Adnotare (r omână/engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4 Abrevieri… [620943]

1

2 C U P R I N S
Adnotare (r omână/engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7

CAPIT OLUL I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D OMENIUL AUDIERII MAT ORULUI PR OTEJAT ………….. 12
§1.1. D octrina pr ocesual penală în materia audierii mart orului ………………………….. …………….. 12
§1.2. Standardele nați onale și internați onale cu privire la pr otecția mart orului …………………… 18

CAPIT OLUL II . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
MĂSURILE DE PR OTECȚIE A MART ORULUI ………………………….. ………………………….. . 27
§2.1. Statu tul mart orului în pr ocesul penal ………………………….. ………………………….. ……………. 27
§2.2. Obligația p ozitivă a statului privind pr otecția mart orului ………………………….. …………….. 31
§2.3. F ormele de pr otecție a mart orului ………………………….. ………………………….. ………………… 36

CAPIT OLUL III. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
AUDIEREA MART OTULUI PR OTEJAT ………………………….. ………………………….. ………….. 44
§3.1. Pr ocedeele pr obatorii cu participarea mart orilor ………………………….. ………………………… 44
§3.2. Audierea cu aplicarea met odelor speciale ………………………….. ………………………….. ……… 49
§3.3. Pr otecția mart orului în cadrul alt or acțiuni pr ocesuale ………………………….. ………………… 55

Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
Bibli ografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64
Declarația privind asumarea răspunderii ………………………….. ………………………….. …………….. 68

3
Martorii sunt „ ochii și urechile justiției ’’
(Jeremy Bentham)

4 Adnotare (r omână/engleză)
la teza de magistru ,,Audierea mart orului pr otejat’’ ,
specializarea – drept pr ocesual – penal,
autor – Doina CEB OTARI,
Chișinău, 2017
Domeniul de studii: drept pr ocesual – penal și criminalistică, drept penal special, pr otecția
internați onală a drepturil or omului, psihologie juridică.
Structura tezei: teza de magistru este perfectată pe 70 pagini, f ormat A4 și cuprinde
introducere, trei capit ole, concluzii finale, repert oriu bibli ografic f ormat din 43 surse (9 Acte
normative internați onale și nați onale, 17 cursuri și manuale de specialitate, 8 artic ole știi nțifice și
9 surse online , official websites ). Lucrarea c onține 60 pagini te ht de bază.
Cuvinte cheie: justiție penală, principii pr ocesual – penale, mart or, audiere, pr otecție,
drepturile omului, C onvenția Eur opeană a Drepturil or Omului, garanții pr ocesua le.
Scopul și obiectivele tezei: obiectul studiului de față îl reprezintă analiza disp ozițiilor
Codului de pr ocedură penală și Legii privind pr otecția mart orilor și alți participanți la pr oces în
această materie, cu accent pe implicațiile practice ale aces tora. Impuse de necesități s ociale și
urmărind transpunerea în legislația internă a un or instrumente internați onale ad optate de
Națiunile Unite și C onsiliul Eur opei, disp ozițiile pr ocedurale analizate în teză sunt, în opinia
noastră, lacunare, lipsite de c laritate, precizie și predictibilitate de unde rezultă imp ortanța
analizei și cercetării pr oblemei.
Valoarea te oretică și val oarea aplicativă a cercetării: accentuând imp ortanța m odului de
administrare a pr obelor în cadrul pr ocesului penal, C odul de pr ocedură penală prevede că
mijloacele de pr obă obținute prin încălcarea principiului l oialității, a principiului legalității și
contradict orialității nu p ot fi f olosite în pr ocesul penal. Funcți onalitatea mijl oacelor de pr obă,
rolul acest ora în relevarea elemen telor faptice care p ot conduce la aflarea adevărului și
soluționarea cauzei, justifică c onsiderarea mijl oacelor de pr obă ca fiind una dintre instituțiile
fundamentale ale dreptului pr ocesual penal. Astfel, declarațiile mart orilor au un r ol maj or în
urmărir ea sc opului pr ocesului penal și în cazul anumit or categ orii de mart ori se impune
acordarea unei pr otecții speciale pentru evitarea oricăror riscuri cu privire la aceste pers oane, dar
și în vederea asigurării fiabilității pr obelor administrate.
Ca particip ant în pr ocesul penal, mart orul este calificat de Legea pr ocesual penală ,,subiect
procesual’’, cu drepturi și obligații specifice – din acest c onsiderent , este nev oie de o bună
reglementare a instituției mart orilor și în cazul unui peric ol social, acest or participanți trebuie să
li se atribuie garanții de pr otecție la un înalt nivel.

5 Annotation
To the Master’s thesis ,,The pr ocedure of ehamining a pr otected witness’’,
Specializati on – Criminal pr ocedure law,
Auth or – Doina CEB OTARI,
Chișinău, 2017.
The subject matter: criminal pr ocedure law and criminalistics, criminal law, human rights
law, legal psych ology.
Structure: the master’s thesis is written in 70 pages, A4 f ormat and c ontains: intr oducti on,
three chapters, c oncluding chapter, ann otated bibli ography which c ontain 43 s ources (9 nati onal
and internati onal n ormative acts, 17 m onographies, 8 scientific articles, 9 online s ources, official
websites ). The thesis am ounts 60 pages.
Key w ords: criminal justice, criminal pr ocedural law principles, witne ss, e haminati on,
protection, human rights, Eur opean C onventi on on Human Rights, pr ocedural guaranties.
The tasks of the research: the tasks of the research is t o analyse legal pr ovisions of
criminal pr ocedural law as well as the ones fr om the Law on witne ss protection and pr otection of
other participants, especially highlight the practical aspects of such pr ocedures. Based on the
social needs and f ollowing the c ompliance of the nati onal legislati on with internati onal
normative acts ad opted by the United Na tions and C ouncil of Eur ope, the analysed n ormative
requirements are established t o be unclear, with seri ous gaps, are n ot foreseeable, fact that pr oves
the imp ortance as a research in this field.
Theoretical and practical imp ortance of the research: Crim inal Pr ocedure C ode
provides that the s ources of evidence obtained by infringements t owards l oyalty, legality
principle as well as the principle of adversarial nature of criminal pr ocedures can n ot be used in a
criminal pr oceeding. The r ole that s ources of evidence play in establishing factual elements that
could lead t o the disc overing of the truth and the s olution of the case, justifies the c onsiderati on
where the s ources of evidence represent the main instituti on of the criminal pr ocedure law.
Theref ore, the testim onies of the witnesses play a maj or role in pursuing the sc ope of the
criminal pr oceedings. This is why in case of some categ ories of witnesses there is a need of
special pr otection in order t o avoid the risks that underlie in such cases but as well t o ensure the
reliability of the administered evidences. As a participant in criminal pr oceedings the witness is
qualified by the criminal law as ‘‘pr ocedural subject’’ with specific rights and obligati ons –
consequently, there is a need of good regul ation towards the instituti on of the witness in order t o
avoid a s ocial risk by offering pr otection guaranties at a high level.

6 Abrevieri
alin. – alineat
art. – articol
art. cit. – articol citat
C. civ. – Codul civil al Republicii M oldova
C. pen. – Codul penal al Republicii M oldova
CED O – Convenția Eur opeană a Drepturil or Omului
CoE – Consiliul Eur opei
c. – contra/împ otriva unui stat
CPC – Codul de pr ocedură civilă a Republicii M oldova
CPP – Codul de pr ocedură penală a Republicii M oldova
CtED O – Curtea Eu ropeană pentru Drepturile Omului
DUD O – Declarația Universală a Drepturil or Omului
etc. – și altele
Ibidem – în același l oc
M. Of. – Monitorul Oficial
MAI – Ministerul Afaceril or Interne
nr. – număr
ONU – Organizația Națiunil or Unite
op. cit. – opera citat ă
p. – pagina
pct. – punctul
PIDCP – Pactul Internați onal cu privire la drepturile civile și p olitice
PIDESC – Pactul Internați onal cu privire la drepturile ec onomice s ociale și culturale
pp. – paginile
RM – Republica M oldova
SUA – Statele Unite ale Ame ricii
ș. a. – și alții
UE – Uniunea Eur opeană
vol. – volumul.

7 Introducere
Drepturile omului reprezintă o instituție c onstituți onal juridică necesară oricărui stat de
drept dem ocratic și m odern, care are drept obiectiv pri oritar alinierea la n ormele și cerințele
europene, urmărind sc opul integrării în c omunitatea eur opeană.
Statul c ontemp oran se afirmă ca o garanție a drepturil or și libertățil or fundamentale,
această îndat orire având un caracter juridic o – internați onal și c onstituți onal.
Eficiența un ui sistem de justiție penală într -un stat este apreciat în primul rând după
nivelul respectării drepturil or omului, nivelul pr ofesionalismului act orilor implicați în acest
sistem și după impactul efectiv al sistemului asupra s ocietății. Orice pedeapsă din acest sistem
are drept sc op și prevenirea săvârșirii un or noi infracțiuni, ceea ce presupune o individualizare
adecvată a reacției s ociale la faptele prejudiciabile prevăzute de legea penală1.
Actualitatea și imp ortanța temei. Însușirea și stăpânirea tacti cii de ascultare, a
psihologiei pers oanelor ascultate, pregătirea temeinică a acestei activități, c onducerea ei cu
măiestrie duce la obținerea un or date preți oase, atât pentru prevenirea specială în cauza în care se
efectuează urmărirea penală, cât și pent ru desprinderea de c oncluzii val oroase care să
fundamenteze luarea de măsuri de prevenire cu caracter general. Suntem de părere că, așa cum s –
a considerat în literatura de specialitate, nu e histă cauză penală în care declarațiile mart orilor să
nu aducă o contribuție esențială, fiind un instrument necesar pentru cun oașterea împrejurăril or în
care s -a desfășurat activitatea infracți onală. Deși dep ozițiile mart orilor sunt utilizate din cele mai
vechi timpuri, pr otecția mart orilor s-a impus t otuși relativ târzi u, în m omentul în care s ocietatea
modernă a c onștientizat faptul că fără ap ortul mart orilor și c olaboratorilor justiției nu p ot fi aduși
în fața justiției și trași la răspundere penală aut ori ai un or infracțiuni grave care amenință val orile
fundamentale al e dem ocrației, drepturile fundamentale ale omului, stabilitatea ec onomică și
chiar p olitică a statului de drept.
Declarațiile mart orilor reprezintă elemente esențiale ale pr obatoriului în pr ocesul penal,
fiind instrumentele prin care se relevă aspectele l egate de e histența unei fapte penale și de
împrejurările în care a f ost săvârșită. Pr oba testim onială2 în cadrul pr ocesului penal este utilizată
la scară largă în aplicarea principiului aflării adevărului, c onstituindu -se, spre de osebire de
procesul civil, într-o regulă pr ocesuală. Declarațiile mart orilor au un r ol deosebit de imp ortant în
ehpunerea situațiil or comple he în care sunt săvârșite faptele, acestea fiind indicat ori relevanți
referit ori la elementul material al infracțiunii, la l ocul și timpul c omiterii faptei, precum și la
aspecte legate de latura subiectivă a infracțiunii. Se p oate afirma că, alături de pr obele materiale

1 Dolea I., Zaharia V. ș.a. Justiția penală și drepturile omului. Cercetare s ociologică, Institutul de Ref orme Penale
din M oldova, Chișinău, 2010, p. 6.
2 Audierea mart orilor.

8 și cele de e hpertiză științifică, pr oba cu mart ori are un r ol determinant în aflarea adevărului, dar
obiectivitatea prezentării faptel or ori a situațiil or de fapt este ținută de mai mulți fact ori
psihologici și de percepție ca re vizează pers oana mart orului.
Protecția participanțil or la pr ocesul penal este un imperativ abs olut necesar pentru
depășirea rezistenței depuse de f orțele criminale împ otriva prevenirii și desc operirii
infracțiunil or. Ultimele m odificări ale legislației nați onale au îngustat c onsiderabil cercul
participanțil or la pr ocesul penal care p ot beneficia de pr otecție și, astfel, s -a acutizat pr oblema
contracarării u nor categ orii de infracțiuni.
Judecata independentă, imparțială și c ontradict orială3 – este c ondiția obligat orie a
democrației și libertății. La rândul său, judecata c ontradict orială este de neînchipuit fără audierea
contradict orială, care este o „armă” a persoanei libere ce își apără și susține p oziția sa în privința
adevărului în c ondiții de c oncurență egală. E hpunând unele aspecte ale subiectului audierii
contradict oriale, tindem spre faptul ca idealurile pr oclamate de către ref orma judiciară să se
transforme în realități ale justiției penale aut ohtone.
Cultura realizării justiției penale, mentalitatea pers oanelor implicate în realizarea actului de
justiție nu p ot fi direcți onate imediat și de urgență prin reglementări n ormative stricte. Prin
subiectul abordat în cadrul acestui studiu, ținem să aducem un ap ort cât de cât avantaj os
procesului de perfecți onare științifică a pers oanelor implicate în realizarea actului de justiție în
spiritul dem ocrației judiciare și al pr otejării drepturil or pers oanei. Audi erea c ontradict orială
constituie un mijl oc imp ortant de cercetare a pr obelor în cadrul unui pr oces judiciar
contradict orial. Am putea afirma, cu abs olută certitudine, că aceasta ar fi chiar și unul dintre cele
mai imp ortante mecanisme în cadrul acestui pr oces. T otodată, ea întrunește și un anumit grad de
dificultate pentru cel care realizează actul de audiere. În cadrul pr ocesului cu jurați, imp ortanța
audierii c ontradict oriale crește substanțial: ea devine d ominanta pr ocesului judiciar
contradict orial.
Suntem de părere că, așa cum s -a considerat în literatura de specialitate4, nu e histă cauză
penală în care declarațiile mart orilor să nu aducă o contribuție esențială, fiind un instrument
necesar pentru cun oașterea împrejurăril or în care s -a desfășurat activ itatea infracți onală. Deși
depozițiile mart orilor sunt utilizate din cele mai vechi timpuri, pr otecția mart orilor s-a impus
totuși relativ târziu, în m omentul în care s ocietatea m odernă a c onștientizat faptul că fără ap ortul

3 Principiul c ontradict orialității este o regula esențială a pr ocesului penal c ontemp oran. Acest principiu este privit ca
o condiție sine qua n on pentru s oluționarea justă a unei cauze penale, de oarece creează c ondiții de ordin pr ocesual și
organizați onal ma him fav orabile pentru e haminarea c ompletă și sub t oate aspectele a cauzei. De vreme ce drepturile
omului, inclusiv ale pers oanei în privința căreia se e hercită actul de justiție penală, au f ost recun oscute pri oritare ,
contradict orialitatea este acea care c ontribuie în cel mai direct m od la pr otecția juridică a drepturil or omului. A se
vedea pentru detalii Dolea I., Zaharia V. ș. a., ibidem, p. 9 și urm.
4 Dolea I., R oman D. ș.a., C odul de pr ocedură penală. C omentariu , Ediția a 2 -a, Chișinău, 2005.

9 martorilor și c olaboratorilor justiției nu p ot fi aduși în fața justiției și trași la răspundere penală
autori ai un or infracțiuni grave care amenință val orile fundamentale ale dem ocrației, drepturile
fundamentale ale omului, stabilitatea ec onomică și chiar p olitică a statului de drept.
Scopul și obiectivele pr opuse în teză. Obiectul de studiu al lucrării. Pe măsură ce
societatea a ev oluat, s -au diversificat și m odalitățile de săvârșire a infracțiunil or, căpătând
ampl oare infracțiunile cu un peric ol social ridicat care aduc atingere îns ăși ehistenței statului de
drept, cum ar fi traficul de dr oguri, traficul de pers oane, ter orismul. Apariția criminalității
organizate în s ocietatea m odernă a c ondus la rec onsiderarea obligației cetățeanului de a depune
depoziție, iar în c ontehtul anumit or tipuri de criminalitate nu se p oate ign ora faptul că atât
martorul, cât și membrii familiei sale sunt e hpuși un or peric ole din partea infract orilor, din
dorința acest ora din urmă de a nu fi desc operiți și de a păstra câștigurile ilicite obținute în urma
activitățil or ilicite. Ne raliem opiniei e hprimate de te oreticieni și practicieni care au ac ordat o
atenție de osebită pr oblematicii pr otecției mart orilor, care prezintă imp ortanță în desc operirea
infract orilor, cercetarea și s oluționarea cauzel or, ca urmare a săvârșirii un or infracțiuni grave.
Protecția mart orilor reprezintă o preocupare c onstantă la nivelul organismel or eur opene,
dar și a statel or lumii, urmărindu -se a se ad opta, atât pe plan intern, cât și pe plan internați onal5,
măsurile eficiente pentru s iguranța pers oanelor care c olaborează cu justiția6.
Necesitatea pr otecției mart orilor care c olaborează cu justiția, într -o societate cu o
criminalitate din ce în ce mai diversificată și perf ormantă, se impune ca un instrument m odern de
luptă împ otriva inf racționalității. Mart orul reprezintă, de multe ori, cheia unui întreg sistem de
probațiune, mai ales în cauzele marii criminalități, pr otecția acestuia devenind obligat orie pentru
organele chemate să înfăptuiască justiția.
Scopul studiului respectiv rezul tă din începutul lucrării, ideea principală a cestei lucrări
este că pr otecția mart orilor este un drept subiectiv, public și este rezultatul pr otecției drepturil or
umane fundamentale. Este un drept fundamental , public , individual , pozitiv, direct relativ și
indirect abs olut. Următ oarele drepturi rezultă din dreptul fundamental al mart orului la pr otecție:
1. dreptul de a fi inf ormat referit or la pr otecție;
2. dreptul de a s olicita sau renunța la dreptul la pr otecție;

5 Se dorește chiar crearea unei legi unice la nivel eur opean care să reglementeze în m od unif orm pr oblematica
protecției mart orilor. Măsurile clasice de pr otecție a mart orilor nu mai erau eficiente, fiind necesare n oi forme de
protecție, adaptate la n oile condiții de agresivitate a infract orilor, care să se interpună între mart or și infract or și care
să facă p osibilă f olosirea declarațiil or mart orilor în acuzarea aut orilor de infracțiuni. Astfel au apărut n oi instrumente
menite să asigure o protecție sp orită mart orilor, dintre care menți onăm: audierea mart orului sub o altă identitate
decât cea reală, pr otejarea deplasăril or mart orilor, modalități speciale de ascultare a mart orilor, schimbarea
înfățișării, schimbarea d omiciliu lui etc. A se vedea Neagu I., Tratat de pr ocedură penală, Editura Universul Juridic,
București, 2010, p. 362.
6 A se vedea CAPIT OLUL I. ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D OMENIUL AUDIERII MAT ORULUI PR OTEJAT,
§1.2. Standardele nați onale și internați onale cu privire la protecția mart orului, pp. 13 și urm.

10 3. dreptul de a reține detaliile pers onale, mărt uria în t otalitate sau răspunsurile la întrebările
particulare până când se ia o decizie cu privire la cererea de pr otecție;
4. dreptul la o decizie din partea a d ouă instanțe la cererea cuiva;
5. dreptul de a avea reprezentant;
6. dreptul de a se bucura de pr otecție.
Suportul met odologic și te oretic o-științific al lucrării (met ode de cercetare). La baza
perfectării tezei au stat legislația în vig oare a RM (penală, pr ocesual -penală) și a alt or state,
literatura de specialitate juridică (m oldovenească, r omânească , europeană, internați onală) dar și
cea din d omeniile s ociologiei, crimin ologiei și psih ologiei. Aceasta a f ost supusă unei analize
critice, utilizând met odele generale și speciale ale met odologiei științei, cum a -r fi: met oda
comparativă, a analizei, sint ezei, inducției/deducției etc.
Noutatea temei investigate. Am menți onat mai sus despre faptul că pr otecția mart orilor
reprezintă o preocupare c onstantă la nivelul organismel or eur opene, dar și a statel or lumii,
urmărindu -se a se ad opta, atât pe plan intern , cât și pe plan internați onal, măsurile eficiente
pentru siguranța pers oanelor care c olaborează cu justiția. Măsurile clasice de pr otecție a
martorilor nu mai erau eficiente, fiind necesare n oi forme de pr otecție, adaptate la n oile condiții
de agresivitat e a infract orilor, care să se interpună între mart or și infract or și care să facă p osibilă
folosirea declarațiil or mart orilor în acuzarea aut orilor de infracțiuni. Astfel au apărut n oi
instrumente menite să asigure o protecție sp orită mart orilor, dintre ca re menți onăm: audierea
martorului sub o altă identitate decât cea reală, pr otejarea deplasăril or mart orilor, modalități
speciale de ascultare a mart orilor, schimbarea înfățișării, schimbarea d omiciliului etc.
Informațiile obținute din mărturii sunt diferit e de cele oferite de pr obele materiale. Astfel,
de ehemplu, un înscris oferă aceeași inf ormație indiferent de timpul scurs de la m omentul
întocmirii acestuia, pe când inf ormația deținută de un mart or se alterează în timp, din m otive
lesne de înțeles. Anume din acest m otiv, este imp ortant ca audierea mart orului să se pr oducă cât
de repede p osibil. O probă materială ne furnizează d oar inf ormații. Mart orii însă, fiind ființe
umane, sunt em oționali. Astfel, inf ormațiile obținute de la ei p ot părea credibile sau nu în ochii
judecăt orului, în dependență de o serie de fact ori, cum ar fi limbajul c orpului, v ocabularul,
temperamentul, reputația etc .7.
Ehpunând unele aspecte ale subiectului audierii mart orilor, tindem spre faptul ca idealurile
proclamate de către ref orma judiciară să se transf orme în realități ale justiției penale aut ohtone.
A atinge acest obiectiv nu este uș or. Cultura realizării justiției penale, mentalitatea pers oanelor
implicate în realizarea actului de justiție nu p oate fi direcți onată de îndată ș i de urgență prin

7 Gherasim D., N oțiunea, imp ortanța și trăsăturile audierii c ontradict oriale în pr ocesul penal, în Revista Nați onală
de Drept, Nr.3/2014 , Chișinău, 2014, p. 54 -56.

11 reglementări n ormative stricte. T oți avem atribuție la c onstituirea unei n oi realități juridice, fiind
totodată și c omponente ale acesteia.
Prin subiectul ab ordat în cadrul acestei teze de master ținem să aducem măcar un mic ap ort
procesului de perfecți onare științifică a pers oanelor implicate în realizarea actului de justiție în
spiritul dem ocrației judiciare și al pr otejării drepturil or pers oanei.
În acest c onteht, considerăm că aspectul tehnic al realizării audierii contradict oriale
constituie un subiect dest oinic, destul și necesar pentru discuții și cercetări științifice. Astfel, este
evidentă necesitatea de a e hplica ce c onstituie prin sine audierea, prin ce ea este imp ortantă și
utilă și de ce nu p oate fi limitat dreptul pers oanelor antrenate în pr oces la realizarea audierii
martorilor (protejați) în cadrul cercetării judecăt orești.
Audierea mart orilor – este una din acțiunile pr ocesuale reglementate de către legislația
procesuală actuală. Ea este de neînl ocuit în calitate de mijl oc de cercetare și verificare a pr obelor
prezentate de către oponent, precum și în vederea interpretării î n fav oarea sa a anumit or fapte.
Conform opiniei savantului F. L. Wellman, „audierea c ontradict orială reprezintă
mijlocul de bază de stabilire a faptel or în situația unui litigiu dintre părți”8.
Cuvinte cheie în lucrare. În lucrare au f ost utilizate cuvinte cheie ca: Justiție penală ,
principii procesual – penale , martor, audiere , protecție , drepturile omului , Convenția Eur opeană
a Drepturil or Omului , garan ții procesuale .

8 Ibidem , p.66.

12 CAPIT OLUL I.
ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D OMENIUL AUDIERII MAT ORULUI PR OTEJAT
§1.1. D octrina pr ocesual penală în materia audierii mart orului
În temeiul art. 90 alin. (1) din C odul de pr ocedură penală al Republicii M oldova9, mart orul
este pers oana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanță, precum
și pers oana care face declarații, în m odul prevăzut de prezentul c od, în calitate de mart or (…).
De asemenea, c onform art. 132 alin. (1) din C odul de pr ocedură civilă10, mart or poate fi
orice pers oană care nu are interes în pr oces și căreia îi sunt cun oscute, direct sau indirect, fapte
referit oare la pricină.
Mart orul, în special pentru av ocați, este principala sursă subiectivă de inf ormații. Dacă
privim mart orii în calitate de sursă de inf ormații, putem afirma că m odalitatea de audiere a
martorului nu diferă de m odul în care sunt audiați alți participanți la pr oces – ehperți, părți
vătămate, învinuiți etc. În cad rul unui pr oces judiciar pers oana mart orului are o importanță
auhiliară. În prim plan trebuie să fie pusă inf ormația pe care acesta o deține și tehnicile de
obținere a acestei inf ormații de la mart or. Astfel, faptul că o anumită pers oană deține inf ormații
prețioase pentru rez olvarea unui caz c oncret, este un element imp ortant d oar atunci când știm
cum putem să beneficiem de această inf ormație. Dacă inf ormațiile deținute de mart or nu obțin o
valoare juridică, dacă acestea rămân, din varii m otive, d oar în mintea mart orului, ele sunt pur și
simplu inutile de oarece, din punct de vedere juridic, aceste inf ormații, pur și simplu, nu e histă.
Problema tehnicil or de audiere a mart orilor nu ar fi pusă în situația în care mart orii ar fi a
priori cooperanți, de bună -credință, f oarte inteligenți, cu o mem orie de fier, î n floarea vârstei etc.
Totuși, cun oaștem atâtea tipuri de mart ori câte tipuri de caractere. Astfel, trebuie să recun oaștem
că mulți dintre n oi tratează diferit, de cele mai dese ori intuitiv, mart orii în dependență de o serie
de fact ori. Astfel, de e hemplu , în rap ort cu mart orii vârstnici manifestăm o atitudine binev oitoare
și plină de tact. E hact la fel pr ocedăm și cu min orii. În schimb, în rap ort cu pers oanele tinere și
instruite ab ordăm o cu totul altă tactică, fie aceasta agresivă, ori îngăduit oare, în dependență de
scopul urmărit. T otodată, nu putem nega și o serie de alți fact ori care ne influențează m odul de
abordare a mart orilor: nivelul de instruire, statutul s ocial, mediul de f ormare, pr ofesia etc. De
asemenea, răspunsurile mart orilor vor depinde d e modul în care v or fi adresate întrebările. De
ehemplu, întrebarea – unde ai f ost?, va solicita un cu t otul alt tip de răspuns decât întrebarea – ai
fost la cinemat ograf? În primul caz, mart orul va avea libertatea să -și desfăș oare răspunsul, în

9 Cod Nr. 122 din 14.03.2003 C od de Procedură Penală a Republicii M oldova, publicat: 07.06.2003 în M onitorul
Oficial Nr. 104 -110, art. nr: 447. Data intrării în vig oare: 12.06.2003.
10 Cod Nr. 225 din 30.05.2003 de pr ocedură civilă al Republicii M oldova, publicat: 21.06.2013 în M onitorul Oficial
Nr. 130 -134 art. nr: 415.

13 timp ce în cel de -al doilea caz mart orul, de regulă, va avea d oar o singură opțiune, să răspundă
fie afirmativ, fie negativ11.
Simpla e hpunere a rezultatel or primel or cercetări în d omeniul mart orilor dovedește cu f orța
evidenței afirmația referit oare la imperativul c unoașterii psih ologiei mart orului și a mărturiei
judiciare, iar rezultatele cercetăril or de ultimă oră vor constitui un semnal de alarmă pentru
practicienii dreptului, care sunt chemați să stabilească veridicitatea dep ozițiilor mart orilor. Dintre
primele c ercetări în d omeniul mărturiei este citată o ehperiență realizată de un psih olog amat or
englez, Davey, în anul 1894. Primul aut or care a întreprins un demers științific asupra mărturiei a
fost însă A. Binet, iar e hemplul lui a f ost urmat de Stern.
Analizân d pr oblema audierii mart orilor într -o procedură penală, putem c onstata
următ oarele aspecte:
Profesorul Ig or Dolea, în lucrarea sa ,,Pr obele în pr ocesul penal’’ susține că Curtea
Europeană a Drepturil or Omului ac ordă o importanță de osebită aparențel or și se nsibilității
problemel or unei bune administrări a justiției. Artic olul 6 para. l și 3 lit. d) din C onvenția pentru
apărarea drepturil or omului și a libertățil or fundamentale obligă ca acuzatului să i se ac orde
posibilitatea să c onteste o mărturie care îl i ncriminează, iar audierea mart orului acuzării,
precum și a mart orului apărării să se desfăș oare în aceleași c ondiții12. În acest sens, statel or-
părți le revine obligația p ozitivă de a crea c ondiții necesare ca acuzatul să p oată atât prezenta în
cadrul pr ocesului penal mart orii, dep ozițiile căr ora dem onstrează nevin ovăția sa, cât și să
dispună de p osibilitățile egale cu partea acuzării, și anume organele pr ocuraturii, să ofere
întrebări și să audieze răspunsurile mart orilor părții adverse13.
Valentin Lastaveț chi, Ig or Dolea în artic olul ,,Audierea mart orului în c ondiții speciale’’ din
,,Manualul judecăt orului pentru cauze penale’’ menți onează că audierea mart orului în c ondiții
speciale se efectuează după regula generală de audiere cu anumite reglementări speci ale ce au ca
scop asigurarea pr otecției acestuia fie e hcluderea unei victimizări sau revictimizări. După regula
generală audierea mart orului se efectuează în urma citării prevăzută de art. 235 -242 CPP.
Persoana care e hecută o pedeapsă privativă de libertat e sau este deținută în stare de arest în altă

11 L. Emese, Psih ologia mart orului și a mărturiei judiciare, Teză de d octorat, Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj –
Napoca, Facultatea de Psih ologie și Științe ale Educației, Catedra de Psih ologie, Cluj Nap oca, 2010, p. 111 și urm.
12 Dolea I., Pr obele în pr ocesul penal. Îndrumar pentru av ocați, Chișinău, 2016, p. 7. La fel, art. 6 § 3 CED O
privește în e hclusivitate garanțiile în materia penală, prescriind că orice acuzat are dreptul: să fie inf ormat, în
termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în m od amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse
împotriva sa; să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; să se apere el însuși sau să fie
asistat de un apărăt or ales de el și, dacă nu dispune de mijl oacele necesare remunerării unui apărăt or, să p oată fi
asistat gratuit de un av ocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer; să audieze sau să s olicite audierea
martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea mart orilor apărării în aceleași c ondiții ca și mart orii acuzării; să fie
asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu v orbește limba f olosită la audiere.
13 A se vedea pentru detalii cauzele Mitkus c. Letoniei, Pesukic c. Elveției.

14 cauză penală se citează în calitate de mart or prin intermediul administrației instituției de detenție
date care asigură prezența pers oanei la l ocul citării.
Mart orul nu trebuie citat în zile de odihnă sau în t imp de n oapte, cu e hcepția cazuril or care
nu suferă amânare. În cazul neprezentării pers oana p oate fi adusă silit. P otrivit art. 199 CPP, în
cazul apariției un or împrejurări care împiedică pers oanei să se prezinte în fața organului de
urmărire penală sau a instanței, pers oana trebuie să inf ormeze aceste organe14.
Minorul este citat prin intermediul părințil or sau al reprezentanțil or legali. Organul care
audiază mart orul este obligat să stabilească identitatea acestuia prin verificarea actel or pers onale
(buletin, pașap ort ș.a.). Este de osebit de imp ortant de a stabili în prealabil în care limbă pers oana
solicită să depună declarații, iar în caz de necesitate este invitat un interpret. Această prevedere
se referă și la mart orul cu anumite dificultăți, cum ar f i cel surd o-mut15.
Renumitul penalist r omân Vintilă D ongoroz argumentează și el r olul audierii mart orilor și
importanța pr obelor în cadrul pr ocedurii penale: Din m omentul în care pr ocesul penal a f ost
declanșat și până la s oluționarea lui definitivă, t oate problemele f ondului cauzei sunt rez olvate
prin intermediul pr obelor, realizarea justiției penale depinzând, în principal, de sistemul pr obelor.
Sub aspect funcți onal, pr oba poate avea un dublu caracter:
din punct de vedere gn oseologic, pr oba reprezintă un instrument de cun oaștere, prin
intermediul căruia organele judiciare urmăresc stabilirea adevărului;
din punct de vedere al c onținutului său etim ologic pr opriu-zis, pr oba este un instrument
de d ovedire, cei îndrituiți pr opunând spre administrare pr obele în vederea d ovedirii
susțineril or făcute în cursul pr ocesului.
Rolul însemnat al pr obelor în administrarea justiției penale a determinat afirmația că
acestea „stau la temelia h otărârii judecăt orești”. În acest sens, s -a arătat că: „Ele (pr obele) dau
răspun s la atâtea întrebări ce se pun în pr oces. În misterul dramel or penale, în secretul faptel or
penale, care, de regulă, se săvârșesc pe ascuns, în sufletul atât de c omplicat al omului, se
pătrunde prin pr obe. Neadevărul, diversiunea, simulațiunea se demască prin pr obe. Înd oiala se
înlătură prin pr obe. Acuzarea și apărarea se înfruntă prin pr obe ori argumente de drept. Nu
arare ori, cel mai puternic temei de drept stă neputinci os, inoperant în fața pr obei reale, brutale” .
Mijloacele de pr obă reprezintă acele m ijloace prevăzute de lege prin care se stabilesc
faptele sau împrejurările ce c onstituie pr obe. Cu privire la definiția dată în literatura de

14 Ca m otive întemeiate pot fi recun oscute b oala, primirea tardivă a citației sau alte împrejurări care de fapt au lipsit
persoana de p osibilitatea reală de a se prezenta la timpul indicat.
15 Dolea I., P oalelungi M., Manualul judecăt orului pentru cauze penale, Editura Tip ografia Centrală , Chișinău,
2013, pp. 1137 – 1139.

15 specialitate mijl oacelor de pr obă, pr of. V. D ongoroz a arătat că acestea sunt „mijl oacele de
investigație sau de d escoperire a pr obelor și de administrare a d ovezil or în pr ocesul penal”16.
Cu referire la mart ori, aut orul subliniază că calitatea de mart or are întâietate față de
calitatea de e hpert sau de av ocat, de mediat or ori de reprezentant al uneia dintre părți sau al
unui subiect pr ocesual principal, cu referire la faptele și împrejurările de fapt pe care pers oana
le-a cun oscut înainte de a d obândi această calitate [art. 114 alin. (3) NCPP]. Astfel, legiuit orul
român subliniază că în pr ocesul penal primează interesu l aflării adevărului și, în c onsecință, orice
persoană care are cun oștință cu privire la împrejurări de fapt ce p ot conduce la stabilirea
adevărului trebuie să depună mărturie, e hcepțiile fiind de strictă interpretare.
Foarte imp ortantă mențiunea, e histenț a unei c ondamnări anteri oare pentru săvârșirea
infracțiunii de mărturie mincin oasă17 nu reprezintă o incompatibilitate pentru pers oana respectivă
să fie mart or într -un alt pr oces penal.
Faptul că declarațiile un or mart ori cuprind inadvertențe se e hplică pri n aceea că nivelul de
percepție al aceluiași eveniment de către mai multe pers oane este diferit, că cele relatate pr ovin
de la mart ori indirecți, care au f ost mai mult sau mai puțin interesați de cele întâmplate. Se reține
atenția că mart orul are dreptul d e a păstra tăcerea și de a nu c ontribui la pr opria incriminare, în
ipoteza în care prin declarația pe care o face s -ar putea aut o-incrimina. Declarațiile mart orilor nu
prezintă o valoare pr obatorie diferită, ele fiind supuse principiului liberei aprecieri a probelor18.
Savantul pr ocesualist rus P avel Sergheivici Iani a subliniat nu o singură dată că „…arta și
iscusința audierii ,,contradict oriale’’ este una dintre cele mai imp ortante și dificile. A se c ompara
cu aceasta nu este în stare nici un oarecare al t domeniu al activității judiciare”. Audierea
contradict orială îi este necesară instanței de judecată pentru cercetarea critică și aprecierea
depozițiilor pers oanelor, prezentate de către părți. În pr ocesul civil de e hemplu , audierii
contradict oriale îi p ot fi supuși pârâtul, reclamantul și alte pers oane care oferă e hplicații asupra
cauzei. În pr ocesul judiciar penal, în situația în care acceptă să ofere dep oziții, audierii
contradict oriale de către participanții părții acuzării p oate fi supus inculpatul. E ste evident că
audierea c ontradict orială p oate fi înfăptuită și de către judecăt or când acesta urmărește obiectivul
verificării dep ozițiilor mart orului19.

16 Dongoroz V., Curs de pr ocedură penală r omână, ediția a II -a, Editura All , București, 1942, pp. 207 și urm.
17 Mărturia mincin oasă reprezintă infracțiune din Titlul IV al N oului C od Penal al R omâniei – Infracți uni c ontra
justiției. A se vedea art.272 NCP al R omâniei. În legislația penală a Republicii M oldova infracțiunea este
reglementată în art.312 – Declarația mincin oasă, c oncluzia falsă sau traducerea inc orectă din Capit olul HIV al
Codului Penal – Infracțiuni contra Justiției.
18 Micu B., Analiza c omparativă a instituțiil or mart orului amenințat, respectiv mart or cu identitate pr otejată, și
situația tranzit orie ivită după intrarea în vig oare a n oului C od de pr ocedură penală, Dreptul, nr. 1/2016 , pp. 138 –
145.
19 Gherasim D, art. cit., p.54.

16 Sunt întâlnite și situațiile când o parte (apărarea sau acuzarea) purcede la audierea
contradict orială formală a mart orului său, însă care de fact o oferă declarații împ otriva părții
reprezentate de apărăt or sau pr ocuror. Audierea c ontradict orială p oate fi utilizată și în vederea
neutralizării impresiil or care s -au format în urma inf ormațiil or comunicate d e către mart or în
cadrul audierii primare; pentru a diminua gradul c onvingăt or al inf ormațiil or anteri oare; pentru a
genera apariția anumit or dubii asupra veridicității cel or declarate și chiar și în vederea obținerii
de n oi probe care ar c onfirma versiune a celui ce realizează audierea respectivă. În caz de
necesitate, prin audierea c ontradict orială p oate fi subminată și încrederea față de pers oana a cărei
declarații sunt dăunăt oare pentru p oziția apărată în cadrul d osarului penal.
Fără audierea c ontradict orială nemijl ocită, este imp osibil a ne închipui c onstituirea,
formarea bazei pr obatorii în cauza penală în c ondiții le unui pr oces c ontradict orial. Din acest
considerent, unele limitări de orice caracter – atât oficiale, cât și ne oficiale – asupra realizăr ii
audierii c ontradict oriale c onstituie manifestări ale îngrădirii c ontradict orialității. În c onteht larg,
aceste manifestări c onstituie un semn al afectării dem ocrației și libertățil or în stat, o cotitură spre
autoritarism.
Făcând o generalizare a cel or ehpuse referit oare la analiza situației audierii martorului
protejat, considerăm oportun de a face trimitere la cursul ,,Justiție Penală și drepturile omului.
Cercetare s ociologică’’:
Normele care reglementează pr obatoriul în ansamblu și mijl oacele de pr obă, pr ocedeele
probatorii în particular, p osedă caracteristica imperativității sub aspectul c onduitei pe care o
prescriu, ceea ce determină e histența unei încălcări a legalității, în orice situație în care
conduita legală prescrisă nu a f ost asigurată. E higența respectivă își are justificare imediată în
mecanismul și categ oriile garanțiil or procesuale ale drepturil or fundamentale, în lipsa căr ora
dreptul la un pr oces echitabil devine irealizabil.
Totodată, ori de câ te ori un pr ocedeu pr obatoriu afectează un drept fundamental, iar
rezultatele acestuia nu vin să garanteze un echilibru între dreptul afecta t și interesul s ocial
urmărit/ protejat, nu p oate e hista o justificare a e histenței și aplicării acestuia20.
În sensul C odul de pr ocedură penală al RM, acțiune a procesuală reprezintă, în primul râ nd,
procedeele pr obatorii, adică acele căi legale prin intermediul căr ora are l oc colectarea pr obelor
necesare unei juste s oluționări a cauzei penale, iar dreptul la o audiere c orespunzăt oare cerințel or
normative (dacă acestea satisfac e higența echității) este o garanție implicită a dreptului la un
proces echitabil.
Necesitatea asigurării legalității în alegerea și realizarea acest ora devine e hplicabilă prin
efectul afectării esențiale a drepturil or fundamentale la desf ășurarea oricărei dintre acestea, dar și

20 Dolea I., Zaharia V. ș.a., op. cit., p. 57 – 58.

17 din perspectiva aprecierii respectării dreptului la un pr oces echitabil, în urma purcederii la
oricare din acțiunile pr ocesuale luate în parte și a tutur or acest ora per ansamblu . Categ oria
acțiunil or procesuale pe c are le reglementează CPP și care devin astfel admisibile în principiu,
sunt destul de vaste, dar în același timp e hhaustive. Nici un alt pr ocedeu probatoriu, decâ t cel
ehpres prevăzut nu este admisibil. În plus, pentru c onsiderarea desfășurării adecvate a acestuia
este necesară și respectarea e hactă a pr ocedurii, care și c onstituie mecanismele pr ocesuale de
garantare a echității pr ocesului de înfăptuire a justiției pe cauze penale.
Audierea și f ormele particulare de manifestare a acesteia, cum ar fi c onfruntarea sau
verificarea declarațiil or la l ocul faptei c onstituie pr ocedeele pr obatorii cele mai frecvent utilizate
în vederea cercetării circumstanțel or faptei penal prejudiciabile.
Prin audiere se înțelege un pr oces de c omunicare între organul de urmărire penală/ instanța
de judecată pe de o parte și acuzat, pers oană vătămată, mart or, pe de alta, în rezultatul căr ora
aceștia din urmă, depun declarații cu privire la împrejurările faptei care le sunt cun oscute. O
rigoare abs olută s olicită satisfacerea cerinț elor legale de obținere a declarațiil or, în vederea
ehcluderii unei manipulări sau c onstrâ ngeri psihice, rezultate din circumstanțele desfășurării
audierii. C onform p revederil or art. 107 CPP al RM, mart orul se ascultă, de regulă, în timpul
zilei, iar durat a audierii neîntrerupte a acestuia nu p oate depăși 4 ore sau 8 ore în general, pe
parcursul zilei. Pentru bănuit/ învinuit o durată a audierii atât neîntrerupte câ t și totale per zi, nu
sunt legal prestabilite, e histă d oar interdicția audierii acestuia în stare de oboseală și în timpul
nopții. Cu t oate acestea, regulile interpretării l ogice și prevederile art. 479 CPP permit aprecierea
posibilității de aplicare a rig orilor stabili te pentru mart or și acuzat21.

21 Ibidem .

18 §1.2. Standardele nați onale și inter naționale cu privire la pr otecția mart orului
Am c onstatat în te htul de mai sus că t otalitatea n ormelor juridice care reglementează
instituția mart orului în general, precum pr otecția și audiența lui c onstituie niște garanții
procesuale ale participanțil or prezenți în pr oces. Astfel, standardele nați onale, regi onale și
internați onale cu privire la mart ori în generali c onstituie însăși ansamblul drepturil or de care
beneficiază acesta.
În această ordine de idei, este imp ortant de menți onat că aceste drepturi e voluează în timp,
sunt rezultatul îndelungatei ev oluții a gândirii fil osofice, p olitice, juridice și s ociale, inseparabil
legate de tradițiile s ocial-democratice. Descinzând din antichitate, c oncepția drepturil or omului a
parcurs un drum greu și anev oios. Afirmându -se ca platf ormă p olitică a rev oluțiil or burgheze,
această c oncepție a primit o nouă dimensiune în peri oada c ontemp orană, când în faț a omenirii s –
a pus cu t oată duritate pr oblema e histenței, menținerii și perpetuă rii speciei uma ne pe pământ,
cooperarea recipr ocă, afirmarea ideil or și valorilor general -umane. C oncepțiile și ideile un or
mari gâ nditori ai timpului, precum Arist otel, Cicer o, Grotius, M ontesquieu și juriști de prestigiu
și-au găsit reflectarea î n numer oase d ocumente c u caracter instituț ional, care au pus în evidență o
concepție bine gândită a drepturil or și libertățil or omului, astfel încât mult mai târziu Declarația
Universală a Drepturil or Omului, ad optată la 10 dec embrie 1948 de Adunarea Generală a
Organizației Națiunil or Unite, să c onsfințească pentru prima dată în ist oria omenirii drepturile și
libertățile fundamentale ale omului î ntr-un document p olitico-juridic cu caracter universal22.
Garantarea ș i respectarea dr epturil or omului devine o condiție indis olubilă a efectuă rii
statului de drept, a recun oașterii sale ca stat dem ocratic pe plan internaț ional.
Luând în c onsiderare că Republica M oldova este subiect activ de drept internați onal23
public, este parte la organizațiile internați onale de pr otecție a drepturil or omului și reprezintă un
stat de drept c onstituți onal m odern, și având în vedere artic olul 4 din Legea Fundamentală a
statului n ostru unde se menți onează că dispozițiile c onstituți onale privind drepturile și
libertățile omului se interpretează și se aplică în c oncordanță cu D eclarația Universală a
Drepturil or Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica M oldova este parte, și

22 Letsas, G., A The ory of Interpretati on of the Eur opean C onventi on on Human Rights, Ohford University Press ,
Ohford, 2016, p. 24.
23 statul ca subiect de drept i nternați onal trebuie să întrunească următ oarele c ondiții:
a) o populație permanentă;
b) un terit oriu determinat;
c) un guvern;
d) capacitatea de a intra în relații cu alte state.
Ultimul element implică suveranitatea ca trăsătură a puterii p olitice, c a atribut intrinsec al statului. Dispariția unuia
din aceste criterii are drept c onsecință inevitabilă dispariția statului ca subiect de drept internați onal. Criteriile
stabilite au f ost utilizate în m od constant în practica Națiunil or Unite în pr oblemele privind d obândirea calității de
membru al organizației. A se vedea C onvenția de la M ontevide o privind drepturile și obligațiile statel or, Uruguay,
1933, www.ilsa. org/jessup/jess up15/M ontevide o%20C onventi on.pdf , (vizitat, 12.06.2017).

19 dacă e histă nec oncordanțe între pactele și tratatele privit oare la drepturile fundamentale ale
omului la care Republica M oldova este part e și legile ei interne, pri oritate a u reglementările
internați onale, inițial v om ab orda standardele internați onale cu privire la pr otecția mart orilor,
apoi vom observa rap ortul dintre normele dreptului internați onal și sistemul juridic nați onal în
materia protecției mart orilor.
De multă vreme, mart orilor li s-a garantat o poziție în cadrul pr oceduril or penale care să îi
protejeze de vi olența tribunalului însuși (de e h. interdicția declarațil or coercitive și aplicarea de
intervenții medicale care să le afect eze cun oștința și v oința atunci când oferă). În opoziție cu
aceasta, măsuri speciale de pr otecție a mart orilor de la intimidare și vi olență de către inculpații
sau alte pers oane din afara pr oceduril or au apărut numai la gândul că e histă nev oia de măsuri
împotriva f ormelor contemp orane de criminalitate, marcată de o creștere a numărului de acte de
crimă organizată, de nev oia de a adecva restructurarea dreptului penal și a dreptului pr ocedural.
Mijloacele clasice de a lupta împ otriva criminalității sunt nep otrivite ca răspuns la n oile sale
forme. Crima organizată se caracterizează prin f olosirea sau prin disp onibilitatea de a f olosi
violența și intimidarea împ otriva mart orilor; dar în ciuda ev oluțiil or tehnic o-științifice, mărturia
martorilor este încă de neîn locuit ca mijl oc de furnizare de d ovezi. Ținând seama de aceste fapte,
nevoia pentru o mai bună pr otecție a mart orilor a rezultat din necesitatea de a desc operi, a acuza
și a judeca infracțiunile cu un nivel ridicat de eficiență24.
În afară de c onștientiza rea nev oii de met ode mai eficiente pentru a lupta împ otriva
formelor contemp orane de infracțiuni, a mai e histat un fact or care a c ontribuit la dezv oltarea
protecției mart orilor – o grijă crescândă pentru victimele în special vulnerabile ale un or
infracțiun i Așadar, din punct de vedere pragmatic, institutul de pr otecție a mart orilor a venit ca o
manifestare a nev oii Statului de a suprima n oile forme ale criminalității într -un m od mai eficient.
Este o consecință a resp onsabilității Statului de a pr oteja s ocietatea de infracțiuni25.
Ehistă de asemenea și un m otiv formal legal care a c ontribuit la intr oducerea pr otecției
martorilor în dreptul c ontemp oran și anume nev oia de a aduce legile nați onale în arm onie cu
standardele legale internați onale.
Instituția juri dică a pr otecției mart orilor a fost creată inițial în Statele Unite ale Americii, s –
a ehtins ulteri or în Anglia, Canada și în alte state, ca urmare a succesului înregistrat în
descoperirea și c ontrolul fen omenului infracți onal, în lupta împ otriva crimei organizate, în
special a mafiei26. Astăzi, peste 40 de state eur opene și n on-europene au înființate structuri

24 Beccaria C., Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965, p. 352.
25 Ibidem , p. 355.
26 United Nati ons Office on Drugs and Crime, G ood practices f or the pr otection of witn esses in criminal
proceedings inv olving organized crime , New Y ork, 2008, p. 7, disp onibil la www.un odc.org/documents/ organized –
crime/Witness -protection-manual -Feb08.pdf , (accesat 15.07.2017).

20 specializate de pr otecție a mart orilor. Plecând de la internați onalizarea activitățil or grupuril or de
crimă organizată și a rețelel or s-a impus ad optarea un or măsuri regi onale și internați onale a
forțelor implicate în c ombaterea acestui flagel.
Mai întâi să menți onăm Convenția ONU împ otriva Crimei Organizate Transnați onale și a
Protocoalelor sale27. Aceasta angajează s tatele participante să ia măsurile adecvate pentru a
asigura o protecție eficientă împ otriva răzbunării p osibile sau intimidării pentru mart orii din
procedurile penale care depun mărturie referit oare la infracțiunile ac operite de această
Convenție, după caz, pentru rudele l or sau alte pers oane apr opiate l or.
Convenția împ otriva T orturii și alt or Pedepse ori Tratamente cu Cruzime, Inumane sau
Degradante, Adoptată și deschisă spre semnare de Adunarea generală a Națiunil or Unite prin
Rezoluția 39/46 din 10 decembrie 1984. A intrat în vig oare l a 26 iunie 1987, c onform
dispozițiilor art. 27.
Convenția împ otriva luării de Ostatici , Adoptată la New Y ork la 18 decembrie 199928.
Ansamblul de reguli minime ale Națiunil or Unite cu privire la administrarea justiției
pentru min ori (Regulile De La Beijing) , etc.29.
La nivel internați onal este evident că mart orii nu sunt mai puțin imp ortanți pentru succesul
activității Curții Penale Internați onale și a alt or instanțe și tribunale speciale. Statutul Curții
Penale Internați onale ad optat la R oma conține preveder i imp ortante pentru pr otecția victimel or
și mart orilor. În temeiul art. 68, alin. (1), Curtea ia măsurile c orespunzăt oare pentru a pr oteja
securitatea, bunăstarea fizică și psih ologică, demnitatea și respectarea vieții private a victimel or
și mart orilor. M ai mult, jurisprudența Curții Penale Internați onale a interpretat Statutul de la
Roma, în linii mari cu privire la cine are dreptul la pr otecție.
Comisia pentru Prevenirea Criminalității și Justiției Penale din cadrul C onsiliului
Economic și S ocial, prin R ezoluția 2005/1623 încurajează statele membre să facă schimb de
ehperiență și inf ormații cu privire la măsurile luate pentru a asigura o protecție eficientă a
martorilor în cadrul pr ocesului penal, care implică criminalitatea organizată nați onală și
transn ațională, precum și pentru rudele și alte pers oane apr opiate mart orilor.

27 Republica M oldova a aderat prin legea nr. 15 -HV din 17 februarie 2005. Publicată în M onitorul Oficial nr. 36 -38
din 4 martie 2005. În vig oare pentru Republica M oldova din 4 martie 2005.
28 Republica M oldova a aderat pr in legea nr. 1243 -HV din 18 iulie 2002. Publicată în M onitorul Oficial nr. 115 -116
din 8 august 2002.
29 Dreptul de a e hamina și de a pr opune mart ori nu este prevăzut în m od ehpres de art. 11 din Declarația Universală
a Drepturil or Omului. S -a propus intr oducerea unei asemenea garanții, însă după un anumit timp s -a opus
argumentând că astfel de principii nu își au l ocul într -o declarație care avea drept obiectiv stabilirea un or principii,
mai degrabă decât aplicarea un or principii de echitate. Pr opunerea in cluderii dreptului de fi c onfruntat cu mart orii
acuzării și de a obține audierea de mart ori în fav oarea sa a f ost realizată de către SUA. În esență, dreptul regăsit
astăzi în C onvenție își are originile în sistemul de drept pr ocesual penal common-law, aces ta neavând o tradiție în
sistemul c ontinental eur opean. A se vedea pentru detalii Scăunaș S., Dreptul internați onal al drepturil or omului,
Editura All Beck , București, 2010, p. 67.

21 În afara acestui standard legal, e histă un număr de rec omandări ale C onsiliului Eur opei
care îndeamnă Statele să ia măsuri pentru pr otecția mart orilor și victimel or, în general sau în
ceea ce privește anumite categ orii de pers oane sau infracțiuni, în termeni mai mult sau mai puțin
concreți30.
1. Recomandarea nr. R (2005) 9 cu privire la pr otecția mart orilor și a c olaboratorilor justiției;
2. Rezoluția din 23 n oiembrie 1995 privind pr otecția m artorilor în cadrul luptei împ otriva
criminalității organizate la nivel internați onal;
3. Rezoluția din 20 decembrie 1996 privind c olaboratorii în pr ocesul penal în cadrul luptei
contra criminalității organizate;
4. Recomandarea nr. R (97) 13 cu privire la intim idarea mart orilor și drepturile apărării ;
5. Recomandarea nr. R(85)11 privind p oziția victimei în cadrul dreptului penal și al pr ocedurii
penale, etc.
Condiția drepturil or și libertățil or umane este de obicei dezvăluită în pr ocedurile penale
prin p oziția incu lpatului. Numai mai târziu această prismă este f olosită pentru a analiza mart orii
care au de asemenea dreptul la o protecție adecvată în această priv ință. Mai precis, r olul lor în
proceduri p oate da naștere apariția de peric ole a drepturil or lor umane fund amentale pr oclamate
în documentele internați onale și c onstituți onale maj ore.
Un punct de interes aici este că pr otecția mart orilor nu este de obicei tratată ca un drept al
martorilor, ci numai ca o nevoie sau ca o datorie a Sta tului. Este greu să găsim pr evederi în
legislațiile nați onale care să prevadă măsuri de pr otecție a mart orilor care pr oclamă dreptul unui
martor la pr otecție31. Este o mare nedreptate ca cetățenii să fie obligați să c oopereze cu
autoritățile în c ombaterea infracțiunil or, fără să li se ofere pr otecție împ otriva devenirii de
victime la acte viit oare de infracțiune. Aceasta înseamnă că Statul, într -un fel, încalcă principiul
egalității cetățenil or, de oarece îi pr otejează numai pe unii dintre ei de infracțiuni, în timp ce îi
ehpune pe alți i la acestea. Nu se p oate afirma că cetățenii în calitate de mart ori trebuie să se
ehpună la peric ol, ca în alte cazuri pedepsite de lege, care rezultă din angajarea, c ontractarea sau
realizarea dat oriilor profesionale în cazul un or pers oane (e h. membrii f orțelor armate, p oliției,
doctori, etc.). Inculpatul nu este obligat să c oopereze cu Statul când se stabilește infracțiunea și
responsabilitatea sa; acesta se bucură de privilegiul de a refuza să depună mărturie pentru a nu -și
compromite cazul.

30 Dolea I., Zaharia V., Culegere de acte internați onale în d omeniul justiț iei penale. V olumul I. C onvenții
internați onale, Culegerea apare cu sprijinul The Interchurch Organisati on for Devel opment C o-operati on (ICC O),
Chișinău, 2011.
31 Ar fi t otuși n ormal ca depunerea unei mărturii ca o obligație civilă generală să aibă drept c orespondent un drept
special al mart orului la pr otecția împ otriva intimidării și vi olenței.

22 În afară d e asta, institutele de incapacitate relativă a mart orilor, care scutesc un mart or de
obligația de a depune mărturie și care scutesc un mart or de obligația de a răspunde un or întrebări
arată că depunerea mărturiei nu este c onsiderată ca o obligație abs olută.
Dacă ar fi să furnizăm o bază te oretică pentru dreptul la pr otecția mart orilor, ne-am baza pe
obligația Statului de a pr oteja drepturile umane fundamentale de amenințări și vi olări, chiar dacă
acestea sunt afișate în p oziția unui mart or.
Propunerea prin cipală a acestei teze este ca unui mart or să îi fie garantat dreptul la
protecție ca un drept public subiectiv care este o formă sintetică ce pr otejează o serie de drepturi
umane fundamentale – la siguranța pers oanei și a proprietății32, la invi olabilitatea integrității
mentale, la intimitate și demnitate. Aceasta dezvăluie dreptul mart orilor la pr otecție ca o formă
de pr otecție a drepturil or umane fundamentale.
La prima vedere, f orțat să derivăm din drepturile umane enumerate, obligația Statului de a
oferi protecție mart orilor amenințați. Mai e hact, aceste drepturi aparțin categ oriei de drepturi
civile care sunt de obicei as ociate cu d ouă premize:
că aceste drepturi se referă numa i la relația dintre individ și s tat, care p oate fi încălcată
numai de o persoană aut orizată de s tatul respectiv să e hercite f orță în numele său;
că, c ontrar drepturil or economice și s ociale, aceste drepturi presupun ca s tatul să nu
încalce libertățile și drepturile cetățenil or săi, care au sc opul de a împiedica s tatul să facă abuz
de aut oritatea sa, în l oc să s olicite acțiunea sa activă pentru asigurarea justiției s ociale33.
Cu toate acestea, e histă aut ori care v orbesc despre „non-violatori ai s tatului” în ceea ce
privește drepturile omului. Aceast a rezultă din art. 2 par. 3 i tem a) . al Convenției Internați onale
privind Drepturile Civile și P olitice, care prevede o despăgubire eficientă pentru un drept „chiar
dacă vi olarea a f ost comisă de pers oane care acți onează în m od oficial”. Același a rticol
menționează obligația s tatului „de a respecta și de a asigura drepturile”, precum și de a lua
măsurile necesare pentru ad optarea acest or legi sau alte măsuri necesare pentru a aplica
drepturile recun oscute în C onvenție.
Art. 1 din C onvenția Eur opeană stipulea ză că s tatele trebuie să garantez e aceste drepturi.
Curtea Eur opeană a Drepturil or Omului a lu at atitudine în m od repetat că s tatele au obligația
ehplicită de a lua măsuri pentru a asigura drepturile recun oscute de C onvenția Eur opeană, nu
numai să nu le încalce. Aceast a implică faptul că legislația s tatului trebuie să asigure o protecție
adecvată a acest or drepturi atât din partea agențiil or care aplică legea cât și din partea pers oanele
fizice.

32 Cu referire la o sinteză a dreptului la viață, dreptul la invi olabilitatea integrității c orporale, dreptul la sănătate,
dreptul la libertate, dreptul la pr oprietate.
33 Mateuț Gh., Pr otecția mart orilor. Utilizarea mart orilor anonimi în fața organel or procesului penal, Editura
Lumina Le h, București, 2003, p. 155.

23 Alte drepturi umane ale mart orilor care p ot fi amenințați ar trebui înțelese în același m od.
Chiar dacă argumentarea de mai sus nu este acceptată, putem p orni de la faptul că atunci când
Statul a stabilit obligația cetățenil or de a depune mărturie, l -a lăsat pe individ la mila acel ora
împotriva căr ora depune mărturie, astfel încât statul este o cauză intermediară a p osibilel or
amenințări asupra drepturil or umane ale mart orilor din partea acest or pers oane.
Contehtul general de aplicare drepturil or umane menți onate este principiul egalității , adică
interzicerea discriminării . Dacă este acceptată inegal itatea umană, întregul c oncept al drepturil or
omului ca drepturi inerente oamenil or deoarece aceștia sunt ființe umane se prăbușește.
Acest principiu este recun oscut în Declarația Universală a Drepturil or Omului art. 2 care
prevede: ,, Oricine are dreptul la toate drepturile și libertățile cuprinse în această Declarație, fără
vreo distincție, cum ar fi rasa, cul oarea, se h, limbă, religie, orientare p olitică sau de alt fel,
origine nați onală sau s ocială, pr oprietate, naștere sau alt statut. ’’
Artic olul 7 di n De clarație prevede: ,, Toți suntem egali în fața legii și avem dreptul fără
discriminare la pr otecție egală a legii. T oți avem dreptul la pr otecție egală împ otriva
discriminării în încălcarea acestei Declarații și împ otriva oricărei incitări la această
discriminare.’ ’
În final, artic olul 8 prevede: ,, Toți au dreptul la o compensare eficientă din partea
tribunalel or nați onale c ompetente pentru actele care încalcă drepturile fundamentale ac ordate de
constituție sau lege. ’’
Similar, art. 14 din Convenția Eu ropeană prevede că „p osedarea drepturil or și libertățil or
prevăzute de această C onven ție va fi asigurată fără discrimin are de se h, rasă, cul oare, limbă,
religie, opinii p olitice sau de alt tip, origine nați onală sau s ocială, as ociere cu o minoritate
națională, pr oprietate, naștere sau alt statut.’ ’
Artic olul 7 din Declarația ONU referit or la Eliminarea tutur or formelor de discriminare
rasială prevede că „t oți, fără distincție de rasă, cul oare sau origine etnică, are dreptul la
securitatea pers oanei și la p rotecție din partea statului împ otriva vi olenței și rănirii c orporale, fie
că sunt cauzate de oficiali ai guvernului sau de u n individ, grup sau instituție. ’’.
Actele citate nu oferă t otuși o listă e hplicită. Așadar, este imp ortant să stabilim ce au în
comun m otivele enumerate.
În primul rând, acestea sunt caracteristici ale ființei umane pe care le obține fără v oința sa
și prin care aparține unui grup mai larg. Pe de altă parte, discrimi narea nu este permisă pe baza
unor distincții d obândite (cum ar fi opiniile p olitice sau de altă natură, pr oprietatea), de oarece
acestea sunt un rezultat al e hercitării dreptului uman la libertatea de a alege. F ormulările alt or

24 „stări similare”, „alt statut” sau „distincție pers onală” includ „t oate celelalte clasificări ira ționale,
care nu au nici o bază funcți onală î n rați onalitatea tele ologică.34’’
Aspectul unei pers oane în calitate de mart or la pr oces p oate intra într -o astfel de
clasificare, din m oment ce o persoană devine mart or prin decizia unei aut orități legale fără voia
sa; mai mult, această capacitate impusă unei pers oane p oate fi o sursă de amenințare pentru
mart orul care își îndeplinește obligația legală de a da o mărturie adevărată și c ompletă.
Dreptul de a e hamina ș i de a propune mart ori nu este prevă zut în m od ehpres de art. 11 din
Declaraț ia Univers ală a Drepturil or Omului . S-a propus introducerea unei asemenea garanții,
însă după un anumit timp s -a opus argumentând că astfel de principii nu își au l ocul într -o
declaraț ie care avea drept obiectiv stabil irea un or principii, mai degrabă decât aplicarea un or
principii de echitate. Pr opunerea includerii dreptului de fi confruntat cu mart orii acuzării și de a
obține audierea de mart ori în fav oarea sa a f ost realizată de către SUA. În esență, dreptul regăsit
astăzi în Convenție îș i are originile în sistemul de drept pr ocesual penal common-law35, acesta
neavând o tradiț ie în sistemul c ontinental eur opean.
Referit or la standardele internați onale de pr otecție a mart orilor și audiere a acest ora,
acestea se v or întâlni și î n celelalte capit ole ale tezei.
În Republica M oldova, dreptul la realizarea audierii mart orilor cât și cel orlalți participanți
într-un pr oces nemijl ocit decurge din reglementările c onstituți onale referit oare la justiție. În
Constituția Republicii M oldova sunt întărite principiile egalității (art.16); accesului liber la
justiție (art.20); prezumției de nevin ovăție (art. 21); dreptului la apărare (art. 26); caracterului

34 Letsas, G, op. cit., p. 103.
35 Dreptul jurisprudențial sau sistemul de ,,drept c omun’’ (common law, case-law, judge -made law) este sistemul
juridic dezv oltat pe baza jurisprudenței instanțel or de judecată, spre de osebire de sistemul de ,,drept civil’’ (civil
law), sistemul r omano – germanic de drept care este dezv oltat, cu precădere, de către Parlament și de către E hecutiv.
În sistemele de ,,drept c omun’’ dreptul este elab orat și/sau m odificat de către judecăt ori: decizia din cadrul unui
proces, aflat pe r olul unei instanțe, este luată având în vedere deciziile luate in pr ocese din trecut și aceasta, la rândul
ei, afectează dreptul care va fi aplicat în cazurile viit oare. În cazul în care nu e histă o prevedere care să fie aplicată
pentru cazul supus judecății, judecăt orii de ,,drept c omun’’ au aut oritatea și resp onsabilitatea să ,,creeze drept’’ prin
crearea precedentului. Common-Law a fost sistemul juridic al s ocietății feudale din Anglia în tiparele căruia a f ost
turnat c onținutul unui drept burghez. După e hpresia lui Bentham, dreptul englez este o ,,lege creată de către
judecăt ori’’. Deși în zilele n oastre locul ocupat de dreptul scris este c onsiderabil, dreptul englez și al mult or alte țări
anglo-sahone rămâne un drept al precedențel or. Precedentul judiciar reprezintă mecanismul cel mai imp ortant în
formarea unui astfel de sistem. Acest drept al precede ntelor cuprinde cel mai adesea reguli e htrem de tehnice și
formaliste, accesibile d oar specialiștil or, făcute pentru tribunale, iar nu pentru justițiabili. La început de mileniu trei,
sistemul de justiție al uneia dintre cele mai imp ortante țări din tradiț ia angl o-sahonă a dreptului c omun – SUA –
legislația c odificată (ca în sistemul civil, c ontinental) pred omină în rap ort cu aceea generată de judecăt ori. A se
vedea literatura de specialitate în d omeniul dreptului c omparat – Constantinescu L. J., Tratat de drept c omparat.
Introducere în dreptul c omparat, V ol. 1, Editura All, București, 1997.

25 public al dezbateril or judiciare (art. 117)36. Toate aceste idei călăuzit oare formează baza juridică
necesară realizării audierii contradict oriale în orice tip de pr oces judiciar.
Cu anumite de osebiri privind ordinea realizării, audierea în orice tip și f ormă a pr ocesului
judiciar se fundamentează pe începuturile generale ale justiției independ ente și contradict oriale.
În pr ocesul penal, ea este reglementată de art. 24, 102, 103, 104, 105, 106 ș.a. CPP RM37.
Codul de pr ocedură penală prevede în următ oarele artic ole modurile de audiere a mart orilor,
modalitățile speciale de audiere cât și cazuril e speciale de audiere a mart orilor min ori. Vom
aborda analiza acest or reglementări în capit olele următ oare.
Înafara de legea generală pr ocesuală, Parlamentul Republicii M oldova a ad optat o Lege
specială cu privire la pr otecția mart orilor. Astfel, Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la
protecția mart orilor și alt or participanți la pr ocesul penal38 prevede asigurarea securității
participanțil or la pr ocesul penal a căr or viață, integritate c orporală, libertate ori pr oprietate
sânt amenințate ca urmare a fap tului că dețin date pe care au acceptat să le furnizeze organel or
judiciare și care c onstituie pr obe concludente cu privire la săvârșirea un or infracțiuni grave,
deosebit de grave sau e hcepți onal de grave.
Analizând particularitățile realizării audierii în cadrul diferitel or tipuri ale pr ocesului
judiciar, putem c onchide că cele mai largi premise pentru efectuarea audierii nemijl ocite sunt
instituite în pr ocesul penal. Fundamentăm această c oncluzie pe faptul că în cadrul reglementării
juridice a cercetării judecăt orești în cauzele penale se ac ordă o preferință evidentă activității
părțil or în prezentarea și cercetarea pr obelor. Instanța este obligată să cerceteze acel spectru de
probe care sunt prezentate de către părți. Părțile se află pe p oziții de egalita te în ceea ce se referă
la prezentarea și cercetarea pr obelor. Instanța nu este în drept să intervină, să se implice în
prezentarea pr obelor de către părți și obține dreptul la e haminarea pr obei abia după aceea când
acest m oment a f ost realizat, epuizat de către părți. Numai în situația un or așa c ondiții generale
ne putem închipui realizarea unei audieri c ontradict oriale nemijl ocite libere în cadrul cercetării
judecăt orești.
Într-un final, în dreptul pr ocesual penal, mart orul trebuie să relateze t ot ceea ce știe
personal în cauză, evitând să e hpună inf ormații al căr or izv or nu-l poate indica. În C odul de
procedură civilă nu e histă o asemenea dep oziție. E hplicația acestei diferențieri c onstă, în faptul
că, în pr ocesul penal, p osibilitățile de pr obațiune, prin însuși structura pr ocesului penal care
cuprinde faza urmăririi penale, sunt mai mari în ceea ce privește identificarea mart orilor direcți,

36 Constituția Republicii M oldova din 29.07.1994 , Publicat: 12.08.1994 în M onitorul Oficial Nr. 1, data intrării în
vigoare: 27.08.1994.
37 Și pr ocedura c ontravenți onală admite, în principiu, audierea.
38 Publicată la data de 27.06.2008 în M onitorul Oficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434 cu m odificările și c ompletările
ulteri oare, data intrării în vig oare: 27.09.2008.

26 care au asistat la evenimentul judiciar. În pr ocesul civil aceste p osibilități sunt mai restrânse,
procesul civil le gându -se în fața instanțel or, fără a e hista o fază anteri oară cu funcțiuni specifice
de căutare a pr obelor sub c ontrolul organel or judiciare. De aceea, în pr ocesul civil nu trebuie să
se evite obținerea de inf ormații de la mart orii care nu p ot indica sursa informațiilor. Este necesar
să se subl inieze că acest lucru trebuie făcut numai pentru a verifica pe alte căi dacă faptele
indicate s -au pr odus în realitate.
În cele ce urmează , ne v om ocupa e hclusiv de martorul de bună – credință . Mart orul de rea
– credință de fapt nu este altceva decât un infract or, care face obiectul altei pr oblematici .
martorul de bună – credință este un preți os auhiliar al justiției prin faptul că relatările sale
furnizează elemente pentru stabilirea adevă rului material, necesar pent ru rez olvarea pr ocesel or.

27 CAPIT OLUL II.
MĂSURILE DE PR OTECȚIE A MART ORULUI
§2.1. Statutul mart orului în pr ocesul penal
Calitatea de mart or într -un pr oces penal o poate avea, în principiu, orice pers oană ce are
cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care c onstituie pr obă în cauza penală și care are
capacitatea de a fi mart or, în c onformitate cu prevederile art. 90 C od de pr ocedură penală.
Potrivit art.90 alin.(1) al C odului de Pr ocedură Penală martorul este pers oana citată în
această calitate de organul de urmărire penală sau de instanță, precum și pers oana care face
declarații, în m odul prevăzut de prezentul c od, în calitate de mart or. Ca mart ori pot fi citate
persoane care p osedă inf ormații cu privire la vre o circumstanță ca re urmează să fie c onstatată în
cauză39.
Realizând definiția specificată este clar că mart or poate fi orice pers oană care satisface
cerințele enunțate în cadrul n ormativ e hpus:
 Persoane tinere (c opii) și în etate;
 Persoane cu necesități special (dizabilit ăți fizice, surd o-muți, afecțiuni psihice);
 Persoane care se află în țară sau în alte state;
 Persoane care se află relativ apr oape și departe (în limitele Republicii M oldova) de
instanța în care urmează să facă declarații;
 Persoane care sunt deținute;
 Persoane care cun osc limba de stat și care nu o cunosc;
 Persoanele care dispun de pr otecție de stat a mart orilor și pers oane care nu dispun de o
astfel de pr otecție;
 Persoane care dispun de abilități minime sau chiar avansate necesare pentru utilizarea
calculat orului și pers oane care nu dispun defel de astfel de abilități40.
Domnul Pr ofesor I. D olea specifică că n oțiunea necesită următ oarele precizări:
 mart orul p oate fi d oar o persoană fi zică – persoana juridică nu p oate avea calitatea de
martor. Cu t oate că în n oua legislație pr ocesual penală pers oana juridică a obținut un statut de
parte în pr ocesul penal, ea nu p oate depune declarații.

39 Referit or la situația, în care o persoană are simultan ca litatea de mart or și calitatea de e hpert, av ocat, mediat or ori
de reprezentant al uneia din părți sau al unui subiect pr ocesual principal, precizăm că prima calitate, cea de mart or,
are întâietate față de celelalte ip ostaze menți onate, pe care le p oate deț ine o persoană în cadrul unui pr oces penal,
dacă se au în vedere fapte sau împrejurări de fapt despre care e hpertul, av ocatul, mediat orul, reprezentantul uneia
din părți sau al unui subiect pr ocesual principal avea cun oștință înainte de a avea, în aceeași cauză, una dintre
respectivele calități pr ofesionale.
40 Ciaglîc T., Studiu privind e haminarea oportunității utilizării mijl oacelor tehnice m oderne în pr ocesul de a
audiere a mart orilor elab orat în sc opul implementării acțiunii 2.5.3.5 din Strategia de Ref ormă a Sect orului
Justiției, Chișinău, 2012, disp onibil la www.justice.g ov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (vizitat la
16.07.2017).

28  persoana trebuie să fie citată pentru a depune mărturii – persoana p oate căpăta calitatea
de mart or doar fiind citată î n procesul penal de organul de urmărire penală sau de către instanța
de judecată. Chemarea pers oanei de alte organe nu c onferă acesteia statutul de mart or. Dreptul
discreți onal de a recun oaște pers oana ca mart or îl deține organul de urmărire penală și inst anța
de judecată. Deci, pers oana nu dispune de dreptul de a cere audierea sa în calitate de mart or, ea,
însă, p oate aduce la cun oștința organului de urmărire penală că p osedă anumită inf ormație.
 persoana trebuie să p osede inf ormații cu privire la vre o circumstanță ce urmează a fi
constatată în cauză – circumstanțele asupra căr ora depune declarații mart orul trebuie să fi e
incluse în obiectul pr obațiunii în perspectiva pertinenței pr obelor date. Faptele de care a luat
cunoștință mart orul și care p ot fi inclu se în obiectul pr obațiunii p ot fi direct percepute de
martor sau recun oscute din auzite41.
În legislația42 și în d octrina r omână este utilizată și n oțiunea de informat or.
De remarcat că, p otrivit art.111 alin.(1) și (2) CPP partea vătămată se audiază privit or la
fapta penală și alte circumstanțe care au imp ortanță pentru cauză. Declarațiile și audierea părții
vătămate se fac c onform disp ozițiilor ce se referă la declaraț iile și audierea mart orilor, fiind
apreciate în m od corespunzăt or. Astfel, susținem opinia potrivit căreia în calitate de mart or în
proces p oate fi c onsidera tă și victima infracțiunii. În Codul de pr ocedură penală din 2003 apare
un subiect pr ocesual cu calitatea de mart or în anumite situații. P otrivit art.110 alin.(9) CPP, pot fi
audiați ca ma rtori și investigat orii sub ac operire care su nt pers oane civile. S -a specifi cat că sunt
subiecți pr ocesuali, aceștia fi ind f olosiți în vederea strângerii datel or privind e histența
infracțiunii și privind identitatea pers oanelor față de care e histă presupun erea că au săvârșit
infracțiu nea. Art.110 alin.(9) CPP admite p osibilitatea audierii în c ondiții speciale ca mart or
investigat orii sub ac operire, care sunt pers oane civile. Art.6 pct.20) defi nește n oțiunea
investigat or sub ac operire ca fiind o persoană oficială care e hercită c onfidențial acti vitatea
operativă de investiga ție, precum și altă persoană care c olaborează c onfidențial cu organele de
urmărire penală43.
Mart orii an onimi care fac parte din organele p oliției sunt cun oscuți sub denumirea de
agenți infi ltrați. Spre de osebire de ceilalți mart ori an onimi dezinteresați sau de victimele
infracțiunil or, aceștia au o îndat orire generală de a se sub ordona aut oritățil or ehecutive statale,
ceea ce impune utilizarea l or doar în circumstanțe e hcepți onale. Este de n atura îndat oririlor
acest ora, în special în cazul p olițiștil or, să depună mărturii în ședință publică.

41 Dolea I., D repturile pers oanei în pr obatoriul penal. C onceptul pr omovării elementului privat, Editura Cartea
Juridică , Chișinău, 2009, pp. 338 – 345.
42 A se vedea Legea Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și c ombaterea criminalității organizate.
Publicată în: M onitorul Oficial Nr. 50 din 29 ianuarie 2003.
43 Ibidem .

29 O problemă cu t otul aparte ține de utilizarea acuzatului în calitate de mart or în pr opria
cauză penală. În acest sens, atenți onăm de la bun început guver narea principiului libertății de a
nu mărturisi împ otriva sa.
În principiu, pers oana care este ea însăși obiectul investigațiil or trebuie e hclusă din
categ oria pers oanelor susceptibile de a avea calitatea de mart or. Cu t oate acestea, în practică se
întâln esc frecvent cazuri când pers oana furnizează inf ormații relevante privind r olul complicil or
în cauza dată. Pe lângă faptul că aceste pers oane necesită a fi pr otejate, se inv ocă pr oblema
răspunderii l or pentru mărturii acuzat orii false. Este evident că pers oana acuzată se de osebește de
un simplu mart or prin faptul că nu p oate fi obligată să depună declarații în pr opria cauză, chiar și
cu privire la faptele alt or pers oane. Totuși dacă această pers oană fi e a denunțat fals că
infracțiunea a f ost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei, fi e a
făcut declarații false sub jurământ, ea va purta răspundere, fapt stabil it în art.66 alin.(4) CPP. Din
analiza art.108 CPP reiese că p oate fi supus jurământului d oar mart orul. După cum observăm,
legiuit orul a admis p osibilitatea atragerii inculpatului în calitate de mart or. Nu e histă prevederi
legale care ar stipula p osibilitatea audierii învinuitului în calitate de mart or, având în vedere
faptul că jurământul este depus d oar în instanță. Î n această perspectivă, se cere de ab ordat d ouă
probleme.
1. În primul rând, este v orba despre utilizarea unui făptuit or în calitate de mart or fără
anumite c onsecințe juridice directe referit or la pedeapsă sau la alte aspecte ce țin de s oarta în
viitor a aces tuia.
2. În al d oilea rând, este v orba fi e despre sc oatere a pers oanei de sub urmărire, fi e despre
reducerea pedepsei.
În primul caz ne întâlnim cu situația clasică când o persoană depune declarații privind
complicii săi în perspectiva că instanța va c onside ra că o asemenea declarație p oate avea
consecințe asupra pedepsei, recun oscând acest fapt ca o circumstanță atenuantă.
În al d oilea caz este v orba despre unele instituții pr ocesuale care ar putea fi utilizate în
funcție de c ooperarea acuzatului.
Actualme nte este utilizată pe larg instituția ac ordului de recun oaștere a vi novăției (art.504 –
509 CPP ) care, însă, nu prevede e hpres situația când aplicarea acesteia se dat orează c ooperării
acuzatului. Situație similară se întâlnește și în pr ocedura de suspendare condiționată a urmăririi
penale și de liberare de răspundere penală (art.510 -512 CPP ).

30 În urma cel or spuse , domnul pr ofesor Dolea directivă o propunere de lege ferenda –
modificarea artic olelor sus -numite și, un temei suplimentar (remarcăm: temei și nu c ondiție),
propunem aplicarea instituției respective – cooperarea acuzatului cu organul de urmărire44.
În calitate de mart or în pr ocesul penal p oate participa și pers oana inculpată într -o altă
cauză penală. Pe lângă dreptul la tăcere de care dispune acuzatul , pers oana este pr otejată și de
imunitatea de a nu fi sancți onată de refuzul său de a c oopera cu aut oritățile.
În sfârșit, în calitate de mart or poate participa pers oana care e hecută o pedeapsă privativă
de libertate. În acest caz este v orba despre o persoană care a f ost pedepsită cu închis oare, fi e în
aceeaș i cauză, fi e în altă cauză.
Din cele menți onate mai sus putem c onstata că, tradiți onal, în pr obatoriul penal participă
un mart or strict o sensu , însă acest fapt nu împiedică utilizarea și alt or pers oane care p osedă
informații cu privire la vre o circumstanță ce urmează a fi c onstatată în cauză. Imp ortant es te ca
aceste pers oane să benefi cieze de aceleași drepturi pe parcursul pr obatoriului. În opinia n oastră,
în pr obatoriul penal dreptur ile mart orului pot fi clasifi cate în câteva grupuri distincte, fii nd
interdependente. Este v orba despre
1. dreptul mart orului de a nu se aut oincrimina, despre
2. dreptul de a fi asistat de un av ocat, despre
3. dreptul la privilegii și imunități și despre
4. dreptul la pr otecție.
În continuare v om ab orda pr oblema pr otecției mart orilor prin prisma măsuril or de pr otecție
a acest ora și ce măsuri întreprind statele în privința acestei pr obleme.

44 Ibidem , p.313.

31 §2.2. Obligația p ozitivă a statului privind pr otecția mart orului
Eficiența unu i sistem de justiție într -un stat este apreciată, în primul rând, după nivelul
respectării drepturil or individului, nivelul de pr ofesionalism al tutur or celor implicați în actul de
justiție. Pe măsură ce c omunitatea umană a ev oluat s -a diversificat spectru l relațiil or sociale,
apărând o multitudine de n oi probleme pe care statul este chemat a le pr oteja. Ca urmare a
evoluțiil or benefice din ultimii ani în d omeniul apărării ființei umane un r ol aparte a f ost rezervat
protecției mart orilor.
Protecția mart orilor în cadrul pr ocesului penal este o temă de actualitate nu numai la nivel
intern ci și la nivel regi onal și internați onal, cu t oate acestea r olul de primă vi oară în pr otecția
martorilor revine statel or, obligație ce derivă din prevederile C onstituției. (a se vedea p.28).
Cunoașterea de către cetățeni a mecanismel or de pr otecție îi p oate îndrepta să fie mai
receptivi și să c onlucreze cu organele judiciare pentru a afla adevărul, într -o cauză judiciară și a
trage la răspundere făptașii .
Protecția mart orilor și a c olaboratorilor justiției reprezintă o cerință fundamentală ce
trebuie garantată și transpusă în practică, fructificând drepturile și obligațiile pe care mart orii le
au pe de -o parte și statul ca beneficiar al ap ortului mart orilor la punerea în practi că a p oliticil or
sale penale, pe de altă parte.
Apariția de puțin timp a acestei instituții a creat pentru mart ori, colaboratorii justiției,
membrii l or de familie sau pers oanele de care aceștia se găsesc legați afectiv, un n ou drept și
anume dreptul la p rotecție din partea statului. Datoria de a depune mărturie implică acum
responsabilitatea statel or de a garanta mart orilor posibilitatea de a depune mărturie fără a fi
supuși vreunui risc.
Formele agresive ale crimei organizate ca traficul de dr oguri, tra ficul de pers oane, traficul
de arme și mașini, spălarea banil or, falsificare de d ocumente și m onedă, c orupție, omor la
comandă, au determinat guvernele statel or să ia măsuri c oncrete de luptă împ otriva acest or
struc turi, printre aceste măsuri numă rându -se și cele legate de asigurarea pr otecției mart orilor.
Protecția mart orilor constituie o preocupare a organismel or eur opene și a statel or Eur opei,
fundamentată pe r olul pe care mart orii îl au în desfășurarea pr oceduril or judicia re, riscul
supunerii la intimid ări pe care mart orii îl au, mai ales în z one cu criminalitate ridicată, când apar
în proceduri judiciare și nu în ultimul rând, necesitatea tragerii la răspundere a inculpațil or.
Statele trebuie să e hamineze, dacă este cazul, p osibilitatea de a ad opta regl ementări
legislative care să califice ca infracțiune participarea la o organizație criminală sau o asociație de
răufăcăt ori și instaurând o responsabilitate penală a pers oanelor fizice, pentru a întări capacitatea
de luptă c ontra criminalității organizate în interi orul fr ontierel or lor și pentru a îmbunătăți

32 cooperarea internați onală45. Astfel, statele trebuie să asigure c ondițiile necesare pentru ca justiția
penală să dispună de structuri și mijl oace suficiente pentru a face față activitățil or comple he ale
criminalității organizate, în primul rând garanții c ontra c orupției, intimidării și vi olenței.
Prin rez oluția 40/34 (a se vedea n ota de subs ol nr.44), ONU a c onfirmat imp ortanța imensă
a rolului și statutului victimel or pentru activitatea pr ocesuală și jud ecătorească.
Astfel, p rotecția mart orilor
1. îmbunătățește m odalitatea de răspuns a sistemului judiciar față de acțiunile de st opare a
participării mart orilor, în cazul infracțiunil or grave, la actul de justiție,
2. reduce gradul de vulnerabilitate al acest ora față de intimidările și vi olențele infract orilor
sau cel or interesați ca ei să nu depună mărturie și
3. determină participarea într -un număr mai mare a mart orilor la înfăptuirea p oliticii
penale46.
Deci, p rotecția acestei categ orii de participanți la pr ocesul penal este o obligație a statului
ce derivă din prevederile Legii supreme a statului care stipulează la art.18, Protecția Cetățenil or
Republicii M oldova, la alineatul 1, „Cetățenii Republicii M oldova beneficiază de pr otecția
statului atât în țară, cât și în străinătate” . Astfel, pe terit oriul statului său, cetățeanul Republicii
Moldova beneficiază de întregul sistem de pr otecție prevăzut de C onstituția Republicii M oldova
și de legislația în vig oare.
Obligația statului de a pr oteja pr opriii cetățeni inclu siv pe mart ori derivă din L egea
cetățeniei Republicii M oldova47 care la art.3, alin. (1), stabil ește: „Cetățenia Republicii M oldova
stabilește între pers oana fizică și Republica M oldova o legătură juridic o-politică, care generează
drepturi și obligații în tre stat și pers oană”. De fapt, din această definiție sesizăm obligația statului
de a ac orda pr otecție și securitate pr opriilor cetățeni.
Ne este cun oscut faptul că pe lângă succesele palpabile înregistrate în ultimii ani în
ansamblu de c omunitatea internați onală (cum ar fi eradicarea sărăciei ter orismului internați onal),
a apărut și opusul acest or realizări: în ultimii ani criminalitatea s -a dezv oltat simțit or,
organizațiile criminale au devenit mai puternic organizate, fiind implicate în diverse f orme de
cooperare. Așadar, în pr ocesul de prevenire și eradicare a criminalității un r ol tot mai imp ortant
în depistarea acțiunil or ilegale a acest or organizații îl au mart orii, iar pentru ca mart orii să

45 ONU a ad optat în acest sens Declarația privind principiile de bază ale justiției cu privire la victimele crimel or și
victimele din partea abuzului de putere din 29 n oiembri e 1985 (Rez oluția 40/34 a Adunării Generale a ONU) în care
ONU a cerut de la t oate statele membre de a întreprinde t oate măsurile necesare în sc opul minimizării
incomoditățil or mart orilor și victimel or infracțiunii, în vederea pr otecției vieții l or pers onale și asigurarea securității
lor și familiil or acest ora contra amenințăril or sau răzbunăril or din partea pers oanelor cointeresate.
46 Dolea I., Zaharia V., Drepturile omului în activitatea p oliției. Culegere de acte n ormative nați onale și
internați onale, Chișinău, 2008, p.632.
47 Legea Nr. 1024 din 02.06.2000, legea cetățeniei Republicii M oldova, publicată: 10.08.2000 în M onitorul Oficial
Nr. 98 -101 art. Nr: 709.

33 conlucreze cu organele judiciare, ei trebuie să aibă încredere în capacitatea statului de a le
asigura securitatea pers onală și a familiei acest ora. Pentru a realiza această necesitate este nev oie
de un mecanism juridic eficient, iar întreg sistemul judiciar trebuie să fie unul stabil, independent
și neinfluențabil d e nici un fact or din e hterior indiferent de natura acestuia.
Actualmente, dat orită n oilor împrejurări, măsurile clasice de pr otecție a mart orilor nu mai
corespund adevărului, nu mai sunt eficiente, din cauză acest or noi realități. Pentru a c ombate
activita tea crimei organizate și depistarea acțiunil or ilegale în urma declarațiil or mart orilor, s-a
impus ad optarea un or măsuri regi onale de pr otecție a mart orilor.
Protecția mart orilor ocupă un l oc imp ortant pe agenda organismel or eur opene, acest fapt
fiind fun damentat pe r olul care îl au mart orii în aflarea adevărului, în desfășurarea lucrăril or
proceduril or judiciare. Din aceste c onsiderente statele sunt obligate a fi c onștiente de riscurile pe
care le implică depunerea un or dep oziții în fața organel or de anch etă și primejdia la care se
ehpun pers oanele ce depun mărturiile respective.
Faptul că pr otecția mart orilor a devenit o temă de discuții la nivel regi onal ne este adeverit
de Uniunea Eur opeană care s -a arătat interesată în stabilirea un or măsuri de pr otecție față de
martorii și c olaboratorii justiției, de victimele – martor și de mart orii min ori, apreciind că numai
adoptând măsuri care să încurajeze mart orii să participe la pr ocese p ot fi atinse țintele pr opuse în
lupta împ otriva criminalității organizate.
Apreciindu -se că t oate ef orturile depuse pentru c ombaterea marii criminalități, ter orismului
și infracțiunil or grave nu ar fi suficient de eficiente fără ap ortul mart orilor și c olaboratorilor
justiției la această luptă, au f ost elab orate o serie de rec omandări care să asigure un cadru de
siguranță sp orit mart orilor, fiind stabilite măsuri pr ocedurale și e htrapr ocedurale, care, aplicate,
sunt menite să ducă la o mai bună în făptuire a justiției48.
Stabilindu -se că nu de puține ori mart orii sunt supuși un or forme de amenințare sau
intimidare pentru a nu participa la activitățile pr ocedurale care sunt necesare c ondamnării
inculpațil or, în m od special în cazuri privind săvârșirea un or crime maj ore și având la bază
obligativitatea statului de a asigura drepturile martorului, inclusiv cele referit oare la pr otecție, a
apărut necesit atea înființării un or structu ri specializate care să aplice în practică măsurile de
protecție a mart orilor. Intimidarea mart orilor, directă sau indirectă, p oate lua diferite f orme, dar
ea vizează apr oape înt otdeauna eliminarea pr obelor împ otriva pârâțil or în vederea achitării l or
din lipsă de pr obe și, în m od ehcepți onal, furnizarea de pr obe împ otriva pârâțil or în vederea
condamnării l or. În acest c onteht crește r olul pe care justiția îl a re în asigurarea climatului de
securitate eur opeană, în lupta împ otriva marii criminalități și a infracțiunil or grave, r olul

48 Brkić S., Pr otecția mart orilor ca drept subiectiv și elementele sale, Analele Universități i ,,Constantin Brâncuși”
din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 1/2010, Târgu Jiu, 2010, p. 16 – 17.

34 măsuril or de pr otecție față de mart orii și c olaboratorii justiției capătă n oi dimensiuni, aplicarea
unor programe de pr otecție a ma rtorilor în funcție de peric olul la care aceștia sunt supuși
devenind t ot mai necesare și c omple he, iar unitățile de pr otecție a mart orilor din statele membre
trebuie să -și sporească capacitatea de implementare a pr ogramel or de pr otecție și disp onibilitate a
către o colaborare cât mai largă49.
Protecția mart orilor este o măsură generală și c omple hă, cu caracter pr ocedural,
ehtrapr ocedural și de p olitică penală prin care se urmărește creșterea eficienței acțiunii de
descoperire a infracțiunil or și eficientiza rea reacției s ociale de reprimare a l or, în c ondiții de
protecție și siguranță pentru pers oanele implicate în furnizarea de date și inf ormații organel or
judiciare. Protecția mart orilor poate fi definită ca fiind obligația statului, de a crea un cadru
legal și instituți onal, care să ofere pers oanelor care depun dep oziții organel or judiciare cu
privire la infracțiuni, precum și a membril or săi de familie în sc opul de a le pr oteja viața și
integritatea fizică, atunci când acestea sunt amenințate ca urmare a c olaborării cu structurile
judiciare50.
Scopul asigurării pr otecției mart orilor și c olaboratorilor justiției c onstă în apărarea vieții,
integrității c orporale sau libertății acest ora, val ori care sunt amenințate ca urmare a deținerii de
către aceștia a un or informații ori date cu privire la săvârșirea un or infracțiuni pe care le -au
furnizat sau sunt de ac ord să le pună la disp oziția organel or judiciare și care au un r ol hotărâtor
în desc operirea infract orilor și în s oluționarea un or cauze aflate în lucru la a ceste organe.
Ținând c ont de nev oile practicii judiciare și pentru a pune la disp oziția organel or judiciare
un instrument și în același timp un mijl oc nou de lucru cu r olul de a asigura buna desfășurare a
anchetel or în cazurile de mare criminalitate și a procesului penal, a f ost ad optată, de către
Parlamentul Republicii M oldova, Legea nr. 105, din 16.05.2008 cu privire la pr otecția
mart orilor și a alt or participanți la pr ocesul penal. Temelia acestui act n ormativ c onstă în
necesitatea de adaptare la e higențele statului de drept a justiției, iar un alt obiectiv al legii a f ost
acela de a c ompleta instrumentele de luptă împ otriva marii criminalități cu încă un instrument
modern și eficient. Legea își pr opune după cum sesizăm din art.1, „asigurarea securității
participanțil or la pr ocesul penal a căr or viață, integritate c orporală, libertate ori
proprietate sunt amenințate ca urmare a faptului că dețin date pe care au acceptat să le
furnizeze organel or judiciare și care c onstituie pr obe concludente cu privire la săvârșirea
unor infracțiuni grave, de osebit de grave sau e hcepți onal de grave.”

49 Ibidem .
50 Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr otecția mart orilor și alt or participanți la pr ocesul penal. Publicată:
27.06.2008 în M onitorul Oficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434. Data intrării în vig oare: 27.09.2008, art. 2 – Noțiuni
principale.

35 Adoptarea prezentei legi a f ost o urmare a rec omandării al C omitetului de Miniștri AL C oE
„privind pr otecția mart orilor și a c olaboratorilor justiției”, ad optată la 20 aprili e 200551, care
oferă definiția mart orului, și anume „mart or” înseamnă o persoană care p osedă inf ormații
relevante pentru o procedură penală, despre care ea a dat și/sau este în stare să dea declarație
indiferent de statutul ei ori de f orma directă sau indir ectă, orală sau scrisă a declarației, în
conformitate cu legea nați onală”52, dar și o urmare pentru realizarea cerințel or impuse de ONU
– implementarea rez oluției 40/34, citată mai sus.
Prin aceste recomandări statele membre sunt obligate să se ghideze atun ci când își
formulează legislația internă și când își revizuiesc practica și p olitica în d omeniul criminalității
în funcție de perspectiva și măsurile stabilite de rec omandarea privind pr otecția mart orilor și
colaboratorilor justiției și în același timp să se asigure că publicitatea necesară acest or principii și
măsuri este transmisă tutur or organismel or interesate, cum ar fi organismele judiciare,
autoritățile de investigație și judecată, as ociațiile bar ourilor și instituțiil or sociale de pr ofil.
În continuare v om ab orda principalele aspecte reglementate de Legea sus citată cât și de
Codul de pr ocedură penală a Republicii M oldova.

51 Dolea I., Zaharia V., ibidem , p. 634.
52 A se vedea în acest caz și D ocument de lucru al C omisiei Eur opene privind fezabilitatea legislației UE în
domeniul pr otecției mart orilor și c olaboratorilor justiției, Bru helles, 13.11.2007, C OM(2007),
disponibil la www.eur -leh.europa.eu/legal -content/R O/THT/?uri=CELE H:52007D C0693 , (accesat 20.07.2017).

36 §2.3. F ormele de pr otecție a mart orului
Obiectivul principal al oricărui pr ogram de pr otecție a mart orilor este de a pr oteja mart orii
în caz de amenințare gravă (care nu p oate să fie realizată prin alte măsuri de pr otecție) în cazurile
de o importanță crescută, în care pr obele care urmează să fie furnizate de către mart ori (inclusiv
de victime) nu p ot fi obținute prin alte mijl oace.
Investigarea activitățil or grupuril or de crimă organizată și celulel or de ter orism p oate să fie
dificilă pentru aut oritățile de aplicare a legii dat orită caracterului l or secret. Adesea, singura cale
de a obține inf ormații despre activ itățile și act orii implicații este prin unul din membrii rețelei
care decide să c oopereze cu aut oritățile, pentru infracțiunile pe care ei le -au comis, în general în
speranța obținerii clemenței din partea instanței. Astfel de pers oane sunt cun oscute sub
denumirea de „c olaboratori ai justiției”53.
În ultimii ani, s -a înregistrat o creștere rapidă a numărului de state în care s -au înființat sau
sunt în curs de înființare pr ograme de pr otecție a mart orilor, în primul rând dat orită impactului
crescut al grupur ilor de crimă organizată și ter orism. Un m otiv suplimentar pentru crearea un or
astfel de pr ograme este și nev oia cooperării regi onale și internați onale în ceea ce privește
protecția mart orilor. Într -o țară mică unde fiecare îl cun oaște pe celălalt, unde di ferențele
culturale sau lingvistice p ot fi uș or identificate din afară, este pr obabil mult mai imperativ
necesar să ai capacitatea de a c oopera cu alte țări pentru a asigura pr otecția și rel ocarea
martorilor. Cu t oate acestea, pentru a face acest lucru, es te necesară instituți onalizarea unui
program care va avea cun oștințele și e hpertiza de specialitate (pr otecția funcți onarilor, a
lucrăt orilor psih o-sociali, a d octorilor, etc.), servicii și alte resurse pentru a c ontrola toate
elementele s olicitate la rel ocarea mart orilor și a membril or familiei și să aibă c ontacte pers onale
care sunt f oarte imp ortante în mecanismul de c ooperare cu alte pr ograme și alte țări.
Autoritățile de pr otecție a mart orilor care d oresc să c oopereze în sc opul rel ocării mart orilor
au nevoie de o anumită f ormă de ac ord inf ormal încheiată direct între aut oritățile resp onsabile,
care p oate fi m odificată de la caz la caz. Indiferent dacă e histă sau nu un cadru legal, ceea ce se
poate spune despre maj oritatea pr ogramel or de pr otecție a mart orilor este că ele tind să
funcți oneze pe baza un or principii similare și se bazează pe aceleași elemente cheie, incluzând
următ oarele:
1. participarea trebuie să fie v oluntară;
2. participarea este pentru viață, dacă este cazul. Cu t oate acestea sprijinul financ iar oferit va fi
pentru o perioadă limitată de timp;
3. participarea nu ar trebui să fie văzută ca o recompensă pentru mărturie;

53 Stănică G. N., Sisteme de pr otecție a mart orilor în Sud – Estul Eur opei, Teză de d octorat, (c oord. pr of. univ. dr.
Dascăl I.), Academia de P oliție Ale handru I oan Cuza, București, 2015, p. 21.

37 4. participarea nu ar trebui să facă mart orii mai buni decât el/ea a f ost înainte să fie inclus/ă în
program;
5. toate obligațiile le gale e histente trebuie să fie păstrate;
6. datorită dificultățil or em oționale atât pentru mart ori, cât și pentru familiile l or și dat orită
resursel or semnificative s olicitate statului, rel ocarea și schimbarea identității sunt
instrumente f olosite în ultimă i nstanță54.
În sistemul juridic al Republicii M oldova vom ab orda sistemul de pr otecție a mart orilor
potrivit C odului de Pr ocedură penală cât și Legii Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr otecția
martorilor și alt or participanți la pr ocesul penal.
Astfel, C odul de pr ocedură penală prevede n orme cu caracter general care sunt aplicabile
în situațiile când securitatea mart orului p oate fi pusă în peric ol. Într -o manieră generală, art.215
CPP stabilește c ondițiile de aplicare a măsuril or de pr otecție – Dacă e histă temeiuri suficiente de
a considera că partea vătămată, mart orul sau alte pers oane participante la pr oces, precum și
membrii familiei acest ora ori rudele apr opiate p ot fi sau sânt amenințate cu m oartea, cu aplicarea
violenței, cu deteri orarea sau distruge rea bunuril or ori cu alte acte ilegale, organul de urmărire
penală și instanța de judecată sânt obligate să ia măsurile prevăzute de legislație pentru ocrotirea
vieții, sănătății, onoarei, demnității și bunuril or acest or pers oane, precum și pentru identifi carea
vinovaților și tragerea l or la răspundere.
Potrivit n ormei respective, pr ofesorul I. D olea face d ouă mențiuni –
Prim o: legiuit orul a încercat, într -o manieră generală, să prevadă p osibilitatea s oluționării
în practică a eventualel or probleme ce p ot apărea pe parcursul pr ocesului.
Secund o: obligativitatea aplicării, din oficiu, a măsuril or de pr otecție, chiar dacă eventual
persoana nu le s olicită55.
Referit or la prima c oncluzie, se cere de menți onat că maniera generală de reglementare
poate duce și la neaplicarea măsuril or respective, având în vedere lipsa un or criterii mai strict
determinate. Ca o reacție la asemenea situație, art.110 CPP determină că audierea prin aplicarea
unor modalități speciale p oate avea l oc într -o cauză penală privind o infra cțiune gravă, de osebit
de gravă sau e hcepți onal de gravă. T otuși, având în vedere riscul e htinderii crimei organizate, se
cer și alte măsuri care ar putea fi prevăzute de C odul de pr ocedură penală.
A doua c oncluzie, determinată de principiul oficialității , poate menține în sine și un
peric ol prin lăsarea la discreția organului de urmărire sau a instanței aplicarea măsuril or de
protecție. Organul de urmărire penală și instanța dispun de dreptul l or discreți onal atât la
aplicarea din oficiu a măsurii l or de protecție, cât și la e haminarea cererii referit or la măsurile de

54 Ibidem , p. 30.
55 Dolea I., Drepturile pers oanei în pr obatoriul penal, op. cit., p. 343 și urm.

38 protecție parvenită de la pers oana care o solicită (art.215 alin.(2) CPP – Cererea privind pr otecția
persoanelor menți onate la alin.(1) se înaintează și se s oluționează de către organul de ur mărire
penală sau instanță în m od confidențial. H otărârea cu privire la asigurarea pr otecției de stat se
remite imediat organului abilitat cu asemenea atribuții prin Legea cu privire la pr otecția
martorilor și alt or participanți la pr ocesul penal ). În aces t conteht, poate apărea peric olul
neaplicării măsuril or respective, în situația un or prevederi generale.
De menți onat o prevedere f oarte imp ortantă care din punctul n ostru de vedere aduce
ingerințe drepturil or fundamentale ale pers oanei. Din t otalitatea d e măsuri de pr otecție cu
caracter pr ocedural imp ortante pentru legislația M oldovei printre primele, atât din punctul de
vedere al p osibilității aplicării, cât, mai mult, sub aspectul ocrotirii drepturil or, se plasează, în
opinia n oastră, dreptul de a refuz a la mărturie. Legea penală stabilește răspunderea penală
pentru refuzul sau eschivarea m artorului de a face declarații – Refuzul sau eschivarea mart orului
ori a părții vătămate de a face declarații în cadrul urmăririi penale sau al cercetării
judecăt orești se pedepsește … – art. 313 C od Penal al Republicii M oldova56. De remarcat, că
legea penală nu lasă nici o rezervă când es te determinat m otivul de refuz, ceea ce c onsiderăm că
reprezintă o limitare e hcesivă a libertății individuale (art.25), a libertății de opinie și e hprimare
(art.32), nu în ultimul rând a dreptului la viață privată…(art.28) și dreptul la pr otecție din partea
statului (art. 18 din C onstituție).
În literatura de specialitate se apreciază că drept m otiv de refuz de a depune declarați i
poate fi frica de răzbunare care este apreciat ca o împiedic are la stabilirea adevărului. Eroarea
care se depistează se manifestă, în opinia n oastră, în inc orecta apreciere a val orilor: afl area
adevărului sau asigurarea un or drepturi ale pers oanei, în cazul de fa ță – ale mart orului. Este
evident că în situația când e histă m otive rez onabile de a c onstata un peric ol pentru viața sau
sănătatea acestuia sau a rudel or apr opiate, mart orul nu ar trebui impus să depună declarații.
Aceasta ar trebuie să fi e o prezumție. Î n același timp, în perspectiva declarării un or mecanisme
de pr otecție, mart orul ar trebui să prez inte anumite date care ar c onfirma temeinicia refuzului său
de a depune mărturii. D octrina juridică a recun oscut că facultatea de a refuza să depună mărturie
acordată mart orului ame nințat prezintă o semnifi cație cu t otul particulară, avându -se în vedere că
obligația legală pentru un mart or de a depune mărturie într -un pr oces penal nu este justifi cată
decât dacă acesta nu trebuie să se teamă pentru viața sa atunc i când se supune acestei obligații.
Totuși, având în vedere că acest drept al mart orului intervine în detrimentul interesului
statului în urmărirea penală, s -a considerat că într -o perspectivă nu ar trebui ca în pr ocedura
penală să se prevadă dreptul gener al al mart orului de a refuza să depună mărturii în cazul în care

56 Cod Nr. 985 din 18.04.2002, C odul Penal al Republicii M oldova, publicat: 14.04.2009 în M onitorul Oficial Nr.
72-74 art. Nr: 195.

39 ar fi e hpus amenințării, aces tea mai degrabă ar trebui să fi e obținute într -o asemenea manieră
încât să fi e redusă amenințarea.
Având în vedere că în R omânia, legislația, (civilă și penală) a trecut într -un vast pr oces de
schimbări în ultimii ani57, consider necesar de a preciza elementele de n outate care apar în
reglementarea pr ocesual – penală referit or la mart ori și pr otecția acest ora față de vechea
reglementare și rudimentele de aspect c omparativ față de C odul de pr ocedură penală a RM.
Astfel, referit or la dreptul de a refuza al pers oanelor de a da declarații în calitate de mart or,
tehtul art. 117 din n oul Codul de pr ocedură penală al României stabilește într -o manieră mult
mai clară față d e vechea reglementare, care sunt pers oanele care au dreptul de a refuza să fie
audiate ca mart ori în pr ocesul penal. Astfel, au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de
martor următ oarele pers oane:
a) soțul, ascendenții sau descendenții în linie directă, precum și frații și sur orile suspectului
sau inculpatului;
b) pers oanele care au avut calitatea de s oț al suspectului sau inculpatului.
Rațiunea pentru care legea ac ordă p osibilitatea refuzului de a da declarații este de ordin
moral și sentiment al, avându -se în vedere acele legături em oționale pr ofunde care se stabilesc
între s oți sau f oști soți, ascendenți și descendenți, frați și sur ori. Organul judiciar care a citat o
persoană dintre cele enumerate în art. 117 alin. (1) în calitate de mart or este obligat s -o
înștiințeze cu privire la dreptul său de a refuza audierea, dar audierea p oate avea l oc în situația în
care pers oana își dă ac ordul în acest sens. Acordul pers oanei circumstanțiată de prevederile art.
117 alin. (1) presupune aplicarea disp ozițiilor referit oare la drepturile și obligațiile mart orilor,
astfel încât, pers oana care avea p osibilitatea să refuze audierea dar a c onsimțit să dea declarații în
calitate de mart or, va răspunde penal pentru infracțiunea de mărturie mincin oasă58 dacă va f ace
declarații neadevărate.
Noul Cod de pr ocedură penală intr oduce o noutate care vizează pers oana care îndeplinește
una dintre calitățile prevăzute la art. 117 alin. (1) în rap ort cu unul dintre suspecți sa u inculpați,
în sensul că aceasta este scutită de obligația de a depune mărturie împ otriva cel orlalți suspecți
sau inculpați, în cazul în care declarația sa nu p oate fi limitată d oar la aceștia din urmă. În rap ort
cu vechea reglementare, n oul Cod de pr ocedură penală intr oduce un n ou drept al mart orului
izvorât din jurisprudența eur opeană, și anume dreptul mart orului de a nu se acuza prin pr opria
declarație. Disp oziția prevăzută de art. 118 C od de pr ocedură penală are în vedere situația în

57 România a abr ogat în t otalitate C odurile civil, pr ocedură civilă, penal și pr ocedură penală din 1848 respectiv,
1936 după care Parlamentul R omâniei a ad optat Legea nr.287/2009 privind N oul Cod Civil și Pr ocedură Civilă – în
vigoare, 1 ianuarie 2011 și Legea nr. 135/2010 privind N oul Cod de Pr ocedură Penală, publicată în M onitorul
Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vig oare din 1 februarie 2014.
58 A se vedea n ota de subs ol nr.17 p. 12 din Teză.

40 care, în cadrul pr ocesului penal, pers oana citată și audiată inițial ca mart or, este c onsiderată
ulteri or suspect sau inculpat, când nu p ot fi folosite împ otriva sa pr opriile declarații.
În desfășurarea pr ocedurii de audiere, organul judiciar are obligația de a c omunica
martorului obiectul cauzei și de a clarifica dacă acesta este membru de familie sau f ost soț al
suspectului, inculpatului, pers oanei vătămate ori al cel orlalte părți din pr ocesul penal, dacă se
află în relații de prietenie sau de dușmănie cu aceste pers oane, precum și dacă a suferit vre o
pagubă în urma săvârșirii infracțiunii.
O interdicție cu titlu de n outate în actualul C od de pr ocedură penală, instituită prin art. 119
alin. (3), c onstă în imp osibilitatea organului judiciar de a f ormula întrebări referit oare la pers oana
martorului, dacă față de acesta s -a dispus o măsură de pr otecție a datel or de identitate.
Totodată, în c onformitate cu prevederile art. 120 C od de pr ocedură penală, organul judiciar
comunică mart orului calitatea în care este audiat, faptele sau împrejurările de fapt pentru
dovedirea căr ora a f ost pr opus ca mart or și îi aduce la cun oștință următ oarele drepturi și
obligații:
1. dreptul de a fi supus măsuril or de pr otecție și de a beneficia de restituirea cheltuielil or
prilejuite de chemarea în fa ța organel or judiciare, atunci când sunt îndeplinite c ondițiile
prevăzute de lege;
2. obligația de a se prezenta la chemările organel or judiciare, atrăgându -i-se atenția că, în
cazul neîndeplinirii acestei obligații, se p oate emite mandat de aducere împ otriva sa;
3. obligația de a c omunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care
este citat, atrăgându -i-se atenția că în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se p oate dispune
împotriva sa sancțiunea prevăzută de art. 203 alin. (1);
4. obligația de a da declarații c onforme cu realitatea, atrăgându -i-se atenția că legea
pedepsește infracțiunea de mărturie mincin oasă59.
Sub acest aspect, pr ofesorul D olea împărtășește aceeași idee. Dreptul de a refuza de a
depune mărturii nu ar trebui să fi e un ul abs olut. Mart orul care este chemat în fața justiției are
sarcina de a m otiva refuzul său, iar instanța, e haminând circumstanțele cauzei, va putea decide fi
e acceptul refuzului mart orului de a depune mărturii, fi e aplicarea măsuril or de pr otecție
neces are. De remarcat că refuzul mart orului de a depune mărturii p oate fi c ondiționat nu numai
de peric olul presupus, ci și de riscul de a -și compromite pr opria pers oană. În ac est sens, este
deosebit de difi cil sau, mai degrabă, imp osibil de a determina în lege toate situațiile în care
martorul ar avea dreptul să refuze la mărturii argumentând c ompromiterea pr opriei onori. În

59 A se vedea pentru detalii N oul Cod de Pr ocedură penală al R omâniei, Legea nr. 135/2010 privind N oul Cod de
Procedură Penală, publicată în M onitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vig oare din 1 februarie 2014.
Disp onibil la www.mpublic.r o/sites/default/files/PDF/N OILE_C ODURI/nc pp.pdf , (accesat 10.06.2017 –
01.09.2017).

41 asemenea caz, instanța, apreciind circumstanțele cauzei, trebuie să aprecieze dacă argumentele
prezentate sunt pertinente și c onvingăt oare. Este evidentă, t otuși, necesitatea m odificării art.21
CPP – Nimeni nu p oate fi silit să mărturisească împ otriva sa ori împ otriva rudel or sale
apropiate, a s oțului, s oției, l ogodnicului, l ogodnicei sau să -și recun oască vin ovăția. Pers oana
căreia organul d e urmărire penală îi pr opune să facă declarații demascat oare împ otriva sa ori a
rudel or apr opiate, a s oțului, s oției, l ogodnicului, l ogodnicei este în drept să refuze de a face
asemenea declarații și nu p oate fi trasă la răspundere pentru aceasta, cu deter minarea dreptului
martorului de a refuza la dreptul de a depune mărturii dacă aceasta p oate pune în peric ol
securitatea lui sau p oate compromite pr opria onoare. În multe cauze penale, mărturiile ar putea fi
decisive în stabilirea adevărului; din aceste c onsiderente, decizia prin care mart orul se eliberează
de obligația de a depune mărturii revine instanței după evaluarea circumstanțel or reale ale
cauzei60.
Unul dintre dre pturile de care ar putea benefi cia mart orul ar putea fi dreptul la păstrarea
anonimatulu i, pe parcursul pr obatoriului. An onimatul mart orului p oate fi păstrat prin aplicarea
măsuril or de pr otecție generale prevăzute de art.215 CPP fi e de art.110 CPP. Garanțiile
prevăzute de art.110 țin atât de asigurarea an onimatului datel or de identitate, car e, potrivit
alin.(3) art.110 , se v or păstra la sediul instanței în plic sigilat, în c ondiții de ma himă siguranță a
confidențialității, cât și a an onimatului prin audierea mart orului prin intermediul unei
telec onferințe, cu circuit închis, cu imaginea și v ocea dist orsionate, astfel încât să nu p oată fi
recun oscut (alin.(5) art.110 CPP).
Cu t oate că activitatea de pr otecție nu dispune de o ehperiență b ogată, legea asigură
protecția investig atorilor sub ac operire, care fiind pers oane fi zice se bucură de acele ași garanții
potrivit art.110 alin.(9) CPP. De remarcat că pr ocedeele menți onate trebuie să respecte în t oate
cazurile dreptul acuzatului de a audia pers oana, asigurând echitatea pr ocesului declarată de art.6
par.3 al C onvenției Eur opene a Drepturil or Omului.
În art.90 alin.(12) CPP , care reglementează drepturile mart orului, legiuit orul a omis să
prevadă e hpres și dreptul mart orului a cărui identitate nu este cun oscută la începutul pr ocesului
de a-și păstra în secret identitatea pe întreg parcursul pr ocesului dacă sunt temeiuri rez onabile de
a presupune că viața, sănătatea sa sau a rudel or apropiate p oate fi pusă în peric ol61.
Incluzându -se în drepturile pr ocesuale ale mart orului, dreptul la pr otecție este determinat
de standardele internați onale, care și -au găsit reflectare în dreptul intern, determinată de unele
forme c ontemp orane de manifestare a criminalității, care s -au evidențiat și în Republica
Moldova. În asem enea c ondiții, d octrina juridică în această materie impune m odificarea c ontinuă

60 Dolea I., ibidem , p. 345.
61 Ibidem .

42 a procedurii generale de participare a mart orului în pr obatoriul penal în sc opul asigurării
securității acestuia. D octrina juridică t ot mai des se adresează la aceast ă problemă având în
vedere difi cultatea ei, determinată de căutarea s oluțiil or în asigurarea pr oporționalității între
asigurarea pentru acuzat a unui pr oces echitabil și dreptul mart orului de a beneficia de pr otecție.
Pornind de la această idee, C odul de pr ocedură penală prevede n orme care, așa cum se va
vedea, vin să asigure pr otecția mart orului, având în același timp și sarcina de a asigura rig orile
unui pr oces echitabil. În d octrină se remarcă, pe bu nă dreptate, că o protecție efi cace a mart orilor
nu trebuie să se reducă d oar la pr otejarea acest ora sau, dacă este cazul, a alt or pers oane împ otriva
unor dez agremente, ci trebuie, în același timp, să garanteze ca stabilirea adevărului în pr oces să
fi e pe cât p osibil fi abilă. Declarațiile mart orului rămân în c ontinuare un mijl oc esențial de pr obe
și, deci, pr otecția acest ora va fi una dintre pr oblemele esenți ale ale d octrinei.
Cu referire la Legea specială 105/2008 privind pr otecția mart orilor, specificăm că p otrivit
art.14 în privința pers oanei pr otejate p ot fi aplicate c oncomitent câteva sau una dintre
următ oarele măsuri de pr otecție:
1. Protecția datel or de id entitate,
2. Audierea cu aplicarea un or modalități speciale,
3. Schimbarea d omiciliului sau l ocului de muncă sau studii,
4. Schimbarea identității, schimbarea înfățișării;
5. Instalarea unui sistem de alarmă la l ocuință sau reședință;
6. Schimbarea numărului de telef on;
7. Asigurarea pr otecției bunuril or62.
Pentru pr otecția participanțil or la pr ocesul penal în cadrul MAI al RM, a f ost creată o
direcție specializată – Direcția pr otecția mart orilor63 care se află în sub ordinea Inspect oratului
General al P oliției.
Condiția dre pturil or și libertățil or umane este de obicei dezvăluită în pr ocedurile penale
prin p oziția inculpatului. Numai mai târziu această prismă este f olosită pentru a analiza mart orii
care au de asemenea dreptul la o protecție adecvată în această privință. Mai p recis, r olul lor în
proceduri p oate da naștere apariția de peric ole a drepturil or lor umane fundamentale pr oclamate
în documentele internați onale și c onstituți onale maj ore. Un punct f orte este aici că pr otecția
martorilor nu este de obicei tratată ca un dr ept al mart orilor, ci d oar ca o nevoie, sau ca o
obligație sau ca o datorie a statului.

62 Alin. (2) al art.14 prevede că măsurile de pr otecție p ot fi aplicate singure sau cumulativ, inclusiv cu măsurile
urgente și/sau cu măsurile de asistență.
63 Din m omentul creării acestei direcții, prin pr ogramul de pr otecție a mart orilor, această direcție a ac ordat pr otecție
pentru 216 pers oane.

43 Ar fi t otuși n ormal ca depunerea unei mărturii ca o obligație civilă generală să aibă drept
corespondent un drept special al mart orului la pr otecție împ otriva intimidăr ii și vi olenței. Este o
mare nedreptate ca cetățenii să fie obligați să c oopereze cu aut oritățile în c ombaterea
infracțiunil or, fără să li se ofere pr otecție împ otriva devenirii de victime la acte viit oare de
infracț iuni. În acest caz subliniem faptul că Statul ar putea într -un fel devia de la principiul
egalității (art.16 din C onstituție) deoarece protejează numai pe unii dintre ei de infracțiuni, în
timp ce îi e hpune pe alț ii la acestea.
Uneori, pentru asigurarea pr otecției mart orilor este destulă aplicar ea cel or mai simple
măsuri:
 Prezentarea în instanța de judecată îns oțită de p oliție,
 Acordarea unui d omiciliu temp orar într -un l oc sigur sau utilizarea mijl oacelor tehnice
moderne (c onferințe vide o în timpul depunerii mărturiil or).
Apar cazuri când mart orul, dep ozițiile căruia sunt f oarte necesare pentru realizarea cu succes a
justiției este amenințat de grupări criminale f oarte puternice, din care cauză securitatea acestuia
poate fi asigurată d oar prin aplicarea un or măsuri e hcepți onale. În asemenea cazuri unica s oluție
este
 Strămutarea mart orului sub un alt nume la un n ou domiciliu care nu va fi divulgat nici pe
teritoriul nați onal și nici în străinătate.
În multe cazuri pr oblemele privind securitatea mart orilor poate fi efectiv s oluționată pe
calea:
 Acordării ajut orului până și în timpul pr ocesului de judecată, fapt ce permite mart orului de a
trece peste c onsecințele psih ologice și practice după depunerea mărturiil or în judecată,
 Primirii măsuril or polițienești de sp orire a securității fizice,
 Elaborării procedurii de judecată îndreptate spre asigurarea securității mart orilor pe peri oada
depunerii dep ozițiilor64.
Drept c oncluzie putem deduce faptul – cu toate că la p osibilitățile atât de vaste în te orie,
măsurile privind pr otecția tutur or participanțil or în cadrul unui pr oces penal din Republica
Moldova se aplică în practică d oar către un număr mic de din t otalitatea generală de pr otejați, din
care cauză implementarea practică a ideil or teoretice prezintă a fi la m oment cea mai seri oasă și
prim ordială etapă în direcția pr otecției mart orilor și victimel or infracțiunil or.

64 Chirt oacă I., Pârghii nați onale de pr otecție a mart orilor. Pr obleme actuale privind pr otecția și securitatea
persoanelor impl icate în pr ocesul penal (Materialele c onferinței științific o-practice internați onale, 21 martie 2013),
Chișinău, 2013, pp. 265 și urm.

44 CAPIT OLUL III.
AUDIEREA MART OTULUI PR OTEJAT
§3.1. Pr ocedeele pr obatorii cu participarea mart orilor
Dreptul la apărare reprezintă o prerogativă fundamentală recun oscută individului acuzat de
săvârșirea unei infracțiuni c ondamnabile în virtutea n ormelor de drept penal, de a răspunde în
mod coerent, pr ompt și adecvat acuzației înaintate. Dreptul la apărare c onstituie un drept
subiectiv general, care conform C onvenției eur opene a drepturil or omului în sfera sa include mai
multe drepturi efective și c oncrete, precum dreptul de a fi inf ormat despre cauza și natura
acuzării, dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare apărării, dreptul la aut o-apărare,
dreptul la alegerea av ocatului, drep tul la asistența gratuită a unui av ocat, dreptul la asistența
gratuită a unui interpret, dreptul la audierea mart orilor.
Acest drept se prezintă ca unul subsecvent principiului c ontradict orialității pr ocesului penal
și dreptului la egalitatea armel or în ca drul pr ocesului65. El este reglementat de art. 6 § 3 lit. d) al
Convenției eur opene, și include în sfera sa d ouă prer ogative recun oscute pers oanei acuzate:
1. dreptul de a audia mart orii acuzării și
2. dreptul de a audia mart orii apărării.
În acest sens, statel or-părți le revine obligația p ozitivă de a crea c ondiții n ecesare ca
acuzatul să p oată atâ t prezenta în cadrul pr ocesului penal mart orii, dep ozițiile căr ora
demonstrează nevin ovăția sa, câ t și să dispună de p osibilitățile egale cu partea acuzării, și anume
organele de parchet/ procuraturii, să ofere întrebări și să audieze răspunsurile mart orilor părții
adverse .
Evidențiem că n oțiunea de mart or are în lumina C onvenției un sens aut onom, magistrații
europeni în e haminarea cauzel or privind pretinsele încălcări pe terenul art. 6 § 3 lit. d) nefiind
legați de reglementările sistemel or juridice ale statel or resp ondente în această privință.
În speța Mitkus c. Letoniei66, forul de la Strasb ourg a specificat cu titlu de principiu
general aplicabil drepturil or acuzatulu i, că în c onformitate cu art. 6 § 3 lit. d), acesta beneficiază
înainte de c ondamnare de dreptul de a face cun oștință cu t otalitatea pr obelor ehistente împ otriva
sa în cadrul unei ședințe publice în prezența lui, pentru a -i permite val orificarea dreptului la
contra argu mentare.
Acest principiu general presupune d ouă ehigențe, prima este așa -numita „regula decisivă”,
care prevede că dreptul acuzatului la un pr oces echitabil p oate fi încălcat dacă c ondamnarea se
bazează e hclusiv pe dep ozițiile unei pers oane care nu a f ost nemijl ocit audiată de acuzat, fie la

65 Dolea I., P oalelungi M., Manualul judecăt orului pentru cauze penale, op. cit., p.50 – 54.
66 Pentru detalii privind ca uzele e haminate de Curtea Eur opeană a Drepturil or Omului a se vedea
www.hud oc.echr.c oe.int.

45 faza anchetei, fie la cea judiciară; a d oua ehigența stabilește că dreptul acuzatului p oate fi
încălcat dacă nu se dem onstrează e histența unui m otiv c onvingăt or de a nu supune mart orul
absent audierii de către acuzat sau reprezentantul acestuia.
Cu referire la mart orii absenți sau an onimi, Curtea Eur opeană în spe ța Pesukic c. Elveției ,
a reiterat că este p osibilă operarea e hcepțiil or de la principiul general c onsfințit de art. 6 § 3 lit.
d), dar ele nu tr ebuie să înfrâ ngă drepturile apărării, care de regulă prezumă că acuzatul di spune
de oportunitate adecvată și c oncretă de a audia mart orii care susțin declarații împ otriva sa și de a
le oferi întrebări, chiar dacă mart orii au dat dep oziții în cadrul fazei tardive a pr ocesului. În
situația absenței mart orilor, trebuie analizate d ouă condiții: dacă e histă un m otiv plauzibil și
rezonabil care justifică absența și dacă mărturiile depuse de pers oana absentă, care nu a f ost
audiată de acuzat, au avut r olul decisi v în c ondamnarea lui. În cea din urmă situație, mărturiile
anonime ar putea prejudicia esența dreptului la apărare pe terenul C onvenției, restricți onarea
dreptului de a audia mart orii fiind inc ompatibilă unui spirit dem ocratic.
Când tribunalul nați onal îș i fundamentează sentința finală în baza dep ozițiilor unui mart or
absent, se cer fact ori suficienți de c ontrabalansare, inclusiv e histența un or garanții pr ocedurale
fiabile, care să permită o justă și c orectă evaluare a e hactității sup ortului pr obatoriu res pectiv67.
Similar alt or drepturi din sfera art. 6, dreptul de a audia mart orii constituie un aspect
particular al dreptului la un pr oces echitabil, și este dese ori analizat împreună cu art. 6 § 1.
Astfel, în speța Štefančič c. Sloveniei , Curtea Eur opeană a conchis că drepturile garantate de art.
6 § 3 lit. d) reprezintă aspecte speciale ale dreptului c onsacrat de art. 6 § 1, car e urmează a fi
evaluat ori de câ te ori se analizează echitatea unei p roceduri penale. Mai mult ca atâ t,
preocuparea de bază a Curții este de a evalua ech itatea t otală a pr ocedurii, ținâ nd c ont de
drepturile garantate apărării, dar și de interesele s ocietății și a victimel or de a fi în m od coerent
persecutat e infracțiunile săvâ rșite, precum și în funcție de necesitățile e histente, asigu rând
drepturile mart orilor implicați în pr oces.
Or, într -o altă speță Hümmer c. Germaniei , magistrații eur openi au subliniat că art. 6 § 1 în
combinație cu § 3 incumbă statel or contractante obligațiunea de a ad opta măsuri p ozitive în
vederea asigurării că acuzatul va audia dep ozițiile tutur or mart orilor care pledează pentru
vinovăția sa. Aceste măsuri c onstau în diligența pusă pe seama statel or în vederea garantării că
drepturile salvgardate de art. 6 al C onvenției sunt e hercitate de indivizi de o manieră efectivă.
În concluzie, subliniem că dreptul la apărare, fiind unul din garanțiile fundamentale ale
dreptului la un pr oces echitabil, f ormează chintesența pr otecției drepturil or subiective de natură
procedurală, garantate de C onvenția eur opeană a drepturi lor omului.

67 Ibidem .

46 Cu referire la pr ocesul de audiere nu e histă definiții legale, dar reieșind din prevederile
cadrului n ormativ în vig oare putem da următ oarea definiție operați onală – proces structurat de
ehpunere/preluare a inf ormațiil or deținute privind cauza cercetată (civilă, penală,
contravenți onală) de mart or de către instanța de judecată sau, după caz, altă instituție
abilitată. În această ordine de idei este relevant faptul că audierea presupune un c ontact direct
cel puțin a d ouă pers oane intervievat or și intervievat. Acest c ontact ar urma să asigure
posibilitatea recipr ocă pentru cei d oi subiecți specificați de a se vedea și a se auzi. Acest aspect
are imp ortanță în c ontehtul potențialel or soluții tehnice aplicabile. Astfel, c ontactul telef onic sau
înreg istrarea f oto ar permite c onsemnarea d oar a un or laturi a pr ocesului de audiere – aspectel or
verbale, para -verbale sau d oar a imaginii, ceia ce nu numaidecât ar fi suficient pentru asigurarea
aprecierii juste a pr obelor. În partea ce ține de mijl oacele teh nice utilizate pentru audierea
martorului iarăși definiția și spectrul acest ora nu este e hpres e hpus în lege însă, analizând cadrul
normativ, putem relata următ oarele:
Codul de Pr ocedură Civilă specifică: mijl oace tehnice pentru înregistrarea audi o, mijl oace
tehnice pentru înregistrarea vide o, mijl oace tehnice pentru f otografiere. Lista acest or mijl oace nu
este e hhaustivă.
Codul de Pr ocedură Penală menți onează în cadrul m odalitățil or speciale de audiere a
martorului telec onferința cu circuit închis, cu ima ginea și v ocea dist orsionate68.
La audierea mar torului este necesar de respecta t prevederile art. 105-110 CPP . Mart orul
poate fi audiat cu aplicarea măsuril or de protecție, mart orul min or de pâ nă la 14 ani trebuie
audiat p otrivit art . 110/1. În situația câ nd mart orul a f ost audiat în cadrul urmăririi în c ondițiile
art. 109 se dă citire pr ocesului verbal de audiere a mart orului de către judecăt orul de instrucți e.
Este necesar de luat în c onsiderație că mart orul beneficiază de imunitatea prevăzută în art . 90 și
art. 371 CPP. Așadar, în situația câ nd mart orul a depus la urmăr irea penală declarațiile dispunâ nd
de o anum ită imunitate, iar în instanță nu acceptă sa facă declarații, declarațiile acestuia depuse
la urmărirea penală nu p ot fi date citirii la judecarea cauzei și aceasta e hclude p osibilit atea
reproducerii înregistrării audi o sau vide o a declarațiil or acestuia.
Începutul audierii mart orului este semnificat în necesitatea stabiliri relațiil or acestuia cu
inculpatul, partea vătămată. Ca și la audierea incu lpatului mart orului i se pr opune de a declara t ot
ce îi este cun oscut referit or la circumstanțele cauzei. Primul pune întrebări partea la cererea
căreia a f ost citat mart orul. Președintele are dreptul de a respinge orice întrebare care nu este
pertinentă l a cauza e haminată. Subiecții pr ocesuali au dreptul de a pune întrebări și în cazul

68 Pe lângă pers oanele care au f ost audiate în calitate de mart ori la urmărirea penală în cadrul judecării cauzei p ot fi
audiate oricare alte pers oane, fie aceștia sunt prezentați de partea apărării sau partea acuzării respectând regula
potrivit cărei mart orii audiați nu p ot comunica cu cei neaudiați.

47 audierii mart orului de către altă parte. În caz de necesitate instanța p oate audia mart orul în m od
repetat, aceasta s e realizează d oar în situația când părțile o cer69.
De as emenea în cadrul judecării se poate de efectuat o confruntare între mart or și alți
participanți. C onfruntarea p oate fi efectuat ă între orice subiect pr ocesual care este audiat în
instanță. După regula generală mart orii depun declarații orale în fața instan ței. Nu se admite
citirea un or tehte anteri or pregătite. În cazul e histenței un or dosare care implică necesitatea
mem orizării anumit or date, greu de mem orizat, mart orului i se permite de a f olosi anumite
înscrisuri, cifre, scheme , acestea v or fi ane hate la procesul -verbal.
De regulă, mart orii pot asista pâ nă la finisarea ședinței, t otuși președintele ș edinței p oate
permit e mart orului ca acesta să părăsească sala de ș edințe după audierea opiniei părțil or. În caz
de necesitate, pe parcursul cercetării judecă torești mart orul p oate fi audiat repetat. Legea nu
stabilește vâ rsta minima de audiere a mart orului. În anumite c ondiții cu sc opul de a ehclude
influența alt or pers oane asupra mart orului acesta p oate fi audiat în lipsa alt or subiecți
procesuali70.
Mart orul se audiază la l ocul desfășurării urmăririi penale sau cercetării judecăt orești. În caz
de necesitate, mart orul p oate fi audiat l a locul aflării lui. În cazul câ nd pers oana face trimitere la
spusele alt or pers oane, el trebuie să indice t oate datele despre a ceste pers oane ca ultimele să fie
audiate. Dacă mart orul indică o persoană care nu este cun oscută, el trebuie să indice de asemenea
în ce împrejurări și unde a cun oscut această pers oană, unde p oate să fie găsită, cine p oate să
confirme c onținutul discuției . Sunt inadmisibile declarațiile mart orilor bazate pe presupuneri,
zvonuri, câ t și declarațiile mart orilor care nu p ot indica sursa inf ormațiil or sale.
În situația câ nd mart orul și -a modificat declarațiile este necesar de a c onstata m otivele unei
asemenea atitudini. Nu se permite de a cita mai mulți mart ori în același timp.
În cazul câ nd pers oana nu se prezintă, ea p oate fi adusă silit. În cazul în care pers oana nu
poate să se prezinte în timpul indicat, ea trebuie să inf ormeze despre acest fapt ofițerul de
urmărire penală sau instanța. M otive întemeiate de neprezentare sunt b oala, primirea tardivă a
citației sau alte împrejurări care de fapt au lipsit pers oana de p osibilitatea de a se prezenta la
timpul indicat.
Mart orul min or este citat prin intermediul părințil or sau al reprezentanțil or legali, iar în alte
cazuri prin intermediul administrației instituției speciale pentru min ori. Ofițerul de urmărire
penală este obligat să stabilească identitatea mart orului. Identitatea mart orului se stabilește prin
verificarea actel or pers onale (buletin, pașap ort și altele).

69 Dolea I., R oman D., ș. a., Drept pr ocesual penal, Editur a Cartier Juridic , Chișinău, 2005, p.289.
70 Ibidem .

48 Audierea mart orului se face, de regulă, în timpul zilei. În cazuri e hcepți onale, audierea
poate fi efectuată în timpul n opții, cu indicarea m otivelor în pr ocesul -verbal respectiv. Durata
audierii n eîntrerupte a mart orului nu p oate depăși 4 ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu
poate depăși 8 ore. Mart orul p oate solicita o pauză de ma himum 20 de minute pe durata audierii
de 4 ore. Pâ nă la audierea mart orului lui trebuie să i se aducă la cun oștință obiectul cauzei.
Propunerea de a declara despre faptele și circumstanțele pe care le cun oaște p oate fi făcută fie
prin inf ormarea mart orului despre cauza care se urmărește și în legătură cu care el a f ost citat, fie
prin amintirea fen omenului a cărui m artor el a f ost. Declarațiile mart orilor se detailează pentru ca
mai eficient să p oată fi verificate. În legătură cu aceasta sunt c onstatate sursele de inf ormare, în
legătură cu care mart orul a mem orizat anumite detalii ale fen omenului și cum acestea p ot fi
verificate, care din alte pers oane p oate fi audiată, în care d ocumente p ot fi anumite date.
În cazul câ nd se c onstată c ontradicții între declarațiile anteri oare și cele prezente sau între
declarațiile mart orului și alt or mart ori sau alt or pers oane, se p un întrebări pentru desc operirea
motivelor acest or contradicții, cât și pentru înlăturarea l or.
Audierea mart orului min or în vârstă de pâ nă la 14 ani în cauzele penale privind
infracțiunile cu caracter se hual, privind traficul de c opii sau vi olența în fam ilie în c ondițiile art.
109 alin. (5) se va efectua 27 de către judecăt orul de instrucție în spații special amenajate, d otate
cu mijl oace de înregistrare audi o video, prin intermediul unui psih opedag og. Mart orul min or și
psihopedag ogul se află într -o camer ă separată de judecăt orul de instrucție și celelalte părți care
participă la această acțiune pr ocesuală. Bănuitul, învinuitul, apărăt orul acest ora, partea vătămată
și procurorul adresează întrebările judecăt orului de instrucție, care, prin intermediul mijl oacelor
audio video, le transmite psih opedag ogului. În caz de necesitate, psih opedag ogul își rezervă
dreptul de a ref ormula întrebările, dacă acestea au f ost formulate în felul în care p ot traumatiza
martorul min or. Audierea mart orului min or trebuie să evi te pr oducerea oricărui efect negativ
asupra stării psihice a acestuia. Mart orului min or care l a data audierii nu a împlinit vâ rsta de 14
ani i se atrage atenția că urmează să spună adevărul. Declarațiile mart orului min or audiat în
condițiile prezentului ar ticol se înregistrează prin mijl oace audi o-video și se c onsemnează
integral într -un pr oces-verbal. Instanța de judecată sigilează sup ortul inf ormați onal pe care a f ost
înregistrată declarația mart orului și îl păstrează în original împreună cu c opia de pe p rocesul –
verbal al declarației71.
Declarațiile mart orului sunt cele mai imp ortante mijl oace de pr obă pentru stabilirea
adevărului pe cauza cercetată, de aceea pentru asigurarea deplinătății, c oncludenții și pertinenței
acest ora sunt necesare măsuri de pr otecție a pers oanelor care depun declarații.

71 Ibidem .

49 §3.2. Audierea cu aplicarea met odelor speciale
Audierea mart orului în condiții speciale se efectue ază după regula generală de audiere cu
anumite reglementări speciale ce au ca sc op asigurarea pr otecției acestu ia fie ehcluderea unei
victimizări sau revict imizări. După regula generală audierea mart orului se efectuează în urma
citării prevăzută de art. 235 -242 CPP.
Codul de pr ocedură penală al Republicii M oldova în art. 110 prevede m odalitățile speciale
de audiere a ma rtorului și pr otecția lui care la alin. (1), precizează precum că dacă e histă m otive
temeinice de a c onsidera că viața, integritatea c orporală sau libertatea mart orului ori a unei
rude apr opiate a lui sunt în peric ol în legătură cu declarațiile pe care ace sta le face într -o cauză
penală privind o infracțiune gravă, de osebit de gravă și e hcepți onal de gravă și dacă e histă
mijloacele tehnice respective, judecăt orul de instrucție sau după caz, instanța p oate admite ca
mart orul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la l ocul unde se află organul de urmărire
penală sau în sala în care se desfăș oară ședința de jude cată, prin intermediul mijl oacelor
tehnice prevăzute de lege.
În asemenea c ondiții, se impune m odificarea c ontinuă a pr ocedurii generale de p articipare
a mart orului în pr obatoriul penal în sc opul asigurării securității acestuia. D octrina juridică t ot
mai des se adresează la această pr oblemă având în vedere dificultatea ei, determi nată de căutarea
soluțiil or în asigurarea pr oporționalității înt re asigurarea pentru acuzat a unui pr oces echitabil și
dreptul mart orului de a beneficia de pr otecție.
Pornind de la această idee, C odul de pr ocedură penală prevede n orme care vin să asigure
protecția mart orului, având în același timp și sarcina de a asigu ra rig orile unui pr oces echitabil. O
protecție eficace a mart orilor nu trebuie să se reducă d oar la pr otejarea acest ora sau, dacă este
cazul, a alt or pers oane împ otriva un or dezagremente, ci trebuie, în același timp, să garanteze ca
stabilirea adevăru lui în proces să fie pe c ât posibil fiabilă72.
O instituție imp ortantă in materie de pr otecție a mart orilor este audierea cu aplicarea
modalitățil or speciale. Regula dată este o derogare de la cea generală, p otrivit căreia t oate
probele trebuie e haminate într -un proces penal public în cadrul unei ședințe de judecată. În
vederea asigurării egalității armel or, principiu determinat de art. 6 al CED O, la audierea
persoanei participă bănuitul, învinuitul, apărăt orul acestuia, partea vătămată, care au dreptul de a
pune întrebări mart orului audiat. Declarațiile mart orului se c onsemnează într -un pr oces-verbal și
în cadrul ulteri oarei judecări a cauzei se va da citire pr ocesului -verbal fără ca mart orul să depună
declarații în instanță. Pr obele c onsemnate în pr ocesul -verba l vor avea aceeași val oare pr obantă
ca și pr obele care v or fi e haminate de către instanță într -un pr oces public cu rig orile stabilite de
CPP.

72 Dolea I., Pr obele în pr ocesul penal. Îndrumar pentru av ocați, op. cit., p. 27.

50 Audierea se efectue ază din oficiu de către judecăt orul de instru cție sau, după caz, a
instanței, avâ nd în vedere obligațiile p ozitive ale statului de a proteja pers oana în situații câ nd
ehistă un risc pentru securitatea acesteia . Audierea p oate fi efectuată și la cererea m otivată a
procurorului, av ocatului, mart orului respectiv sau a oricărei pers oane interesate. În ambele cazuri
judecăt oriul de instrucție sau după caz instanța emite o încheiere în care se v or indica m otivele
aplicării unei asemenea m odalități de audiere.
Mart orul este asistat de către judecăt orul de instrucție acestuia permițâ ndu-i-se să
comunice al tă inf ormație despre identitatea sa decâ t cea reală. Inf ormația despre identitatea reală
a mart orului și alte date relevante ce e hprimă le gătura cauzală dintre fapta săvâ rșită și mart or se
consemnează de către judecăt orul de instrucție într-un pr oces-verba l separat care se păstrează la
sediul instanței respective în plic sigilat, în c ondiții de ma himă siguranță a c onfidențialității.
Audierea pr opriu –zisă se efectuează, după caz fie prin intermediul unei telec onferințe cu
circuit închis, cu imaginea și vocea dist orsionate astfel încât să nu p oată fi recun oscut.
Învinuitului, inculpatului și apărăt orului acestuia, părții vătămate i se asigură p osibilitatea
de a adr esa întrebări mart orului audiat . Declarațiile mart orului, se înregistrează prin mijl oace
tehnice video și se c onsemnează integral în pr ocesul -verbal.
Datele pers onale, de regulă, nu se aduc la cun oștința părțil or. Datele reale sunt cun oscute
doar de către judecăt or și se păstrează în sediul instanței î n condiții de ma himă siguranță.
Audierea se efec tuează prin intermediul unei telec onferințe cu imaginea și v ocea
distorsionate, adică cu anumite abateri ale imaginii sau v ocii de la f orma inițială.
În asemenea c ondiții p ot fi audiați și investigat orii sub ac operire. La aprecierea
declarațiil or mart orului obținute în c ondiții speciale instanța trebuie să ia în c onsiderație că
acestea p ot fi utilizate ca mijl oc de pr obă numai în măsura în care ele, potrivit art . 110 alin (8),
sânt confirmate de alte pr obe.
Dacă , martorul min or, în vârstă de pâ nă la 14 an i, urmează să fie audiat în cauzele penale
privind infracțiunile cu caracter se hual, privind traficul de c opii sau vi olența în familie, precum
și în alte cazuri în care interesele justiției sau ale min orului o cer, pr ocurorul, dacă dispune de
spații specia l amenajate, s olicită audierea acestuia în c ondițiile art.110 alin.(1) . Această
procedură prevăzută de C od are ca sarcină de a asigura integritatea psihică a copilului implicat ca
martor într -un pr oces penal și e hcluderea la ma him a impactului negativ care poate sa -l producă
o audiere73.
Audierea presupune retrăirea un or momente ce au ca obiect fapte infracți onale sau care au
legătură cu aceste fapte. Audierea în acest caz p oate revictimiza c opilul care prin însăși faptul că
are anumite cun oștințe despre in fracțiunea data p oate f i o victimă. Audierea se efectue ază de

73 A se vedea C odul de Pr ocedură Penală a Republicii M oldova, art. 110 și 1101.

51 către judecăt orul de instrucție în spații special amenajate, d otate cu mijl oace de înregistrare
audiovideo, prin intermediul unui psih opedag og. Judecăt orul de instrucție este obligat să c onstate
dacă pers oana dispune de pregăt ire în d omeniul psih opedag ogiei. Psih opedag ogul trebuie să
posede o diploma de studii superi oare în d omeniul dat și să practice în d omeniul psih ologiei sau
pedag ogiei. Mart orul min or și psih opedag ogul se află într -o cameră s eparată de judecăt orul de
instrucție și părțile care participă la această acțiune pr ocesuală. În cameră este instalată o cameră
video. Bănuitul, învinuitul, apărăt orul acest ora, partea vătămată și pr ocurorul adresează
întrebările judecăt orului de instrucți e, care, prin intermediul mijl oacelor audi ovideo, le transmite
psihopedag ogului. În caz de necesitate, psih opedag ogul își rezervă dreptul de a ref ormula
întrebările, dacă acestea au f ost formulate în felul în care pot traumatiza mart orul min or74.
Audierea m artorului min or trebuie să evite pr oducerea oricărui efect negativ asupra stării
psihice a acestuia. Mart orului min or i se atrage atenția că urmează să spună adevărul.
Declarațiile mart orului min or audiat în c ondițiile menți onate se înregistrează prin mijl oace
audiovideo și se c onsemnează integral într -un pr oces-verbal înt ocmit în c onformitate cu art.260
și 261. Instanța de judecată sigilează sup ortul inf ormați onal pe care a f ost înregistrată declarația
martorului și îl păstrează în original împreună cu c opia de pe pr ocesul -verbal al declarației75.
Modalitățile speciale de audiere a mart orului și pr otecția lui au f ost furnizate legislației
procesual penale a Republicii M oldova de către jurisprudența Curții Eur opene a Drepturil or
Omului. P ornind de la dreptul la un pr oces echitabil, Curtea a dedus că t oate pr obele, în m od
normal, ar trebui să fie e haminate într -un pr oces public , în prezența celui acuzat, ținâ nd cont de
principiul c ontradict orialității. În același timp, Curtea nu a stabilit că declarațiile indir ecte sunt
inadmisibile, dar a accentuat că înaintea pr ocesului sau pe parcurs acuzatul trebuie să dispună în
mod adecvat și c orespunzăt or de p osibilitatea să inter ogheze un mart or. Sunt cun oscute în t oate
țările situații de intimidare a mart orilor, care p oate îmbrăca mai multe f orme, cum ar fi: priviri
amenințăt oare, c onfruntări directe, verbale sau fizice. În multe cazuri intimidarea mart orului este
ca un d omeniu al crimei organizate. Acești fact ori de multe ori determină ezitarea mart orului de
a depune mă rturii în instanță76.
În legătură cu aceasta Curtea și -a ehpus opinia în privința admisibilității declarațiil or
martorilor anonimi. Recun oscând că t oate pr obele trebuie e haminate în prezența pers oanei
acuzate, într -un pr oces public, cu respectarea principi ului c ontradict orialității CtED O admite
utilizarea declarațiil or mart orilor în calitate de pr obe chiar dacă acestea nu sunt făcute într -o
ședință judiciară. Utilizarea declarațiil or obținute în faza urmăririi penale în calitate de pr obă nu

74 Dolea I., P oalelungi M., Ma nualul judecăt orului pentru cauze penale, op. cit., p. 1150 și urm.
75 Ibidem .
76 Dolea I., Drepturile pers oanei în pr obatoriul penal. C onceptul pr omovării elementului privat, op. cit., p.340.

52 constituie o încălcare a lit. d) din alin. (3) art. 6 din CED O, cu condiția că drepturile apără rii se
respectă. Aceste drepturi includ ac ordarea unei p osibilități adecvate de c ontestare și inter ogare a
martorului opoziției în timpul depunerii mărturiil or sau într -o fază u lterioară procesului.
Conform Curții Eur opene, o sentință de c ondamnare nu ar trebui să se înteme ieze d oar pe
declarațiile mart orilor anonimi. Cel mai imp ortant este ca interesele apărării să fie în echilibru cu
interesele victimel or sau ale mart orilor car e trebuie pr otejați. Curtea recun oaște și faptul că, cu
condiția respectării drepturil or apărării, p oate fi legitim pentru aut oritățile p oliției să d orească
păstrarea an onimatului unui agent implicat în activități de ac operire, pentru pr otecția pers onală ș i
cea a familiei sale, astfel încâ t să nu prejudicieze viit oarele acțiuni secrete. Curtea a c onstatat și
faptul că orice măsura de limitare a dreptului apărării trebuie să fie strict necesară. Dacă o
măsură mai puțin strictă p oate să fie suficientă, atunci anume această măsură trebuie aplicată
sunt c onfirmate de alte pr obe. În jurisprudența sa Curtea Eur opeană a e haminat pr oblema
audierii mart orului aflat sub pr otecție și prin pris ma instituției pr ovocării.
Deci,
Audierea mart orului cu aplicarea m odalitățil or speciale este o măsură de pr otecția a
acestuia în cadrul pr ocesului penal în sc opul asigurării c olectării și administrării pr obelor.
Această pr ocedură necesită aut orizarea judecăt orului de instrucție sau a instanței din oficiu, după
caz, care emite o încheiere în acest sens, sau la cererea m otivată a pr ocurorului, av ocatului,
martorului respectiv sau a oricărei pers oane interesate.
Specificul audierii pers oanei prin intermediul sistemului de vide o-audio conferință c onstă
în crearea unei transmisiuni di recte a imaginii și sunetului în tre mart orul-victimă și judecăt orul
care audiază cauza, cu opțiuni de c omunicare directă pentru ambele părți. Astfel se asigură o
protecție sp orită a pers oanei și p osibilitatea de a depune mărturii în c ondiții de siguranță și
confort. În timp ce publicul din sala de judecată, inclusiv acuzatul, urmăresc și aud imaginea și
vocea dist orsionată a mart orului -victimă, judecăt orul are p osibilitate să vadă pers oana în timp
real și are p osibilitatea să -i adreseze întrebări și să pri mească răspunsuri directe, de parcă victima
ar fi prezentă în aceeași sală.
Tindem a specifica că ședințele de judecată la n oi în țară se înregistrează audi o pe când
ehistă practici de înregistrare vide o ședințel or de judecată spre e hemplu în Spania și SUA77.
Această măsură nu implică mai mult ef ort decât înregistrarea audi o și o poate facil substitui.
Potențialul acest or înregistrări este mai mare, de oarece permite c onsemnarea atât a intervențiil or
verbale și paraverbale, cât și n onverbale.

77 Ciaglîc T., art. cit., disp onibil www.justice.g ov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (accesat,
22.07.2017).

53 Înregistrările video a ședințel or de judecată prezintă mai multe avantaje:
1. Asigurarea ordinii în sala de ședințe;
2. Respectarea pr ogramăril or ședințel or;
3. Asigurarea utilizării eficiente a sălil or de ședințe:
4. Asigurarea s olemnității ședințel or;
5. Asigurarea respectării/r ealizării drepturil or și interesel or legitime ale participanțil or, inclusiv
martorilor la pr oces;
6. Resp onsabilizarea act orilor implicați în înfăptuirea actului de justiție (asigurarea prezenței,
pregătirea pentru ședință, asigurarea pr obelor);
7. Reducerea a mânăril or (prin imp osibilitatea t olerării întârzieril or, argumentarea s olicităril or
de amânare, etc.);
8. Garantarea p osibilității de repr oducere audi o/vide o a ședințel or de judecată la necesitate;
9. Facilitarea e haminării apeluril or/recursuril or prin acces l a înregistrarea audi o/vide o;
10. Reducerea v olumului de lucru a c olaboratorilor instanței prin rați onalitatea firească de
simplificare a pr ocesului -verbal al ședinței de judecată;
11. Reducerea peric olului de c orupție;
12. Reducerea p osibilitățil or de pierdere, det eriorare a inf ormațiil or prin instituirea unui sistem
sigur de dep ozitare și repr oducere;
13. Sporirea încrederii în sistemul judecăt oresc;
14. Sporirea gradului de satisfacție a beneficiaril or serviciil or de justiție;
15. Transparentizarea ma himă a actului de înfă ptuire a justiției;
16. Ameli orarea climatului investiți onal în temeiul garanțiil or unui pr oces echitabil, transparent;
17. Soluție c ompatibilă cu cadrul n ormativ actual;
18. Soluție c ompatibilă cu practicile statel or europene;
Altă opțiune tehnică care merită ate nție este vide oconferința. Această s oluție nu reprezintă
o opțiune, dar o cerință legală a cadrului n ormativ nați onal, dar și c omunitar. Astfel, actele
comunitare care acum, în cadrul pr ocesului de integrare eur opeană, urmează să ne ghideze,
stipulează e hpres utilizarea vide oconferinței. Prin urmare, statul n ostru trebuie să fie pregătit să
satisfacă s olicitările de vide oconferințe. T oate statele eur opene, cu mici e hcepții care au f ost
specificate în capit olul anteri or, utilizează vide oconferințele.
Deci, î n cauze penale vide oconferințele se aplică d oar pentru audierea mart orilor pe cauze
penale privind o infracțiune gravă, de osebit de gravă sau e hcepți onal de gravă, dacă e histă

54 motive temeinice de a c onsidera că viața, integritatea c orporală sau libertatea martorului ori a
unei rude apr opiate a lui sânt în peric ol în legătură cu declarațiile pe care acesta le face78.
Audierea mart orilor prin vide oconferințe prezintă următ oarele avantaje:
1. Majorarea participării mart orilor care depun dep oziții;
2. Majorarea c omodității mart orilor;
3. Asigurarea securității mart orilor;
4. Reducerea amânăril or din cauza neprezentării mart orilor legal citați;
5. Oferirea p osibilității audierii mart orilor care se află în imp osibilitatea obiectivă să fie
prezenți la ședință din cauza vârst ei, stării sănătății, distanței lungi de parcurs;
6. Reducerea c osturil or pentru e haminarea cauzel or și asigurarea activității instanței în temeiul
asigurării unei bune planificări a ședințel or, reducerea amânăril or, tergiversăril or, necesității
rambursării costuril or pentru participarea în ședință a mart orului;
7. Economisirea resursel or materiale și umane pentru esc ortarea mart orilor care se află în
detenție;
8. Sporirea gradului de satisfacție a justițiabilil or (inclusiv mart orilor);
9. Sporirea încrederii în si stemul judecăt oresc;
10. Asigurarea respectării termenel or optime de judecare a cauzei79.
Un aspect imp ortant reprezintă faptul că audierea prin vide oconferință și audierea cu
prezență fizică nu trebuie nici într -un m od să prejudicieze calitatea dep ozițiilor, dar și să ofere un
cadrul interactiv de c omunicare pentru mart or audiat prin vide oconferință, act orii implicați în
înfăptuirea actului de justiție și alți participanți la pr oces.
Procedeele menți onate trebuie să respecte în t oate cazurile dreptul acuzatu lui de a audia
persoana, asigurând echitatea pr ocesului declarată de art.6 par.3 al C onvenției Eur opene a
Drepturil or Omului.

78 Alte cauze sunt e hceptate, pe când practicile statel or europene și SUA prevăd utilizarea vide oconferințel or pentru
audierea în cauze penale a mart orilor care se află în detenție, în spital sau care fizic nu p ot fi prezenți la curte din
motivul vârstei, stării sănătății, invalidității, dispr oporționalității cheltuielil or sau pentru asigurarea securități i. A se
vedea ,, Witness pr otection: origins and selected appr oaches’’, artic ol disp onibil la
www.un odc.org/documents/ organized -crime/Witness -protection-manua l-Feb08.pdf , (accesat 30.07.2017).
79 Ciaglîc T., art. cit., disp onibil www.justice.g ov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (accesat,
30.07.2017).

55 §3.3. Pr otecția mart orului în cadrul alt or acțiuni pr ocesuale
Măsurile de pr otecție se p ot dispune atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
Acest lucru rezultă însăși din denumirea artic olului 215 CPP – Obligația organului de urmărire
penală și a instanței de judecată de a lua măsuri pentru asigurarea securității participanțil or la
proces și a alt or pers oane.
Dar, o măsură de pr otecție distinctă de cele analizate mai sus prevăzută de lege c onstă în
asigurarea p rotecției mart orului afl at în stare de arestare preventivă sau în e hecutarea pedepsei
privative de libertate. Trebuie să se facă distincție între aplica rea detenției ca mijl oc de a
împiedica o presiune asupra mart orilor sau victimel or și pr otecția făptuit orului care se afl ă în
stare de arest preventiv sau este c ondamnat.
În primul caz se are în vedere aplicarea în unele sisteme juridice, cum ar fi de e hemplu cel
american sau cel german ca mijl oc de a împiedica e hercitarea presiunii asupra mart orilor și a
victimel or. Este evident că în legislația nați onală e histă o lacună în ce privește reglementarea
unei asemenea măsuri. În sistemul american este utilizat ă instituția „Material Witness
Statutes80”, prin ca re mart orul de bază care se afl ă în peric ol de a nu putea fi prezentat la
investigații p oate fi plasat într -un loc închis până în ziua în care are de făcut declarații decisive
pentru pr oces81.
De menți onat că, în c ondițiile actuale, în Republica M oldova este imp osibil de a utiliza
instituția respectivă, în principal din m otive ec onomice. Pr otecția c ondamnatului care va depune
mărturii în alt pr oces trebuie asigurată de administrația l ocurilor de de tenție. Av ând în vedere
specificul benefi ciaril or unor asemenea măsuri de pr otecție, sunt necesare n orme speciale care ar
reglementa spectrul respectiv. Subliniem că imp ortanța instituției date determină și crearea unei
structuri speciale în cadrul Departamentului I nstituțiil or Penitenciare al Ministerului Justiției al
Republicii M oldova.
Imunitățile și privilegiile mart orului c onstituie un drept esențial în cad rul pr obatoriului.
Este semnifi cativ faptul că imunitățile mart orului în cadrul pr ocesului penal pr otejează anumite
relații în care se s olicită o sinceritate. Imunitățile pr otejează aceste relații și putem c onstata că au
un impact e htra – procesual asupra dreptului pers oanei.
Incontestabil, instituția asistenț ei juridice a mart orului se afl ă la o fază incipien tă de
dezv oltare. De aceea, pentru d octrina juridică se stabilesc u nele obiective privind identifi carea

80 A material witness (in American law) is a pers on with inf ormati on alleged t o be material c oncerning a criminal
proceeding. The auth ority t o detain material witnesses dates t o the First Judiciary Act of 1789, but the Bail Ref orm
Act of 1984 m ost recently a mended the te ht of the statute, and it is n ow codified at 18 U.S.C. § 3144. The m ost
recent versi on allows material witnesses t o be held t o ensure the giving of their testim ony in criminal pr oceedings or
to a grand jury. A se vedea pentru detalii www.hrw. org/news/2011/01/28/us -misuse -material -witness -statute (vizitat
07.07.2017).
81 D. Ig or, Drepturile pers oanei în pr obatoriul penal, op. cit ., p. 375.

56 naturii rap orturil or juridice între av ocat și mart or, statutul și atribuțiile av ocatului în cadrul
acțiunil or procesuale efectuate cu participarea mart orului.
Este imp ortant ca asistența mart orului în faza de urmărire să asigure drepturile acestuia
fără a afecta realizarea sc opuril or procesului penal. De remarcat că natura inchizit orială a
urmăririi penale p oate aduce afecțiuni atât dreptului mart orului de a nu se aut o – incrim ina, cât și
dreptului la imunități și privilegii. În acest c onteht, este necesar a determina natura asistenței
martorului în cadrul pr obatoriului: reprezentare sau însoțire, prestări servicii sau mandat .
Analizând circumstanțele ce au stat la baza ad optării în 2008 a unei n oi legi speciale cu
privire la pr otecția participanțil or la pr ocesul penal, tragem c oncluzia că principala cauză în
nefuncți onalitatea sau funcți onalitatea defectu oasă a sistemului de securitate a participanțil or la
procesul penal a f ost mecanismul deficitar de implementare al bazei juridice ad optate în acest
domeniu. Inf ormarea slabă a p opulației și neîncrederea acesteia în garanțiile de siguranță ale
statului, managementul vici os, finanțarea și d otarea tehnic o-materială mizeră, lipsa de e hperiență
în acest d omeniu și pregătirea pr ofesională insuficientă a pers onalului resp onsabil sunt câteva
caracteristici ale respectivului sistem de siguranță a participanțil or la pr ocesul penal.

57 Concluzii
Fără a porni o discuție referit oare la numer oasele interpretări ale conceptului de drept
subiectiv , vom porni de la definiția sa clasică de drept la o acțiune (a sa) sau la o solicitare de
acțiune (de la altcineva). Elementul de bază din structura unui drept su biectiv este dreptul legal.
Acesta se p oate manifesta fie ca un drept la libertate, fie ca un drept de apel, în timp ce ambele
sunt de f orma acțiunii și n on-acțiunii. Un drept subiectiv p oate include unul sau mai multe
drepturi82.
O mențiune f oarte imp ortantă care în viziunea n oastră este f oarte imp ortantă și reprezintă
un element de n outate științifică reprezintă pr oiectul de Lege cu privire la m odificarea și
completarea un or acte legislative, C odul de pr ocedură penală și Legea 59/2012 privind
activitatea s pecială de investigații83. Scopul pr oiectului de lege (potrivit n otei inf ormative)
respectiv este de a perfecți ona cadrul legislativ reieșind din pr oblemele și dificultățile la
aplicarea actel or legislative ce vizează activitatea specială de investigații și luând în c onsiderare
importanța măsuril or speciale de investigații, pentru prevenirea și c ombaterea criminalității,
asigurarea securității statului, ordinii publice, apărarea drepturil or și interesel or legitime ale
cetățenil or, desc operirea și cercetarea infracțiunil or. Acordăm o deosebită atenție că în
transpunerea acestei redacții, m odificările vin să asigure și în cadrul Legii speciale (privind
metodele speciale de investigație) o protecție a mart orilor. Este de menți onat că aplicarea
metodelor speciale de investigație ce presupun o ingerință substanțială în viața privată a
persoanei (aut orizate de către judecăt orul de instrucție) v or putea fi realizate d oar în
următ oarele cazuri e hpres prevăzute la art. 18 alin. (3) din pr oiect, și anume: a) c olectarea de
informații, despre p osibilele evenimente și sau acțiuni ce ar putea pune în peric ol securitatea
statutului; b) căutarea pers oanelor învinuite, inculpate sau c ondamnate care se ascund de
organul d e urmărire penală sau de instan ța de judecată ori se eschivează de la e hecutarea
pedepsei privative de libertate și evadarea deținuțil or; c) asigurarea pr otecției mart orilor și
altor participanți la pr ocesul penal. Celelalte met ode speciale de in vestigație v or putea fi
aplicate în cazul întrunirii c ondițiil or prevăzute la art. 19. Considerăm necesar de a fi operate
aceste m odificări, întrucât la el aborarea pr oiectului dat de lege au f ost consultate și implementate
Hotărârile Curții Eur opene pentru Drepturile Omului pe cauza I ordachi și alții c. Moldovei din
2009 , Klass și alții c. Republicii Federative Germania din 1978, Mal one c. Regatului Unit al

82 Pop L., Tratat de drept civil. Obligațiile, v ol. I și II, Editura C. H. Beck , București, 2009, p. 87.
83 A se vedea Proiectul de lege pentru m odificarea și c ompletarea un or acte legislative (privind activitatea specială
de investigație) din 18.08.2017 accesibil la
www.justice.g ov.md/public/files/transparenta_in_pr ocesul_decizi onal/c oordonare/2017/august/PL_New_010817.pd
f, (accesat 10.09.2017).

58 Marii Britanii și Irlandei de N ord din 1984, Amann c. Elveției din 2000, precum și alt or cauze
relevante, a căr or sinteză a f ost ehpusă și în studiu l de mai sus.
Așadar, dreptul unui mart or la pr otecție este un drept pu blic subiectiv individual, așa cum
este e hercitat de un individ în relația sa cu Statul. Este unul dintre drepturile de bază, de oarece
conținutul său îl face „esențial pentru o ehistență fericită a individului în stat și în umanitate,
pentru o ehistență a omului ca o ființă înzestrată cu rațiune. ’’
Acesta aparține grupului de drepturi p ozitive, care sunt caracterizate de o obligație legală
pozitivă din partea Statului ca entitate pasivă, o obligație de a realiza o acțiune. Din m oment ce
acest drept este e hercitat ca un drept de s olicitare de la o persoană legală, în acest caz Statul,
dreptul mart orilor la pr otecție se manifestă direct ca un drept relativ; indirect, t otuși, acesta are
caracter de drept abs olut, de oarece t oate celelalte se angajează din punct de vedere legal să îl
recun oască.
Protecția mart orilor este un drept public subiectiv al mart orilor care ar trebui văzută ca
ehpresie a pr otecției drepturil or umane fundamentale ale mart orilor. Acest drept subiectiv p ozitiv
individual atrage anumite dreptu ri legale ale unui mart or amenințat cu obligații c orespunzăt oare
din partea statului84.
De multă vreme, mart orilor li s -a garantat o poziție în cadrul pr oceduril or penale, însă
măsuri speciale de pr otecție a mart orilor de la intimidare și vi olență de către inculpații sau alte
persoane din afara pr oceduril or au apărut numai la gândul că e histă nev oia de măsuri împ otriva
formelor contemp orane de criminalitate, marcată de o creștere a numărului de acte de crimă
organizată, de nev oia de a adecva restructurarea dreptului penal și a dreptului pr ocesual -penal.
Mijloacele clasice de a lupta împ otriva criminalității sunt nep otrivite ca răspuns la n oile
sale f orme. Crima organizată se caracterizează prin f olosirea sau prin disp onibilitatea de a f olosi
violența și inti midarea împ otriva mart orilor, dar în ciuda ev oluțiil or tehnic o-științifice, mărturia
martorilor este încă de neînl ocuit ca mijl oc de furnizare de d ovezi. Ținând seama de aceste fapte,
nevoia pentru o mai bună pr otecție a mart orilor a rezultat din necesitat ea de a desc operi, a acuza
și a judeca infracțiunile cu un nivel ridicat de eficiență. În afară de c onștientizarea nev oii de
metode mai eficiente pentru a lupta împ otriva f ormelor contemp orane de infracțiuni, a mai
ehistat un fact or care a c ontribuit la de zvoltarea pr otecției mart orilor – o grijă crescândă pentru
victimele în special vulnerabile ale un or infracțiuni.

84 Analiza pr otecției pr ocedurale a mart orilor în legile c omparate a dezvăluit că drepturile legale ale mart orilor nu
sunt recun oscute în m od egal peste t ot (eh. dreptul de a fi inf ormat referit or la dreptul la pr otecție, dreptul de a
solicita și renunța la protecție, dreptul de a reține o declarație, dreptul la reprezentant, etc.). T otuși, unele titluri sunt
în general acceptate, dar met oda de implementare variază (e h. dreptul la decizia dată de d ouă instanțe referit or la
acțiunea de pr otecție). Unele difer ențe sunt de înțeles și acceptabile, altele nu. Ar trebui să căutăm realizarea tutur or
drepturil or legale care p ot fi derivate dintr -un drept subiectiv al unui mart or la pr otecție.

59 S-a ajuns la c oncluzia că măsurile clasice pr ocedurale de pr otecție a mart orilor nu mai sunt
eficiente, fiind necesare n oi forme de pr otecție, adaptate la n oile c ondiții de agresivitate a
infract orilor, care să se interpună între mart or și infract or și care să facă p osibilă f olosirea
declarațiil or mart orului în acuzarea aut orilor de infracțiuni. Astfel, au apărut n oi instrumente de
lucru menite să asigure o protecție sp orită a mart orilor, cum ar fi audierea sub o altă identitate,
utilizarea disp ozitivel or ce previn identificarea fizică a mart orilor, schimbarea identității,
utilizarea vide o-conferinței.
Justiția trebuie să vină în întâmpinarea ac estor represalii, răspunzând cerințel or mart orului
a cărui mărturie este crucială pentru aflarea adevărului. Plecând de la internați onalizarea
activitățil or grupuril or de crimă organizată și a rețelel or acest ora s-a impus ad optarea un or
măsuri regi onale și internați onale a f orțelor implicate în c ombaterea acestui flagel. În această
direcție pr otecția mart orilor constituie o preocupare a organismel or eur opene, a statel or Eur opei,
precum și organel or de ocrotire a n ormelor de drept din RM, fundamentată pe r olul pe care
martorii îl au în desfășurarea pr oceduril or judiciare, riscul supunerii la intimidări pe care mart orii
îl au, mai ales în z one de criminalitate ridicată, când apar în pr oceduri judiciare și nu în ultimul
rând necesitatea tragerii la răspundere a inculpațil or.
Datoria de a depune mărturie implică acum resp onsabilitatea statel or de a garanta
martorilor posibilitatea de a depune mărturie fără a fi supuși vreunui risc din partea vreunei
persoane.
Scopul acestei lucrări este de a dem onstra necesitate a asigurării pr otecției mart orilor, care
constă în apărarea vieții, integrității c orporale sau libertății acest ora, val ori care sunt
amenințate ca urmare a deținerii de către aceștia a un or inf ormații ori date cu privire la
săvârșirea un or infracțiuni, pe care le -au furnizat sau au f ost de ac ord să le furnizeze
organel or de drept și care au un r ol determinant în desc operirea infract orilor și în
soluționarea un or cauze aflate în lucru la aceste organe.
Măsuri de pr otecție sunt t oate măsurile individuale pr ocedurale sau nepr ocedurale destinate
protejării mart orilor de orice intimidare și/sau c onsecințe pericul oase asupra deciziei de a
colabora cu justiția. Principalele obiective urmărite la realizarea acestui studiu au f ost
demonstrarea r olului maj or al unui program de pr otecție a mart orilor și c olaboratorilor justiției,
care este:
1. determinarea mart orului să participe la înfăptuirea justiției știind că este pr otejat pe t oată
perioada ehistenței stării de peric ol;
2. protejarea mart orului față de orice fel de ame nințare sau intimidare;
3. asigurarea un or măsuri de pr otecție cr oite pe necesitățile fiecărui mart or;

60 4. degrevarea organel or judiciare de sarcina pr otecției mart orilor și canalizarea ef orturil or
acest ora spre alte activități judiciare.
Pentru o mai bună și e ficientă strategie de luptă în c ombaterea crimei organizate, instituția
protecției mart orilor trebuie antrenată într -un număr mai mare în s oluționarea cauzel or comple he
a căr or rezolvare depinde de utilizarea mart orilor. În sprijinul acestei idei se găsesc următ oarele
argumente:
1. încurajarea mart orilor la c ooperare, cunoscând faptul că p ot beneficia de avantajele unui
program de pr otecție a mart orilor;
2. conștientizarea faptului că acest instrument de luptă împ otriva marii criminalități a f ost creat
ca o reacție de răspuns la pr ovocările grupuril or de infract ori provenind din această sferă
pericul oasă pentru s ocietate, că acest m od de înfăptuire a justiției penale în d omeniul crimei
organizate a f ost impus ca o metodă de succes a statel or care l -au aplicat în elaborarea
strategiil or de c ombatere a infracți onalității grave, că strategiile Uniunii Eur opene în materie
recomandă aplicarea un or programe de pr otecție a mart orilor;
3. mai multe pers oane care p ot fi preluate în pr ogramul de pr otecție și care p ot contribu i la
soluționarea un or cauze de crimă organizată, prin declarații sau inf ormații oferite organel or de
drept;
4. un m oment imp ortant este că de pr otecția mart orului se ocupă o instituție specializată în acest
domeniu (cu atribuții c oncrete și clare), pentru a crea organel or de urmărire penală
posibilitatea de a se c oncentra pe activitățile ce decurg din atribuțiile l or de serviciu, fiindcă
dacă nu s -ar realiza asta ar duce la o protecție superficială, nereală;
5. pârghiile pe care legea privind pr otecția mart orilor le deține în a deveni atractive pentru
martor în c onvingerea acestuia de a accepta c olaborarea cu organele judiciare, respectiv
măsuri de pr otecție ce se p ot dispune gradual în funcție de situația impusă în fiecare m oment,
24 de ore din 24, aplicarea m ăsuril or de asistență, ceea ce c onferă mart orului o stare de
siguranță și de c onfort psihic față de c olaborarea desfășurată85.
Cooperarea internați onală în d omeniul pr otecției mart orilor se impune pe zi ce trece ca un
deziderat al unitățil or specializa te în acest d omeniu dat orat eficientizării met odelor de lucru
pentru asigurarea unei pr otecții depline a mart orilor aflați în pr ograme de pr otecție.

85 Atunci când se organizează pr otecția mart orilor, pentru a pr omova obiect ivitatea și pentru a evita unele acuzații
conform căr ora polițiștii ar e hercita oarecare influență asupra acest ora, trebuie înt otdeauna avut în vedere ca astfel
de măsuri sa fie încredințate un or polițiști care nu sunt implicați direct în cazul respectiv.

61 Importanța mart orilor în cadrul unui pr oces judiciar este d e netăgăduit, mai ales că acești a,
în multe cazu ri, sunt unica sursă de pr obe. Inf ormațiile obținute din mărturii sunt diferite de cele
oferite de pr obele materiale86.
Depozițiile mart orilor, deș i nu repr oduc înt otdeauna realitatea ocupa un l oc imp ortant în
categ oria mijl oacelor de pr oba, fiind de cele mai multe ori necesare la stabilirea adevărului.
Importanța pe care o au declaraț iile mart orilor pentru cercetarea criminalistică rezidă, în
aceea că, apr oape înt otdeauna, infracțiunea este percepută de pers oane neinteresate în cauză și în
faptul că ele, p rin natura l or, îmbracă ,,forma cea mai vie, mai ehpresiva de a prezenta, repr oduce
faptul infracț iunii în t oata re alitatea sa, cu t ot zbuciumul său ș i în aspect ele sale c omple he
fiziopsihice’’. Dar, această imp ortanță a declarațiil or mart orilor rămâne d oar în sfera
abstractului, dacă sunt ign orate c ondițiile obiective ș i subiective în care ele se f ormează în
conștiința subiectului, precum și p osibilitatea denaturării intenți onate a realității de către
persoana audiată ca mart or.
Din prezenta luc rare se p oate trage c oncluzia că ascultarea pers oanelor reprezintă o
operație c omple hă care trebuie analizată f oarte atent, în vederea stabilirii adevărului. Deși este
considerată ca fiind una dintre cele mai imp ortante mijl oace de pr obă, în d octrină și practică
ehista o poziție sceptică față de această pr obă. P oziția sceptică față de această pr obă se sprijină
pe ehistența un or mart ori sau pers oane vătămate de rea -credință dar ș i pe e histenț a unor date
subiective care pr ovin de la pers oane sincere care își manifestă dorința de a face dep oziții e hacte.
Astfel, ne află m în tr-un d omeniu în care trebuie să facem delimitarea între er oare și
minciună, fidelitate ș i sinceritate, de oarece orice greșeală va avea repe rcusiuni asupra celui ce
urmează a fi supus răspunderii penal e. Din acest punct de vedere e histă diferențieri între
depozițiile mart orilor de bună -credință, chiar dacă au perceput inf ormațiile în c ondiții identice.
Evaluarea pr obei testim oniale din punct de vedere psih ologic presupune rezultatul
interacțiunii dintre însuș irile psi hice ale pers oanei care c omunică inf ormația ș i reali tatea faptel or
percepute, cun oașterea particularităț ilor psih ologice având ca rezultat stabilirea ade vărului .
Astfel, trebuie rec onstituit pr ocesul de f ormare a mă rturiei cu t oate etape le sale iar fact orii
obiectivi și subiectivi trebuie analizați cu multă atenție de oarece influențează fidelitatea
mărturiei87.

86 Astfel, de e hemplu, un înscris oferă aceeași inf ormație indiferent de timpul scurs de la m omentul înt ocmirii
acestuia, pe când inf ormația deținută de un mart or se alterează în timp, din m otive lesne de înțeles. Anume din acest
motiv, este imp ortant ca a udierea mart orului să se pr oducă cât de repede p osibil. O probă materială ne furnizează
doar inf ormații. Mart orii însă, fiind ființe umane, sunt em oționali. Astfel, inf ormațiile obținute de la ei p ot părea
credibile sau nu în ochii judecăt orului, în depend ență de o serie de fact ori, cum ar fi limbajul c orpului, v ocabularul,
temperamentul, reputația etc.
87 Mitrofan N., Psih ologie judiciară, Editura C asa de Editură și Presă ,,Șansa’’ – SRL, București, 1992, p. 254.

62 Importanța temei rezultă și din aspectul psih ocriminalistic. Regulile tactice care se aplică
în cadrul asc ultării pers oanelor trebuie respectate cu multă strictețe pentru o soluționare cât mai
corectă a cauzei. Astfel , persoana care depune mărturie trebuie să fie cun oscută, în ceea ce
priveș te pers onalitatea sa ( onestitate, c orectitudine, nesinceritate, etc.), precum și în ceea ce
prive ște cun oașterea sub rap ortul c ondițiilor fizi opsihice, respectiv a rap orturilor acestuia cu
mediul înc onjurăt or (pricina juridică, participanții la pr oces, etc.)
Întorcându -ne la mențiunile făcute la începutul lucrării, apreciem realist și c onformist că
audierea mart orului pr otejat – tema ab ordată în baza studiului respectiv se încadrează nemijl ocit
în instituția atât nați onală cât și internați onală de pr otecție a drepturil or omului. Cred că am
reușit să argumentez în c ontehtul spusel or de mai sus că drept urile fundamentale ale omului
constituie o preocupare c onstantă tutur or pers oanelor și tutur or sistemel or juridice. În orice
orânduire s ocială, viața omului a f ost ocrotită de lege, nu numai ca fen omen bi ologic, ci, mai
presus de t oate, ca fen omen s ocial, ca val oare primară și abs olută a oricărei s ocietăți, ca o
condiție indispensabilă a însăși e histenței s ocietății.
Modernizarea s ocietății în care trăim a atras după sine, cum era de așteptat, dezv oltarea nu
numai a laturil or pozitive, ci și înfl orirea cri minalității organizate și a traficului de pers oane,
obligând aut oritățile să ad opte măsurile adecvate pentru c ontracararea acest or fenomene. Teza de
master analizează reglementările actuale în d omeniu pe mai multe planuri, luând în c onsiderare
prevederile tratatel or și c onvențiil or internați onale la care RM a aderat, prevederile legislației
penale în vig oare, î ntr-un amplu c onteht de drept , aflat în permanentă schimbare.
Cadrul eur opean în care activează sistemul judiciar din RM obligă s ocietatea noastră și
autoritățile să se adapteze n oilor standarde, mai ales în acest d omeniu de osebit de imp ortant.
Lucrarea ab ordează instituția pr otecției mart orului din perspectiva dreptului penal c oroborat cu
dreptul p rocesual penal și crimin ologie.
Regulile tactice și n ormele penale ș i procesual penale t rebuie respectate cu severitate , iar
astfel organele jud iciare v or avea p osibilitatea să obțină adevărul, să înlă ture er orile atunci
când acestea apar în m od inevitabil sau sa preîntâmpine pr oducerea l or.

63
Cine plâng e fără marturi, acela suferă cu adevărat,
Ille d olet vere qui sine teste d olet.
(Martialis, Epigrammata)

64 Bibli ografie
(1) Legislația Internați onală/Nați onală în d omeniu
1. Declarația Universală a Drepturil or Omului88 din 10 decembr ie 1948 ad optată de
Organizația Națiunil or Unite prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de -a treia sesiuni a
Adunării Generale. Publicat în: Br oșura din 10 decembrie 1948;
2. Convenția Nr. 1950 din 04.11.1950 pentru Apărarea Drepturil or Omului și a
Libertățil or Fundamentale . Adoptată la R oma la 4 n oiembrie 1950. A intrat în vig oare la 3
septembrie 1953. Publicat: 30.12.1998 în Tratate Internați onale Nr. 1 art. Nr.: 342. Data
intrării în vig oare: 01.02.1998.

3. Constituția din 29.07.1994, Constituția Republicii M oldova, Publicat: 12.08.1994 în
Monitorul Oficial Nr. 1. Data intrării în vig oare: 27.08.1994;

4. Cod Nr. 122 din 14.03.2003, Cod de Pr ocedură Penală al Republicii M oldova Publicat:
07.06.2003 în M onitorul Oficial Nr. 104 -110 art. Nr.: 447. Data intrării în vi goare:
12.06.2003;
5. Cod Nr. 225 din 30.05.2003 , Cod de Pr ocedură Civilă al Republicii M oldova, Publicat:
21.06.2013 în M onitorul Oficial Nr. 130 -134 art. Nr: 415;
6. Cod Nr. 985 din 18.04.2002, Codul Penal al Republicii M oldova, publicat: 14.04.2009 în
Monitorul Oficial Nr. 72 -74 art. Nr: 195.

7. Legea Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și c ombaterea criminalității
organizate . Publicată în: M onitorul Oficial Nr. 50 din 29 ianuarie 2003;
8. Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr otecția mart orilor și altor participanți la
procesul penal. Publicată: 27.06.2008 în M onitorul Oficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434. Data
intrării în vig oare: 27.09.2008;
9. Legea Nr. 1024 din 02.06.2000, Legea cetățeniei Republicii M oldova, publicată:
10.08.2000 în M onitorul Oficial Nr. 98 -101 art. Nr: 709.

88 Act Juridic fără f orță obligat orie pentru statele membre. Declarația Universală nu pr oduce efecte juridice – nu are
valoarea unui Tratat sau C onvenție internați onală care creează obligații pentru statele părți la organizații
internați onale interguvernamentale.

65 (2) Literatura juridică de specialitate
1. Beccaria C., Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965;
2. Constantinescu L. J., Tratat de drept c omparat. Intr oducere în dreptul c omparat, V ol. 1,
Editura All, B ucurești, 1997;
3. Dolea I., Drepturile pers oanei în pr obatoriul penal. C onceptul pr omovării elementului privat,
Editura Cartea Juridică, Chișinău, 2009;
4. Dolea I., P oalelungi M., Manualul judecăt orului pentru cauze penale, Editura Tip ografia
Centrală, Chișină u, 2013;
5. Dolea I., Pr obele în pr ocesul penal. Îndrumar pentru av ocați, Chișinău, 2016;
6. Dolea I., R oman D. ș.a., C odul de pr ocedură penală. C omentariu, Ediția a 2 -a, Chișinău,
2005;
7. Dolea I., R oman D., ș. a., Drept pr ocesual penal, Editura Cartier Juridic, Chișinău, 2005;
8. Dolea I., Zaharia V. ș.a. Justiția penală și drepturile omului. Cercetare s ociologică, Institutul
de Ref orme Penale din M oldova, Chișinău, 2010;
9. Dolea I., Zaharia V., Culegere de acte internați onale în d omeniul justiției penale. V olumul I.
Convenții internați onale, Culegerea apare cu sprijinul The Interchurch Organisati on for
Devel opment C o-operati on (ICC O), Chișinău, 2011;
10. Dolea I., Zaharia V., Drepturile omului în activitatea p oliției. Culegere de acte n ormative
naționale și internați onale, Chișinău, 2008;
11. Dongoroz V., Curs de pr ocedură penală r omână, ediția a II -a, Editura All, București, 1942;
12. Letsas, G., A The ory of Interpretati on of the Eur opean C onventi on on Human Rights,
Ohford University Press, Ohford, 2016 ;
13. Mateuț Gh., Pr otecția mar torilor. Utilizarea mart orilor anonimi în fața organel or procesului
penal, Editura Lumina Le h, București, 2003 ;
14. Mitrofan N., Psih ologie judiciară, Editura Casa de Editură și Presă ,,Sansa" – SRL, București,
1992 ;
15. Neagu I., Tratat de pr ocedură penală, Editur a Universul Juridic, București, 2010 ;
16. Pop L., Tratat de drept civil. Obligațiile, v ol. I și II, Editura C. H. Beck, București, 2009 ;
17. Scăunaș S., Dreptul internați onal al drepturil or omului, Editura All Beck, București, 2010 .

66 (3) Artic ole. Studii
1. Brkić S., Pr otecția mart orilor ca drept subiectiv și elementele sale, Analele Universității
,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 1/2010, Târgu Jiu, 2010;
2. Chirt oacă I., Pârghii nați onale de pr otecție a mart orilor. Probleme actuale pr ivind pr otecția și
securitatea pers oanelor implicate în pr ocesul penal (Materialele c onferinței științific o-
practice internați onale din cadrul Academiei de P oliție Ștefan cel Mare , 21 martie 2013),
Chișinău, 2013;
3. Ciaglîc T., Studiu privind e haminarea oportunității utilizării mijl oacelor tehnice m oderne în
procesul de a audiere a mart orilor elab orat în sc opul implementării acțiunii 2.5.3.5 din
Strategia de Ref ormă a Sect orului Justiției, Chișinău, 2012, disp onibil la
www.justice.g ov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf ;
4. Gherasim D., N oțiunea, imp ortanța și trăsăturile audierii c ontradict oriale în pr ocesul penal,
în Revista Nați onală de Drept, Nr.3/2014, C hișinău, 2014;
5. L. Emese, Psih ologia mart orului și a mărturiei judiciare, Teză de d octorat, Universitatea
Babeș – Bolyai, Cluj –Napoca, Facultatea de Psih ologie și Științe ale Educației, Catedra de
Psihologie, Cluj Nap oca, 2010;
6. Micu B., Analiza c omparativă a instituțiil or mart orului amenințat, respectiv mart or cu
identitate pr otejată, și situația tranzit orie ivită după intrarea în vig oare a n oului C od de
procedură penală, în revista Dreptul, nr. 1/2016;
7. Stănică G. N., Sisteme de pr otecție a mart orilor în Su d – Estul Eur opei, Teză de d octorat,
(coord. pr of. univ. dr. Dascăl I.), Academia de P oliție Ale handru I oan Cuza, București,
2015;
8. United Nati ons Office on Drugs and Crime, G ood practices f or the pr otection of witnesses in
criminal pr oceedings inv olving organized crime, New Y ork, 2008, p. 7, disp onibil la
www.un odc.org/documents/ organized -crime/Witness -protection-manual -Feb08.pdf .

67 (4) Surse Internet

1. www.c oe.int
2. www.eurle h.europa.eu
3. www.hrw. org
4. www.hud oc.echr.c oe.int
5. www.ilsa. org
6. www.justice.g ov.md
7. www.le h.justice.md
8. www.mpublic.r o
9. www.un odc.org

68 Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnatul, declar pe răspundere pers onală că materialele prezentate în teza de master
sunt rezultatul pr opriilor cercetări și realizări științifice. C onștientizez că, în caz c ontrar, urmează
să sup ort consecințele în c onformitate cu legislația în vig oare.
Numele de familie, prenumele
Semnătura
Data

69