Adoptarea Deciziilor Financiare In Conditii de Certitudine

Cuprins: pagina nr.

1 . Considerații cu privire la adoptarea deciziei de investiții în mediul cert…………………..3

1.1 Elementele financiare ale unei investiții…………………………………………………….3

1.2 Elementele financiare ale unei investiții în mediul cert………………………………….6

2. Evaluarea oportunității și rentabilității investițiilor în mediul cert…………………………7

2.1 Determinarea costului de oportunitate a capitalurilor proprii………………………….7

2.2 Analiza economică a operației de credit-bail …………………………………………..…8

2.3 Metode uzuale de determinare a costului credit-bail-ului………………………………10

3. Studiu practic privind fundamentarea deciziei de investiții in mediul cert……………….14

4. Anexe

5. Bibliografie

Capitolul I.

Considerații cu privire la adoptarea deciziei de investiții în mediul cert

Noțiunea de investiții poate fi definită o dată în sens financiar ca schimbarea unei sume de bani prezentă și certă în speranța obținerii unor venituri superioare, dar probabile precum și în sens contabil sub forma alocării unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va determina fluxuri financiare și cheltuieli financiare.

Investițiile se pot clasifica astfel:

investiții tehnice: achizitia, constructia si montajul unor masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport;

investiții umane: formarea (calificarea, specializarea etc.) a personalului;

investiții sociale: constructia in intreprinderi a unei cantine restaurant etc.;

investiții financiare: cumpararea de titluri de participate la alte societati comerciale etc.;

investiții comerciale: pentru publicitate si reclama etc. In functie de riscul pe care-1 implica ele se pot grupa in:

de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu un rise foarte scazut, deoarece nu presupune modificari ale tehnologiei de fabricatie;

de modernizare a echipamentului existent in functiune si care implica un rise redus ca urmare a unor corectii neesentiale in tehnologia de fabricatie;

de dezvoltare: de extindere a unor sectii, uzine, fabrici noi, investiții care presupun un rise mai mare antrenat de nevoia de largire a pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere;

strategice: privind crearea unor filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta societate comerciala etc. Presupun un risc considerabil ca urmare a extinderii activitații în zone geografice noi.

1.1 Elementele financiare ale unei investiții

Suma investiției se determina diferit in functie de modul de realizare a lucrarilor de achizitii,
constructii, instalatii si montaj. De exemplu, pentru achizitiile de active fixe de la furnizori externi suma investitiei cuprinde:

• pretul de achizitie;

• taxe si cheltuieli vamale;

• cheltuieli de transport;

• cheltuieli de investiții si montaj;

• comisioane etc.

Pentru lucrarile de investiții in regie proprie a intreprinderii, suma investita cuprinde:

• costul materialelor consumate;

• cheltuieli directe cu manopera si cu utilaje de constructii; . cota-parte a cheltuielilor indirecte repartizate investitiei.

Durata de viata a investitiei este de asemenea o notiune cu larga semnificatie:

Durata fiscala, contabila – durata normala de serviciu a mijloacelor fixe din catalogul normelor de amortizare anexat Legii amortizarii;

Durata tehnica – durata determinata de caracteristicile tehnice functionale specifice oricarui mijloc fix;

Durata comerciala – determinata de durata de viața a produselor fabricate cu respectiva inventie;

Durata juridica – durata protectiei juridice asupra dreptului de concesiune a unei exploatari, asupra unui brevet, licenta, marci de fabrica;

e) Beneficiile suplimentare sau economiile sau economiile de materiale si manopera previzibile ca se vor obtine, sunt fluxuri de trezorerie marginale determinate de punerea în functiune a obiectivului de investiții.

Valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizat dupa incheierea duratei de viata a investitiei (prin vanzare, prin valorificarea pieselor subansamblelor etc., rezultate la casare etc.)

Decizia de investiții este importanta deoarece ea angajeaza viitorul firmei, ea implica numeroase directii pentru evaluarea proiectelor de la directia comerciala la directia fmanciara, la directia tehnica, la directia de personal.

Regula de referinta. Valoarea actuala neta.

O investitie este acceptabila daca valoarea sa actuala neta este pozitiva, adica daca ea contribuie la cresterea valorii actuale totale a intreprinderii.

Pentru a calcula criteriul VAN este suficienta calcularea valorii actuale a fluxurilor de lichiditati viitoare generate de investitie, apoi deducerea sumei initiate a investitiei.

Desemnam prin Q fluxul de lichiditati prevazut (asteptat) de la investitie pentru perioada t. Suma investitiei initiate este I0. Rata de actualizare considerata este Rt pentru un flux care se produce la finele perioadei t.

VAN este atunci egala cu:

durata de viata a investitiei fiind de n perioade. Investitia este acceptata daca se permite cresterea valorii intreprinderii, adica daca valoarea actuala a fluxurilor de lichiditati este superioara costului investitiei I0.

Alegerea ratei de actualizare

Rata de actualizare reprezinta costul de oportunitate al capitalului investit. Tmand cont de ipoteza de certitudine care a fot pusa, rata de actualizare este constituita din rata dobanzii pe piata financiara, care rezulta din confruntarea ofertei si a cererii de capitaluri. Aceasta rata este unica ca urmare a ipotezelor avute în vedere.

Daca, dimpotriva, se introduce incertitudinea in rationament, determinarea acestei rate depinde de costul riscului.

Valoarea recuperabilă (VR) din dezinvestire reprezinta suma fluxurilor nete actualizate de trezorerie, ce rezulta dupa incetarea activitatii si valorificarea (prin vanzare) a activelor ce apartin activitatii dezinvestite.

Valoarea recuperabila se stabileste dupa deducerea cheltuielilor ocazionate de operatiile de dezinvestire (CD = demontarea si demolarea, indemnizatiile pentru personalul concediat, avizarea furnizorilor si clientilor etc.) a cheltuielilor ce decurg din asumarea obligatiilor, pentru activitatea care a incetat (CO = fabricatia unui stoc de piese de schimb, mentinerea service-ului) si a cheltuielilor de reorganizare a activitatii intreprinderii (CR = recalificarea personalului afectat, reorganizarea atelierelor etc.).

Fluxurile monetare pozitive ale deciziei de investire se refera la:

incasarea neta din cesiunea activelor fixe dezinvestite (VFK), rezultata dupa deducerea impozitului pe veniturile de capital sau dupa aditionarea economiei de impozit, din pierderea de capital la operatia de cesiune;

recuperarea capitalului investit in mijloace circulante (CKC) aferente activitatii dezinvestite;

economiile marginale actualizate (EMA) care vor rezulta la cheltuielile cu noua investitie.

In consecinta, valoarea recuperabila se determina dupa relatia:

VR = (VKF + VKC + EMA) – (CD + CO + CR)

Durata de viata economica ramasa (DVR) a obiectivului supus

dezinvestirii reprezinta numarul de ani (tinand cont de conditiile din momentul dezinvestirii) in care s-ar mai fi putut exploata respectiva activitate, daca nu s-ar pune problema dezinvestirii.

Veniturile viitoare (marginale) pierdute VVP reprezintă profiturile nete de exploatare previzionate care ar rezulta din activitatea supusă operației de dezinvestire dacă aceasta din urmă nu ar avea loc.

Veniturile viitoare pierdute (VVP) se determina, in fiecare an al duratei de viata ramase, dupa relatia urmatoare:

VVP = (CA – V – F) (1 – t) + A • T în care:

CA – cifra de afaceri;

V – cheltuielile variabile evitate;

F – cheltuielile fixe evitate (eventual);

T – cota unica de impozit;

A – amortizari pierdute.

Valoarea reziduală viitoare pierdută (VRP) reprezinta fluxurile monetare pozitive previzionate care ar rezulta la sfarsitul duratei de viata ramase daca dezinvestirea nu ar avea loc.

Rata de actualizare (a) a veniturilor viitoare marginale pierdute se determina, in general, la nivelul costului mediu ponderat al capitalului intreprinderi (in functie de structura finantarii) majorat cu prima de rise specific* activitatii ce se supune dezinvestirii. In cazul particular al dezinvestirii in mediu cert, rata de actualizare va fi rata dobanzii fara rise (Rf).

Variatia ratei dobanzii si structura la termen a ratelor dobanzii

Alegerea ratei de actualizare si perioada in care survine fluxul: rata a dobanzii la vedere, rata de rentabilitate la scadenta.

Rata de actualizare bazata pe rata dobanzii de pe piata financiara, poate varia in fiecare perioada, dupa evolutia conditiilor ofertei si cererii pe piata de capital. Drept consecinta, ar trebui in mod normal sa se utilizeze o rata de actualizare diferita in functie de scadenta fluxurilor de lichiditati.

Desemnam prin 0Rd – rata dobanzii existenta astazi pentru o operatie de imprumut pe o durata de "d" ani; aceasta rata denumita rata la vedere reprezinta, tinand cont de ipoteza de certitudine, rata de actualizare de utilizat pentru un flux de lichiditati care se produce la finele anului "d". Astfel, relatia de determinare a VAN-ului ar trebui sa se scrie:

Nu se poate deci utiliza rata de rentabilitate la scadența obținută dintr-o investiție ca rată de actualizare pentru o altă investitie.

Utilizarea unei rate unice de actualizare pentru ansamblul investițiilor nu este valabila decat daca se permite obtinerea aceleiasi VAN cu ansamblul unor rate la vedere.

Aceasta conditie nu este indeplinita, decat diferitele rate la vedere sunt egale; in acest caz rata de rentabilitate la scadenta egala cu rata la vedere si structura temporala a ratelor descopera o forma particulara care este piata. Aceasta structura depinde de relatia care leaga scadenta si rata dobanzii; ea este, de altfel, denumita structura la termen a ratelor dobanzii.

1.2 Eementele financiare ale unei investiții în mediul cert

Cheltuielile inițiale de investiții (I0) reprezinta marimea neta a capitalului necesar pentru punerea in exploatare a investitiei. Elementele componente ale sumei initiate a investitiei sunt formate din:

costul achizitiei activelor fixe, fizice sau financiare;

cheltuielile de instalare si montaj al echipamentelor si instalatiilor noi si cheltuielile de specializare a personalului în exploatarea noi tehnologi;

cresterea nevoii de fond de rulment respectiv cresterea stocurilor si a creantelor clienti minus cresterea datoriilor de exploatare determinate de noua capacitate de productie;

pretul de revanzare, eventual, al activelor fixe dezvinvestite (inlocuite) prin noua investitie, inclusiv plus sau minus valoarea rezultata din aceasta cesiune.

Durata de viata a investitiei este o notiune cu semnificatii diverse rezultate din diferite unghiuri de interes pentru acest element financiar:

durata fiscala, contabila;

durata tehnica;

durata comerciala;

durata juridica etc.

Fluxurile nete de trezorerie (cash-flow-uri disponibile, CFD)

Fluxurile viitoare de trezorerie (CFD) exprima, de fapt, excedentele de trezorerie disponibile pentru plata dividendelor.

CFD = CFexoi – AIMO – A NFR

CFexpi = Pr.net + Amo = EBIT (1 – x) + Arao
Pr.net = EBT (1 – x) = EBIT (1 – x)
EBT = EBIT – Dob
EBIT = EBE – Amo
în care: EBIT – profitul inainte de dobanzi si de impozit (earning before interests and taxes, în engleza);
EBT – profil inainte de impozit (earning before taxes, in engleza);
Dob – Dobânzi;
x – cota impozitului pe profit.

VALOAREA REZIDUALA (VR) exprima valoarea posibila de recuperat dupa incheierea duratei de viata a investitiei (prin vânzare, prin valorificarea pieselor, subansamblelor etc.);

Valoarea reziduală ar trebui sa cuprindă cel putin urmatoarele elemente:

• valoarea imobilizarilor corporale la pretul de revanzare estimat, corectat cu
impozitele) + Arao
Pr.net = EBT (1 – x) = EBIT (1 – x)
EBT = EBIT – Dob
EBIT = EBE – Amo
în care: EBIT – profitul inainte de dobanzi si de impozit (earning before interests and taxes, în engleza);
EBT – profil inainte de impozit (earning before taxes, in engleza);
Dob – Dobânzi;
x – cota impozitului pe profit.

VALOAREA REZIDUALA (VR) exprima valoarea posibila de recuperat dupa incheierea duratei de viata a investitiei (prin vânzare, prin valorificarea pieselor, subansamblelor etc.);

Valoarea reziduală ar trebui sa cuprindă cel putin urmatoarele elemente:

• valoarea imobilizarilor corporale la pretul de revanzare estimat, corectat cu
impozitele sau cu economia de impozit, aferente plus sau minus-calorii ce ar rezulta;

• valoarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare la pretul de piata sau eel estimat de experti financiari;

• suma cumulată a creșterii anterioare a nevoii de fond de rulment.

Impactul valorii reziduale asupra VAN este cu atat mai mare cu cat marimea estimata a VR este mai mare si cu cat momentul dezinvestirii este mai aproape de momentul investirii (factorul de actualizare a/(l + k) este descrescator pe durata de viata economica a investitiei).

Rata de actualizare este un cost de oportunitate al capitalului investit fiind deci costul de finanțare al investiției din capitaluri proprii si apreciat ca o rată de rentabilitate cerută (normală) de investitori asupra unui proiect. În mediul economic cert, investiția este fară risc, iar rata de rentabilitate cerută de investitorii de capital este rata de dobanda fară risc, deoarece piața financiară este in echilibru. Rata de actualizare (K) ce trebuie utilizată se calculează, deci, pornind de la rata reală de dobandă (rr) și de la rata de inflație (n);

(1 + K) = (1 + rr)(l + r;) pentru 1 an si deci K = rr + rr ■ r;

(1 + K)n = (1 + rr)n (1 + r;)n pentru n ani si deci K = ^(1 + rr)n(l + q)n -1

Ipoteza mediului economic cert face implicită și ipoteza unei curbe plate a ratelor de dobanda in
care ratele anuale sunt egale cu ratele pe termen mediu sau lung.

Capitolul II.

Evaluarea oportunității și rentabilității investițiilor în mediul cert

2.1. Determinarea costului de oportunitate a capitalurilor proprii

Parametrii analizei cursului bursier

Analiza cursului bursier al oricarei intreprinderi se loveste de un dublu paradox:

pe de o parte, evaluarea cursului bursier se bazeaza in mod esential pe proiectarea parametrilor economici proprii ai unei intreprinderi, actualizati la rata de rentabilitate ceruta pe piata financiara; cursul bursier rezulta deci ca urmare a gestiunii societatii si a atitudinii pietei financiare care sanctioneaza aceasta gestiune:

pe de alta parte, chiar piata financiara solicita o rata de rentabilitate distincta de rentabilitatea economica a intreprinderii, ea aplica aceasta rata la parametrii interni ai intreprinderii, care impune din acest motiv actionarului propria sa rentabilitate; oricare ar fi rentabilitatea ceruta pe piata, rentabilitatea actiunii, nu va fi in mod global decat rentabilitatea degajata de aceasta.

Din cauza acestui dublu paradox decurg parametrii care trebuie sa fie luati in considerare in evaluarea cursului bursier al unei societati.

Cursul bursier depinde de conjunctura a doi factori esentiali: rentabilitatea intreprinderii pe de o parte si starea pietei financiare pe de alta parte, deoarece actiunea va putea oricand sa fie schimbata sau negociata pe piata. El este fundamental legat de parametrii intreprinderii si de datele pietei financiare. Cursul bursier reprezinta pe de alta parte, estimarea parametrilor intreprinderii evaluati pe piata la rata de oportunitate pe care si-o alege actionarul tinand cont de riscul la care se expune.

Vaioarea financiara a intreprinderii este, deci, inainte de toate, o valoare anticipata.

Speranta actionarului

Rentabilitatea pe care actionarul o primeste ca urmare a ajungerii la scadenta a titlului sau de proprietate nu poate, in principiu, sa difere in mod global de rentabilitatea degajata de activitatea întreprinderii.

Totusi, actionarul anticipeaza evolutia parametrilor financiari ai intreprinderii si ii estimeaza in functie de un anumit cost de oportunitate; cursul bursier reflecta din acest motiv o sanctiune atribuita in avans intreprinderii pe piata financiara.

Valoarea estimata (sperata) de actionar prezinta o mare importanta pentru societate deoarece se gaseste la originea ajustarii cursurilor. Consideram o intreprindere a carei valoare financiara este 100 in anul 0 si care capitalizeaza totalitatea beneficiilor sale reinvestindu-le la rata de 10% (rata sa de rentabilitate medie). Ea se dezvolta dupa cum urmeaza:

Daca actionarul societatii spera efectiv la o rata de rentabilitate de 10%, valoarea de echilibru, adica valoarea financiara a intreprinderii, in anul 0 va fi egala cu 100. Daca in schimb, actionarul nu asteapta decat o rentabilitate de 8% si se apreciaza ca o intreprindere obtine beneficii superioare celor scontate, el va reajusta cursul actiunii, actualizandu-1 la 8% (si nu la 10%), beneficiile viitoare si se va fixa deci valoarea bursiera a societatii la 103,7 in anul 0 si la 112,7 in anul 1. El va obtine efectiv o rentabilitate de 8% ca si o plus valoare de 12,7 (112,7 – 10) aferenta valorii actiunii sale (daca se decide sa revanda actiunea la finele anului 1).

Invers, daca piata asteapta o rentabilitate de 12% el va reajusta cursul actiunii sub forma de pierdere de valoare, fixand cursul la 103,1 in anul 1 si 90,7 in anul 0. Se observa importanta pe care o prezinta pentru intreprindere rentabilitatea sperata (asteptata) de actionar; daca acesta nu este multumit, valoarea financiara a intreprinderii se va deprecia; invers, daca el solicita o rentabilitate inferioara rentabilitatii oferite de intreprindere aceasta valoare va fi reajustata in sensul cresterii. Studiul sperantelor actionarului permite, deci, degaj area parametrilor fundamentali care vor servi ca baza in determinarea cursului bursier al societatii.

2.2Analiza economică a operației de credit-bail

Punctul de vedere al creditorului

Presupunem ca creditorul este un stabiliment financiar care isi acorda concursul sau î mod egal atat sub forma unui imprumut clasic cat si sub forma credit-bail-ului.

Credit-bail-ul constituie un substitut perfect al imprumutului clasic, ceea ce semnifica faptul ca riscul economic antrenat de o operatie de leasing este identic cu riscul antrenat de o operatie de imprumut clasic pentru stabilimentul financiar. Acesta din urma solicits investitiilor sale o rata de rentabilitate economica dupa deducerea impozitului notata cu Ra b egala eel putin cu costul capitalului sau.

Daca desemnam prin CMPb – costul capitalului stabilimentului financiar si prin Rde costul datoriei pentru locatar si tinand cont de cota de impozitare a creditorului (Tb) , atunci costul minimal al datoriei pentru locatar devine:

R| = CMP /(l – T )

Ca urmare a identitatii presupune a riscului economic intre operatiunea de imprumut clasic si operatiunea de credit-bail, acest cost reprezinta, de asemenea, costul credit-bail-ului pentru locatar.

Costul capitalului creditorului

Costul capitalului creditorului se poate exprima cu ajutorul relatiei urmatoare:

unde: D si CP sunt sumele care exprima datoria financiara si capitalurile proprii ale creditorului;

R0b si Rdb semnifica costul fondurilor proprii si costul datoriei pentru creditor; Tb exprima cota

(rata) de impozitare a creditorului.

Evaluarea rentabilității operațiunii de credit-bail pentru creditor

Vom evalua care este in prezent rentabilitatea operatiunii de credit-bail pentru creditor recurgând la VAN. Rata de actualizare este costul capitalului pe care tocmai noi dorim sa-1 determinam.

Fluxurile de lichiditati incasate de catre creditor sunt constituite de:

pe de o parte, de chiriile dupa deducerea impozitului, adica Lt (1 – Tb);

pe de alta parte, de economiile de impozit procurate (generate) ca urmare a deductibilitatii amortismentelor practicate asupra bunului inchiriat, adica Tb DAt pentru perioada t.

Presupunand ca valoarea reziduala a bunului este nula si ca suma investitiei este I, atunci VAN este urmatoarea:

VAN = Vn|Lt(l-T ) + T DAt J/(l + CMP ) -I

t=l

Punctul de vedere a locatarului

Pentru locatar, operatia de credit-bail corespunde simultan cu o decizie de investitii si o decizie de finantare. Daca conditiile de reparabilitate sunt satisfacute, cele doua decizii pot fi studiate separat. Decizia de investitii se analizeaza intr-un mod traditional: investitia este acceptabila daca VAN este pozitiv. Evaluarea rentabilitatii se face in mod independent de modul de finantare adoptat.

Rămâne atunci să studiem decizia de finanțare, respectiv să comparăm recurgerea la credit-bail cu recurgerea la imprumut. Separabilitatea presupune faptul că credit-bail-ul are aceeasi incidenta ca si imprumutul asupra capacitatii de indatorare; intreprinderea care contracteaza un credit-bail renunta la un imprumut de valoare echivalenta. La o structura financiara egala, procentajul de îndatorare la care se va recurge pentru a-si finanta proiectele sale de investitii va fi mai redus. Decizia nu are incidenta asupra costului capitalului societatii.

Vom examina deci prin comparatie cu imprumutul, care va fi incidenta credit-bail-ului asupra fluxurilor de lichiditati.

Credit-bail-ul antreneaza (genereaza) consecintele urmatoare:

intreprinderea nu poate debursa suma investitiei (I); situatia este echivalenta cu cea in care ea ar fi avut-o daca pe de o parte ar fi primit un imprumut in suma de M = I si pe de alta parte sia-r fi platit investitia;

ea plateste o chirie Lt in fiecare perioada; dupa deducerea impozitului asupra rezultatului, chiria devine Lt (1 – 1 ), 1 fund cota sa de impozitare;

ea renunta la economiile de impozit aferente amortismentelor pe care le-ar fi putut practica daca ea ar fi fost proprietara, deci la Te DAt;

ea renunta, de asemenea, la economiile de impozit aferente cheltuielilor financiare FFt pe care le-ar fi realizat daca s-ar fi finantat pe seama unui imprumut clasic, deci la Te FFt.

Se determina VAN a finantarii, diminuand suma M primita cu suma actualizata a fluxurilor de lichiditati pe care le antreneaza. Rata de actualizare care se aplica este in functie de nivelul de rise care caracterizeaza fluxurile. In cazul leasing-ului nivelul de rise fund presupus identic cu cel al imprumutului clasic trebuie, prin urmare, sa se utilizeze costul datoriei echivalente R/ înainte de

deducerea impozitului. VAN a credit -bail -ului se calculeaza atunci in maniera urmatoare: Lt(l – Te) + TeDAt + TeFFt

si se poate demonstra intr-un mod echivalent, ca:

În cazul în care Te = Tb, VAN a credit-bail-ului pentru locatar este astfel egala cu VAN a operatiei de credit-bail (investitie) pentru creditor.

2.3 Metode uzuale de determinare a costului credit-bail-ului

Cele doua metode care sunt si cele mai uzuale de determinare a costului credit-bail-ului

corespund celor doua metode de determinare a rentabilitatii unei investitii: VAN si rata interna de rentabilitate.

(1) Metoda VAN a fnanțării sau metoda ratei imprumutului de baza

• regula de baza;

Evaluarea VAN a credit-bail-ului se face pornind de la relatia pe care tocmai am expus-o în prealabil:

Aceasta metoda este, de asemenea, denumita "metoda ratei imprumutului de referinta", deoarece se utilizeaza ca o rata de actualizare, rata actuarial* reprezentand costul imprumutului alternativ pe care întreprinderea 1-ar fi putut utiliza pentru a se finanta. Ea poate fi adoptata pentru a tine cont de decalajele care intervin intre anumite fluxuri, de exemplu, chiriile si economiile de impozit care le corespund.

Utilizarea acestui criteriu este imediata; daca VAN este pozitiva, atunci credit-bail-ul este de preferat împrumutului clasic.

(2) Metoda ratei actuariale

Metoda ratei actuariale este echivalenta cu metoda criteriului ratei interne de rentabilitate aplicate costului fmantarii. Relativ la credit-bail, rata actuarial* se determina prin cautarea ratei R astfel incat sa se respecte egalitatea urmatoare:

"NT1 Lt(l-Te) + TeDAt

VAN credit – bail = M – 2_, : = 0

t=i (1 + R)

Rata R astfel obtinuta tine cont de incidentele fiscale.

Costul capitalului

Conceptul de cost al capitalului joaca un rol important in gestiunea financiara, atat la alegerea deciziei de investitii cat si la luarea deciziei de finantare.

Acest cost al capitalului utilizat ca o rata de actuariale depinde de un numar mare de parametri: rata dobânzii datoriilor, politica de dividende, structura financiara a societatii, rise, piata financiara.

Calculul costului capitalului trebuie sa se faca adoptand o optica pe termen lung si calculand costul mediu ponderat pentru toate sursele de finantare.

Se va avea în vedere:

costul indatorarii;

costul capitalurilor proprii;

costul mediu ponderat al capitalurilor;

costul marginal al capitalului;

costul marginal al capitalului si alegerea deciziei de investitie.

Costul indatorării

Datoriile sunt reprezentate de:

împrumuturi la band si organisme financiare specializate;

obligatiuni emise pe piata financiara.

Costul datoriei poate fi determinat atât înainte de piata impozitului pe profit (având în vedere faptul ca in Romania pentru incurajarea unor activitati economice, societati comerciale si a investitiilor straine s-a operat cu scutiri de la piata acestui impozit pe perioada de la 6 luni la 5 ani în functie de specificul activitatii) cat si dupa piata impozitului pe profit (cazul agentilor economici care nu pot beneficia de scutiri sau depasesc perioada de scutire acordata).

1) Costul datoriei înainte de impozitare

Costul explicit al imprumutului este calculat pornind de la valoarea actuala. Daca

intreprinderea a contractat o datorie pe care o notam cu E, care antreneaza rambursari anuale (dobânzi + anuitate de rambursat) egale cu Ei, E2 … En, costul explicit al datoriei Cd va fi determinat cu ajutorul relatie:

Ei Eo E„

— + — + ••• + ^

1 + CD (1 + CD)2 (1 + CD)N

Calculul lui CD se efectueaza ca un calcul al unei rate interne de randament, pornind de la tabele de actualizare.

2) Costul datoriei dupa impozitare

Rata dobanzii dupa impozitare este egala cu: CD • (1 – t) unde t este cota impozitului pe profit.

Impozitul pe profit diminueaza intr-un mod sensibil costul datoriei pentru întreprinderi, de vreme ce cheltuielile financiare sunt în general deductibile (sistemul actual de impozitare a profitului in tara noastra mentioneaza faptul ca suma maxima a cheltuielilor cu dobanzile care poate fi dedusa de catre contribuabili este o suma egala cu suma veniturilor din dobânzi plus 20% din alte venituri ale acestora).

In situatia in care intreprinderea este deficitara costul datoriei ramane la nivelul sau dinainte de impozitare de vreme ce ea nu poate deduce cheltuielile sale financiare (sau macar o parte din

ele) din beneficiul sau brut.

Costul capitalurilor proprii

Costul capitalurilor este egal cu rata de randament asteptata de actionari. Rata de randament asteptata de catre actionari corespunde ratei randamentului minimal care incita actionarul potential sa cumpere o actiune si determina actionarul actual sa conserve titlul de valoare.

1) Costul capitalurilor proprii într-o structura de capitaluri date

Comensurarea costului capitalurilor proprii este posibila cu ajutorul metodei ce apeleaza la dividende.

O actiune, neavand o data scadenta, spre deosebire de o obligatiune se poate considera ca valoarea actuala a unei actiuni sau pretul unei actiuni (PA) este egal(a) cu suma actualizata a dividendelor viitoare:

Di Do D

PA = — + — + … + ,

(1 + CA) (l + C a) (1 + Ca)

unde: PA – pretul actiunii "A";

Dt – dividende la momentul t = 1, 2…;

CA – costul actiunilor sau rata de randament asteptata de actionari. Daca se presupune ca dividende initial Di creste in mod regulat cu o rata de crestere notata cu g, se poate ajunge la urmatoarea relatie:

Aceasta expresie este suma unei progresii geometrice de prim termen:

Si ratia care se mai poate scrie:

2) Costul noilor actiuni

Emisiunea de noi actiuni antreneaza pentru intreprindere cheltuieli de emisiune de titluri noi: cheltuieli legate de titluri noi; cheltuieli de publicitate; comisioane ale bancii.

Aceste cheltuieli sunt adesea in functie de importanta emisiunii si reprezinta aproape 10% suma emisiunii.

Pentru ca vechii actionari sa nu fie penalizati prin emisiunea de noi actiuni (diluare a beneficiilor) va trebui ca noile investitii ale intreprinderii sa genereze o rata de randament, de asemenea ridicata pentru a permite varsarea de dividende a caror valoare actuala sa fie egala cu pretul net pe care intreprinderea il primeste pentru noile sale actiuni.

Desemnând prin: PN – pret net incasat de firma pentru o actiune noua;

CN – cost al actiunilor noi;

Dt – dividende la momentul t (t+1, 2,…) se va obtine: Pretul net pe o actiune noua, incasat de intreprindere este: PN – P(l – e), unde: e – cheltuielile de emisiune, exprimate în procentaj din totalul sumei emisiunii.

3) Costul rezervelor

Rezervele sau beneficiile nerepartizate, au un cost (CR) un cost de oportunitate sau un cost implicit. Acest cost poate fi considerat ca fiind egal cu rata de randament asteptat de actionari pentru actiunile lor:

Anumiti autori consideră costul rezervelor ca fiind un cost de oportunitate egal cu rata randamentului pe care întreprinderea îl va putea obține plasând fondurile sale in exterior.

4) Costul acțiunilor privilegiate

Atunci când o intreprindere emite actiuni privilegiate si când ea primește PN pentru fiecare nouă acțiune, costul acestor acțiuni privilegiate (CP) este egal cu:

unde: PN – pretul net incasat de intreprindere pentru o actiune privilegiata; Dp – dividende varsate actiunilor privilegiate.

Costul mediu ponderat al capitalului

Calculul costului mediu ponderat al capitalului sau costul capitalului intreprinderii necesita anumite etape preliminare:

calculul costului capitalului fiecaruia dintre sursele de finantare utilizate;

calculul ponderii fiecareia dintre sursele de finantare pentru investitiile viitoare;

calculul costului mediu ponderat.

Costul global al capitalului sau costul mediu ponderat al capitalului se obtine facand suma produselor costului fiecaruia din sursele de finantare si ponderea pe care el il prezinta in total resurse.

Teoria costului capitalului dependent de îndatorare

Aceasta teorie stipuleaza ca costul unitar al capitalului ca si pretul actiunilor sunt afectate de cresterea indatorarii intreprinderii.

Cum costul datoriei este in general inferior costului capitalurilor proprii, o crestere a datoriei are un impact favorabil asupra rentabilitatii intreprinderii. Ipotezele de baza sunt urmatoarele: Structura capitalului intreprinderii cuprinde numai actiuni si obligatiuni. Pietele de capitaluri sunt presupuse perfecte, adica:

nu exista costului ale tranzactiilor;

informatia este disponibila pentru toti;

comportamentul investitorilor este rational.

Anticipatiile beneficiilor facute de investitori sunt identice. Beneficiile intreprinderilor nu sunt supuse impozitarii. Costul actiunilor ramane constant cand indatorarea creste. Costul datoriei ramane constant cand indatorarea creste.

Pornind de la aceste ipoteze, partizanii acestei teorii consideră că utilizarea unei indatorări mai importante nu schimbă costul capitalurilor proprii. Această indatorare ar permite diminuarea costului capitalului intreprinderii.

Cap III.

Studiu practic privind fundamentarea deciziei de investiții in mediul cert

Studiu DE FEZABILITATE*

pentru proiectul: ACHIZITIONAREA DE UTILAJE si echipamente pentru tricotaje

Societatea comercială –

SC EURO DESIGN S.R.L.

A. DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

1. Denumirea firmei SC. EURO DESIGN S.R.L.

2. Numărul și data înregistrării la Registrul Comerțului NR. J16/4177/1994

3. Cod fiscal / Cod unic de înregistrare R6780290

4. Forma juridică de constituire Societate cu Raspundere Limitata

5. Adresă, telefon, fax de la:Craiova, judetul Dolj tel. 0744314568, fax:0251416746

Punct de lucru: Craiova, ,judetul Dolj

Birouri: Craiova,judetul Dolj

Secția de producție:

6. Tipul activității principale actuale: Cod CAEN 1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare.

7. Tipul activității noi (aferente investiției, dacă este cazul)

8. Natura capitalului (stat, particular, străin, mixt):particular 100% romanesc

9. Capitalul social la data solicitării creditului: 10 000 000 lei

10. Asociați, acționari principali la data solicitării creditului

11. Date financiare (se vor anexa: bilanțurile contabile pe ultimii 2 ani incheiați, avizate de organul fiscal teritorial și balanțele de verificare pe ultimele 3 luni încheiate ale anului curent)

mii lei

B. CONDUCEREA ȘI PERSONALUL FIRMEI

B.1. CONDUCEREA

*) Continutul studiului de fezabilitate va fi adaptat in functie de marimea agentului economic si domeniul de activitate al acestuia, precum si de tipul clientului: persoana juridica, persoana fizica autorizata sau asociatie familiala.

**) Tabelul se va completa pentru fiecare membru al conducerii executive actuale.

B.2. PERSONALUL

La data solicitarii creditului societatea comerciala EURO DESIGN S.R.L avea 45 de angajati.

Numărul și structura personalului la data solicitării creditului:

*) Personalul TESA va fi defalcat pe funcții (producție, economic, marketing, comercial, etc.)

Organigramă personal actual al societății

Activitatea societatii SC EURO DESIGN SRL se desfasoara structurata pe doua sectii de productie ce fac parte din compartimentul de productie, care alaturi de compartimentul de contabilitate intregesc structura organizatorica a companiei. In compartimentul de productie lucreaza 39 de confectioneri care sunt impartiti pe doua ateliere de productie.

Numarul total al persoanelor angajate cu contract individual de munca la data depunerii cererii este de 45.

*Contabilul isi desfasoara activitatea pe baza de contract de colaborare.

C. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE

C.1. Scurt istoric

SC EURO DESIGN S.R.L. a luat fiinta conform Legii 30/1990 privind societatile comerciale, republicata si conform statutului si hotaararii judecatorului delegat pe langa Camera de Comert si Industrie Oltenia sub numarul 3184/13.12.1994 cu capital subscris si varsat de 300.000 lei, fiind constituit din 30 parti sociale normative si indivizibile in valoare de 10.000 lei fiecare cu urmatoarea structura a actionariatului:

-Popescu Mihai – 15 parti sociale in valoare totala de 150 mii lei

-Crang Marin – 15 parti sociale in valoare de 150 mii lei.

Initial societatea a avut ca activitate comertul cu produse metalo-chimice si de feronerie. Societatea a majorat capitalul social si a extins obiectul de activitatea conform actului aditional la Statutul SC EURO DESIGN S.R.L. cu sediul in Craiova , , judetul Dolj, prin incheierea autentificarii nr. 311 din 6 februarie 1997 dupa cum urmeaza:

– capital social total subscris de catre asociati 10.000 mii lei constituit din 1000 parti sociale in valoare de 10.000 lei fiecare

– extinderea obiectului de activitate pe baza careia se va face trecerea catre productie.

In anul 2000, in data de 01.03.2000 SC EURO DESIGN SRL, prin Certificatul de Inscriere de Mentiuni, inregistrat la Registrul Comertului sub nr.1480, efectueaza schimbarea sediului social la urmatoarea adresa: Craiova, str. Bariera Valcii, nr 215, judetul Dolj.

Obiectul de activitate al SC EURO DESIGN SRL, conform cod CAEN -1772 este „fabricarea de pulovere, veste si articole similare”.

Premisele desfasurarii activitatii de confectii au fost puse in anul 1997 cand societatea a inceput sa colaboreze cu SC GRINEXIM SRL pentru executarea unor contracte de productie de confectii in sistem lohn. Chiar daca la inceput nu a beneficiat de mijloacele fixe necesare, societatea implicandu-se numai in operatiuni secundare de triere, sortare, impaturire si ambalare a produselor, pe parcurs s-au achizitionat mijloace fixe care permit executia operatiilor solicitate de activitatea de producere de confectii in sistem lohn.

De la infiintare, societatea a avut doua activitati predilecte: productie si comert, ponderea acestora in totalul cifrei de afaceri modificandu-se in functie de politica firmei, astfel ca pe parcursul anului 2002 veniturile obtinute din productie reprezinta 100% din cifra de afaceri.

Pe baza datelor preluate din bilantul contabil incheiat la data de 31.12.2003, a balantelor de verificare intocmite la datele de 30.04.2004, 30.05.2004, 30.06.2004 s-au calculat o serie de indicatori economico-financiari, cu respectarea normelor in vigoare elaborate de Ministerul de Finante, BNR si alte organisme financiare. Datele astfel calculate sunt prevazute sinoptic in tabelul de mai jos.

Cifra de afaceri inregistrata in prima jumatate a anului curent atinge 60% din valoarea inregistrata la nivelul anului 2003.

– Ponderea veniturilor realizate din productie in cifra de afaceri este de 100%, ceea ce releva caracterul exclusiv productiv al societatii noastre.

– Dupa cum reiese din bilantul contabil incheiat la data de 31.12.2003, imobilizarile corporale ale societatii cresc de la 1,816,437 in anul 2002 la 3,082,097 in anul 2003, ce reprezinta in termeni relativi o cerstere cu 69,67%.

– Pe baza ultimelor balante de verificare se constata o crestere a cheltuielilor cu serviciile executate de terti datorita faptului ca societatea noastra, desi a investit in mod constant in active productive, totusi nu dispune de suficiente spatii de productie in vederea onorarii tuturor contractelor, fiind astfel nevoita sa apeleze la subcontractare.

– Calculand indicatorul vitezei de rotatie a activelor circulante conform normelor metodologice se inregistreaza o reducere a acesteia pana la valoarea de 0,94. Aceasta se datoreaza faptului ca in structura activelor circulante sunt reflectate si disponibilitatile rezultate in urma obtinerii fondurilor nerambursabile aferente contractului semnat intre ADR SV Oltenia si societatea noastra. Avand in vedere ca aceste fonduri nu au fost inca utilizate, viteza de rotatie reala a activelor circulante se accelereaza, realizandu-se la sfarsitul lunii iunie 2004 doua cicluri complete, in conditiile in care nu tinem cont de fondurile neutilizate, comparativ cu 3,14 cicluri realizate pe parcursul anului 2003.

– Se inregistreaza o diminuare a datoriilor si o crestere a capitalurilor proprii.

– Creste solvabilitatea patrimoniala si scade perioda de rambursare a datoriilor in anul 2004.

Principalii indicatori economico-financiari sunt prezentati in dinamica in graficele de mai jos:

Se constata trendul crescator al inregistrarii veniturilor, pe fondul cresterii cheltuielilor cu serviciile executate de terti. Acest lucru, impreuna cu faptul ca la momentul actual societatea trece prin perioada schimbarii loturilor pentru perioada toamna – iarna genereaza o diminuare temporara a profitului. Tocmai de aceea, se impune o crestere a capacitatii de productie, care prin cresterea volumului productiei poate duce in perioadele de trecere la mentinerea profitului cat mai aproape de nivelul mediu annual.

C.2. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii

denumirea completă a produsului / serviciului;

principalele caracteristici / performante tehnico-economice și de calitate (de exemplu: dimensiuni, compoziție, forme de comercializare, nivel calitativ, încadrarea în standardele de calitate).

Societatea comerciala EURO DESIGN SRL are ca obiect de activitate, conform codului CAEN 1772, confectionarea de imbracaminte adulti pentru piata interna si pentru piata externa; productia vanduta pe piata externa se face prin contracte de lohn pentru export, in calitate de comitent, conform contractelor anexate la contract (anexa contracte).

Paleta de produse este formata din:

– produse grele (jachete dama, pulovere).

– produse usoare (bluze, tricouri).

Mai jos sunt prezentate cateva modele realizate in cadrul societati noastre:

Modele de produse executate in sistem lohn

Pulover militar tip carabinier Pulover lux

Jacheta dama Vesta

Spatiul de productie situat la adresa Craiova, este compartimentat astfel :

Sectie tricotat automata

Sectie de confectii

Calcatorie

Spatiu de depozitare

Spatii administrative si cai de acces : birou administrativ, grup sanitar, vestiar, cai de acces

Societatea isi desfasoara activitatea in spatiul de productie situat in Craiova, str. Nicolae Titulescu (Groapa), care a fost inchiriat de la SC SOCOM IMBRACAMINTEA Craiova conform contractului de inchiriere nr. 25/2003. Contractul este valabil pana in 15.10.2004, avand clauza de reinnoire cu acordul partilor.

Spatiul, este propice desfasurarii activitatii de producere a confectiilor intrucat a avut si anterior o destinatie similara (apartinea fostei cooperative Imbracamintea), are urmatoarele facilitati :

– acces la principala artera de circulatie a orasului

– alimentare cu energie electrica trifazica

– apa

– racordare la termoficare

– canalizare

– accesul la cai de comunicatie (telefon, fax)

– compartimentat in depozit, birou, spatiu de productie, grupuri sanitare.

Modul de organizare si amplasare a spatiilor productive permite desfasurarea operativa a activitatii, comprimarea timpilor morti desfasurarea logica si in timp util a procesului de fabricatie, prin eliminarea spatiilor nefolosite – in cadrul sectiilor productive se respecta normele de protectie a muncii privind amplasarea si functionarea echipamentelor de productie – aceasta avand urmari pozitive pentru eficienta activitatii desfasurate.

C.3. Piața

3.1. Prezentarea evoluției cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, pe grupe de produse: / servicii total, din care vânzări de mărfuri și producție vândută; defalcate pe intern și export.

Evolutia veniturilor obtinute in perioada anului 2003 si in lunile aprilie 2004, mai 2004 si iunie 2004 este prezentata mai jos:

Prezentam in continuare evolutia cifrei de afaceri a SC EURO DESIGN SRL, incepand cu anul 1999 pana in luna iunie 2004:

Pe istoric a existat o anumita fluctuatie determinata de specificul activitatii si ponderea veniturilor in cifra de afaceri (raportul comert / productie), pana la luna august 2003, dupa aceasta data societatea noastra incepand sa produca folosind forta de munca a personalului societatii, inregistrandu-se astfel o crestere semnificativa a cifrei de afaceri, ajungand in anul 2004 la valoarea 3.932.763 mii lei.

Cresterea constanta a cifrei de afaceri s-a datorat in exclusivitate cresterii veniturilor obtinute din productia realizata de societate, acestea reprezentand la nivelul anului 2004 si in anul curent 100% in cifra de afaceri.

3.2. Descrierea segmentelor de piața cărora li se adresează produsele / serviciile (localizare regională și în economie – pentru persoanele juridice – și alte criterii, cum ar fi: clasa socială, categoria de vârstă, sex etc.- pentru persoanele fizice).

Prin segmentarea pietei firma urmareste identificarea grupurilor de persoane fizice si juridice care au nevoi comune si raspund in acelasi fel la oferta firmei, adresandu-se cu politici de marketing specifice.

Segmentul de piata tintit de societate este reprezentat firmele straine care lanseaza comenzi de productie in sistem lohn si care are ca rezultat in activitatea firmei producerea de articole de tricotaje in sistem lohn pentru export. Pe aceasta piata sub-segmentul specific tintit sunt firmele exportatoare specializate in productia de tricotaje, care subcontracteaza o parte a productiei catre diversi producatori interni.Acest segment asigura marea majoritate a veniturilor pentru societate;

3.3 Comentați cum se apreciază că se vor produce schimbări pe segmentele de piață ale firmei și cum anume se va adapta aceasta la aceste schimbări.

Pentru activitatea de productie in sistem lohn, prin specificul acesteia, furnizorul este in acelasi timp si beneficiar. Tendinta observata pe piata in acest moment si care este de presupus a fi mentinuta in perioada urmatoare este de crestere a cererii si a ofertei in acest domeniu. In urma realizarii procesului de investitie, societatea noastra isi va spori capacitatea de productie iar articolele confectionate vor fi de o calitate superioara.

3.4. Principalii clienți actuali interni și / sau externi, pe grupe de produse / servicii.

Prezentam in tabelul de mai jos principalii clienti ai societatii noastre in ultimele 3 luni, pe grupe de produse, tinand cont de contractele incheiate si de facturile anexate prezentei documentatii.ute

3.5. Principalii concurenți actuali interni și / sau externi, pe grupe de produse / servicii

enumerarea concurenților;

analiza produselor / serviciilor concurente din punct de vedere al prețului, calității, termenului de livrare în raport cu produsele / serviciile firmei, pe segmente de piața.

Segmentul de piata pe care firma activeaza este producerea de articole de confectii din tricot in sistem lohn pentru firme de prestigiu din strainatate, pentru organisme guvernamentale si pentru parteneri din tara. Societatea presteaza servicii in sistem lohn pentru firme cere isi vand produsele sub marci cotate(de ex. Giorgio Armani).

Cu toate ca sunt multe firme din tara si din strainatate care presteaza acest gen de servicii (lohn) acestea nu intra in competitie directa avand in vedere amploarea cererii. De exemplu SC EURO DESIGN SRL colaboreaza cu SC Grinexim SRL care impreuna cu SC Pelmag SNC produc articole vestimentare militare(veste si pulovere) pentru armata italiana avand un contract de exclusivitate care garantaeza atat faptul ca SC Pelmag SNC si SC EURO DESIGN SRL sunt parteneri si nu concurenti cat si continuitate in obtinerea de comenzi.

Prin specificul activitatii lohn, firmele din tara care contracteaza comenzi externe pot juca de multa ori rol de intermediari/contractanti. Astfel, chiar daca obiectul de activitate arata ca anumita firme prsteaza servicii similare (putand fi inclusa in categoria firmelor concurente), in realitate, de cele mai multe ori acestea sunt firme partenere (ca exemplu colaborarea cu firmle Grinexim, Modexim, Craimodex, Pelmag, Staro, Prorom, Planet Pull etc).

3.6. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat).

In cazul societatii noastre productia in sistem lohn presupune ca beneficiarii produselor realizate in cadrul societatii sa furnizeze si materiile prime sau produsele care trebuie prelucrate in vederea transformarii lor in produse finite. Conform contractelor anexate prezentei documentatii furnizorii de materii prime si materiale necesare procesului de productie sunt urmatoarele societati enumerate in tabelul de mai jos:

3.7. Programul de vânzări*) previzionat (fizic și valoric, pe grupe de produse / servicii, la intern și la extern) pe întreaga perioada de creditare.

*)În vederea fundamentării programului de vânzări previzionat se va întocmi un centralizator care va cuprinde, după caz: specificarea beneficiarilor stabiliți în baza unor contracte, precontracte, acorduri de principiu etc.; valoarea acestora (lunar/trimestrial/anual); durata contractului; pondere în cifra de afaceri estimată.

C.4. Capacitatea tehnică actuală

4.1. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual, a activităților necesare realizării produselor/ serviciilor.

Fluxul tehnologic

Productia in sistem lohn are cateva particularitati care fac ca activitatea unei societati care ofera servicii de acest tip sa difere de activitatea altor societati de productie. Astfel, societatea producatoare, in baza contractelor incheiate cu beneficiarii, primeste loturi de panouri (parti componente – fata, spate, maneci, guler, altele) in vederea asamblarii. Lotul contine, pe langa partile ce urmeaza a fi asamblate si toate accesoriile necesare produsului finit : ata, nasturi, copci, fermoare, elemente de broderie, etc.

Gama de produse ce poate fi executata in sistem lohn este foarte bogata. Pentru exemplificare se va folosi produsul tip jacheta dama, deoarece este cel mai des intalnit si inglobeaza majoritatea operatiunilor executate.

Operatiunile de executat se pot grupa in 3 faze :

I. Receptia produselor semifabricate si pregatirea productiei.

II. Productia propriu-zisa

III. Verificare calitatii si receptia produselor finite.

I. Receptia produselor

In aceasta faza inginerul – CTC receptioneaza din punctul de vedere al cantitatii si al calitatii semifabricatele si accesoriile de la partenerul de lohn, examineaza lotul din punctul de vedere al tiparelor, operatiunilor ce trebuiesc executate si a succesiunii lor, si organizeaza personalul la locurile de munca distribuind totodata acestora si materialele.

II. Productia propriu-zisa

Pe exemplul luat, jacheta dama, operatiunile ce urmeaza a fi executate sunt urmatoarele :

kett * – cusut umeri ;

croit manual : anchior si cap maneca

cusut cap maneca, curatare, acoperire cu masina Rimoldi cu un ac.

operatine de cusatura anchior, curatare acoperire (masina Rimoldi cu 2 ace)

asamblarea manecilor* (masina kett, in functie de finete)

inchiderea produsului* (masina kett)

aplicare bentita pe piept* (masina kett)

finisat manual

calcare si ambalare.

* kett de finetea 16, 12 si 5

Executarea operatiilor mentionate se face in succesiunea mai sus amintita, ajungandu-se la un numar mediu de 250 unitati de productie pe zi (pentru produsul luat ca etalon). Intr-o zi se lucreaza la toate operatiile mai sus amintite, chiar daca nu pe aceleasi produse. Astfel, la produsele trecute prin operatiunile de kett, croit, cusut cap maneca in schimbul anterior, se executa operatiunile succesiv urmatoare. Pentru obtinerea produsului finit sunt necesare 2 pana la 3 schimburi.

III. Verificarea calitatii si receptia produselor finite.

Pe masura ce se executa confectiile, bucata cu bucata, inginerul CTC verifica din punctul de vedere al calitatii confectiile obtinute. In cazul in care se constata imperfectiuni tehnice, acestea sunt rectificate imediat, fara a fi necesar sa se astepte terminarea efectuarii operatiunilor prestabilite asupra intregului lot. La terminarea lotului, produsele finite sunt din nou verificate, de regula de catre o comisie formata din directorul societatii, inginerul CTC si reprezentantul beneficiarului, dupa care intregul lot este predat reprezentantului beneficiarului.

4.2. Regimul de lucru actual (nr. zile/an, nr. schimburi/zi, nr. ore/schimb).

Regimul de lucru al actual:

22,5 zile pe luna X12 luni pe an = 270 zile lucratoare pe an

1 schimb pe zi, fiecare schimb avand o durata de 8 ore de lucru

4.3. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor, aflate în proprietatea agentului economic:

Principalele mijloace fixe detinute de societatea noastra si utilizate in mod direct sau indirect in procesul de productie sunt detaliate in tabelul de mai jos, evidentiidu-se acolo unde este cazul si gradul mediu de uzura al acestora.

Situatia mijloacelor fixe ale S.C. EURO DESIGN S.R.L. la data de 30/06/2005

D. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIȚII PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL

D.1. Proiectul de investiție

1.1 Scopul proiectului de investiții (de exemplu: crearea unei unități noi, retehnologizare / restructurare, dezvoltarea afacerii/ capacității).

Scopul proiectului de investitie este realizarea unei investitii, in vederea achizitionarii utilajelor necesare modernizarii liniei de productie productia de confectii in sistem lohn, conform ofertei anexate.

Conform corespondentei si negocierilor dintre Technomacchine Perugia din Italia si SC EURO DESIGN SRL s-a convenit ca societatea italiana sa livreze in termenii conveniti masini si echipamente asa cum sunt descrise mai jos. Motivatia alegerii acestei oferte consta in aceea ca respectivele utilaje sunt masini reconditionate si perfect functionale, de origine CEE, produse relativ recent, in anii 2000 – 2001, compatibile cu echipamentele folosite in tarile europene si care pot executa operatiuni necesare activitatii de producere de confectii la parametrii calitativi specificati in standardele Uniunii Europene. In plus, preturile de achizitie ale acestor echipamente sunt sensibil mai mici decat cele practicate pentru utilajele noi.

1.2 Descrierea proiectului de investiții (de exemplu: achiziție și/sau amenajare teren, infrastructură, achiziție/renovare/adaptare clădiri, achiziție/adaptare/modernizare și montare echipamente etc.).

Proiectul propus spre finantare urmareste achizitia de noi utilaje de productie, care impreuna cu cele existente pot fi combinate pentru integrarea in linii de productie. Prin proiect se urmareste achizitia urmatoarelor echipamente:

1.3 Stadiul de realizare a investiției (până la data solicitării creditului pe categoriile de lucrări cu documentele justificative).

Pana in momentul solicitarii creditului societatea nu a demarat inca procesul de achizitie a utilajelor si echipamentelor destinate extinderii procesului de productie.

1.4 Valoarea totală a investiției (in mii lei), cu și fără TVA.

Pentru fundamentarea valorii investiției în funcție de scopul acesteia se vor anexa:

ofertele furnizorilor / prospecte, contracte, precontracte pentru utilaje, echipamente sau instalații de lucru;

Euro/ mii LEI

1 euro=41200 lei

Anexam oferta furnizorului si contractul incheiat cu autoritatea contractanta ,factura proforma F11/26,07,2005 F10/21,07,2005

Legislatia in vigoare privind finantarile primite de la Uniunea Europeana reglementeaza faptul ca partea reprezentand contributia RICOP pentru realizarea procesului de investitie, este scutita de plata TVA aferenta contributiei. De asemenea legislatia in vigoare privind importurile de echipamente pentru productia de tricotaje reglementeaza faptul ca partea reprezentand contributia beneficiarului, aportul sau propriu, este de asemenea scutita de la plata TVA aferent. In acest sens valoarea totala a proiectului de investitie este de 69.960 euro, respectiv 2.882.352 mii lei calculata la cursul de 41.200 lei pentru 1 euro, la care nu se va plati TVA in conformitate cu reglementarile legale.

1.5 Necesarul de finantat include:

costul de investiție, cu TVA;

alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-producție (promovare, salarii, training, alte servicii), capitalul de lucru inițial (stocuri, avansuri plătite, etc.).

Necesarul de finantat este de 2.882.352 mii lei.

1.6 Graficul de realizare a proiectului de investiție, temporal și valoric, cu specificarea:

datei demarării proiectului de investiție (luna și anul);

activităților implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii, duratei fiecărei activități și valorile aferente.

1.7 Graficul plăților către furnizorii de mijloace fixe (în cazul în care aceștia acordă termene de plată mai mari de 30 de zile de la data facturării).

D.2. Planul de finanțare

Mii lei

Pentru creditul solicitat de la B.C.R. se vor preciza condițiile estimate de acordare a împrumutului (data acordării, durata, perioada de gratie, dobânda și modul de rambursare a ratelor), se va anexa graficul de rambursare a împrumutului.

Pentru celelalte surse se va explicita natura:

surselor proprii (aport in natura si/sau cash al acționarilor, numerar din afacerea existentă)

altor surse (alte credite, fonduri de investiții, subvenții, leasing).

Pentru investițiile complexe, se va completa Planul de finanțare a proiectului de investiții – anexa 4.a

Costul total al finantarii este de 2.882.352 mii lei, cost ce va fi acoperit din creditul de la BCR in valoare de 1.000.000 mii lei, din contributia RICOP in valoare de 1.299.104 mii lei, bani existenti deja in contul societatii, si din contributia proprie a solicitantului in valoare de 538.248 mii lei, care sunt compusi din 564.776 mii lei contributia aferenta proiectului de investitii si 18.472 mii lei diferente de curs valutar, care vor fi acoperite de catre societate.

D.3. Produsele/ serviciile noi (aferente investiției)

Prin efectuarea investitiei nu se va schimba gama de produse a societatii, ci se va obtine o capacitate de productie mai mare, care va da posibilitatea societatii sa colaboreze cu societati internationale de prestigiu, pentru realizarea unor productii mai mari, imposibil de realizat cu utilajele actuale. Se va obtine insa o calitate sporita a produselor, datorata noutatilor tehnologice inglobate in utilaje.

D.4. Piața

4.1. Descrierea segmentelor de piața cărora li se adresează produsele / serviciile noi (localizarea regională și în cadrul economiei – pentru persoane juridice – și a altor criterii, cum ar fi: clasa socială, categoria de vârsta, sex, etc.- pentru persoanele fizice). Dimensionați segmentele de piață și comentați schimbările ce vor avea loc pe piață, precum și cum anume se va adapta firma dvs. la aceste schimbări.

Segmentul de piata tintit de firma este reprezentat de firmele straine care lanseaza comenzi de productie in sistem lohn si care are ca rezultat in activitatea firmei producerea de articole de tricotaje in sistem lohn pentru export. Pe aceasta piata sub-segmentul specific tintit sunt firmele exportatoare specializate in productia de tricotaje, care subcontracteaza o parte a productiei catre diversi producatori interni.Acest segment asigura marea majoritate a veniturilor pentru societate.

Incepand cu anul 1990 firme importante din Europa Occidentala s-au reorientat in ceea ce priveste activitatea de productie spre firme de profil din Europa Centrala si Rasariteana si din spatiu ex-sovietic. Principala forma de colaborare a acestor firme a fost cea de productie tip lohn pentru export.

Explicatia ar fi aceea ca, pe de-o parte asigurarea cu materii prime si semifabricate s-a facut de catre firmele occidentale in conditiile in care piata din tarile est-europene nu mai putea furniza, datorita restructurarii activitatii, acest gen de materii, iar pe de alta parte o constituie faptul ca aici a fost gasita o mare oferta de forta de munca relativ calificata si care solicita conditii de salarizare modeste comparativ cu statele europene dezvoltate. Astfel, la care confectiile ajung la vanzare pe piata occidentala sunt sensibil mai mici decat cele ale firmelor concurente care folosesc forta de munca din atrile de origine, in conditii de calitate comparabile.

Se observa o diferentiere in ceea ce privesc cheltuielile cu forta de munca si intre statele in care se practica productia de lohn pentru export. Astfel, exista o cheltuiala mai redusa in Romania, Bulgaria, Slovacia, spatiul ex-iugoslav fata de Ungaria, Cehia, Polonia, tari in care sistemul a fost introdus initial la inceputul anilor `90, ceea ce pe termen scurt si mediu va duce la o crestere a cererii de forta de munca si de productie, concomitent cu schimbarea centrului de greutate al acestui gen de activitate spre estul Europei, incluzand Romania.

Se preconizeaza ca aceasta crestere va fi pastrata in orizontul de timp de 2-3 ani, avand in vedere capacitatile reduse de absortie a cererii si fortei de munca de catre econimiile nationale respective. In acelasi timp nu se intrevede o migrare spectaculoasa a activitatii catre spatiul ex-sovietic avand in vedere cheltuielile mai ridicate presupuse de transport si diferentele inca substantiale ce decurg din armonizarea legislatiei in ceea ce priveste facilitatile de export.

4.2. Clienți potențiali interni și / sau externi, pe grupe de produse / servicii.

Se vor anexa, după caz, contracte, pre-contracte, contracte-cadru, scrisori de intenție, acorduri de principiu, încheiate cu potențialii beneficiari.

Prin activitatea de cercetare a pietei firma urmareste crearea si mentinerea unei baze de date referitoare la potentialii clienti – furnizori (datorita specificului activitatii de productie in sistem lohn) si concurenti in vederea maririi cotei de piata dar si in vederea elaborarii prognozelor asupra evolutiei pietei cu impact direct asupra dimensionarii volumului activitatii viitoare.

4.3. Principalii concurenți interni și / sau externi, pe grupe de produse / servicii noi.

câte firme oferă produse/servicii identice sau similare pe segmentele dvs. de piață? Enumerați principalele firme concurente, interne sau externe – dacă este cazul.

prin ce vă deosebiți de concurență? Enumerați punctele forte și punctele slabe ale propriei afaceri comparativ cu ale concurenței.

ce ar trebui să faceți pentru a vă îmbunătăți poziția pe piață?

comparați prețurile dvs. față de cele ale concurenței?

Segmentul de piata pe care firma va activa este producerea de articole de tricotaje, imbracaminte in sistem lohn pentru export pentru firme din tara care subcontracteaza o parte a productiei pentru export si producerea de articole de confectii textile pentru partenerii din tara.

Societatea presteaza servicii in sistem lohn pentru export pentru firme care isi vand produsele sub marci importante. Din experienta acumulata prin derularea contractelor de lohn pentru export si din studierea colaboratorilor de pe piata, au reiesit urmatorii concurenti directi:

• SC BasiExim SRL, Craiova

• SC Bredo SRL, Craiova

• SC Casa de moda Ilinca SRL, Craiova

• SC ConfamLux SRL, Craiova

• SC IudemiConf SRL, Craiova

• SC Macvi SRL, Craiova

• SC Marivenus SRL, Craiova

• SC Mentor SRL, Craiova

• SC Mesa SA, Craiova

• SC Mondage Impres SRL, Craiova

• SC PifProduction SRL, Craiova

• SC WorkshopMod SRL, Craiova

Prin specificul activitatii lohn pentru export firmele din tara care contracteaza comenzi externe pot juca de multe ori rol de intermediari / Contractanti sau clienti furnizori.

Un atu important al firmei il reprezinta faptul ca prin contractele incheiate aceasta nu trebuie sa se preocupe de transport, atat pentru aprovizionare cat si pentru desfacere, acesta fiind asigurat de furnizorii-beneficiari ai produselor livrate din activitatea de export.

Preturile ce vor fi practicate de societatea noastra sunt comparabile cu cele ale concurentei,informatie culeasa din experienta castigata la negocierea directa de contracte de lohn pentru export. Totusi un aspect important pe care potentialii clienti il iau in considerare la semnarea contractelor il reprezinta capacitatea prestatorului in vederea asigurarii respectarii termenelor de livrare si calitatii loturilor de articole de confectii, produse. In condittile in care societatea va achizitiona echipamentele produse si isi va mentine preturi similare cu cele ale concurentei va putea avea acces la un numar mai mare de contracte si implicit la crestera volumului productiei in conditiile sporirii portofoliului de clienti.

Fata de firmele cu activitate similara care opereaza in alte zone ale tarii, SC EURO DESIGN SRL prezinta avantajul ca opereaza intr-o zona cu traditie in productia de confectii si beneficiaza astfel de o oferta de mana de lucru calificata putand cu usurinta sa-si selecteze personalul calificat iar costurile implicate de forta de munca sunt in medie mai mici cu 20 % decat in alte zone.

Avand in vedere volumul mare al cererii, pentru imbunatatirea productiei pe piata firma intentioneaza sa urmeze o politica de reinvestire a profitului obtinut, in vederea modernizarii echipamentelor existente, achizitionarii de noi echipamente de productie, cu efect direct asupra cresterii productivitatii muncii, imbunatatirii calitatii si diversificarii gamei de produse concomitent cu sporirea ritmului productiei prin posibilitatea extinderii lucrului in doua schimburi.

D.5. Strategia de marketing

5.1. Strategia de preț (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii, a prețurilor luate în considerare în efectuarea previziunilor).

Politica de preturi vizeaza practicarea unui sistem de preturi corelat cu preturile practicate de firmele concurente, cu volumul de productie contractat si cu valoarea totala a comenzii executate. Fundamentarea preturilor se bazeaza atat pe costuri cat si pe o preocupare constanta pentru mentinerea unui raport optim cost-calitate.

Firma vizeaza nu atat preturi care sa ofere un profit mare pe unitatea de produs cat preturi care sa ofere o incarcare la capacitatea optima in vederea cresterii cifrei de afaceri si maximizarea raportului beneficiu-cost.

5.2. Strategia de distribuție (de exemplu: descrierea canalelor de distribuție avute în vedere pentru comercializarea produselor / serviciilor noi, elementele de logistică, personal aferent, costuri aferente).

Specificul contractelor de lohn pentru export in privinta strategiei de distributie consta in faptul ca receptia produselor finite se face la sediul producatorului, iar transportul este asigurat de beneficiar prin mijloace proprii, producatorul fiind exonerat de orice obligatii privind distributia productiei realizate.

5.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii (de exemplu: se vor prezenta activitățile ce se vor desfășura, termenele de realizare și dimensionare a costurilor aferente).

Desi dimensiunea firmei este mica, va exista o preocupare permanenta in identificarea potentialilor parteneri de afaceri si de promovare a imaginii firmei, precum si a serviciilor oferite de aceasta.

Promovarea imaginii firmei are atat un caracter permanent prin prezentarea firmei in cataloage locale si nationale si internet, cat si un caracter punctual prin dintribuirea de materiale promotionale (pliante, cataloage de produse, oferte de preturi) cu ocazia anumitor evenimente – targuri, expozitii, intalniri cu oameni de afaceri.

Prin activitatea de cercetare a pietei firma urmareste crearea si mentinerea unei baze de date referitoare la potentialii clienti – furnizori (datorita specificului activitatii de productie in sistem lohn) si concurenti in vederea maririi cotei de piata dar si in vederea elaborarii prognozelor asupra evolutiei pietei cu impact direct asupra dimensionarii volumului activitatii viitoare.

Promovarea imaginii firmei are atat un caracter permanent prin prezenta firmei in cataloage locale si nationale si internet, cat si un caracter punctual prin distribuirea de materiale promotionale (pliante, cataloage de produse, oferte de preturi) cu ocazia anumitor evenimente – targuri, expozitii, intalniri cu oameni de afaceri.

Politica de preturi vizeaza armonizarea sistemului de preturi practicat de firma cu cererea, oferta si preturile practicate de concurenta. Fundamentarea preturilor se bazeaza atat pe costuri cat si pe o preocupare constanta referitoare la ridicarea standardului calitativ. Firma vizeaza nu atat preturi care sa ofere un profit mare pe unitatea de produs cat preturi care sa ofere o incarcare la capacitate optima in vederea cresterii cifrei de afaceri si maximizarea raportului beneficiu – cost.

D.6. Programul de vânzări

Se va prezenta programul de vânzări (fizic și valoric, pe grupe de produse / servicii, la intern și la extern) pe întreaga perioada de creditare. Pentru primul an se va prezenta o proiecție lunară a vânzărilor.

Prin activitatea de cercetare a pietei firma urmareste crearea si mentinerea unei baze de date referitoare la potentialii clienti – furnizori (datorita specificului activitatii de productie in sistem lohn) si concurenti in vederea maririi cotei de piata dar si in vederea elaborarii prognozelor asupra evolutiei pietei cu impact direct asupra dimensionarii volumului activitatii viitoare.

D.7. Capacitatea tehnică aferentă proiectului

7.1. Amplasamentul agentului economic și asigurarea cu utilități pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investiție. Anexat se va prezenta planul general al unității

Societatea isi desfasoara activitatea in spatiul de productie situat in Craiova, str. Nicolae Titulescu (Groapa), care a fost inchiriat de la SC SOCOM IMBRACAMINTEA Craiova conform contractului de inchiriere nr. 25/2003. Contractul este valabil pana in 15.10.2004, avand clauza de reinnoire cu acordul partilor. Spatiul, este propice desfasurarii activitatii de producere a confectiilor, fiind racordat la reteaua de apa, canal, gaze, electricitate aflandu-se pe una din principalele artere rutiere din municipiul Craiova.

7.2. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou, a ansamblului activităților necesare realizării produselor / serviciilor.

Fluxul tehnologic nu se modifica fata de fluxul de productie existent inainte de proiectul de investitie, echipamentele si utilaje achizitionate integrandu-se in cadrul activitatii de productie fara a modifica semnificativ fluxul tehnologic actual, care descries mai sus in cadrul acestei documentatii, la punctul C 4.1.

7.3. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investiție (tip, marcă, furnizor, caracteristici tehnico – economice, capacitate maximă, starea fizică), precum și descrierea adaptărilor necesare (dacă este cazul).

Principale mijloace fixe ce urmeaza a fi achizitionate ca urmare a proiectului de investitie sunt descrise in tabelul de mai jos. Noile echipamente nu necesita adaptari suplimentare pentru montarea la locul de productie din cadrul spatiului detinut de societatea noastra. Echipamentele nu sunt noi, ele fiind reconditionate, avand un grad ridicat de productivitate.

Operatiile care pot fi executate cu aceste echipamente sunt urmatoarele :

Masinile COMPLETT 99 cu finete cuprinsa intre 5 si 16 se utilizeaza pentru operatii de kettuire, putand lucra cu orice gama de tricot rectiliniu . Gama sortimentala la care se pot folosi este variata, cuprinzand jachete, pulovere, shetland-uri pentru care pot efectua operatiuni de tricot conturat si tricot taiat.

Masinile de cusut RIMOLDI cu unu si doua ace executa operatiuni de finisare.

Masina OV RIMOLDI 155 se utilizeaza tot pentru operatiuni de finisare, fiind o masina de incheiat cu specificarea ca in acest caz costul operatiei este mai mic cu 50% decat pe ketturi, Chiar daca nu la aceleasi conditii de calitate, operatiunea fiind insa preferata de anumiti clienti tocmai datorita pretului mai redus.

Masina pentru acoperire dedesubt si deasupra, 3 ace, RIMOLDI 263. Este o masina care nu intervine in toate operatiunile fiind utilizata pentru efectuarea cusaturilor de ornament si permite prin aceasta abordarea de catre firma a unei game sortimentale mai variate (tricoturi cu broderii, bluze cu broderii ornametale, etc.)

Echipamentul de calcat pentru industria tricotajelor – Presa de călcat Otello Nepi, model FDV cu generator cu aburi Otello Nepi, compus din generatorul de abur si din masa de aburit, necesar calcatului si aducerii in cote dimensionale a produselor va fi folosit atat pentru produsele proprii, cat si pentru prestarea de servicii pentru terti.

Aceste echipamente vor permite alcatuirea unei linii complete pentru executarea tuturor operatiilor de producere a confectiilor din tricot. Noile echipamente vor fi integrate in fluxul tehnologic deja existent, neexistand modificari majore ale acestuia ci numai o exindere a capacitatilor de productie, echipamentele nou achizitionate avand o productivitate ridicata. Avantajul achizitionarii acestora decurge si din faptul ca, ele pot fi foarte usor deservite de catre 10 persoane, aceasta in conditiile in care lucrul pe toate aceste masini nu presupune o calificare diferita de la o masina la alta, fiecare confectioner putand lucra la oricare dintre masini si datorita faptului ca, pentru producerea confectiilor masinile nu functioneaza concomitent, folosirea lor facandu-se alternativ, pe diverse faze ale fluxului de productie.

7.4. Graficul de încărcare a capacităților previzionat pe întreaga perioada de creditare.

Gradul estimat de incarcare a capacitatilor este de 100% pe intreaga perioada de creditare

7.5. Regimul de lucru al noilor capacități (nr. zile/an, nr. schimburi pe zi, nr. ore/schimb).

Regimul de lucru al noilor capacitati este urmatorul:

22,5 zile pe luna X12 luni pe an = 270 zile lucratoare pe an

1 schimb pe zi, fiecare schimb avand o durata de 8 ore de lucru

Societatea urmeaza sa angajeze 10 someri inregistrati AJOFM Dolj, care vor lucra intr-un singur schimb de 8 ore, 22,5 zile pe luna.

7.6 În funcție de stadiul de realizare al proiectului se vor anexa actele de proprietate / contracte de vânzare cumpărare a terenului / construcțiilor.

D.8. Personalul

8.1. Numărul și proveniența personalului suplimentar.

In urma procesului de investitie se vor angaja inca 10 persoane din randul somerilor, persoane inregistrate ca luate in evidenta la AJOFM Dolj. Personalul suplimentar va fi incadrat in structura deja existenta a fluxului activitatii desfasurate de societate.

8.2. Calificarea forței de muncă, program de pregătire a forței de muncă aferente proiectului (cursuri, locul desfășurării, durata, număr personal ce beneficiază de pregătire, costuri aferente).

Societatea va colabora cu AJOFM Dolj pentru a realiza cu succes procesul de angajare a personalului suplimentar, societatea noastra intentionand sa angajeze prin proiectul propus spre finantare 40 confectioneri, cod 743209 Confectioner articole dupa comanda, conform Clasificarii ca urmare a extinderii procesului de productie.

Nu este necesar ca personalul ce va urma a fi angajat sa aiba o calificare specializata, calificarea urmand a se face la locul de munca. Personalul ce urmeaza a fi angajat va urma o perioada de pregatire si acomodare la locul de munca, la sediul societatii, si nu va necesita cursuri suplimentare, pregatirea realizandu-se de catre personalul deja existent in cadrul societatii.

8.3. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar.

Cheltuieli cu salariile – in prezent societatea are angajati un numar de 45 persoane, fondul total de salarii atingand cifra medie lunara de 150.015 mii lei. In lunile august si septembrie vor fi angajati inca 40 de persoane cate 20 in fiecare luna, la fondul total de salarii adaugandu-se 120.000 mii lei respectiv lei pe luna. Odata cu luna a 8-a, martie 2005 se prevede o crestere a salariului personalului nou angajat cu 10%, pentru armonizarea salariilor individuale ale personalului nou angajat cu salariile personalului deja existent in cadrul societatii.

mii lei

8.4. Numărul și structura personalului după implementarea proiectului:

*) Personalul TESA va fi defalcat pe funcții (producție, economic, marketing, comercial etc.)

Organizarea afacerii

Afacerea este organizata pe 4 nivele ierarhice, dupa cum urmeaza: nivelul de decizie, nivelul de decizie si gestiune, nivelul de gestiune, nivelul de executie. S-a recurs la aceasta forma de organizare in conformitate cu specificatiile standardului ISO 9000 : 2001. Schema organizarii functionale este prezentata in anexa, la prezenta documentatie.

La nivel decizional se afla asociatii, iar conducerea efectiva se realizeaza prin intermediul atributiilor directorului general, dl. Cristinel Patru, asociat in afacere.

Directorul general coordoneaza intreaga activitate a organizatiei si raspunde personal de procesele de management, de procesele de asigurare a infrastructurii, a resurselor umane si financiare, de procesele de marketing. Una din atributiile directorului general este realizarea comunicarii externe in interesul organizatiei precum si a comunicarii interne si a asigurarii climatului necesar desfasurarii activitatii in conditii optime.

Coordonatorul atelierului 1 si seful de atelier 2 sunt raspunzatori de coordonarea proceselor de productie si de sustinere a productiei, de procesele pentru imbunatirea calitatii si de procesele de masurare si monitorizare a productiei. Ei au autoritatea de a decide in cadrul acestor procese si de a lua masuri in concordanta cu politica privind calitatea, cu legislatia si reglementarile in vigoare fara a fi insa in dezacord cu prevederile directorului general.

Contabilul sef raspunde de organizarea evidentei financiar contabile, precum si de arhiva societatii. Totodata, impreuna cu directorul general intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli si previzioneaza volumul activitatii viitoare.

Personalul.

In domeniul confectiilor, in municipiul Craiova exista o traditie indelungata, data de existenta unor mari intreprinderi de profil si a unor scoli care pregatesc personal in vedera calificarii in activitatea de confectii. De aceea, asigurarea cu personal nu reprezinta o problema pentru managementul unitatii.

Personalul necesar afacerii va fi de 10 lucratori , persoane direct implicate in productie. In vederea asigurarii personalului necesar, se va colabora cu institutii specializate (AJOFM, UCECOM) si se va apela la anunturi publicitare. Dupa selectarea personalului, acesta va urma un program de pregatire la locul de munca, pe noile utilaje, pentru familiarizarea cu echipamentele si fluxul tehnologic, pana la atingerea productivitatii maxime.

Organigrama societatii dupa realizarea investitiei

Contabilul angajat in cadrul societatii isi desfasoara activitatea pe baza de contract de colaborare.

D.9. Materii prime și utilități

9.1. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investiție (pe tipuri de materii prime) și specificarea condițiilor de aprovizionare (periodicitate, cantitate, preț și modalități de plată). Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice și a costurilor unitare.

Societatea va continua sa lucreze cu furnizorii de materii prime actuali care in cazul productiei in sistem lohn sunt si beneficiarii produselor finite. Prin activitatea de makenting vanzari desfasurata de societate se vor identifica noi clienti si respectivi furnizori ai materiilor prime, tinand cont de faptul ca pe aceasta piata se inregistreaza o continua cresterea a cererii de prelucrare si realizare a produselor finite in domeniu confectiilor textile.

9.2. Modul de asigurare cu utilități (energie, apa, abur etc.). Estimarea cantităților necesare și a costurilor aferente.

Societatea isi desfasoara activitatea in spatiul de productie situat in Craiova, str. Nicolae Titulescu (Groapa), care a fost inchiriat de la SC SOCOM IMBRACAMINTEA Craiova conform contractului de inchiriere nr. 25/2003. Contractul este valabil pana in 15.10.2004, avand clauza de reinnoire cu acordul partilor.

Spatiul, este propice desfasurarii activitatii de producere a confectiilor intrucat a avut si anterior o destinatie similara (apartinea fostei cooperative Imbracamintea), are urmatoarele facilitati :

– acces la principala artera de circulatie a orasului

– alimentare cu energie electrica trifazica

– apa

– racordare la termoficare

– canalizare

– accesul la cai de comunicatie (telefon, fax)

– compartimentat in depozit, birou, spatiu de productie, grupuri sanitare.

D.10. Prezentarea echipei de implementare a proiectului

Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire, experiență, responsabilități)

Anexam prezentei documentatii, in cadrul cerererii de credit, anexa 3a, formularul de prezentare a conducerii societatii.

D.11. Influențe asupra mediului

Se vor prezenta cantitățile și caracteristicile emisiilor poluante, mijloace de tratare și neutralizare a acestora, costurile generate.

Activitatea de productie desfasurata de scietatea SC EURO DESIGN SRL nu are influente negative asupra mediului inconjurator, fiind o activitate nonpoluanta, societatea avand toate autorizatiile necesare desfasurarii activitatii de productie confectii in sistem lohn.

E. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului

E.1. Proiecția Contului de profit și pierdere

Anexata la documentatie

E.2. Proiecția bilanțului contabil

Anexata la documentatie

E.3. Proiecția fluxului de numerar

Anexata la documentatie

E.4. Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate

Anexati la documentatie

INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE

Anexa nr. 4 este un conținut orientativ de elaborare a studiului de fezabilitate. Ca urmare acesta va fi adaptat funcție de scopul investiției și de tipul de activitate (existentă sau nouă).

Punctele A.11 și C se vor completa numai în cazul în care firma a desfășurat activitate până la data solicitării creditului.

În cazul unui proiect de modernizare/dezvoltare de capacitate (aceleași produse – servicii) nu se vor completa punctele D.3 și D.4.

Toate proiecțiile financiare se vor realiza în valori comparabile cu menționarea perioadei de comparabilitate.

An n-1 – ultimul an încheiat

An 0 – anul punerii în funcțiune

Toate previziunile se vor întocmi cel puțin pe perioada de creditare.

Indicatori specifici unui studiu de fezabilitate:

Rata internă de rentabilitate financiară a proiectului de investiție

RIRF= rmin+ FNA+ / ((FNA+)+I FNA- I)*(rmax – rmin)

unde:

RIRF- rata interna de rentabilitate financiară a proiectului de investiție

r min, rmax – rate de actualizare la a căror dimensionare concură rata inflației, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creșterii economice, etc.

FNA+ – valoarea fluxului net actualizat pozitiv

FNA- – valoarea fluxului net actualizat negativă, în valoare absolută

(rmax – rmin)<= 5%

Rata de recuperare a investiției

RRI =Ps / I *100

unde:

RRI – rata de recuperare a investiției

Psa – profitul suplimentar actualizat obținut din aportul investiției

Ia – valoarea investiției