Table -> Formal

Introducere

MOTIVAȚIE ALEGERE TEMA + Metodologie + Scurt Rezumat

Tema Banilor si a

Capitolul 1. Istoria banilor.

Abstract

Primul capitol al acestei lucrări de licență are ca scop definirea banilor. Apariția acestora și evoluția lor istorică. [anonimizat] a valorilor cuantificabile monetare.

Vom observa și compara diferite tipuri de monede și felul în acare acestea au apărut ca rezultat al evoluției naturii umane. [anonimizat]: Dolarul, Lira Sterlină și Euro. Ulterior vom prezenta care este evoluția modernă a banilor, odată cu apariția tehnicii informatice și a intensificării fenomenului de globalizare. Scopul principal al acestui prim capitol introductiv este de a invita cititorul să ințeleagă cea mai importantă calitate a banilor, anume că ei sunt meniți să măsoare valoarea și să permită și să susțină existența și succesul schimbului economic.

[anonimizat], [anonimizat] ‚O monedă pentru întreaga Europă” [anonimizat].

Definirea Banilor? Apariția și Evoluția Banilor în Istorie.

Ce sunt banii?

[anonimizat], este: Banii sunt un mijloc de schimb. Din punct de vedere tehnic aceasta definiție simplă este corectă. Însă aceasta este o [anonimizat], și impură. [anonimizat](Internațional Reciprocal Trade Association), [anonimizat], țiței pentru avioane de vânătoare. Totuși, dacă banii sunt o soluție ideală de a [anonimizat], de ce în continuare avem diferite monede? De ce schimbăm Dolari pe Euro? De ce schimbăm Euro pe Shekeli?

[anonimizat]. Prima caracteristică a acestora, ce le-a permis să îndeplinească multe funcții în moduri similare, a fost și este adaptabilitatea infinită. Astfel reușim să înțelegem și să explicăm de ce atât de multe tipuri de obiecte au fost folosite ca bani primitivi. Dintre acestea amintim : chihlimbarul, ouăle, penele, jadul, fildeșul, pielea, cuiele, porcii, cuarțul, orezul, sarea, vodka, topoarele, și lista enorma continua. Însă nicăieri în această listă primitivă nu vom regăsi exemple moderne precum aurul, argintul sau cuprul, sau altele dintre celelalte 230 de tipuri de bancnote. Deoarece se pare că la un moment dat totul a putut fi considerat o monedă. Economiștii timpurii au concluzionat că orice poate fi folosit în practică ca mijloc de schimb iar pe parcursul evoluției economiei s-a ajuns la o identificare a funcțiilor banilor.

Aceste funcții pot să fie abstracte sau concrete conform:

1. Măsura contului, grame, litri, sau număr finit? (Abstract)

2. Măsura uzuală a valorii, anume cantitatea(Abstract)

3. Mediu de schimb (Concret)

4. Metoda de plată (Abstract)

5. Standard pentru plățile amânate. (Abstract)

6. Depozit al valorii (Concret)

7 Activ lichid (Concret)

8. Sistem de alocare al pieții (Prețurile)

9. Factor cauzativ în economie (Cauza – Efect)

10. Controlor al economiei.

Așadar s-a făcut o diferențiere. Ghiocurile, monedele și vacile erau numărate, în timp ce grânele, aurul, și argintul erau cântărite. Cu cât economia s-a dezvoltat a apărut o nevoie mai mare de a tranzacționa cantități mari dintr-un produs contra unei valori direct proporțională mare, însă de multe ori mai mică din punct de vedere al dimensiunilor. A apărut nevoia de a înlocui, spre exemplu, o vacă, cu un echivalent în argint. Tranziția de la barter la schimb economic a avut loc treptat.

Codul lui Hammurabi, este codul de lege antic cel mai bine prezervat în timp, și creat în jurul anului 1760 î.Hr. în vechiul Babilon. Aici descoperim primele legi formalizate ce prezintă rolul banilor în societatea civilă. S-a consemnat pentru întâia oară dobânda pe datorii, definirea amenzilor pentru încălcarea legilor, și compensarea în bani pentru diferite infracțiuni împotriva legii formale.

Pentru foarte mult timp s-a presupus că metalele(acolo unde erau accesibile) au fost favorizate în folosire ca proto-monede în detrimentul altor bunuri amintite mai sus (vacile, sarea, ș.a.m.d.) deoarece sunt în același timp durabile, portabile, și ușor de divizat. Folosirea aurului ca proto-monedă a fost urmărită în timp până în mileniul 4 î.Hr. când egiptenii foloseau lingouri de aur, având o greutate fixă, ca mijloc de schimb.

Una dintre cele mai vechi echivalente ale banilor propriu-ziși apar în Imperiul Roman antic. Aceștia inițial au folosit bronzul. La început bronzul neprelucrat a fost cel mai căutat datorită faptului că era folosit în fierării și transformat în scule. Pasul următor din punct de vedere istoric a fost transformarea bronzului în lingouri semnate, cu o greutate prestabilită de aproximativ 2.5 kilograme. Următorul pas a fost bineînțeles transformarea bronzului în monede ce au fi putut folosite exclusiv ca bani și nu ca rezultat al barterului.

Prima mențiune în Biblie a folosirii banilor apare în cartea Genezei, în referință cu circumcizia sclavilor cumpărați. Mai târziu, peștera lui Machpelah (cunoscută și că peștera Patriarhilor sau Sanctuarul lui Abraham) a fost cumpărată de către Abraham cu argint, cândva în jurul anului 1985 î.Hr. Monedele au fost de asemenea folosite de către filisteni în aceeași perioadă.

Istoria banilor continua cronologic cu monetăria standardizată. Primele monede trecute prin manufactura la scară largă au apărut în India, China și orașe din jurul Mării Egee în perioada 700-500 î.Hr. Primul rege în zona mediteraneană ce a consemnat standarde de greutate pentru monede a fost Pheidon. În aceeași perioada baterea primelor monede în zona Asiei Mici s-a răspândit în imperiul grec, până în sudul Italiei. Cea mai veche moneda cunoscută și ștampilată este drahma din Aegina, având forma unei țestoase pe o parte, și o formă de timbrare pe cealaltă parte.

Figura 1: Drahma din Aegina.

Alte monede făcute din electrum(un aliaj natural de aur și argint) au fost produse la scară largă în jurul anului 650 î.Hr. în Lydia, pe coasta Turciei de astăzi. Mai târziu această metodă s-a răspândit în orașele-stat din zonă, Ionia, Mytilene, și Phokaia, iar în curând moneda a fost adoptată în întreaga Grecie și apoi în Imperiul Persan.

Primele bancnote sunt datate în China, în jurul anului 118 î.Hr. Au fost o formă de bancnote din piele albă de căprioară, cu dimensiuni de aproximativ 30 de centimetri pătrați, cu margini colorate.

Figura 2: Prima bancnotă din piele.

Timp de peste 900 de ani nu apar alte menționări în istorie a bancnotelor, până în timpul domniei lui Hien Tsung (806-821 d.Hr.) tot în China. Datorită unei lipse de cupru necesar monedelor, împăratul a fost nevoit să inventeze o nouă formă de bani ca substitut temporar. Însă datorită ușurinței cu care se puteau printa bancnotele s-a ajuns la inflație. Astfel în 1455 China a abandonat folosirea bancnotelor de hârtie pentru următoarele câteva secole, dar nu înainte ca Marco Polo să observe și să documenteze procesul de producție și distribuție a valorii bănești sub forma bancnotelor.

Experimentul chinezesc cu bancnotele a fost repetat în Suedia, când în 1660 bancherul pe nume Johan Palmstruch a început să elibereze hârtii de credit ce puteau fi schimbate în echivalentul de monede din argint, la bancă sa din Stockholm. Însă acesta a făcut greșeala de a printa mai multe bancnote decât echivalentul de argint ce îl avea depozitat în bancă, și a fost acuzat și condamnat pentru fraudă în 1668.

Cele trei mari Monede și Istoria lor. Lira Sterlină, Euro, Dolarul.

Lira Sterlină.

Figura 3: Moneda Sterilensis.

Prima mențiune a Lirei Sterline a fost datată în 1078 sub numele de “sterilensis”. Până în secolul al XIII-lea termenul a devenit de largă folosință. Anglia a avut această monedă națională cu 600 de ani înaintea Franței și cu 900 de ani înaintea Germaniei sau Italiei.

Lira sterlină modernă a fost stabilită în 1560 de către Elisabeta I, și valoarea acesteia a fost de O liră Troy (373.2417216 grame) de argint sterling.

Până la decimalizare în 1971, o liră a fost formată din 20 de șilingi, iar un șiling era format din 12 pence. După decimalizare s-a implicat sistemul, în așa fel în cât 100 de ‘pence’ noi, să formeze o Liră Sterlină.

Astăzi Lira Sterlină este folosită doar în Marea Britanie, Irlanda de Nord, Insula Man, și statele Jersey și Guernsey, fiind cea mai veche moneda încă în folosință.

Euro.

Figura 4: Moneda Euro.

Ideea unei monede unice europene a fost inițial propusă în 1957 în Tratatul de la Roma, pentru a spori prosperitatea economică și a promova legăturile dintre popoarele Europei.

Doisprezece ani mai târziu, un summit european de la Haga a făcut moneda unică un obiectiv oficial, dar până în 1999 euro nu a fost introdus într-o formă fizica în lume. Inițial, a fost utilizat într-o formă "non-fizică" – de către bănci și pentru cecuri de călătorie. În 2002, monedele și bancnotele Euro au intrat în circulație oficială.

Mai mult de 320 de milioane de europeni, din 13 țări, utilizează acum Euro ca monedă unică, făcând-o moneda cu cea mai mare valoare combinată a numerarului, în circulație în lume.

Potrivit Comisiei Europene, simbolul Euro este o combinație a epsilonului grecesc, E pentru Europa și liniile paralele pentru a semnifica stabilitatea monedei.

Dolarul.

Figura 5: Prima monedă Dolar.

Dolarul a fost adoptat de Congresul Confederației Statelor Unite ale Americii la 6 iulie 1785. Înainte de aceasta, au fost folosite monedele oficiale britanice, deși acestea erau în mod frecvent în aprovizionare scăzută, ducând la apariția unei game de substituenți valutari, inclusiv monede străine, pesos sau dolari și certificate pentru tutun.

Utilizarea monedelor străine trebuia să fie interzisă după ce dolarul american a intrat în circulație, dar lipsa de aur și argint a însemnat că dolarul spaniol a rămas mijlocul legal de plată până în 1857.

Dolarul este alcătuit din 100 de cenți sau 10 dame, deși "dime" este folosit doar pentru a descrie o monedă de 10 cenți. Deși monedele cu un dolar sunt încă emise, bancnotele sunt mult mai frecvente și sunt denumite "dolari" sau "dolari verzi". Și, deși SUA și-a declarat independența față de Marea Britanie în 1776, americanii încă se referă la moneda lor de un cent cu denumirea de un ‚penny’.

Dolarul este folosit ca unitatea standard de valută pentru mărfuri cum ar fi aurul și petrolul. Statele Unite, Insulele Virgine Britanice, Timorul de Est și El Salvador se numără printre numeroasele țări care folosesc dolarul ca monedă unică.

Evoluția Modernă a Politicilor Monetare.

Primii pași ai bancnotelor în istorie au fost fără succes sau glorie, însă noua formă de monedă de schimb dădea dovadă de avantaje ce nu puteau fi ignorate. Cu cât activitatea economică creștea în intensitate în Europa, a devenit aparent ca depozitele de bani trebuiau extinse dincolo de limitele depozitelor de metale prețioase. Soluția logică a fost de a implementa sistemul natural de atribuire al valorii unui obiect mult mai mic, însa controlabil si cuantificabil.

Astfel au apărut primele bănci centrale. Oamenii puteau avea încredere mai mare în bancnote emise de către o bancă centrală aflată sub controlul guvernului, decât în comerțul bazat pe barter si încredere în alți comercianți. Însă cu răspândirea bancnotelor și a schimburilor monetare în lume a apărut problema prevenirii inflației și a creării unui etalon respectat de toți membri unei economii.

Rezultatul a fost apariția Standardului de Aur (Gold Standard). Acesta este un mecanism ce atribuia o valoare fixă monedelor și bancnotelor din țările aderante la cantități specifice de aur. Acest standard opera atât domestic cât și internațional.

Pe frontul domestic prevenea și anticipa inflația, asigurând o aprovizionare relativ constantă de bani. În sfera internațională, a avut efectul de a crea o rata fixă de schimb între națiunile implicate. Spre exemplu, dacă Statele Unite fixau prețul aurului la $20.67 per uncie(1 uncie = 28.35 grame), cum au făcut-o între 1834 și 1933, iar Marea Britanie îl fixau la 3 lire sterline, 17 șilingi și 10.5 pence, cum au făcut-o între 1844 și 1931, s-a concluzionat o rată de schimb între dolar și lira sterlină de 4.867 dolari / lira sterlină.

Beneficiile unei rate de schimb fixe includeau o stabilitate și un echilibru al prețurilor între țările aderate. Dacă Marea Britanie ar fi înregistrat spre exemplu un avans tehnologic ce ar fi dus spre o creștere economică, prețurile în UK ar fi urmat să scadă. Presupunând că prețurile în SUA rămâneau aceleași, produsele din UK ar fi urmat să devină mai atrăgătoare publicului american, și produsele americane mai puțin atrăgătoare publicului britanic. Rezultatul final al acestui proces fiind că valoarea în aur a valorii banilor din schimbul economic să se mute din SUA în Marea Britanie. Urmând apoi o echilibrare între cele două piețe. Cum puterea de cumpărare în Marea Britanie urma să crească, la fel urmau să o facă și prețurile, în timp ce în SUA prețurile urmau să scadă datorită scăderii puterii de cumpărare. Așadar se ajungea la o echilibrare și stabilizare a prețurilor în timp.

Din 1971 au apărut schimbări majore pe piața monetară datorită apariției unui nou concept. Banii Fiat (provenind de la latinescul ‚fiat’ ce face referire la un ordin arbitrar emis de către guvern). Acest concept a luat naștere atunci când guvernele au hotărât să emită noi bancnote fără echivalent în aur sau argint, doar cu scopul de a își achita datoriile. Banii Fiat nu au o valoare intrinsecă și sunt obținuți exclusiv pe baza unui decret.

Figura 6: Rata de schimb Lira/Dolar in timp.

Pentru majoritatea anilor 1800, până la începutul primului război mondial, fiecare o liră sterlină era în valoare de puțin sub 5 dolari. Războaiele napoleoniene, care au slăbit lira, au fost o perioadă excepțională, ieșită din comun; după cum a fost și Războiul Civil din SUA, unde s-a văzut că lira s-a prăbușit temporar până la 10 USD. Pe parcursul acestei perioade a fost în vigoare "standardul de aur", care impunea națiunilor să sprijine valoarea bancnotelor cu echivalentul în aur, stabilind stabilitatea cursurilor de schimb.

La izbucnirea primului război mondial, standardul de aur a fost suspendat, iar povara financiară a războiului a prăbușit din nou lira la 3,66 dolari.

Următorul pas în evoluția politicilor monetare a fost apariția cecurilor, a cardurilor de credit și a cardurilor de debit. Acestea au fost soluții oferite pentru a fluidiza transportul valorilor monetare pe distanțe mari. Muncitorii și meșteșugarii aveau nevoie de o metodă prin care să trimită banii, ce să nu depindă de poștă. Odată cu anii 1970 s-a răspândit în întreaga lume conceptul de cont în bancă, accesibil tuturor oamenilor. Băncile au descoperit conceptul de marketing, și chiar studenților li se ofereau conturi în bancă cu posibilitatea de creditare, doar pentru a avea plăcerea de a îi vedea ajungând în situații de neacoperire. Folosirea cecurilor însă în curând a fost înlocuită de către apariția cardurilor de credit și debit. Prima tranzacție cu card Switch a avut loc în 1988.

Până în 1995 a existat un echilibru între cele două tipuri de cârduri, însă mai apoi cardurile de debit au devenit principala formă de tranzacționare datorită apariției Chipurilor și a PIN-ului(acestea limitând posibilitatea fraudelor).

Evoluția E-money; viitorul banilor.

S-ar putea să nu fim atât de departe de o lume în care banii urmează filele de cec în uitare și din ce în ce mai puține tranzacții să se desfășoare față în față. Există peste 2000 de miliarde de plăți cu mai puțin de 10 dolari plătite anual; toate acestea ar putea fi efectuate fără numerar.

Banii electronici au trei forme, dintre care două sunt creații ale internetului. În primul rând, există fenomenul "card non present", în care avem suficientă încredere în comerciantul online (în prezent, oricine de la Tesco la Amazon și lastminute.com) încât ne simțim confortabil să ne oferim detaliile cărții de credit pe o pagină web. Noi, cumpărătorul, și "comerciantul" nu ne întâlnim vreodată, și niciodată nu ne părăsim casă sau biroul.

Astfel, banii se transforma dintr-o marfă fizică – o monedă de aur, o bancnotă de hârtie sau o carte de plastic – la o marfă pur virtuală (deși băncile însăși au ținut de mult timp și în continuare țin, contul nostru curent în formă virtuală, ca o serie de coduri binare în un fișier de computer).

În al doilea rând, am observat creșterea companiilor create special pentru a facilita plățile pe web. Poate cea mai faimoasă este PayPal, așa cum a fost prezentată cu încredere, pe eBay și multe alte platform de cumpărături online.

În comparație, titani mondiali ai schimbului economic precum: Barclays Bank, își pot înregistra originea până în 1685, Royal Bank of Scotland până în 1727 și Lloyds până în 1765; PayPal datează încă din 2000, dar acum funcționează în 103 de piețe, gestionează peste 133 de milioane de conturi și permite clienților să trimită, să primească și să dețină fonduri în valută de la dolarul american la zlotul polonez.

Revoluția reală ar putea fi însă abolirea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit și a cardurilor de debit și înlocuirea acestora cu un singur mijloc de plată. Așa promite apariția cardului "fără contact", numit așa pentru că nici măcar nu trebuie să-l punem într-un cititor pentru a cumpăra ceva.

Cardul Barclaycard OnePulse, de exemplu, a fost lansat relativ recent, în Londra. Acesta combina funcțiile unui cârd Oyster (metoda de plată în avans pentru călătorii cu autobuzul și cu metroul), un card Barclaycard și un card cu tehnologie fără contact "One Touch".

Aici apare inovația. Se permite posesorilor de carduri să facă achiziții de 10 £ sau mai puțin mai rapid și mai convenabil cu o simplă atingere a cărții lor față de un cititor, ne trebuind să introducă un cod PIN sau o semnătură, reducând astfel necesitatea de a utiliza și de a transporta numerar. Fiecare mișcare și bineînțeles, cea mai mică achiziție, va fi apoi urmărită de bancă și, dacă legislația permite, de către oficialitate. Astfel, aceștia "știu" despre cumpărăturile effectuate de către fiecare persoană inclusă în acest sistem.

În mod alternativ, cartelele SIM din telefonul mobil ar putea fi folosite pentru a plăti pentru lucrurile mici, cotidiene(în Coreea de Sud este o practică normală deja). Oricum privim însă, vom fi monitorizați. Banii își îndeplinesc în continuare scopul, însă continuând pe această panta se va ajunge inevitabil că propriile noastre resurse să fie încă o altă metodă prin care să fim spionați, măsurați, și analizați de către brokerii de informații.

Capitolul 2. Cripto Monedele și Tehnologia Blockchain

Abstract

Al doilea capitol al acestei lucrări va urmări să arate care a fost cauza principală ce a făcut ca oamenii din intreaga lume sa iși piardă încrederea în sistemele bancare tradiționale. Anume, odată cu criza economică din 2008, și care a fost și este în continuare noua lor dorință cu privire la banii proprii și controlul pe care ei își doresc să îl aiba asupra lor.

Oamenii, de la începutul istoriei, au luptat mereu pentru independență și libertate. Au luptat să se dezrobească și să evadeze de sub piciorul greu al organismelor menite să înlanțuie libertatea umană. Odată cu progresul tehnologiilor informative și cu apariția și dezvoltarea concepului de globalizare oamenii au început sa poata sa priveasca mai departe de granițele odinioara imposibil de trecut.

Trăim în era informativă iar aceasta, prin concept, permite transmiterea informațiilor cu viteză si acuratețe incredibilă. Progresele apar nu odată la 20-30-50-100-500 de ani, ci in fiecare, an cu o frecvență în continuă accelerare. Omenirea nu numai ca reușește sa țina pasul cu progresul, dar a inceput să îl caute mai intens decăt întotdeauna. Guvernele, Companiile Internaționale si Naționale, ONG-urile, Oamenii de zi cu zi, astăzi pun cercetarea și inovația sus în lista de prioritați atunci când cauta să își îndeplinească obiectivele.

Astăzi privim tehnologia Blockchain, apărută cu doar 10 ani în urmă, ca pe o soluție evidentă la multe dintre problemele cauzate de catre sistemele tradiționale valutar-economice. Deși este o tehnologie foarte nouă, în acest capitol voi încerca sa o explic cat mai bine, pentru ca pe urmă să descoperim împreună proiectul Scienceroot si aplicația tehnologiei Blockchain.

Criza din 2008 și Efectele Acesteia.

Criza financiară a dat naștere fenomenului, și stării în care adoptarea monedelor digitale a fost impusă de eșecul sistemelor bancare tradiționale pentru a proteja interesele investitorilor și deponenților.

Blythe Masters, CEO al Digital Assets Holdings, în timpul interviului său cu Wall Street Journal, a spus că apariția și creșterea monedelor digitale precum Bitcoin este un răspuns "principial" la criza financiară din 2008. Masters spune că motivul principal pentru o astfel de adoptare rapidă a monedelor digitale este modul lor descentralizat de funcționare, fără intervenția băncilor centrale.

Criza financiară din 2008 se datorează eșecului politicii monetare a băncilor centrale din SUA, care au făcut o greșeală majoră de a menține ratele si dobânzile Federale la niveluri extrem de scăzute, creând astfel o bulă în domeniul proprietăților imobiliare. Aceste rate scăzute au condus la împrumuturi excesive, în cele din urmă au spiralizat descendent și au cauzat neplăceri masive ce au împins sistemul economic către criza financiară.

Monedele digitale au oferit un mod de operare excelent descentralizat, în care controlul a fost transferat în mâinile utilizatorilor în timp ce băncile nu mai erau necesare ca intermediari financiari.

În plus, băncile centrale care aveau un control redus asupra funcționării cripto monedelor, s-au regăsit forțate să țină pasul și să inoveze mai ales prin adoptarea noilor tehnologii. Dacă forța de inovare va fi scoasă din sistem și acestea nu vor ține pasul cu dezvoltările tehnologice, în cele din acestea nu se vor putea baza pe pachetele de salvare din partea guvernelor sub formă de bani Fiat.

Se consideră astăzi faptul că creșterea încrederii investitorilor în cripto monede din ultima perioadă să fie unul dintre motivele majore care a provocat îngrijorarea băncilor și a altor instituții financiare. Gânditorul din spatele Bitcoin, sub pseudonimul de Satoshi Nakamoto, a lansat o lucrare detaliată în 2009, explicând modul în care cripto monedele vor înlocui conceptul iluzoriu de încredere al sistemului bancar învechit.

Satoshi subliniază că și băncile au prezentat în trecut un comportament vulnerabil care poate provoca o îngrijorare serioasă asupra banilor ce aparțin investitorilor, pe care îi depozitează și asigură. Mai mult, Satoshi a afirmat, de asemenea, că băncile centrale au compromis protecția intereselor clienților, protejând în același timp propriile interese. Ca rezultat, el a proiectat acest concept bazat pe cripto-dovada, care dă un control egal tuturor investitorilor din system, astfel încăt șansele de înșelare sau malițiozitate sunt aproape zero.

Nașterea Cripto Monedelor.

Originea cripto monedelor s-a format odată cu Bitcoin, care a fost prima cripto moneda apărută. Originar Bitcoin (din limba engleză ‘bit’: unitate de informație binară și ‘coin’ : moneda), este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală sau cripto moneda, opensource, creată în 2009 de către Satoshi Nakamoto. Bitcoin (BTC) a fost creată pentru a asigura protecția investițiilor și finanțarea liberă a afacerilor, fără a face apel la instituții financiare și în afara oricărei constrângeri sau reglementări. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul opensource pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer to peer(de la egal la egal) pe care acesta o formează. O rețea exclusiv controlată și manageruita de către membrii ei, fără control exterior.

După ce Bitcoin a apărut, au fost introduse aproximativ 1500 de alte cripto monede, aproximativ 600 dintre care sunt tranzacționate în continuare în prezent. Toate cripto monedele împărtășesc tehnologia Blockchain și mecanismul de recompensare, dar de obicei se regăsesc pe rețele de tranzacții izolate. Multe dintre acestea sunt în esență clone ale Bitcoin, deși cu parametri diferiți, cum ar fi consumabile diferite, timpul de validare a tranzacțiilor diferit, etc. Altele luat naștere din inovațiile mai semnificative ale tehnologiei Blockchain aflată la baza acestora.

În prezent, cripto monedele sunt folosite atât ca mijloace de schimb pentru plățile zilnice(motivul pentru care a fost introdus Bitcoin), cât și pentru pentru speculații .Alte utilizări includ plata pentru transferul monetar transfrontalier, care nu este costisitoare, și alte diverse utilizări nemonetare, cum ar fi ștampilarea temporală. Autoorganizarea diferitelor utilizări, atât în ​​cadrul unei singure cripto monede, cât și ca element de diferențiere dintre alte cripto monede face ca piața cripto monedelor să fie unică și prețul lor extrem de volatil.

Între 2.9 și 5.8 milioane de utilizatori privați și instituționali schimbă în mod activ tokenuri(monede) și rulează diferitele rețele de tranzacții. În mai 2017, capitalizarea de piață a criptomonedeor active a depășit 91 de miliarde de dolari.. În prezent, Bitcoin domină piața, însă poziția sa de lider este afectată atât de preocupările și dezvoltările tehnice. cât și prin îmbunătățirile tehnologice ale altor cripto monede. În ciuda interesului teoretic și economic al pieței criptocurențelor o analiză complexă a dinamicii sale este încă de negăsit, cel puțin în ca studiu total, etalon.

Studiile existente s-au concentrat fie pe Bitcoin, analizând, de exemplu, rețeaua de tranzacții,sau comportamentul și încercarea de a prezice evoluția prețului său.

Tehnologia Blockchain

Introducere

Oamenii folosesc termenul "tehnologie Blockchain" pentru a explica lucruri diferite și ca rezultat acest lucru poate crea confuzie. Uneori se vorbește despre Bitcoin Blockchain, uneori despre alte valute virtuale(Ethereum, Ripple, etc), uneori despre contracte inteligente(smart contracts). De cele mai multe ori însă, se vorbește despre registrele distribuite, adică o listă de tranzacții care este partajată între un număr de computere, de noduri, mai degrabă decât fiind stocate pe un server central.

Figura 7 : Contract intelligent partajat pe noduri.

Contractul inteligent este de fapt un protocol care implementează automat și fără intermediar regulile contractuale. Contractele inteligente sunt menite să ofere securitate și viteza superioare contractelor legale tradiționale, totodată oferind costuri de implementare substanțial scăzute. În timp ce contractele tradiționale îs bazează validitatea în cuvântul legii, contractele inteligente au această validitate ranforsată în structura lor.

Un rezumat privind introducerea tehnologia Blockchain, ar trebui să înceapă prin a spune că este complexă și combină multe noi concepte. Este într-adevăr un concept total diferit în comparație cu ceea ce este cunoscut în prezent în sistemele monetare. Prin urmare, nu se poate explica pe scurt și nu se poate clarifica această tehnologie prin compararea sa la ceva familiar. Într-o anumită măsură, riscurile și oportunitățile pro sau contra, sunt în continuare de căutat și găsit.

Acestea fiind spuse, voi oferi o privire generală asupra tehnologiei Blockchain. Înainte de toate, Blockchain este un nou tip de bază de date. Motivul pentru care există o cerere atât de intensă pentru acest tip nou din baza de date se datorează faptului că rezolvă problema dublelor cheltuieli, se elimină intermediarul, și astfel se deschid o serie de noi posibilități. În această bază de date, datele sunt salvate într-un bloc(Block), care, la rândul său, este legat de alte blocuri dintr-un lanț(Chain) astfel având loc crearea blocului înlănțuit. Pentru a asigura secvența de blocuri, se folosește în principal un sistem denumit proof-of-work(dovadă de muncă). Pe scurt, aceasta înseamnă că este nevoie de atât de multă muncă (adică de putere de procesare) pentru a găsi un bloc, încât este imposibil de modificat ulterior blocul. Această lucrare este realizată de așa-numiți mineri care – când găsesc un bloc – primesc o mică sumă, un token, pentru efortul lor.

Ce este Blockchain ?

Un Blockchain este o bază de date descentralizată, distribuită, care este utilizată pentru a menține o listă de înregistrări în continuă creștere, numite blocuri. Fiecare bloc conține o datare și un lanț, o legătură către un bloc precedent.

Prin design și scop, aceste tipuri de blocuri de informații, sunt în mod inerent rezistente la modificarea datelor. Funcțional, un Blockchain poate servi drept "un registru deschis, distribuit, care poate înregistra tranzacții între două părți în mod eficient și într-un mod verificabil și permanent. "

Pentru a explica mai ușor tehnologia și cum aceasta funcționează vom folosi o analogie simplă cu următoarele date:

Un Blockchain este doar un fișier, o carte, sau un catalog. Acesta este o structură de date, pusă laolaltă și stocată. Alte exemple de structuri de date sunt bazele de date, fișierele text, valorile despărțite cu virgulă, imagini, liste, și așa mai departe.

Blocurile dintr-un lanț = paginile din o carte. Fiecare pagină la rândul ei conține: Textul, anume în cazul unei cărți, povestea; Informații despre sine, anume la cărți sus observăm numele cărții, pagina, capitolul, anume informații despre informație, cunoscută și ca metainformatie.

În mod similar un Blockchain este format din Conținut și un Header(Antet) ce conține informații despre bloc, informații tehnice, o referință la blocul precedent, și o amprentă numită Hash.

Hash-ul, sau Amprenta, este o metodă inedită prin care se validează conținutul și veridicitatea blocului. Originalitatea ei este indubitabilă, deoarece se calculează și se determina în concordanță cu conținutul blocului pe care îl semnează, folosind algoritmi de criptare.

Algoritmul de criptare cel mai des folosit este SHA-256, și are ca intrare un număr arbitrar-mare care generează numere verificabile, însă aparent randomizate, ce au nevoie de o putere de procesare mare, și previzibilă pentru a fi validate.

Folosing o amprentă, anume Hash-ul, în loc de o datare în timp, sau o secvență numerică, obținem și o metodă naturală de validare. În orice structură de tip Blockchain utilizatorul crează amprentele folosind algoritmi. Dacă amprentele sunt consistente cu informația, și sunt adăugate lanțului atunci putem fi siguri că structura înlănțuita este consistentă. Oricine ar dori să interfereze cu informațiile stocate ar trebui să regenereze toate amprentele din acel moment în trecut, dar și în continuare, și în același timp să o facă înaintea tuturor celorlalte sisteme de minerit. Așadar tehnologia Blockchain este imuabila. Nu poate fi schimbată sau alterată.

Procedeul de a obține Hashul este aparent simplu în concept și decurge astfel:

1. Minerul trebuie să găsească soluția la o problemă matematică dificilă pentru a găsi următorul bloc.

2. Un număr aleator este ghicit, numit ‚Nonce’

3. Nonce-ul este adăugat la sfârșitul întregilor informații din bloc

4. Toată această informație este criptata cu metoda SHA-256 rezultând un Hash

5. Dacă acest Hash începe cu un număr predeterminat de către rețea de Zero-uri, un bloc nou este descoperit. Dacă nu, minerul trebuie să înceapă de la început, ghicind un nou număr.

Exemplu:

Utilizatorul Alexandru dorește să găsească un nou bloc 598. El vrea să creeze amprenta acceptată pentru blocul 598 care trebuie să înceapă cu 4 Zero-uri(0000xyz…..).

Datele ar arăta astfel.

1. Se începe cu Nonce = 1:

SHA-256 (Block 598, Nonce = 1, ‚Informații cu privire la tranzacțiile efectuate și înregistrarea lor’) = “bac6d67daf63c7a06bab569adeadab130d332ed4c870da314d87f6f1b4c8a409”

2. Se repeta calculul, pentru Nonce = 2:

SHA-256 (Block 598, Nonce = 2, ‚Informații cu privire la tranzacțiile efectuate și înregistrarea lor’) = „6ee6b0c4aa8e6aaa369dfaee1379a59cec8797e7fc8ad1a358d57e1a87a1466d”

Se repeta ascendent până la găsirea soluției, anume Nonce = 11316:

SHA-256 (Block 598, Nonce = 11316, Informații cu privire la tranzacțiile efectuate și înregistrarea lor’) =

„000015783b764259d382017d91a36d206d0600e2cbb3567748f46a33fe9297cf”

Aceasta este cea mai costisitoare parte a tehnologiei Blockchain. Energia necesitată pentru a căuta următorul bloc din înlănțuire. Dar în același timp, aceasta rezolva problema dublei cheltuieli și oferă încrederea în sistem. Calculele necesare, având nevoie de atât de multă putere de procesare sunt înfăptuite de procesoare fizice capabile de un număr imens de calcule / secundă. Computere performante extrem de costisitoare.

Pașii descriși de către Satoshi Nakamoto, efectuați de către un Blockchain într-o rețea sunt:

1. Noile tranzacții sunt transmise tuturor nodurilor.

2. Fiecare nod colectează noile tranzacții într-un bloc.

3. Fiecare nod muncește pentru a descoperi dovadă de muncă.

4. Când un nod descoperă o dovadă de muncă, transmite blocul tuturor celorlalte noduri.

5. Nodurile acceptă blocul numai dacă toate tranzacțiile din acesta sunt valide, și nealterate.

6. Nodurile își exprima acceptul blocului muncind la crearea următorului bloc din lanț, folosind amprenta blocului acceptat că amprenta precedenta.

Oricine își poate folosi computerul personal, pentru a îl transforma într-un nod. Spre exemplu în rețeaua Bitcoin atribuțiile unui nod sunt următoarele.

Se vizitează http://bitcoin.org/en/download și se rulează software-ul ‚Bitcoin Core’

Urmează conectarea la Rețeaua Bitcoin

Se downloadeaza Blockchainul

Se ascultă rețeaua pentru tranzacții

Se validează și se transmit mai departe tranzacțiile efectuate

Se ascultă rețeaua pentru blocuri

Se validează și se transmit mai departe blocuri

Se crează blocuri

Se minează blocuri

Codul sursă, ‚Bitcoin Core’ este un software opensource disponibil oricui, publicat pe Github: https://github.com/bitcoin/bitcoin . Pentru a te alătura rețelei nu este nevoie de cont, sau cerere.

O tranzacție în Blockchain poate include, dar nu este limitată, la valută, informații, date, documente, voturi, drepturi de autor, și așa mai departe.

Sistem centralizat vs sistemul descentralizat.

Fig 8: Centralizat Descentralizat

Sistemul centralizat folosit de către toate băncile, presupune ca fiecare membru al rețelei să fie conectat cu sistemul bancar. Dacă un membru dorește să trimită 100$ unui alt membru, aflat la distanță, această tranzacție trebuie să treacă prin bancă. Banca verifică dacă primul membru dispune de suma de 100$, iar dacă verificarea a oferit un răspuns pozitiv, banca trimite suma celui de-al doilea membru al rețelei.

Sistemul descentralizat funcționează folosind tehnologia Blockchain distribuind informația tuturor nodurilor curente la toți membrii rețelei. Astfel toată lumea având acces la această informație, nu poate fi promisă aceeași suma către doi membri diferiți. În momentul în care o tranzacție se dorește a fi făcută, plătitorul înregistrează într-un bloc că trimite suma de 100$ unui alt membru. După aceea toți ‚minerii’ verifica dacă această tranzacție este validă. Dacă da, al doilea membru deja are suma de 100$ în cont.

Figura 9: Dubla cheltuire.

Dubla Cheltuire este o problemă ce poate apărea atunci când un utilizator înregistreaza aceași sumă la doi sau mai mulți primitori. Cum poate această tehnologie să prevină tranzacțiile făcute în același timp pentru aceeași suma, este la fel o problemă rezolvată tehnologic.

Când plătitorul P vrea să facă ofere 100$ atât cumpărătorului X cât și cumpărătorului Y, se crează două transferuri de informații în același bloc. Informația X și informația Y. În mod arbitrar una dintre cele două informații este verificată prima și se concluzionează că P are suma necesară pentru X sau Y, însă imediat după aceea se verifică dacă P are suma necesară pentru Y sau X. În caz că plătitorul nu are fonduri suficiente, în mod natural a doua tranzacție nu este efectuată.

Figura 10: Tranzacțiile în Blokchain.

Numele de Blockchain (lanț de blocuri sau blocuri înlănțuite) provine de la faptul că în principal se lucrează cu un lanț ce tinde la infinit de blocuri de informații imuabile. Primul bloc este singurul de felul său fiindcă nu are unul precedent înainte. Toate celelalte blocuri sunt informații și schimbări de informații din baza de date, ce au fost înregistrare în timp și verificate de către membri reletei actuali, dar și de absolut toți următorii membri ai rețelei. Astfel s-a creat un sistem de maximă încredere, în care NU este nevoie să avem încredere într-o structură centrală (conform sistemului centralizat, bancar), ci încrederea este distribuită intre toți membrii rețelei.

Conform lui Satoshi Nakamoto :

"Este nevoie de un sistem electronic de plată bazat pe dovada criptografică obiectivă în loc de încredere subiectivă, permițând oricăror două părți dispuse să tranzacționeze direct una cu cealaltă, fără a fi nevoie de o terță parte de încredere. Tranzacțiile care sunt computațional nepractice, pentru a inversa fluxul valorii, și imposibilitatea lor, ar proteja vânzătorii de către fraudă și mecanismele de rutină escrow ar putea fi implementate cu ușurință pentru a proteja cumpărătorii. Propunem o soluție la problema cheltuielii duble utilizând o platformă de tip peer-to-peer cu logarea momentului tranzacției, distribuite, pentru a genera o dovadă computațională a datelor cronologice și cantitative ale tranzacțiilor. "

În alte cuvinte, problema cea mai mare și în continuă creștere, într-o lume tot mai globalizata, este încrederea. Oamenii fac afaceri cu alți oameni pe care nu i-au întâlnit vreodată, și probabil nu o vor face vreodată. Cum se poate oferi siguranță și încredere că cealaltă persoană va plăti atât cât a promis? Iar dacă nu o va face, ce poți face pentru a lupta împotriva acestui fapt? Noile metode de tranzacționare, precum Paypall au luat viață pentru a ajuta în rezolvarea acestor probleme. Au spre exemplu puterea de a reversa plățile făcute în caz de fraudă sau înșelăciune, pe langă toate celelalte puteri oferite de sistemul informatics(precum stocarea de date sistematică, statisticizarea acțiunilor utilizatorului, etc.).

Tehnologia Blockchain însă rezolva toate aceste probleme. Deoarece baza de date este distribuită și incredibil de transparentă, oricine de pe planetă o poate verifica. Regulile oferite si susținute de Blockchain nu au fost încălcate până acum. Nu exista o singură entitate ce poate hotăra validitatea plăților. Iar, odată plățile făcute ele rămân definitive și imposibil de alterat datorită nevoilor computaționale incredibile necesare pentru a îndeplini așa ceva.

Asemeni majorității inovațiilor, în tehnologia Blockchain sunt folosite și combinate teorii și tehnici prezente. În special metodele de criptare, ce exista deja de ceva timp. Spre exemplu felul în care Blockchain folosește Public Key(Cheie publică, vizibilă tuturor) și Private Key(cheie privată, vizibilă doar posesorului) a apărut ca teorie tehnologică într-o lucrare scrisă de către R.C. Merkle numită „Protocols for public key cryptosystems” în 1980.

Provocările Tehnologiei Blockchain.

În pofida multitudinii de calități ale acestei tehnologii, trebuie menționate câteva lucruri vis-à-vis de provocările ce în continuare încetinesc răspândirea sistemului descentralizat de transfer al informațiilor.

Înainte de toate există un compromis între performanta și securitate; Cu cât blocurile sunt adăugate mai rapid în baza de date, exista posibilitatea ca așa numitele ‚forks’ să apară. Acestea sunt bifurcații ce iau naștere când două sau mai multe blocuri de informații sunt adăugate registrului în același timp. Pentru o scurtă perioadă de timp, până la apariția următorului bloc, ambele variante sunt valide și reprezentative lanțului oficial. În momentul în care una dintre cele două sau mai multe bifurcații adaugă însă următorul bloc, toate celelalte posibilități sunt abandonate.

O altă problemă cu care se confrunta tehnologia Blockchain este mărimea propriu-zisă blocurilor. Spre exemplu în cadrul Bitcoin mărimea unui bloc este de 1 MB (megabyte), rezultând astfel un număr de tranzacții între 1 și 3.5 pe secundă, pentru tranzacțiile de mărimi tipice. Creșterea în dimensiuni a Blockchain-ului(înlănțuirea Bitcoin a depășit 2 TB (terabyte) deja. Asta face ca din ce în ce mai multe computere să nu aibă spațiul de stocare necesar pentru a stoca lanțul întreg, astfel fiind imposibilă verificarea personală a lanțului în întregime. O soluție la această problemă s-a găsit deja, prin crearea unor servere capabile să înmagazineze și verifice informațiile, însă această metodă subminează ideea unui sistem descentralizat.

Alta provocare este faptul că Blockchain, pentru a rămâne mereu în siguranță împotriva hackerilor și a altor factori capabili să influențeze sau să modifice informațiile din lanțul de informații, nu are o ‚back door’ (o intrare din spate, secretă). Asta înseamnă spre exemplu că dacă cineva își pierde cheia privată, nu exista nici o metodă prin care să își recupereze monedele criptografice. În esență și-a pierdut portofelul cu toți banii în el, fără vreo metodă de a îi recupera vreodată. Aceștia vor rămâne în sistem dar nu vor putea fi folosiți niciodată.

Urmează de luat în considerare posibilitatea apariției unui monopol al minerilor. Aceștia se pot hotăra să își unească puterea de procesare pentru a deține un minim de 51% din înlănțuirea de informații și metodele de verificare a acesteia. Soluția la această problemă este că nu pot exista niciodată mai mult de un număr finit de cripto monede. Spre exemplu în cazul Bitcoin, 21 de milioane. Așadar, în cazul unui astfel de atac, cei implicați se pot răni doar pe ei însuși, și nu pe altcineva, deoarece au acces doar la propriile resurse, nu la resursele altor persoane și nu pot crea noi resurse.

Modelul de ‚Proof of Work’ (dovadă de muncă), necesita foarte multă putere de procesare. Aceasta vine la un cost înalt de energie electrică, și investiții de infrastructură. Cu cât mai multă putere de procesare este adăugată în sistem, cu atât mai multe operațiuni pot fi contabilizate, și bineînțeles viceversa.

Diferențele dintre PoW ‘Proof of Work’ și PoS ‘Proof of Stake’

Modelul PoW, ‘Proof of Work’, anume dovadă de muncă:

Figura 11: Modelul PoW.

Acest model, primul folosit și în continuare foarte eficient și sigur oferă și metode de recompensă prestabilite și oarecum previzibile validatorilor, anume minerilor. Așa cum prețul diamantelor pe piața dictează câți bani o companie trebuie să cheltuie maxim, pentru a achiziționa echipament de minerit, la fel și valoarea monedei criptografice determina cât de mult trebuie să cheltuie entitățile malițioase pentru a afecta rețeaua. Minerii minează intensiv, astfel crescând valoarea rețelei, și ridicând zidurile împotriva atacurilor din exterior.

Modelul PoS, ‘Proof of Stake’, anume dovadă de miză:

Figura 12: Modeul PoS.

PoS, dovadă de miză, este un mecanism alternativ dovezii de muncă PoW unde diferențe avantajoase majore sunt observate în faptul că nevoia de putere de computație mare, și scumpă, ineficienta energentic, este eliminată. Astfel bariera de intrare în crearea de noi blocuri de informații ce să ducă la recompense este mult mai jos stabilită.

Ideea din spatele PoS este simplă: în loc de putere de minare, probabilitatea ca o recompensă să fie primită de către un membru al rețelei este direct proporțională cu miza pe care acesta o are în rețea. Anume, o parte interesată, ce deține fracția (P%) din numărul total de monede aflate în circulație are șansa de a crea un bloc de informații complet, egală cu (P%). Rațiunea din spatele PoS este următoarea: utilizatorii cu miza cea mai mare din sistem au cel mai mare interes să păstreze sistemul în siguranță, deoarece ar avea cel mai mult de pierdut dacă reputația și prețul cripto monedei ar scădea din cauza atacurilor. Pentru a putea efectua un atac de succes asupra rețelei, un atacator din exterior ar trebui să achiziționeze cu un minim de 51% din rețea, astfel prețul ar fi prohibitiv de mare și bineînțeles nepractic.

Viitorul Tehnologiei Blockchain

O „Economie Singulară Digitală” susținută de către tehnologia Blockchain poate acționa ca un catalist pentru creștere, și poate oferi o platformă unde practicile inovative vor prospera și crea o adevărată economie globală, cu scopuri comune și obiective ale căror îndepliniri să beneficieze întregii comunități. O societate în care economia digitală poate să se dezvolte și să înflorească indiferent de ideologiile geopolitice, și în care o tehnologie atât de inovativa și pură din punct de vedere al independenței, este viitorul potențial ce ar putea să unească națiunile. În cadrul Uniunii Europene se adoptă în tot mai multe areale această tehnologie, spre exemplu în domeniul public, în învățământ, în cercetare, în industrie, în sistemele legislative, și așa mai departe.

Lumea nouă a internetului este un pic diferită de cea creată în anii 1980. Infrastructura IT este încă blocată în secolul XX, în jurul metodelor TCP și IP și securizate cu diferite metode integrate. E-mail-urile primite rareori pot fi confirmate cu siguranță de 100% că provin de la entitatea la care ne așteptam. Identitățile noastre sunt codate și stocate pe o multitudine de platforme și deseori avem puțin control asupra propriilor date și informații. Lumea nouă trebuie să înceapă să conțină identitatea unică a cetățeanului, drepturile acestuia și să fie construită în jurul lui. Doi oameni ce doresc să interacționeze prin internet să poată să o facă fără să fie urmăriți și analizați, mai puțin atunci când asta își doresc.

Pentru a construi o lume nouă a internetului și a comunicării este nevoie de colaborare internațională. Este o lume ce poate nu va respecta granițele statelor, legile, și drepturile. Fără colaborare nu vom putea clădi o infrastructură ce se va dezvolta și crește de la nivelul local(micro) la nivelul global(macro). Va fi nevoie de noi modele de operare, în care legile vor fi rescrise și prezentate ca și ‚contracte inteligente’. Astăzi încă este ciudat că avem mai mare încredere într-o semnătură scrisă în cerneala pe o foaie de hârtie în fața noastră, ca dovadă a propriei identități, decât în datele noastre personale și biometrice ce sunt accesibile exteriorului, vrând nevrând. Acest lucru însă se poate schimba, dar este nevoie ca un nou tip de colaborare să ia naștere. O colaborare intre tehnologi, ingineri, oameni de știință, academici, politicieni, și factori de decizie legală.

Deja în Statele Unite au avut loc mișcări ce au integrat criptografia și contractele inteligente alături de tehnologia Blockchain în statutul mai multor state membre. Ca parte a aceste mișcări actele ESIGN (Electronic Signatures în Global and Național Commerce) și UETA(Uniform Electronic Transactions Act) țintesc să susțină bază legală pentru integrarea acestor tehnologii, recunoscând semnăturile digitale și contractele inteligente ca entități legale și imuabile.

De asemenea pentru a avansa colaborarea în avansarea Blockchain în diferite arii ale tehnologiei și economiei, 22 de țări membre UE au semnat un document de colaborare al cărui scop este crearea unei Economii Digitale Unice. Tari amintite sunt : Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Spania, Marea Britanie, etc. Această colaborare va permite țărilor să facă schimb de informații și cunoștințe și astfel să se pregătească să emită spre folosință sisteme bazate pe metode Blockchain.

Comisarul European al Societății Economice Digitale, Mariya Gabriel prezintă transformarea pe care Blockchain, contractele inteligente, și semnăturile digitale le vor aduce, spunând :

„În viitor toate serviciile publice vor folosi tehnologia Blockchain. Blockchain este o oportunitate imensă pentru Europa și Statele Membre de a își regândi sistemele informaționale, de a își promova încrederea și protecția datelor personale, de a ajuta în crearea noilor oportunități de afaceri, și în a stabili noi domenii de leadership, ajutor al cetățenilor, servicii publice și companii. Parteneriatul lansat astăzi permite Statelor Membre să lucreze împreună cu Comisia Europeană pentru a transforma potențialul enorm al tehnologiei Blockchain în servicii mai bune pentru cetățeni”

În concluzie,

Încrederea se afla la centrul Economiei Europene și incorporând tehnologia Blockchain în aceasta se va face tranziția spre o piață digitală unică. Blockchain poate să simplifice și să optimizeze interacțiunile publice și guvernamentale și să ofere oportunități fluide consumatorilor și afacerilor. Foarte des aceste oportunități sunt asfixiate de regulamente oneroase și lentoarea politică caracteristică birocrației intense. Este timpul ca un nou ecosistem să ia naștere bazat pe această tehnologie unică, astfel deschizând porțile unei creșteri enorme, actual neexploatate aplicabilă tuturor ariilor economice, sociale și politice.

Capitolul 3. Studiu de Caz, Scienceroot.

Abstract

Scienceroot

Introducere.

Tehnologia evoluează mai repede decât oricând, și în continuare accelerează în fiecare an. Fără precedent în istorie, regăsim cele mai strălucite minți ale lumii la cârma dorinței și nevoii de schimbare, de neegalat. Progresul nu este o tendință ce se întâmplă natural de una singură. Progresul necesita un număr în creștere de cercetători și experți să lucreze împreună. Comunitatea științifică de astăzi nu primește ceea ce merită și se lupta mereu, muncind ore nesfârșite pentru a obține finanțări. Misiunea declarată a Scienceroot este să împuternicească acei oameni și organizații ce vor să ne împuternicească pe noi la rândul lor. Scienceroot este primul ecosistem științific bazat pe tehnologia Blockchain, care integrează o rețea socială științifică, o platformă de finanțare și un sistem descentralizat de publicare pentru jurnale științifice.

Scienceroot țintește să îmbunătățească și să ajute comunitatea științifică și de cercetare folosind tehnologia Blockchain. Scopul este de a crea un ecosistem în care oricine din această comunități, de oriunde din lume, să aibă posibilitatea de a obține fonduri, de a colabora, de a discuta idei de cercetare, de a interacționa, și în final de a își publica descoperirile și munca depusă într-un mod mult mai eficient, și transparent pe o platformă unică și neaflata sub controlul nimănui, decât al membrilor ei. Acest ecosistem va fi susținut și alimentat de moneda sa unică, numită Science Token (ST), care va fi folosită pentru a schimba fonduri, a stoca articole pe Blockchain, a folosi tehnici de crowdfunding pentru idei științifice, a face schimb de servicii și bineînțeles pentru a recompensa membri implicați. Scienceroot va integra toate funcționalitățile critice necesitate de către cercetători, oameni de știință și academicieni, ușurându-le viețile și permițând acestora să își maximizeze eforturile și impactul în lumea științifică.

Motivația din spatele Scienceroot este una pură, menită să țintească spre evoluție și continuă dezvoltare și colaborare în toate ariile științifice și de cercetare. Cercetătorii trebuie să își publice descoperirile în jurnale științifice, cu scopul de a își disemina rezultatele și pentru a câștiga recunoaștere în lumea științifică. Pentru a descoperi rezultate inovatoare exista o nevoie intrinsecă de a colabora pe o platformă accesibilă tuturor colegilor și partenerilor din lume, cu care să se poată discuta idei și găsi soluții. Fondurile și finanțarea, alături de o platformă standardizata de distribuție a joburile sunt de asemenea necesitate de către oamenii de știință și academicieni. Aceștia au nevoie de o platformă unde să poată să acceseze noi oportunități în domeniul în care activează. Motivul pentru care Scienceroot combina Colaborarea, Finanțarea și Publicarea este pentru că acesta sunt Pilonii cheie ai ciclului de viață științific/de cercetare. Fiecare cercetător, om de știință sau academician trebuie să acceseze acești trei piloni pentru a publica, avansa și pentru a își disemina rezultatele.

Figura 13: Ciclul de viața Științific.

În momentul de fata acești piloni cheie sunt împărțiți în mai multe platforme. Însă, prin combinarea și unificarea lor, Scienceroot crează o platformă ce va schimba comunitatea științifică în bine. Pentru a o ridica la nivelul următor, Scienceroot adaugă tehnologia Blockchain pentru a crea ecosistemul științific cel mai eficient, intuitive și transparent din lume.

Platformele Scienceroot.

Platforma de Colaborare Scienceroot.

Figura 14 : Platforma de colaborare.

Prima parte a ecosistemului va fi platforma de colaborare bazată pe tehnologia Blockchain, unde oamenii de știință, cercetătorii și academicienii vor avea oportunitatea de a se conecta și de a colabora cu colegi, coautori, și alți specialiști din domeniile de interes. Mai departe, va oferi posibilitatea de a pune întrebări, de a primi și oferi răspunsuri, și de a găsi soluții la probleme de cercetare. Integrand împreună tehnologia Blockchain și sistemul IPFS(Interplanetary File System, un sistem peer-to-peer ce face rețeaua internet să fie mai rapidă, mai sigură și mai deschisă), ca tehnologii de bază, se crează un o platformă descentralizata, deschisă, ce are o monedă unică folosibila oriunde în lume. Spre exemplu, utilizatorii vor avea posibilitatea de a publica probleme de cercetare și de a oferi o recompensă unui coleg ce își oferă ajutorul. Ranforsarea acestui sistem cu sistemul de contracte inteligente, Scienceroot poate garanta că toată lumea se va ține de cuvânt.

În plus, Scienceroot Marketplace(piața) și Scienceroot Repositories(arhivele) vor adăuga valoare platformei de colaborare, și o vor face mai user-friendly, accesibilă utilizatorilor. În timp ce piața va lua forma unui sistem comercial descentralizat, în care oamenii de știință alți practicanți își vor putea oferi serviciile și cunoștințele pentru beneficiul propriu, cât și pentru cel al comunității, arhivele vor asigura existența unei baze de date mereu crescândă și în continuă dezvoltare cu informații științifice, cărora li se garantează autenticitatea și documentarea clară și datată, bazată pe imuabilitatea oferită de Blockchain.

Finanțarea Scienceroot și Oportunități de Muncă.

A doua parte integrată a Scienceroot va fi platforma de finanțare și joburi. Ținta pe care Scienceroot dorește să o atingă este să creeze un portal central care să ofere o listă întreagă de oportunități din și în toată lumea. Portalul va fi accesibil tuturor utilizatorilor înregistrați, ce sunt în căutare de oportunități de finanțare naționale sau internaționale, cât și organizațiilor ce își doresc să recruteze sau să își ofere pe piața capabilitățile, unei audiențe naționale și internaționale.

Aceasta va permite oamenilor de știință, cercetătorilor și academicienilor să își găsească finanțări potrivite mai eficient, astfel oferindu-le oportunitatea de a se concentra mai mult asupra aplicației științifice, decât asupra atragerii de fonduri. Fondurile oferite vor fi într-o monedă fiat, și în moneda Scienceroot numită Science Token(ST), în timp ce decizia de a le oferi va rămâne în mâinile organizației furnizoare.

Figura 15 : Oportunități de Finanțare.

Arhitectura de Publicare Scienceroot.

Figura 16 :Arhitectura descentralizată de publicare Scienceroot.

În timp ce în ziua de astăzi accesul la informația științifică este restricționat datorită politicilor editorilor, sau de către prețurile de accesare ale unui articol, sau de rejecția unor lucrări ce ajung la ipoteze nule, Scienceroot dorește să creeze o arhitectură descentralizată de publicare, unde informația științifică să fie accesibilă liber tuturor beneficiarilor. Acest sistem ia în considerare crezul ca liberalizarea științei prin oferirea acesteia pe o platformă descentralizată va oferi un imbold și un impuls în avansarea științei pe noi culmi. Managementul necesar depășirii paradigmei curente nu numai că va permite oamenilor să acceseze articole științifice, permițându-le să efectueze decizii mai informate bazate pe descoperiri științifice, dar de asemenea le va permite oamenilor de știință să aibă o privire de ansamblu mai cuprinzătoare asupra studiilor legate de munca lor(spre exemplu studiile replicative publicate; lucrări publicate unde ipoteza nulă nu este respinsă). Scienceroot considera că primul pas într-o asemenea schimbare de paradigmă, va avea loc prin crearea jurnalului științific descentralizat, unde oamenii de știință vor putea publica rezultatele obținute într-o manieră deschisă. Noile companii vor fi binevenite în adoptarea tehnologiei Blockchain pe platformele proprii și vor avea posibilitatea să o facă din cadrul ecosistemului. Jurnalele deja existente vor avea posibilitatea să se integreze în arhitectura de publicare descentralizată a Scienceroot, sau să o integreze în propriile modele de business.

Jurnalul Scienceroot.

Astfel ajungem să analizăm ultima parte a ecosistemului Scienceroot, anume Jurnalul Scienceroot. Acesta va fi un jurnal-Blockchain cu diferite ramuri precum Scienceroot Medicine, Scienceroot Biology, și așa mai departe. Una dintre caracteristicile de bază ale jurnalului va fi procesul de publicare. Folosind sistemul Blockchain și contractele inteligente, se poate garanta persoanelor ce își înregistrează munca imuabilitate, securitate, transparenta și încredere. A doua și cea mai importantă caracteristică va fi procesul sistematic unic de recompensare, ce va oferi profituri oricui va dori să publice în Jurnalul Scienceroot. Oamenii de știință vor obține profituri din munca lor publicată în timp ce evaluatorii vor primi compensații pentru contribuția lor. Toate acestea vor funcționa folosind tehnologia Blockchain, pentru a asigura un proces automat, obiectiv și imparțial.

De ce Blockchain?

Monedă Unică.

Blockchain oferă posibilitatea creării unei monede unice proprii ce poate fi schimbată indiferent de locația utilizatorului. Bazată pe aceasta, comunitatea globală științifică și neștiințifica vor avea opțiunea de a se implica în promovarea Științei, investind în cauzele în care membrii acesteia cred. Fără frică apărută atunci când entitățile terțe ar încerca să își atribuie procente imense din contribuția generată. Aceasta se poate obține folosind o bază de date, o arhivă imuabila și contractele inteligente. Această caracteristică va permite mai târziu să se creeze și să se ofere finanțări transparente ușor de monitorizat. Oamenii de știință, academicienii și cercetătorii colaboranti în întreaga lume vor avea o monedă unică și comună Sciencetoken (ST), având aceeași valoare și funcționalitate oriunde în lume.

Contracte Inteligente.

Contractele inteligente servesc ca fundație a jurnalului Scienceroot, având ca scop recompensarea tuturor contribuabililor. Fără contracte inteligente nu s-ar putea crea un sistem autoguvernant și nu s-ar putea plăti munca contribuabililor. Acest lucru se poate îndeplini doar eliminând persoanele terțe, intermediarii. Contractele inteligente de asemenea vor permite Scienceroot să protejeze proprietatea intelectuală a editorilor prin automatizarea vânzării publicațiilor online, și eliminând riscul de copiere sau redistribuire. Vor fi cărămidă de construcție principală, în piața descentralizată, autoguvernata în care membrii acesteia își pot oferi asistentă în schimbul ST.

Depozitare și Conținut.

Combinând datele științifice cu arhitectura Blockchain se poate crea o arhivă descentralizata pentru întregul conținut global științific, tehnic, medical (s.a.m.d.), la care oricine, oricând poate avea acces. Distribuind informațiile în rețea, documentele sunt protejate de furt, copiere, sau pierdere. Aceasta va permite ca această bază de date să existe și să reziste pe durata următoarelor generații, fără riscuri. Integrand ORCID(Organizație non-profit susținută de comunitatea globală științifică ce oferă o identitate digitală persistenta utilizatorilor, oferind o diferențiere unică fiecarui utilizator de către oricare alt utilizator) în arhitectura Blockchain se poate asigura crearea unui identificator digital unic ce poate fi folosit în atragerea de finanțări, înregistrare de manuscrise, lucrări științifice, și multe altele.

Tehnologie de Vârf, State of the Art.

Publicare.

În ciuda audienței scăzute, publicarea științifică reprezintă o industrie remarcabil de dezvoltată. Mărimea totală a pieței globale științifice, tehnice și medicale a fost estimate în 2013 de către Outsell la 25.2 miliarde USD, și este prezisă să crească anual cu 4%, după cum observăm mai jos.

Figura 17: Analiza de piață a pieței de publicare STM.

Pentru a crea profit, o editură normală trebuie să acopere anumite costuri precum: plata persoanelor ce scrie articole, editori, corectori si revizori, design, distribuție, etc. După ce toate acestea sunt achitate cu succes, o editură eficientă va înregistra un profit de aproximativ 15%. Același model este folosit și în publicarea articolelor științifice, cu excepția faptului că editura evita majoritatea costurilor. Cercetătorii scrie articole despre munca lor proprie, fiind finanțați în special de către agenții guvernamentale sau institute de cercetare, iar pe urma trimit aceste lucrări către edituri, fără a percepe vreun cost. Editurile angajează editori științifici, care verifica dacă manuscrisul este sau nu publicabil în jurnal. Pe urmă, cea mai mare povară cade pe umerii altor cercetători care trebuie să evalueze validitatea și legitimitatea muncii prin un proces numit ‚peer review’ (evaluare colegială), iarăși, gratuit, pe baza voluntariatului. Următorul pas este ca editurile să vândă drepturile jurnalelor proprii, pentru că alți oameni de știință să poată accesa aceste articole. În 2014 au fost înregistrare aproximativ 30.000 de jurnale în limba Engleză, verificate și evaluate, și majoritatea dintre acestea nu au compensat nici contributorii nici evaluatorii.

Scienceroot vrea să conteste și să îmbunătățească această abordare. Colaborarea și evaluarea colegială sunt fundamentale în comunicarea și interacțiunea erudită, savantă. Conform raportului STM, un evaluator tipic petrece 5 ore per lucrare de cercetare și evaluează în jur de 8 articole pe an. Aceste numere sunt atât de mici pentru că contributorii nu sunt recompensați pentru timpul și munca prestată. Oferind recompense binemeritate acestora, Scienceroot dorește să ghideze comunitatea erudită spre noi înălțimi.

În ciuda transformării jurnalelor pe parcursul anilor, motivația fundamentală a cercetătorilor pentru a publica a rămas neschimbată: are ca rol principal asigurarea de finanțare și progres în cariera autorului.

În cadrul sistemului actual, stimulentul de a contribui la jurnalele științifice este bazat pe nevoia cercetătorilor de a își publica munca, pentru a fi recunoscuți. Scopul Scienceroot este de a crea un ecosistem, folosind tehnologia Blockchain, care poate oferi beneficii potrivite tuturor entităților implicate în procesul de cercetare, și poate, în viitor, să fie punctul de conexiune pentru întreaga comunitate științifică globală.

Finanțare

Fondul de cercetare acoperă toată finanțarea cercetărilor științifice, atât în știința cât și în științele sociale. Acesta este obținut prin un proces competitiv în care proiectele de cercetare potențiale sunt evaluate, și doar cele mai promițătoare sunt finanțate. Acest proces este în mod normal controlat de către guverne, corporații și fundații. Pentru a pune lucrurile în perspectiva vedem mai jos cât a fost cheltuit în anii 2013-2014 pe cercetare și dezvoltare(R&D) în miliarde de dolari.

Figura 18. Topul cheltuielilor R&D.

Agențiile finanțatoare se informează cu privire la biografia cercetătorului, facilitățile utilizate, echipamentul necesar, timpul de investit și scopul rezultatului științific. Acest proces consuma foarte mult timp, datorită varietății existente de oportunități de finanțare. Pentru a putea să fie aplicată finanțarea, un cercetător trebuie să găsească acea sursă ce îi este cea mai compatibilă lui în special. O căutare rapidă online vis-à-vis de acest topic va evidenția foarte multe înșelătorii, reclame menite să creeze confuzie, și multe programe bazate pe abonament. Nevoia intensă de creare a unei platforme transparente, centrale, ce să conecteze aplicanții pentru finanțări, cât și organizațiile capabile să finanțeze este mai mare decât a fost vreodată.

Beneficiile Folosirii Scienceroot.

Tabel 1: Probleme si Solutii.

Ținta jurnalelor actuale este de a publica numai lucrări interesante și de succes menite să avanseze descoperirile științifice. Aceasta duce la un scenariu în care ipotezele greșite și rezultatele negative nu sunt publicate, deși eșecul este o parte importantă a cercetării științifice. Datorită retenției informațiilor valoroase, și limitarea accesului oamenilor de știință la acestea, se ajunge deseori la muncă duplicate și la pierderea resurselor și a timpului. În multe cazuri, rezultatele publicate nu pot fi reproduce și apar îngrijorări cu privire la încrederea ce se poate oferi raporturilor științifice. Aceste eșecuri duc la apariția unor dezastre științifice din ce în ce mai dese.

Scienceroot propune o nouă conduită științifică. Rezultatele ar trebui publicate și oferite, dacă metodele folosite sunt de noutate, indiferent de efect. Fiecare autor ar trebui să își poate documenta progresul cu grijă în așa fel încât să poată să fie trasat și reprodus de către colegi și evaluatori. Totuși, decizia de a face cercetarea publică și disponibilă trebuie să rămână în la dispoziția autorului până în momentul publicării. Cercetătorii ar putea să își introducă informațiile în blokchain și să își dateze progresul. Astfel s-ar crea o bază de date transparentă cu munca lor, ce poate fi împărtășita cu alți oameni și făcută publică în eventualitatea publicării unui raport științific. Funcționalitatea ar fi similară cu cea a Github, însă pentru descoperiri științifice. Se poate contribui, comentă, și duplica informația din baza de date. Aceasta de asemenea va complementa materialele oferite jurnalului. Colegii din branșa vor putea să urmărească, să reproducă și să confirme experimentele dacă va fi nevoie. Având informația datată, într-o bază de date imuabilă, va face că furtul de informații să fie imposibil.

Oamenii de știință vor fi încurajați să publice rezultatele negative, pentru că alți oameni de știință să poate să continue mai departe, sau să înceapă de la început cu idei noi. Aceasta va îmbunătăți colaborarea dintre cercetători, va elimina pierderile de resurse și timp, și va crea o comunitate științifică eficientă și transparentă.

Tehnologia.

Conturi Utilizatori.

Pentru a avea posibilitatea de a accesa tot ceea ce Scienceroot va avea de oferit, utilizatorii trebuie să își creeze un cont integrat în tehnologia Blockchain. Aceasta le va permite acestora să facă schimb de tokenuri, să acceseze finanțări, să înregistreze articole, și multe altele. Aceste conturi vor fi împărțite în grupe majore bazate pe nevoile utilizatorilor:

1. Investitor : Cont cu portofel (Wallet) destinate Science Tokens (ST)

Cerințele vor fi Numele și Adresa de E-mail

2. Cont membru al Ecosistemului(Cercetători, Oameni de știință, Academicieni). Contul va avea un Wallet atașat, acces la platforma de colaborare și la jurnal, acces la cercetări, și posibilitatea aplicării pentru finanțare și joburi.

Cerințele vor fi Numele, Adresa de E-mail și Detaliile Organizației

3. Cont și librarii destinate Organizațiilor. Contul va permite trimiterea și primirea de ST, va oferi acces la platforma de colaborare Scienceroot și la jurnal. De asemenea vă oferi posibilitatea de a oferi finanțare și posibilități de joburi. În plus va permite delegarea drepturilor de acces.

Cerințele vor fi Numele Organizației Adresa de E-mail și Detaliile Organizației

Scienceroot va integra modelul de Blockchain Waves și portofelul acestuia în cadrul platformei. Astfel utilizatorii vor avea posibilitatea de a își accesa Science Tokens (ST), și de a se bucura de caracteristicile platformei. Conexiunea va fi făcută via adresei de E-mail a utilizatorului și o Cheie Publică criptată. Cheia Privată (PK) a fiecărui utilizator nu va fi stocată în sistem, el având singur acces la ea. Integrand și legând adresa de E-mail la portofelul Waves, va crește securitatea oferită conturilor, blocând accesul din locații suspicioase și adăugând un strat nou de verificare și autentificare.

Colaborarea Scienceroot.

Aceasta va fi rețeaua socială descentralizata a Scienceroot destinată oamenilor de știință, cercetătorilor și academicienilor unde își vor putea prezenta cercetările, vor putea să se conecteze cu colegii, și vor putea să caute noi colaborări, soluții, și de asemenea vor putea crea și managerui proiecte. Totul va fi guvernat de contractele inteligente din cadrul tehnologiei Blockchain, și astfel nevoia de intermediari va fi complet eliminată. Vor fi de asemenea încorporate câteva elemente bine cunoscute prezente și la alte platforme sociale precum LinkedIn, Twitter și Facebook precum:

Crearea de profile

Urmărirea și Like-ul colegilor și a publicațiilor acestora

Implementarea unui sistem de clasament bazat pe contribuțiile oferite într-un anumit domeniu științific

Susținerea și prezentarea skill-urilor

Marcarea (Bookmarking) favoriților

Oferirea de comentarii și trimiterea de feedback

Trimiterea și împărțirea de noutăți și actualizarea lor (Sharing and Updating news)

Stimularea întrebărilor și răspunsurilor (Incentivized Q&A)

Totuși cea mai importantă caracteristică a Scienceroot va fi cripto moneda ST pe care întreaga platforma se va baza. Aceasta va oferi posibilitatea utilizatorilor să își recompenseze colegii pentru contribuțiile oferite, să delege munca în proiecte și să fie plătiți repede pentru cunoștințele proprii, într-un mod similar altor platforme destinate cercetătorilor independenți (Freelancers), însă fără intermediar. Aceasta bineînțeles folosind contractele inteligente.

Piața Descentralizată.

Scienceroot va incorpora o piață științifică descentralizata care va permite oamenilor de știință să își ofere serviciile și cunoștințele întregii lumi, cu ajutorul tehnologiei Blockchain și mecanismului de încredere totală oferit de aceasta. Prin eliminarea intermediarilor se crează o piață capabilă să se auto guverneze, folosind ST ca moneda și sistem de plată. Având o monedă unică care poate fi oferită spre comercialziare și schimb indiferent de locația utilizatorului, vor dispărea granițele dintre oameni și va fi promovată colaborarea. Serviciile, precum scrierea și editarea, asistarea la proiecte, verificarea rezultatelor, sau închirierea de echipamente fără folosirea intermediarilor vor fi de asemenea oferite și susținute de piață descentralizată. Se va asigura o operare delicată și fluidă în sistem, prin atribuirea unei identități unice fiecărui utilizator, prin eliminarea recenziilor și verificărilor false, și prin prevenirea înșelătoriilor.

Figura 19: Piața Științifică Descentralizata.

Înregistrarea Științifică.

Păstrarea unei documentații perfecte devine mult mai ușoară folosind metoda Blockchain. Imuabilitatea oferită de această tehnologie, ca aspect, garantează imposibilitatea falsificării, și de asemenea asigura datarea clară a documentelor. Astfel oamenii de știință pot crea înregistrări și repertorii transparente ale muncii prestate, care pe urmă pot să fie împărțite și împărtășite cu alți colegi, de asemenea vor putea fi făcute publice în eventualitatea publicării unui raport științific. Funcționalitatea va fi similară cu cea a Github însă destinată descoperirilor științifice. De asemenea se va permite analiza, comentarea și contribuirea la aceste înregistrări. Înregistrările științifice vor complementa articolul publicat în jurnal. Colegii vor putea să urmărească, să reproducă și să confirme experimentele prezentate acolo unde se va cere. Având informațiile datate într-un dosar imposibil de alterat va elimina complet posibilitatea furtului de informații.

Oamenii de știință vor fi încurajați să își prezinte și rezultatele negative, astfel oferind oportunitatea altor entități implicate să continue mai departe, sau să înceapă cercetarea de la capăt folosind alte metode. Va fi îmbunătățită colaborarea dintre cercetători. Va fi eliminată șansa dublei cercetări, cât și pierderile inutile de timp și resurse. Se va crea o comunitate științifică eficientă și transparentă.

Figura 20: Platforma de Colaborare.

Finanțările și joburile oferite prin Scienceroot

Scopul urmărit de Scienceroot este de a crea un portal central care să ofere o listă întreagă de posibilități de finanțare guvernamentale, private sau corporative alături de oferirea oportunităților de joburi complementare în întreaga lume. Aplicarea pentru finanțări, ca proces, va fi mult îmbunătățită, și făcută să fie intuitivă și transparentă. Aceasta va fi accesibilă doar cercetătorilor, academicienilor și oamenilor de știință, cât și organizațiilor ce vor oferi finanțări și oportunități de joburi, cu unică condiția de a fi înregistrați pe platformă. Finanțările vor fi oferite folosind moneda Science Token (ST) sau chiar în bani fiat. Decizia va fi luată de către organizația ce face oferta.

Figura 21: Portalul ce conține toate oportunitățile de finanțare.

Tehnologia Jurnalului Scienceroot

Sistemul Tradițional de Publicare

Într-un jurnal standard de publicare științifică, procesul de publicare este următorul:

Figura 22 : Procesul de Publicare

1. Autorul își depune manuscrisul într-un Jurnal pe care îl alege.

2. Editorul verifica manuscrisul. Acesta pe urma alege dacă va fi trimis spre verificare colegială sau trimis înapoi la autor pentru revizuire. (Verificarea colegială este o analiză metodologica a argumentelor și concluziilor la care autorul a ajuns, a originalității acesteia, și a aplicabilității ei. Este de cele mai multe ori înfăptuita de către cercetători din același domeniu).

3. Dacă articolul trece de verificarea editorială, editorul îl trimite la verificarea colegială.

4. După ce manuscrisul trece de verificarea colegială, editorul îl trimite mai departe spre publicare.

5. Corecturi de ultim minut și aranjarea în păgână vor fi făcute împreună cu autorul.

6. În final, manuscrisul este prezentat cititorilor via Platformei de Publicare sau în biblioteci în format printat.

Sistemul Scienceroot de Publicare

Figura 23: Procesul de Publicare Scienceroot

1. Autorul se înregistrează pe platforma Scienceroot, își primește portofelul și accesul la Jurnalul Scienceroot.

2. Autorul depune manuscrisul.

3. Editorii verifica manuscrisul pentru a hotăra dacă va fi depus spre verificarea colegială.

4. Editorul decide dacă articolul va fi publicat, bazând hotărârea pe sugestiile arbitrilor.

5. Articolul este trimis la pre-publicare pentru corecturi și editări estetice.

6. Articolul este publicat în Jurnal, unde va fi pus la dispoziția cititorilor înregistrați.

Opțiunile de Publicare și sistemul de recompensare

Scienceroot dorește ca toată lumea să aibă accesul la informative și să își poată prezenta munca și cercetarea, oferind în același timp posibilitatea de a fi recompensată. Singura opțiune de publicare oferită va fi Open Access, anume cu acces deschis și direct. Cercetătorii vor acoperi toate costurile de publicare, și articolele vor fi puse la dispoziția tuturor gratuit. În ciuda faptului că unii cercetători nu vor dispune de fondurile necesare procesului de publicare, platforma Scienceroot va acoperi aceste costuri în cazul în care articolul este acceptat. Vor fi încurajați oamenii de știință și cercetătorii ce vor dori să folosească publicațiile altora cu scopul de a continua cercetări și li se va da opțiunea de a fi compensați. Toată lumea care va găsi un articol drept foarte interesant își va putea arăta gratitudinea folosind Science Tokens.

Scienceroot își va împărți profiturile cu utilizatorii contribuabili. De asemenea vor fi două categorii de oameni eligibili pentru a fi compensați, anume autorii și revizorii.

Recompensa pentru revizuire : Pentru fiecare articol depus, 20% din taxa de depunere în ST va fi pusă de o parte pentru verificarea colegială. Folosind acest format Scienceroot poate să grăbească procesul de verificare și să permită apariția articolelor de calitate înalta, permițând mai multor oameni de știință să contribuie la revizuiri.

Recompensa pentru autori : 20% din taxa de depunere va fi direcționată către Fondul Scienceroot. La fiecare 6 luni, articolele publicate vor fi introduse într-un clasament, iar cele ce au fost citate cel mai mult vor fi recompensate în funcție de poziția în clasament.

Folosind un sistem de recompensare bazat pe clasament, cercetătorii vor fi motivați și susținuți să publice și să creeze materiale folositoare și revoluționare. Pe lângă recompensarea autorilor pentru contribuțiile acestora, Scienceroot adaugă și un element de competiție în activitatea de publicare științifică.

Figura 24: Modelul Jurnalului Scienceroot

Stocarea Informațiilor

Conținutul sub forma ‘open access’ va fi stocat într-un sistem peer-to-peer numit IPFS. Se pot accesa cantități imense de date prin sistemul IPFS, iar apoi acestea sunt introduse în sistemul Blockchain, sunt datate și securizate fără nevoia de a inscripționa informațiile în lanț. IPFS de asemenea vă fi coloana vertebrală a întregii arhive de conținut din cadrul Scienceroot, deoarece oferă performante înalțe în arhivare, acces la date, și în același timp elimina duplicatele și oferă istoricul versiunii pentru fiecare fișier de date. Acestea vor permite ca Scienceroot să fie cea mai avansată și mai rezistentă arhiva de conținut științific la care oricine, de oriunde, oricând va avea acces.

Fondul Scienceroot

Fondul Scienceroot va fi un fond comun de monede ST folosite în cadrul Scienceroot, folosit pentru finanțarea proiectelor științifice, a recompensărilor și a parteneriatelor. De asemenea vă fi folosit pentru Accesul Instituțional, pentru a facilita influenta acestora și accesul lor la Ecosistemul Scienceroot. Punctul de plecare al acestui fond va avea loc în cadrul Evenimentului de Generare de Tokenuri, iar 20% dintre acestea (100 000 000 ST) vor fi introduse în fond. Evenimentul de Generare va dura 2 ani și va fi folosit doar pentru a susține rețeaua și pentru a asigura costurile de tranzacții. Toate veniturile generate de Ecosistemul Scienceroot prin costuri de tranzacționare și costuri de platforma vor fi incluse în acest fond. Doar veniturile generate vor putea fi folosite ca și capital de finanțare pentru proiecte, recompense și parteneriate. După încheierea perioadei de 2 ani, în care s-au generat Tokenurile, acest fond va fi folosit și în susținerea platformei Scienceroot, a costurilor de infrastructură, a costurilor de marketing, dezvoltare și business.

Susținerea ideilor noi

Scienceroot va susține ideile și proiectele științifice promițătoare. Cercetătorii vor putea să își prezinte propunerile și rezultatele, cu scopul de a atrage finanțări prin puterea sistemului de crowdfunding. Utilizatorii Scienceroot vor putea să aleagă dacă și cât de mult să investească în aceste idei, bazându-se pe informațiile prezentate. Înainte de a fi listate public, proiectele vor trece printr-o analiză de fezabilitate menită să elimine șansa de atacuri malițioase sau a înșelătoriilor. În viitor, asta va funcționa nu doar prin intermediul Science Tokens (ST), ci de asemenea cu ajutorul tokenurilor individuale generate de fiecare proiect.

Drepturile de Autor

Atunci când un autor își publică lucrarea în jurnale bazate pe abonament, aceștia oferă o licență de exploatare definită prin o listă de permisiuni. Asta permite jurnalelor să exploateze comercial drepturile în schimbul serviciilor oferite de către autor. (editare, marketing, revizuiri, etc).

În cazul jurnalelor open access, autorii își păstrează dreptul de autor și eliberează munca proprie sub o licență Creative Commons, sau un echivalent, care permite folosirea și refolosirea acesteia însă impune condiții, precum atribuirea și recunoașterea autorului și drepturile acestuia.

Competiția

Editurile Tradiționale. Majoritatea editurilor tradiționale și a jurnalelor științifice nu sunt dornice să evolueze odată cu noile trenduri. Comunitatea are nevoie și așteaptă o schimbare în metodologia de publicare.

Jurnalele Descentralizate. Acestea sunt răspunsul oferit editurilor tradiționale, totuși majoritatea nu reușesc să facă față faptului că piața actual este saturate cu peste 30.000 de jurnale în limba engleză.

Rețelele Sociale Tradiționale. Comunitatea științifică are nevoie și se bazează pe colaborare însă lipsa unui mecanism de încredere nu permite dezvoltării unui sistem global de colaborare.

Ce face Scienceroot mai bine?

Scienceroot vrea să țintească întreg ciclul de viață științific și să ofere o arhitectură completă accesibilă și altor companii.

Scienceroot este open-access și descentralizata. Valoarea este adusă și crescută prin susținerea și investirea în comunitate.

Se dorește conectarea întregii comunități globale științifice și aducerea colaborării la nivele noi de excepționalitate, folosind Blockchain ca structură de rezistență și mecanism de încredere și incoruptibil.

Planul de Piață

Grupurile Țintă. Vor fi studenții, Cercetătorii necontractati, Academicienii, Cercetătorii tradiționali, Instituțiile, Bibliotecile, Editurile, și Companiile.

Propunerea Valorificabilă. Va fi ușor pentru un om de știință să își prezinte cunoștințele și pregătirea în fața unei audiențe globale. Autorii și revizorii se vor bucura de un sistem unic de compensare. Instituțiile dornice să ajute în securizarea rețelei vor primi rezultate monetare anuale.

Strategia și Viziunea Scienceroot este de a crea o platformă revoluționară de colaborare. De a îmbunătăți sistemele de finanțare și de a reduce timpii de acces la fonduri. Oferirea unui loc în care ideile îți pot aduce bani.

Economia ST.

Science Token.

În cadrul ecosistemului Scienceroot, Science Tokens (ST) vor fi folosite de către membri cu scopul de a obține finanțări, a schimba tokenuri pe servicii, a publica articole, a stoca conținut și pentru a recompensa autori. Va exista un stoc limitat de 500.000.000 de Science Tokens (ST). Nu vor mai fi create tokenuri suplimentare după ofertarea inițială. Pe parcursul Token Generation Event, 300.000.000 ST vor fi vândute, în timp ce 400.000.000 ST vor fi menite publicului.

Science Tokens (ST) vor fi bazate pe platforma Blockchain Waves. Waves folosește un algoritm de consens PoS (Proof-of-Stake, sau Dovadă de Miză). Asta înseamnă că tokenurile pe care le deții, sau care ți-au fost date în folosință, reflecta puterea ta de miză și minare. Cu cât deții mai multe ST cu atât ai șanse mai mari de a procesa blocuri de tranzacții, și să fii recompensat cu taxe de tranzacționare. În esență este o formă de dobândă la balanta proprie. În comparație cu algoritmul de consens PoW(Proof-of-Work, sau Dovadă de Muncă), ce folosește minarea de blocuri noi prin intermediul echipamentelor de minare costisitoare și dăunătoare mediului înconjurător, algoritmul de consens PoS este mult mai eficient energetic și validează tranzacțiile mult mai rapid.

Un alt avantaj primar al Waves este că această deja folosește un sistem de schimb descentralizat (DEX) unde utilizatorul își deține și controlează propria cheie privată. ST astfel pot fi folosite cu ușurință pentru a fi schimbate în altă valută listată în DEX-ul Waves. Nu exista nici un fel de risc în pierderea fondurilor proprii în cazul unui atac cibernetic. Utilizatorul deține control total asupra fondurilor și asupra tranzacțiilor în DEX-ul Waves.

Un alt avantaj oferit de folosirea Blockchain-ului Waves este că oferă posibilitatea de a susține rețeaua Scienceroot și o oferi o ‚dobânda de până la 5% pe an la balanta mizată. Astfel se permite ca fonduri să fie generate și folosite pentru susținerea științei, și a rețelei Scienceroot. Aceasta funcționalitate va fi oferită instituțiilor și companiilor ce vor să susțină domeniul științific și dezvoltarea științifică.

Metodele de folosire a Science Tokens (ST) va fi următoarea:

1. Forumuri de întrebări și răspunsuri – Se vor oferi tokenuri pentru răspunsul la întrebări, de asemenea se va permite oferirea de bacșiș.

2. Piața Științifică Descentralizata – Se vor schimba servicii științifice.

3. Arhive Științifice – Stocarea conținutului științific pe Blockchain.

4. Idei de Cercetare și Crowdfundingul lor – Contribuirea la proiecte de cercetare.

5. Mecanism de răsplătire a Autorilor și a Revizorilor.

6. Mecanism Descentralizat de Publicare – Editurile deja stabilite vor putea folosi Scienceroot pentru a data și stoca manuscrise și articole.

7. Găzduirea Nodurilor – Orice companie/Instituție care va integra un software terț, va trebui să mizeze ST. (Un nod este un computer ce înmagazinează un portofel conectat la rețeaua Scienceroot și în același timp păstrează o copie completă în timp real al Blockchain-ului)

Scienceroot oferă moneda unica ce va avea aceeași valoare oriunde în lume. Utilizatorii nu vor trebui să fie îngrijorați cu privire la tranzacțiile ce necesită schimb valutar. Aceștia vor putea să ofere ST indiferent de locația în care se afla, și să o utilizeze ca metodă de plată în ecosistemul Scienceroot.

Vânzarea de Tokenuri .

Dezvoltarea și adoptarea Scienceroot va fi finanțată cu ajutorul unei vânzări deschise. Pe parcursul TGE (Token Generation Event , evenimentul de generare a tokenurilor) 500.000.000 de Science Tokens (ST) vor fi generate, iar pe urma generarea se va opri complet. TGE va dura doi ani, și va fi împărțit în patru runde de finanțare. Un total de 300.000.000 de ST vor fi vândute publicului.

Ideea de a avea un TGE progresiv a venit din rundele de atragere de capital convențional pentru a putea arăta că există posibilitatea de a crea ceea ce s-a promis. Prin această metodă se va solidifica încrederea dintre Scienceroot și participanții la vânzarea de ST, prin prezentarea procesului de dezvoltare continuă și colectarea de fonduri bazată pe reușita proiectului.

TGE-ul progresiv va fi organizat astfel :

A) Runda I (Rundă de însămânțare) 15.07.2018-15.08.2018: 12.500.000 de ST vor fi vândute la prețul de 0.04 EUR pentru un echivalent de 500.000 EUR.

B) Runda ÎI 15.01.2019-15.02.2019: 33.000.000 de ST vor fi vândute la prețul de 0.06 EUR pentru un echivalent de 1.980.000 EUR.

C) Runda III 15.07.2019-15.08.2019: 93.750.000 de ST vor fi vândute la prețul de 0.08 EUR pentru un echivalent de 7.500.000 EUR.

D) Runda IV 15.01.2020-15.02.2020: 160.750.000 de ST vor fi vândute la prețul de 0.1 EUR pentru un echivalent de 16.075.000 EUR.

Mențiune : Cantitatea de ST generată poate varia în funcție de nevoile de dezvoltare. Această informație vă fi oferită publicului înainte de rundă de generare, și orice tokenuri rămase nevândute după ultimă rundă, vor fi eliminate din total.

Alocarea Tokenurilor și Folosirea Câștigurilor.

După încheierea TGE, 60% din cantitatea totală de ST se va fi vândut. Alte 20% vor fi destinate publicului, ajungând la un total de 80%. Restul de 20% vor rămâne în Fondul Scienceroot pentru a fi folosite că miză în Blockchain și pentru a susține Blockchainul. Doar rezultatele generate sub formă de taxe vor fi folosite pentru a finanța cercetări științifice, recompense, parteneriate și susținerea platformei. Alocarea de tokenuri și folosirea câștigurilor este descrisă în figură de mai jos.

Figura 25: Alocarea Tokenurilor și Folosirea Câștigurilor

Perioada de Investire în Drepturi a Echipei și a Advisorilor.

Tokenurile destinate echipei for fi investite pe perioadă a doi ani. În primul an, tokenurile vor fi blocate și eliberate în incremente de 25% la fiecare 3 luni. Tokenurile destinate advisorilor vor avea o perioadă de investire de 1 an, și o perioadă de blocare de 6 luni. În următoarele 6 luni tokenurilor acestora vor fi eliberate în incremente de 25% la fiecare 15 sau 30 de zile.

Viziunea.

Scienceroot nu doar că dorește să transforme modelul curent de publicare științifică dar și să revoluționeze și să îmbunătățească comunitatea științifică în toate aspectele posibile. Se crează un model de publicare științifică care va recompensa și susține cercetătorii, și nu va urmări maximizarea profiturilor. Scienceroot susține că acest model nu doar că va aduce beneficii oamenilor de știință și cercetătorilor, dar de asemenea vă îmbunătăți calitatea muncii lor și îi va motiva să aducă știința pe noi culmi. Interconectând știință cu colaborarea și platforma de finanțare se va crea un ecosistem unic în care știința va prospera.

Înainte de toate, primul pas va fi stabilirea unei colaborări și platforme de finanțare pentru oameni de știință, cercetători și academicieni. Divizând platformele cu scopul de a îndeplini meniri diferite, se pierde concentrarea și privirea în ansamblu necesară analizei tuturor posibilităților. Centralizând însă, toate opțiunile de finanțare globale pe o singură platforma, va fi ușurată munca oamenilor de știință pentru a găsi și aplică pentru finanțări. Folosind tehnologia Blockchain se va crea o platformă transparentă, intuitivă, sigură și prietenoasă.

În al doilea rând, Scienceroot se va concentra asupra construcției unei arhitecturi de publicare descentralizată, pentru a îmbunătăți câteva dintre aspectele ineficiente ale editurilor tradiționale și metodelor de publicare folosite de acestea. Procesul de publicare al documentelor științifice poate dura luni întregi. Folosind însă AI (Inteligența Artificială), editorii vor fi asistați în revizuirea conținuturilor și stabilirea dacă un articol merita să fie trimis spre evaluarea colegială. Fiecare depunere de articol va fi datată pe Blockchain pentru a crea o arhivă imuabila accesibilă tuturor. Nici un singur individ sau grup de indivizi nu va putea deține controlul asupra sistemului, și toată informația va fi accesibilă tuturor. Jurnalul Scienceroot va oferi revizorilor cât și autorilor, recompense monetare pentru timpul investit. Asta nu numai că va grăbi procesul de revizuire dar va și rezolvă problema de a nu avea suficienți oameni implicați în acest proces. Noile companii sau jurnalele deja stabilite vor avea posibilitatea de a adera tehnologiei Scienceroot, adoptând arhitectura descentralizată din ecosistemul Scienceroot.

Scopul declarat al Scienceroot este de a oferi cât mai mult înapoi comunității academice. Astfel vom asigura că cercetătorii, oamenii de știință și academicienii se putea bucura de câștigurile și beneficiile oferite de muncă proprie.

CONCLUZII ?