––––––––––––––––– ADRIANA VASILE ––––––––––––––––– [620626]

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
3
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………. 5
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ……………………………………………………………………. 5
ACTUALITATEA TEMEI ……………………………………………………………… 5
IMPORTANȚA TEORETICĂ ȘI PEACTICĂ A LUCRĂRII ………….. 6
CAPITOLUL I: Fundamentarea științifi că și metodologică a
temei……………………………………………………………………………………………….. 7
1.1. Mijloacele educației fizice si sportului …………………………………….. 7
1.2. Condițiile igienice – igiena individuală (echipament, alimentație,
odihnă, efort) și cea colectivă (la baze sportive, instalații, materiale). … 8
1.3. Rația alimentară……………………………………………………………………….. 22
1.4. Călirea și beneficiile ei asupra organismului ………………………………. 26
1.5. Timpul liber și activitățile extracurriculare ale elevilor la ciclul
liceal de învățământ ………………………………………………………………………… 32
CAPITOLUL II : ORGA NIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
CERCETĂRII ………………………………………………………………………………… 41
2.1. Premisele cercetării …………………………………………………………………… 41
2.2. Scopul și obiectivele cercetării …………………………………………………… 41
2.3. Metode de cercetare ………………………………………………………………….. 42
2.3.1. Studiul bibliografic …………………………………………………………………. 42
2.3.2. Metoda observației …………………………………………………………………. 42
2.3.3. Ancheta pe bază de chestionar …………………………. …………………… 42
2.3.4. Experimentul pedagogic …………………………………………………………. 44
2.3.5. Metoda grafică și tabelară ……………………………………………………. 45
2.4. Organizarea experimentului, locul, eșantionul și etapele cercetării 45
CAPITOLUL III : Cercetări preliminare privind modul de petrecere a
timpului liber de către liceenii din țara noastră …………………………………. 46
CAPITOLUL IV :Anchetarea elevilor pe tema utilizarii in activitatile de
timp liber a factorilor naturali de călire și a respectării condițiilor
igienice ……………………………………………………………………………………………. 51

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
4
CONCLUZII SI RECOMANDĂRI …………………………………………………. 60
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….. 63

CUPRINSUL TABELELOR ȘI FIGURILOR

Tabelul 1.1: Infecții contactate în vestiar …………………………………………. 14
Tabelul 4.1.: Ancheta inițială prin chestionar …………………………………… 51
Tabelul 4.2.: REZULTATE ANCHETAREA INIȚIALĂ …………………. 52
Tabelul 4.3.: REZULTATE ANCHETAREA FINALĂ ……………………. 55
Fig. 4.1: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 1 PRACTICATI EXERCITIILE FIZICE
ÎN TIMPUL DVS LIBER? ……………………………………………………………… 56
Fig. 4.2. : Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 3: CÂT TIMP DUREAZA ACESTE
ACTIVITĂȚI? ………………………………….. …………………………………………… 56
Fig. 4.3: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 6: DACA TEMPERATURA ESTE MAI
SCAZUTĂ EFECTUATI ACESTE ACTIVITĂȚI FIZICE? ……………. 57
Fig. 4.4: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 7: CUM VA SIMTITI IN TIMPUL
PRACTICARII ACESTORA? ………………………………………………………… 57
Fig. 4.5: Reprezentarea grafică comparati vă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 8: CONDITIA DVS FIZICA ESTE MAI
BUNA DUPA CE REALIZAȚI ACESTE ACTIVITATI? ………………… 58
Fig. 4.6: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 9: VA SIMTITI MAI ;;IN FORMĂ;;? …….. 58
Fig. 4.7: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 11: VA ADAPTATI MAI USOR LA
TEMPERATURI SCAZUTE ……………………………………………………….. .. 59

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
5
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
Un studiu pe lungă durată asupra sistemului educativ prezintă transformări
ample în domeniul învățământului. Procesul de învățământ se va desfășura din
ce în ce mai mult în afara spațiului clasei, iar durata studiilor obligatorii se vor
reduce. În locul încă actualei repartizări pe vârste și ani de studii, tinerii și
vârstnici se vor amesteca în procesul intructiv -educativ. Învățământul se va
împleti din ce în ce mai strâns cu munca, iar durata studiilor se va repartiza mai
echilibrat pe întreg parcursul vieț ii individului. Personalitățile se vor forma în
felul acesta se vor deosebi de cele de astăzi.1
Ca urmare, elevii acestei societăți s -au manifestat în doua categorii de
activități extracurriculare, tipizate și ele la maxim: activități desfașurate acasă, în
sânul familiei și cele desfașurate în școală sau în afara școlii, dar sub
supravegherea și cu acordul personalului școlii.
Activitățile extracurriculare desfășurate acasă sunt, la rândul lor,
standardizate: odată ajunși acasă, elevii își fac temele și înv ață între anumite ore,
se joacă numai între anumite ore, se uită la televizor conform unui grafic foarte
puțin diferit de la familie la familie și se culcă cam la aceleași ore.
Chiar și activitățile din zilele considerate libere, adică de cele de sâmbătă și
duminică, precum și cele de vacanțe, se derulează conform unor tipare clasice:
vizite de familie, vizionări de filme și de piese de teatru în oraș, excursii de o zi
sau de două, precum și tabere de vacanță, cu program fix.

ACTUALITATEA TEMEI
Sistemul mijloacelor educației fizice și antrenamentului sportiv cuprinde
mijloace specifice: exercițiul fizic, aparatura de specialitate – bară inele, suliță,
aparat de aruncat mingi de tenis, căști de protecțiee.t.c., mijloace (și măsuri ) de
refacere după efort, mai importante în antrenamentul sportiv și mijloacele

1 Lazar V., Cărăsel A., 2007

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
6
nespecifice: c ondițiile (măsurile) igienice, factorii naturali de călire – apa,
aerul, soarele, care combinate cu practicarea exercițiilor fizice duc la
îndeplinirea obiectivelor într -un tim p mai scurt și mijloace împrumutate din
celelalte laturi ale educației(muzica, literatura, studiul unor lucrări cu subiecte
din viața sportivă).
De multe ori specialiștii domeniului neglijează categoria mijloacelor
nespecifice și se pune accent pe exercitiile fizice, fără a face legătura cu
mijloacele nespecifice în realizarea competențelor educației fizice. în ultima
perioadă, bucuria dată de posibilitatea realizării orelor de educație fizică în
salide sport noi, moderne face cadrele didactice să uite să realizeze lecții în aer
liber. de asemenea uneori conditiile igienice sunt neglijate din motivr mai mult
sau mai putin obiective, indeosebi in ceea ce privește igiena spatiilor de lucru
improvizate – Sali de clasa, neaerisirea lor, stergerea prefulu i, spalarea podelelor
in pauze, etc.
Bazându -ne pe aceste afirmații considerăm tema noastră ca fiind de
actualitate și ne dorim să contribuim la remedierea acestor aspecte prin
cercetarea de față.

IMPORTANȚA TEORETICĂ ȘI PEACTICĂ A LUCRĂRII
Lucrarea de fa ță își propune să contribuie la sublinierea rolului utilizării
mijloacelor nespecifice ale educației fizice și sportului indeosebi în realizarea
activităților de timpul liber al elevilor.
Programul este destinat elevilor de gimnaziu în vederea educării unui
comportament de timp liber în care să folosim activități în aer liber, cu
respectarea normelor igienice și care implică și celălalte laturiale edcucației.
Rezultatele acestei cercetări vor fi utile profesorilor de educație fizică, dar și
diriginților și chiar părinților i bineînțeles elevilor, care sunt bebeficiarii
prioritari ai acestei cercetări.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
7
CAPITOLUL I
Fundamentarea științifi că și metodologică a temei

1.1. Mijloacele educației fizice si sportului
Sistemul mijloacelor educației fizice și antrenamentului sportiv.
Mijloace – instrumente cu care operează cele două procese instructiv –
educative(ed. fizică și sportul)
Acestea sunt: -specifice
-nespecifice
Mijloacele specifice:
1. Exercițiul fizic (asupra căruia vom reveni)
2. Apara tura de specialitate – bară inele, suliță, aparat de aruncat mingi de
tenis, căști de protecțiee.t.c.)
3. Mijloace (și măsuri ) de refacere după efort, mai importante în
antrenamentul sportiv. În lecția de educație fizică, refacerea se realizează prin
pauzele dintre repetări, presupunând și unele măsuri de ordin igienic după
terminarea lecției (schimbarea echipamentului, spălat sumar sau duș).În
antrenamentul sportiv este necesar să se aplice: dușuri calde, relaxare în căzi cu
apă caldă, saună, consumul unor substanțe specifice refacerii rapide, e.t.c..
Mijloacele nespecifice:
1.Condițiile (măsurile) igienice se referă la igiena individuală
(echipament, alimentație, odihnă, efort) și la cea colectivă (la baze sportive,
instalații, materiale,e.t.c.)
2.Fac torii naturali de călire – apa, aerul, soarele – combinate cu
practicarea exercițiilor fizice duc la îndeplinirea obiectivelor într -un timp mai
scurt.
3.Mijloace împrumutate din celelalte laturi ale educației(muzica,
literatura, studiul unor lucrări cu sub iecte din viața sportivă).
Exercițiul fizic – act motric repetat sistematic și conștient în vederea
îndeplinirii obiectivelor educației fizice și sportului. Intenția deliberat concepută

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
8
îl deosebește de celelalte acte motrice din viața cotidiană.. Este rep etat
sistematic; influențează atât sfera biologicului, dar și pe cea a spiritului;
presupune efort fzic prin contracții musculare ce se reflectă în activitatea marilor
funcții; se află la baza formării deprinderilor și priceperilor motrice(fără a se
confun da cu acestea)
Conținutul exercițiilor fizice se referă la:mișcarea corpului, efortul fizic,
efortul psihic.Se poate aprecia conținutul exercițiilor după parametii efortului
(volum, intensitate, complexitate).
Forma exercițiilor fizice este dată de concret izarea elementelor de conținut:
poziția, direcția, amplitudinea,raportul dintre segmentale corpului,
tempoul,ritmul,e.t.c..
Clasificarea exercițiilor fizice:
-după grupele musculare ale corpului – pentru brațe, abdomen, spate,e.t.c..
-după poziția față de aparate – la aparate, cu aparate, pe aparate, e.t.c.
-după calitatea motrică vizată – pentru viteză, forță, rezistență, îndemânare.
-după componenta antrenamentului sportiv – de pregătire fizică, tehnică,
tatică, e.t.c.
-după caracterul succesiunii mișcăr ilor componente – ciclice, aciclice,
combinate.
-după natura efortului – statice, dinamice, mixte.
-după intensitatea efortului – maximale, submaximale, medii, e.t.c.

1.2. Condițiile igienice – igiena individuală (echipament, alimentație,
odihnă, efort) și cea colectivă (la baze sportive, instalații, materiale).
Igiena este o disciplină care studiază păstrarea și întărirea sănătății omului.
Starea de sănătate este starea stabilă de confort fizic și psihic, cu randament
ridicat, fizic și intelectual. 2
Obiective:
a) Studierea factorilor de mediu fizic extern (apă, aer, soare), ai mediului

2 Zamora E. și colab, 2004

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
9
social (condiții de viață) și ai celui biologic (viruși, microbi, bacili) care pot
influența favorabil sau nefavorabil sănătatea;
b) Adoptarea unor măsuri în vederea reducerii sau eliminării factorilor
nocivi și promovarea factorilor sanogeni.
Atât în menținerea sănătății, cât și în apariția stării de boală intervin factori
interni (genetici) și externi (de mediu cum ar fi cei fizici, chimici, biologic și
sociali).3
Măsuri igienice:
– Cunoașterea și izolarea surselor de infecție:
– recipiente de gunoi;
– instalații sanitare defecte;
– igienă necorespunzătoare;
– indivizi (animale) bolnave
– Cunoașterea și izolarea căilor de tran smitere a agenților infecțioși:
– obiecte folosite în comun: sticlă de băut folosită în comun;
– contact direct, aglomerația;
– tuse, strănut, scuipat.
Măsuri de prevenire:
– îndepărtarea surselor;
– dezinfecții, dezinsec ții, deratizări;
– izolarea bolnavilor;
– aerisire, spălare, igienizare;
– vaccinare;
– igiena bazelor sportive, a instalațiilor și materialelor, a echipamentului,
individuală, a regimului zilnic de activitate etc.4

Amenajarea și întreținerea bazelor sportive
Bazele sportive reprezintă construcții sau amenajări speciale cu terenurile,

3 Rusu Flavia (2008)
4 ibidem

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
10
anexele și instalațiile necesare care servesc practicării diferitelor ramuri de sport.
Acestea pot fi baze sportive deschise (în aer liber) și baze sportive închise (săli
și bazine acoperite). Bazele sportive se deosebesc între ele prin calitatea și
nivelul lor de dotare, deservind diferite categorii de sportivi. Pentru activitatea
sportivă de performanță, nivelul dotărilor materiale po ate deveni, în cazul lipsei
lor, factori limitativi în obșinerea unor rezultate de nivel ridicat. 5
Astfel, bazele sportive trebuie să fie deservite de săli de încălzire, săli de
masaj, săli de forță moderne, vestiare, saună, dușuri, grupuri sanitare, cabi net
medico -sportiv, cabinet pentru antrenori (dotat cu aparatură audio -vizuală),
cabinet pentru arbitri, săli de conferințe, stații audio, depozit de materiale, etc. În
funcție de specificul ramurilor de sport, suprafețele terenurilor, aparatura și
instalațiile sportive, iluminatul și căldura trebuie să respecte normele de
reglementare specifice pentru desfășurarea la un nivel corespunzător a pregătirii
sportive și a activității competiționale. Amplasarea și construirea bazelor
sportive trebuie să se realizeze ținând cont de următoarele condiții sanitare și
tehnice: Solul să fie sănătos din punct de vedere al constituției și al plasării lui la
depărtare de surse nocive (fum, gaze, zone industriale, depozite de gunoaie, etc.)
Pentru efectul lor benefi c, atât din punct de vedere ambiental, cât și sanitar în
special cele plasate în aer liber trebuie să fie înconjurate de spații verzi, arbori,
spații de protecție, tribune pentru spectatori, etc. care creează repere importante
pentru sportivi, opresc efec tele nefavorabile ale vântului și prafului, ale fumului
și zgomotelor. Nu este lipsită de interes plasarea în preajma bazelor sportive a
unor spații comerciale cu specific alimentar care să îndeplinească condițiile
tehnico -sanitare, care pot oferi sportivi lor cât și celorlalți participanți produse (în
special lichide) care pot constitui primele măsuri de rehidratare a organismului
după eforturile depuse. Orientarea terenurilor se recomandă a fi facută de așa fel
încât axul longitudinal să aibă orientarea no rd-sud, astfel ca lumina să cadă din
lateral, fără să deranjeze sportivii în timpul activității.6

5 idem 4
6 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
11
Clasificarea bazelor sportive:
1. Bazele sportive deschise:
– stadioane, terenuri;
– amplasate în parcuri, malul apelor;
– căi de acces și comunicare;
– sursă de apă curentă și evacuare a apei uzate;
– orientare N -S;
– suprafețele de concurs (teren, pistă, sectoare de sărituri și
aruncări) netede, curate, fără pericol de accident.
2. Baze sportive închise:
– săli, patinoare, bazine;
– suprafață de joc plană, netedă, compactă, nealunecoasă;
– pereții netezi, culori deschise;
– iluminatul natural (geamuri) și artificiali (neon);
– încălzire uniformă, nepoluantă;
– ventilație naturală, artificială (aer condiționat)
3. Anexele soc iale și sanitare
a) Anexele sociale:
– vestiare, săli de odihnă;
– banchete, cuiere, fișete, mobilier (lavabile).
b) Anexele sanitare:
– dușuri;
– chiuvete;
– toalete faianțate.
Igiena instalațiilor și materialelor
Măsuri de igienă:
– verificarea integrității instalațiilor (bine fixate, asigurate);
– aparatura folosită dezinfectată după utilizare;
– suprafețele de lucru cu suprafață mare de contact cu pielea (la

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
12
lupte), dezinfectate după fiecare antrenament (detergenți, alcool sanit ar,
cloramină, etc.).
Igiena echipamentului
Echipamentul sportiv este compus din:
– îmbrăcăminte;
– încălțăminte.
Igiena îmbrăcămintei: echipamentul creează un microclimat favorabil
proceselor fiziologice și protejează organismul de factorii de mediu agresivi.
Măsuri de igienă:
– spălată după fiecare antrenament (zilnic);
– schimbată după antrenament;
– cea care ia contact cu pielea să fie din bumbac, usor lavabilă.7
Igiena încălțămintei:
Încățămintea are rol de protecție a picioarelor față de asperitățile terenului,
traumatisme, frig și umezeală.
Trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie ușoară și comodă;
– să corespundă formei și dimensiunii labei piciorului;
– să aibă talpa maleabilă și aderentă la so l;
– să fie specifică ramurii sau disciplinei sportive și condițiilor în
care se desfășoară efortul (atletism, fotbal, volei, etc.).
Măsuri de igienă:
– să fie schimbată după antrenament;
– să aibă talpa interioară detașabilă;
– se recomandă folo sirea alternativă a două perechi;
– spălarea picioarelor și ciorapilor după antrenamentul sportiv,
utilizarea pudrei de talc împotriva transpirației.
Se alege costumul adecvat, încălțămintea corespunzătoare este foarte

7 Roman G, Rusu Flavia (coord.) (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
13
importantă. Nu trebuie uitate apărătoarele pentru gură sau tibie, dacă sportul
practicat implică astfel de echipament. Nu se poartă bijuterii sau ceasuri care se
agață de haine sau echipament. Părul lung se leagă în coadă. Pentru sporturi cum
este handbalu l unghiile de la degete trebuie tăiate scurt. Echipamentul trebuie să
fie bine întreținut.
4. Igiena individuală
Igiena individuală stabilește reguli pentru păstrarea sănătății prin:
– însușirea cunoștințelor igienice;
– formarea deprinderilor igien ice.
Cuprinde:
A. Igiena pielii
Pielea are rol de protecție între organism și mediul înconjurător în
precepția impresiilor tactile, termice și dureroase, în termoreglare (frig -cald) și
nu în ultimul rând rol de secreție (prin transpirație).
Măsuri igienice sunt: spălarea, dușul și dezifecția:
– mâinilor ori de câte ori este nevoie;
– picioarelor zilnic (după antrenamentul sportiv și seara);
– generală – dimineața, seara și după fiecare antrenament;
– părului și unghilor (scurte și curate)
Transpirația
În timpul exercițiilor fizice trnspirația scade temperatura corpului.
Sudoarea conține apă, săruri de amoniu și alți produși reziduali. Căldura
corpului determină evaporarea apei și astfel, corpul pierde căldura.
Inițial sudoarea este inodoră. F olosită drept hrană de către bacteriile de pe
piele, ea este descompusă în substanțe urât mirositoare. Îndepărtarea
substanțelor urât mirositoare, în special după exercițiile fizice, se realizează prin
spălarea corpului și schimbarea lenjeriei. Echipamentu l sportive trebuie spălat
cât mai des.
– Deodorantele maschează mirosul de sudoare, parfumând corpul.
Antiperspirantele acoperă porii pielii, impiedicând ieșirea sudorii.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
14
– Deoarece transpirația scade temperature corpului, înaintea efectuării
exercițiilo r fizice nu se recomandă utilizarea antiperspirantelor.
Infecții ale picioarelor
„Două tipuri de infecții pot fi contactate în vestiarele sălilor sportive
(„piciorul de atlet” și „verucile”).”8
Tabelul 1 .1: Infecții contactate în vestiar
Picior de atlet Verucile
Ce
reprezintă O ciupercă care provoacă crăparea
pielii între degetele de la picioare și
prurit Negi plați care apar
pe talpa picioarelor.
Ei sunt generați de un
virus
Cum se
răspândesc Prin contact direct, prin intermediul
șosetelor, prosoapelor umede din
vestiar. Pe același căi ca și
piciorul de atlet. Sunt
deosebit de
contagioase
Care sunt
măsurile de
protecție Nu se umblă desculț. Se folosește
încălțămintea de interior în vestiar sau
în spațiile din jurul bazinului de înot.
Picioarele se spal ă des și pielea dintre
degete se uscă cu atenție. Se evită
folosirea șosetelor și a pantofilor care
stimulează transpirația. Nu se umblă desculț
în vestiar și în spațiile
din jurul bazinului se
poartă încălțăminte de
interior.
Cum se
tratează Spray, pudră sau unguent recomandate
de medicul dermatolog. Unguentul sau
plasturele
recomandate de
medicul dermatolog.

B. Igiena analizatorilor
– ochii – spălați și protejați (importanță în tir, jocuri, auto -moto);
– urechile – spălate și protejate (atletism, jocuri, lupte);
– nasul și căile respiratorii – curate (important în respirația în efort);
– gura și dinții – periajul, dimineața, seara și după fiecare masă (important
în masticație, alimentație rațională).
C. Igiena regimului zilnic de activ itate 9
Regimul zilnic se mai numește regim de viață sportivă. Regimul de viață

8 Rose Marie Gallagner,(2000)
9 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
15
sportivă este un program de viață și activitate după care se derulează toate
acțiunile (efort fizic, intelectual, odihnă, alimentație) pe baza unui orar precis,
respectându -se reguli stricte. Pentru sportiv este obligatoriu și necesită anumite
sacrificii.
Regimul de viață sportivă asigură:
– o sănătate perfectă;
– capacitate ridicată de efort;
– refacerea rapidă a capacității de efort;
– longevitate activă și de performanță.
În alcătuirea regimului de viață sportivă trebuie să se țină cont de:
– specificul efortului;
– condițiile de viață și antrenament;
– particularitățile individuale.
Conținutul regimului de viață sportivă:gimnastică de înviorare;
– călirea organismului;
– igiena individuală;
– alimentația rațională;
– alternarea efortului fizic cu cel intelectual;
– odihnă și refacere post -efort (naturală și artificială);
– combaterea deprinderilor și obișnuințelor neigenice (alcool, fumat,
doping).
D. Igiena somnului
“Somnul e salvatorul sistemului nervos”, spunea I.P. Pavlov. Activitatea
scoarței creierului se compune din două procese active – excitarea (excitația) și
frânarea (inhibiția). În timpul lucrului activ predomină excitările; în timpul
somnului predomină proc esele de frânare. Dupa Pavlov, excitarea și frânarea
prezintă de la sine două părți diferite sau două promovări a unuia și aceluiași
proces, dar în acelați timp între ele se duce o „luptă” continuă. Orele de somn
necesare pe noapte diferă în funcție de fie care persoană. Cu toate că media este
de 8 ore, unele persoane se simt foarte odihnite și după doar 6 ore de somn pe

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
16
noapte, în vreme ce altele după abia 9 ore de somn.10
Indiciile unui somn odihnitor:
– Capacitatea de a adormi imediat după ce te -ai asezat în pat;
– Capacitatea de a dormi pe toata durata nopții ; în caz de trezire bruscă, ar
trebui să adormi la loc foarte ușor;
– Capacitatea de a te trezi dimineața plin/ă de energia ș i entuziasmul
necesare pentru a începe o nouă zi.

Condi țiile necesare pentru un somn odihnitor:
– Aerul în cameră trebuie să fie curat, camera se aerisește înainte de
culcare;
– Patul trebuie să fie confortabil;
– Așternuturile trebuie să fie moi și curate;
– Înainte de culcare nu trebuie efectuat efort f izic;
– Masa de seară să se desfășoare cu câteva ore înainte de culcare.
E. Igiena locuinței
Locuința apără omul de acțiunile nefavorabile ale mediului înconjurător.
Pentru ca locuința să răspundă scopului său trebuie să corespundă unor anumite
cerințe a igienei. Locuința trebuie să fie destul de încăpătoare, uscată,
luminoasă, curată și caldă în timpul rece al anului și răcoroasă pe timp cald. Cel
mai mare factor negativ al locuinței este umezeala.
Cauzele dezvoltării umezelii sunt diferite, iar în depe ndență de aceasta sunt
și diferite măsuri de lupta cu ea. Spălarea, uscarea lenjeriei, aerisirea
insuficientă, spălarea neatentă a podelelor etc. duc la apariția umezelei în
încăpere.Temperatura normală în încăperile de locuit se este de +16 -18 ș.
Tempera tura în timpul zilei trebuie să fie pe cât posibil de stabilă. Pentru
păstrarea sănătății în orice încăpere de locuit și mal ales în cămine, aerul trebuie
să fie întotdeauna curat. Toate acestea se reflectă în sănătatea omului. Încăperea

10 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
17
de locuit trebuie să fie aerisită cât posibil de des; dimineața după somn și seara
înainte de somn este obligatoriu.
F. Igiena psihicului
– realizarea raportului optim între efort și odihnă;
– realizarea raportului optim între efort fizic și efort intelectual;
– organizarea judicioasă a muncii;
– evitarea stărilor psihice depresive.
Regulile sportului practicat trebuie cunoscute și respectate. Ele au fost
elaborate pentru protecția sportivului și testarea calităților sale. „Sfaturile și
avertismentele date de ant renor, arbitru sau alți oficiali trebuie ascultate cu
atenție”.11

Principiile alimentare
Alimentația echilibrată prevede cantitatea optimă, corelațiile substanțelor
nutritive și biologice active de bază (proteine, lipide, glucide, vitamine,
substanțe minerale)12
Proteinele sunt substanțele de bază ale organismului, deoarece toate
celulele sunt construite din proteine. Din aceasta cauză sunt considerate
substanțe plastice. Ele asigură creșterea și întreținerea organismului. Albușul de
ou este, de exemplu, bogat în proteine. Cantități însemnate se găsesc și în lapte,
făină de grâu, carne, pește.
Rolul proteinelor în organism
– rol plastic – de formare și creștere a celulelor și țesuturilor tinere și de
refacere a celor uzate;
– rol catalitic, enzim atic
– rol în apărarea organismului – rol care se realizează prin anticorpii în
structura cărora intră proteinele (imunoglobulinele formate ca răspuns la
prezența particulelor străine, de obicei proteine care invadează organismul);

11 http://www.olympic.org
12 www.idieta.ro

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
18
– rol de sisteme tampon – în menținerea constanței pH -ului în organism;
– rol în stimularea activității sistemului nervos central – prin fosforul pe
care-l conțin fosfoproteinele;13
– rol antitoxic.
Glucidele (zaharurile)
Se găsesc sub diferite forme în numeroase alimente, îndeosebi în fructe,
legume și cereale.
– Glucoza se află în numeroase fructe (mai ales în struguri) și în miere.
– Zaharoza (zahărul obișnuit) se extrage din sfecla și trestia de zahăr.
Rolul glucidelor în organism
– rol în eliberarea energiei în organ ism – fiecare gram de glucid
eliberează prin oxidare în organism (ardere) 4,1 kcal. Deoarece se consumă în
cantități mai mari decât celelalte trofine, 50 -60% din necesarul caloric al
organismului este acoperit de glucide.
– rol în detoxifierea organismului – glucoza este un tonic pentru celulele
hepatice foarte solicitate în multe reacții anabolizante și catabolizante;
– rol plastic – datorită faptului că din glucide se pot forma și acei
aminoacizi care intră în constituția proteinelor celulare. Astfel, gl ucidele ajută la
creșterea și refacerea țesuturilor.
– rol catalitic – se manifestă în cadrul metabolismului lipidelor care nu pot
fi oxidate în organism până la dioxid de carbon și apă decât în prezența unei
cantități suficiente de glucide, respectiv glucoză cu rol de substrat energetic.
– rol în termoreglarea organismului – în lupta împotriva frigului și
căldurii. Ca și în cazul celorlalte trofine, rația de glucide depinde de vârstă, sex,
activitatea depusă, condițiile de mediu extern.
Lipidele (grăsimile)
Aflate în ulei, unt, slănină, alune, nuci etc. sunt tot substanțe en ergetice,
deoarece și ele furnizează prin oxidare o parte din energia organismului.

13 Rusu Flav ia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
19
Rolul lipidelor în organism:
– rol în eliberarea energiei în organism – lipidele eliberează în organism
9,3 kcal / g, mai mult decât dublul energiei eliberate de glucide sa u proteine
(câte 4,1 kcal/g);
– rol de sintetiză a vitaminelor – sunt solvenți pentru vitaminele
liposolubile (A, D, E, K) și pentru caroteni (provitaminele A), grupe de
substanțe aflate și ele în rația alimentară;
– rol în absorbția vitaminei D și, prin a ceasta, a calciului, ajutând astfel în
mod indirect – la utilizarea calciului de către organism (în special, la fixarea lui
în oase și dinți);
– rol în formarea „lipidelor de depozit” care ajută la protejarea
organelor interne (rinichi, inimă, ficat) și l a păstrarea temperaturii constante a
corpului;
– rol în procesul de digestie – încetinind secrețiile stomacale care conțin
acid clorhidric. Datorită acestui fapt, apare senzația de sațietate și de
„îngreunare” după o masă bogată în grăsimi.14
Sărurile Minerale
Ele sunt indispensabile organismului pentru a -și menține echilibrul acido –
bazic optim (pH neutru=7).
Sărurile minerale ( de calciu, magneziu, iod, fier, potasiu, fosfor, sodiu) sunt
necesare zilnic în cantități mici.
Rolul sărurilor minerale în org anism:
– rol plastic – datorită faptului că ajută la creșterea și refacerea țesuturilor;
– rol catalitic – se manifestă în cadrul metabolismului, ajutând la
accelerarea acestuia.
Vitaminele
Se găsesc, în diferite proporții, în toate alimentele naturale și mai
numeroase sunt în cele proaspete. Sportivii au nevoie mai mare de vitamine,

14 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
20
care le îmbunătățesc capacitatea fizică, oboseala se reduce, timpul de refacere se
scurtează.

Rolul vitaminel or în organism:
– rol plastic – datorită faptului că ajută la creșterea și refacerea țesuturilor;
– rol catalitic – necesare pentru desfășurarea proceselor metabolice.
Vitamine necesare organismului uman:
Vitamina A
Vitamina A este necesară pentru vedere, creșterea și formarea oaselor,
rezistența organismului la infecții.
Vitamina A se găsește în: ficat, untura de pește, ouă, morcovi, cartofii
dulci, dovleac, spanac, mango, papaya, curmale, roșii, fasole verde.
Vitamina B1
Vitamina B1 este vitală pe tru funcționarea norma lă a celulelor și a nervilor.
Vitamina B1 se găsește în: stridii, drojdie de bere, carne, fasole uscată,
portocale, germeni de grâu, pâine și cereale, unt de arahide.
Vitamina B2
Vitamina B2 este necesară pentru furnizarea energiei din carbohidrate,
proteine și grăsimi. Este de asemenea importantă pentru o dezvoltare normală a
organismului, producerea unor hormoni și buna funcționare a celulelor roșii.
Vitamina B2 se găsește în: produsele lactate, carne, pește, cerelale de
porumb ș i vegetale precum broccoli.
Vitamina B3
Vitamina B -3 este necesară pentru furnizarea energiei din carbohidrate,
proteine și grăsimi, pentru sinteza grăsimilor și pentru formarea celulelor roșii.
Vitamina B -3 se găsește în: carne, carne de pasăre, pește, ce reale, nuci, ouă.
Vitamina B6
Vitamina B6 ajută organismul să se folosească de carbohidați și proteine.
Joacă un rol cheie în prelucrarea aminoacizilor, în așezarea proteinelor.
Vitamina B6 se găsește în: carne de pui, pește, rinichi, ouă, carne de porc, orez,

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
21
soia, nuci și alune.
Vitamina B12
Vitamina B12 este necesară pentru producerea carbohidraților, a
proteinelor și a unor aminoacizi și grăsimi. Vitamina B12 se găsește în: carne,
pește, lapte, alte produse lactate, ouă.
Vitamina C
Vitamina C este necesară în formarea colagenului, o proteină care dă tărie
oaselor, cartilajelor, mușchilor și vaselor de sânge și contribuie la buna
menținere a capilarelor, oaselor și dinților. Vitamina C se găsește în: portocalele,
papaya, mere, broccol i, roșii, cartofi, ardei dulce, spanac.
Vitamina D
Vitamina D este esențială în formarea și menținerea în bună stare a oaselor
și dinților. Ajută și la buna funcționare a sistemului nervos și a celui muscular.
Vitamina D se găsește în: lapte, ouă și unt, iar soarele ajută la fixarea vitaminei
D în organism.
Vitamina E
Vitamina E protejază grăsimile și vitamina A aflate în organism. Ca
antioxidant, stabilizează membranele celulelor. Vitamina E se găsește în
uleiurile vegetale cum ar fi cel de soia sau cel de porumb.
Vitamina K
Funcția de bază a acestei vitamine este de a coagula sângele.Vitamina K se
găsește în: lapte, ouă și unt.
Calciu se găsește în: lapte, brânză, pește uscat, sardine, legume verzi. Este
necesar pentru a avea oase și dinți rezistenți, d ar și pentru a preveni contracțiile
musculare. Carența de Ca duce la oase fragile.
Fier: se găsește în ficat, fasole, linte, legume verzi și în pâine ca aditiv.
Este necesar pentru sinteza de hemoglobină din eritrocite. Carența de Fe duce la
oboseală și anemie.
Iod: se găsește în fructele de mare sau legume cultivate în apropierea
mărilor. Este necesar pentru hormonii care controlează viteza de metabolizare a

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
22
substanțelor energetice. Carența de iod duce la hipertrofierea g landei tiroide
(gușă).
– Apa reprezintă aproximativ jumătate din greutatea corpului.
– Apa se găsește în sânge, fluidele corpului și în fiecare din miliardele de
celule.
– Apa se elimin ă prin transpirație și urină sau prin respirație sub formă de
vapori de apă.
– Se recomandă consumul a șase pahare de apă zilnic. Cantitatea trebuie
mărită dacă se practică exerciții fizice.
Fibre alimentare
Fibrele alimentare reprezintă celuloza din pere ții celulelor vegetale.Ea nu
poate fi digerată, dar…
– crește viteza tranzitului intestinal,
– previne constipația și cancerul intestinal;
– induce senzația de sațietate, consumul de alimente scade și astfel ajută la
menținerea siluetei.

1.3. Rația alimentară
Energia furnizată de alimente trebuie să asigure:
– nevoile energetice ale organismului;
– nevoile plastice de creștere sau de refacere a țesuturilor;
– desfășurarea proceselor metabolice;
– buna funcționare a tuturor sistemelor și organelor;
– procesele de termoreglare.
Alimentația trebuie să satisfacă următoarele deziderate:
– să asigure cantitativ și calitativ principiile nutritive necesare susținerii
programului de efort;
– să asigure refacerea după efort;
– să contribuie la menținera sănăt ății;
– să fie preparată și prezentată într -o formă atractivă.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
23
Între aportul de alimente și consumul de energie trebuie să existe un
echilibru, realizându -se balanța energetică. Performanța unui sportiv care nu
dispune de calorii suficiente va fi redusă.
Importanța nutriției în menținerea sănătății este bine cunoscută.
„Alimentația trebuie să fie organizată ținând cont de particul aritățile proceselor
metabolice, ea este determinată de particularitățile schimbului de substanțe și
intensitatea variată a efor tului fizic”. 15
Dieta echilibrată
Un regim alimentar sănătos înseamnă o dietă echilibrată care:
– conține substanțele nutritive,
– fibrele alimentare și apa într -o proporție corectă;
– satisface necesarul energetic.
Recomandări pentru o dietă echilibrat ă:
Orezul, pastele, pâinea neagră, fructele și legumele sunt principalele
minerale și fibre alimentare. Aportul de proteine este asigurat în special prin
consumul de pește, ouă și carne. Dar există și legume bogate în proteine, cum
sunt fasolea, mazărea, a lunele și lintea. Grăsimile îngrașă și pot genera boli
cardiovasculare. Se recomandă evitarea grăsimilor din prăjituri, cartofi prăjiți și
înghețată. „Glucidele afectează dinții și sunt factori favorizanți ai bolilor
cardiovasculare. Atenție la consumul de băuturi răcoritoare, siropuri”. 16
Trebuie redus consumul de sare. Ea crește presiunea sangvină.
Dieta echilibrată nu necesită o suplimentare de vitamine.

Care este conținutul energetic al alimentelor?
1 gram de grăsimi = 38,9 kj
1 gram de proteine = 18,2 kj
1 gram de carbohidranți = 17,1 kj

15 www.dayspa.ro
16 www.sanatate.org

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
24
Grăsimile furnizează cea mai multă energie. Prin consumarea de grăsimi se
poate ușor depăși necesarul energetic al organismului. Când aceasta se întâmplă,
corpul devine supraponderal.17
De câtă energie avem nevoie?
necesarul total de energie
=
viteza metabolismului bazal (VMB) ( energia necesară pentru a menține starea
de conștiență și a asigura corpului o temperatură confortabilă)
+
energia pentru susținerea activității ( surplusul necesar pentru mișcarea
corpului și digestia alimentelor).
Necesarul total de energie Se măsoară în kilojoules (kj) sau kilocalorii
(Kcal).
1 kilocalorie = 4,18 kilojules
Balanța energetică
Alimentele reprezintă aportul de energie. Dacă aportul de energie =
consum de energie, greutatea corpului se menține constantă. Dacă aportul de
energie este mai mare decât consumul energet ic, greutatea corpului va crește.
Alimentele în exces vor fi stocate sub formă de țesut adipos. Atât carbohidrații,
cât și proteinele sunt transformate în grăsimi. În timp, se ajunge la obezitate .
Dacă aportul de energie este mai mic decât consumul energe tic, greutatea
corpului va scădea. Organismul va utiliza depozitele apoase pentru a obține
energie. În timp se instalează anorexia.
Necesarul energetic total depinde de :18
Vârstă – un adult are nevoie de mai multă energie decât un copil sau o
persoană în v ârstă;
Sex – bărbații necesită mai multă energie decât femeile de aceeași vârstă;
Stilul de viață – cu cât o persoană este mai activă, cu atât necesarul

17 Rose Marie Gallagner, (2000)
18 Rusu, Ileana; Pașcan, I.,; Grosu, Emilia; Cucu,B. (1998)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
25
energetic este mai mare. Un sportiv de performanță are nevoie de mai multă
energie decât un funcționar .
Greutatea corporală și controlul greutății
Greutatea corporală depinde de mai mulți factori:
– înălțimea și structura osoasă – cu cât înălțimea și grosimea oaselor este
mai mare, cu atât greutatea corpului este mai mare;
– sexul – bărbații au o greutate corporală mai mare decât femeile cu aceeași
înalțime;
– cantitatea de țesut adipos;
– circumferința mușchilor. Cu cât este mai mare, cu atât mușchii sunt mai
grei (Greutatea țesutului muscular este mai mare decât cea a țesutului adipos.) –
vezi desen
Greutatea optimă
Valoarea indicelui de masă corporală (IMC) exprimă cel mai bine
cantitatea de grasime existentă în organism și este definit prin raportul dintre
greutate (in Kg) și pătratul înălțimii (în cm).
IMC=G/I2
G – greutatea corpului (kg)
I – înălțimea (cm)
Valorile pot fi grupate în categoriile urmatoare
sub 19 subponderal
între 19 – 25 greutate normală
între 26 – 29 preobez
între 30 – 35 obez Clasa I
între 36 – 39 subponderal
sub 19 greutate normală

Tabelele de greutate indică greutatea corporală ideală corespunzătoare
unui anumite înălțimi și constituții fizice19

Dacă greutatea corpului este mai mare decât greutatea ideală, individual

19 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
26
este supraponderal (cazul extrem – obezitatea), iar dacă este mai mică, individual
este subponderal (cazul extrem – anorexia).
Obezitatea este o stare supraponderală severă, ea este de obicei,
determinată de supraalimentație.
Anorexia, numită și inapetență, constă în pierderea apetitului, fiind un
simptom nespecific, înt âlnit frecvent.
Este rezultatul unei diete severe. În absența hranei, organismul consumă
rezervele lipidice în scopul obținerii de energie. Când acesta se epiuzează, sunt
folosite proteinele tisulare.

1.4. Călirea și beneficiile ei asupra organismului

Călirea este metoda prin care se realizează mărirea rezistenței generale a
organismului față de variațiile bruște ale mediului extern față de îmbolnăviri.
Pentru călirea organismlui se folosesc factorii naturali: aerul, apa și radiațiile
solare, aplicate d upă anumite principii și reguli
Călirea organismului este absolut necesară în cazul sportivilor, deoarece
activitatea acestora se desfășoară de multe ori în condiții de mediu nefavorabile
– frig, ploaie, vânt, soare puternic – care în cazul care organismu l sportivilor nu
are capacitatea necesară a unei bune adaptări la aceste condiții, nu poate rezista
solicitărilor, rezultatele din concursuri sunt slabe, existând chiar pericolul unor
îmbolnăviri sau accidente. Prin călire, organismul se deprinde să reacți oneze în
mod adecvat la condițiile externe variabile, fără să aibă loc tulburări ale celor
mai apropiate funcții. Călirea mărește capacitatea de muncă a organismului,
lucru deosebit de important pentru activitatea sportivă, deoarece activitatea
musculară s e desfășoară chiar și în condiții nefavorabile de mediu. În legătură cu
călirea, se deosebesc două acțiuni: măsurile de călire și gradul de călire.
Măsurile de călire reprezintă folosirea factorilor naturali într -un anumit fel,
pentru ca temperatura, umidi tatea, mișcarea aerului, radiațiile solare, apa, ca
factori pentru stimularea organismului care să -i îmbunătățească acțiunea de

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
27
adapatare la condițiile variabile ale mediului, solicitând în special funcția de
termoreglare.
Gradul de călire este starea în care ajunge organismul după aplicarea
măsurilor de călire, este deci gradul de antrenament, în special al sistemului de
termoreglare, de a reacționa prompt și adecvat la factorii meteorologici de
intensitate, durată și frecvență, variabilă mai ales la variațiile bruște ale acestori
factori de mediu extern20.
Principiile călirii organismului21
Călirea corpului trebuie să se efectueze ținându -se cont de anumite
principii, care se aseamănă cu cele ale antrenamentului sportiv, deoarece călirea
este considerată un antrenament al sistemului termoreglator.
Principiile călirii sunt:
– gradația;
– continuitatea;
– variația intensității;
– diversitatea mijloacelor de călire;
– individualizarea mijloacelor de călire;
Gradația
Aceasta se realizează prin folosirea gradată a factorilor de mediu, atât ca
intensitate, cât și ca durată de expunere. Căl irea se începe de obicei în sezonul
cald, în condiții de solicitare mai puțin intensă a organismului din partea
factorilor de mediu extern. În același timp cu creșterea treptată a intensității
factorilor de călire, crește treptat și durata de expunere (se începe cu câteva
minute). Dacă intensitatea unui excitant nu se mărește progresiv, el devine
insuficient pentru a mări gradul de călire. În schimb, expunerea abuzivă ca
durată de la început are efecte negative.
Continuitatea
Corpul trebuie călit sistemat ic, continuu, începând din copilarie, în fiecare

20 Krausz, L., Krausz, L.T., (2 007)
21 Rusu Flavia (2008)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
28
zi și până la vârsta înaintată. Expunerea sistematică duce la formarea reflexelor
condiționate de adaptare, cu efecte favorabile sau chiar a unor modificări
morfologice adaptive. Întreruperea călirii pe o pe rioada mai mare de timp duce
la reducerea gradului de călire prin stingerea reflexelor condiționate care scad
gradul de antrenament al sistemului termoreglator. Reluarea călirii trebuie făcută
gradat.
Variația intensității
După ce s -a realizat un oarecar e grad de călire, organismul trebuie obișnuit
cu influența unor excitanți de intensitate variabilă și cu o durată de timp diferită,
fie printr -un timp mai îndelungat de expunere la factorii de călire, fie printr -un
timp mai scurt, dar repetat, în condiții variate de mediu;de exemplu expunerea
alternativă la cald și rece. Corespondentul acestui principiu în cadrul
antrenamentului sportiv este principiul alternării eforturilor.
Variabilitatea mijloacelor de călire
Pentru a se realiza un grad ridicat de căli re trebuie să se folosească factori
mai diverși și mijloace cât mai variate. De exemplu, băi de aer, de apă și de
soare în același timp; proceduri cu apă, expunere la aer cald și rece, uscat și
umed, vânt și ploaie, combinații de astfel de factori simultan cu practicarea
exercițiilor fizice și sportului în aer liber, condiții meteorologice variate.
Gimnastica de dimineață în aer liber, urmată de proceduri de călire prin apă,
practicarea turismului, a înotului în aer liber, a schiului, a jocurilor sportive î n
aer liber etc oferă un grad ridicat de călire, prin combinarea unor factori diverși
de mediu. Acestui principiu îi corespunde în antrenamentul sportiv principiul
multilateralității.
Individualizarea mijloacelor de călire
La fel ca în antrenamentul spor tiv, unde pentru obținerea unor rezultate
bune, efortul este individual la fel și în procesul de călire, mijloacele trebuie
individualizate în funcție de particularitățile subiectului: tip de sistem nervos,
vârstă, sex, stare de sănătate etc. Nu toți oa menii suportă la fel acțiunea soarelui,
a apei sau a aerului rece. Acest lucru depinde de particularitățile individuale și

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
29
de pregătire prealabilă a organismului.
Proceduri de călire
Călirea organismului cu ajutorul soarelui
Pentru călirea cu ajutorul soarelui trebuie folosite zilele senine și orele la
care soarele se găsește la o înălțime care face cu orizontala un unghi de 30°. Sub
această înălțime băile de soare sunt inutile din punct de vedere al radiațiilor
ultraviolete, cele mai importante în proc esul de călire.
În practicarea călirii cu ajutorul razelor solare trebuie respectate o serie de
reguli igienice , pentru a se obține cele mai bune rezultate. Aceste reguli sunt
următoarele:
– baia de soare trebuie să fie totală, directă, progresivă și con tinuă;
– poziția cea mai indicată este culcat, pentru ca razele solare să cadă sub un
unghi cât mai aproape de 90° și cu picioarele orientate spre soare;
-durata băii de soare crește gradat de la câteva minute pe fiecare parte a
corpului la 1 -2 ore sau chi ar mai mult;
– în timpul băii de soare capul și ochii trebuie protejați;
– cel mai indicat timp orar de expunere este între ora 8 și 11 dimineața,
când razele soarelui cad sub un unghi de 30° și aerul este mai curat și cu o
temperatură nu prea ridicată. Nu este indicată baia de soare înainte de ora 8,
deoarece razele ultraviolete se găsesc în cantitate mică și nici după ora 11,
pentru că, deși cantitatea de raze ultraviolete este mai mare la amiază, efectul
favorabil este contracarat de producerea arsuril or de către razele infraroșii, care
au intensitate mare.
– Baia de soare se face după un dejun ușor și se termină cu cel puțin o oră
înainte de masă. După masa de prânz baia de soare se poate începe după un
interval de trei ore.
– La începutul călirii cu ajutorul soarelui se face o singură baie pe zi. Apoi
se ajunge la doua băi, cu o pauză de cel puțin patru ore între ele.
– După terminarea băii de soare este indicată o odihnă de 10 -12 minute la
umbră, după care urmează dușul sau înotul.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
30
Călirea organismului cu ajutorul aerului
Aerul acționează favorabil asupra organismului uman prin intensificarea
metabolismului, întărirea sistemului nervos și îmbun ătățirea activității aparatului
cardiovascular. De asemenea, aerul solicită într -o mare măsură sistemul
termoreglator al organismului.
Gradul de acțiune a aerului depinde de: temperatură, umiditate, viteza de
deplasare, puritate.
Pentru ca băile de aer să se facă corect și pentru a avea efectul scontat în
călirea organismului, este necesar să se respecte anumite reguli:
– înainte de începerea băii de aer este indicată o încălzire prealabilă printr -o
serie de mișcări, fără însă a ajunge la transpirație;
– durata de expunere este la început de 20 -30 minute ajungându -se treptat la
3-4 ore într -o zi.
– la apariția senzației de frig, însoțită de “zbârlirea” părului, baia de aer se
întrerupe și se iau măsuri de încălzire a corpului prin efectuarea de mișcări
energice cu membrele, automasaj, trecerea la solare și îmbrăcare;
– între baia de aer și masă trebuie să se lase un spațiu de o oră și jumătate
cel puțin;
– baia de aer nu se face după eforturile fizice mari, mai înante ca
organismul să fi revenit la normal;
– baia de aer se termină cu un masaj sau automasaj și cu folosirea unor
procedee de călire cu apă.
Călirea organismului cu ajutorul apei
Comparativ cu aerul, apa are o acțiune mult mai puternică asupra
termoreglării, deoarece, la aceeași temperatură ea are o conductibilitate termică
de aproximativ trei ori mai mare. Procedurile de călire cu apă produc modificări
evidente ale aparatului cardiovascular, ale aparatului respirator, ale
metabolismului și ale sistemului termoreglator.
Procedurile de călire cu apă cele mai des folosite sunt: fricționarea cu

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
31
prosopul umed, turnarea apei pe corp, dușul și scăldatul22.
– Fricționarea cu prosopul aspru și umed – se recomandă a fi făcută
dimineața, după efectuarea programului de gimnastică. Se începe cu udarea
prosopului într -o apă cu o temperatura de 24 -25°C; la 2 -3 zile temperatura apei
se scade cu un grad, până se ajunge la temperatura camerei (aceasta se rea lizează
după o lună de zile).
– Stropirea sau turnarea apei pe corp – la început se folosește apă cu o
temperatură de 30 -35°C, care se scade treptat până la temperatura de 12 -15°C.
Durata acestui procedeu este de 1 -2 minute.
– Dușul – este un mijloc superi or de călire cu apă, deoarece acțiunea lui
fiziologică se bazează pe de o parte pe excitațiile termice, iar pe de altă parte pe
acțiunea mecanică datorată jetului de apă care cade pe piele. Se începe cu o
temperatură a apei de 30 -33°C și se scade treptat p ână la 25°C, 20°C și chiar
mai mult. Dușul rece nu se practică imediat după o activitate fizică intensă, ci
numai după revenirea organismului la normal. Pielea trebuie să fie caldă, dar
netranspirată. După duș este indicat a se folosi masajul sau automasaj ul. Durata
dușului este de 1 -3 minute.
– Scăldatul – se poate realiza în apa râurilor, lacurilor sau în apa mării. El
are cel mai mare efect de călire. Contactul cu apa se realizează dintr -o dată pe
toată suprafața corpului, combină călirea cu ajutorul ape i cu ceilalți factori de
călire. Un rol important îl are presiunea apei și mișcările executate de apă.
În timpul folosirii procedurii de călire prin scăldat se recomandă
respectarea următoarelor reguli:
– scăldatul nu se începe într -o apă cu o temperatură sub 18 -20°C;
– în timpul băii se va alege un loc ferit de vânt, cu țărm nisipos în pantă
lină, puțin adâncă;
– baia se va face după 2 -2,5 ore de la luarea mesei;
– nu se intră în apă încălzit și transpirat;

22 Krausz, L., Krausz, L.T., (2007)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
32
– în primele zile durata băii va fi de 3 -5 minut e, după care timpul crește
treptat;
– nu se intră în apă repede; se fac 2 -3 scufundări și apoi mișcări energice,
eventual înot;
– nu este indicat a se sta în apă până apar frisoanele; în momentul în care
apare senzația de frig se va ieși din apă, se va șt erge bine corpul și se vor face
mișcări de încălzire. 23

1.5. Timpul liber și activitățile extracurriculare ale elevilor la ciclul
liceal de învățământ

Timpul liber este o categorie reziduală, reprezentând timpul rămas după
satisfacerea condițiilor pentru mentinerea corpului într -un stadiu acceptabil de
sănătate și acceptabil social, după desfășurarea activităților în economie și după
realizarea responsab ilităților casnice și familiale.
Preocupările de timp liber ale unei persoane pot fi analizate din perspectiva
celor trei funcții ale timpului liber:
►de odihnă, destindere;
►distracție;
►dezvoltarea personalității.24
L. Urse, 2002, arată că pentru populat ia în vârstă de 10 ani și peste,
mărimea timpului liber este următoarea:
Total populație de 10 ani și peste 4,7 ore pe zi
Masculin 5,1
Feminin 4,2
Urban 5,4
Rural 3,8

23 Rusu Flavia (2008)
24 Macri A. C., (2009 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
33
Lecturarea cărților, ca preocupare de timp liber a scăzut în România după
anul 1989. Cititul cărților este o preocupare pentru 21% din populație de 10 ani
și peste. Cel mai mult citesc suedezii, fără motive de școală – 71,8%, urmați de
finlandezi – 67% și englezi – 63%.
Computerul și internetul generează preocupări atât pentru muncă, cât și
pentru timpul liber. În 2002 existau în Romania 2,1 mil de utilizatori, dar în
prezent, probabil că acest numărul acestora s -a dublat.
Excursiile la sfârșit de săptămână și călătoriile mai lungi sunt puternic
afectate de nivelul de trai scăzut din România, cu toate că în ultima perioadă
această posibilitate s -a mai lărgit și tot mai multi români își petrec vacanțele în
străinătate.
Se observă din acest studiu absența dintre activitățile de timp liber ale
românilor a activităților sportive, care nici nu au fost luate în calcul la
întocmirea acestei statistici, ceea ce demonstrează interesul încă foarte scăzut al
populatiei pentru astfel de activități.
Lipsa timpului liber reprezintă principalul subiect de discuții în ceea ce
privește calitatea vieții contemporane. Se consideră că norma de lucru de 40 de
ore, cu 5 zile pe săptămână, nu mai poate fi apreciată ca fiind corectă.
Studiind cercetările efectuate cu privire la activitățile de timp în funcție de
sex, se constată că mai mult de jumatate din timp ul zilnic – 12,2 ore, este alocat
de către bărbați activităților de îngrijire pesonală: odihnă, somn, masă, activități
de igienă, 29% este folosit pentru activități economice, iar 4,8 ore este alocat
timpului liber. La femei, se constată aproximativ acela și nr. de ore alocat zilnic
activităților de îngrijire personală, diferența apar la nr. de ore alocat activităților
economice, femeile muncind în medie 7,6 ore fața de 6,5 ore barbatii.
Consecința este faptul că barbații dispun cu aprox. 1,1 ore mai mult t imp liber
decât femeile. Acest avantaj se remarcă la mai toate grupele de vârstă, mai putin
la tineri și varstnici, dar mai mult la grupa adultă.
Cu privire la activitățile fizice în cadrul timpului liber, Roman, 2006, arată
că acestea se încadrează în cat egoria activități culturale și se regăsesc sub forma

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
34
participării la evenimente sportive și mai putin sub forma practicării exercițiilor
fizice.
Pentru femei activitățile sportive sunt corelate negativ cu toate celălalte
activități. Cea mai mare parte a ti mpului liber este dedicată de catre femei
distractiei și activităților religioase, iar cel mai putin timp activităților sportive.
De obicei activitățile sportive sunt apanajul barbatilor și sunt practicate în
cursul dimineții.
Pe aceste considerente se imp une necesitatea abordării unei politici
coerente privind utilizarea timpului liber în activități culturale și sportive, iar în
acest sens Parlamentul European a adoptat mai multe amendamente privind
activitatea UE în domeniul educației prin sport.25
Parlame ntul European încurajează statele membre să îsi îmbunătățească
politicile de educație fizică, să se asigure că este obtinut un echilibru între
activitățile fizice atât în școală, cât și în timpul liber, și invită statele membre să
sprijine cerința de mărir e a perioadei de timp petrecută în mod obligatoriu la
educație fizică în școli, în special la nivel primar și gimnazial.
De asemenea importanța exercițiilor fizice în combaterea obezității și
eliminarea stilurilor de viață nesănătoase, este susținută, aduc ând astfel beneficii
sănătății individuale; se arată preocuparea pentru faptul că orele de lucru
suplimentare și condițiile actuale de muncă împiedică în general lucrătorii să
efectueze exerciții fizice obișnuite și să se implice mai mult în activități spo rtive.
Un studiu pe lungă durată asupra sistemului educativ prezintă transformări
ample în domeniul învățământului. Procesul de învățământ se va desfășura din ce
în ce mai mult în afara spațiului clasei, iar durata studiilor obligatorii se vor
reduce. În l ocul încă actualei repartizări pe vârste și ani de studii, tinerii și
vârstnici se vor amesteca în procesul intructiv -educativ. Învățământul se va
împleti din ce în ce mai strâns cu munca, iar durata studiilor se va repartiza mai

25 Macri A.C., (2009)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
35
echilibrat pe întreg parcu rsul vieții individului. Personalitățile se vor forma în
felul acesta se vor deosebi de cele de astăzi.26
Ca urmare, elevii acestei societăți s -au manifestat în doua categorii de
activități extracurriculare, tipizate și ele la maxim: activități desfașurate acasă, în
sânul familiei și cele desfașurate în școală sau în afara școlii, dar sub
supravegherea și cu acordul personalului școlii.
Activitățile extracurriculare desfășurate acasă sunt, la rândul lor,
standardizate: odată ajunși acasă, elevii își fac temele și învață între anumite ore,
se joacă numai între anumite ore, se uită la televizor conform unui grafic foarte
puțin diferit de la familie la familie și se culcă cam la aceleași ore.
Chiar și activitățile din zilele considerate libere, adică de cele de sâmbătă și
duminică, precum și cele de vacanțe, se derulează conform unor tipare clasice:
vizite de familie, vizionări de filme și de piese de teatru în oraș, excursii de o zi
sau de două, precum și tabere de vacanță, cu program fix.
Activitățile extracurriculare desfășurate în școală sunt, la rândul lor
împărțite în două categorii:
 activități desfășurate cu colectivul clasei
 activități desfășurate cu colectivul școlii.
Ambele se derulează conform unor planificări și au la bază diverse
șabloane, testate și probate drept eficiente de -a lungul mai multor generații de
elevi. Ele cuprind o arie destul de restrânsă de manifestare, constând în principal
în activități științifice (club urile de stiință), activități culturale (cenacluri, cercuri
artistice, reviste școlare, întâniri cu oameni de cultură, spectacole cu distribuție
internă sau externă a școlii) și activități distractive(serbării la date festive,
vizionări de spectacole de fi lm/teatru împreună cu colectivul clasei/școlii, baluri,
discoteci, serate)
Activități extracurriculare desfășurate în afara școlii dar cu avizul
personalului școlii cuprind, în principal, două categorii de activității: de scurtă

26 Lazar V., Cărăsel A., ( 2007 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
36
durată și cu deplasare(exc ursii, drumeții, expediții) și de durată lungă, dar cu
staționare (tabere în sistem educațional).27
În toate tipurile de activități, elevii sunt egali din punct de vedere
intelectual și emoțional în fața ofertei școlii -primesc în mod egal, ”consumă” în
mod ega , profită în mod egal de experiențele de viață la care iau parte.
Tipizarea este maximă efectele sunt însă disproporționate în raport cu așteptările
sistemului, dar și cu cele ale elevului participant.
Tipuri de activități extracurriculare
În cadrul s istemului educativ distingem două categorii importane de
activități care împreună cu orele de curs contribuie semnificativ la formarea
personalității elevului: activitățile curriculare și extracurriculare.
a.Activități curriculare (AC) reprezintă tipul d e activități educative, care se
situează cel mai mult sub controlul direct al corpului didactic. De regulă, ele
sunt planificate în două registre, aflate la dispoziția curriculum -ului școlii: în
programul orelor de dirigenție și in cele ale consilierului c u probleme educative.
b. Activități extracurriculare desfășurate în școală (AE) au ca obiectiv
două componente, aflate în raporturi diferite, în funcție de scopul propus: o
componentă intelectuală, menită să antreneze setea de cunoștințe, capacitatea de
creație, dorința de realizare, de autoafirmare; o componentă distractivă (de
loisir), destinată asigurării unei atmosfere destinse, precum și captării interesului
față de respectiva activitate.
Una dintre principalele caracteristici ale acestor activități es te participarea
nonobligatorie, pe bază de selecție din partea profesorului și de adeziune din
partea elevului respectiv, de interesul manifestat față de respectiva activitate. O
altă caracteristică o reprezintă activitatea sa într -o proporție cât mai mare , prin
antrenarea într -un microcosm ale cărui legi le generează el însuși. În fine, cel de –
al treilea element important îl formează acreditarea ideii că, într -o astfel de
activitate, nu individul este important în sine ci grupul, cu întregul său corolar de
trăsături socio -culturale, competiția fiind interesată numai în măsura în care ego –

27 Lazar V., Cărăsel A., (2007)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
37
ul persoanei elevului nu se disociază de acela al grupului în care profesorul –
diriginte se străduiește să -l integreze.28
AE se desfășoară de regulă, în forme organizate, care se coordonează după
reguli proprii, fiind considerate programe școlare permanet.
Activitățile extracurriculare desfășurate în exteriorul școlii (AEE) își
propun obiective parțial comune (componenta intele ctuală și cea de loisir), dar și
parțial diferite, în raport cu AE. Ca și în primul caz , există o anumită activitate
de selecție a elevilor ce vor participa (se iau în considerare elemente precum
inteligența, interesul pentru cunoaștere, puterea de colabor are și c ea de adaptare
la situații noi) , precum și o anumită planificare calendaristică. AEE sunt
activități ce se pot organiza atât la nivelul unei clase de elevi, cât și la nivelul
întregii școlii sau chiar la nivel inter -școli. Ele presupun un organizat or sau un
grup de organizatori și un plan de acțiune aprobat de direcția școlii (iar în cazul
unor activități de amploare și de către Inspectoratul Școlar). În plus, în raport cu
AE, acestea presupun anumite costuri (deplasare, cazare, masă etc.), care vor fi
suportate de participanți sau de către sponsori.
Drumeția = plimbare pe jos, în jurul localității, pa distanțe de până la 10
km, având scop de relaxare și distracție, dar și scop educativ, științific, de
observare a naturii29.
Drumeția este o activitate de o zi, desfășurată la șfârșit de săptămâna sau în
vacanțe, cu elevii dintr -una sau mai multe clase. Se planifică la începutul
fiecărui semestru și presupune avizul directorului școlii. De regulă, este o
activitate tematică (se urmărește, de pi ldă, cunoașterea, pe viu a unei anumite
interrelații între albină și florile polenizate sau amenajarea unor puncte pe hrană
pentru animale sălbatice etc.).Profesorul organizator stabilește un itinerar urban
sau extraurban (în mijlocul naturii), le explică elevilor scopul activități și le
stabilește sarcinile (eventual , chiar pe secvențe orare bine determinate). 30

28 Lazar V., Cărăsel A., ( 2007 )
29 Bota A., (2006)
30 Lazar V., Cărăsel A., – ( 2007)

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
38
Drumeția are o structură fixă, presupunând câteva etape de mers pe jos, cu
rucsacul (geanta) în spate, popasuri scurte pentru odihnă între etape , diferite
prezentări făcute de organizatori pe parcurs (floră, faună, elemente de
arhitectură, de urbanistică, de ecologie, de arheologie) în funcție de scopul
propus inițial, concursuri tematice, de orientare în spațiu ș.a.m.d. Accentul se
pune pe mișcar ea în aer liber, pe dezvoltarea curiozității și a simțului de
răspundere față de modul de interacțiune cu ceilalți colegi și cu natura, precum
și pe modul de a ridica probleme și de a formula întrebări, pornind de la
elementele existente în realitatea înco njurătoare.
Excursia = plimbare, cãlãtorie, de regulã în grup, care poate avea scop
educativ, sportiv sau distractiv și care sa realizeazã de obicei cu un mijloc de
transport31.
Excursia este o formă serializată drumeției, care se realizează cu mijloace
tehnice. După natura traseului, aceasta este de două feluri: internă și externă.
Din punct de vedere al duratei de timp, excursiile sunt de o zi (plecare și
întoarcere în aceeași zi) și de mai multe zile (cu cazare pe traseu). Se desfășoară
la sfârșit de săp tămână sau în vacanțe și nu presupun o selecție anumită a
elevilor. Corpul de elevi participanți poate să provină numai de la o clasă sau de
la mai multe.Se pot face excursii cu limită de ani de studiu (numai elevii claselor
a X-a,spre exemplu) sau fără o asemenea limită; excursii limitate tematic
(urmărind un traseu cultural ” -Casele memoriale ale marilor scriitori
moldoveni”, de exmplu) sau pluritematice. Se efectuează cu ajutorul
microbuzelor,autocarelor sau a trenurilor, în funcție de numărul de elevii, de
costuri și de numărul de zile alocate acestei AEE .
Este o activitate fără structura fixă (repetitivă de la o acțiune la alta), care
poate include, în afara vizitării de obiective culturale, arheologice sau de altă
natură și realizarea de concursuri, vizionarea de spectacole de teatru, de muzică,
de filme. Există două probleme principale, cărora trebuie să le facă față
organizatorul -cazarea elevilor și masa. Fiind în interiorul structuri școlare,

31 Bota A., ( 2006 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
39
acestea își găsesc rezolvare, de regulă la internatele și cantinele școlare. Există
însă și posibilitatea rezolvă riilor cu ajutorul firmelor de turism, care au incluse
mai multe oferte în pachetul -program. Accentul se pune pe achiziția de
noi cunoștințe „de pe teren”, de consolidarea celor aflate în școală, pe
dezvoltarea curiozității, pe stabilirea relației de cola borare și de bună conviețuire
cu colegii de drum. În afară de profesorul organizator, există și alte persoane
care pot ajuta la buna derulare a acestei activități –alte cadre didactice
însoțitoare, șoferul, ghidul.32
Expediția = calatorie întreprinsă în reg iuni îndepărtate, de regulă cu scop
științific33
Expediția este o formă de drumeție, care se desfășoară pe o periodă de timp
mai îndelungată; participanții străbat pe jos un traseu (de regulă montan) lung,
urmărind un itinerar bine stabilit pe hărții specia le, dorm în corturi (sau în
cabane, atunci când este posibil) și își pregătesc singuri mesele. Deplasarea până
la locul de începere a expediției și de la locul de încheiere a acesteia până la
punctul de pornire se face cu mașina sau cu trenul. Durata minim ă a unei
expediții este de trei zile. Se realizează numai în vacanțe (de preferat vacanța de
primăvara și cea de vară) și necesită acordul directorului școlii.
Din punct de vedere al obiectivelor, expedițiile sunt de două tipuri: turistice
(de vizitare ) și de realizare a unor activități practice (marcarea de trasee
turistice, curățarea de deșeruri a unor zone, repararea de cabane, de punctul de
refugiu). Selecția participanților este destul de riguroasă și ține cont de două
calități importante: condiția f izică și cooperare în interiorul grupului). De regulă,
pe lângă obictivul propus organizatorul poate să insereze diferite concursuri,
prezentări de diverse informații, jocuri. Accentul se poate pune pe mișcarea în
aer liber, pe dezvoltarea curiozității, pe stabilirea de relații de colaborare și de
bună conviețuire cu colegii de expediție.

32 Lazar V., Cărăsel A., (2007 )
33 Bota A., ( 2006 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
40
Tabăra este o AEE cu o caracteristică particulară: presupune aducerea la
un loc a mai multor elevi , din clase diferite , cu interese diferite pe o perioadă de
timp Îndelun gată, și cu acomodarea lor la obiectivul general pe care și l -a
propus. Din această perspectivă, taberele sunt de două tipuri: de odihnă (de
recreere) și de activitate într -un anumit domeniu (de sport, de informatică etc.)
Din punct de vedere al școlii, ta băra nu este o activitate organizată intern: există
un sistem de selecție destul de normal (pot participa numai elevii care nu au
note scăzute la purtare și nu au corigențe), iar înscriere este benevolă , în funcție
de situația financiară a fiecăruia.34
Deși o parte din costuri sunt suportate de Ministerul Educației, prețul unui
bilet poate să fie destul de ridicat. Din punct de vedere al perioadei, taberele se
organizează în toate vacanțele școlare și au durate cuprinse între 5 și 14 zile.
Programele taber elor sunt realizate de Regia Națională a Taberelor și au incluse
în strcutura lor diverse excursii la punctele de interes din regiune, drumeții,
realizarea de spectacole cu artiștii invitați în acest scop, prezentare de filme,
discoteci, concursuri de dive rse tipuri etc. Numărul de participanți este în funcție
de locuri de cazare, iar școlile care trimit elevii la astfel de activități sunt
obligate să le asigure un însoțitor adult responsabil de manifestările lor în
perioada deplasării și a taberei. Accentu l se pune pe încurajarea dezvoltării de
relații interpersonale și pe aceea de participare la activități de grup.

34 Lazar V., Cărăsel A., (2007 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
41
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

ASPECTE PARTICULARE ALE UTILIZĂRII MIJLOACELOR
NESPECIFICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI ÎN TIMPUL
LIBER AL ELEVILOR

2.1. Premisele cercetării
În general, se acceptă ideea că indivizii care practică exercitiile fizice,
activitățile de timp liber, utilizand factorii naturali de călire, respectând
conditiile de igiena au indici ai stării de sănătate mai buni și o mai bună condiție
fizică și psihică decât cei care nu au această preocupare și nici altele de tip
sportiv. În decursul vremii, s -a observat faptul că elevii care practică diferite
activități in aer liber și pro fită de factorii naturali de călire au în general o
atitudine pozitivă în relația cu sine și cu ceilalți.

În cercetarea noastră am pornit de la următoarea ipoteză :
1.Presupunem că aplicarea unui program de activități de sportiv – recreative
în aer liber cu utilizarea factorilor naturali de călire , cu respectarea cerintelor de
igiena individuală și colectivă la nivelul învățământului liceal și implicarea
celorlalte laturi ale educatiei, precum muzica, studiul unor opera cu teme
sportive, va avea un impact major asupra dezvoltării fizice si psihice a elevilor.

2.2. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării îl reprezintă evidențierea unor aspecte particulare ale
utilizării mijloacelor nespecifice ale educației fizice și sportului în timpul
liber al elevilor de ciclu liceal, precum și rolul acestora în dezvoltarea
elevilor.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
42
2.3. Metode de cercetare
2.3.1. Studiul bibliografic
Este o metodă de importantă în realizarea unui studiu. Am folosit -o cu
precădere în capitolul I din cercetarea noastră, studiind materialele bibliografice
existente în literatura autohtonă și în străinătate.
Literatura de specialitate din România, prezintă date și informații
importante despre mijloacele nespecifice ale educației fizice .

2.3.2. Metoda observației
Observația este contemplarea sau perceperea intenționată a unui obiect,
document, fenomen sau proces35 Cunoașterea științifică a unei realități prin
contemplare intenționată este condiționată de prelucrarea rațională a datelor
obținute.
Observația calificată înseam nă mai mult decât constatare senzorială. Ea
presupune măsurare și evaluare, interpretare rațională, logică și sistemică.
Odată cu observația, simultan sau consecutiv ei se derulează procesul de
consemnare: ce a fost observat, cum au variat în timp faptele, etc. Participarea
gândirii logice este obligatorie, dar observația trebuie ferită de idei
preconcepute, nu însă și de eventuale ipoteze (Drăgoi, C, 2008).
Totodată, observația intenționată, sistematică, am utilizat -o în mod
anticipativ, pe baza ei făcând presupuneri privind rezultatele pe care le putem
obține în cercetarea noastră.

2.3.3. Ancheta pe bază de chestionar
Am apelat la aceasta metoda tinand cont de faptul ca ancheta este folosita
mai ales pentru recoltarea opiniilor indivizilor. Cu ajutorul anchetei am putut
obtine date necesare, înlocuind observarea condițiilor reale cu experienta
mentală a subiecților.

35 Epuran M., (2005 )

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
43
Alegerea acestei metode a fost dată de necesitatea de a completa dat ele și
mai ales pentru înțelegerea unor factori subiectivi nedezvăluiți prin alte metode.
În cadrul acestei metode am folosit un chestionar, care a cuprins 8 întrebări
și a fost aplicat unui număr de 60 elevi, ai Liceului Teoretic Costești, clasa a
IX-a.
Chestionarul se utilizează în scopul obțineri de informații prin intermediul
unor întrebări la care subiecții sunt invitați să răspundă și mai puțin prin
observarea comportamentului acestora. În cazul chestionarului, dezavantajul
evident constă în aceea ca rezultatele sale se rezuma fie la ceea ce subiecții
afirmă că fac, fie la ceea ce aceștia afirmă că cred, ca le place sau le displace .
Este totusi singurul mod în care se pot obține anumite informații. Drept urmare,
pregătirea cu atenție a chestionarului este esențială în vederea obținerii unor
rezultate de maximă valabilitate.
Etapele de desfășurare ale anchetei sunt următoarele :
– determinarea obiectivelor;
– alegerea eșantionului;
– elaborarea chestionarului;
– efectuarea unui studiu pilot;
– elaborarea scriso rii de însoțire;
– trimiterea chestionarului;
– trimiterea scrisorilor de urmărire;
– analiza rezultatelor;
– elaborarea studiului de cercetare.
Alcătuirea chestionarului presupune o buna precizare a obiectivelor
cercetării și apoi traducerea acestora în indicatori bine formulați. Stabilirea
temelor chestionarului se poate face și prin raționament deductiv și imaginație
(având în vedere ipoteza formulată ), dar este preferabil să se folosească și
discu ția de grup (dezbaterea problemei de către mai mulți specialiști de
formațiuni diferite) care îi oferă cercetătorului date suplimentare. Se poate
recurge și la convorbirea condusă de anchetatorii experimentati care “provoacă”

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
44
la discuție un număr redus de persoane dintr -un anumit eșantion, în legatură cu
problema de cercetat. Din această discuție rezultă nu numai indicatori, dar și
maniera în care se răspunde și limbajul folosit – cea ce va fi de mare ajutor în
formularea chestionarului.
2.3.4 . Experimentul pedagogic
Experimentul presupune provocarea unui fenomen psihic, in conditii bine
determinate, cu scopul verificarii unei ipoteze, a unei relatii cauzale.
Experimentul este considerat cea mai importanta metoda de cercetare in
psihologie, deoarece ofera posibilitatea culegerii datelor obiective despre
comportament si permite stabilirea cauzelor ce stau la baza manifestarilor
psihologice. Daca in observatie psihologii constata relatiile dintre fenomene ce
apar in mod natural, in studiile experimentale ei c reeaza sau provoaca o situatie
in care se pot controla toate aspectele fenomenelor studiate, fapt pentru care
experimentul este considerat o observatie provocata, controlata.
Caracteristica principala a experimentului este aceea ca psihologulmodifica
sistematic un factor care actioneaza asupra participantiilor la un experiment
(subiecti), pastrand constante toate celelalte aspecte ale situatiei. Insusirile
cantitative sau calitative ale fenomenelor care iau diverse valori se numesc
variabile. Factorul care este modificat de catre experimentator se numeste
variabila dependenta.
Mentinerea constanta a tuturor conditiilor situatiei, cu exceptia factorului a
carui influenta este studiata, reprezinta una din cerintele majore ale
experimentului. O a doua cerinta e ste ca persoanele folosite in cele doua grupuri
(experimental si de control) sa fie similare din cat mai multe puncte de vedere:
sex, varsta, mediu de provenienta. Grupurile trebuie sa se deosebeasca numai in
ceea ce priveste factorul a carui actiune se ur mareste.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
45
2.3.5 . Metoda grafică și tabelară
Rezultatele testărilor sunt reprezentate grafic, pentru a scoate mai bine în
evidență evoluția acestora și dinamica indicatorilor statistici pe fiecare din
fenomenele investigate.

2.4. Organizarea experimentului, locul, eșantionul și etapele cercetării
Cercetarea s -a desfășurat pe parcursu l anului ș colar 2017 -2018 , în perioada
1-15 decembrie 2017 și 16-28 aprilie 2018 și a debutat cu aplicarea unui
chestionar adresat unor elevi din liceu , clasele IX-a din municipiul C ostești .
Subiecți i cuprinși în studiul nostru (60, 36 băieț i și 24 fete), elevi de clasa a -IX-
a. Rezultatele chestionarului ne -au completat datele culese prin studierea
bibliografiei de specialitate și prin observații de pe teren și ne -au ajutat să
concepem programul de activități bazate pe utilizarea factorilor naturali de calire
adresat elevilor din ciclul liceal.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
46
CAPITOLUL III
Cercetă ri prelimina re privind modul de petrecere a timpului liber de către
liceenii din țara noastră
Este o evidentă legătură între succesele școlare ale copiilor și modul lor de
a-și petrece timpul liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună
calitate, spectacole de valoare artistică, fără a neglija și sporturile, plimbările,
etc. Elevii slab i evită continuarea preocupările „serioase” și își irosesc timpul în
activități cu slabe resurse formative, de obicei nici sportul nu îl practică în mod
sistematic.
Chiar și pentru elevi ciclului liceal este necesar ca părinții să se implice și
să urmărea scă pas cu pas timpul liber al elevilor, să realizeze un program
potrivit de viață pentru elev, în familie și a veghea ca el să fie respectat.
În timpul liber se pot practica activități extracurriculare cum ar fi activități
turistice, sportive, agrement, excursii, etc. și mai poate fi autoorganizat, timpul
petrecut cu prietenii în excursii, plimbări, la aniversări) și singur prin studiu,
relaxare, televizor sau computer.
Rolul părinților în structurarea timpului liber al copiilor contribuie la
formarea c apacității de gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor,
controlul permanent al realizărilor și nerealizărilor, stimularea alegerii
responsabilităților, obligațiilor, sarcinilor.
Un studiu prezentat astazi de Ministerul Tineretului si Sportul ui (MTS)
si UNICEF a aratat cate ore petrec, in medie, adolescentii romani
la TV sau calculator .36
Adolescentii romani petrec, in medie, sapte ore pe zi uitandu -se la televizor ,
ascultand radio, navigand pe internet sau dedicandu -se jocurilor video, rezulta
din studiu.

36 https://www.bzi.ro/ce -fac-adolescentii -romaniei -in-timpul -liber-390081

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
47
Potrivit studiului, instrumentele social media sunt utilizate mai mult de
baieti (93 la suta vs. 88 la suta), de adolescentii din mediul urban (91 la suta vs.
77 la suta) si de cei in varsta de minimum 14 ani.
Din numarul total de adolescenti care au participat la studiu, 93,7 la suta
frecventau scoala la momentul realizarii cercetarii (95 la suta fete fata de 92,3 la
suta baieti), iar unu la suta dintre respondenti lucrau.
Astfel, 96 la suta din adolescenti se uita zilnic la televizor, 50 la s uta dintre
ei petrec peste trei ore pentru aceasta activitate in loc sa socializeze, sa invete, sa
se joace sau sa faca sport. De asemenea, 88 la suta din adolescenti utilizeaza
internetul, media fiind de 3,37 ore pe zi.
Potrivit Institutului National de S tatistica, in Romania sunt 2.012.709 de
adolescenti de 10 -18 ani, reprezentand 9,43 la suta din populatia totala a tarii.37
Fundația PRAIS a realizat studiul „Obiceiurile de stil de viață ale
adolescenților” în cadrul proiectului educațional „Suntem generaț ia în
mișcare!”, în colaborare cu Departamentul de Sociologie al Facultății de
Științe Politice și Administrative din cadrul SNSPA, sub coordonarea
directorului departamentului, Prof. Dr. Vintilă Mihăilescu. Studiul, aplicat
pe un eșantion de peste 990 de respondenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 16
ani, din liceele din București și Ploiești, analizează și aduce în prim plan date
atât despre comportamentul alimentar al adolescenților, despre modul în
care elevii de liceu își petrec timpul liber, locul pe c are îl ocupă exercițiile
fizice în programul lor zilnic, cât și despre durata și calitatea somnului și
impactul acestora asupra sănătății . Din acest punct de vedere, studiul aduce o
contribuție importantă prin care lărgește perspectiva clasică asupra echil ibrului
energetic, acesta fiind analizat, de obicei, doar prin prisma aportului nutrițional
și al exercițiilor fizice.38

37 https://www.bzi.ro/ce -fac-adolescentii -romaniei -in-timpul -liber-390081
38 http://www.csid.ro/diet -sport/noutati -dieta -si-sport/46 -dintre -liceeni -fac-exercitii -fizice -o-data-pe-saptamana –
sau-deloc -16818419/

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
48
Rezultatele studiului relevă faptul că 46% dintre liceenii intervievați fac
exerciții fizice doar o dată pe săptămână sau deloc, în tim p ce doar 17% fac
mișcare în fiecare zi.
În medie, 50% dintre respondenți abia dacă fac între 30 de minute și o
oră de exerciții fizice pe săptămână.
Majoritatea liceeniilor din clasele a IX -a și a X -a din București și
Ploiești, (peste 96%), sunt conectaț i la internet iar 55% dintre ei își petrec
între 2 și 4 ore în fata unui ecran (TV, DVD, tabletă). Peste 96% dintre liceeni
își petrec 6 sau mai mult de 6 ore la școală, în timp ce studiului individual îi sunt
alocate zilnic în medie între 1 și 3 ore de pe ste 75% dintre aceștia. 41% dintre
copii declară că își petrec zilnic între 1 și 3 ore cu familia, iar 56% 4 și peste 4
ore.
“Astfel, în medie pe zi, un elev de clasa a IX -a sau a X -a petrece în fața
unui ecran 7,5 ore (2,6 la TV, 1,5 – jocuri pe computer și 3,4 ore comunicare
online cu prietenii), la școala – 6,5 ore, la studiu individual – 2,1 ore, iar
somnului îi alocă în medie 7,9 ore . Aceste activități totalizează 24 de ore, unui
elev “mediu” fiindu -i practic imposibil să mai găsescă timp, în cursul
săptămânii, pentru activități de mișcare în aer liber.” a declarat Silvia Bucur
Președinte Fundația PRAIS.
Referitor la durata somnului la adolescenți, rezultatele arată că 33%
dintre respondenți dorm peste 9 ore, 32% au răspuns că dorm 8 ore, iar
35% între 6 și 7 ore pe noapte. Studiul a urmărit și impactul deprivării de
somn asupra elevilor: 36% au răspuns că nu se trezesc odihniți, 38% se simt
somnolenți sau au adormit la școalaă, iar 29% au avut probleme de
concentrare. Așadar, majoritatea adolescenților nu dorm suficient, durata
optimă a somnului pe noapte – 8 ½ – 9 ¼ ore – nu este atinsă. Rezultatele
studiului în grupul analizat arată că, odată cu creșterea numărului de ore
dormite, greutatea și indicele de masă corporală scad. Alături de nutriție și

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
49
exerciții fizice, somnul trebuie luat în considerare atât în ceea ce privește
prevenția, cât și în planul de tratament al obezității la copii și adolescenți.39
Dintre adolescenți, 23% nu iau micul dejun în fiecare zi, 9% sar peste
această masă, în timp ce 68% mănâncă în fiecare zi dimineața. Fructele și
legumele sunt consumate cel puțin o dată pe zi de aproximativ 30% dintre
intervievați, iar o dată pe săptămână de 5 -6% dintre ei.
43% dintre adolescenți mănâncă dulciuri de mai multe ori pe zi . Studiul
mai ara tă că elevul “standard” din clasele IX -X are 62,1 kg și o înălțime de
173,4 cm, în timp ce eleva “standard” are 53,7 kg și 164,6 cm. Din punct de
vedere al indicelui de masă corporală (IMC), 88% dintre fete și 75% dintre
băieți au un raport greutate -înălți me, considerat de nutriționiști, normal. 3%
dintre fete și 2% dintre băieți se înscriu în categoria subponderali, în timp
ce gradul de supraponderalitate este de 8% la fete și 17% în cazul
băieților.40
CONCLUZII
Este o evidentă legătură între succesele școlare ale copiilor și modul lor de
a-și petrece timpul liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună
calitate, spectacole de valoare artistică, fără a neglija și sporturile, plimbările,
etc. Rolul părinților în structurarea timpului lib er al copiilor contribuie la
formarea capacității de gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor,
controlul permanent al realizărilor și nerealizărilor, stimularea alegerii
responsabilităților, obligațiilor, sarcinilor.
Astfel, 96 la suta din a dolescenti se uita zilnic la televizor, 50 la suta dintre
ei petrec peste trei ore pentru aceasta activitate in loc sa socializeze, sa invete, sa
se joace sau sa faca sport. De asemenea, 88 la suta din adolescenti utilizeaza
internetul, media fiind de 3,37 ore pe zi.

39 http://www.csid.ro/diet -sport/noutati -dieta -si-sport/46 -dintre -liceeni -fac-exercitii -fizice -o-data-pe-saptamana –
sau-deloc -16818419/
40 idem

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
50
Rezultatele studiului relevă faptul că 46% dintre liceenii intervievați fac
exerciții fizice doar o dată pe săptămână sau deloc, în timp ce doar 17% fac
mișcare în fiecare zi.
În medie, 50% dintre respondenți abia dacă fac între 30 de minute ș i o
oră de exerciții fizice pe săptămână.
Așadar, majoritatea adolescenților nu dorm suficient, durata optimă a
somnului pe noapte – 8 ½ – 9 ¼ ore – nu este atinsă.
Alături de nutriție și exerciții fizice, somnul trebuie luat în considerare atât
în ceea c e privește prevenția, cât și în planul de tratament al obezității la copii și
adolescenți.41

41 http://www.csid.ro/diet -sport/noutati -dieta -si-sport/46 -dintre -liceeni -fac-exercitii -fizice -o-data-pe-saptamana –
sau-deloc -16818419/

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
51
CAPITOLUL IV

Anchetarea elevilor pe tema utilizarii in activitatile de timp liber a
factoril or naturali de călire și a respe ctării condițiilor igienice

Cercetarea s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 2017 -2018, în perioada
1-15 decembrie 2017 și 16 -28 aprilie 2018 și a debutat cu aplicarea unui
chestionar adresat unor elevi din liceu, clasele IX -a din municipiul Costești .
Subiecții cuprinși în studiul nostru (60, 36 băieți și 24 fete), elevi de clasa a -IX-
a. Rezultatele chestionarului ne -au completat datele culese prin studierea
bibliografiei de specialitate și prin observații de pe teren și ne -au ajutat să
concepem progr amul de activități bazate pe utilizarea factorilor naturali de
calire, respectarea masurilor igienice ale exercitiilor fizice și implicarea și a
celorlalte laturi ale educației, precum muzica si dansul sau lectura și adresat
elevilor din ciclul liceal.

Tabelul 4.1.: Ancheta inițială prin chestionar
1. PRACTICATI EXERCITIILE FIZICE ÎN TIMPUL DVS LIBER?
2. DE CATE ORI PE SAPTAMANA PRACTICATI EXERCITII FIZICE ?
3. CAT TIMP DUREAZA ACESTE ACTIVITĂȚI?
4. ACTIVITĂȚILE EFECTUATE SE DESFĂȘOARĂ ÎN AER LIBER
SAU IN INTERIOR?
5. DACA TEMPERATURA ESTE MAI SCAZUTĂ EFECTUATI
ACESTE ACTIVITĂȚI FIZICE?
6. DACA SUNTETI LAMUNTE SAU LA MARE PRACTICATI
EXERCITII FIZICE?
7. CUM VA SIMTITI IN TIMPUL PRACTICARII ACESTOR
EXERCITII?
8. CONDITIA DVS FIZICA ESTE MAI BUNA DUPA CE REALIZAȚI
ACESTE ACTIVITATI?
9. VA SIMTITI MAI ;;IN FORMĂ;;?
10. RACITI MAI DES SAU MAI PUTIN?
11. VA ADAPTATI MAI USOR LA TEMPERATURI SCAZUTE?

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
52
Tabelul 4.2.: REZULTATE ANCHETAREA INIȚIALĂ
Continutul chestionarului – intrebări Variante de răspuns Răspunsuri
nr %
1 PRACTICATI EXERCITIILE FIZICE
ÎN TIMPUL DVS LIBER? Da 48 80%
Nu 12 20%
2. DE CATE ORI PE SAPTAMANA
PRACTICATI EXERCITII FIZICE ? De 2 -4 ori 48 80%
niciodata 12 20%
3. CAT TIMP DUREAZA ACESTE
ACTIVITĂȚI? 1 ora sau mai mult 30 50%
Aprox 30 -40 min 18 30%
4. ACTIVITĂȚILE EFECTUATE SE
DESFĂȘOARĂ ÎN AER LIBER SAU IN
INTERIOR? La sala 32 53%
Aer liber 16 27%
Nu practic 12 20%
5. DACA SUNTETI LA MUNTE SAU LA
MARE PRACTICATI EXERCITII
FIZICE? Da 35 58%
Nu 25 42%
6. DACA TEMPERATURA ESTE MAI
SCAZUTĂ EFECTUATI ACESTE
ACTIVITĂȚI FIZICE? nu 34 57%
da 16 26%
Nu practic 10 17%
7 CUM VA SIMTITI IN TIMPUL
PRACTICARII ACESTOR EXERCITII? obositi 32 53%
Plini de energie 8 13%
Ca de obicei 20 34%
8 CONDITIA DVS FIZICA ESTE MAI
BUNA DUPA CE REALIZAȚI ACESTE
ACTIVITATI? da 21 35%
Nu 12 20%
Nu stiu 27 45%
9
VA SIMTITI MAI ;;IN FORMĂ;;? Da 18 30%
Nu 24 40%
Nu stiu 18 30%
10
RACITI MAI DES SAU MAI PUTIN? Mai des 19 32%
Mai rar 12 20%
Nu stiu/ca pana acum 29 48%
11 VA ADAPTATI MAI USOR LA
TEMPERATURI SCAZUTE? Da 18 30%
Nu 22 36%
Nu am observat 20 34%

Din analiza răspunsurilor la chestionarul aplicat inaintea programului
nostru observăm că elevii practică exercițiile fizice în procent de 80% in timpul
liber, între 2 -4 ori pe să ptămână. Durata exercitiilor practicate este de 1 oră sau
mai mult pentru 50% dintre elevi, iar pentru 30% durata este de aproximativ 30 –
40 minute.
Cei mai multi dintre cei chestionați merg la sală 32, iar 16 exersează in aer
liber. 58% practică exerciții în vacanță la mare sau la munte.
Dacă temperatura mediului ambiant este mai scăzută, 34 -57% nu mai

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
53
practică exerciâiile fizice, doar 16 nu renunță la mișcarea în aer liber.
Majoritatea 32 – 535 se simt obositi in timpul exersării, doa r 8- 13% sunt
energici, ăn timp ce 20 -34% se simt ca de obicei. 21 -35% cred că au o conditie
fizică mai bună, iar 18 -30% se simt în formă.
Cei chestionați spun că racesc mai des in procent de 32%, 20% răcesc mai
rar în această perioadă, iar 48% nu au înr egistrat vreo modificare. 30% se
adaptează mai ușor la temperaturile scăzute de cand practică exercițiile fizice,
36% nu , iar 34 nu au observat o schimbare.
Programul de activități de timp liber în care ne -am dorit să punem accent
pe utilizarea mijloacelo r nespecifice ale educației fizice și sportului, a fost
aplicat în în perioada 1 -15 decembrie 2017 și 16 -28 aprilie 2018 în timpul liber
al elevilor acestor clase, în colaborare cu diriginții lor I cu cerința de implicare și
respectare a cerințelor impuse de cercetator.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI:
– Adoptarea unor măsuri în vederea reducerii sau eliminării factorilor
nocivi
– promovarea factorilor sanogeni.

Activitățile propuse au fost următoarele:
1. masuri igienice de respectat permanent, nu doar pe durata
programului:
– igiena individuală zilnică cu accent pe efectuarea dusului dimineata,
schimbarea echipamentului de sport și spalarea lui după necesități, efectuarea
dusului după activitățile fizice, aerisire
– alimentația rațională; alternarea efortului fizi c cu cel intelectual; odihnă și
refacere post -efort (naturală și artificială); evitarea deprinderilor și obișnuințelor
neigenice (alcool, fumat, droguri).
– igiena somnului:aerisire înainte de culcare; înainte de culcare nu trebuie
efectuat efort fizic; m asa de seară să se desfășoare cu câteva ore înainte de

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
54
culcare.
– dieta echilibrată fara excese;
2. Activități fizice extracurriculare efectuate in aer liber, cu respectarea
principiilor călirii: gradația; continuitatea; variația intensității; diversitat ea
mijloacelor de călire; individualizarea mijloacelor de călire .
– cerința ca elevii cuprinși în experiment și care lucuiesc in localitate să se
deplaseze spre liceu și inapoi acasă mergând pe jos, indiferent de condițiile
meteo,
– efectuarea unui progra m de gimnastică de înviorare de 15 minute, în
fiecare dimineață, cu fereastra larg deschisă;
– profesorii de educație fizică și diriginții claselor au efe ctuat in program
activitatile propuse de noi cu elevii:
– drumeție cu bicicletele în împrejurimile or așului
-saniuș și jocuri in zăpadă intre clase, desfășurat în luna februarie,
-meciuri de fotbal, desfășurate atât în prima perioada a programului, cat și
în cea de -a doua luna aprilie;
– constituirea unei grupe de alergare alcăt uită din fete și băieți, care se
întâlnesc de două ori pe saptămână pentru a alerga în parcul orasului;
-drumeție la principalele monumente istorice și de cult din oras, Biserica de
lemn din Costești, Noua catedrală Biserica de lemn "Înălțarea Domnului"
Costești -Telești , Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" Costești -Zorile din
Cartierul Zorile construită în anul 1686, Biserica de lemn "Adormirea Maicii
Domnului" Podu Broșteni , Muzeul Etnografic Costești
– au fost recomandate lucră ri de beletristică cu tema sportivă, profesorii de
educație fizică au prezentat materi ale despre diverse sporturi și campioni

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
55
Tabelul 4.3.: REZULTATE ANCHETAREA FINALĂ
Continutul chestionarului – intrebări Variante de răspuns Răspunsuri
nr %
1 PRACTICATI EXERCITIILE FIZICE
ÎN TIMPUL DVS LIBER? Da 56 93%
Nu 4 7%
2. DE CATE ORI PE SAPTAMANA
PRACTICATI EXERCITII FIZICE ? De 2 -4 ori 56 93%
niciodata 4 7%
3. CAT TIMP DUREAZA ACESTE
ACTIVITĂȚI? 1 ora sau mai mult 44 73%
Aprox 30 -40 min 12 20%
4. ACTIVITĂȚILE EFECTUATE SE
DESFĂȘOARĂ ÎN AER LIBER SAU IN
INTERIOR? La sala 26 43%
Aer liber 28 47%
Nu practic 4 7%
5. DACA SUNTETI LAMUNTE SAU LA
MARE PRACTICATI EXERCITII
FIZICE? Da 58 97%
Nu 2 3%
6. DACA TEMPERATURA ESTE MAI
SCAZUTĂ EFECTUATI ACESTE
ACTIVITĂȚI FIZICE? nu 10 17%
da 46 77%
Nu practic 4 7%
7 CUM VA SIMTITI IN TIMPUL
PRACTICARII ACESTOR EXERCITII? obositi 12 20%
Plini de energie 38 63%
Ca de obicei 10 17%
8 CONDITIA DVS FIZICA ESTE MAI
BUNA DUPA CE REALIZAȚI ACESTE
ACTIVITATI? da 48 80%
Nu 10 17%
Nu stiu 2 3%
9
VA SIMTITI MAI ;;IN FORMĂ;;? Da 48 80%
Nu 10 17%
Nu stiu 2 3%
10
RACITI MAI DES SAU MAI PUTIN? Mai des 0 –
Mai rar 54 90%
Nu stiu/ca pana acum 6 10%
11 VA ADAPTATI MAI USOR LA
TEMPERATURI SCAZUTE? Da 50 83%
Nu 6 10%
Nu am observat 4 7%

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
56

Fig. 4.1: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 1 PRACTICATI EXERCITIILE FIZICE ÎN
TIMPUL DVS LIBER?

Din analiza răspunsurilor la chestionarul aplicat după programele noastre,
în luna mai, observăm că elevii practică exe rcițiile fizice în procent de 93 % in
timpul liber, deci am inregistrat creșteri de 13%; între 2 -4 ori pe să ptămână.

Fig. 4.2. : Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 3: CÂT TIMP DUREAZA ACESTE
ACTIVITĂȚI?
Durata exercitiilor practicate este de 1 oră sau mai mult pentru 73 % dintre
elevi, o creștere de 23 de procente. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
DA NUtestarea inițială
testarea finală
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
o oră sau mai mult 30-40 min.testarea inițială
testarea finală

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
57
Cei mai multi dintre cei chestionați desfășoară acum exercitii fizice în aer
liber -47%, iar 43% merg la sală . În vacanțe la munte sau la mare, 97% practică
exerciții specifice.

Fig. 4.3: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 6: DACA TEMPERATURA ESTE MAI
SCAZUTĂ EFECTUATI ACESTE ACTIVITĂȚI FIZICE?

Dacă temperatura mediului ambiant este mai scăzută, 77% aleg să continue
exercitiile și nu mai renunță la mișcarea fizică în aer liber.

Fig. 4.4: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor inițială – finală
întrebarea 7: CUM VA SIMTITI IN TIMPUL PRACTICARII ACESTOR A? 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
DA NU NU PRACTICĂtestarea inițială
testarea finală
0%10%20%30%40%50%60%70%
obosiți plini de energie normaltestarea inițială
testarea finală

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
58
După ce noi le -am propus exrciții in aer liber cu utilizarea factorilor
naturali de calire și un stil sanatos de viață, majoritatea 38 – 63% se simt plini de
energie și nu obositi in timpul exersării, doar 12 – 20% declară că se simt
obosiți. 48 -80% cred c ă au o conditie fizică mai bună și se simt în formă.

Fig. 4.5: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 8: CONDITIA DVS FIZICA ESTE MAI BUNA
DUPA CE REALIZAȚI ACESTE ACTIVITATI ?

Fig. 4.6: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 9: VA SIMTITI MAI ;;IN FORMĂ;;? 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
DA NU NU ȘTIU testarea inițială
testarea finală
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
DA NU NU ȘTIU testarea inițială
testarea finală

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
59

Fig. 4.7: Reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor anchetelor
inițială – finală întrebarea 11: VA ADAPTATI MAI USOR LA
TEMPERATURI SCAZUTE?

Cei chestionați spun că racesc nu au mai racit in perioada aceasta – 90%, ,
iar 10% nu au vazut vreo modificare. 83% se adaptează mai ușor la
temperaturile scăzute de cand practică exercițiile fizice, 10% nu , iar 7% nu au
observat o schimbare.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
DA NU NU AM OSERVATtestarea inițială
testarea finală

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
60
CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

De multe ori specialiștii domeniului neglijează categoria mijloacelor
nespecifice și se pune accent pe exercitiile fizice, fără a face legătura cu
mijloacele nespecifice în realizarea competențelor educației fizice. în ultima
perioadă, bucuria dată de posibilitatea realizării orelor de educație fizică în
salide sport noi, moderne face cadrele didactice să uite să realizeze lecții în aer
liber. de asemenea uneori conditiile igienice sunt neglijate di n motivr mai mult
sau mai putin obiective, indeosebi in ceea ce privește igiena spatiilor de lucru
improvizate – Sali de clasa, neaerisirea lor, stergerea prefului, spalarea podelelor
in pauze, etc.
Indivizii care practică exercitiile fizice, activitățile d e timp liber, utilizand
factorii naturali de călire, respectând conditiile de igiena au indici ai stării de
sănătate mai buni și o mai bună condiție fizică și psihică decât cei care nu au
această preocupare și nici altele de tip sportiv.
Elevii care pract ică diferite activități in aer liber și profită de factorii
naturali de călire au în general o atitudine pozitivă în relația cu sine și cu ceilalți.
Este o evidentă legătură între succesele școlare ale copiilor și modul lor de
a-și petrece timpul liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună
calitate, spectacole de valoare artistică, fără a neglija și sporturile, plimbările,
etc. Rolul părinților în structurarea timpului liber al copiilor contribuie la
formarea capacității de gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor,
controlul permanent al realizărilor și nerealizărilor, stimularea alegerii
responsabilităților, obligațiilor, sarcinilor.
Astfel, 96 la suta din adolescenti se uita zilnic la televizor, 50 la suta dintre
ei petrec peste trei ore pentru aceasta activitate in loc sa socializeze, sa invete, sa
se joace sau sa faca sport. De asemenea, 88 la suta din adolescenti utilizeaza
interne tul, media fiind de 3,37 ore pe zi.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
61
Rezultatele studiului relevă faptul că 46% dintre liceenii intervievați fac
exerciții fizice doar o dată pe săptămână sau deloc, în timp ce doar 17% fac
mișcare în fiecare zi.
În medie, 50% dintre respondenți abia dacă fac între 30 de minute și o
oră de exerciții fizice pe săptămână.
Așadar, majoritatea adolescenților nu dorm suficient, durata optimă a
somnului pe noapte – 8 ½ – 9 ¼ ore – nu este atinsă.
Alături de nutriție și exerciții fizice, somnul trebuie luat în co nsiderare atât
în ceea ce privește prevenția, cât și în planul de tratament al obezității la copii și
adolescenți.
Din analiza răspunsurilor la chestionarul aplicat după programele noastre,
în luna mai, observăm că elevii practică exercițiile fizice în pro cent de 93% in
timpul liber, deci am inregistrat creșteri de 13%; între 2 -4 ori pe săptămână.
Durata exercitiilor practicate este de 1 oră sau mai mult pentru 73% dintre
elevi, o creștere de 23 de procente.
Cei mai multi dintre cei chestionați desfășoară acum exercitii fizice în aer
liber -47%, iar 43% merg la sală. În vacanțe la munte sau la mare, 97% practică
exerciții specifice.
Dacă temperatura mediului ambiant este mai scăzută, 77% aleg să continue
exercitiile și nu mai renunță la mișcarea fizică în aer liber.
După ce noi le -am propus exrciții in aer liber cu utilizarea factorilor
naturali de calire și un stil sanatos de viață, majoritatea 38 – 63% se simt plini de
energie și nu obositi in timpul exersării, doar 12 – 20% declară că se simt
obosiți. 48-80% cred că au o conditie fizică mai bună și se simt în formă.

RECOMANDĂM profesorilor de educație fizică efectuarea orelor de
educație fizică și in aer liber, mai ales unci cand vremea o permite.
De asemenea recomandăm diriginților și profesorilor efectuarea de
activități curriculare și extracurriculare in aer liber, cu utilizarea factorilor
naturali de calire, respectarea conditiilor igienice și inplicarea in rezolvarea

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
62
obiectivelor educației fizice și a mujloacelor împrumutate din celălalte laturi
ale educației, precum muzica, literatura, educația estetică.
Elevilor le recomandăm efectuarea cât mai multor activități în aer liber,
ozonificare, activități la soare, apă, care să realizeze călirea organismului.
Dorim să conștie ntizăm elevii de liceu a supra necesității unui mod de
viață activ, cu multiple și diverse activități în aer liber pentru o stare de
sănătate optimă.

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
63
BIBLIOGRAFIE

1. *** Colecția “ Sportul al copii și juniori” SCJ (1998) – Participarea
copiilor în sport, vol.I, Perspective psihologice, SCJ 111 -112 ( 2 -3 /
1998), INCPS, București, ISSN 1221 -2296, trad. după “ Intensive
Participation in Children’s Sports” – Human Kinetics P ublishers,
copyright 1993.
2. *** Curriculum Național (1999) Programe Școlare pentru clasele V -VIII,
Aria Curriculară Educație Fizică și Sport, București
3. *** Dicționar vizual 5 limbi (2005), Editura Litera Internațional,
București.
4. Alexe, N.,și colab. (1974) – Terminologia Educației Fizice și a Sportului,
Editura Stadion.
5. Bompa, O., T., (2001) – Dezvoltarea calităților motrice, Universitatea
dihn York, Toronto, Canada, Ministerul Tineretului și Sportului, Școala
Națională de antrenori, , Constanța, Edit ura Ex Punto.
6. Bompa, O., T., (2001) – Teoria și metodologia, Periodizarea
antrenamentului sportiv, Ediția a 4 a, Ministerul Tineretului și Sportului,
Școala Națională de antrenori, Constanța, Editura Ex Punto.
7. Bota A., (2006), Exerciții fizice pentru viață activă, Editura Cartea
universitară, 2006, pag. 227
8. Cârstea Gh., (1999) – Educația fizică – fundamente teoretice și metodice.,
București, Casa de Editură Petru Maior.
9. Colecția „Arborele lumii”
10. Colibaba Evuleț; Bota Ioan (1998) – Jocuri sportive – Teorie și metodică;
Editura Aldin,
11. Cosmovici, A. (1985) Caluschi, M., Adolescentul și timpul său liber,
Editura Junimea , Iași,
12. Rață, G. (2007) Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim, Iași,

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
64
13. Stan, C. (2001) Educația. Sistemul științelor despr e educație, în
Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor., volum coord. de M.
Ionescu și V. Chiș, Editura Universitatea clujeană, Cluj -Napoca
14. Dragnea C.,A., (2006) – Elemente de psihosociologie a grupurilor
sportive, Editura Cd Press, București, IS BN 978 -973 – 7989 – 73 – 4
15. Dragnea, A., Bota, Aura (1999) – Teoria activităților motrice, București,
Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
16. Dragnea, A.,și colab (2000) – Teoria educației fizice și Sportului, Editura
Cartea Școlii.
17. Drganea, A., C.,(2006) – Elemente de psihosociologie a grupurilor
sportive, Editura Cd Press, București; ISBN (10) 973 -7989 -73-2
18. Epuran M., (2005), Metodologia cercetării activităților corporale, Editura
Fest, București,
19. Epuran, M., (1976) – Psihologia educației fizice, Bucure ști, Editura Sport
–Turism.
20. Epuran, M., Horghidan Valentina (1994) – Psihologia Educației fizice,
ANEFS , București, 1994.
21. James J. Hai – 1973, Biomecanics of sport techniques, Pretice Hall Inc.
22. Krausz, L., Krausz, L., T., (2007) – Hidroterapie, Editura Syryus Teka,
Miercurea Ciuc ISBN 973 – 85951 – 4 – 2
23. Krausz, L., Krausz, L.T., (2007) – Hidroterapie, Miercurea Ciuc, Editura
SYRIUS TEKA, pg. 15
24. Krausz, L., Krausz, L.T., (2007) – Hidroterapie, Miercurea Ciuc, Editura
SYRIUS TEKA, pg. 26
25. Lazar V., Cărăsel A., – Psihopedagogia activitaților extracurriculare,
Editura Arves, 2007, pag. 24
26. Lazar V., Cărăsel A., – Psihopedagogia activitaților extracurriculare,
27. Macri A.C.,(2009) Activitati mortice de ti mp liber, note de curs
28. Pop N.H, Zamora E. (2007) – Creșterea volumului și forței musculare –
elemente teoretice, practice și metodice. Risoprint Cluj -Napoca .

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
65
29. Pop Nicole (2008) – Note curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj -Napoca
30. Roman G, Rusu Flavia (coord.) (2008) – Activități sportive pentru
populația de vârstă adultă. Napoca Star Cluj -Napoca 2008.
31. Rose Marie Gallagner, 2000, Recapitulări prin diagrame , Educație fizică,
Editura All Educational, pg.37
32. Rusu Flavia (2008) – Note de curs Fitness, multi plicat UBB, Cluj –
Napoca
33. Rusu, Ileana; Pașcan, I.,; Grosu, Emilia; Cucu,B. (1998) – Gimnastică,
Cluj-Napoca, Editura GMI.
34. Sbenghe T. (2005) – Kinesiologie – știința mișcării. Ed. Medicală
București
35. Zamora Elena, Doina Elena Zamora, Popescu A., (2004) – Primul ajutor
medical în educație fizică, sport și kinetoterapie, Cluj -Napoca, Editura
GMI, ISBN 973 – 85692 -3-0

SURSE WEB
36. http://www.csid.ro/diet -sport/noutati -dieta -si-sport/46 -dintre -liceeni -fac-
exercitii -fizice -o-data-pe-saptaman a-sau-deloc -16818419/
37. http://www.doctor.info.ro
38. http://www.idieta.ro
39. http://www.olympic.org
40. http://www.ortopedica.ro
41. http:// www.romedic.ro
42. http://www.sanatate.lx.ro
43. http://www.see -educoop.net
44. http://www.topsanatate.ro
45. https://w ww.bzi.ro/ce -fac-adolescentii -romaniei -in-timpul -liber-390081
46. www.dayspa.ro
47. www.idieta.ro
48. www.sanatate.org

––––––––––––––––– ADRIANA VASILE –––––––––––––––––
66
49. www://.e -scoala.ro