Adoptii In Romania

Adoptii in Romania

Capitolul I

Filiatia adoptiva este o creatie a legii;ea se naste din adoptie si genereaza rudenia civila. Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptat si adoptator,precum si legaturile de rudenie firesti, adoptatul si descendentii si devenind ruda cu adoptatorul si rudele acestuia. Cu titlu de exceptie, in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, incetarea rapoartelor de rudenie se aplic numai in raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul.

La romani, adoptia juca un rol foarte important caci, in lipsa de desendenti, prin adoptie se asigara perpetuarea numelui si a cultului domestic. Romanii spuneau ca adoptia imita natura, adoptatorul fiind considerat un adevarat fiu al adoptatorului. Adoptia este utilizata chiar de catre imparati, in vederea transmiterii ereditare a demnitatii imperiale. Astfel, a fost adoptat Tiberiu de August si Nerone de Claudiu.

In vechiul drept francez, adoptia a fost foarte putin practicata.Institutia a fost revigorata in dreptul intermediar francez, cand se emitea inclusiv adoptarea publica de catre natiune. Adoptia a fost admisa in Codul civil francez de la 1804, datorita insistentelor lui Napoleon Bonaparte care dorea ca, cel putin pe aceasta cale, sa poata lasa un mostenitor la tronul Frantei.

Adoptia a extistat si in vechile noastre legiuiri. Astfel, Codul Calimach o numea „infiala”, iar Codul Caragea continea urmatoarea prevedere : „Facerea de fii de suflet este dar spre mangaierea celor cee nu au copii”.

Codul nostru civil din anul 1864, modificat in 1906, permitea adoptia numai persoanelor care nu aveau copii sau descendenti legitimi, iar adoptatorul ramanea in familia sa fireasca.

Prin modificarea din 1949, dreptul de adopta a fost recunoscut si persoanelor care aveau copii sau descendenti legitimi ori adoptati, stabilindu-se ca numai copiii minori pot fi adoptati.

Distinct de reglementarea din Codul civil, prin Decretul nr.182/1951 a fost reglementata o adoptie care producea toate efectele unei filiatii firesti, denumita „infiere”.

Decretul nr. 52/1954 privind punerea in aplicare a Codului familiei a abrogat reglementarile in vigoare pana atunci. O data cu autonomizarea dreptului familiei, prin desprinderea sa ca ramura din dreptul civil, reglementarea adoptiei a fost preluata de Codul familiei. Prin aceasta s-a realizat si o corelare intre normele privitoare la adoptie si cele care reglementeaza alte institutii, precum filiatia, obligatia de intretinere, situatia legala a copilului etc.

Ulterior, atat datorita evolutiei legislative, cat si nevoii practice de a proteja, in mod deosebit, adoptatul, institutia a fost reglementata de acte normative speciale. Astfel, Legea nr.11/1990 privind incuviintarea adoptiei a revizuit acest domeniu, trasferand atributia de a incuviinta adoptia din competenta autoritatii tutelare in cea a instantei judecatoresti.

Legea nr. 11/1990 a fost modificata prin legea nr. 48/1991 si prin Legea nr.65/1995.

Seria mutatiilor legislative a continuat prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 87/1998.

Aparitia unei noi reglementari era de asteptat,intrucat, prin Legea nr, 15/1993, Romania a aderat la Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, asumandu-si o serie de obligatii.

Este criticabil faptul ca aceasta reglementare a imbracat forma unei ordonante de urgenta si nu a unei legi. Pe de alta parte, configuratia normativa a adoptiei internationale a generat unele nemultumiri, indeosebi din partea Uniunii Europene.

In acest context, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.121/2001 s-au suspendat,pe o perioada de 12 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia, toate procedurile avand ca obiect adoptia copiilor romani de catre o persoana sau familie cu cetatenie straina ori de catre o persoana sau familie cu cetatenie romana si cu domiciliul sau resedinta in strainatate.

Odonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2001 a fost aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 347/2002, prin care s-a prevazut ca cererile prentru incuviintarea adoptiei, aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 121/2001 se solutioneaza potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acestora. Totodata, s-a prevazut ca, in situatii exceptionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, avizata de Secretariatul General al Guvernului, Guvernul poate aproba transmiterea unor cereri de incuviintare a adoptiei internationale catre instantele judecatoresti competente.

Modificarile aduse prin Legea nr. 347/2002 au fost continute initial in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2001, care insa a fost respinsa prin Legea nr. 348/2002.

Termenul pentru suspendarea temporara a tututor procedurilor referitoare la adoptiile internationale a fost prorogat, succesiv, prin Ordonantele de urgenta a Guvernului nr. 123/2002; nr. 151/2002; Ordonanta Guvernului nr. 16/2003 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2003, pana la 1 iunie 2003. P rin Legea nr. 233/2003 a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2003, dar cu modificarea potrivit careia termenul in discutie a fost prorogat „pana la data intrarii in vigoare a noilor reglementari privind regimul juridic al adoptiilor”.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2004 au fost abrogate art. 1.1-1.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2001, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr. 347/2002, cu modificari ulterioare.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2004 prevede: „cererile pentru incuviintarea adoptiei copiilor romani, inaintate de catre o persoana sau o familie cu cetatenie straina ori de ctre o persoana sau o familie cu cetatenie romana si cu domiciliul sau resedinta in strainatate, in cazul carora Guvernul a aprobat inaintarea dosarelor catre instantele judecatoresti competente pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se solutioneaza potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acestora”.

In scopul armonizarii legislatiei interne cu reglementarile practicile internationale in domeniu a fost adoptata Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, act normativ care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Pentru punerea in aplicare a acestei legi au fost elaborate Norme metodologice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1435/2004.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 273/2004: „Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului”.

Din ansamblul reglementarii deducem ca adoptia are trei acceptiuni, respectiv: operatiune juridica, raport juridic si institutie juridica. Ca operatiune juridica, adoptia desemneaza activitatea efectuata de catre anumite persoane si institutii, care da nastere raportului juridic de adoptie; ca raport juridic,adoptia consta in legatura de filiatie ce se creeaza intre adoptator si adoptat, precum si legaturile de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului;ca institutie juridica, adoptia desemneaza ansamblul normelor juridice care reglementeaza conditiile privind nasterea,efectele si incetarea ei.

Pana la adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 erau reglementate doua forme de adoptie, respectiv adoptia cu efecte rstranse si adoptia cu efecte depline. Caracteristic adoptiei cu efecte restranse era faptul ca adoptatul si descendentii sai deveneau rude cu adoptatorul, adoptatul pastrandu-si, in acelasi timp,legaturile de rudenie cu rudele sale firesti.

Scopul adoptiei este acela de a asigura protectie intereselor personale nepatrimoniale si patrimoniale ale copiilor lipsiti de ocrotirea parinteascasau, dupa caz, de ocrotire corespunzatoare.

Legea nr. 273/2004 prevede ca, in cursul procedurii adoptiei, trebuie respectate urmatoarele principii:

Principiul interesului superior al copilului

Principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial

Principiul continuitatii in educarea copilului,tinandu-se seama de originea sa etnica,culturala si lingvistica

Principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate

Principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei

Adoptia presupune indeplinirea a trei categorii de activitati, respectiv: actele juridice ale persoanelor chemate sa-si exprime consimtamantul in vederea adoptiei; actele autoritatilor abilitate in domeniu; incuviintarea adoptiei de catre instanta de judecata.

Fiecare dintre acestea este esentiala pentru adoptie.

Activitatile mentionante mai sus au naturi juridice diferite. Astfel, actele juridice prin care anumite persoane indicate de lege isi exprima consimtamantul la adoptie sunt acte de dreptul familiei; manifestarile de vointa ale organelor cu atributii in domeniul adoptiei sunt acte administrative; hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei este un act de drept procesual civil. Fata de aceasta situatie, se pune problema naturii juridice a adoptiei. In acest sens, in acord cu prevederile normative in vigoare, consideram ca adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legaturi de filiatie si legaturi de rudenie, in conditiile legii.

Conditiile adoptiei

Adoptia reclama indeplinirea unor cerinte legale, care pot fi impartite in doua categorii, respectiv: conditii de fond; conditii de forma.

Conditiile de fond includ atat cerintele care imbraca forma pozitiva, cat si pe cele negative.

6. Deschiderea procedurii adoptiei interne

Dosarul copilului pentru care a fost stabilita adoptia interna ca finalitate a planului individualizat de protectie este transmis de catre managerul de caz, în copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces verbal de predare-primire, în termen de 5 zile de la stabilirea adoptiei ca finalitate a planului individualizat de protectie. 23

Dosarul trebuie sa cuprinda toate documentele care au dus la stabilirea Planului individualizat de protectie ce are ca finalitate adoptia interna:

certificatul de nastere al copilului, în copie;

adeverinta privind starea de sanatate a copilului;

o fotografie a copilului;

documentul prin care a fost instituit plasamentul/tutela copilului;

planul individualizat de protectie având ca finalitate adoptia;

documentele intocmite de managerul de caz:

a) documentele întocmite ca urmare a evaluarii/reevaluarii situatiei socio-economice si morale a parintilor si rudelor care au putut fi gasite;

b) documentele care atesta efectuarea demersurilor legate de identificarea si gasirea parintilor si rudelor copilului, cum ar fi: corespondenta purtata cu parintii sau, dupa caz, rudele copilului, adrese în atentia serviciilor de evidenta a populatiei si/sau organelor de politie, primariei de domiciliu, genograma familiei, rapoartele de ancheta sociala privind parintii si rudele, declaratii ale altor persoane etc;

c) notificarile transmise parintilor si rudelor cu privire la locul unde se executa masura de protectie speciala a copilului, asupra modului în care pot mentine relatii personale cu acesta si asupra responsabilitatilor ce le revin în implementarea planului individualizat de protectie;

d) documentele întocmite cu privire la modul de mentinere a relatiilor personale între copil si parintii sau dupa caz, rudele sale precum si cele referitore la calitatea acestor relatii;

e) documentele care atesta monitorizarea planului individualizat de protectie si modul în care parintii sau, dupa caz, rudele au colaborat în realizarea sarcinilor care le reveneau în implementarea acestui plan;

f) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii parintilor si rudelor copilului în vederea reintegrarii/integrarii copilului din care sa reiasa si informarea acestora cu privire la termenele/situatiile în care copilul poate deveni adoptabil;

g) documentele care consemneaza opinia rudelor copilului cu privire la aspectele mentionate la art.44, alin.(1), lit.f) si dupa caz declaratia rudei ca nu doreste sa ia spre crestere si ingrijire proprie copilul.

declaratia parintilor sau rudelor copilului pâna la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi gasite, ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si îngrijirea copilului

acordul scris al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimat pentru stabilirea adoptiei ca finalitate a planului individualizat de protectie;

24

solicitarea tutorelui si raportul prevazut la art.53 alin.(2);

raport privind istoricul social al copilului al carui plan idividualizat are ca finalitate adoptia interna.

Compartimentul de specialitate ia în evidenta cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. Acesta este obligat sa furnizeze copilului, potrivit vârstei si gradului sau de maturitate, informatii cu privire la demersurile ce urmeaza a fi realizate în vederea adoptiei sale.

Responsabilul de caz în colaborare cu managerul de caz se asigura ca specialistii din centrul de plasament, sau dupa caz, asistentul maternal ori persoana/familia la care copilul se afla în îngrijire sunt informati cu privire la initierea procedurilor de adoptie.

Consilierul juridic împreuna cu responsabilul de caz pe copil din cadrul compartimentului de specialitate asigura consilierea în vederea exprimarii consimtamântului a parintilor firesti/tutorelui si, dupa caz, a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani si întocmeste în acest sens rapoartele prevazute de normele legale în vigoare. Specialistii din cadrul serviciului iau legatura cu familiile biologice ale copiilor si le ofera informare si consiliere in ceea ce priveste adoptia, cu precadere asupra etapelor (unde pot interveni si pana la ce punct vor fi implicate) si consecintelor acesteia (sentimentul de pierdere, incetarea legaturii cu minorul, etc).

În termen de 30 de zile de la luarea în evidenta a dosarului, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate întocmeste actiunea iar directia sesizeaza instanta judecatoreasca în vederea deschiderii procedurii adoptiei interne.

În situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, actiunea de deschidere a procedurii adoptiei interne este promovata de catre directia de la domiciliul copilului la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care sa rezulte daca acest demers raspunde interesului superior al copilului.

Solicitarea tutorelui este instrumentata de compartimentul de specialitate, fiind desemnat pentru copil un responsabil de caz. Acesta identifica elemente necesare în masura sa sustina ca adoptia raspunde interesului superior al copilului si întocmeste un raport care urmeaza a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne.

Dosarul de deschidere procedura adoptie interna va cuprinde pe langa documentele primite de la managerul de caz urmatoarele:

raportul de consiliere al copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în vederea exprimarii consimtamântului;

raportul de consiliere a parintilor firesti/tutorelui în vederea exprimarii consimtamântului;

raport final cu propunerea de deschidere procedura adoptie

orice alte documente relevante în sustinerea cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne.

Dosarul este predat de catre specialistul din cadrul Serviciului Adoptii, consilierului juridic din cadrul Serviciului Juridic-Contencios pe baza unui proces verbal de predare-primire. 25

Pe baza dosarului intocmit, se solicita instantei deschiderea procedurii de adoptie, faza in care parintii biologici/tutorele isi exprima consimtamantul la adoptia copilului. Consimțământul părinților firești se dă în fața instantei judecatoresti odată cu soluționarea cererii de deschidere a procedurii adopției. Direcția are obligația de a prezenta instanței Raportul cu privire la faptul că părinții firești au beneficiat de consiliere și informare înaintea exprimării consimțământului.

Conform art 13^2 in mod exceptional Instanța judecătorească poate trece peste refuzul părinților firești sau, după caz, al tutorelui de a consimți la adopția copilului dacă se dovedește, prin orice mijloc de probă, că aceștia refuză în mod abuziv să își dea consimțământul la adopție și instanța apreciază că adopția este în interesul superior al copilului, ținând seama și de opinia acestuia dată în condițiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privință.

Se poate considera refuz abuziv de a consimți la adopție și situația în care, deși legal citați, părinții firești sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimțământului

Părți citate în judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adopției:

Părinții firești ai copilului (sau tutore)

Direcția de la domiciliul copilului

Copilul care a implinit varsta de 10 ani este audiat in sala de consiliu de catre instanta de judecata.

În cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adopției interne, în dispozitivul hotărârii judecătorești se va face mențiune despre constatarea existenței consimțământului ambilor părinți, al unui singur părinte, al tutorelui sau, după caz, despre suplinirea consimțământului în condițiile art. 13^2 și se va încuviința deschiderea procedurii adopției interne.

Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care instanța admite cererea direcției produce următoarele efecte:

a) drepturile și obligațiile părintești ale părinților firești sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendă și vor fi exercitate de către președintele consiliului județean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul;

b) drepturile și obligațiile părintești exercitate la momentul admiterii cererii de către președintele consiliului județean, primarul sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se mențin.

Efectele hotărârii judecătorești de deschidere procedura adoptie încetează de drept dacă, în termen de 2 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, direcția nu a identificat o persoană sau o familie corespunzătoare pentru copil.

Prin excepție, efectele hotărârii se prelungesc până la încuviințarea adopției, în cazul copiilor cu părinți necunoscuți, precum și în cazul în care s-a finalizat procedura de potrivire practică și a fost întocmit raportul de potrivire practică. Pentru celelalte cazuri, direcția este obligată să revizuiască planul individualizat de protecție a copilului și să solicite instanței judecătorești, în funcție de finalitatea acestuia, încuviințarea unei noi proceduri de deschidere a adopției. 26

Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incuviintare a deschiderii procedurii de adoptie, se informeaza in scris, in termen de 5 zile, Oficiul Roman pentru Adoptii si Managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei. Pentru copiii eligibili la adoptie, specialistii din cadrul serviciului identifica nevoile acestora.

Dacă, ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției, dispare cauza care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul dintre părinți a consimțământului la adopție, împotriva hotărârii se poate face cerere de revizuire-art 24 din lege. Cererea de revizuire suspendă soluționarea cererii de încredințare a copilului în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției, dacă vreuna dintre acestea se află pe rolul instanței judecătorești.

Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției interne are obligația de a informa de îndată instanța despre depunerea cererii de revizuire. Măsura de protecție a copilului sau, după caz, încredințarea în vederea adopției se prelungește de drept pe perioada soluționării revizuirii.

Dacă instanța judecătorească dispune revocarea măsurii încredințării, va hotărî, la propunerea direcției generale în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului, o măsură provizorie de protecție a copilului, până la soluționarea revizuirii.

În cazul în care încuviințează cererea de revizuire, instanța va solicita consimțământul părintelui care nu și l-a dat anterior, numai după depunerea de către direcția în a cărei rază teritorială locuiește acesta a unui raport de consiliere și informare în conformitate cu prevederile. Efectuarea unei noi anchete sociale care să vizeze situația actuală a părinților firești, precum și potențialul de reintegrare a copilului în familia biologică/extinsă este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale și întocmirea raportului sunt de competența direcției în a cărei rază administrativ-teritorială locuiește părintele firesc. Ancheta sociala va cuprinde situația actuală a părinților firești, precum și potențialul de reintegrare a copilului în familia biologică este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale și întocmirea raportului sunt de competența direcției în a cărei rază teritorială locuiește părintele firesc.

În cazul în care, după suspendarea prevăzută la art. 25 din lege, părintele care s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul se opune adopției și nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 13^2din lege, cererea de încredințare a copilului în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției se repune pe rol la solicitarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului și se respinge."

Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției interne are obligația de a formula de îndată cerere de revizuire sau, după caz, de a solicita suspendarea oricărei proceduri judiciare, precum și a oricărui alt demers privind adopția, dacă ia cunoștință, până la data pronunțării hotărârii de încuviințare a adopției, despre încetarea cauzei care a determinat imposibilitatea părintelui de a-și exprima voința cu privire la adopție.

7. Potrivire dintre copil si persoana/familia adoptatoare – ORA

Potrivirea este o etapă premergătoare încredințării în vederea adopției se inițiază de Oficiul Roman pentru Adoptii 27

Procesul de potrivire consta în identificarea si selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare masura nevoilor copilului.

În procesul de potrivire sunt inclusi copiii pentru care s-a încuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne si adoptatorul/familia adoptatoare cu resedinta obisnuita în România care detine atestat valabil, înregistrati în Registrul National pentru Adoptii.

În vederea initierii de catre Oficiu a procedurii de potrivire teoretica, directia este obligata sa transmita acestuia informatiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, cât si cu privire la copiii pentru care s-a încuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne. Informatiile se transmit odata cu comunicarea, în termenul prevazut de lege (5 zile), a atestatului, respectiv a sentintei de deschidere a procedurii adoptiei interne, prin completarea fiselor-cadru, model aprobat prin Ordin al Secretarului de Stat al Oficiului.

Oficiul introduce în R.N.A. informatiile si selecteaza, în baza criteriilor de potrivire teoretica, adoptatorii/familiile adoptatoare ce urmeaza a fi incluse în lista care se transmite directiei de la domiciliul copilului, în vederea continuarii procedurii de potrivire teoretica.

În procedura de selectie, Oficiul include în lista, cu prioritate, urmatoarele persoane:

a) rudele copilului pâna la gradul al patrulea inclusiv;

b) persoana/familia alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie o perioada de minim 6 luni;

c) persoanele/familiile care au adoptat frati ai copilului;

d) persoanele/familiile cu care copilul a avut contacte directe si constant pe o perioada de minim 6 luni anterior obtinerii atestatului.

In cazul in care nu se identifica o persoana/familie adoptatoare pe raza judetului lista, adoptatoriilor/familiilor adoptatoare se ierarhizeaza în functie de criteriul proximitatii în raport cu domiciliul copilului, precum si în functie de vechimea atestatului. În situatia în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestata si atestatul nu si-a produs efectele, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispozitii de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirarii atestatului si data emiterii noii dispozitii de atestare.

Oficiul are obligatia de a transmite lista în termen de 10 zile de la data înregistrarii sentintei de deschidere a procedurii adoptiei interne.

Potrivirea teoretica la nivelul directiei

În urma transmiterii listei de catre Oficiu, responsabilul de caz al copilului si psihologul din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligati sa continue potrivirea initiata de Oficiu, pe baza criteriilor de potrivire teoretica de la nivelul directiei. Se analizeaza informatiile referitoare la copil, la parintii firesti/familia extinsa si la adoptator/familia adoptatoare, dupa cum urmeaza:

a) informatii referitoare la copil: vârsta, sexul, nationalitatea, etnia, rasa, trasaturile de personalitate, religia, relatiile cu alti copii si persoane adulte, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care traieste, programul zilnic, opinia cu privire la adoptie în functie de 28

vârsta si gradul sau de maturitate, fratrie, atasamentul fata de persoane semnificative din viata copilului;

b) informatii referitoare la parintii fireti/familia extinsa: vârsta, personalitatea, ocupatia, nivelul de educatie, religia, istoricul marital, nationalitatea, etnia, rasa, istoricul medical, dependente, modul de relationare cu copilul;

c) informatii referitoare la adoptator/familia adoptatoare: vârsta, trasaturile de personalitate, ocupatia, preferintele, aptitudinile parentale, interesele, educatia, rasa, nationalitatea, etnia, religia, istoricul marital, asteptarile în legatura cu vârsta, sexul si situatia psihosociomedicala a copilului, stilul de viata, copii în cadrul familiei.

În urma analizarii informatiilor mentionate mai sus, precum si a altor informatii relevante cu privire la copil sau, dupa caz, adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului completeaza fisa sintetica de potrivire teoretica. Modelul cadru al fisei este aprobat prin Ordin al Secretarului de Stat al Oficiului.

Responsabilul de caz al copilului si psihologul colaboreaza cu responsabilul sau, dupa caz, responsabilii de caz ai adoptatorilor/familiilor adoptatoare si selecteaza din lista transmisa de Oficiu, 3 adoptatori/familii adoptatoare care vor fi incluse în fisa sintetica de potrivire teoretica.

În selectia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare, sunt incluse cu prioritate persoanele prevazute la art.59 alin.(1) din normele metodologice. Pentru completarea numarului de adoptatori/familii adoptatoare se aplica unul sau mai multe criterii de potrivire teoretica utilizate la nivelul directiei, daca responsabilul de caz apreciaza ca pentru copilul în cauza sunt esentiale anumite criterii din fisa sintetica de potrivire teoretica.

Daca responsabilul de caz stabileste ca anumite criterii de potrivire de la nivelul directiei sunt esentiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selectie si potrivire vor fi inclusi numai adoptatorii care raspund acestor criterii.

În urma completarii fisei sintetice, responsabilul de caz al copilului realizeaza o ierarhizare a adoptatorilor/familiilor adoptatoare în functie de capacitatea acestora de a raspunde criteriilor de potrivire teoretica. Procedura de potrivire practica este initiata cu acel adoptator/familie adoptatoare care raspunde în cea mai mare masura criteriilor de potrivire teoretica.

În situatia în care exista mai multi adoptatori/familii adoptatoare care raspund în aceeasi masura criteriilor de potrivire teoretica, parcurgerea etapei de potrivire practica se initiaza cu adoptatorul/familia adoptatoare, selectata în urma aplicarii criteriilor de ierarhizare prevazute la art.59 alin.(4) din normele metodologice.

Potrivirea practica

Potrivirea practica vizeaza pregatirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare si a altor persoane de referinta pentru copil si organizarea de întâlniri între copil si adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitarii acomodarii acestora. În vederea facilitarii procedurii de potrivire practica, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaboreaza cu managerul de caz al acestuia. Managerul de caz se va asigura 29

ca persoanele implicate în cresterea si îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare selectata.

În cadrul procedurii de potrivire practica, pentru adoptator/familia adoptatoare se urmareste:

sprijinirea în vederea întâlnirii cu copilul, furnizarea unor informatii cu privire la caracteristicile, nevoile si istoria acestuia si consilierea referitor la atitudinea si comportamentul adecvate în raport cu copilul;

oferirea suportului necesar pentru a putea depasi/clarifica eventualele îngrijorari în ceea ce priveste copilul.

Prima etapa a potrivirii practice consta în informarea prealabila a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile si caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz considera ca adoptatorul/familia adoptatoare respectiva este potrivita pentru acel copil, prezentându-i-se si fotografii recente ale copilului. Daca persoana/familia adoptatoare refuza continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemneaza si se motiveaza în scris.

Daca adoptatorul/familia adoptatoare accepta continuarea potrivirii practice, stabilesc împreuna cu responsabilul de caz al acestora si cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.

Prima întâlnire are loc în mediul de viata al copilului, fara a i se aduce la cunostinta scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinta. În maxim 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îsi exprima în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practica. În termen de 2 zile de la exprimarea opiniei, cei doi responsabili de caz întocmesc un raport comun în care propun continuarea potrivirii practice sau mentioneaza necesitatea reluarii procedurii prevazute în prezentele norme. Reluarea procedurii de potrivire cu urmatorul adoptator/familie adoptatoare se propune de catre responsabilul de caz al copilului. În situatia în care se propune continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului notifica de îndata Oficiul cu privire la acest aspect. În situatia în care se decide continuarea procedurii de potrivire practica familia impreuna cu specilistii stabilesc de comun acord programul si modul de desfasurare a urmatoarelor întâlniri, precum si participantii la întâlniri. Psihologul participa la cel putin una dintre întâlnirile stabilite. Întâlnirile au drept scop realizarea treptata a acomodarii cu adoptatorul/familia adoptatoare si pot fi realizate atât în mediul de viata al copilului, cât si în afara acestuia. Numarul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilitatii dintre copil si adoptator/familia adoptatoare se stabileste de catre cei doi responsabili de caz, în functie de particularitatile si evolutia cazului. Numarul minim al întâlnirilor este de 4. La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului si cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire, al carui model se aproba prin Ordin al Secretarului de Stat al Oficiului.

Daca, pe parcursul potrivirii practice, specialistii constata ca nu se realizeaza acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, potrivirea înceteaza, urmând a se relua procedura de potrivire cu urmatorul 30

adoptator/familie adoptatoare care raspunde în cea mai mare masura criteriilor de potrivire teoretica, conform prevederilor art.62 din normele metodologice.

Responsabilul de caz al copilului are obligatia de a notifica de îndata Oficiul cu privire la încetarea procesului de potrivire practica si sa consemneze motivul/motivele care au determinat încetarea potrivirii practice. Motivele care determina încetarea potrivirii practice urmeaza a fi analizate de cei doi responsabili de caz si, daca se apreciaza ca acestea sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practica, pentru a preveni aparitia unei situatii similare.

Momentul reluarii procedurii de potrivire a copilului este stabilit de responsabilul de caz al acestuia în functie de situatia si particularitatile copilului, dar nu mai târziu de 3 luni de la momentul încetarii potrivirii anterioare.

În situatia în care nu se poate finaliza potrivirea practica între copil si primii 3 adoptatori/familii adoptatoare selectate din lista transmisa de Oficiu, directia are obligatia de a relua procedura de potrivire prevazuta de prezenta hotârare, pâna la epuizarea tuturor adoptatorilor/familiilor adoptatoare cuprinse în aceasta lista. Daca nu se poate finaliza potrivirea practica cu nici unul dintre adoptatorii/familiile adoptatoare cuprinse în lista transmisa de Oficiu, directia are obligatia de a notifica Oficiul si de a solicita o noua lista.

În situatia în care în evidenta Registrului National de Adoptie nu sunt identificati adoptatori/familii adoptatoare potrivite din punct de vedere teoretic pentru copil, directia este obligata sa solicite trimestrial Oficiului reluarea demersurilor de potrivire teoretica si transmiterea unor noi liste cu adoptatori/familii adoptatoare. Termenul se calculeaza de la data înregistrarii la directie a raspunsului negativ al Oficiului cu privire la solicitarea listei.

8. Încredintarea in vederea adoptiei

În termen de maxim 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, directia de la domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizeaza instanta judecatoreasca pentru încredintarea copilului în vederea adoptiei. Odata cu cererea de încredintare în vederea adoptiei, directia solicita instantei sa se pronunte si cu privire la revocarea masurii de protectie speciala. Dosarul de incredintare in vederea adoptiei se preda de catre specialistul din cadrul Serviciului Adoptii, consilierului juridic din cadrul Serviciului Juridc Contencios pe baza unui proces verbal.

La cererea de încredintare în vederea adoptiei se anexeaza urmatoarele documente:

certificatul de nastere al copilului, în copie;

certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de medicul de familie în a carui evidenta se afla;

hotarârea judecatoreasca definitiva privind deschiderea procedurii adoptiei interne;

lista prevazuta de lege, transmisa de Oficiu directiei de la domiciliul copilului, pe baza careia a fost selectat adoptatorul/familia adoptatoare;

31

raportul de potrivire continând propunerea de sesizare a instantei judecatoresti pentru încredintarea copilului în vederea adoptiei;

dispozitia si atestatul de adoptator/familie adoptatoare apta sa adopte;

copie dupa buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung/permisul de sedere permanenta sau dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;

copie legalizata dupa certificatul de casatorie/hotarâre de divort, daca este cazul;

certificatul de cazier judiciar;

certificat/adeverinta medicala eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, însotita de rezultatul evaluarii psihiatrice;

certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;

certificat/adeverinta medicala eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu mentionarea eventualelor boli cronice, însotita de rezultatul evaluarii psihiatrice.

orice alte documente relevante în sustinerea cererii de încredintare în vederea adoptiei.

In situatia în care sotul adoptatorului nu se asociaza la cererea de adoptie se solicita urmatoarele documente:

certificatul de cazier judiciar;

certificat/adeverinta medicala eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, însotita de rezultatul evaluarii psihiatrice;

declaratie autentica pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul/solicitantii nu sunt decazuti din drepturile parintesti precum si referitor la faptul ca nu au copil/copii în sistemul de protectie speciala;

certificat/adeverinta medicala eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu mentionarea eventualelor boli cronice, însotita de rezultatul evaluarii psihiatrice.

Executarea sentintei judecatoresti prin care s-a admis cererea de încredintare în vederea adoptiei se face în baza unui certificat de grefa. Termenul pentru care s-a dispus încredintarea se calculeaza de la data mutarii efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare. Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidentiaza într-un document întocmit în dublu exemplar si semnat de catre reprezentantul directiei si de catre adoptator/familia adoptatoare, datat si înregistrat la directia în a carei raza administrativ-teritoriala a fost protejat copilul. 32

În situatia în care încredintarea în vederea adoptiei se dispune la un adoptator/familie adoptatoare dintr-un alt sector/judet decât cel în care a fost protejat copilul, directia de la domiciliul copilului are obligatia ca în termen de 3 zile sa transmita documentele copilului directiei de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, în vederea luarii în evidenta si întocmirii rapoartelor bilunare prevazute de lege. Preluarea copilului este realizata în mod obligatoriu de catre adoptator sau cel putin unul dintre sotii familiei adoptatoare.

Urmarirea evolutiei copilului pe perioada încredintarii în vederea adoptiei

Urmarirea evolutiei copilului încredintat în vederea adoptiei si a relatiilor dintre acesta si adoptator/familia adoptatoare se realizeaza în mediul de viata al copilului, prima vizita în acest scop având loc în prima saptamâna de la mutarea efectiva a copilului la adoptator/familia adoptatoare. Pe întreaga perioada în care copilul este încredintat în vederea adoptiei directia, în a carei raza administrativ-teritoriala domiciliaza adoptatorul/familia adoptatoare, are obligatia de a urmari evolutia copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare. Rapoartele bilunare contin constatarile rezultate ca urmare a evaluarii relatiilor dintre copil si familie, în urma vizitelor efectuate de catre responsabilul de caz si de catre un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum si propuneri vizând, dupa caz, mentinerea, prelungirea sau revocarea încredintarii în vederea adoptiei.

Responsabilul de caz are obligatia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare asupra recomandarilor si concluziilor continute în cuprinsul rapoartelor bilunare. Responsabilul de caz tine evidenta rapoartelor bilunare, precum si a celui întocmit la sfârsitul perioadei de încredintare în vederea adoptiei, în dosarul de adoptie al fiecarui caz. Rapoartele bilunare se supun avizarii sefului compartimentului de specialitate, iar în situatia în care acestea contin propuneri care impun sesizarea instantei judecatoresti pentru prelungirea sau, dupa caz, revocarea încredintarii în vederea adoptiei, se supun aprobarii conducerii directiei.

În perioada pentru care s-a dispus încredintarea în vederea adoptiei specialistii din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligati sa ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitarii integrarii copilului în noul mediu de viata. În acest scop, se acorda suport si asistenta de specialitate care sa raspunda nevoilor identificate cu ocazia urmaririi evolutiei copilului sau semnalate direct de catre adoptator/familie adoptatoare sau, dupa caz, de catre copil. Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea si consilierea acestora si, dupa caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacitatilor parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii si parinti.

La sfârsitul perioadei de încredintare în vederea adoptiei, directia în a carei raza administrativ-teritoriala domiciliaza adoptatorul/familia adoptatoare întocmeste un raport final, în care se evidentiaza modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viata, luându-se în considerare constatarile si 33

concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în aceasta perioada. Raportul final se întocmeste de catre responsabilul de caz si psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, contine propunererea vizând încuviintarea adoptiei si se aproba de catre directorul directiei.

În situatia în care în perioada de încredintare în vederea adoptiei, adoptatorul/familia adoptatoare îsi schimba domiciliul în raza administrativ-teritoriala a altei directii, competenta continuarii instrumentarii procedurilor de adoptie revine directiei de la noul domiciliu. Dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare si copilului se transmite de îndata, în original, directiei de la noul domiciliu.

Hotărârile prin care se soluționează cererile de încredințare în vederea adopției sunt executorii de la data pronunțării.

Încredințarea în vederea adopției nu este necesară în următoarele cazuri:

a) pentru adopția persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu;

b) pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv;

c) pentru adopția copilului pentru care a fost deschisă procedura adopției interne și acesta se află în plasament la unul dintre soții familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puțin 2 ani;

d) pentru adopția copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data instituirii tutelei."

Părți citate în judecarea cererilor de încredințare a copilului în vederea adopției:

Direcția de la domiciliul copilului;

Direcția de la domiciliul familiei sau familia adoptatoare.

Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incredintare in vederea adoptiei, se informeaza in scris in termen de 5 zile Oficiul Roman pentru Adoptii si Managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei.

Prelungirea si revocarea încredintarii în vederea adoptiei

În situatiile în care este necesara prelungirea încredintarii în vederea adoptiei, directia sesizeaza de îndata instanta judecatoreasca cu cerere în acest sens. Cererea adresata instantei judecatoresti prelungeste de drept perioada stabilita initial pentru încredintarea în vederea adoptiei, cu termenul necesar solutionarii acestei cereri. În situatiile în care se solicita revocarea încredintarii în vederea adoptiei, cererea adresata instantei judecatoresti contine si solicitarea cu privire la instituirea unei masuri de protectie speciala pentru copil si desemnarea persoanei care urmeaza sa exercite drepturile si obligatiile parintesti cu privire la acesta. Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizata în mod obligatoriu de catre un reprezentant al directiei.

In situația in care instanța judecătorească dispune revocarea măsurii încredințării, se reia procesul de potrivire." 34

9. Încuviintarea adoptiei interne

Cererea de încuviintare a adoptiei este însotita de documentele urmatoare:

raportul final referitor la evolutia relatiilor dintre copilul si familie;

raport de vizita –monitorizare post adoptie incredintare in vederea adoptiei;

certificatul de naștere al copilului, în copie legalizată;

certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;

hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopției interne a copilului;

raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în vederea exprimarii consimtamântului;

atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;

hotărârea judecătorească irevocabilă de încredințare în vederea adopției;

copie dupa buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung/permisul de sedere permanenta sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;

documentul prin care a fost instituit plasamentul/tutela pentru situatiile în care copilul a fost plasat sau se afla în tutela la adoptator/familia adoptatoare de cel putin 2 ani;

certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie legalizată;

certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie legalizată;

cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;

certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;

adeverinte de venituri;

acte de proprietate;

declaratie notariala din care sa reiese ca nu sunt decazuti din drepturi parintesti si nu au copii in institutie.

Raportul final întocmit la sfârsitul perioadei de încredintare în vederea adoptiei se depune la instanta judecatoreasca pâna cel mai tarziu cu 5 zile înaintea termenului la care directia a fost citata pentru judecarea cauzei.

În cazul adoptiei copilului de catre tutore ori de catre persoana/familia la care a fost plasat, daca a trecut o perioada de cel putin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului, specialistii din cadrul compartimentului de specialitate întocmesc un raport vizând evolutia relatiilor dintre copil si adoptator/familia adoptatoare, care se depune la instanta judecatoreasca în termenul prevazut de lege. 35

Cererea de încuviintare a adoptiei se introduce fie de catre adoptatori, fie de catre directie, la instanta competenta cu cel putin 5 zile înainte de implinirea perioadei pentru care a fost dispusa încredintarea în vederea adoptiei.

Părți citate în judecarea cererilor de încuviințare a adopției:

* Direcția de la domiciliul copilului

* Direcția de la domiciliul adoptatorului sau familia/persoana adoptatoare.

Copilul care a implinit varsat de 10 ani este audiat in camera de consiliu de catre instanta judecatoreasca.

Conform art. 36^1 instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial.

Chemarea parintilor firesti in fata instantei competente sa incuviinteze adoptia se face prin invitatie adresata acestora, in camera de consiliu, fara a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la persoana/familia adoptatoare.

Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incuviintare adoptiei, se informeaza in scris in termen de 5 zile Oficiul Roman pentru Adoptii si managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei si se specifica ca dosarul copilului va fi transferat in cadrul Compartimentului Post-Adoptie si va fi monitorizat timp de 2 ani.

10. Monitorizarea postadoptie în cazul adoptiei interne

Monitorizarea postadoptie se realizeaza trimestrial, de catre directia de la domiciliul copilului prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioada de cel putin 2 ani de la încuviintarea adoptiei. Pentru aceasta activitate, poate fi desemnat responsabil de caz si psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.

Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadoptie, are obligatia de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemneaza evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si adoptator/familia adoptatoare.

În situatia în care pe perioada de monitorizare postadoptie, responsabilul de caz constata necesitatea asigurarii unor activitati postadoptie poate colabora în realizarea acestora cu profesionistii din cadrul organismelor private autorizate în acest sens, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate si societatilor civile profesionale de asistenta sociala si/sau psihologie care au încheiat conventii cu Oficiul.

În situatia în care în perioada de monitorizare postadoptie adoptatorul/ familia adoptatoare îsi stabileste domiciliul/resedinta în raza administrativ-teritoriala a altei directii decât cea care a initiat procedura de monitorizare, rapoartele trimestriale de monitorizare vor fi întocmite de catre directia de la noul domiciliu/resedinta.

Directia care a initiat monitorizarea postadoptie are obligatia de a notifica directia de la noul domiciliu/resedinta pentru continuarea procedurilor de monitorizare si de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate pâna 36

la acel moment. În cazul în care, pe parcursul monitorizarii postadoptie sau ulterior sunt necesare informatii/documente din dosarul de adoptie, directia de la noul domiciliu/resedinta le poate solicita fie adoptatorilor fie directiei care a initiat procedura de adoptie.

Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare post adoptie, în conditiile prevazute de lege. În aceasta situatie se întocmeste un raport care contine constatarile si recomandarile rezultate pe parcursul monitorizarii precum si motivarea acestei propuneri, care este supus aprobarii directorului directiei.

În termen de maxim 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadoptie, responsabilul de caz întocmeste raportul final de închidere a cazului, care este supus aprobarii directorului directiei. Rapoartele se transmit Oficiului si, dupa caz, si directiei care a initiat monitorizarea postadoptie, în situatia prevazuta la art.85 alin.(1) din normele metodologice, în termen de 5 zile de la aprobarea lor de catre directorul directiei.

Daca adoptatorul/familia adoptatoare împreuna cu copilul adoptat urmeaza sa locuiasca mai mult de 3 luni pe teritoriul altei tari, monitorizarea postadoptie se realizeaza de catre directia care are in evidenta cazul, cu sprijinul Oficiului. Directia pune la dispozitia adoptatorului/familiei adoptatoare, la cererea acestuia, un document în care se precizeaza faptul ca adoptia a fost încuviintata urmând procedura adoptiei interne si se solicita sprijinul autoritatilor straine pentru continuarea monitorizarii postadoptie (model). Responsabilul de caz are obligatia de a tine evidenta rapoartelor de monitorizare postadoptie si de a le transmite, spre informare, adoptatorilor.

Dispozitiile sectiuniuni de monitorizare post adoptie nu se aplica in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau firesc sau adoptiv si nici în cazul adoptiei copilului de catre tutore.

Activitati postadoptie

Compartimentul de specialitate va furniza si va asigura accesul copilului si adoptatorului/familiei adoptatoare la activitati postadoptie, în functie de nevoile identificate. Aceste activitati pot fi desfasurate de specialistii compartimentului de specialitate, de organisme private autorizate în acest sens precum si de cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie care au încheiat conventii cu Oficiul. Activitatile postadoptie se pot realiza la initiativa responsabilului de caz ca urmare a propunerilor si recomandarilor formulate în rapoartele de monitorizare postadoptie, sau la solicitarea adoptatului sau adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv dupa expirarea perioadei de monitorizare postadoptie prevazuta de lege.

Activitatile post adoptie de care beneficiaza copilul si/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare prevazuta de lege se consemneaza în dosarul copilului de catre responsabilul de caz din compartimentul de specialitate.

Dupa perioada de monitorizare, se informeaza in scris managerul de caz a copilului cu privire la inchiderea cazului.