Adrian Vicenț iu LABĂR [627446]

Silvia FĂT 
Adrian Vicenț iu LABĂR 

EFICIENȚA UTILIZĂRII 
NOILOR TEHNOLOGII  ÎN EDUCAȚIE 
EduTIC 2009 

‐ RAPORT DE CERCETARE  EVALUATIVĂ ‐ 

August 2009

Silvia Făt este cadru didactic  al Universității din București, Facultatea  de Psihologie  și Științe 
ale Educației, Departamentul  pentru Pregătirea Personalului  Didactic. În paralel, colaboreaz ă în 
programe ș i proiecte de cercetare  derulate de Centrul  pentru Inovare in Educatie (TEHNE 
Romania).  În activitatea  profesională , desfășoară activități de perfecționare a cadrelor 
didactice din învățământul preuniversitar.  A participat  la conferinț e și seminarii  naționale și 
internaționale pe o arie de interese profesionale  din diferite domenii ale științelor educației: 
formarea  cadrelor didactice,  utilizarea  noilor tehnologii  în educație, sociologia  educației. 

Adrian Vicențiu Labă r este cadru didactic  la Universitatea  „Al.  I. Cuza” din Iași, în cadrul 
Departamentului  pentru  Pregătirea Personalului  Didactic, Facultatea  de Psihologie  și Științe ale 
Educației. A avut o contribuție semnificativ ă în numeroase  proiecte naționale și europene  
centrate pe dezvoltare  și inovare educațională . Aria de expertiză ș interes profesional  cuprinde 
domenii precum metodologia  cercetării pedagogice,  analiza statistică a datelor, leadership,  
psihopedagogia  talentelor,  mentalități. 

Prezentul  studiu a fost realizat de  
Centrul  pentru Inovare în Educație (TEHNE Romania),  
pentru compania  Intel. 

Contact:
Centrul pentru Inovare în Educa ție (TEHNE Romania)
București 050536, str. Dr. Louis Pasteur 54
Tel./Fax: +40 21 410 4332
Email: [anonimizat]
Web: www.tehne.ro

CUPRINS 

1. CONTEXT  ȘI METODOLOGIE ……………………………………………………………………. 5
1.1. Metodologia  cercetării………………………………………………………………………………………………………….6
1.2. Beneficiari  ai rezultatelor  cercetării………………………………………………………………………………………..8
2. UTILIZAREA  NOILOR TEHNOLOGII  ÎN EDUCAȚIE…………………………………………… 9
2.1. Infrastructur ă în școli…………………………………………………………………………………………………………….9
2.2. Dificultăț i în utilizarea  TIC în activitatea  didactică………………………………………………………………….12
2.3. Discipline  avantajate  de utilizarea  TIC…………………………………………………………………………………..13
2.4. Impactul TIC  în procesul didactic ………………………………………………………………………………………….14
2.5. Impactul TIC  asupra elevilor ………………………………………………………………………………………………..16
2.6. Impactul TIC  asupra cadrelor didactice …………………………………………………………………………………18
2.7. Direcții de ameliorare  și de dezvoltare ………………………………………………………………………………….19
3. CONCLUZII  ȘI RECOMAND ĂRI……………………………………………………………….. 21
Anexa 1 ‐ Chestionar ………………………………………………………………………………………………………………….22

.

1. CONTEXT  ȘI METODOLOGIE 
 
 
 
Cercetarea  de față este parte a unui studiu mai vast, realizat în mai  multe țări 
europene,  având ca obiect utilizarea  în activitatea  didactică  a tehnologiei  informației ș i 
comunică rii (TIC).  Astfel  de demersuri  ce își propun evaluarea  impactului  fenomenului  
tehnologic  în educație sunt tot mai  frecvente  în ultimul timp, date fiind inițiativele  din ce în ce 
mai  susținute de implicare  a cadrelor didactice în noi procese de învățare. Noua configura ție 
european ă  și  provocările  începutului  de mileniu presupun  noi abordări asupa calității în 
educație, una din ele fiind integrarea  TIC în sistemul de educație.   
 
Tendințele inovatoare  în sistemul educativ românesc  sunt multiple: abordarea  
unui curriculum  real,  flexibilizarea  și diversicarea  structurii  programelor  de  formare, 
flexibilizarea  rutelor profesionale,  generalizarea  sistemului  de  credite transferabile  în 
concordanță  cu standardele  naționale și europene,  utilizarea  de strategii  de formare 
interactive,  centrarea  pe cel care învață , transferabilitatea  și mobilitatea  profesional ă. Pentru 
realizarea  acestor deziderate,  dezvoltarea  competen țelor de utilizare TIC  devine o condiție 
preliminar ă necesară.  
 
  Rezultatele  studiului relevă următoarele tipuri de aspecte:  
‐ Gradul de utilizare  a infrastructurii  existente în școli  
‐ Cauze frenatoare  ale utiliză rii TIC în activitatea  didactică 
‐ Modele de utilizare a TIC în clasă 
‐ Frecvența și natura utiliză rii computerului   
‐ Elemente  de impact al TIC asupra procesului  de educație și asupra utilizatorilor   
‐ Direcții de dezvoltare   
EduTIC  2009  5

1.1. Metodologia  cercetării 
 
Scopul ș i obiectivele  cercetării  
Scopul generic al acestui demers  investigativ  este  cercetarea  nivelului integrării 
tehnologiei  în activitatea  didactică . Acestui  scop îi sunt  subsumate  câteva obiective 
concretizate  astfel:  
1. Relevarea  opiniei cadrelor didactice referitoare  la integrarea  tehnologiei  în activitatea  
didactică asociată cu evaluarea  experiențelor concrete de la clasă.  
2. Surprinderea  impactului  utilizării tehnologiei  informației și comunicării asupra 
agenților actului educativ, profesor și elev, la nivelul integrat  al comportamentelor 
socio‐cognitive.    
3. Evidenț ierea aspectelor  esențiale legate de utilizarea  TIC în școală :  existența 
infrastructurii,  frecvența și natura utiliză rii computerelor,  dificultățile legate de toate 
aceste  aspecte etc.   
 
Metode și instrumente  de evaluare 
Acest studiu evaluativ s‐a realizat prin  metoda anchetei ce utilizează ca instrument  
chestionarul,  metodă  ce permite culegerea  rapidă a datelor de la o populație extinsă. Întrucât 
cercetarea  se derulează într‐un context multilingvistic,  chestionarul  prezentat  este  utilizat în 
aceeași formă și, pe cât posibil, în acelaș i conținut. S‐a operat o traducere  cât mai  fidelă  a 
instrumentului  original pentru a nu avea  variații ale categoriilor  reflectate  în rezultatele  
obținute  la nivel internațional. De asemenea,  chestionarul  a ținut  cont de anumite  repere 
dimensionate  local. (Anexa 1) 
Cercetarea  a fost proiectată pentru a releva următoarele aspecte:  
1. Investigarea  resursei materiale  care stă la baza asigurării și utiliză rii bazei informatice;  
2. Diagnosticarea  cauzelor eventualelor  situații critice, a impedimentelor  pe care școlile le 
întâmpină în acest complex și continuu proces de modernizare;  
3. Cercetarea  aspectelor  asociate  infrastructurii  TIC (numărul de elevi per computer;  
frecvența și natura utiliză rii calculatorului  în activitatea  didactică , disponibilitatea  oferită 
de școală); 
4. Identificarea  măsurii  în care diverse discipline  beneficiaz ă de avantajele  tehnologiei;  
5. Identificarea  unor elemente  preliminare  de impact al utiliză rii tehnologiei  informațiilor și 
comunică rii asupra elevilor,  la nivelul dezvoltării integrate a comportamentelor  
intelectuale ș i socio‐afective;  
6. Aprecierea  rolului competen ței tehnologice  în inserția profesional ă a viitorilor absolvenți 
și profesioni ști; 
7. Indicarea  tipului de influența a TIC asupra  modelării strategiilor  de predare utilizate de 
către cadrul didactic.  
8. Delimitarea  orizontului  de așteptări ale cadrelor didactice privind actorii responsabili  de 
susținrea programelor  de integrare a TIC în educație.   
6  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

Caracteristicile  populaț iei investigate  
Eșantionul cercetării a fost format dintr‐un număr de 136 de cadre didactice din 
învățământul preuniversitar:  învățământ preșcolar, primar, gimnazial  și liceal.  În ceea ce 
privește caracteristicile  celor care au acceptat să răspundă, specificăm următoarele: Cadrele 
didactice chestionate  fac parte din urmă toarele categorii de vârstă: 5,9 % din categoria  21‐29 
de ani, 33,8% din categoria  30‐39  de ani, 36,8% din categoria  40‐49  de ani ș i 23,5% din 
categoria  peste 50 de ani. Apartenen ța zonală  urbană a responden ților predomină  (aproape 
50% orașe mari și 25% orașe mici), fapt  explicabil  și prin  accesul facil la Internet în mediul 
urban (având în vedere faptul că aplicarea instrumentului  de cercetare  și culegerea  datelor au 
fost făcute online). Peste jumătate dintre responden ți sunt  cadre  didactice cu gradul I, 26,5% 
cadre didactice  cu gradul al II‐lea, 19,1% cadre didactice cu definitivat,  iar 1,5% debutanți 
(Tabelul 1). Vechimea  medie în învățământ este  de 17 ani.  Populația feminină  este  de 76,5%, 
iar cea masculină în proporție de 23,5%.  
 
Tabelul 1. Distribuția cadrelor  didactice participante  la cercetare  
Variabile   Procente 
Categorii de vârstă   
                                      21‐29  ani  5,9 % 
                                      30‐39  ani  33,8 % 
                                      40‐49  ani  36,8 % 
                                      50 sau mai mult  23,5 % 
Zona în care predă   
                                      Urban, oraș  mare (peste 150 000 loc.)  48,5 % 
                                      Urban, oraș  mic  25 % 
                                      Rural  22,1 % 
                                      Rural, sat și școli izolate  4,4 % 
Gradul didactic   
                                      Debutant    1,5 % 
                                      Definitivat   19,1 % 
                                      Gradul II  26,5 % 
                                      Gradul I  52,9 % 
Genul    
                                     Masculin  23,5 % 
                                     Feminin   76,5 % 
 
Graficul 1. Distribuția 
eșantionului  de cadre didactice în 
funcție de zona în care profeseaz ă Zona
49%
25%22%4%Urban – ora ș mare
(peste 150 000 de
locuitori)
Urban – ora ș mic
Rural
Rural – sat și școli
izolate
EduTIC  2009  7

Vârsta dominantă  a elevilor acestor  profesori este  cuprinsă între  10‐14 ani (pentru 
aproape jumătate din cadrele didactice  chestionate),  urmată de vârsta  de 14‐18  ani, pentru 
aproape 40% din acestea.  
 
Graficul 2. Prezentarea  grafică a procentelor  răspunsurilor  cadrelor didactice la itemul „Ce 
vârstă au copiii cărora le predaț i în cea mai  mare parte a timpului?”  
Ce vârstă au copiii c ărora le preda ți în cea mai mare parte a timpului?
2545.6
39.7
13.2
2.9
05101520253035404550
Sub 6 ani 6-10 ani 10-14 ani 14-18 ani peste 18 aniProcente
 
 
 
1.2. Beneficiari  ai rezultatelor  cercetării 
 
Acest raport de cercetare  poate fi un instrument  informativ  eficient ale cărui 
rezultate  pot fi integrate  în demersurile  administrative  și educative  ale mai multor categorii  de 
beneficiari  sau factori  decizionali.  Datele furnizate  de raport pot sta la baza surprinderii  
relevanței viitoarelor  programe  de dezvoltare  ce implică  TIC. Aceste date se pot converti într‐o 
succintă  analiză  de nevoi ce poate argumenta  implementarea  acestora. De asemenea,  
beneficiari  pot fi agenții implicați în profesionalizarea  cadrelor didactice,  furnizorii de formare 
inițială ș i continuă  precum:  Departamentele  pentru Pregătirea Personalului  Didactic (DPPD), 
Casele  Corpului Didactic (CCD), Centrul  Național  pentru Curriculum  și Evaluare în Învățământul 
Preuniversitar  (CNCEIP),  Consiliul Național  pentru Formarea  Personalului  din Învățământul 
Preuniversitar  (CNFP), Ministerul  Educației, Cercetării și Inovă rii (MECI), ONG‐uri și companii cu 
activitate  în domeniul  educaț iei.   
8  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

2. UTILIZAREA  NOILOR TEHNOLOGII  ÎN EDUCAȚIE 
 
 
2.1. Infrastructur ă în școli  
 
În procent de 89,7% profesorii  afirmă că există computere  disponibile  pentru elevi, 
însă doar  50% din cadrele  didactice declară că școala asigură numă rul necesar de computere  
pentru activitatea  lor. Cadrele didactice găsesc probabil modalități complementare  pentru 
nevoia de utilizare a computerului,  mai ales că pregătirea lecțiilor (proiectarea,  transpozi ția 
didactică, actualizarea  conținuturilor  predă rii) se desfășoară preponderent  acasă . 
Intensificarea  activității didactice și a celei administrative  identificată  în ultimii ani nu oferă 
posibilități de timp sau spațiu de pregătire în cadrul școlii.  
 
Tabelul 2. Dotarea școlilor cu computere 
Aspecte legate de infrastructur ă în școli  Procente 
Școala dvs.  asigură  calculatoare?   
                                Da, pentru  elevi            89,7 % 
                                Da, pentru  cadrele  didactice                 54,4 % 
                                Nu  1,5 % 
                                Intenționează să introducă   1,5 % 
Folosiți calculatoarele  ca parte a activităților la clasă?   
                                Da  94,1 % 
                                Nu  5,9 % 
Dacă da, este vorba de un:   
                               Calculator  de birou (personal  pentru  fiecare copil)  15,6 % 
                               Calculator  de birou (pentru mai mulți elevi  într‐o 
                               clasă obișnuită ) 28,1 % 
                               Calculator  de birou (pentru mai mulți elevi  într‐un 
                               laborator  de informatic ă) 51,6 % 
                               Laptop (personal  pentru  fiecare copil)  0 % 
                               Laptop (pentru mai mulți elevi într‐o clasă 
                               obișnuită ) 21,9 % 
                               Laptop (pentru mai mulți elevi într‐un laborator  
                              de informatic ă) 1,6 % 
Sunteți de acord că ar trebui să se asigure  pentru fiecare  elev un 
laptop ca instrument  personal  de învățare?  
                               Da  85,5 % 
                               Nu   14,5 % 
EduTIC  2009  9

Graficul 3. Prezentarea  grafică a distribuției răspunsurilor  cadrelor didactice la itemul „Școala 
dvs. asigură calculatoare?”  
Școala dvs. asigur ă calculatoare?
89.7
1.5 1.554.4
0102030405060708090100
Da, pentru elevi Da, pentru profesori Nu Intenționează să
introducăProcente
 
 
În linii mari totuși, activitatea  didactică a fiecărui profesor se desfășoară cu 
intercalarea  unor ore în care se utilizează  instrumente  TIC (94,1%). 
 
Graficul 4. Gradul de utilizare a TIC în învățământ 
Folosiți calculatoarele ca parte a activit ăților la clas ă?
5.994.1
0102030405060708090100
Da NuProcente
 
 
Situația cea mai  frecvent întâlnită (peste jumătate dintre situațiile de utilizare  a 
TIC) este  aceea a folosirii  de către mai  mulți elevi  a computerelor  din laboratorul  de 
informatic ă existent în majoritatea  școlilor de la noi.  De asemenea,  există situația folosirii 
computerului  sau laptopului  de către mai mulți elevi  în sala de clasă (28,1%). 
10  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

Graficul 5. Modele  de utilizare  a computerelor  pentru  activități didactice 
Disponibilitatea utiliz ării calculatoarelor în școli
51.6
28.1
21.9
15.6
1.60
0102030405060
Calculator de
birou (pentru
mai mulți elevi
într-un
laborator de
informatic ă)Calculator de
birou (pentru
mai mulți elevi
într-o clas ă)Laptop (pentru
mai mulți elevi
într-o clas ă)Calculator de
birou (personal
pentru fiecare
copil)Laptop (pentru
mai multi elevi
într-un
laborator de
informatic ă)Laptop
(personal
pentru fiecare
copil)Procente
 
 
Folosirea individual ă de către elevi  a propriului  laptop este  o situație nerealistă în 
condițiile socio‐economice  din România.  Cu toate acestea, peste  80% consideră necesar faptul 
de a asigura un laptop pentru fiecare  elev (1:1  computing),  cunoscute  fiind  calităț ile acestuia: 
facilitatea  utiliză rii, portabilitate,  oferirea posibilității de personalizare  a spațiului de lucru  etc. 
Dotarea insuficientă  cu echipamente  este  una din realitățile școlii noastre, de aceea putem 
vorbi cu un oarecare scepticism  despre instruire  eficientă în contextul  secolului XXI fără 
realizarea  principiului  “un elev – un calculator”.  
 
Graficul 6. Prezentarea  grafică a procentelor  răspunsurilor  cadrelor didactice la itemul „Sunteți 
de acord că ar trebui să se asigure pentru fiecare elev un laptop ca instrument  de învățare?” 
Sunteți de acord c ă ar trebui s ă se asigure pentru fiecare elev un laptop ca
instrument personal de înv ățare?
14.585.5
0102030405060708090100
Da NuProcente
 
EduTIC  2009  11

2.2. Dificultăți în utilizarea  TIC în activitatea  didactică 
 
Unul din punctele nevralgice  ale folosirii TIC în țara noastră este  confirmat  și cu 
ocazia acestui  studiu. Elaborarea  și furnizarea  softului educaț ional  sunt nesatisfăcătoare 
pentru 30,9% dintre cadrele  didactice,  fie pentru că inițiativele de creare a softului educațional 
sunt  încă insuficiente,  fie pentru că apar dificultăți asociate achiziționării și distribuirii  lui, 
legate cel mai probabil de  problema  costurilor.  În plus, personalizarea  de către profesor a 
softului este considerat ă (încă) un demers extrem de complex și dificil de realizat.   
În identificarea  obstacolelor  folosirii TIC , așa cum apar în opinia cadrelor didactice,  
un procent surprinză tor al responden ților, deloc de neglijat (25%), consideră că întâmpin ă 
rezistență  din partea școlii. Acest fapt  indică  eterogenitatea  opiniilor cu privire la 
informatizarea  învățământului,  deși cercetările aplicative  realizate în ultimii ani ne vorbesc 
despre beneficiile  evidente  ale acesteia.  Urmă toarele cauze în ordinea importanț ei relevă 
probleme  externe, de ordin tehnic  sau financiar.  Deși în ultimii ani  s‐au făcut  eforturi 
considerabile  în a introduce  TiC în strategiile  de predare‐învățare, problemele  sunt  departe de 
a se fi soluț ionat, dată fiind varietatea  factorilor  care le influențează, de la asigurarea  bazei 
materiale  și până la dimensiunea  formativă a pregătirii specifice a cadrelor didactice.   
Tabelul 3. Factori  frenatori în utilizarea  TIC în activitatea  didactică 
(a) Lipsa accesului la tehnologie  (hardware)   16,2 % 
(b) Neînț elegerea felului în care tehnologia  poate fi folosită pentru 
       predare  (formare)  8,8 % 
(c) Lipsa încrederii  în folosirea tehnologiei  la clasă  5,9 % 
(d) Lipsa fondurilor  disponibile  pentru achiziționarea tehnologiei   22,1 % 
(e) Lipsa conectivităț ii (internet,  broadband  etc)  23,5 % 
(f) Lipsa securității (capacitatea  de a restricționa conținutul)  10,3 % 
(g) Lipsa unui suport IT în școală care să poată fi folosit eficient  19,1 % 
(h) Rezistență din interiorul  școlii  25 % 
(i) Rezistență din partea părinților  1,5 % 
(j) Lipsa unor conținuturi/softuri  pentru profesori corespunz ătoare  30,9 % 
(k) Nu există interes  10,3 % 
Graficul 7. Factori frenatori în utilizarea  TIC în activitatea  didactică 
Ce vă împiedic ă să folosiți calculatoare în școala dvs.?
30.9
25
22.1
16.2
10.3 10.3
5.9
1.519.1
8.823.5
05101520253035
(j) (h) (e) (d) (g) (a) (f) (k) (b) (c) (i)Procente
 
12  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

2.3. Discipline  avantajate  de utilizarea  TIC 
 
În opinia cadrelor didactice chestionate,  discipinele  școlare care beneficiaz ă în cea 
mai mare măsură  de „virtuțile” informatiz ării sunt: 
a. Științele (fizică, chimie sau biologie) , indicate de 59,7% dintre responden ți;  
b. Limba  străină (57,4%)  
c. Geografie  (50%).  
Se poate observa  că disciplinele  enumerate  folosesc oportunit ățile de vizualizare,  
de organizare  grafică, de reprezentare  oferite de noua tehnologie.  Calculatorul  permite 
modelarea  unor fenomene  fizico‐chimice  ce au loc în condiții dificil de realizat;  el se dovedeș te 
util în exploatarea  unui model în care anumite  elemente  sunt  parametri  variabili și modifică 
calitățile intrinseci.  Calculatorul  poate simula eficient experimente,  fără a se substitui lucrărilor 
de laborator,  contribuind  la o mai  bună înțelegere a realității înconjurătoare.  Din rândul 
disciplinelor  pentru care utilitatea suportului  tehnologic  nu este  confirmat ă pe deplin, 
responden ții au ales în cea mai  mare măsură, după cum era de așteptat, educația fizică (în 
procent de 47,5% considerând  că TIC sunt  complet ineficiente).   
 
Tabelul 4. Distribuția procentual ă a răspunsurilor  cadrelor didactice  per variantă de răspuns la 
itemul privind eficiența calculatoarelor  pentru pregătirea elevilor în activități la diferite 
discipline  
Procente per variantă de răspuns  Cum apreciaț i eficiența calculatoa ‐
relor pentru pregătirea  elevilor în 
activități la următ. discipline?  1 = complet 
ineficient 2  3  4  5 = foarte 
eficient 
       Matematic ă  6,6 % 3,3 % 21,3 % 31,1 %  37,7 %
       Ș tiințe (fizică, chimie, biologie)  0 % 1,6 %  4,8 % 33,9 %  59,7 %
       Istorie   0 % 6,7 % 25,0 % 33,3 %  35,0 %
       Geografie   0 % 1,6 % 16,1 % 32,3 %  50,0 %
       Limba  maternă  3,3 % 20,0 % 25,0 % 30,0 %  21,7 %
       Limbă  străină  0 % 3,3 %  9,8 % 29,5 %  57,4 %
       Educație fizică  47,5 % 27,9 % 19,0 % 3,3 %  3,3 %
 
Tabelul 5. Media,  abaterea standard și varianța în cazul aprecierilor  cadrelor  didactice cu 
privire la eficiența calculatoarelor  pentru  pregătirea elevilor în activități la diferite discipline  
Cum apreciaț i eficiența calculatoarelor  pentru  pregă‐
tirea elevilor în activităț i la următoarele discipline?  Media  Abaterea  
standard Varianța 
       Matematic ă  3,90  1,14  1,31 
       Ș tiințe (fizică, chimie sau biologie)  4,51  0,66  0,44 
       Istorie   3,96  0,93  0,87 
       Geografie   4,30  0,79  0,63 
       Limba  maternă  3,46  1,13  1,29 
       Limbă  străină  4,40  0,80  0,64 
       Educație fizică  1,86  1,03  1,07 
 
EduTIC  2009  13

Graficul 8. Opinia cadrelor didactice  privind eficiența calculatoarelor  pentru disciplinele  școlare 
Cum aprecia ți eficiența calculatoarelor pentru preg ătirea elevilor în activit ăți la următoarele
discipline?
4.51
3.96 3.9
3.464.4
1.864.3
11.522.533.544.55
Științe
(fizică,
chimie,
biologie)Limba
străinăGeografie Istorie Matematic ă Limba
maternăEducație
fizicăMedii
 
 
 
2.4. Impactul TIC  în  procesul didactic  
 
Impactul  utilizării TIC în procesul de educație a constituit  obiectul mai  multor 
studii evaluative,  relevarea  impactului  pozitiv fiind de domeniul  evidenței. Analiza rezultatelor  
(a procentelor  pe varianta de răspuns)  indică  faptul că:  
ƒ Calculatoarele  sunt  în mod deosebit utile pentru adaptarea  activităților de 
învățare pentru elevii  cu cerințe speciale sau dificultăți de învățare (media 
răspunsurilor  3,18);  
ƒ Calculatoarele  la clasă facilitează activitatea  de predare (media 3,12);  
ƒ Tehnologia  la clasă nu a avut niciun impact asupra activității mele de 
predare (media 3,09).  
Interesant ă pare această poziție a treia pe care se plasează afirmația conform 
căreia „Tehnologia  la clasă  nu a avut niciun impact  asupra activității mele de predare ”. O 
posibilă explicație poate fi faptul că adeseori,  cadrele  didactice  consideră că factorul personal 
este  cel responsabil  de maniera și stilul de predare folosit, și nu tehnologia  în sensul ei  
procedural,  puternic tehnicizat.  
 
Tabelul 6. Impactul utiliză rii TIC în activitatea  instructiv ‐educativ ă 
Procente per variantă de răspuns  Cum a schimbat  folosirea 
calculatoarelor  activitatea  dvs. de 
predare? Cu care dintre următoarele 
afirmații sunteți de acord?  1 = total 
dezacord 2  3  4  5 = total 
de acord 
Calculatoarele  la clasă facilitează 
activitatea  de predare 33,9 % 6,5 % 12,9 % 6,5 %  40,3 %
Calculatoarele  la clasă îmi permit să‐
mi adaptez mai bine lecțiile pentru 
fiecare elev în mod individual  25,8 % 14,5 % 16,1 % 14,5 %  29,0 %
14  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

Calculatoarele  sunt în mod deosebit 
utile pentru adaptarea  activităților de 
învățare pentru  elevii cu cerințe 
speciale  sau cu dificultăț i de învățare  20,0 % 13,3 % 23,3 % 15,0 %  28,3 %
Tehnologia  mă ajută  să obțin un 
echilibru între învățarea centrată pe 
profesor și cea centrată pe elev  33,3 % 12,7 % 9,5 % 11,1 %  33,3 %
Tehnologia  la clasă nu a avut niciun 
impact asupra activității mele de 
predare 35,8 % 9,4 % 9,4 % 0 %  45,3 %
Tehnologia  mă ajută  să obțin conținu‐
turile  obligatorii/  să împă rtășesc 
conținuturile cu colegii mei 28,6 % 16,1 % 19,6 % 23,2 %  12,5 %
 
Tabelul 7. Media,  abaterea standard și varianța în cazul aprecierilor  cadrelor didactice cu 
privire la impactul utiliză rii TIC în activitatea  instructiv ‐educativ ă 
Cum a schimbat  folosirea calculatoarelor  activitatea  dvs. 
de predare? Cu care dintre următoarele afirmații sunteți 
de acord? Media  Abaterea  
standard Varianț a 
Calculatoarele  la clasă facilitează activitatea  de predare  3,12  1,76  3,10 
Calculatoarele  la clasă îmi permit să‐mi adaptez mai bine 
lecțiile pentru fiecare elev în mod individual  3,06  1,58  2,49 
Calculatoarele  sunt în mod deosebit utile  pentru 
adaptarea  activităților de învățare pentru  elevii cu cerințe 
speciale  sau dificultăți de învățare  3,18  1,48  2,20 
Tehnologia  mă ajută  să obțin un echilibru între învățarea 
centrată pe profesor și cea centrată pe elev  2,98  1,71  2,92 
Tehnologia  la clasă nu a avut niciun impact asupra 
activității mele de predare 3,09  1,83  3,36 
Tehnologia  mă ajută  să obțin conținuturile obligatorii/  să 
împă rtășesc conținuturile cu colegii mei 2,75  1,41  1,99 
 
Graficul 9. Impactul utiliză rii TIC în activitatea  instructiv ‐educativ ă 
Cum a schimbat folosirea calculatoarelor activitatea dvs. de predare?
3.063.18
2.983.09
2.753.12
2.52.62.72.82.933.13.23.3
Calculatoarele la
clasă faciliteaz ă
activitatea de
predareCalculatoarele la
clasă îmi permit
să-mi adaptez
mai bine lec țiile
pentru fiecare
elev în mod
individualCalculatoarele
sunt în mod
deosebit utile
pentru adaptarea
activităților de
învățare pentru
elevii cu cerin țe
speciale sau
dificultăți deTehnologia m ă
ajută să obțin un
echilibru între
învățarea
centrată pe
profesor și cea
centrată pe elevTehnologia la
clasă nu a avut
niciun impact
asupra activit ății
mele de predareTehnologia m ă
ajută să obțin
conținuturile
obligatorii/ s ă
împărtășesc
conținuturile cu
colegii meiMedii
 
EduTIC  2009  15

2.5. Impactul TIC  asupra  elevilor  
 
În continuare  s‐a urmărit evidenț ierea impactului  folosirii TIC asupra profesorilor ș i 
elevilor lor. Modificările  la nivelul comportamentelor  intelectuale,  emoționale, sociale  ale 
elevilor sunt traduse și concretizate  în aspecte  precum: 
ƒ creșterea interesului  de a învăța; 
ƒ creșterea frecvenței la ore;  
ƒ obținerea unei mai bune concentrări; 
ƒ stimularea  lucrului în echipă; 
ƒ îmbunătățirea rezultatelor  școlare; 
ƒ dezvoltarea  competen ței de comunicare;  
ƒ optimizarea  managementului  proiectelor;  
ƒ dezvoltarea  capacității de rezolvare  a problemelor. 
Registrul  atitudinal  este  remarcat de către responden ți a fi vizibil  modificat  în 
sensul pozitivării lui (media de 3,64) Procente  identice au înregistrat  urmă toarele aspecte: 
creșterea intersul pentru învățătură, creșterea frecvenței la ore, rezultate ș colare mai  bune. 
Din punct de vedere psihologic ș i pedagogic,  cele  trei se află în relație de cauzalitate  directă 
(lanțul cauzal:  creșterea interesului  induce freventarea  cursurilor  care,  la rândul său, poate 
optimiza rezultatele  școlare).  
 
Tabelul 8. Impactul utiliză rii TIC, la nivelul elevilor 
Procente per variantă de răspuns  Care dintre următoarele modificări com‐
portamentale  au fost observate  de dvs. ca 
urmare a utilizării  calculatoarelor  la clasă?  1 = deza‐
cord total 2  3  4  5 = total 
de acord
(a) Un interes mai mare de a învăța  14,1 % 10,9 % 14,1 % 23,4 % 37,5 %
(b) Creșterea frecvenței la ore  15,6 % 12,5 % 7,8 % 26,6 % 37,5 %
(c) O concentrare  mai bună  4,8 % 19,0 % 15,9 % 30,2 % 30,2 %
(d) Se lucrează mai bine în echipă  20,6 % 9,5 % 12,7 % 22,2 % 34,9 %
(e) Rezultate  școlare mai bune  8,2 % 9,8 % 24,6 % 26,2 % 31,1 %
(f) Îmbunătățirea competenț elor de 
comunicare 14,3 % 12,7 % 22,2 % 28,6 % 22,2 %
(g) Un management  al proiectelor  mai bun  14,5 % 17,7 % 11,3 % 22,6 % 33,9 %
(h) Capacitate  îmbună tățită de rezolvare  a 
problemelor  11,3 % 12,9 % 21,0 % 24,2 % 30,6 %
(i) O atitudine mai pozitivă la clasă  14,1 % 14,1 % 6,3 % 25,0 % 40,6 %
 
Tabelul 9. Media,  abaterea standard și varianța în cazul aprecierilor  cadrelor didactice cu 
privire la modificările comportamentale  observate  la nivelul elevilor ca urmare a utiliză rii 
calculatoarelor  la clasă 
Care dintre următoarele modificări comportamentale  
au fost observate  de dvs. ca urmare a utilizării 
calculatoarelor  la clasă? Media  Abaterea  
standard Varianț a 
(a) Un interes mai mare de a învăța  3,59  1,43  2,06 
(b) Creșterea frecvenței la ore  3,57  1,48  2,19 
(c) O concentrare  mai bună  3,61  1,23  1,51 
(d) Se lucrează mai bine în echipă  3,41  1,54  2,38 
16  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

(e) Rezultate  școlare mai bune  3,62  1,24  1,55 
(f) Îmbunătățirea competenț elor de comunicare  3,31  1,33  1,78 
(g) Un management  al proiectelor  mai bun  3,43  1,47  2,16 
(h) Capacitate  îmbună tățită de rezolvare  a 
problemelor  3,50  1,34  1,81 
(i) O atitudine pozitivă la clasă  3,64  1,47  2,18 
 
Graficul 10. Prezentarea  grafică a mediilor în cazul aprecierilor  cadrelor didactice cu privire la 
modificările comportamentale  observate  la nivelul elevilor ca urmare a utiliză rii calculatoarelor  
la clasă 
Care dintre urm ătoarele modific ări comportamentale au fost observate de dvs. ca urmare a
utilizării calculatoarelor la clas ă?
3.643.623.61
3.5
3.433.41
3.313.593.57
3.13.23.33.43.53.63.7
(i) (e) (c) (a) (b) (h) (g) (d) (f)Medii
 
 
Utilitatea  TIC din perpectiva  pregătirii și inserției profesionale  a tânărului absolvent  
este  de domeniul  evidenței pentru 98% din responden ți. Competen ța tehnologic ă este  o 
competen ță primară în exercitarea  majorității profesiilor.  Există însă  și acest caz al unui 
procent de 1,6% care neagă prioritatea  TIC pentru profesionalizare,  în general.  
 
Graficul 11. Importan ța competen țelor de utilizare IT pentru pregătirea profesională  a elevilor 
Credeți că faptul că știu să foloseasc ă foarte bine calculatorul îi preg ătește pe
elei mai bine pentru a face parte din for ța de munc ă?
98.4
1.6
0102030405060708090100
Da NuProcente
 
EduTIC  2009  17

2.6. Impactul TIC  asupra  cadrelor didactice   
 
În ceea ce privește percepția cadrelor didactice  asupra propriului  nivel de 
eficiență în utilizarea  TIC, peste jumătate (54,7%) se declară încrezători în nivelul competen ței 
informatice.  Un procent de 39,1% se erijează în rolul  de îndrumă tori în utilizarea  computerului,  
recunoscut  fiind faptul că elevii  sunt cunoscători ai tehnologiei  de la o vîrstă fragedă. 
Semnalat ă deseori în rapoartele  de cercetare,  lipsa de pregătire a cadrelor didactice pentru 
integrarea  TIC în lecție nu se reflectă îngrijorător în datele studiului de față 
 
Tabelul 10. Distribuția procentual ă a răspunsurilor  cadrelor didactice la itemul privind propriul 
nivel  de eficiență în utilizarea  TIC 
Credeți că știți mai  multe despre folosirea eficientă  a calculatoarelor  decât elevii 
dvs.? Cu care dintre următoarele afirmații sunteți de acord? Procente 
Da, sunt  competent( ă) și știu mai multe decât  elevii mei  54,7 %
Da, mă descurc cu calculatorul  și știu la fel de multe ca elevii  mei  25,0 %
Nu, nu mă descurc să folosesc un calculator ș i știu mai puțin decât elevii  mei  1,6 %
Deși mă descurc cu cunoștințele mele  despre calculatoare,  elevii  mei știu mai 
multe decât mine 12,5 %
Deși elevii  mei s‐ar putea să cunoască mai bine tehnologia,  îi pot învăța cum să 
foloseasc ă foarte bine calculatoarele ș i internetul   39,1 %
 
Graficul 12. Nivelul de utilizare a TIC al cadrelor didactice,  comparativ  cu proprii  elevi 
Credeți că știți mai multe despre folosirea eficient ă a calculatoarelor decât elevii dvs.?
39.1
12.5
1.62554.7
01020304050607080
Da, sunt
competent( ă) și știu
mai multe decât
elevii meiDa, mă descurc cu
calculatorul și știu
la fel de multe ca
elevii meiNu, nu m ă descurc
să folosesc un
calculator și știu
mai puțin decât
elevii meiDeși mă descurc
cu cunoștințele
mele despre
calculatoare, elevii
mei știu mai multe
decât mineDeși elevii mei s-ar
putea să cunoasc ă
mai bine tehnologia,
îi pot învăța cum să
foloseasc ă foarte
bine calculatoarele
și internetulProcente
 
18  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

Inițiativele  de promovare  a programului  Intel Teach1 sau a altor  programe  cu 
obiective  similare în mediul educativ cercetat  se pare că și‐au atins scopul, dat fiind că 83,8% 
din cei chestiona ți au cunoștință de acesta.   
 
Graficul 13. Nivelul de cunoaștere a prezenței programului  Intel Teach  în ofertele de formare 
din Romania 
Ai auzit de Intel Teach sau alte ini țiative în domeniul educaț iei ale Intel?
16.283.8
0102030405060708090100
Da NuProcente
 
 
 
2.7. Direcții de ameliorare  și de dezvoltare   
 
În ceea ce privește responsabilitatea  pentru furnizarea  pentru școli a unei baze 
informatice  adecvate,  guvernului  i se atribuie primul loc și, în fapt,  i se pretinde mai  mult: 
„Guvernul  ar trebui să facă mai  multe”  (în procent de 77,9%). Un alt agent ce poate iniția 
schimbarea  cel puțin în privinț a acestui  aspect  este  chiar școală (44,1%), cunoscute  fiind 
multiplele  demersuri  descentralizate  ale școlii în a se gestiona.  Complexitatea  dimensiunii  
manageriale  și administrative  a gestiunii din sistemul de educație face ca problemele  concrete 
să fie descrise ș i soluț ionate situațional. 
 
Tabelul 11. Responsabilitatea  pentru asigurarea  echipamentelor  IT în școli 
Credeți că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru  a asigura în școli accesul 
la calculatoare  ca instrumente  de învățare? Cu care dintre următoarele 
afirmații sunteți de acord? Procente 
Guvernul  ar trebui să facă mai multe  77,9 %
Guvernul  face destule  7,4 %
E responsabilitatea  școlii să asigure aceste  resurse  44,1 %
Este responsabilitatea  părinților  16,2 %
Niciuna dintre variantele  de mai sus  4,4 %
                                                             
1 www.elearning.ro/instruireasistatadecalculator.php  
EduTIC  2009  19

Graficul 14. Responsabilitatea  pentru asigurarea  echipamentelor  IT în școli 
Credeți că guvernul ar trebui s ă facă mai multe pentru a asigura în ș coli accesul la
calculatoare ca instrumente de înv ățare?
77.9
7.4 4.416.244.1
0102030405060708090
Guvernul ar trebui
să facă mai multeEste
responsabilitatea
școlii să asigure
aceste resurseEste
responsabilitatea
părințilorGuvernul face
destuleNiciuna dintre
variantele de mai
susProcente
 
20  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

EduTIC  2009  21 
 
  
 
 
 
3. CONCLUZII  ȘI RECOMAND ĂRI  
 
 
Cercetări precum demersul  de față sunt  importante  întrucât asigură o bază 
documentat ă, reală pentru introducerea  proiectelor  pilot și a programelor  educaționale  de 
implementare  a noilor tehnologii  în învățământ.  Strategiile  de  predare‐învățare a 
conținuturilor  curriculare,  prin  intermediul  softurilor  educaționale, necesită în prealabil un 
studiu detaliat ș i o bună cunoaștere a realității educaționale.  
Pe baza rezultatelor  cercetării de față, semnalăm două direcții care se constituie  ca 
modalităț I viitoare de  integrare  a tehnologiei  în activitatea  didactică:   
1. Crearea și promovarea  unei noi metodologii  pentru disciplinele  școlare, 
bazată pe utilizarea  TIC;  
2. Diseminarea  unor instrumente  pedagogice  pentru  formarea  inițială  ș i 
continuă  a cadrelor didactice care să implice utilizarea  TIC. 
Pe lângă  valențele evident informative ș i formative  ale utiliză rii TIC, nu trebuie  să 
neglijăm un aspect considerat  important,  cel puțin în concepț iile pedagogice  internaționale, și 
anume  cel al atractivității. Mijloacele  informatice  moderne  sporesc semnificativ  atractivitatea  
procesului  educațional .  
Se cunoaște faptul că există și o limitare principială a posibilităților de utilizare  TIC 
ce nu poate fi depășită decît prin menținerea unui rol important  al profesorului  în achiziția, 
prelucrarea  și utilizarea  informațiilor, în acțiunea de formare a deprinderilor  și abilităț ilor 
practice. De aceea interesul  acordat dezvoltării competen ței tehnologice  depășește etapa 
instruirii inițiale în profesie și se inserează pe parcursul  întregii cariere didactice,  necesitând  o 
redefinire  continuă a obiectivelor  formării.

Anexa 1 ‐ Chestionar  
 
 
CHESTIONAR  PENTRU  CADRE DIDACTICE  
 
Studiul de față este  parte a unei cercetări desfășurate  în câteva țări europene,  care urmă rește să afle 
modalitățile în care cadrele didactice utilizează tehnologia  pentru educație. 
 
Vă rugăm să răspundeți la itemii de mai jos încercuind  varianta corespunz ătoare  situației sau opiniei dvs. 
Nu există răspunsuri corecte sau greșite! Singurul răspuns corect este  cel ales de dv.! 
 
1. În care categorie  de vârstă vă încadrați?  
21 – 29 
30 – 39 
40 – 49 
50 sau mai mult 
 
2. Care dintre următoarele  atribute descrie cel mai bine zona în care predați?  
Urban – oraș mare  (peste 150.000 de locuitori) 
Urban – oraș mic 
Rural 
Rural – sat și școli izolate 
 
3. Ce vârstă au copiii cărora  le predați în cea mai mare parte a timpului?   
Sub 6 ani 
6 – 10 ani 
10 – 14 ani 
14 – 18 ani 
Peste 18 ani 
 
4. Școala dvs. asigură calculatoare?   
Da, pentru elevi           
Da, pentru cadrele didactice                
Nu 
Intenționează să introducă 
 
5. Ce vă împiedică  să folosiți calculatoare  în școala  dvs.? 
Lipsa accesului la tehnologie  (hardware)  
Neînțelegerea felului  în care  tehnologia  poate fi folosită pentru predare (formare) 
Lipsa încrederii  în folosirea tehnologiei  la clasă 
Lipsa fondurilor  disponibile  pentru achiziționarea tehnologiei  
Lipsa conectivit ății (internet,  broadband  etc) 
Lipsa securității (capacitatea  de a restricționa  conținutul) 
Lipsa unui suport IT în școală care  să poată fi folosit eficient 
Rezistență din interiorul  școlii 
Rezistență din partea  părinților 
Lipsa unor conținuturi/softuri  pentru profesori  corespunz ătoare 
Nu există interes 
 
6.a. Folosiți calculatoarele  ca parte  a activităților la clasă? 
Da 
Nu (Treceți la întrebarea  16)

EduTIC  2009  23 
 
  
6.b. Dacă da, este vorba de un: 
Calculator  de birou (personal  pentru fiecare copil) 
Calculator  de birou (pentru mai mulți elevi într‐o clasă obișnuită) 
Calculator  de birou (pentru mai mulți elevi într‐un laborator  de informatic ă) 
Laptop (personal  pentru fiecare  copil) 
Laptop (pentru mai mulți elevi într‐o clasă obișnuită) 
Laptop (pentru mai mulți elevi într‐un laborator  de informatic ă) 
 
7. Cât de des folosiți calculatoarele  ca parte integrală a activităț ilor cu clasa? 
Cel puțin patru ore pe zi 
Cel puțin două ore pe zi 
Cel puțin o oră pe zi 
Mai puțin de două ore pe săptămână 
Mai puțin de o oră pe săptămână 
O oră pe lună 
Niciodată 
 
8. La ce vârstă încep elevii din școala dvs. să utilizeze  calculatorul  la clasă? 
Sub 6 ani 
6 – 10 ani 
11 – 14 ani 
15 – 18 ani 
19 și peste 
Niciodată 
 
9. După părerea  dvs., la ce vârstă copiii ar trebui să aibă acces la un calculator  sub supravegherea  
profesorului?  
Sub 6 ani 
6 – 10 ani 
11 – 14 ani 
15 – 18 ani 
19 și peste 
După părerea  mea, copiii nu ar trebui să aibă acces la un calculator  indiferent  de vârstă. 
 
10. Cum apreciați eficiența calculatoarelor  pentru pregă tirea elevilor în activități la următoarele 
discipline?  
Vă rugăm să acordați puncte pe o scară de la 1 la 5, 1 fiind complet ineficient  și  5 foarte eficient. 
  1     2     3     4     5 
Matematic ă  o     o      o     o     o 
Științe (fizică, chimie sau biologie)  o     o      o     o     o 
Istorie  o     o      o     o     o 
Geografie   o     o      o     o     o 
Limba maternă  o     o      o     o     o 
Limbă străină  o     o      o     o     o 
Educație fizică  o     o      o     o     o 
 
Există și alte discipline  la care folosirea calculatoarelor  este eficientă pentru pregătirea  elevilor? (Vă 
rugăm să menționaț i care sunt acestea.) 
…………………………………….  
 
11. Care dintre următoarele modificări comportamentale  au fost observate  de dvs. ca urmare a 
utilizării calculatoarelor  la clasă? Vă rugăm să apreciați următoarele: 
Scară  1 – 5 (Vă rugăm să acordați puncte pe o scară de la 1 la 5, unde 1 = total de acord, 5 = total 
dezacord):

1     2     3     4     5 
Un interes mai mare  de a învăța  o     o      o     o     o 
Creș terea frecvenței la ore  o     o      o     o     o 
O concentrare  mai bună  o     o      o     o     o 
Se lucrează mai bine în echipă  o     o      o     o     o 
Rezultate  școlare mai bune  o     o      o     o     o 
Îmbunătățirea  competen țelor de comunicare   o     o      o     o     o 
Un management  al proiectelor  mai bun  o     o      o     o     o 
Capacitate  îmbunătățită de rezolvare  a 
problemelor  o     o      o     o     o 
O atitudine mai pozitivă la clasă  o     o      o     o     o 
 
12. Credeți că faptul că știu să folosească  foarte bine calculatorul  îi pregătește pe elevi mai bine 
pentru a face parte  din forța de muncă? 
Da 
Nu 
 
13. Sunteți de acord că ar trebui să se asigure pentru fiecare elev un laptop ca instrument  personal de 
învățare?    
Da 
Nu 
 
14. Credeți că știți mai multe despre folosirea eficientă a calculatoarelor  decât  elevii  dvs.?  Cu care 
dintre următoarele  afirmații sunteți de acord? (Vă rugăm să selectați toate variantele  cu care sunteți 
de acord.) 
Da, sunt competent( ă) și știu mai multe  decât elevii  mei 
Da, mă descurc  cu calculatorul ș i știu la fel de multe  ca elevii  mei 
Nu, nu mă descurc să folosesc un calculator  și știu mai puțin decât elevii  mei 
Deși mă descurc cu cunoștințele mele despre calculatoare,  elevii  mei știu mai multe  decât mine 
Deși elevii  mei s‐ar putea să cunoască mai bine tehnologia,  îi pot învăța cum să foloseasc ă foarte bine 
calculatoarele  și internetul   
Niciuna dintre variantele  de mai sus 
 
15. Cum a schimbat  folosirea calculatoarelor  activitatea  dvs. de predare? Cu care dintre următoarele 
afirmații sunteți de acord?  
 
Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă total de acord și 5 total dezacord   
Calculatoarele  la clasă facilitează activitatea  de predare 
Calculatoarele  la clasă îmi permit să‐mi adaptez mai bine  lecțiile pentru fiecare elev în mod individual  
Calculatoarele  sunt  în mod deosebit utile pentru adaptarea  activităților de învățare pentru elevii  cu 
cerințe speciale sau dificultăți de învățare  
Tehnologia  mă ajută să obțin un echilibru între învățarea  centrată pe profesor și cea centrată pe elev  
Tehnologia  la clasă nu a avut niciun impact asupra  activității mele de predare 
Tehnologia  mă ajută să obțin conținuturile obligatorii/  să împărtășesc conț inuturile cu colegii mei 
Niciuna dintre variantele  de mai sus 
 
16. Credeți că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru a asigura în școli accesul la calculatoare  ca 
instrumente  de învățare? Cu care dintre  următoarele  afirmații sunteți de acord? 
Guvernul ar trebui să facă mai multe 
Guvernul face destule 
E responsabilitatea  școlii să asigure  aceste resurse 
Este responsabilitatea  părinților 
Niciuna dintre variantele  de mai sus 
 
17. Ați auzit de Intel Teach sau alte ințiative în domeniul  educației ale Intel? 
Da 
24  Eficiența utilizării noilor  tehnologii  în educație

EduTIC  2009  25 
 
 Nu 
 
Câteva date despre dvs., utile pentru prelucrări de tip statistic și interpretări corecte: 
 
18. Grad didactic 
debutant 
definitivat  
gradul II 
gradul I 
 
19. Vechime în învățământ (în ani) 
………………  
 
20. Genul 
masculin 
feminin 
 
21. Disciplina  predată 
………………  
 
 
Vă mulțumim pentru participarea  la acest studiu. 
 
Toate informațiile pe care le‐ați oferit vor fi tratate cu deplină confidenț ialitate în conformitate  cu Codul 
de conduită al Market Research Society (Marea Britanie) și al Centrului pentru Inovare în Educaț ie 
(TEHNE Romania).