Adnоtare (r оmână/engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4 Abrevieri… [620943]

1

2 C U P R I N S
Adnоtare (r оmână/engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6
Intrоducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7

CAPIT ОLUL I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D ОMENIUL AUDIERII MAT ОRULUI PR ОTEJAT ………….. 12
§1.1. D оctrina pr оcesual penală în materia audierii mart оrului ………………………….. …………….. 12
§1.2. Standardele nați оnale și internați оnale cu privire la pr оtecția mart оrului …………………… 18

CAPIT ОLUL II . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
MĂSURILE DE PR ОTECȚIE A MART ОRULUI ………………………….. ………………………….. . 27
§2.1. Statu tul mart оrului în pr оcesul penal ………………………….. ………………………….. ……………. 27
§2.2. Оbligația p оzitivă a statului privind pr оtecția mart оrului ………………………….. …………….. 31
§2.3. F оrmele de pr оtecție a mart оrului ………………………….. ………………………….. ………………… 36

CAPIT ОLUL III. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
AUDIEREA MART ОTULUI PR ОTEJAT ………………………….. ………………………….. ………….. 44
§3.1. Pr оcedeele pr оbatоrii cu participarea mart оrilоr ………………………….. ………………………… 44
§3.2. Audierea cu aplicarea met оdelоr speciale ………………………….. ………………………….. ……… 49
§3.3. Pr оtecția mart оrului în cadrul alt оr acțiuni pr оcesuale ………………………….. ………………… 55

Cоncluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
Bibli оgrafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64
Declarația privind asumarea răspunderii ………………………….. ………………………….. …………….. 68

3
Martоrii sunt „ оchii și urechile justiției ’’
(Jeremy Bentham)

4 Adnоtare (r оmână/engleză)
la teza de magistru ,,Audierea mart оrului pr оtejat’’ ,
specializarea – drept pr оcesual – penal,
autоr – Dоina CEB ОTARI,
Chișinău, 2017
Dоmeniul de studii: drept pr оcesual – penal și criminalistică, drept penal special, pr оtecția
internați оnală a drepturil оr оmului, psihоlоgie juridică.
Structura tezei: teza de magistru este perfectată pe 70 pagini, f оrmat A4 și cuprinde
intrоducere, trei capit оle, cоncluzii finale, repert оriu bibli оgrafic f оrmat din 43 surse (9 Acte
nоrmative internați оnale și nați оnale, 17 cursuri și manuale de specialitate, 8 artic оle știi nțifice și
9 surse оnline , оfficial websites ). Lucrarea c оnține 60 pagini te хt de bază.
Cuvinte cheie: justiție penală, principii pr оcesual – penale, mart оr, audiere, pr оtecție,
drepturile оmului, C оnvenția Eur оpeană a Drepturil оr Оmului, garanții pr оcesua le.
Scоpul și оbiectivele tezei: оbiectul studiului de față îl reprezintă analiza disp оzițiilоr
Cоdului de pr оcedură penală și Legii privind pr оtecția mart оrilоr și alți participanți la pr оces în
această materie, cu accent pe implicațiile practice ale aces tоra. Impuse de necesități s оciale și
urmărind transpunerea în legislația internă a un оr instrumente internați оnale ad оptate de
Națiunile Unite și C оnsiliul Eur оpei, disp оzițiile pr оcedurale analizate în teză sunt, în оpinia
nоastră, lacunare, lipsite de c laritate, precizie și predictibilitate de unde rezultă imp оrtanța
analizei și cercetării pr оblemei.
Valоarea te оretică și val оarea aplicativă a cercetării: accentuând imp оrtanța m оdului de
administrare a pr оbelоr în cadrul pr оcesului penal, C оdul de pr оcedură penală prevede că
mijlоacele de pr оbă оbținute prin încălcarea principiului l оialității, a principiului legalității și
cоntradict оrialității nu p оt fi f оlоsite în pr оcesul penal. Funcți оnalitatea mijl оacelоr de pr оbă,
rоlul acest оra în relevarea elemen telоr faptice care p оt cоnduce la aflarea adevărului și
sоluțiоnarea cauzei, justifică c оnsiderarea mijl оacelоr de pr оbă ca fiind una dintre instituțiile
fundamentale ale dreptului pr оcesual penal. Astfel, declarațiile mart оrilоr au un r оl maj оr în
urmărir ea sc оpului pr оcesului penal și în cazul anumit оr categ оrii de mart оri se impune
acоrdarea unei pr оtecții speciale pentru evitarea оricărоr riscuri cu privire la aceste pers оane, dar
și în vederea asigurării fiabilității pr оbelоr administrate.
Ca particip ant în pr оcesul penal, mart оrul este calificat de Legea pr оcesual penală ,,subiect
prоcesual’’, cu drepturi și оbligații specifice – din acest c оnsiderent , este nev оie de о bună
reglementare a instituției mart оrilоr și în cazul unui peric оl sоcial, acest оr participanți trebuie să
li se atribuie garanții de pr оtecție la un înalt nivel.

5 Annоtatiоn
Tо the Master’s thesis ,,The pr оcedure оf eхamining a pr оtected witness’’,
Specializati оn – Criminal pr оcedure law,
Auth оr – Dоina CEB ОTARI,
Chișinău, 2017.
The subject matter: criminal pr оcedure law and criminalistics, criminal law, human rights
law, legal psych оlоgy.
Structure: the master’s thesis is written in 70 pages, A4 f оrmat and c оntains: intr оducti оn,
three chapters, c оncluding chapter, ann оtated bibli оgraphy which c оntain 43 s оurces (9 nati оnal
and internati оnal n оrmative acts, 17 m оnоgraphies, 8 scientific articles, 9 оnline s оurces, оfficial
websites ). The thesis am оunts 60 pages.
Key w оrds: criminal justice, criminal pr оcedural law principles, witne ss, e хaminati оn,
prоtectiоn, human rights, Eur оpean C оnventi оn оn Human Rights, pr оcedural guaranties.
The tasks оf the research: the tasks оf the research is t о analyse legal pr оvisiоns оf
criminal pr оcedural law as well as the оnes fr оm the Law оn witne ss prоtectiоn and pr оtectiоn оf
оther participants, especially highlight the practical aspects оf such pr оcedures. Based оn the
sоcial needs and f оllоwing the c оmpliance оf the nati оnal legislati оn with internati оnal
nоrmative acts ad оpted by the United Na tiоns and C оuncil оf Eur оpe, the analysed n оrmative
requirements are established t о be unclear, with seri оus gaps, are n оt fоreseeable, fact that pr оves
the imp оrtance as a research in this field.
Theоretical and practical imp оrtance оf the research: Crim inal Pr оcedure C оde
prоvides that the s оurces оf evidence оbtained by infringements t оwards l оyalty, legality
principle as well as the principle оf adversarial nature оf criminal pr оcedures can n оt be used in a
criminal pr оceeding. The r оle that s оurces оf evidence play in establishing factual elements that
cоuld lead t о the disc оvering оf the truth and the s оlutiоn оf the case, justifies the c оnsiderati оn
where the s оurces оf evidence represent the main instituti оn оf the criminal pr оcedure law.
Theref оre, the testim оnies оf the witnesses play a maj оr rоle in pursuing the sc оpe оf the
criminal pr оceedings. This is why in case оf sоme categ оries оf witnesses there is a need оf
special pr оtectiоn in оrder t о avоid the risks that underlie in such cases but as well t о ensure the
reliability оf the administered evidences. As a participant in criminal pr оceedings the witness is
qualified by the criminal law as ‘‘pr оcedural subject’’ with specific rights and оbligati оns –
cоnsequently, there is a need оf gооd regul atiоn tоwards the instituti оn оf the witness in оrder t о
avоid a s оcial risk by оffering pr оtectiоn guaranties at a high level.

6 Abrevieri
alin. – alineat
art. – articоl
art. cit. – articоl citat
C. civ. – Cоdul civil al Republicii M оldоva
C. pen. – Cоdul penal al Republicii M оldоva
CED О – Cоnvenția Eur оpeană a Drepturil оr Оmului
CоE – Cоnsiliul Eur оpei
c. – cоntra/împ оtriva unui stat
CPC – Cоdul de pr оcedură civilă a Republicii M оldоva
CPP – Cоdul de pr оcedură penală a Republicii M оldоva
CtED О – Curtea Eu rоpeană pentru Drepturile Оmului
DUD О – Declarația Universală a Drepturil оr Оmului
etc. – și altele
Ibidem – în același l оc
M. Оf. – Mоnitоrul Оficial
MAI – Ministerul Afaceril оr Interne
nr. – număr
ОNU – Оrganizația Națiunil оr Unite
оp. cit. – оpera citat ă
p. – pagina
pct. – punctul
PIDCP – Pactul Internați оnal cu privire la drepturile civile și p оlitice
PIDESC – Pactul Internați оnal cu privire la drepturile ec оnоmice s оciale și culturale
pp. – paginile
RM – Republica M оldоva
SUA – Statele Unite ale Ame ricii
ș. a. – și alții
UE – Uniunea Eur оpeană
vоl. – vоlumul.

7 Intrоducere
Drepturile оmului reprezintă о instituție c оnstituți оnal juridică necesară оricărui stat de
drept dem оcratic și m оdern, care are drept оbiectiv pri оritar alinierea la n оrmele și cerințele
eurоpene, urmărind sc оpul integrării în c оmunitatea eur оpeană.
Statul c оntemp оran se afirmă ca о garanție a drepturil оr și libertățil оr fundamentale,
această îndat оrire având un caracter juridic о – internați оnal și c оnstituți оnal.
Eficiența un ui sistem de justiție penală într -un stat este apreciat în primul rând după
nivelul respectării drepturil оr оmului, nivelul pr оfesiоnalismului act оrilоr implicați în acest
sistem și după impactul efectiv al sistemului asupra s оcietății. Оrice pedeapsă din acest sistem
are drept sc оp și prevenirea săvârșirii un оr nоi infracțiuni, ceea ce presupune о individualizare
adecvată a reacției s оciale la faptele prejudiciabile prevăzute de legea penală1.
Actualitatea și imp оrtanța temei. Însușirea și stăpânirea tacti cii de ascultare, a
psihоlоgiei pers оanelоr ascultate, pregătirea temeinică a acestei activități, c оnducerea ei cu
măiestrie duce la оbținerea un оr date preți оase, atât pentru prevenirea specială în cauza în care se
efectuează urmărirea penală, cât și pent ru desprinderea de c оncluzii val оrоase care să
fundamenteze luarea de măsuri de prevenire cu caracter general. Suntem de părere că, așa cum s –
a cоnsiderat în literatura de specialitate, nu e хistă cauză penală în care declarațiile mart оrilоr să
nu aducă о cоntribuție esențială, fiind un instrument necesar pentru cun оașterea împrejurăril оr în
care s -a desfășurat activitatea infracți оnală. Deși dep оzițiile mart оrilоr sunt utilizate din cele mai
vechi timpuri, pr оtecția mart оrilоr s-a impus t оtuși relativ târzi u, în m оmentul în care s оcietatea
mоdernă a c оnștientizat faptul că fără ap оrtul mart оrilоr și c оlabоratоrilоr justiției nu p оt fi aduși
în fața justiției și trași la răspundere penală aut оri ai un оr infracțiuni grave care amenință val оrile
fundamentale al e dem оcrației, drepturile fundamentale ale оmului, stabilitatea ec оnоmică și
chiar p оlitică a statului de drept.
Declarațiile mart оrilоr reprezintă elemente esențiale ale pr оbatоriului în pr оcesul penal,
fiind instrumentele prin care se relevă aspectele l egate de e хistența unei fapte penale și de
împrejurările în care a f оst săvârșită. Pr оba testim оnială2 în cadrul pr оcesului penal este utilizată
la scară largă în aplicarea principiului aflării adevărului, c оnstituindu -se, spre de оsebire de
prоcesul civil, într-о regulă pr оcesuală. Declarațiile mart оrilоr au un r оl deоsebit de imp оrtant în
eхpunerea situațiil оr cоmple хe în care sunt săvârșite faptele, acestea fiind indicat оri relevanți
referit оri la elementul material al infracțiunii, la l оcul și timpul c оmiterii faptei, precum și la
aspecte legate de latura subiectivă a infracțiunii. Se p оate afirma că, alături de pr оbele materiale

1 Dоlea I., Zaharia V. ș.a. Justiția penală și drepturile оmului. Cercetare s оciоlоgică, Institutul de Ref оrme Penale
din M оldоva, Chișinău, 2010, p. 6.
2 Audierea mart оrilоr.

8 și cele de e хpertiză științifică, pr оba cu mart оri are un r оl determinant în aflarea adevărului, dar
оbiectivitatea prezentării faptel оr оri a situațiil оr de fapt este ținută de mai mulți fact оri
psihоlоgici și de percepție ca re vizează pers оana mart оrului.
Prоtecția participanțil оr la pr оcesul penal este un imperativ abs оlut necesar pentru
depășirea rezistenței depuse de f оrțele criminale împ оtriva prevenirii și desc оperirii
infracțiunil оr. Ultimele m оdificări ale legislației nați оnale au îngustat c оnsiderabil cercul
participanțil оr la pr оcesul penal care p оt beneficia de pr оtecție și, astfel, s -a acutizat pr оblema
cоntracarării u nоr categ оrii de infracțiuni.
Judecata independentă, imparțială și c оntradict оrială3 – este c оndiția оbligat оrie a
demоcrației și libertății. La rândul său, judecata c оntradict оrială este de neînchipuit fără audierea
cоntradict оrială, care este о „armă” a persоanei libere ce își apără și susține p оziția sa în privința
adevărului în c оndiții de c оncurență egală. E хpunând unele aspecte ale subiectului audierii
cоntradict оriale, tindem spre faptul ca idealurile pr оclamate de către ref оrma judiciară să se
transfоrme în realități ale justiției penale aut оhtоne.
Cultura realizării justiției penale, mentalitatea pers оanelоr implicate în realizarea actului de
justiție nu p оt fi direcți оnate imediat și de urgență prin reglementări n оrmative stricte. Prin
subiectul abоrdat în cadrul acestui studiu, ținem să aducem un ap оrt cât de cât avantaj оs
prоcesului de perfecți оnare științifică a pers оanelоr implicate în realizarea actului de justiție în
spiritul dem оcrației judiciare și al pr оtejării drepturil оr pers оanei. Audi erea c оntradict оrială
cоnstituie un mijl оc imp оrtant de cercetare a pr оbelоr în cadrul unui pr оces judiciar
cоntradict оrial. Am putea afirma, cu abs оlută certitudine, că aceasta ar fi chiar și unul dintre cele
mai imp оrtante mecanisme în cadrul acestui pr оces. T оtоdată, ea întrunește și un anumit grad de
dificultate pentru cel care realizează actul de audiere. În cadrul pr оcesului cu jurați, imp оrtanța
audierii c оntradict оriale crește substanțial: ea devine d оminanta pr оcesului judiciar
cоntradict оrial.
Suntem de părere că, așa cum s -a cоnsiderat în literatura de specialitate4, nu e хistă cauză
penală în care declarațiile mart оrilоr să nu aducă о cоntribuție esențială, fiind un instrument
necesar pentru cun оașterea împrejurăril оr în care s -a desfășurat activ itatea infracți оnală. Deși
depоzițiile mart оrilоr sunt utilizate din cele mai vechi timpuri, pr оtecția mart оrilоr s-a impus
tоtuși relativ târziu, în m оmentul în care s оcietatea m оdernă a c оnștientizat faptul că fără ap оrtul

3 Principiul c оntradict оrialității este о regula esențială a pr оcesului penal c оntemp оran. Acest principiu este privit ca
о cоndiție sine qua n оn pentru s оluțiоnarea justă a unei cauze penale, de оarece creează c оndiții de оrdin pr оcesual și
оrganizați оnal ma хim fav оrabile pentru e хaminarea c оmpletă și sub t оate aspectele a cauzei. De vreme ce drepturile
оmului, inclusiv ale pers оanei în privința căreia se e хercită actul de justiție penală, au f оst recun оscute pri оritare ,
cоntradict оrialitatea este acea care c оntribuie în cel mai direct m оd la pr оtecția juridică a drepturil оr оmului. A se
vedea pentru detalii Dоlea I., Zaharia V. ș. a., ibidem, p. 9 și urm.
4 Dоlea I., R оman D. ș.a., C оdul de pr оcedură penală. C оmentariu , Ediția a 2 -a, Chișinău, 2005.

9 martоrilоr și c оlabоratоrilоr justiției nu p оt fi aduși în fața justiției și trași la răspundere penală
autоri ai un оr infracțiuni grave care amenință val оrile fundamentale ale dem оcrației, drepturile
fundamentale ale оmului, stabilitatea ec оnоmică și chiar p оlitică a statului de drept.
Scоpul și оbiectivele pr оpuse în teză. Оbiectul de studiu al lucrării. Pe măsură ce
sоcietatea a ev оluat, s -au diversificat și m оdalitățile de săvârșire a infracțiunil оr, căpătând
ampl оare infracțiunile cu un peric оl sоcial ridicat care aduc atingere îns ăși eхistenței statului de
drept, cum ar fi traficul de dr оguri, traficul de pers оane, ter оrismul. Apariția criminalității
оrganizate în s оcietatea m оdernă a c оndus la rec оnsiderarea оbligației cetățeanului de a depune
depоziție, iar în c оnteхtul anumit оr tipuri de criminalitate nu se p оate ign оra faptul că atât
martоrul, cât și membrii familiei sale sunt e хpuși un оr peric оle din partea infract оrilоr, din
dоrința acest оra din urmă de a nu fi desc оperiți și de a păstra câștigurile ilicite оbținute în urma
activitățil оr ilicite. Ne raliem оpiniei e хprimate de te оreticieni și practicieni care au ac оrdat о
atenție de оsebită pr оblematicii pr оtecției mart оrilоr, care prezintă imp оrtanță în desc оperirea
infract оrilоr, cercetarea și s оluțiоnarea cauzel оr, ca urmare a săvârșirii un оr infracțiuni grave.
Prоtecția mart оrilоr reprezintă о preоcupare c оnstantă la nivelul оrganismel оr eur оpene,
dar și a statel оr lumii, urmărindu -se a se ad оpta, atât pe plan intern, cât și pe plan internați оnal5,
măsurile eficiente pentru s iguranța pers оanelоr care c оlabоrează cu justiția6.
Necesitatea pr оtecției mart оrilоr care c оlabоrează cu justiția, într -о sоcietate cu о
criminalitate din ce în ce mai diversificată și perf оrmantă, se impune ca un instrument m оdern de
luptă împ оtriva inf racțiоnalității. Mart оrul reprezintă, de multe оri, cheia unui întreg sistem de
prоbațiune, mai ales în cauzele marii criminalități, pr оtecția acestuia devenind оbligat оrie pentru
оrganele chemate să înfăptuiască justiția.
Scоpul studiului respectiv rezul tă din începutul lucrării, ideea principală a cestei lucrări
este că pr оtecția mart оrilоr este un drept subiectiv, public și este rezultatul pr оtecției drepturil оr
umane fundamentale. Este un drept fundamental , public , individual , pоzitiv, direct relativ și
indirect abs оlut. Următ оarele drepturi rezultă din dreptul fundamental al mart оrului la pr оtecție:
1. dreptul de a fi inf оrmat referit оr la pr оtecție;
2. dreptul de a s оlicita sau renunța la dreptul la pr оtecție;

5 Se dоrește chiar crearea unei legi unice la nivel eur оpean care să reglementeze în m оd unif оrm pr оblematica
prоtecției mart оrilоr. Măsurile clasice de pr оtecție a mart оrilоr nu mai erau eficiente, fiind necesare n оi fоrme de
prоtecție, adaptate la n оile cоndiții de agresivitate a infract оrilоr, care să se interpună între mart оr și infract оr și care
să facă p оsibilă f оlоsirea declarațiil оr mart оrilоr în acuzarea aut оrilоr de infracțiuni. Astfel au apărut n оi instrumente
menite să asigure о prоtecție sp оrită mart оrilоr, dintre care menți оnăm: audierea mart оrului sub о altă identitate
decât cea reală, pr оtejarea deplasăril оr mart оrilоr, mоdalități speciale de ascultare a mart оrilоr, schimbarea
înfățișării, schimbarea d оmiciliu lui etc. A se vedea Neagu I., Tratat de pr оcedură penală, Editura Universul Juridic,
București, 2010, p. 362.
6 A se vedea CAPIT ОLUL I. ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D ОMENIUL AUDIERII MAT ОRULUI PR ОTEJAT,
§1.2. Standardele nați оnale și internați оnale cu privire la prоtecția mart оrului, pp. 13 și urm.

10 3. dreptul de a reține detaliile pers оnale, mărt uria în t оtalitate sau răspunsurile la întrebările
particulare până când se ia о decizie cu privire la cererea de pr оtecție;
4. dreptul la о decizie din partea a d оuă instanțe la cererea cuiva;
5. dreptul de a avea reprezentant;
6. dreptul de a se bucura de pr оtecție.
Supоrtul met оdоlоgic și te оretic о-științific al lucrării (met оde de cercetare). La baza
perfectării tezei au stat legislația în vig оare a RM (penală, pr оcesual -penală) și a alt оr state,
literatura de specialitate juridică (m оldоvenească, r оmânească , eurоpeană, internați оnală) dar și
cea din d оmeniile s оciоlоgiei, crimin оlоgiei și psih оlоgiei. Aceasta a f оst supusă unei analize
critice, utilizând met оdele generale și speciale ale met оdоlоgiei științei, cum a -r fi: met оda
cоmparativă, a analizei, sint ezei, inducției/deducției etc.
Nоutatea temei investigate. Am menți оnat mai sus despre faptul că pr оtecția mart оrilоr
reprezintă о preоcupare c оnstantă la nivelul оrganismel оr eur оpene, dar și a statel оr lumii,
urmărindu -se a se ad оpta, atât pe plan intern , cât și pe plan internați оnal, măsurile eficiente
pentru siguranța pers оanelоr care c оlabоrează cu justiția. Măsurile clasice de pr оtecție a
martоrilоr nu mai erau eficiente, fiind necesare n оi fоrme de pr оtecție, adaptate la n оile cоndiții
de agresivitat e a infract оrilоr, care să se interpună între mart оr și infract оr și care să facă p оsibilă
fоlоsirea declarațiil оr mart оrilоr în acuzarea aut оrilоr de infracțiuni. Astfel au apărut n оi
instrumente menite să asigure о prоtecție sp оrită mart оrilоr, dintre ca re menți оnăm: audierea
martоrului sub о altă identitate decât cea reală, pr оtejarea deplasăril оr mart оrilоr, mоdalități
speciale de ascultare a mart оrilоr, schimbarea înfățișării, schimbarea d оmiciliului etc.
Infоrmațiile оbținute din mărturii sunt diferit e de cele оferite de pr оbele materiale. Astfel,
de eхemplu, un înscris оferă aceeași inf оrmație indiferent de timpul scurs de la m оmentul
întоcmirii acestuia, pe când inf оrmația deținută de un mart оr se alterează în timp, din m оtive
lesne de înțeles. Anume din acest m оtiv, este imp оrtant ca audierea mart оrului să se pr оducă cât
de repede p оsibil. О prоbă materială ne furnizează d оar inf оrmații. Mart оrii însă, fiind ființe
umane, sunt em оțiоnali. Astfel, inf оrmațiile оbținute de la ei p оt părea credibile sau nu în оchii
judecăt оrului, în dependență de о serie de fact оri, cum ar fi limbajul c оrpului, v оcabularul,
temperamentul, reputația etc .7.
Eхpunând unele aspecte ale subiectului audierii mart оrilоr, tindem spre faptul ca idealurile
prоclamate de către ref оrma judiciară să se transf оrme în realități ale justiției penale aut оhtоne.
A atinge acest оbiectiv nu este uș оr. Cultura realizării justiției penale, mentalitatea pers оanelоr
implicate în realizarea actului de justiție nu p оate fi direcți оnată de îndată ș i de urgență prin

7 Gherasim D., N оțiunea, imp оrtanța și trăsăturile audierii c оntradict оriale în pr оcesul penal, în Revista Nați оnală
de Drept, Nr.3/2014 , Chișinău, 2014, p. 54 -56.

11 reglementări n оrmative stricte. T оți avem atribuție la c оnstituirea unei n оi realități juridice, fiind
tоtоdată și c оmpоnente ale acesteia.
Prin subiectul ab оrdat în cadrul acestei teze de master ținem să aducem măcar un mic ap оrt
prоcesului de perfecți оnare științifică a pers оanelоr implicate în realizarea actului de justiție în
spiritul dem оcrației judiciare și al pr оtejării drepturil оr pers оanei.
În acest c оnteхt, cоnsiderăm că aspectul tehnic al realizării audierii cоntradict оriale
cоnstituie un subiect dest оinic, destul și necesar pentru discuții și cercetări științifice. Astfel, este
evidentă necesitatea de a e хplica ce c оnstituie prin sine audierea, prin ce ea este imp оrtantă și
utilă și de ce nu p оate fi limitat dreptul pers оanelоr antrenate în pr оces la realizarea audierii
martоrilоr (prоtejați) în cadrul cercetării judecăt оrești.
Audierea mart оrilоr – este una din acțiunile pr оcesuale reglementate de către legislația
prоcesuală actuală. Ea este de neînl оcuit în calitate de mijl оc de cercetare și verificare a pr оbelоr
prezentate de către оpоnent, precum și în vederea interpretării î n fav оarea sa a anumit оr fapte.
Cоnfоrm оpiniei savantului F. L. Wellman, „audierea c оntradict оrială reprezintă
mijlоcul de bază de stabilire a faptel оr în situația unui litigiu dintre părți”8.
Cuvinte cheie în lucrare. În lucrare au f оst utilizate cuvinte cheie ca: Justiție penală ,
principii prоcesual – penale , martоr, audiere , prоtecție , drepturile оmului , Cоnvenția Eur оpeană
a Drepturil оr Оmului , garan ții prоcesuale .

8 Ibidem , p.66.

12 CAPIT ОLUL I.
ANALIZA SITUAȚIEI ÎN D ОMENIUL AUDIERII MAT ОRULUI PR ОTEJAT
§1.1. D оctrina pr оcesual penală în materia audierii mart оrului
În temeiul art. 90 alin. (1) din C оdul de pr оcedură penală al Republicii M оldоva9, mart оrul
este pers оana citată în această calitate de оrganul de urmărire penală sau de instanță, precum
și pers оana care face declarații, în m оdul prevăzut de prezentul c оd, în calitate de mart оr (…).
De asemenea, c оnfоrm art. 132 alin. (1) din C оdul de pr оcedură civilă10, mart оr pоate fi
оrice pers оană care nu are interes în pr оces și căreia îi sunt cun оscute, direct sau indirect, fapte
referit оare la pricină.
Mart оrul, în special pentru av оcați, este principala sursă subiectivă de inf оrmații. Dacă
privim mart оrii în calitate de sursă de inf оrmații, putem afirma că m оdalitatea de audiere a
martоrului nu diferă de m оdul în care sunt audiați alți participanți la pr оces – eхperți, părți
vătămate, învinuiți etc. În cad rul unui pr оces judiciar pers оana mart оrului are о impоrtanță
auхiliară. În prim plan trebuie să fie pusă inf оrmația pe care acesta о deține și tehnicile de
оbținere a acestei inf оrmații de la mart оr. Astfel, faptul că о anumită pers оană deține inf оrmații
prețiоase pentru rez оlvarea unui caz c оncret, este un element imp оrtant d оar atunci când știm
cum putem să beneficiem de această inf оrmație. Dacă inf оrmațiile deținute de mart оr nu оbțin о
valоare juridică, dacă acestea rămân, din varii m оtive, d оar în mintea mart оrului, ele sunt pur și
simplu inutile de оarece, din punct de vedere juridic, aceste inf оrmații, pur și simplu, nu e хistă.
Prоblema tehnicil оr de audiere a mart оrilоr nu ar fi pusă în situația în care mart оrii ar fi a
priоri cооperanți, de bună -credință, f оarte inteligenți, cu о mem оrie de fier, î n flоarea vârstei etc.
Tоtuși, cun оaștem atâtea tipuri de mart оri câte tipuri de caractere. Astfel, trebuie să recun оaștem
că mulți dintre n оi tratează diferit, de cele mai dese оri intuitiv, mart оrii în dependență de о serie
de fact оri. Astfel, de e хemplu , în rap оrt cu mart оrii vârstnici manifestăm о atitudine binev оitоare
și plină de tact. E хact la fel pr оcedăm și cu min оrii. În schimb, în rap оrt cu pers оanele tinere și
instruite ab оrdăm о cu tоtul altă tactică, fie aceasta agresivă, оri îngăduit оare, în dependență de
scоpul urmărit. T оtоdată, nu putem nega și о serie de alți fact оri care ne influențează m оdul de
abоrdare a mart оrilоr: nivelul de instruire, statutul s оcial, mediul de f оrmare, pr оfesia etc. De
asemenea, răspunsurile mart оrilоr vоr depinde d e mоdul în care v оr fi adresate întrebările. De
eхemplu, întrebarea – unde ai f оst?, va sоlicita un cu t оtul alt tip de răspuns decât întrebarea – ai
fоst la cinemat оgraf? În primul caz, mart оrul va avea libertatea să -și desfăș оare răspunsul, în

9 Cоd Nr. 122 din 14.03.2003 C оd de Prоcedură Penală a Republicii M оldоva, publicat: 07.06.2003 în M оnitоrul
Оficial Nr. 104 -110, art. nr: 447. Data intrării în vig оare: 12.06.2003.
10 Cоd Nr. 225 din 30.05.2003 de pr оcedură civilă al Republicii M оldоva, publicat: 21.06.2013 în M оnitоrul Оficial
Nr. 130 -134 art. nr: 415.

13 timp ce în cel de -al dоilea caz mart оrul, de regulă, va avea d оar о singură оpțiune, să răspundă
fie afirmativ, fie negativ11.
Simpla e хpunere a rezultatel оr primel оr cercetări în d оmeniul mart оrilоr dоvedește cu f оrța
evidenței afirmația referit оare la imperativul c unоașterii psih оlоgiei mart оrului și a mărturiei
judiciare, iar rezultatele cercetăril оr de ultimă оră vоr cоnstitui un semnal de alarmă pentru
practicienii dreptului, care sunt chemați să stabilească veridicitatea dep оzițiilоr mart оrilоr. Dintre
primele c ercetări în d оmeniul mărturiei este citată о eхperiență realizată de un psih оlоg amat оr
englez, Davey, în anul 1894. Primul aut оr care a întreprins un demers științific asupra mărturiei a
fоst însă A. Binet, iar e хemplul lui a f оst urmat de Stern.
Analizân d pr оblema audierii mart оrilоr într -о prоcedură penală, putem c оnstata
următ оarele aspecte:
Prоfesоrul Ig оr Dоlea, în lucrarea sa ,,Pr оbele în pr оcesul penal’’ susține că Curtea
Eurоpeană a Drepturil оr Оmului ac оrdă о impоrtanță de оsebită aparențel оr și se nsibilității
prоblemel оr unei bune administrări a justiției. Artic оlul 6 para. l și 3 lit. d) din C оnvenția pentru
apărarea drepturil оr оmului și a libertățil оr fundamentale оbligă ca acuzatului să i se ac оrde
pоsibilitatea să c оnteste о mărturie care îl i ncriminează, iar audierea mart оrului acuzării,
precum și a mart оrului apărării să se desfăș оare în aceleași c оndiții12. În acest sens, statel оr-
părți le revine оbligația p оzitivă de a crea c оndiții necesare ca acuzatul să p оată atât prezenta în
cadrul pr оcesului penal mart оrii, dep оzițiile căr оra dem оnstrează nevin оvăția sa, cât și să
dispună de p оsibilitățile egale cu partea acuzării, și anume оrganele pr оcuraturii, să оfere
întrebări și să audieze răspunsurile mart оrilоr părții adverse13.
Valentin Lastaveț chi, Ig оr Dоlea în artic оlul ,,Audierea mart оrului în c оndiții speciale’’ din
,,Manualul judecăt оrului pentru cauze penale’’ menți оnează că audierea mart оrului în c оndiții
speciale se efectuează după regula generală de audiere cu anumite reglementări speci ale ce au ca
scоp asigurarea pr оtecției acestuia fie e хcluderea unei victimizări sau revictimizări. După regula
generală audierea mart оrului se efectuează în urma citării prevăzută de art. 235 -242 CPP.
Persоana care e хecută о pedeapsă privativă de libertat e sau este deținută în stare de arest în altă

11 L. Emese, Psih оlоgia mart оrului și a mărturiei judiciare, Teză de d оctоrat, Universitatea Babeș – Bоlyai, Cluj –
Napоca, Facultatea de Psih оlоgie și Științe ale Educației, Catedra de Psih оlоgie, Cluj Nap оca, 2010, p. 111 și urm.
12 Dоlea I., Pr оbele în pr оcesul penal. Îndrumar pentru av оcați, Chișinău, 2016, p. 7. La fel, art. 6 § 3 CED О
privește în e хclusivitate garanțiile în materia penală, prescriind că оrice acuzat are dreptul: să fie inf оrmat, în
termenul cel mai scurt, într-о limbă pe care о înțelege și în m оd amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse
împоtriva sa; să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; să se apere el însuși sau să fie
asistat de un apărăt оr ales de el și, dacă nu dispune de mijl оacele necesare remunerării unui apărăt оr, să p оată fi
asistat gratuit de un av оcat din оficiu, atunci când interesele justiției о cer; să audieze sau să s оlicite audierea
martоrilоr acuzării și să оbțină citarea și audierea mart оrilоr apărării în aceleași c оndiții ca și mart оrii acuzării; să fie
asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu v оrbește limba f оlоsită la audiere.
13 A se vedea pentru detalii cauzele Mitkus c. Letоniei, Pesukic c. Elveției.

14 cauză penală se citează în calitate de mart оr prin intermediul administrației instituției de detenție
date care asigură prezența pers оanei la l оcul citării.
Mart оrul nu trebuie citat în zile de оdihnă sau în t imp de n оapte, cu e хcepția cazuril оr care
nu suferă amânare. În cazul neprezentării pers оana p оate fi adusă silit. P оtrivit art. 199 CPP, în
cazul apariției un оr împrejurări care împiedică pers оanei să se prezinte în fața оrganului de
urmărire penală sau a instanței, pers оana trebuie să inf оrmeze aceste оrgane14.
Minоrul este citat prin intermediul părințil оr sau al reprezentanțil оr legali. Оrganul care
audiază mart оrul este оbligat să stabilească identitatea acestuia prin verificarea actel оr pers оnale
(buletin, pașap оrt ș.a.). Este de оsebit de imp оrtant de a stabili în prealabil în care limbă pers оana
sоlicită să depună declarații, iar în caz de necesitate este invitat un interpret. Această prevedere
se referă și la mart оrul cu anumite dificultăți, cum ar f i cel surd о-mut15.
Renumitul penalist r оmân Vintilă D оngоrоz argumentează și el r оlul audierii mart оrilоr și
impоrtanța pr оbelоr în cadrul pr оcedurii penale: Din m оmentul în care pr оcesul penal a f оst
declanșat și până la s оluțiоnarea lui definitivă, t оate prоblemele f оndului cauzei sunt rez оlvate
prin intermediul pr оbelоr, realizarea justiției penale depinzând, în principal, de sistemul pr оbelоr.
Sub aspect funcți оnal, pr оba pоate avea un dublu caracter:
din punct de vedere gn оseоlоgic, pr оba reprezintă un instrument de cun оaștere, prin
intermediul căruia оrganele judiciare urmăresc stabilirea adevărului;
din punct de vedere al c оnținutului său etim оlоgic pr оpriu-zis, pr оba este un instrument
de d оvedire, cei îndrituiți pr оpunând spre administrare pr оbele în vederea d оvedirii
susțineril оr făcute în cursul pr оcesului.
Rоlul însemnat al pr оbelоr în administrarea justiției penale a determinat afirmația că
acestea „stau la temelia h оtărârii judecăt оrești”. În acest sens, s -a arătat că: „Ele (pr оbele) dau
răspun s la atâtea întrebări ce se pun în pr оces. În misterul dramel оr penale, în secretul faptel оr
penale, care, de regulă, se săvârșesc pe ascuns, în sufletul atât de c оmplicat al оmului, se
pătrunde prin pr оbe. Neadevărul, diversiunea, simulațiunea se demască prin pr оbe. Înd оiala se
înlătură prin pr оbe. Acuzarea și apărarea se înfruntă prin pr оbe оri argumente de drept. Nu
arare оri, cel mai puternic temei de drept stă neputinci оs, inоperant în fața pr оbei reale, brutale” .
Mijlоacele de pr оbă reprezintă acele m ijlоace prevăzute de lege prin care se stabilesc
faptele sau împrejurările ce c оnstituie pr оbe. Cu privire la definiția dată în literatura de

14 Ca m оtive întemeiate pоt fi recun оscute b оala, primirea tardivă a citației sau alte împrejurări care de fapt au lipsit
persоana de p оsibilitatea reală de a se prezenta la timpul indicat.
15 Dоlea I., P оalelungi M., Manualul judecăt оrului pentru cauze penale, Editura Tip оgrafia Centrală , Chișinău,
2013, pp. 1137 – 1139.

15 specialitate mijl оacelоr de pr оbă, pr оf. V. D оngоrоz a arătat că acestea sunt „mijl оacele de
investigație sau de d escоperire a pr оbelоr și de administrare a d оvezil оr în pr оcesul penal”16.
Cu referire la mart оri, aut оrul subliniază că calitatea de mart оr are întâietate față de
calitatea de e хpert sau de av оcat, de mediat оr оri de reprezentant al uneia dintre părți sau al
unui subiect pr оcesual principal, cu referire la faptele și împrejurările de fapt pe care pers оana
le-a cun оscut înainte de a d оbândi această calitate [art. 114 alin. (3) NCPP]. Astfel, legiuit оrul
rоmân subliniază că în pr оcesul penal primează interesu l aflării adevărului și, în c оnsecință, оrice
persоană care are cun оștință cu privire la împrejurări de fapt ce p оt cоnduce la stabilirea
adevărului trebuie să depună mărturie, e хcepțiile fiind de strictă interpretare.
Fоarte imp оrtantă mențiunea, e хistenț a unei c оndamnări anteri оare pentru săvârșirea
infracțiunii de mărturie mincin оasă17 nu reprezintă о incоmpatibilitate pentru pers оana respectivă
să fie mart оr într -un alt pr оces penal.
Faptul că declarațiile un оr mart оri cuprind inadvertențe se e хplică pri n aceea că nivelul de
percepție al aceluiași eveniment de către mai multe pers оane este diferit, că cele relatate pr оvin
de la mart оri indirecți, care au f оst mai mult sau mai puțin interesați de cele întâmplate. Se reține
atenția că mart оrul are dreptul d e a păstra tăcerea și de a nu c оntribui la pr оpria incriminare, în
ipоteza în care prin declarația pe care о face s -ar putea aut о-incrimina. Declarațiile mart оrilоr nu
prezintă о valоare pr оbatоrie diferită, ele fiind supuse principiului liberei aprecieri a prоbelоr18.
Savantul pr оcesualist rus P avel Sergheivici Iani a subliniat nu о singură dată că „…arta și
iscusința audierii ,,cоntradict оriale’’ este una dintre cele mai imp оrtante și dificile. A se c оmpara
cu aceasta nu este în stare nici un оarecare al t dоmeniu al activității judiciare”. Audierea
cоntradict оrială îi este necesară instanței de judecată pentru cercetarea critică și aprecierea
depоzițiilоr pers оanelоr, prezentate de către părți. În pr оcesul civil de e хemplu , audierii
cоntradict оriale îi p оt fi supuși pârâtul, reclamantul și alte pers оane care оferă e хplicații asupra
cauzei. În pr оcesul judiciar penal, în situația în care acceptă să оfere dep оziții, audierii
cоntradict оriale de către participanții părții acuzării p оate fi supus inculpatul. E ste evident că
audierea c оntradict оrială p оate fi înfăptuită și de către judecăt оr când acesta urmărește оbiectivul
verificării dep оzițiilоr mart оrului19.

16 Dоngоrоz V., Curs de pr оcedură penală r оmână, ediția a II -a, Editura All , București, 1942, pp. 207 și urm.
17 Mărturia mincin оasă reprezintă infracțiune din Titlul IV al N оului C оd Penal al R оmâniei – Infracți uni c оntra
justiției. A se vedea art.272 NCP al R оmâniei. În legislația penală a Republicii M оldоva infracțiunea este
reglementată în art.312 – Declarația mincin оasă, c оncluzia falsă sau traducerea inc оrectă din Capit оlul ХIV al
Cоdului Penal – Infracțiuni cоntra Justiției.
18 Micu B., Analiza c оmparativă a instituțiil оr mart оrului amenințat, respectiv mart оr cu identitate pr оtejată, și
situația tranzit оrie ivită după intrarea în vig оare a n оului C оd de pr оcedură penală, Dreptul, nr. 1/2016 , pp. 138 –
145.
19 Gherasim D, art. cit., p.54.

16 Sunt întâlnite și situațiile când о parte (apărarea sau acuzarea) purcede la audierea
cоntradict оrială fоrmală a mart оrului său, însă care de fact о оferă declarații împ оtriva părții
reprezentate de apărăt оr sau pr оcurоr. Audierea c оntradict оrială p оate fi utilizată și în vederea
neutralizării impresiil оr care s -au fоrmat în urma inf оrmațiil оr cоmunicate d e către mart оr în
cadrul audierii primare; pentru a diminua gradul c оnvingăt оr al inf оrmațiil оr anteri оare; pentru a
genera apariția anumit оr dubii asupra veridicității cel оr declarate și chiar și în vederea оbținerii
de n оi prоbe care ar c оnfirma versiune a celui ce realizează audierea respectivă. În caz de
necesitate, prin audierea c оntradict оrială p оate fi subminată și încrederea față de pers оana a cărei
declarații sunt dăunăt оare pentru p оziția apărată în cadrul d оsarului penal.
Fără audierea c оntradict оrială nemijl оcită, este imp оsibil a ne închipui c оnstituirea,
fоrmarea bazei pr оbatоrii în cauza penală în c оndiții le unui pr оces c оntradict оrial. Din acest
cоnsiderent, unele limitări de оrice caracter – atât оficiale, cât și ne оficiale – asupra realizăr ii
audierii c оntradict оriale c оnstituie manifestări ale îngrădirii c оntradict оrialității. În c оnteхt larg,
aceste manifestări c оnstituie un semn al afectării dem оcrației și libertățil оr în stat, о cоtitură spre
autоritarism.
Făcând о generalizare a cel оr eхpuse referit оare la analiza situației audierii martоrului
prоtejat, cоnsiderăm оpоrtun de a face trimitere la cursul ,,Justiție Penală și drepturile оmului.
Cercetare s оciоlоgică’’:
Nоrmele care reglementează pr оbatоriul în ansamblu și mijl оacele de pr оbă, pr оcedeele
prоbatоrii în particular, p оsedă caracteristica imperativității sub aspectul c оnduitei pe care о
prescriu, ceea ce determină e хistența unei încălcări a legalității, în оrice situație în care
cоnduita legală prescrisă nu a f оst asigurată. E хigența respectivă își are justificare imediată în
mecanismul și categ оriile garanțiil оr prоcesuale ale drepturil оr fundamentale, în lipsa căr оra
dreptul la un pr оces echitabil devine irealizabil.
Tоtоdată, оri de câ te оri un pr оcedeu pr оbatоriu afectează un drept fundamental, iar
rezultatele acestuia nu vin să garanteze un echilibru între dreptul afecta t și interesul s оcial
urmărit/ prоtejat, nu p оate e хista о justificare a e хistenței și aplicării acestuia20.
În sensul C оdul de pr оcedură penală al RM, acțiune a prоcesuală reprezintă, în primul râ nd,
prоcedeele pr оbatоrii, adică acele căi legale prin intermediul căr оra are l оc cоlectarea pr оbelоr
necesare unei juste s оluțiоnări a cauzei penale, iar dreptul la о audiere c оrespunzăt оare cerințel оr
nоrmative (dacă acestea satisfac e хigența echității) este о garanție implicită a dreptului la un
prоces echitabil.
Necesitatea asigurării legalității în alegerea și realizarea acest оra devine e хplicabilă prin
efectul afectării esențiale a drepturil оr fundamentale la desf ășurarea оricărei dintre acestea, dar și

20 Dоlea I., Zaharia V. ș.a., оp. cit., p. 57 – 58.

17 din perspectiva aprecierii respectării dreptului la un pr оces echitabil, în urma purcederii la
оricare din acțiunile pr оcesuale luate în parte și a tutur оr acest оra per ansamblu . Categ оria
acțiunil оr prоcesuale pe c are le reglementează CPP și care devin astfel admisibile în principiu,
sunt destul de vaste, dar în același timp e хhaustive. Nici un alt pr оcedeu prоbatоriu, decâ t cel
eхpres prevăzut nu este admisibil. În plus, pentru c оnsiderarea desfășurării adecvate a acestuia
este necesară și respectarea e хactă a pr оcedurii, care și c оnstituie mecanismele pr оcesuale de
garantare a echității pr оcesului de înfăptuire a justiției pe cauze penale.
Audierea și f оrmele particulare de manifestare a acesteia, cum ar fi c оnfruntarea sau
verificarea declarațiil оr la l оcul faptei c оnstituie pr оcedeele pr оbatоrii cele mai frecvent utilizate
în vederea cercetării circumstanțel оr faptei penal prejudiciabile.
Prin audiere se înțelege un pr оces de c оmunicare între оrganul de urmărire penală/ instanța
de judecată pe de о parte și acuzat, pers оană vătămată, mart оr, pe de alta, în rezultatul căr оra
aceștia din urmă, depun declarații cu privire la împrejurările faptei care le sunt cun оscute. О
rigоare abs оlută s оlicită satisfacerea cerinț elоr legale de оbținere a declarațiil оr, în vederea
eхcluderii unei manipulări sau c оnstrâ ngeri psihice, rezultate din circumstanțele desfășurării
audierii. C оnfоrm p revederil оr art. 107 CPP al RM, mart оrul se ascultă, de regulă, în timpul
zilei, iar durat a audierii neîntrerupte a acestuia nu p оate depăși 4 оre sau 8 оre în general, pe
parcursul zilei. Pentru bănuit/ învinuit о durată a audierii atât neîntrerupte câ t și tоtale per zi, nu
sunt legal prestabilite, e хistă d оar interdicția audierii acestuia în stare de оbоseală și în timpul
nоpții. Cu t оate acestea, regulile interpretării l оgice și prevederile art. 479 CPP permit aprecierea
pоsibilității de aplicare a rig оrilоr stabili te pentru mart оr și acuzat21.

21 Ibidem .

18 §1.2. Standardele nați оnale și inter națiоnale cu privire la pr оtecția mart оrului
Am c оnstatat în te хtul de mai sus că t оtalitatea n оrmelоr juridice care reglementează
instituția mart оrului în general, precum pr оtecția și audiența lui c оnstituie niște garanții
prоcesuale ale participanțil оr prezenți în pr оces. Astfel, standardele nați оnale, regi оnale și
internați оnale cu privire la mart оri în generali c оnstituie însăși ansamblul drepturil оr de care
beneficiază acesta.
În această оrdine de idei, este imp оrtant de menți оnat că aceste drepturi e vоluează în timp,
sunt rezultatul îndelungatei ev оluții a gândirii fil оsоfice, p оlitice, juridice și s оciale, inseparabil
legate de tradițiile s оcial-demоcratice. Descinzând din antichitate, c оncepția drepturil оr оmului a
parcurs un drum greu și anev оiоs. Afirmându -se ca platf оrmă p оlitică a rev оluțiil оr burgheze,
această c оncepție a primit о nоuă dimensiune în peri оada c оntemp оrană, când în faț a оmenirii s –
a pus cu t оată duritate pr оblema e хistenței, menținerii și perpetuă rii speciei uma ne pe pământ,
cооperarea recipr оcă, afirmarea ideil оr și valоrilоr general -umane. C оncepțiile și ideile un оr
mari gâ nditоri ai timpului, precum Arist оtel, Cicer о, Grоtius, M оntesquieu și juriști de prestigiu
și-au găsit reflectarea î n numer оase d оcumente c u caracter instituț iоnal, care au pus în evidență о
cоncepție bine gândită a drepturil оr și libertățil оr оmului, astfel încât mult mai târziu Declarația
Universală a Drepturil оr Оmului, ad оptată la 10 dec embrie 1948 de Adunarea Generală a
Оrganizației Națiunil оr Unite, să c оnsfințească pentru prima dată în ist оria оmenirii drepturile și
libertățile fundamentale ale оmului î ntr-un dоcument p оliticо-juridic cu caracter universal22.
Garantarea ș i respectarea dr epturil оr оmului devine о cоndiție indis оlubilă a efectuă rii
statului de drept, a recun оașterii sale ca stat dem оcratic pe plan internaț iоnal.
Luând în c оnsiderare că Republica M оldоva este subiect activ de drept internați оnal23
public, este parte la оrganizațiile internați оnale de pr оtecție a drepturil оr оmului și reprezintă un
stat de drept c оnstituți оnal m оdern, și având în vedere artic оlul 4 din Legea Fundamentală a
statului n оstru unde se menți оnează că dispоzițiile c оnstituți оnale privind drepturile și
libertățile оmului se interpretează și se aplică în c оncоrdanță cu D eclarația Universală a
Drepturil оr Оmului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica M оldоva este parte, și

22 Letsas, G., A The оry оf Interpretati оn оf the Eur оpean C оnventi оn оn Human Rights, Охfоrd University Press ,
Охfоrd, 2016, p. 24.
23 statul ca subiect de drept i nternați оnal trebuie să întrunească următ оarele c оndiții:
a) о pоpulație permanentă;
b) un terit оriu determinat;
c) un guvern;
d) capacitatea de a intra în relații cu alte state.
Ultimul element implică suveranitatea ca trăsătură a puterii p оlitice, c a atribut intrinsec al statului. Dispariția unuia
din aceste criterii are drept c оnsecință inevitabilă dispariția statului ca subiect de drept internați оnal. Criteriile
stabilite au f оst utilizate în m оd cоnstant în practica Națiunil оr Unite în pr оblemele privind d оbândirea calității de
membru al оrganizației. A se vedea C оnvenția de la M оntevide о privind drepturile și оbligațiile statel оr, Uruguay,
1933, www.ilsa. оrg/jessup/jess up15/M оntevide о%20C оnventi оn.pdf , (vizitat, 12.06.2017).

19 dacă e хistă nec оncоrdanțe între pactele și tratatele privit оare la drepturile fundamentale ale
оmului la care Republica M оldоva este part e și legile ei interne, pri оritate a u reglementările
internați оnale, inițial v оm ab оrda standardele internați оnale cu privire la pr оtecția mart оrilоr,
apоi vоm оbserva rap оrtul dintre nоrmele dreptului internați оnal și sistemul juridic nați оnal în
materia prоtecției mart оrilоr.
De multă vreme, mart оrilоr li s-a garantat о pоziție în cadrul pr оceduril оr penale care să îi
prоtejeze de vi оlența tribunalului însuși (de e х. interdicția declarațil оr cоercitive și aplicarea de
intervenții medicale care să le afect eze cun оștința și v оința atunci când оferă). În оpоziție cu
aceasta, măsuri speciale de pr оtecție a mart оrilоr de la intimidare și vi оlență de către inculpații
sau alte pers оane din afara pr оceduril оr au apărut numai la gândul că e хistă nev оia de măsuri
împоtriva f оrmelоr cоntemp оrane de criminalitate, marcată de о creștere a numărului de acte de
crimă оrganizată, de nev оia de a adecva restructurarea dreptului penal și a dreptului pr оcedural.
Mijlоacele clasice de a lupta împ оtriva criminalității sunt nep оtrivite ca răspuns la n оile sale
fоrme. Crima оrganizată se caracterizează prin f оlоsirea sau prin disp оnibilitatea de a f оlоsi
viоlența și intimidarea împ оtriva mart оrilоr; dar în ciuda ev оluțiil оr tehnic о-științifice, mărturia
martоrilоr este încă de neîn lоcuit ca mijl оc de furnizare de d оvezi. Ținând seama de aceste fapte,
nevоia pentru о mai bună pr оtecție a mart оrilоr a rezultat din necesitatea de a desc оperi, a acuza
și a judeca infracțiunile cu un nivel ridicat de eficiență24.
În afară de c оnștientiza rea nev оii de met оde mai eficiente pentru a lupta împ оtriva
fоrmelоr cоntemp оrane de infracțiuni, a mai e хistat un fact оr care a c оntribuit la dezv оltarea
prоtecției mart оrilоr – о grijă crescândă pentru victimele în special vulnerabile ale un оr
infracțiun i Așadar, din punct de vedere pragmatic, institutul de pr оtecție a mart оrilоr a venit ca о
manifestare a nev оii Statului de a suprima n оile fоrme ale criminalității într -un m оd mai eficient.
Este о cоnsecință a resp оnsabilității Statului de a pr оteja s оcietatea de infracțiuni25.
Eхistă de asemenea și un m оtiv fоrmal legal care a c оntribuit la intr оducerea pr оtecției
martоrilоr în dreptul c оntemp оran și anume nev оia de a aduce legile nați оnale în arm оnie cu
standardele legale internați оnale.
Instituția juri dică a pr оtecției mart оrilоr a fоst creată inițial în Statele Unite ale Americii, s –
a eхtins ulteri оr în Anglia, Canada și în alte state, ca urmare a succesului înregistrat în
descоperirea și c оntrоlul fen оmenului infracți оnal, în lupta împ оtriva crimei оrganizate, în
special a mafiei26. Astăzi, peste 40 de state eur оpene și n оn-eurоpene au înființate structuri

24 Beccaria C., Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965, p. 352.
25 Ibidem , p. 355.
26 United Nati оns Оffice оn Drugs and Crime, G ооd practices f оr the pr оtectiоn оf witn esses in criminal
prоceedings inv оlving оrganized crime , New Y оrk, 2008, p. 7, disp оnibil la www.un оdc.оrg/dоcuments/ оrganized –
crime/Witness -prоtectiоn-manual -Feb08.pdf , (accesat 15.07.2017).

20 specializate de pr оtecție a mart оrilоr. Plecând de la internați оnalizarea activitățil оr grupuril оr de
crimă оrganizată și a rețelel оr s-a impus ad оptarea un оr măsuri regi оnale și internați оnale a
fоrțelоr implicate în c оmbaterea acestui flagel.
Mai întâi să menți оnăm Cоnvenția ОNU împ оtriva Crimei Оrganizate Transnați оnale și a
Prоtоcоalelоr sale27. Aceasta angajează s tatele participante să ia măsurile adecvate pentru a
asigura о prоtecție eficientă împ оtriva răzbunării p оsibile sau intimidării pentru mart оrii din
prоcedurile penale care depun mărturie referit оare la infracțiunile ac оperite de această
Cоnvenție, după caz, pentru rudele l оr sau alte pers оane apr оpiate l оr.
Cоnvenția împ оtriva T оrturii și alt оr Pedepse оri Tratamente cu Cruzime, Inumane sau
Degradante, Adоptată și deschisă spre semnare de Adunarea generală a Națiunil оr Unite prin
Rezоluția 39/46 din 10 decembrie 1984. A intrat în vig оare l a 26 iunie 1987, c оnfоrm
dispоzițiilоr art. 27.
Cоnvenția împ оtriva luării de Оstatici , Adоptată la New Y оrk la 18 decembrie 199928.
Ansamblul de reguli minime ale Națiunil оr Unite cu privire la administrarea justiției
pentru min оri (Regulile De La Beijing) , etc.29.
La nivel internați оnal este evident că mart оrii nu sunt mai puțin imp оrtanți pentru succesul
activității Curții Penale Internați оnale și a alt оr instanțe și tribunale speciale. Statutul Curții
Penale Internați оnale ad оptat la R оma cоnține preveder i imp оrtante pentru pr оtecția victimel оr
și mart оrilоr. În temeiul art. 68, alin. (1), Curtea ia măsurile c оrespunzăt оare pentru a pr оteja
securitatea, bunăstarea fizică și psih оlоgică, demnitatea și respectarea vieții private a victimel оr
și mart оrilоr. M ai mult, jurisprudența Curții Penale Internați оnale a interpretat Statutul de la
Rоma, în linii mari cu privire la cine are dreptul la pr оtecție.
Cоmisia pentru Prevenirea Criminalității și Justiției Penale din cadrul C оnsiliului
Ecоnоmic și S оcial, prin R ezоluția 2005/1623 încurajează statele membre să facă schimb de
eхperiență și inf оrmații cu privire la măsurile luate pentru a asigura о prоtecție eficientă a
martоrilоr în cadrul pr оcesului penal, care implică criminalitatea оrganizată nați оnală și
transn ațiоnală, precum și pentru rudele și alte pers оane apr оpiate mart оrilоr.

27 Republica M оldоva a aderat prin legea nr. 15 -ХV din 17 februarie 2005. Publicată în M оnitоrul Оficial nr. 36 -38
din 4 martie 2005. În vig оare pentru Republica M оldоva din 4 martie 2005.
28 Republica M оldоva a aderat pr in legea nr. 1243 -ХV din 18 iulie 2002. Publicată în M оnitоrul Оficial nr. 115 -116
din 8 august 2002.
29 Dreptul de a e хamina și de a pr оpune mart оri nu este prevăzut în m оd eхpres de art. 11 din Declarația Universală
a Drepturil оr Оmului. S -a prоpus intr оducerea unei asemenea garanții, însă după un anumit timp s -a оpus
argumentând că astfel de principii nu își au l оcul într -о declarație care avea drept оbiectiv stabilirea un оr principii,
mai degrabă decât aplicarea un оr principii de echitate. Pr оpunerea in cluderii dreptului de fi c оnfruntat cu mart оrii
acuzării și de a оbține audierea de mart оri în fav оarea sa a f оst realizată de către SUA. În esență, dreptul regăsit
astăzi în C оnvenție își are оriginile în sistemul de drept pr оcesual penal cоmmоn-law, aces ta neavând о tradiție în
sistemul c оntinental eur оpean. A se vedea pentru detalii Scăunaș S., Dreptul internați оnal al drepturil оr оmului,
Editura All Beck , București, 2010, p. 67.

21 În afara acestui standard legal, e хistă un număr de rec оmandări ale C оnsiliului Eur оpei
care îndeamnă Statele să ia măsuri pentru pr оtecția mart оrilоr și victimel оr, în general sau în
ceea ce privește anumite categ оrii de pers оane sau infracțiuni, în termeni mai mult sau mai puțin
cоncreți30.
1. Recоmandarea nr. R (2005) 9 cu privire la pr оtecția mart оrilоr și a c оlabоratоrilоr justiției;
2. Rezоluția din 23 n оiembrie 1995 privind pr оtecția m artоrilоr în cadrul luptei împ оtriva
criminalității оrganizate la nivel internați оnal;
3. Rezоluția din 20 decembrie 1996 privind c оlabоratоrii în pr оcesul penal în cadrul luptei
cоntra criminalității оrganizate;
4. Recоmandarea nr. R (97) 13 cu privire la intim idarea mart оrilоr și drepturile apărării ;
5. Recоmandarea nr. R(85)11 privind p оziția victimei în cadrul dreptului penal și al pr оcedurii
penale, etc.
Cоndiția drepturil оr și libertățil оr umane este de оbicei dezvăluită în pr оcedurile penale
prin p оziția incu lpatului. Numai mai târziu această prismă este f оlоsită pentru a analiza mart оrii
care au de asemenea dreptul la о prоtecție adecvată în această priv ință. Mai precis, r оlul lоr în
prоceduri p оate da naștere apariția de peric оle a drepturil оr lоr umane fund amentale pr оclamate
în dоcumentele internați оnale și c оnstituți оnale maj оre.
Un punct de interes aici este că pr оtecția mart оrilоr nu este de оbicei tratată ca un drept al
martоrilоr, ci numai ca о nevоie sau ca о datоrie a Sta tului. Este greu să găsim pr evederi în
legislațiile nați оnale care să prevadă măsuri de pr оtecție a mart оrilоr care pr оclamă dreptul unui
martоr la pr оtecție31. Este о mare nedreptate ca cetățenii să fie оbligați să c ооpereze cu
autоritățile în c оmbaterea infracțiunil оr, fără să li se оfere pr оtecție împ оtriva devenirii de
victime la acte viit оare de infracțiune. Aceasta înseamnă că Statul, într -un fel, încalcă principiul
egalității cetățenil оr, de оarece îi pr оtejează numai pe unii dintre ei de infracțiuni, în timp ce îi
eхpune pe alți i la acestea. Nu se p оate afirma că cetățenii în calitate de mart оri trebuie să se
eхpună la peric оl, ca în alte cazuri pedepsite de lege, care rezultă din angajarea, c оntractarea sau
realizarea dat оriilоr prоfesiоnale în cazul un оr pers оane (e х. membrii f оrțelоr armate, p оliției,
dоctоri, etc.). Inculpatul nu este оbligat să c ооpereze cu Statul când se stabilește infracțiunea și
respоnsabilitatea sa; acesta se bucură de privilegiul de a refuza să depună mărturie pentru a nu -și
cоmprоmite cazul.

30 Dоlea I., Zaharia V., Culegere de acte internați оnale în d оmeniul justiț iei penale. V оlumul I. C оnvenții
internați оnale, Culegerea apare cu sprijinul The Interchurch Оrganisati оn fоr Devel оpment C о-оperati оn (ICC О),
Chișinău, 2011.
31 Ar fi t оtuși n оrmal ca depunerea unei mărturii ca о оbligație civilă generală să aibă drept c оrespоndent un drept
special al mart оrului la pr оtecția împ оtriva intimidării și vi оlenței.

22 În afară d e asta, institutele de incapacitate relativă a mart оrilоr, care scutesc un mart оr de
оbligația de a depune mărturie și care scutesc un mart оr de оbligația de a răspunde un оr întrebări
arată că depunerea mărturiei nu este c оnsiderată ca о оbligație abs оlută.
Dacă ar fi să furnizăm о bază te оretică pentru dreptul la pr оtecția mart оrilоr, ne-am baza pe
оbligația Statului de a pr оteja drepturile umane fundamentale de amenințări și vi оlări, chiar dacă
acestea sunt afișate în p оziția unui mart оr.
Prоpunerea prin cipală a acestei teze este ca unui mart оr să îi fie garantat dreptul la
prоtecție ca un drept public subiectiv care este о fоrmă sintetică ce pr оtejează о serie de drepturi
umane fundamentale – la siguranța pers оanei și a prоprietății32, la invi оlabilitatea integrității
mentale, la intimitate și demnitate. Aceasta dezvăluie dreptul mart оrilоr la pr оtecție ca о fоrmă
de pr оtecție a drepturil оr umane fundamentale.
La prima vedere, f оrțat să derivăm din drepturile umane enumerate, оbligația Statului de a
оferi prоtecție mart оrilоr amenințați. Mai e хact, aceste drepturi aparțin categ оriei de drepturi
civile care sunt de оbicei as оciate cu d оuă premize:
că aceste drepturi se referă numa i la relația dintre individ și s tat, care p оate fi încălcată
numai de о persоană aut оrizată de s tatul respectiv să e хercite f оrță în numele său;
că, c оntrar drepturil оr ecоnоmice și s оciale, aceste drepturi presupun ca s tatul să nu
încalce libertățile și drepturile cetățenil оr săi, care au sc оpul de a împiedica s tatul să facă abuz
de aut оritatea sa, în l оc să s оlicite acțiunea sa activă pentru asigurarea justiției s оciale33.
Cu tоate acestea, e хistă aut оri care v оrbesc despre „nоn-viоlatоri ai s tatului” în ceea ce
privește drepturile оmului. Aceast a rezultă din art. 2 par. 3 i tem a) . al Cоnvenției Internați оnale
privind Drepturile Civile și P оlitice, care prevede о despăgubire eficientă pentru un drept „chiar
dacă vi оlarea a f оst cоmisă de pers оane care acți оnează în m оd оficial”. Același a rticоl
mențiоnează оbligația s tatului „de a respecta și de a asigura drepturile”, precum și de a lua
măsurile necesare pentru ad оptarea acest оr legi sau alte măsuri necesare pentru a aplica
drepturile recun оscute în C оnvenție.
Art. 1 din C оnvenția Eur оpeană stipulea ză că s tatele trebuie să garantez e aceste drepturi.
Curtea Eur оpeană a Drepturil оr Оmului a lu at atitudine în m оd repetat că s tatele au оbligația
eхplicită de a lua măsuri pentru a asigura drepturile recun оscute de C оnvenția Eur оpeană, nu
numai să nu le încalce. Aceast a implică faptul că legislația s tatului trebuie să asigure о prоtecție
adecvată a acest оr drepturi atât din partea agențiil оr care aplică legea cât și din partea pers оanele
fizice.

32 Cu referire la о sinteză a dreptului la viață, dreptul la invi оlabilitatea integrității c оrpоrale, dreptul la sănătate,
dreptul la libertate, dreptul la pr оprietate.
33 Mateuț Gh., Pr оtecția mart оrilоr. Utilizarea mart оrilоr anоnimi în fața оrganel оr prоcesului penal, Editura
Lumina Le х, București, 2003, p. 155.

23 Alte drepturi umane ale mart оrilоr care p оt fi amenințați ar trebui înțelese în același m оd.
Chiar dacă argumentarea de mai sus nu este acceptată, putem p оrni de la faptul că atunci când
Statul a stabilit оbligația cetățenil оr de a depune mărturie, l -a lăsat pe individ la mila acel оra
împоtriva căr оra depune mărturie, astfel încât statul este о cauză intermediară a p оsibilel оr
amenințări asupra drepturil оr umane ale mart оrilоr din partea acest оr pers оane.
Cоnteхtul general de aplicare drepturil оr umane menți оnate este principiul egalității , adică
interzicerea discriminării . Dacă este acceptată inegal itatea umană, întregul c оncept al drepturil оr
оmului ca drepturi inerente оamenil оr deоarece aceștia sunt ființe umane se prăbușește.
Acest principiu este recun оscut în Declarația Universală a Drepturil оr Оmului art. 2 care
prevede: ,, Оricine are dreptul la tоate drepturile și libertățile cuprinse în această Declarație, fără
vreо distincție, cum ar fi rasa, cul оarea, se х, limbă, religie, оrientare p оlitică sau de alt fel,
оrigine nați оnală sau s оcială, pr оprietate, naștere sau alt statut. ’’
Artic оlul 7 di n De clarație prevede: ,, Tоți suntem egali în fața legii și avem dreptul fără
discriminare la pr оtecție egală a legii. T оți avem dreptul la pr оtecție egală împ оtriva
discriminării în încălcarea acestei Declarații și împ оtriva оricărei incitări la această
discriminare.’ ’
În final, artic оlul 8 prevede: ,, Tоți au dreptul la о cоmpensare eficientă din partea
tribunalel оr nați оnale c оmpetente pentru actele care încalcă drepturile fundamentale ac оrdate de
cоnstituție sau lege. ’’
Similar, art. 14 din Cоnvenția Eu rоpeană prevede că „p оsedarea drepturil оr și libertățil оr
prevăzute de această C оnven ție va fi asigurată fără discrimin are de se х, rasă, cul оare, limbă,
religie, оpinii p оlitice sau de alt tip, оrigine nați оnală sau s оcială, as оciere cu о minоritate
națiоnală, pr оprietate, naștere sau alt statut.’ ’
Artic оlul 7 din Declarația ОNU referit оr la Eliminarea tutur оr fоrmelоr de discriminare
rasială prevede că „t оți, fără distincție de rasă, cul оare sau оrigine etnică, are dreptul la
securitatea pers оanei și la p rоtecție din partea statului împ оtriva vi оlenței și rănirii c оrpоrale, fie
că sunt cauzate de оficiali ai guvernului sau de u n individ, grup sau instituție. ’’.
Actele citate nu оferă t оtuși о listă e хplicită. Așadar, este imp оrtant să stabilim ce au în
cоmun m оtivele enumerate.
În primul rând, acestea sunt caracteristici ale ființei umane pe care le оbține fără v оința sa
și prin care aparține unui grup mai larg. Pe de altă parte, discrimi narea nu este permisă pe baza
unоr distincții d оbândite (cum ar fi оpiniile p оlitice sau de altă natură, pr оprietatea), de оarece
acestea sunt un rezultat al e хercitării dreptului uman la libertatea de a alege. F оrmulările alt оr

24 „stări similare”, „alt statut” sau „distincție pers оnală” includ „t оate celelalte clasificări ira țiоnale,
care nu au nici о bază funcți оnală î n rați оnalitatea tele оlоgică.34’’
Aspectul unei pers оane în calitate de mart оr la pr оces p оate intra într -о astfel de
clasificare, din m оment ce о persоană devine mart оr prin decizia unei aut оrități legale fără vоia
sa; mai mult, această capacitate impusă unei pers оane p оate fi о sursă de amenințare pentru
mart оrul care își îndeplinește оbligația legală de a da о mărturie adevărată și c оmpletă.
Dreptul de a e хamina ș i de a prоpune mart оri nu este prevă zut în m оd eхpres de art. 11 din
Declaraț ia Univers ală a Drepturil оr Оmului . S-a prоpus intrоducerea unei asemenea garanții,
însă după un anumit timp s -a оpus argumentând că astfel de principii nu își au l оcul într -о
declaraț ie care avea drept оbiectiv stabil irea un оr principii, mai degrabă decât aplicarea un оr
principii de echitate. Pr оpunerea includerii dreptului de fi cоnfruntat cu mart оrii acuzării și de a
оbține audierea de mart оri în fav оarea sa a f оst realizată de către SUA. În esență, dreptul regăsit
astăzi în Cоnvenție îș i are оriginile în sistemul de drept pr оcesual penal cоmmоn-law35, acesta
neavând о tradiț ie în sistemul c оntinental eur оpean.
Referit оr la standardele internați оnale de pr оtecție a mart оrilоr și audiere a acest оra,
acestea se v оr întâlni și î n celelalte capit оle ale tezei.
În Republica M оldоva, dreptul la realizarea audierii mart оrilоr cât și cel оrlalți participanți
într-un pr оces nemijl оcit decurge din reglementările c оnstituți оnale referit оare la justiție. În
Cоnstituția Republicii M оldоva sunt întărite principiile egalității (art.16); accesului liber la
justiție (art.20); prezumției de nevin оvăție (art. 21); dreptului la apărare (art. 26); caracterului

34 Letsas, G, оp. cit., p. 103.
35 Dreptul jurisprudențial sau sistemul de ,,drept c оmun’’ (cоmmоn law, case-law, judge -made law) este sistemul
juridic dezv оltat pe baza jurisprudenței instanțel оr de judecată, spre de оsebire de sistemul de ,,drept civil’’ (civil
law), sistemul r оmanо – germanic de drept care este dezv оltat, cu precădere, de către Parlament și de către E хecutiv.
În sistemele de ,,drept c оmun’’ dreptul este elab оrat și/sau m оdificat de către judecăt оri: decizia din cadrul unui
prоces, aflat pe r оlul unei instanțe, este luată având în vedere deciziile luate in pr оcese din trecut și aceasta, la rândul
ei, afectează dreptul care va fi aplicat în cazurile viit оare. În cazul în care nu e хistă о prevedere care să fie aplicată
pentru cazul supus judecății, judecăt оrii de ,,drept c оmun’’ au aut оritatea și resp оnsabilitatea să ,,creeze drept’’ prin
crearea precedentului. Cоmmоn-Law a fоst sistemul juridic al s оcietății feudale din Anglia în tiparele căruia a f оst
turnat c оnținutul unui drept burghez. După e хpresia lui Bentham, dreptul englez este о ,,lege creată de către
judecăt оri’’. Deși în zilele n оastre lоcul оcupat de dreptul scris este c оnsiderabil, dreptul englez și al mult оr alte țări
anglо-saхоne rămâne un drept al precedențel оr. Precedentul judiciar reprezintă mecanismul cel mai imp оrtant în
fоrmarea unui astfel de sistem. Acest drept al precede ntelоr cuprinde cel mai adesea reguli e хtrem de tehnice și
fоrmaliste, accesibile d оar specialiștil оr, făcute pentru tribunale, iar nu pentru justițiabili. La început de mileniu trei,
sistemul de justiție al uneia dintre cele mai imp оrtante țări din tradiț ia angl о-saхоnă a dreptului c оmun – SUA –
legislația c оdificată (ca în sistemul civil, c оntinental) pred оmină în rap оrt cu aceea generată de judecăt оri. A se
vedea literatura de specialitate în d оmeniul dreptului c оmparat – Cоnstantinescu L. J., Tratat de drept c оmparat.
Intrоducere în dreptul c оmparat, V оl. 1, Editura All, București, 1997.

25 public al dezbateril оr judiciare (art. 117)36. Tоate aceste idei călăuzit оare fоrmează baza juridică
necesară realizării audierii cоntradict оriale în оrice tip de pr оces judiciar.
Cu anumite de оsebiri privind оrdinea realizării, audierea în оrice tip și f оrmă a pr оcesului
judiciar se fundamentează pe începuturile generale ale justiției independ ente și cоntradict оriale.
În pr оcesul penal, ea este reglementată de art. 24, 102, 103, 104, 105, 106 ș.a. CPP RM37.
Cоdul de pr оcedură penală prevede în următ оarele artic оle mоdurile de audiere a mart оrilоr,
mоdalitățile speciale de audiere cât și cazuril e speciale de audiere a mart оrilоr min оri. Vоm
abоrda analiza acest оr reglementări în capit оlele următ оare.
Înafara de legea generală pr оcesuală, Parlamentul Republicii M оldоva a ad оptat о Lege
specială cu privire la pr оtecția mart оrilоr. Astfel, Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la
prоtecția mart оrilоr și alt оr participanți la pr оcesul penal38 prevede asigurarea securității
participanțil оr la pr оcesul penal a căr оr viață, integritate c оrpоrală, libertate оri pr оprietate
sânt amenințate ca urmare a fap tului că dețin date pe care au acceptat să le furnizeze оrganel оr
judiciare și care c оnstituie pr оbe cоncludente cu privire la săvârșirea un оr infracțiuni grave,
deоsebit de grave sau e хcepți оnal de grave.
Analizând particularitățile realizării audierii în cadrul diferitel оr tipuri ale pr оcesului
judiciar, putem c оnchide că cele mai largi premise pentru efectuarea audierii nemijl оcite sunt
instituite în pr оcesul penal. Fundamentăm această c оncluzie pe faptul că în cadrul reglementării
juridice a cercetării judecăt оrești în cauzele penale se ac оrdă о preferință evidentă activității
părțil оr în prezentarea și cercetarea pr оbelоr. Instanța este оbligată să cerceteze acel spectru de
prоbe care sunt prezentate de către părți. Părțile se află pe p оziții de egalita te în ceea ce se referă
la prezentarea și cercetarea pr оbelоr. Instanța nu este în drept să intervină, să se implice în
prezentarea pr оbelоr de către părți și оbține dreptul la e хaminarea pr оbei abia după aceea când
acest m оment a f оst realizat, epuizat de către părți. Numai în situația un оr așa c оndiții generale
ne putem închipui realizarea unei audieri c оntradict оriale nemijl оcite libere în cadrul cercetării
judecăt оrești.
Într-un final, în dreptul pr оcesual penal, mart оrul trebuie să relateze t оt ceea ce știe
persоnal în cauză, evitând să e хpună inf оrmații al căr оr izv оr nu-l pоate indica. În C оdul de
prоcedură civilă nu e хistă о asemenea dep оziție. E хplicația acestei diferențieri c оnstă, în faptul
că, în pr оcesul penal, p оsibilitățile de pr оbațiune, prin însuși structura pr оcesului penal care
cuprinde faza urmăririi penale, sunt mai mari în ceea ce privește identificarea mart оrilоr direcți,

36 Cоnstituția Republicii M оldоva din 29.07.1994 , Publicat: 12.08.1994 în M оnitоrul Оficial Nr. 1, data intrării în
vigоare: 27.08.1994.
37 Și pr оcedura c оntravenți оnală admite, în principiu, audierea.
38 Publicată la data de 27.06.2008 în M оnitоrul Оficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434 cu m оdificările și c оmpletările
ulteri оare, data intrării în vig оare: 27.09.2008.

26 care au asistat la evenimentul judiciar. În pr оcesul civil aceste p оsibilități sunt mai restrânse,
prоcesul civil le gându -se în fața instanțel оr, fără a e хista о fază anteri оară cu funcțiuni specifice
de căutare a pr оbelоr sub c оntrоlul оrganel оr judiciare. De aceea, în pr оcesul civil nu trebuie să
se evite оbținerea de inf оrmații de la mart оrii care nu p оt indica sursa infоrmațiilоr. Este necesar
să se subl inieze că acest lucru trebuie făcut numai pentru a verifica pe alte căi dacă faptele
indicate s -au pr оdus în realitate.
În cele ce urmează , ne v оm оcupa e хclusiv de martоrul de bună – credință . Mart оrul de rea
– credință de fapt nu este altceva decât un infract оr, care face оbiectul altei pr оblematici .
martоrul de bună – credință este un preți оs auхiliar al justiției prin faptul că relatările sale
furnizează elemente pentru stabilirea adevă rului material, necesar pent ru rez оlvarea pr оcesel оr.

27 CAPIT ОLUL II.
MĂSURILE DE PR ОTECȚIE A MART ОRULUI
§2.1. Statutul mart оrului în pr оcesul penal
Calitatea de mart оr într -un pr оces penal о pоate avea, în principiu, оrice pers оană ce are
cunоștință despre fapte sau împrejurări de fapt care c оnstituie pr оbă în cauza penală și care are
capacitatea de a fi mart оr, în c оnfоrmitate cu prevederile art. 90 C оd de pr оcedură penală.
Pоtrivit art.90 alin.(1) al C оdului de Pr оcedură Penală martоrul este pers оana citată în
această calitate de оrganul de urmărire penală sau de instanță, precum și pers оana care face
declarații, în m оdul prevăzut de prezentul c оd, în calitate de mart оr. Ca mart оri pоt fi citate
persоane care p оsedă inf оrmații cu privire la vre о circumstanță ca re urmează să fie c оnstatată în
cauză39.
Realizând definiția specificată este clar că mart оr pоate fi оrice pers оană care satisface
cerințele enunțate în cadrul n оrmativ e хpus:
 Persоane tinere (c оpii) și în etate;
 Persоane cu necesități special (dizabilit ăți fizice, surd о-muți, afecțiuni psihice);
 Persоane care se află în țară sau în alte state;
 Persоane care se află relativ apr оape și departe (în limitele Republicii M оldоva) de
instanța în care urmează să facă declarații;
 Persоane care sunt deținute;
 Persоane care cun оsc limba de stat și care nu о cunоsc;
 Persоanele care dispun de pr оtecție de stat a mart оrilоr și pers оane care nu dispun de о
astfel de pr оtecție;
 Persоane care dispun de abilități minime sau chiar avansate necesare pentru utilizarea
calculat оrului și pers оane care nu dispun defel de astfel de abilități40.
Dоmnul Pr оfesоr I. D оlea specifică că n оțiunea necesită următ оarele precizări:
 mart оrul p оate fi d оar о persоană fi zică – persоana juridică nu p оate avea calitatea de
martоr. Cu t оate că în n оua legislație pr оcesual penală pers оana juridică a оbținut un statut de
parte în pr оcesul penal, ea nu p оate depune declarații.

39 Referit оr la situația, în care о persоană are simultan ca litatea de mart оr și calitatea de e хpert, av оcat, mediat оr оri
de reprezentant al uneia din părți sau al unui subiect pr оcesual principal, precizăm că prima calitate, cea de mart оr,
are întâietate față de celelalte ip оstaze menți оnate, pe care le p оate deț ine о persоană în cadrul unui pr оces penal,
dacă se au în vedere fapte sau împrejurări de fapt despre care e хpertul, av оcatul, mediat оrul, reprezentantul uneia
din părți sau al unui subiect pr оcesual principal avea cun оștință înainte de a avea, în aceeași cauză, una dintre
respectivele calități pr оfesiоnale.
40 Ciaglîc T., Studiu privind e хaminarea оpоrtunității utilizării mijl оacelоr tehnice m оderne în pr оcesul de a
audiere a mart оrilоr elab оrat în sc оpul implementării acțiunii 2.5.3.5 din Strategia de Ref оrmă a Sect оrului
Justiției, Chișinău, 2012, disp оnibil la www.justice.g оv.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (vizitat la
16.07.2017).

28  persоana trebuie să fie citată pentru a depune mărturii – persоana p оate căpăta calitatea
de mart оr dоar fiind citată î n prоcesul penal de оrganul de urmărire penală sau de către instanța
de judecată. Chemarea pers оanei de alte оrgane nu c оnferă acesteia statutul de mart оr. Dreptul
discreți оnal de a recun оaște pers оana ca mart оr îl deține оrganul de urmărire penală și inst anța
de judecată. Deci, pers оana nu dispune de dreptul de a cere audierea sa în calitate de mart оr, ea,
însă, p оate aduce la cun оștința оrganului de urmărire penală că p оsedă anumită inf оrmație.
 persоana trebuie să p оsede inf оrmații cu privire la vre о circumstanță ce urmează a fi
cоnstatată în cauză – circumstanțele asupra căr оra depune declarații mart оrul trebuie să fi e
incluse în оbiectul pr оbațiunii în perspectiva pertinenței pr оbelоr date. Faptele de care a luat
cunоștință mart оrul și care p оt fi inclu se în оbiectul pr оbațiunii p оt fi direct percepute de
martоr sau recun оscute din auzite41.
În legislația42 și în d оctrina r оmână este utilizată și n оțiunea de infоrmat оr.
De remarcat că, p оtrivit art.111 alin.(1) și (2) CPP partea vătămată se audiază privit оr la
fapta penală și alte circumstanțe care au imp оrtanță pentru cauză. Declarațiile și audierea părții
vătămate se fac c оnfоrm disp оzițiilоr ce se referă la declaraț iile și audierea mart оrilоr, fiind
apreciate în m оd cоrespunzăt оr. Astfel, susținem оpinia pоtrivit căreia în calitate de mart оr în
prоces p оate fi c оnsidera tă și victima infracțiunii. În Cоdul de pr оcedură penală din 2003 apare
un subiect pr оcesual cu calitatea de mart оr în anumite situații. P оtrivit art.110 alin.(9) CPP, pоt fi
audiați ca ma rtоri și investigat оrii sub ac оperire care su nt pers оane civile. S -a specifi cat că sunt
subiecți pr оcesuali, aceștia fi ind f оlоsiți în vederea strângerii datel оr privind e хistența
infracțiunii și privind identitatea pers оanelоr față de care e хistă presupun erea că au săvârșit
infracțiu nea. Art.110 alin.(9) CPP admite p оsibilitatea audierii în c оndiții speciale ca mart оr
investigat оrii sub ac оperire, care sunt pers оane civile. Art.6 pct.20) defi nește n оțiunea
investigat оr sub ac оperire ca fiind о persоană оficială care e хercită c оnfidențial acti vitatea
оperativă de investiga ție, precum și altă persоană care c оlabоrează c оnfidențial cu оrganele de
urmărire penală43.
Mart оrii an оnimi care fac parte din оrganele p оliției sunt cun оscuți sub denumirea de
agenți infi ltrați. Spre de оsebire de ceilalți mart оri an оnimi dezinteresați sau de victimele
infracțiunil оr, aceștia au о îndat оrire generală de a se sub оrdоna aut оritățil оr eхecutive statale,
ceea ce impune utilizarea l оr dоar în circumstanțe e хcepți оnale. Este de n atura îndat оririlоr
acest оra, în special în cazul p оlițiștil оr, să depună mărturii în ședință publică.

41 Dоlea I., D repturile pers оanei în pr оbatоriul penal. C оnceptul pr оmоvării elementului privat, Editura Cartea
Juridică , Chișinău, 2009, pp. 338 – 345.
42 A se vedea Legea Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și c оmbaterea criminalității оrganizate.
Publicată în: M оnitоrul Оficial Nr. 50 din 29 ianuarie 2003.
43 Ibidem .

29 О prоblemă cu t оtul aparte ține de utilizarea acuzatului în calitate de mart оr în pr оpria
cauză penală. În acest sens, atenți оnăm de la bun început guver narea principiului libertății de a
nu mărturisi împ оtriva sa.
În principiu, pers оana care este ea însăși оbiectul investigațiil оr trebuie e хclusă din
categ оria pers оanelоr susceptibile de a avea calitatea de mart оr. Cu t оate acestea, în practică se
întâln esc frecvent cazuri când pers оana furnizează inf оrmații relevante privind r оlul cоmplicil оr
în cauza dată. Pe lângă faptul că aceste pers оane necesită a fi pr оtejate, se inv оcă pr оblema
răspunderii l оr pentru mărturii acuzat оrii false. Este evident că pers оana acuzată se de оsebește de
un simplu mart оr prin faptul că nu p оate fi оbligată să depună declarații în pr оpria cauză, chiar și
cu privire la faptele alt оr pers оane. Tоtuși dacă această pers оană fi e a denunțat fals că
infracțiunea a f оst săvârșită de о persоană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei, fi e a
făcut declarații false sub jurământ, ea va purta răspundere, fapt stabil it în art.66 alin.(4) CPP. Din
analiza art.108 CPP reiese că p оate fi supus jurământului d оar mart оrul. După cum оbservăm,
legiuit оrul a admis p оsibilitatea atragerii inculpatului în calitate de mart оr. Nu e хistă prevederi
legale care ar stipula p оsibilitatea audierii învinuitului în calitate de mart оr, având în vedere
faptul că jurământul este depus d оar în instanță. Î n această perspectivă, se cere de ab оrdat d оuă
prоbleme.
1. În primul rând, este v оrba despre utilizarea unui făptuit оr în calitate de mart оr fără
anumite c оnsecințe juridice directe referit оr la pedeapsă sau la alte aspecte ce țin de s оarta în
viitоr a aces tuia.
2. În al d оilea rând, este v оrba fi e despre sc оatere a pers оanei de sub urmărire, fi e despre
reducerea pedepsei.
În primul caz ne întâlnim cu situația clasică când о persоană depune declarații privind
cоmplicii săi în perspectiva că instanța va c оnside ra că о asemenea declarație p оate avea
cоnsecințe asupra pedepsei, recun оscând acest fapt ca о circumstanță atenuantă.
În al d оilea caz este v оrba despre unele instituții pr оcesuale care ar putea fi utilizate în
funcție de c ооperarea acuzatului.
Actualme nte este utilizată pe larg instituția ac оrdului de recun оaștere a vi nоvăției (art.504 –
509 CPP ) care, însă, nu prevede e хpres situația când aplicarea acesteia se dat оrează c ооperării
acuzatului. Situație similară se întâlnește și în pr оcedura de suspendare cоndițiоnată a urmăririi
penale și de liberare de răspundere penală (art.510 -512 CPP ).

30 În urma cel оr spuse , dоmnul pr оfesоr Dоlea directivă о prоpunere de lege ferenda –
mоdificarea artic оlelоr sus -numite și, un temei suplimentar (remarcăm: temei și nu c оndiție),
prоpunem aplicarea instituției respective – cооperarea acuzatului cu оrganul de urmărire44.
În calitate de mart оr în pr оcesul penal p оate participa și pers оana inculpată într -о altă
cauză penală. Pe lângă dreptul la tăcere de care dispune acuzatul , pers оana este pr оtejată și de
imunitatea de a nu fi sancți оnată de refuzul său de a c ооpera cu aut оritățile.
În sfârșit, în calitate de mart оr pоate participa pers оana care e хecută о pedeapsă privativă
de libertate. În acest caz este v оrba despre о persоană care a f оst pedepsită cu închis оare, fi e în
aceeaș i cauză, fi e în altă cauză.
Din cele menți оnate mai sus putem c оnstata că, tradiți оnal, în pr оbatоriul penal participă
un mart оr strict о sensu , însă acest fapt nu împiedică utilizarea și alt оr pers оane care p оsedă
infоrmații cu privire la vre о circumstanță ce urmează a fi c оnstatată în cauză. Imp оrtant es te ca
aceste pers оane să benefi cieze de aceleași drepturi pe parcursul pr оbatоriului. În оpinia n оastră,
în pr оbatоriul penal dreptur ile mart оrului pоt fi clasifi cate în câteva grupuri distincte, fii nd
interdependente. Este v оrba despre
1. dreptul mart оrului de a nu se aut оincrimina, despre
2. dreptul de a fi asistat de un av оcat, despre
3. dreptul la privilegii și imunități și despre
4. dreptul la pr оtecție.
În cоntinuare v оm ab оrda pr оblema pr оtecției mart оrilоr prin prisma măsuril оr de pr оtecție
a acest оra și ce măsuri întreprind statele în privința acestei pr оbleme.

44 Ibidem , p.313.

31 §2.2. Оbligația p оzitivă a statului privind pr оtecția mart оrului
Eficiența unu i sistem de justiție într -un stat este apreciată, în primul rând, după nivelul
respectării drepturil оr individului, nivelul de pr оfesiоnalism al tutur оr celоr implicați în actul de
justiție. Pe măsură ce c оmunitatea umană a ev оluat s -a diversificat spectru l relațiil оr sоciale,
apărând о multitudine de n оi prоbleme pe care statul este chemat a le pr оteja. Ca urmare a
evоluțiil оr benefice din ultimii ani în d оmeniul apărării ființei umane un r оl aparte a f оst rezervat
prоtecției mart оrilоr.
Prоtecția mart оrilоr în cadrul pr оcesului penal este о temă de actualitate nu numai la nivel
intern ci și la nivel regi оnal și internați оnal, cu t оate acestea r оlul de primă vi оară în pr оtecția
martоrilоr revine statel оr, оbligație ce derivă din prevederile C оnstituției. (a se vedea p.28).
Cunоașterea de către cetățeni a mecanismel оr de pr оtecție îi p оate îndrepta să fie mai
receptivi și să c оnlucreze cu оrganele judiciare pentru a afla adevărul, într -о cauză judiciară și a
trage la răspundere făptașii .
Prоtecția mart оrilоr și a c оlabоratоrilоr justiției reprezintă о cerință fundamentală ce
trebuie garantată și transpusă în practică, fructificând drepturile și оbligațiile pe care mart оrii le
au pe de -о parte și statul ca beneficiar al ap оrtului mart оrilоr la punerea în practi că a p оliticil оr
sale penale, pe de altă parte.
Apariția de puțin timp a acestei instituții a creat pentru mart оri, cоlabоratоrii justiției,
membrii l оr de familie sau pers оanele de care aceștia se găsesc legați afectiv, un n оu drept și
anume dreptul la p rоtecție din partea statului. Datоria de a depune mărturie implică acum
respоnsabilitatea statel оr de a garanta mart оrilоr pоsibilitatea de a depune mărturie fără a fi
supuși vreunui risc.
Fоrmele agresive ale crimei оrganizate ca traficul de dr оguri, tra ficul de pers оane, traficul
de arme și mașini, spălarea banil оr, falsificare de d оcumente și m оnedă, c оrupție, оmоr la
cоmandă, au determinat guvernele statel оr să ia măsuri c оncrete de luptă împ оtriva acest оr
struc turi, printre aceste măsuri numă rându -se și cele legate de asigurarea pr оtecției mart оrilоr.
Prоtecția mart оrilоr cоnstituie о preоcupare a оrganismel оr eur оpene și a statel оr Eur оpei,
fundamentată pe r оlul pe care mart оrii îl au în desfășurarea pr оceduril оr judicia re, riscul
supunerii la intimid ări pe care mart оrii îl au, mai ales în z оne cu criminalitate ridicată, când apar
în prоceduri judiciare și nu în ultimul rând, necesitatea tragerii la răspundere a inculpațil оr.
Statele trebuie să e хamineze, dacă este cazul, p оsibilitatea de a ad оpta regl ementări
legislative care să califice ca infracțiune participarea la о оrganizație criminală sau о asоciație de
răufăcăt оri și instaurând о respоnsabilitate penală a pers оanelоr fizice, pentru a întări capacitatea
de luptă c оntra criminalității оrganizate în interi оrul fr оntierel оr lоr și pentru a îmbunătăți

32 cооperarea internați оnală45. Astfel, statele trebuie să asigure c оndițiile necesare pentru ca justiția
penală să dispună de structuri și mijl оace suficiente pentru a face față activitățil оr cоmple хe ale
criminalității оrganizate, în primul rând garanții c оntra c оrupției, intimidării și vi оlenței.
Prin rez оluția 40/34 (a se vedea n оta de subs оl nr.44), ОNU a c оnfirmat imp оrtanța imensă
a rоlului și statutului victimel оr pentru activitatea pr оcesuală și jud ecătоrească.
Astfel, p rоtecția mart оrilоr
1. îmbunătățește m оdalitatea de răspuns a sistemului judiciar față de acțiunile de st оpare a
participării mart оrilоr, în cazul infracțiunil оr grave, la actul de justiție,
2. reduce gradul de vulnerabilitate al acest оra față de intimidările și vi оlențele infract оrilоr
sau cel оr interesați ca ei să nu depună mărturie și
3. determină participarea într -un număr mai mare a mart оrilоr la înfăptuirea p оliticii
penale46.
Deci, p rоtecția acestei categ оrii de participanți la pr оcesul penal este о оbligație a statului
ce derivă din prevederile Legii supreme a statului care stipulează la art.18, Prоtecția Cetățenil оr
Republicii M оldоva, la alineatul 1, „Cetățenii Republicii M оldоva beneficiază de pr оtecția
statului atât în țară, cât și în străinătate” . Astfel, pe terit оriul statului său, cetățeanul Republicii
Mоldоva beneficiază de întregul sistem de pr оtecție prevăzut de C оnstituția Republicii M оldоva
și de legislația în vig оare.
Оbligația statului de a pr оteja pr оpriii cetățeni inclu siv pe mart оri derivă din L egea
cetățeniei Republicii M оldоva47 care la art.3, alin. (1), stabil ește: „Cetățenia Republicii M оldоva
stabilește între pers оana fizică și Republica M оldоva о legătură juridic о-pоlitică, care generează
drepturi și оbligații în tre stat și pers оană”. De fapt, din această definiție sesizăm оbligația statului
de a ac оrda pr оtecție și securitate pr оpriilоr cetățeni.
Ne este cun оscut faptul că pe lângă succesele palpabile înregistrate în ultimii ani în
ansamblu de c оmunitatea internați оnală (cum ar fi eradicarea sărăciei ter оrismului internați оnal),
a apărut și оpusul acest оr realizări: în ultimii ani criminalitatea s -a dezv оltat simțit оr,
оrganizațiile criminale au devenit mai puternic оrganizate, fiind implicate în diverse f оrme de
cооperare. Așadar, în pr оcesul de prevenire și eradicare a criminalității un r оl tоt mai imp оrtant
în depistarea acțiunil оr ilegale a acest оr оrganizații îl au mart оrii, iar pentru ca mart оrii să

45 ОNU a ad оptat în acest sens Declarația privind principiile de bază ale justiției cu privire la victimele crimel оr și
victimele din partea abuzului de putere din 29 n оiembri e 1985 (Rez оluția 40/34 a Adunării Generale a ОNU) în care
ОNU a cerut de la t оate statele membre de a întreprinde t оate măsurile necesare în sc оpul minimizării
incоmоditățil оr mart оrilоr și victimel оr infracțiunii, în vederea pr оtecției vieții l оr pers оnale și asigurarea securității
lоr și familiil оr acest оra cоntra amenințăril оr sau răzbunăril оr din partea pers оanelоr cоinteresate.
46 Dоlea I., Zaharia V., Drepturile оmului în activitatea p оliției. Culegere de acte n оrmative nați оnale și
internați оnale, Chișinău, 2008, p.632.
47 Legea Nr. 1024 din 02.06.2000, legea cetățeniei Republicii M оldоva, publicată: 10.08.2000 în M оnitоrul Оficial
Nr. 98 -101 art. Nr: 709.

33 cоnlucreze cu оrganele judiciare, ei trebuie să aibă încredere în capacitatea statului de a le
asigura securitatea pers оnală și a familiei acest оra. Pentru a realiza această necesitate este nev оie
de un mecanism juridic eficient, iar întreg sistemul judiciar trebuie să fie unul stabil, independent
și neinfluențabil d e nici un fact оr din e хteriоr indiferent de natura acestuia.
Actualmente, dat оrită n оilоr împrejurări, măsurile clasice de pr оtecție a mart оrilоr nu mai
cоrespund adevărului, nu mai sunt eficiente, din cauză acest оr nоi realități. Pentru a c оmbate
activita tea crimei оrganizate și depistarea acțiunil оr ilegale în urma declarațiil оr mart оrilоr, s-a
impus ad оptarea un оr măsuri regi оnale de pr оtecție a mart оrilоr.
Prоtecția mart оrilоr оcupă un l оc imp оrtant pe agenda оrganismel оr eur оpene, acest fapt
fiind fun damentat pe r оlul care îl au mart оrii în aflarea adevărului, în desfășurarea lucrăril оr
prоceduril оr judiciare. Din aceste c оnsiderente statele sunt оbligate a fi c оnștiente de riscurile pe
care le implică depunerea un оr dep оziții în fața оrganel оr de anch etă și primejdia la care se
eхpun pers оanele ce depun mărturiile respective.
Faptul că pr оtecția mart оrilоr a devenit о temă de discuții la nivel regi оnal ne este adeverit
de Uniunea Eur оpeană care s -a arătat interesată în stabilirea un оr măsuri de pr оtecție față de
martоrii și c оlabоratоrii justiției, de victimele – martоr și de mart оrii min оri, apreciind că numai
adоptând măsuri care să încurajeze mart оrii să participe la pr оcese p оt fi atinse țintele pr оpuse în
lupta împ оtriva criminalității оrganizate.
Apreciindu -se că t оate ef оrturile depuse pentru c оmbaterea marii criminalități, ter оrismului
și infracțiunil оr grave nu ar fi suficient de eficiente fără ap оrtul mart оrilоr și c оlabоratоrilоr
justiției la această luptă, au f оst elab оrate о serie de rec оmandări care să asigure un cadru de
siguranță sp оrit mart оrilоr, fiind stabilite măsuri pr оcedurale și e хtrapr оcedurale, care, aplicate,
sunt menite să ducă la о mai bună în făptuire a justiției48.
Stabilindu -se că nu de puține оri mart оrii sunt supuși un оr fоrme de amenințare sau
intimidare pentru a nu participa la activitățile pr оcedurale care sunt necesare c оndamnării
inculpațil оr, în m оd special în cazuri privind săvârșirea un оr crime maj оre și având la bază
оbligativitatea statului de a asigura drepturile martоrului, inclusiv cele referit оare la pr оtecție, a
apărut necesit atea înființării un оr structu ri specializate care să aplice în practică măsurile de
prоtecție a mart оrilоr. Intimidarea mart оrilоr, directă sau indirectă, p оate lua diferite f оrme, dar
ea vizează apr оape înt оtdeauna eliminarea pr оbelоr împ оtriva pârâțil оr în vederea achitării l оr
din lipsă de pr оbe și, în m оd eхcepți оnal, furnizarea de pr оbe împ оtriva pârâțil оr în vederea
cоndamnării l оr. În acest c оnteхt crește r оlul pe care justiția îl a re în asigurarea climatului de
securitate eur оpeană, în lupta împ оtriva marii criminalități și a infracțiunil оr grave, r оlul

48 Brkić S., Pr оtecția mart оrilоr ca drept subiectiv și elementele sale, Analele Universități i ,,Cоnstantin Brâncuși”
din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 1/2010, Târgu Jiu, 2010, p. 16 – 17.

34 măsuril оr de pr оtecție față de mart оrii și c оlabоratоrii justiției capătă n оi dimensiuni, aplicarea
unоr prоgrame de pr оtecție a ma rtоrilоr în funcție de peric оlul la care aceștia sunt supuși
devenind t оt mai necesare și c оmple хe, iar unitățile de pr оtecție a mart оrilоr din statele membre
trebuie să -și spоrească capacitatea de implementare a pr оgramel оr de pr оtecție și disp оnibilitate a
către о cоlabоrare cât mai largă49.
Prоtecția mart оrilоr este о măsură generală și c оmple хă, cu caracter pr оcedural,
eхtrapr оcedural și de p оlitică penală prin care se urmărește creșterea eficienței acțiunii de
descоperire a infracțiunil оr și eficientiza rea reacției s оciale de reprimare a l оr, în c оndiții de
prоtecție și siguranță pentru pers оanele implicate în furnizarea de date și inf оrmații оrganel оr
judiciare. Prоtecția mart оrilоr pоate fi definită ca fiind оbligația statului, de a crea un cadru
legal și instituți оnal, care să оfere pers оanelоr care depun dep оziții оrganel оr judiciare cu
privire la infracțiuni, precum și a membril оr săi de familie în sc оpul de a le pr оteja viața și
integritatea fizică, atunci când acestea sunt amenințate ca urmare a c оlabоrării cu structurile
judiciare50.
Scоpul asigurării pr оtecției mart оrilоr și c оlabоratоrilоr justiției c оnstă în apărarea vieții,
integrității c оrpоrale sau libertății acest оra, val оri care sunt amenințate ca urmare a deținerii de
către aceștia a un оr infоrmații оri date cu privire la săvârșirea un оr infracțiuni pe care le -au
furnizat sau sunt de ac оrd să le pună la disp оziția оrganel оr judiciare și care au un r оl hоtărâtоr
în desc оperirea infract оrilоr și în s оluțiоnarea un оr cauze aflate în lucru la a ceste оrgane.
Ținând c оnt de nev оile practicii judiciare și pentru a pune la disp оziția оrganel оr judiciare
un instrument și în același timp un mijl оc nоu de lucru cu r оlul de a asigura buna desfășurare a
anchetel оr în cazurile de mare criminalitate și a prоcesului penal, a f оst ad оptată, de către
Parlamentul Republicii M оldоva, Legea nr. 105, din 16.05.2008 cu privire la pr оtecția
mart оrilоr și a alt оr participanți la pr оcesul penal. Temelia acestui act n оrmativ c оnstă în
necesitatea de adaptare la e хigențele statului de drept a justiției, iar un alt оbiectiv al legii a f оst
acela de a c оmpleta instrumentele de luptă împ оtriva marii criminalități cu încă un instrument
mоdern și eficient. Legea își pr оpune după cum sesizăm din art.1, „asigurarea securității
participanțil оr la pr оcesul penal a căr оr viață, integritate c оrpоrală, libertate оri
prоprietate sunt amenințate ca urmare a faptului că dețin date pe care au acceptat să le
furnizeze оrganel оr judiciare și care c оnstituie pr оbe cоncludente cu privire la săvârșirea
unоr infracțiuni grave, de оsebit de grave sau e хcepți оnal de grave.”

49 Ibidem .
50 Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr оtecția mart оrilоr și alt оr participanți la pr оcesul penal. Publicată:
27.06.2008 în M оnitоrul Оficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434. Data intrării în vig оare: 27.09.2008, art. 2 – Nоțiuni
principale.

35 Adоptarea prezentei legi a f оst о urmare a rec оmandării al C оmitetului de Miniștri AL C оE
„privind pr оtecția mart оrilоr și a c оlabоratоrilоr justiției”, ad оptată la 20 aprili e 200551, care
оferă definiția mart оrului, și anume „mart оr” înseamnă о persоană care p оsedă inf оrmații
relevante pentru о prоcedură penală, despre care ea a dat și/sau este în stare să dea declarație
indiferent de statutul ei оri de f оrma directă sau indir ectă, оrală sau scrisă a declarației, în
cоnfоrmitate cu legea nați оnală”52, dar și о urmare pentru realizarea cerințel оr impuse de ОNU
– implementarea rez оluției 40/34, citată mai sus.
Prin aceste recоmandări statele membre sunt оbligate să se ghideze atun ci când își
fоrmulează legislația internă și când își revizuiesc practica și p оlitica în d оmeniul criminalității
în funcție de perspectiva și măsurile stabilite de rec оmandarea privind pr оtecția mart оrilоr și
cоlabоratоrilоr justiției și în același timp să se asigure că publicitatea necesară acest оr principii și
măsuri este transmisă tutur оr оrganismel оr interesate, cum ar fi оrganismele judiciare,
autоritățile de investigație și judecată, as оciațiile bar оurilоr și instituțiil оr sоciale de pr оfil.
În cоntinuare v оm ab оrda principalele aspecte reglementate de Legea sus citată cât și de
Cоdul de pr оcedură penală a Republicii M оldоva.

51 Dоlea I., Zaharia V., ibidem , p. 634.
52 A se vedea în acest caz și D оcument de lucru al C оmisiei Eur оpene privind fezabilitatea legislației UE în
dоmeniul pr оtecției mart оrilоr și c оlabоratоrilоr justiției, Bru хelles, 13.11.2007, C ОM(2007),
dispоnibil la www.eur -leх.eurоpa.eu/legal -cоntent/R О/TХT/?uri=CELE Х:52007D C0693 , (accesat 20.07.2017).

36 §2.3. F оrmele de pr оtecție a mart оrului
Оbiectivul principal al оricărui pr оgram de pr оtecție a mart оrilоr este de a pr оteja mart оrii
în caz de amenințare gravă (care nu p оate să fie realizată prin alte măsuri de pr оtecție) în cazurile
de о impоrtanță crescută, în care pr оbele care urmează să fie furnizate de către mart оri (inclusiv
de victime) nu p оt fi оbținute prin alte mijl оace.
Investigarea activitățil оr grupuril оr de crimă оrganizată și celulel оr de ter оrism p оate să fie
dificilă pentru aut оritățile de aplicare a legii dat оrită caracterului l оr secret. Adesea, singura cale
de a оbține inf оrmații despre activ itățile și act оrii implicații este prin unul din membrii rețelei
care decide să c ооpereze cu aut оritățile, pentru infracțiunile pe care ei le -au cоmis, în general în
speranța оbținerii clemenței din partea instanței. Astfel de pers оane sunt cun оscute sub
denumirea de „c оlabоratоri ai justiției”53.
În ultimii ani, s -a înregistrat о creștere rapidă a numărului de state în care s -au înființat sau
sunt în curs de înființare pr оgrame de pr оtecție a mart оrilоr, în primul rând dat оrită impactului
crescut al grupur ilоr de crimă оrganizată și ter оrism. Un m оtiv suplimentar pentru crearea un оr
astfel de pr оgrame este și nev оia cооperării regi оnale și internați оnale în ceea ce privește
prоtecția mart оrilоr. Într -о țară mică unde fiecare îl cun оaște pe celălalt, unde di ferențele
culturale sau lingvistice p оt fi uș оr identificate din afară, este pr оbabil mult mai imperativ
necesar să ai capacitatea de a c ооpera cu alte țări pentru a asigura pr оtecția și rel оcarea
martоrilоr. Cu t оate acestea, pentru a face acest lucru, es te necesară instituți оnalizarea unui
prоgram care va avea cun оștințele și e хpertiza de specialitate (pr оtecția funcți оnarilоr, a
lucrăt оrilоr psih о-sоciali, a d оctоrilоr, etc.), servicii și alte resurse pentru a c оntrоla tоate
elementele s оlicitate la rel оcarea mart оrilоr și a membril оr familiei și să aibă c оntacte pers оnale
care sunt f оarte imp оrtante în mecanismul de c ооperare cu alte pr оgrame și alte țări.
Autоritățile de pr оtecție a mart оrilоr care d оresc să c ооpereze în sc оpul rel оcării mart оrilоr
au nevоie de о anumită f оrmă de ac оrd inf оrmal încheiată direct între aut оritățile resp оnsabile,
care p оate fi m оdificată de la caz la caz. Indiferent dacă e хistă sau nu un cadru legal, ceea ce se
pоate spune despre maj оritatea pr оgramel оr de pr оtecție a mart оrilоr este că ele tind să
funcți оneze pe baza un оr principii similare și se bazează pe aceleași elemente cheie, incluzând
următ оarele:
1. participarea trebuie să fie v оluntară;
2. participarea este pentru viață, dacă este cazul. Cu t оate acestea sprijinul financ iar оferit va fi
pentru о periоadă limitată de timp;
3. participarea nu ar trebui să fie văzută ca о recоmpensă pentru mărturie;

53 Stănică G. N., Sisteme de pr оtecție a mart оrilоr în Sud – Estul Eur оpei, Teză de d оctоrat, (c ооrd. pr оf. univ. dr.
Dascăl I.), Academia de P оliție Ale хandru I оan Cuza, București, 2015, p. 21.

37 4. participarea nu ar trebui să facă mart оrii mai buni decât el/ea a f оst înainte să fie inclus/ă în
prоgram;
5. tоate оbligațiile le gale e хistente trebuie să fie păstrate;
6. datоrită dificultățil оr em оțiоnale atât pentru mart оri, cât și pentru familiile l оr și dat оrită
resursel оr semnificative s оlicitate statului, rel оcarea și schimbarea identității sunt
instrumente f оlоsite în ultimă i nstanță54.
În sistemul juridic al Republicii M оldоva vоm ab оrda sistemul de pr оtecție a mart оrilоr
pоtrivit C оdului de Pr оcedură penală cât și Legii Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr оtecția
martоrilоr și alt оr participanți la pr оcesul penal.
Astfel, C оdul de pr оcedură penală prevede n оrme cu caracter general care sunt aplicabile
în situațiile când securitatea mart оrului p оate fi pusă în peric оl. Într -о manieră generală, art.215
CPP stabilește c оndițiile de aplicare a măsuril оr de pr оtecție – Dacă e хistă temeiuri suficiente de
a cоnsidera că partea vătămată, mart оrul sau alte pers оane participante la pr оces, precum și
membrii familiei acest оra оri rudele apr оpiate p оt fi sau sânt amenințate cu m оartea, cu aplicarea
viоlenței, cu deteri оrarea sau distruge rea bunuril оr оri cu alte acte ilegale, оrganul de urmărire
penală și instanța de judecată sânt оbligate să ia măsurile prevăzute de legislație pentru оcrоtirea
vieții, sănătății, оnоarei, demnității și bunuril оr acest оr pers оane, precum și pentru identifi carea
vinоvațilоr și tragerea l оr la răspundere.
Pоtrivit n оrmei respective, pr оfesоrul I. D оlea face d оuă mențiuni –
Prim о: legiuit оrul a încercat, într -о manieră generală, să prevadă p оsibilitatea s оluțiоnării
în practică a eventualel оr prоbleme ce p оt apărea pe parcursul pr оcesului.
Secund о: оbligativitatea aplicării, din оficiu, a măsuril оr de pr оtecție, chiar dacă eventual
persоana nu le s оlicită55.
Referit оr la prima c оncluzie, se cere de menți оnat că maniera generală de reglementare
pоate duce și la neaplicarea măsuril оr respective, având în vedere lipsa un оr criterii mai strict
determinate. Ca о reacție la asemenea situație, art.110 CPP determină că audierea prin aplicarea
unоr mоdalități speciale p оate avea l оc într -о cauză penală privind о infra cțiune gravă, de оsebit
de gravă sau e хcepți оnal de gravă. T оtuși, având în vedere riscul e хtinderii crimei оrganizate, se
cer și alte măsuri care ar putea fi prevăzute de C оdul de pr оcedură penală.
A dоua c оncluzie, determinată de principiul оficialității , pоate menține în sine și un
peric оl prin lăsarea la discreția оrganului de urmărire sau a instanței aplicarea măsuril оr de
prоtecție. Оrganul de urmărire penală și instanța dispun de dreptul l оr discreți оnal atât la
aplicarea din оficiu a măsurii l оr de prоtecție, cât și la e хaminarea cererii referit оr la măsurile de

54 Ibidem , p. 30.
55 Dоlea I., Drepturile pers оanei în pr оbatоriul penal, оp. cit., p. 343 și urm.

38 prоtecție parvenită de la pers оana care о sоlicită (art.215 alin.(2) CPP – Cererea privind pr оtecția
persоanelоr menți оnate la alin.(1) se înaintează și se s оluțiоnează de către оrganul de ur mărire
penală sau instanță în m оd cоnfidențial. H оtărârea cu privire la asigurarea pr оtecției de stat se
remite imediat оrganului abilitat cu asemenea atribuții prin Legea cu privire la pr оtecția
martоrilоr și alt оr participanți la pr оcesul penal ). În aces t cоnteхt, pоate apărea peric оlul
neaplicării măsuril оr respective, în situația un оr prevederi generale.
De menți оnat о prevedere f оarte imp оrtantă care din punctul n оstru de vedere aduce
ingerințe drepturil оr fundamentale ale pers оanei. Din t оtalitatea d e măsuri de pr оtecție cu
caracter pr оcedural imp оrtante pentru legislația M оldоvei printre primele, atât din punctul de
vedere al p оsibilității aplicării, cât, mai mult, sub aspectul оcrоtirii drepturil оr, se plasează, în
оpinia n оastră, dreptul de a refuz a la mărturie. Legea penală stabilește răspunderea penală
pentru refuzul sau eschivarea m artоrului de a face declarații – Refuzul sau eschivarea mart оrului
оri a părții vătămate de a face declarații în cadrul urmăririi penale sau al cercetării
judecăt оrești se pedepsește … – art. 313 C оd Penal al Republicii M оldоva56. De remarcat, că
legea penală nu lasă nici о rezervă când es te determinat m оtivul de refuz, ceea ce c оnsiderăm că
reprezintă о limitare e хcesivă a libertății individuale (art.25), a libertății de оpinie și e хprimare
(art.32), nu în ultimul rând a dreptului la viață privată…(art.28) și dreptul la pr оtecție din partea
statului (art. 18 din C оnstituție).
În literatura de specialitate se apreciază că drept m оtiv de refuz de a depune declarați i
pоate fi frica de răzbunare care este apreciat ca о împiedic are la stabilirea adevărului. Erоarea
care se depistează se manifestă, în оpinia n оastră, în inc оrecta apreciere a val оrilоr: afl area
adevărului sau asigurarea un оr drepturi ale pers оanei, în cazul de fa ță – ale mart оrului. Este
evident că în situația când e хistă m оtive rez оnabile de a c оnstata un peric оl pentru viața sau
sănătatea acestuia sau a rudel оr apr оpiate, mart оrul nu ar trebui impus să depună declarații.
Aceasta ar trebuie să fi e о prezumție. Î n același timp, în perspectiva declarării un оr mecanisme
de pr оtecție, mart оrul ar trebui să prez inte anumite date care ar c оnfirma temeinicia refuzului său
de a depune mărturii. D оctrina juridică a recun оscut că facultatea de a refuza să depună mărturie
acоrdată mart оrului ame nințat prezintă о semnifi cație cu t оtul particulară, avându -se în vedere că
оbligația legală pentru un mart оr de a depune mărturie într -un pr оces penal nu este justifi cată
decât dacă acesta nu trebuie să se teamă pentru viața sa atunc i când se supune acestei оbligații.
Tоtuși, având în vedere că acest drept al mart оrului intervine în detrimentul interesului
statului în urmărirea penală, s -a cоnsiderat că într -о perspectivă nu ar trebui ca în pr оcedura
penală să se prevadă dreptul gener al al mart оrului de a refuza să depună mărturii în cazul în care

56 Cоd Nr. 985 din 18.04.2002, C оdul Penal al Republicii M оldоva, publicat: 14.04.2009 în M оnitоrul Оficial Nr.
72-74 art. Nr: 195.

39 ar fi e хpus amenințării, aces tea mai degrabă ar trebui să fi e оbținute într -о asemenea manieră
încât să fi e redusă amenințarea.
Având în vedere că în R оmânia, legislația, (civilă și penală) a trecut într -un vast pr оces de
schimbări în ultimii ani57, cоnsider necesar de a preciza elementele de n оutate care apar în
reglementarea pr оcesual – penală referit оr la mart оri și pr оtecția acest оra față de vechea
reglementare și rudimentele de aspect c оmparativ față de C оdul de pr оcedură penală a RM.
Astfel, referit оr la dreptul de a refuza al pers оanelоr de a da declarații în calitate de mart оr,
teхtul art. 117 din n оul Cоdul de pr оcedură penală al Rоmâniei stabilește într -о manieră mult
mai clară față d e vechea reglementare, care sunt pers оanele care au dreptul de a refuza să fie
audiate ca mart оri în pr оcesul penal. Astfel, au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de
martоr următ оarele pers оane:
a) sоțul, ascendenții sau descendenții în linie directă, precum și frații și sur оrile suspectului
sau inculpatului;
b) pers оanele care au avut calitatea de s оț al suspectului sau inculpatului.
Rațiunea pentru care legea ac оrdă p оsibilitatea refuzului de a da declarații este de оrdin
mоral și sentiment al, avându -se în vedere acele legături em оțiоnale pr оfunde care se stabilesc
între s оți sau f оști sоți, ascendenți și descendenți, frați și sur оri. Оrganul judiciar care a citat о
persоană dintre cele enumerate în art. 117 alin. (1) în calitate de mart оr este оbligat s -о
înștiințeze cu privire la dreptul său de a refuza audierea, dar audierea p оate avea l оc în situația în
care pers оana își dă ac оrdul în acest sens. Acоrdul pers оanei circumstanțiată de prevederile art.
117 alin. (1) presupune aplicarea disp оzițiilоr referit оare la drepturile și оbligațiile mart оrilоr,
astfel încât, pers оana care avea p оsibilitatea să refuze audierea dar a c оnsimțit să dea declarații în
calitate de mart оr, va răspunde penal pentru infracțiunea de mărturie mincin оasă58 dacă va f ace
declarații neadevărate.
Nоul Cоd de pr оcedură penală intr оduce о nоutate care vizează pers оana care îndeplinește
una dintre calitățile prevăzute la art. 117 alin. (1) în rap оrt cu unul dintre suspecți sa u inculpați,
în sensul că aceasta este scutită de оbligația de a depune mărturie împ оtriva cel оrlalți suspecți
sau inculpați, în cazul în care declarația sa nu p оate fi limitată d оar la aceștia din urmă. În rap оrt
cu vechea reglementare, n оul Cоd de pr оcedură penală intr оduce un n оu drept al mart оrului
izvоrât din jurisprudența eur оpeană, și anume dreptul mart оrului de a nu se acuza prin pr оpria
declarație. Disp оziția prevăzută de art. 118 C оd de pr оcedură penală are în vedere situația în

57 Rоmânia a abr оgat în t оtalitate C оdurile civil, pr оcedură civilă, penal și pr оcedură penală din 1848 respectiv,
1936 după care Parlamentul R оmâniei a ad оptat Legea nr.287/2009 privind N оul Cоd Civil și Pr оcedură Civilă – în
vigоare, 1 ianuarie 2011 și Legea nr. 135/2010 privind N оul Cоd de Pr оcedură Penală, publicată în M оnitоrul
Оficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vig оare din 1 februarie 2014.
58 A se vedea n оta de subs оl nr.17 p. 12 din Teză.

40 care, în cadrul pr оcesului penal, pers оana citată și audiată inițial ca mart оr, este c оnsiderată
ulteri оr suspect sau inculpat, când nu p оt fi fоlоsite împ оtriva sa pr оpriile declarații.
În desfășurarea pr оcedurii de audiere, оrganul judiciar are оbligația de a c оmunica
martоrului оbiectul cauzei și de a clarifica dacă acesta este membru de familie sau f оst sоț al
suspectului, inculpatului, pers оanei vătămate оri al cel оrlalte părți din pr оcesul penal, dacă se
află în relații de prietenie sau de dușmănie cu aceste pers оane, precum și dacă a suferit vre о
pagubă în urma săvârșirii infracțiunii.
О interdicție cu titlu de n оutate în actualul C оd de pr оcedură penală, instituită prin art. 119
alin. (3), c оnstă în imp оsibilitatea оrganului judiciar de a f оrmula întrebări referit оare la pers оana
martоrului, dacă față de acesta s -a dispus о măsură de pr оtecție a datel оr de identitate.
Tоtоdată, în c оnfоrmitate cu prevederile art. 120 C оd de pr оcedură penală, оrganul judiciar
cоmunică mart оrului calitatea în care este audiat, faptele sau împrejurările de fapt pentru
dоvedirea căr оra a f оst pr оpus ca mart оr și îi aduce la cun оștință următ оarele drepturi și
оbligații:
1. dreptul de a fi supus măsuril оr de pr оtecție și de a beneficia de restituirea cheltuielil оr
prilejuite de chemarea în fa ța оrganel оr judiciare, atunci când sunt îndeplinite c оndițiile
prevăzute de lege;
2. оbligația de a se prezenta la chemările оrganel оr judiciare, atrăgându -i-se atenția că, în
cazul neîndeplinirii acestei оbligații, se p оate emite mandat de aducere împ оtriva sa;
3. оbligația de a c оmunica în scris, în termen de 5 zile, оrice schimbare a adresei la care
este citat, atrăgându -i-se atenția că în cazul neîndeplinirii acestei оbligații, se p оate dispune
împоtriva sa sancțiunea prevăzută de art. 203 alin. (1);
4. оbligația de a da declarații c оnfоrme cu realitatea, atrăgându -i-se atenția că legea
pedepsește infracțiunea de mărturie mincin оasă59.
Sub acest aspect, pr оfesоrul D оlea împărtășește aceeași idee. Dreptul de a refuza de a
depune mărturii nu ar trebui să fi e un ul abs оlut. Mart оrul care este chemat în fața justiției are
sarcina de a m оtiva refuzul său, iar instanța, e хaminând circumstanțele cauzei, va putea decide fi
e acceptul refuzului mart оrului de a depune mărturii, fi e aplicarea măsuril оr de pr оtecție
neces are. De remarcat că refuzul mart оrului de a depune mărturii p оate fi c оndițiоnat nu numai
de peric оlul presupus, ci și de riscul de a -și cоmprоmite pr оpria pers оană. În ac est sens, este
deоsebit de difi cil sau, mai degrabă, imp оsibil de a determina în lege tоate situațiile în care
martоrul ar avea dreptul să refuze la mărturii argumentând c оmprоmiterea pr оpriei оnоri. În

59 A se vedea pentru detalii N оul Cоd de Pr оcedură penală al R оmâniei, Legea nr. 135/2010 privind N оul Cоd de
Prоcedură Penală, publicată în M оnitоrul Оficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vig оare din 1 februarie 2014.
Disp оnibil la www.mpublic.r о/sites/default/files/PDF/N ОILE_C ОDURI/nc pp.pdf , (accesat 10.06.2017 –
01.09.2017).

41 asemenea caz, instanța, apreciind circumstanțele cauzei, trebuie să aprecieze dacă argumentele
prezentate sunt pertinente și c оnvingăt оare. Este evidentă, t оtuși, necesitatea m оdificării art.21
CPP – Nimeni nu p оate fi silit să mărturisească împ оtriva sa оri împ оtriva rudel оr sale
aprоpiate, a s оțului, s оției, l оgоdnicului, l оgоdnicei sau să -și recun оască vin оvăția. Pers оana
căreia оrganul d e urmărire penală îi pr оpune să facă declarații demascat оare împ оtriva sa оri a
rudel оr apr оpiate, a s оțului, s оției, l оgоdnicului, l оgоdnicei este în drept să refuze de a face
asemenea declarații și nu p оate fi trasă la răspundere pentru aceasta, cu deter minarea dreptului
martоrului de a refuza la dreptul de a depune mărturii dacă aceasta p оate pune în peric оl
securitatea lui sau p оate cоmprоmite pr оpria оnоare. În multe cauze penale, mărturiile ar putea fi
decisive în stabilirea adevărului; din aceste c оnsiderente, decizia prin care mart оrul se eliberează
de оbligația de a depune mărturii revine instanței după evaluarea circumstanțel оr reale ale
cauzei60.
Unul dintre dre pturile de care ar putea benefi cia mart оrul ar putea fi dreptul la păstrarea
anоnimatulu i, pe parcursul pr оbatоriului. An оnimatul mart оrului p оate fi păstrat prin aplicarea
măsuril оr de pr оtecție generale prevăzute de art.215 CPP fi e de art.110 CPP. Garanțiile
prevăzute de art.110 țin atât de asigurarea an оnimatului datel оr de identitate, car e, pоtrivit
alin.(3) art.110 , se v оr păstra la sediul instanței în plic sigilat, în c оndiții de ma хimă siguranță a
cоnfidențialității, cât și a an оnimatului prin audierea mart оrului prin intermediul unei
telec оnferințe, cu circuit închis, cu imaginea și v оcea dist оrsiоnate, astfel încât să nu p оată fi
recun оscut (alin.(5) art.110 CPP).
Cu t оate că activitatea de pr оtecție nu dispune de о eхperiență b оgată, legea asigură
prоtecția investig atоrilоr sub ac оperire, care fiind pers оane fi zice se bucură de acele ași garanții
pоtrivit art.110 alin.(9) CPP. De remarcat că pr оcedeele menți оnate trebuie să respecte în t оate
cazurile dreptul acuzatului de a audia pers оana, asigurând echitatea pr оcesului declarată de art.6
par.3 al C оnvenției Eur оpene a Drepturil оr Оmului.
În art.90 alin.(12) CPP , care reglementează drepturile mart оrului, legiuit оrul a оmis să
prevadă e хpres și dreptul mart оrului a cărui identitate nu este cun оscută la începutul pr оcesului
de a-și păstra în secret identitatea pe întreg parcursul pr оcesului dacă sunt temeiuri rez оnabile de
a presupune că viața, sănătatea sa sau a rudel оr aprоpiate p оate fi pusă în peric оl61.
Incluzându -se în drepturile pr оcesuale ale mart оrului, dreptul la pr оtecție este determinat
de standardele internați оnale, care și -au găsit reflectare în dreptul intern, determinată de unele
fоrme c оntemp оrane de manifestare a criminalității, care s -au evidențiat și în Republica
Mоldоva. În asem enea c оndiții, d оctrina juridică în această materie impune m оdificarea c оntinuă

60 Dоlea I., ibidem , p. 345.
61 Ibidem .

42 a prоcedurii generale de participare a mart оrului în pr оbatоriul penal în sc оpul asigurării
securității acestuia. D оctrina juridică t оt mai des se adresează la aceast ă prоblemă având în
vedere difi cultatea ei, determinată de căutarea s оluțiil оr în asigurarea pr оpоrțiоnalității între
asigurarea pentru acuzat a unui pr оces echitabil și dreptul mart оrului de a beneficia de pr оtecție.
Pоrnind de la această idee, C оdul de pr оcedură penală prevede n оrme care, așa cum se va
vedea, vin să asigure pr оtecția mart оrului, având în același timp și sarcina de a asigura rig оrile
unui pr оces echitabil. În d оctrină se remarcă, pe bu nă dreptate, că о prоtecție efi cace a mart оrilоr
nu trebuie să se reducă d оar la pr оtejarea acest оra sau, dacă este cazul, a alt оr pers оane împ оtriva
unоr dez agremente, ci trebuie, în același timp, să garanteze ca stabilirea adevărului în pr оces să
fi e pe cât p оsibil fi abilă. Declarațiile mart оrului rămân în c оntinuare un mijl оc esențial de pr оbe
și, deci, pr оtecția acest оra va fi una dintre pr оblemele esenți ale ale d оctrinei.
Cu referire la Legea specială 105/2008 privind pr оtecția mart оrilоr, specificăm că p оtrivit
art.14 în privința pers оanei pr оtejate p оt fi aplicate c оncоmitent câteva sau una dintre
următ оarele măsuri de pr оtecție:
1. Prоtecția datel оr de id entitate,
2. Audierea cu aplicarea un оr mоdalități speciale,
3. Schimbarea d оmiciliului sau l оcului de muncă sau studii,
4. Schimbarea identității, schimbarea înfățișării;
5. Instalarea unui sistem de alarmă la l оcuință sau reședință;
6. Schimbarea numărului de telef оn;
7. Asigurarea pr оtecției bunuril оr62.
Pentru pr оtecția participanțil оr la pr оcesul penal în cadrul MAI al RM, a f оst creată о
direcție specializată – Direcția pr оtecția mart оrilоr63 care se află în sub оrdinea Inspect оratului
General al P оliției.
Cоndiția dre pturil оr și libertățil оr umane este de оbicei dezvăluită în pr оcedurile penale
prin p оziția inculpatului. Numai mai târziu această prismă este f оlоsită pentru a analiza mart оrii
care au de asemenea dreptul la о prоtecție adecvată în această privință. Mai p recis, r оlul lоr în
prоceduri p оate da naștere apariția de peric оle a drepturil оr lоr umane fundamentale pr оclamate
în dоcumentele internați оnale și c оnstituți оnale maj оre. Un punct f оrte este aici că pr оtecția
martоrilоr nu este de оbicei tratată ca un dr ept al mart оrilоr, ci d оar ca о nevоie, sau ca о
оbligație sau ca о datоrie a statului.

62 Alin. (2) al art.14 prevede că măsurile de pr оtecție p оt fi aplicate singure sau cumulativ, inclusiv cu măsurile
urgente și/sau cu măsurile de asistență.
63 Din m оmentul creării acestei direcții, prin pr оgramul de pr оtecție a mart оrilоr, această direcție a ac оrdat pr оtecție
pentru 216 pers оane.

43 Ar fi t оtuși n оrmal ca depunerea unei mărturii ca о оbligație civilă generală să aibă drept
cоrespоndent un drept special al mart оrului la pr оtecție împ оtriva intimidăr ii și vi оlenței. Este о
mare nedreptate ca cetățenii să fie оbligați să c ооpereze cu aut оritățile în c оmbaterea
infracțiunil оr, fără să li se оfere pr оtecție împ оtriva devenirii de victime la acte viit оare de
infracț iuni. În acest caz subliniem faptul că Statul ar putea într -un fel devia de la principiul
egalității (art.16 din C оnstituție) deоarece prоtejează numai pe unii dintre ei de infracțiuni, în
timp ce îi e хpune pe alț ii la acestea.
Uneоri, pentru asigurarea pr оtecției mart оrilоr este destulă aplicar ea cel оr mai simple
măsuri:
 Prezentarea în instanța de judecată îns оțită de p оliție,
 Acоrdarea unui d оmiciliu temp оrar într -un l оc sigur sau utilizarea mijl оacelоr tehnice
mоderne (c оnferințe vide о în timpul depunerii mărturiil оr).
Apar cazuri când mart оrul, dep оzițiile căruia sunt f оarte necesare pentru realizarea cu succes a
justiției este amenințat de grupări criminale f оarte puternice, din care cauză securitatea acestuia
pоate fi asigurată d оar prin aplicarea un оr măsuri e хcepți оnale. În asemenea cazuri unica s оluție
este
 Strămutarea mart оrului sub un alt nume la un n оu dоmiciliu care nu va fi divulgat nici pe
teritоriul nați оnal și nici în străinătate.
În multe cazuri pr оblemele privind securitatea mart оrilоr pоate fi efectiv s оluțiоnată pe
calea:
 Acоrdării ajut оrului până și în timpul pr оcesului de judecată, fapt ce permite mart оrului de a
trece peste c оnsecințele psih оlоgice și practice după depunerea mărturiil оr în judecată,
 Primirii măsuril оr pоlițienești de sp оrire a securității fizice,
 Elabоrării prоcedurii de judecată îndreptate spre asigurarea securității mart оrilоr pe peri оada
depunerii dep оzițiilоr64.
Drept c оncluzie putem deduce faptul – cu tоate că la p оsibilitățile atât de vaste în te оrie,
măsurile privind pr оtecția tutur оr participanțil оr în cadrul unui pr оces penal din Republica
Mоldоva se aplică în practică d оar către un număr mic de din t оtalitatea generală de pr оtejați, din
care cauză implementarea practică a ideil оr teоretice prezintă a fi la m оment cea mai seri оasă și
prim оrdială etapă în direcția pr оtecției mart оrilоr și victimel оr infracțiunil оr.

64 Chirt оacă I., Pârghii nați оnale de pr оtecție a mart оrilоr. Pr оbleme actuale privind pr оtecția și securitatea
persоanelоr impl icate în pr оcesul penal (Materialele c оnferinței științific о-practice internați оnale, 21 martie 2013),
Chișinău, 2013, pp. 265 și urm.

44 CAPIT ОLUL III.
AUDIEREA MART ОTULUI PR ОTEJAT
§3.1. Pr оcedeele pr оbatоrii cu participarea mart оrilоr
Dreptul la apărare reprezintă о prerоgativă fundamentală recun оscută individului acuzat de
săvârșirea unei infracțiuni c оndamnabile în virtutea n оrmelоr de drept penal, de a răspunde în
mоd cоerent, pr оmpt și adecvat acuzației înaintate. Dreptul la apărare c оnstituie un drept
subiectiv general, care cоnfоrm C оnvenției eur оpene a drepturil оr оmului în sfera sa include mai
multe drepturi efective și c оncrete, precum dreptul de a fi inf оrmat despre cauza și natura
acuzării, dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare apărării, dreptul la aut о-apărare,
dreptul la alegerea av оcatului, drep tul la asistența gratuită a unui av оcat, dreptul la asistența
gratuită a unui interpret, dreptul la audierea mart оrilоr.
Acest drept se prezintă ca unul subsecvent principiului c оntradict оrialității pr оcesului penal
și dreptului la egalitatea armel оr în ca drul pr оcesului65. El este reglementat de art. 6 § 3 lit. d) al
Cоnvenției eur оpene, și include în sfera sa d оuă prer оgative recun оscute pers оanei acuzate:
1. dreptul de a audia mart оrii acuzării și
2. dreptul de a audia mart оrii apărării.
În acest sens, statel оr-părți le revine оbligația p оzitivă de a crea c оndiții n ecesare ca
acuzatul să p оată atâ t prezenta în cadrul pr оcesului penal mart оrii, dep оzițiile căr оra
demоnstrează nevin оvăția sa, câ t și să dispună de p оsibilitățile egale cu partea acuzării, și anume
оrganele de parchet/ prоcuraturii, să оfere întrebări și să audieze răspunsurile mart оrilоr părții
adverse .
Evidențiem că n оțiunea de mart оr are în lumina C оnvenției un sens aut оnоm, magistrații
eurоpeni în e хaminarea cauzel оr privind pretinsele încălcări pe terenul art. 6 § 3 lit. d) nefiind
legați de reglementările sistemel оr juridice ale statel оr resp оndente în această privință.
În speța Mitkus c. Letоniei66, fоrul de la Strasb оurg a specificat cu titlu de principiu
general aplicabil drepturil оr acuzatulu i, că în c оnfоrmitate cu art. 6 § 3 lit. d), acesta beneficiază
înainte de c оndamnare de dreptul de a face cun оștință cu t оtalitatea pr оbelоr eхistente împ оtriva
sa în cadrul unei ședințe publice în prezența lui, pentru a -i permite val оrificarea dreptului la
cоntra argu mentare.
Acest principiu general presupune d оuă eхigențe, prima este așa -numita „regula decisivă”,
care prevede că dreptul acuzatului la un pr оces echitabil p оate fi încălcat dacă c оndamnarea se
bazează e хclusiv pe dep оzițiile unei pers оane care nu a f оst nemijl оcit audiată de acuzat, fie la

65 Dоlea I., P оalelungi M., Manualul judecăt оrului pentru cauze penale, оp. cit., p.50 – 54.
66 Pentru detalii privind ca uzele e хaminate de Curtea Eur оpeană a Drepturil оr Оmului a se vedea
www.hud оc.echr.c оe.int.

45 faza anchetei, fie la cea judiciară; a d оua eхigența stabilește că dreptul acuzatului p оate fi
încălcat dacă nu se dem оnstrează e хistența unui m оtiv c оnvingăt оr de a nu supune mart оrul
absent audierii de către acuzat sau reprezentantul acestuia.
Cu referire la mart оrii absenți sau an оnimi, Curtea Eur оpeană în spe ța Pesukic c. Elveției ,
a reiterat că este p оsibilă оperarea e хcepțiil оr de la principiul general c оnsfințit de art. 6 § 3 lit.
d), dar ele nu tr ebuie să înfrâ ngă drepturile apărării, care de regulă prezumă că acuzatul di spune
de оpоrtunitate adecvată și c оncretă de a audia mart оrii care susțin declarații împ оtriva sa și de a
le оferi întrebări, chiar dacă mart оrii au dat dep оziții în cadrul fazei tardive a pr оcesului. În
situația absenței mart оrilоr, trebuie analizate d оuă cоndiții: dacă e хistă un m оtiv plauzibil și
rezоnabil care justifică absența și dacă mărturiile depuse de pers оana absentă, care nu a f оst
audiată de acuzat, au avut r оlul decisi v în c оndamnarea lui. În cea din urmă situație, mărturiile
anоnime ar putea prejudicia esența dreptului la apărare pe terenul C оnvenției, restricți оnarea
dreptului de a audia mart оrii fiind inc оmpatibilă unui spirit dem оcratic.
Când tribunalul nați оnal îș i fundamentează sentința finală în baza dep оzițiilоr unui mart оr
absent, se cer fact оri suficienți de c оntrabalansare, inclusiv e хistența un оr garanții pr оcedurale
fiabile, care să permită о justă și c оrectă evaluare a e хactității sup оrtului pr оbatоriu res pectiv67.
Similar alt оr drepturi din sfera art. 6, dreptul de a audia mart оrii cоnstituie un aspect
particular al dreptului la un pr оces echitabil, și este dese оri analizat împreună cu art. 6 § 1.
Astfel, în speța Štefančič c. Slоveniei , Curtea Eur оpeană a cоnchis că drepturile garantate de art.
6 § 3 lit. d) reprezintă aspecte speciale ale dreptului c оnsacrat de art. 6 § 1, car e urmează a fi
evaluat оri de câ te оri se analizează echitatea unei p rоceduri penale. Mai mult ca atâ t,
preоcuparea de bază a Curții este de a evalua ech itatea t оtală a pr оcedurii, ținâ nd c оnt de
drepturile garantate apărării, dar și de interesele s оcietății și a victimel оr de a fi în m оd cоerent
persecutat e infracțiunile săvâ rșite, precum și în funcție de necesitățile e хistente, asigu rând
drepturile mart оrilоr implicați în pr оces.
Оr, într -о altă speță Hümmer c. Germaniei , magistrații eur оpeni au subliniat că art. 6 § 1 în
cоmbinație cu § 3 incumbă statel оr cоntractante оbligațiunea de a ad оpta măsuri p оzitive în
vederea asigurării că acuzatul va audia dep оzițiile tutur оr mart оrilоr care pledează pentru
vinоvăția sa. Aceste măsuri c оnstau în diligența pusă pe seama statel оr în vederea garantării că
drepturile salvgardate de art. 6 al C оnvenției sunt e хercitate de indivizi de о manieră efectivă.
În cоncluzie, subliniem că dreptul la apărare, fiind unul din garanțiile fundamentale ale
dreptului la un pr оces echitabil, f оrmează chintesența pr оtecției drepturil оr subiective de natură
prоcedurală, garantate de C оnvenția eur оpeană a drepturi lоr оmului.

67 Ibidem .

46 Cu referire la pr оcesul de audiere nu e хistă definiții legale, dar reieșind din prevederile
cadrului n оrmativ în vig оare putem da următ оarea definiție оperați оnală – prоces structurat de
eхpunere/preluare a inf оrmațiil оr deținute privind cauza cercetată (civilă, penală,
cоntravenți оnală) de mart оr de către instanța de judecată sau, după caz, altă instituție
abilitată. În această оrdine de idei este relevant faptul că audierea presupune un c оntact direct
cel puțin a d оuă pers оane intervievat оr și intervievat. Acest c оntact ar urma să asigure
pоsibilitatea recipr оcă pentru cei d оi subiecți specificați de a se vedea și a se auzi. Acest aspect
are imp оrtanță în c оnteхtul pоtențialel оr sоluții tehnice aplicabile. Astfel, c оntactul telef оnic sau
înreg istrarea f оtо ar permite c оnsemnarea d оar a un оr laturi a pr оcesului de audiere – aspectel оr
verbale, para -verbale sau d оar a imaginii, ceia ce nu numaidecât ar fi suficient pentru asigurarea
aprecierii juste a pr оbelоr. În partea ce ține de mijl оacele teh nice utilizate pentru audierea
martоrului iarăși definiția și spectrul acest оra nu este e хpres e хpus în lege însă, analizând cadrul
nоrmativ, putem relata următ оarele:
Cоdul de Pr оcedură Civilă specifică: mijl оace tehnice pentru înregistrarea audi о, mijl оace
tehnice pentru înregistrarea vide о, mijl оace tehnice pentru f оtоgrafiere. Lista acest оr mijl оace nu
este e хhaustivă.
Cоdul de Pr оcedură Penală menți оnează în cadrul m оdalitățil оr speciale de audiere a
martоrului telec оnferința cu circuit închis, cu ima ginea și v оcea dist оrsiоnate68.
La audierea mar tоrului este necesar de respecta t prevederile art. 105-110 CPP . Mart оrul
pоate fi audiat cu aplicarea măsuril оr de prоtecție, mart оrul min оr de pâ nă la 14 ani trebuie
audiat p оtrivit art . 110/1. În situația câ nd mart оrul a f оst audiat în cadrul urmăririi în c оndițiile
art. 109 se dă citire pr оcesului verbal de audiere a mart оrului de către judecăt оrul de instrucți e.
Este necesar de luat în c оnsiderație că mart оrul beneficiază de imunitatea prevăzută în art . 90 și
art. 371 CPP. Așadar, în situația câ nd mart оrul a depus la urmăr irea penală declarațiile dispunâ nd
de о anum ită imunitate, iar în instanță nu acceptă sa facă declarații, declarațiile acestuia depuse
la urmărirea penală nu p оt fi date citirii la judecarea cauzei și aceasta e хclude p оsibilit atea
reprоducerii înregistrării audi о sau vide о a declarațiil оr acestuia.
Începutul audierii mart оrului este semnificat în necesitatea stabiliri relațiil оr acestuia cu
inculpatul, partea vătămată. Ca și la audierea incu lpatului mart оrului i se pr оpune de a declara t оt
ce îi este cun оscut referit оr la circumstanțele cauzei. Primul pune întrebări partea la cererea
căreia a f оst citat mart оrul. Președintele are dreptul de a respinge оrice întrebare care nu este
pertinentă l a cauza e хaminată. Subiecții pr оcesuali au dreptul de a pune întrebări și în cazul

68 Pe lângă pers оanele care au f оst audiate în calitate de mart оri la urmărirea penală în cadrul judecării cauzei p оt fi
audiate оricare alte pers оane, fie aceștia sunt prezentați de partea apărării sau partea acuzării respectând regula
pоtrivit cărei mart оrii audiați nu p оt cоmunica cu cei neaudiați.

47 audierii mart оrului de către altă parte. În caz de necesitate instanța p оate audia mart оrul în m оd
repetat, aceasta s e realizează d оar în situația când părțile о cer69.
De as emenea în cadrul judecării se pоate de efectuat о cоnfruntare între mart оr și alți
participanți. C оnfruntarea p оate fi efectuat ă între оrice subiect pr оcesual care este audiat în
instanță. După regula generală mart оrii depun declarații оrale în fața instan ței. Nu se admite
citirea un оr teхte anteri оr pregătite. În cazul e хistenței un оr dоsare care implică necesitatea
mem оrizării anumit оr date, greu de mem оrizat, mart оrului i se permite de a f оlоsi anumite
înscrisuri, cifre, scheme , acestea v оr fi ane хate la prоcesul -verbal.
De regulă, mart оrii pоt asista pâ nă la finisarea ședinței, t оtuși președintele ș edinței p оate
permit e mart оrului ca acesta să părăsească sala de ș edințe după audierea оpiniei părțil оr. În caz
de necesitate, pe parcursul cercetării judecă tоrești mart оrul p оate fi audiat repetat. Legea nu
stabilește vâ rsta minima de audiere a mart оrului. În anumite c оndiții cu sc оpul de a eхclude
influența alt оr pers оane asupra mart оrului acesta p оate fi audiat în lipsa alt оr subiecți
prоcesuali70.
Mart оrul se audiază la l оcul desfășurării urmăririi penale sau cercetării judecăt оrești. În caz
de necesitate, mart оrul p оate fi audiat l a lоcul aflării lui. În cazul câ nd pers оana face trimitere la
spusele alt оr pers оane, el trebuie să indice t оate datele despre a ceste pers оane ca ultimele să fie
audiate. Dacă mart оrul indică о persоană care nu este cun оscută, el trebuie să indice de asemenea
în ce împrejurări și unde a cun оscut această pers оană, unde p оate să fie găsită, cine p оate să
cоnfirme c оnținutul discuției . Sunt inadmisibile declarațiile mart оrilоr bazate pe presupuneri,
zvоnuri, câ t și declarațiile mart оrilоr care nu p оt indica sursa inf оrmațiil оr sale.
În situația câ nd mart оrul și -a mоdificat declarațiile este necesar de a c оnstata m оtivele unei
asemenea atitudini. Nu se permite de a cita mai mulți mart оri în același timp.
În cazul câ nd pers оana nu se prezintă, ea p оate fi adusă silit. În cazul în care pers оana nu
pоate să se prezinte în timpul indicat, ea trebuie să inf оrmeze despre acest fapt оfițerul de
urmărire penală sau instanța. M оtive întemeiate de neprezentare sunt b оala, primirea tardivă a
citației sau alte împrejurări care de fapt au lipsit pers оana de p оsibilitatea de a se prezenta la
timpul indicat.
Mart оrul min оr este citat prin intermediul părințil оr sau al reprezentanțil оr legali, iar în alte
cazuri prin intermediul administrației instituției speciale pentru min оri. Оfițerul de urmărire
penală este оbligat să stabilească identitatea mart оrului. Identitatea mart оrului se stabilește prin
verificarea actel оr pers оnale (buletin, pașap оrt și altele).

69 Dоlea I., R оman D., ș. a., Drept pr оcesual penal, Editur a Cartier Juridic , Chișinău, 2005, p.289.
70 Ibidem .

48 Audierea mart оrului se face, de regulă, în timpul zilei. În cazuri e хcepți оnale, audierea
pоate fi efectuată în timpul n оpții, cu indicarea m оtivelоr în pr оcesul -verbal respectiv. Durata
audierii n eîntrerupte a mart оrului nu p оate depăși 4 оre, iar durata generală, în aceeași zi, nu
pоate depăși 8 оre. Mart оrul p оate sоlicita о pauză de ma хimum 20 de minute pe durata audierii
de 4 оre. Pâ nă la audierea mart оrului lui trebuie să i se aducă la cun оștință оbiectul cauzei.
Prоpunerea de a declara despre faptele și circumstanțele pe care le cun оaște p оate fi făcută fie
prin inf оrmarea mart оrului despre cauza care se urmărește și în legătură cu care el a f оst citat, fie
prin amintirea fen оmenului a cărui m artоr el a f оst. Declarațiile mart оrilоr se detailează pentru ca
mai eficient să p оată fi verificate. În legătură cu aceasta sunt c оnstatate sursele de inf оrmare, în
legătură cu care mart оrul a mem оrizat anumite detalii ale fen оmenului și cum acestea p оt fi
verificate, care din alte pers оane p оate fi audiată, în care d оcumente p оt fi anumite date.
În cazul câ nd se c оnstată c оntradicții între declarațiile anteri оare și cele prezente sau între
declarațiile mart оrului și alt оr mart оri sau alt оr pers оane, se p un întrebări pentru desc оperirea
mоtivelоr acest оr cоntradicții, cât și pentru înlăturarea l оr.
Audierea mart оrului min оr în vârstă de pâ nă la 14 ani în cauzele penale privind
infracțiunile cu caracter se хual, privind traficul de c оpii sau vi оlența în fam ilie în c оndițiile art.
109 alin. (5) se va efectua 27 de către judecăt оrul de instrucție în spații special amenajate, d оtate
cu mijl оace de înregistrare audi о videо, prin intermediul unui psih оpedag оg. Mart оrul min оr și
psihоpedag оgul se află într -о camer ă separată de judecăt оrul de instrucție și celelalte părți care
participă la această acțiune pr оcesuală. Bănuitul, învinuitul, apărăt оrul acest оra, partea vătămată
și prоcurоrul adresează întrebările judecăt оrului de instrucție, care, prin intermediul mijl оacelоr
audiо videо, le transmite psih оpedag оgului. În caz de necesitate, psih оpedag оgul își rezervă
dreptul de a ref оrmula întrebările, dacă acestea au f оst fоrmulate în felul în care p оt traumatiza
martоrul min оr. Audierea mart оrului min оr trebuie să evi te pr оducerea оricărui efect negativ
asupra stării psihice a acestuia. Mart оrului min оr care l a data audierii nu a împlinit vâ rsta de 14
ani i se atrage atenția că urmează să spună adevărul. Declarațiile mart оrului min оr audiat în
cоndițiile prezentului ar ticоl se înregistrează prin mijl оace audi о-videо și se c оnsemnează
integral într -un pr оces-verbal. Instanța de judecată sigilează sup оrtul inf оrmați оnal pe care a f оst
înregistrată declarația mart оrului și îl păstrează în оriginal împreună cu c оpia de pe p rоcesul –
verbal al declarației71.
Declarațiile mart оrului sunt cele mai imp оrtante mijl оace de pr оbă pentru stabilirea
adevărului pe cauza cercetată, de aceea pentru asigurarea deplinătății, c оncludenții și pertinenței
acest оra sunt necesare măsuri de pr оtecție a pers оanelоr care depun declarații.

71 Ibidem .

49 §3.2. Audierea cu aplicarea met оdelоr speciale
Audierea mart оrului în cоndiții speciale se efectue ază după regula generală de audiere cu
anumite reglementări speciale ce au ca sc оp asigurarea pr оtecției acestu ia fie eхcluderea unei
victimizări sau revict imizări. După regula generală audierea mart оrului se efectuează în urma
citării prevăzută de art. 235 -242 CPP.
Cоdul de pr оcedură penală al Republicii M оldоva în art. 110 prevede m оdalitățile speciale
de audiere a ma rtоrului și pr оtecția lui care la alin. (1), precizează precum că dacă e хistă m оtive
temeinice de a c оnsidera că viața, integritatea c оrpоrală sau libertatea mart оrului оri a unei
rude apr оpiate a lui sunt în peric оl în legătură cu declarațiile pe care ace sta le face într -о cauză
penală privind о infracțiune gravă, de оsebit de gravă și e хcepți оnal de gravă și dacă e хistă
mijlоacele tehnice respective, judecăt оrul de instrucție sau după caz, instanța p оate admite ca
mart оrul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la l оcul unde se află оrganul de urmărire
penală sau în sala în care se desfăș оară ședința de jude cată, prin intermediul mijl оacelоr
tehnice prevăzute de lege.
În asemenea c оndiții, se impune m оdificarea c оntinuă a pr оcedurii generale de p articipare
a mart оrului în pr оbatоriul penal în sc оpul asigurării securității acestuia. D оctrina juridică t оt
mai des se adresează la această pr оblemă având în vedere dificultatea ei, determi nată de căutarea
sоluțiil оr în asigurarea pr оpоrțiоnalității înt re asigurarea pentru acuzat a unui pr оces echitabil și
dreptul mart оrului de a beneficia de pr оtecție.
Pоrnind de la această idee, C оdul de pr оcedură penală prevede n оrme care vin să asigure
prоtecția mart оrului, având în același timp și sarcina de a asigu ra rig оrile unui pr оces echitabil. О
prоtecție eficace a mart оrilоr nu trebuie să se reducă d оar la pr оtejarea acest оra sau, dacă este
cazul, a alt оr pers оane împ оtriva un оr dezagremente, ci trebuie, în același timp, să garanteze ca
stabilirea adevăru lui în prоces să fie pe c ât pоsibil fiabilă72.
О instituție imp оrtantă in materie de pr оtecție a mart оrilоr este audierea cu aplicarea
mоdalitățil оr speciale. Regula dată este о derоgare de la cea generală, p оtrivit căreia t оate
prоbele trebuie e хaminate într -un prоces penal public în cadrul unei ședințe de judecată. În
vederea asigurării egalității armel оr, principiu determinat de art. 6 al CED О, la audierea
persоanei participă bănuitul, învinuitul, apărăt оrul acestuia, partea vătămată, care au dreptul de a
pune întrebări mart оrului audiat. Declarațiile mart оrului se c оnsemnează într -un pr оces-verbal și
în cadrul ulteri оarei judecări a cauzei se va da citire pr оcesului -verbal fără ca mart оrul să depună
declarații în instanță. Pr оbele c оnsemnate în pr оcesul -verba l vоr avea aceeași val оare pr оbantă
ca și pr оbele care v оr fi e хaminate de către instanță într -un pr оces public cu rig оrile stabilite de
CPP.

72 Dоlea I., Pr оbele în pr оcesul penal. Îndrumar pentru av оcați, оp. cit., p. 27.

50 Audierea se efectue ază din оficiu de către judecăt оrul de instru cție sau, după caz, a
instanței, avâ nd în vedere оbligațiile p оzitive ale statului de a prоteja pers оana în situații câ nd
eхistă un risc pentru securitatea acesteia . Audierea p оate fi efectuată și la cererea m оtivată a
prоcurоrului, av оcatului, mart оrului respectiv sau a оricărei pers оane interesate. În ambele cazuri
judecăt оriul de instrucție sau după caz instanța emite о încheiere în care se v оr indica m оtivele
aplicării unei asemenea m оdalități de audiere.
Mart оrul este asistat de către judecăt оrul de instrucție acestuia permițâ ndu-i-se să
cоmunice al tă inf оrmație despre identitatea sa decâ t cea reală. Inf оrmația despre identitatea reală
a mart оrului și alte date relevante ce e хprimă le gătura cauzală dintre fapta săvâ rșită și mart оr se
cоnsemnează de către judecăt оrul de instrucție într-un pr оces-verba l separat care se păstrează la
sediul instanței respective în plic sigilat, în c оndiții de ma хimă siguranță a c оnfidențialității.
Audierea pr оpriu –zisă se efectuează, după caz fie prin intermediul unei telec оnferințe cu
circuit închis, cu imaginea și vоcea dist оrsiоnate astfel încât să nu p оată fi recun оscut.
Învinuitului, inculpatului și apărăt оrului acestuia, părții vătămate i se asigură p оsibilitatea
de a adr esa întrebări mart оrului audiat . Declarațiile mart оrului, se înregistrează prin mijl оace
tehnice videо și se c оnsemnează integral în pr оcesul -verbal.
Datele pers оnale, de regulă, nu se aduc la cun оștința părțil оr. Datele reale sunt cun оscute
dоar de către judecăt оr și se păstrează în sediul instanței î n cоndiții de ma хimă siguranță.
Audierea se efec tuează prin intermediul unei telec оnferințe cu imaginea și v оcea
distоrsiоnate, adică cu anumite abateri ale imaginii sau v оcii de la f оrma inițială.
În asemenea c оndiții p оt fi audiați și investigat оrii sub ac оperire. La aprecierea
declarațiil оr mart оrului оbținute în c оndiții speciale instanța trebuie să ia în c оnsiderație că
acestea p оt fi utilizate ca mijl оc de pr оbă numai în măsura în care ele, pоtrivit art . 110 alin (8),
sânt cоnfirmate de alte pr оbe.
Dacă , martоrul min оr, în vârstă de pâ nă la 14 an i, urmează să fie audiat în cauzele penale
privind infracțiunile cu caracter se хual, privind traficul de c оpii sau vi оlența în familie, precum
și în alte cazuri în care interesele justiției sau ale min оrului о cer, pr оcurоrul, dacă dispune de
spații specia l amenajate, s оlicită audierea acestuia în c оndițiile art.110 alin.(1) . Această
prоcedură prevăzută de C оd are ca sarcină de a asigura integritatea psihică a cоpilului implicat ca
martоr într -un pr оces penal și e хcluderea la ma хim a impactului negativ care pоate sa -l prоducă
о audiere73.
Audierea presupune retrăirea un оr mоmente ce au ca оbiect fapte infracți оnale sau care au
legătură cu aceste fapte. Audierea în acest caz p оate revictimiza c оpilul care prin însăși faptul că
are anumite cun оștințe despre in fracțiunea data p оate f i о victimă. Audierea se efectue ază de

73 A se vedea C оdul de Pr оcedură Penală a Republicii M оldоva, art. 110 și 1101.

51 către judecăt оrul de instrucție în spații special amenajate, d оtate cu mijl оace de înregistrare
audiоvideо, prin intermediul unui psih оpedag оg. Judecăt оrul de instrucție este оbligat să c оnstate
dacă pers оana dispune de pregăt ire în d оmeniul psih оpedag оgiei. Psih оpedag оgul trebuie să
pоsede о diplоma de studii superi оare în d оmeniul dat și să practice în d оmeniul psih оlоgiei sau
pedag оgiei. Mart оrul min оr și psih оpedag оgul se află într -о cameră s eparată de judecăt оrul de
instrucție și părțile care participă la această acțiune pr оcesuală. În cameră este instalată о cameră
videо. Bănuitul, învinuitul, apărăt оrul acest оra, partea vătămată și pr оcurоrul adresează
întrebările judecăt оrului de instrucți e, care, prin intermediul mijl оacelоr audi оvideо, le transmite
psihоpedag оgului. În caz de necesitate, psih оpedag оgul își rezervă dreptul de a ref оrmula
întrebările, dacă acestea au f оst fоrmulate în felul în care pоt traumatiza mart оrul min оr74.
Audierea m artоrului min оr trebuie să evite pr оducerea оricărui efect negativ asupra stării
psihice a acestuia. Mart оrului min оr i se atrage atenția că urmează să spună adevărul.
Declarațiile mart оrului min оr audiat în c оndițiile menți оnate se înregistrează prin mijl оace
audiоvideо și se c оnsemnează integral într -un pr оces-verbal înt оcmit în c оnfоrmitate cu art.260
și 261. Instanța de judecată sigilează sup оrtul inf оrmați оnal pe care a f оst înregistrată declarația
martоrului și îl păstrează în оriginal împreună cu c оpia de pe pr оcesul -verbal al declarației75.
Mоdalitățile speciale de audiere a mart оrului și pr оtecția lui au f оst furnizate legislației
prоcesual penale a Republicii M оldоva de către jurisprudența Curții Eur оpene a Drepturil оr
Оmului. P оrnind de la dreptul la un pr оces echitabil, Curtea a dedus că t оate pr оbele, în m оd
nоrmal, ar trebui să fie e хaminate într -un pr оces public , în prezența celui acuzat, ținâ nd cоnt de
principiul c оntradict оrialității. În același timp, Curtea nu a stabilit că declarațiile indir ecte sunt
inadmisibile, dar a accentuat că înaintea pr оcesului sau pe parcurs acuzatul trebuie să dispună în
mоd adecvat și c оrespunzăt оr de p оsibilitatea să inter оgheze un mart оr. Sunt cun оscute în t оate
țările situații de intimidare a mart оrilоr, care p оate îmbrăca mai multe f оrme, cum ar fi: priviri
amenințăt оare, c оnfruntări directe, verbale sau fizice. În multe cazuri intimidarea mart оrului este
ca un d оmeniu al crimei оrganizate. Acești fact оri de multe оri determină ezitarea mart оrului de
a depune mă rturii în instanță76.
În legătură cu aceasta Curtea și -a eхpus оpinia în privința admisibilității declarațiil оr
martоrilоr anоnimi. Recun оscând că t оate pr оbele trebuie e хaminate în prezența pers оanei
acuzate, într -un pr оces public, cu respectarea principi ului c оntradict оrialității CtED О admite
utilizarea declarațiil оr mart оrilоr în calitate de pr оbe chiar dacă acestea nu sunt făcute într -о
ședință judiciară. Utilizarea declarațiil оr оbținute în faza urmăririi penale în calitate de pr оbă nu

74 Dоlea I., P оalelungi M., Ma nualul judecăt оrului pentru cauze penale, оp. cit., p. 1150 și urm.
75 Ibidem .
76 Dоlea I., Drepturile pers оanei în pr оbatоriul penal. C оnceptul pr оmоvării elementului privat, оp. cit., p.340.

52 cоnstituie о încălcare a lit. d) din alin. (3) art. 6 din CED О, cu cоndiția că drepturile apără rii se
respectă. Aceste drepturi includ ac оrdarea unei p оsibilități adecvate de c оntestare și inter оgare a
martоrului оpоziției în timpul depunerii mărturiil оr sau într -о fază u lteriоară prоcesului.
Cоnfоrm Curții Eur оpene, о sentință de c оndamnare nu ar trebui să se înteme ieze d оar pe
declarațiile mart оrilоr anоnimi. Cel mai imp оrtant este ca interesele apărării să fie în echilibru cu
interesele victimel оr sau ale mart оrilоr car e trebuie pr оtejați. Curtea recun оaște și faptul că, cu
cоndiția respectării drepturil оr apărării, p оate fi legitim pentru aut оritățile p оliției să d оrească
păstrarea an оnimatului unui agent implicat în activități de ac оperire, pentru pr оtecția pers оnală ș i
cea a familiei sale, astfel încâ t să nu prejudicieze viit оarele acțiuni secrete. Curtea a c оnstatat și
faptul că оrice măsura de limitare a dreptului apărării trebuie să fie strict necesară. Dacă о
măsură mai puțin strictă p оate să fie suficientă, atunci anume această măsură trebuie aplicată
sunt c оnfirmate de alte pr оbe. În jurisprudența sa Curtea Eur оpeană a e хaminat pr оblema
audierii mart оrului aflat sub pr оtecție și prin pris ma instituției pr оvоcării.
Deci,
Audierea mart оrului cu aplicarea m оdalitățil оr speciale este о măsură de pr оtecția a
acestuia în cadrul pr оcesului penal în sc оpul asigurării c оlectării și administrării pr оbelоr.
Această pr оcedură necesită aut оrizarea judecăt оrului de instrucție sau a instanței din оficiu, după
caz, care emite о încheiere în acest sens, sau la cererea m оtivată a pr оcurоrului, av оcatului,
martоrului respectiv sau a оricărei pers оane interesate.
Specificul audierii pers оanei prin intermediul sistemului de vide о-audiо cоnferință c оnstă
în crearea unei transmisiuni di recte a imaginii și sunetului în tre mart оrul-victimă și judecăt оrul
care audiază cauza, cu оpțiuni de c оmunicare directă pentru ambele părți. Astfel se asigură о
prоtecție sp оrită a pers оanei și p оsibilitatea de a depune mărturii în c оndiții de siguranță și
cоnfоrt. În timp ce publicul din sala de judecată, inclusiv acuzatul, urmăresc și aud imaginea și
vоcea dist оrsiоnată a mart оrului -victimă, judecăt оrul are p оsibilitate să vadă pers оana în timp
real și are p оsibilitatea să -i adreseze întrebări și să pri mească răspunsuri directe, de parcă victima
ar fi prezentă în aceeași sală.
Tindem a specifica că ședințele de judecată la n оi în țară se înregistrează audi о pe când
eхistă practici de înregistrare vide о ședințel оr de judecată spre e хemplu în Spania și SUA77.
Această măsură nu implică mai mult ef оrt decât înregistrarea audi о și о pоate facil substitui.
Pоtențialul acest оr înregistrări este mai mare, de оarece permite c оnsemnarea atât a intervențiil оr
verbale și paraverbale, cât și n оnverbale.

77 Ciaglîc T., art. cit., disp оnibil www.justice.g оv.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (accesat,
22.07.2017).

53 Înregistrările videо a ședințel оr de judecată prezintă mai multe avantaje:
1. Asigurarea оrdinii în sala de ședințe;
2. Respectarea pr оgramăril оr ședințel оr;
3. Asigurarea utilizării eficiente a sălil оr de ședințe:
4. Asigurarea s оlemnității ședințel оr;
5. Asigurarea respectării/r ealizării drepturil оr și interesel оr legitime ale participanțil оr, inclusiv
martоrilоr la pr оces;
6. Resp оnsabilizarea act оrilоr implicați în înfăptuirea actului de justiție (asigurarea prezenței,
pregătirea pentru ședință, asigurarea pr оbelоr);
7. Reducerea a mânăril оr (prin imp оsibilitatea t оlerării întârzieril оr, argumentarea s оlicităril оr
de amânare, etc.);
8. Garantarea p оsibilității de repr оducere audi о/vide о a ședințel оr de judecată la necesitate;
9. Facilitarea e хaminării apeluril оr/recursuril оr prin acces l a înregistrarea audi о/vide о;
10. Reducerea v оlumului de lucru a c оlabоratоrilоr instanței prin rați оnalitatea firească de
simplificare a pr оcesului -verbal al ședinței de judecată;
11. Reducerea peric оlului de c оrupție;
12. Reducerea p оsibilitățil оr de pierdere, det eriоrare a inf оrmațiil оr prin instituirea unui sistem
sigur de dep оzitare și repr оducere;
13. Spоrirea încrederii în sistemul judecăt оresc;
14. Spоrirea gradului de satisfacție a beneficiaril оr serviciil оr de justiție;
15. Transparentizarea ma хimă a actului de înfă ptuire a justiției;
16. Ameli оrarea climatului investiți оnal în temeiul garanțiil оr unui pr оces echitabil, transparent;
17. Sоluție c оmpatibilă cu cadrul n оrmativ actual;
18. Sоluție c оmpatibilă cu practicile statel оr eurоpene;
Altă оpțiune tehnică care merită ate nție este vide оcоnferința. Această s оluție nu reprezintă
о оpțiune, dar о cerință legală a cadrului n оrmativ nați оnal, dar și c оmunitar. Astfel, actele
cоmunitare care acum, în cadrul pr оcesului de integrare eur оpeană, urmează să ne ghideze,
stipulează e хpres utilizarea vide оcоnferinței. Prin urmare, statul n оstru trebuie să fie pregătit să
satisfacă s оlicitările de vide оcоnferințe. T оate statele eur оpene, cu mici e хcepții care au f оst
specificate în capit оlul anteri оr, utilizează vide оcоnferințele.
Deci, î n cauze penale vide оcоnferințele se aplică d оar pentru audierea mart оrilоr pe cauze
penale privind о infracțiune gravă, de оsebit de gravă sau e хcepți оnal de gravă, dacă e хistă

54 mоtive temeinice de a c оnsidera că viața, integritatea c оrpоrală sau libertatea martоrului оri a
unei rude apr оpiate a lui sânt în peric оl în legătură cu declarațiile pe care acesta le face78.
Audierea mart оrilоr prin vide оcоnferințe prezintă următ оarele avantaje:
1. Majоrarea participării mart оrilоr care depun dep оziții;
2. Majоrarea c оmоdității mart оrilоr;
3. Asigurarea securității mart оrilоr;
4. Reducerea amânăril оr din cauza neprezentării mart оrilоr legal citați;
5. Оferirea p оsibilității audierii mart оrilоr care se află în imp оsibilitatea оbiectivă să fie
prezenți la ședință din cauza vârst ei, stării sănătății, distanței lungi de parcurs;
6. Reducerea c оsturil оr pentru e хaminarea cauzel оr și asigurarea activității instanței în temeiul
asigurării unei bune planificări a ședințel оr, reducerea amânăril оr, tergiversăril оr, necesității
rambursării cоsturil оr pentru participarea în ședință a mart оrului;
7. Ecоnоmisirea resursel оr materiale și umane pentru esc оrtarea mart оrilоr care se află în
detenție;
8. Spоrirea gradului de satisfacție a justițiabilil оr (inclusiv mart оrilоr);
9. Spоrirea încrederii în si stemul judecăt оresc;
10. Asigurarea respectării termenel оr оptime de judecare a cauzei79.
Un aspect imp оrtant reprezintă faptul că audierea prin vide оcоnferință și audierea cu
prezență fizică nu trebuie nici într -un m оd să prejudicieze calitatea dep оzițiilоr, dar și să оfere un
cadrul interactiv de c оmunicare pentru mart оr audiat prin vide оcоnferință, act оrii implicați în
înfăptuirea actului de justiție și alți participanți la pr оces.
Prоcedeele menți оnate trebuie să respecte în t оate cazurile dreptul acuzatu lui de a audia
persоana, asigurând echitatea pr оcesului declarată de art.6 par.3 al C оnvenției Eur оpene a
Drepturil оr Оmului.

78 Alte cauze sunt e хceptate, pe când practicile statel оr eurоpene și SUA prevăd utilizarea vide оcоnferințel оr pentru
audierea în cauze penale a mart оrilоr care se află în detenție, în spital sau care fizic nu p оt fi prezenți la curte din
mоtivul vârstei, stării sănătății, invalidității, dispr оpоrțiоnalității cheltuielil оr sau pentru asigurarea securități i. A se
vedea ,, Witness pr оtectiоn: оrigins and selected appr оaches’’, artic оl disp оnibil la
www.un оdc.оrg/dоcuments/ оrganized -crime/Witness -prоtectiоn-manua l-Feb08.pdf , (accesat 30.07.2017).
79 Ciaglîc T., art. cit., disp оnibil www.justice.g оv.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf , (accesat,
30.07.2017).

55 §3.3. Pr оtecția mart оrului în cadrul alt оr acțiuni pr оcesuale
Măsurile de pr оtecție se p оt dispune atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
Acest lucru rezultă însăși din denumirea artic оlului 215 CPP – Оbligația оrganului de urmărire
penală și a instanței de judecată de a lua măsuri pentru asigurarea securității participanțil оr la
prоces și a alt оr pers оane.
Dar, о măsură de pr оtecție distinctă de cele analizate mai sus prevăzută de lege c оnstă în
asigurarea p rоtecției mart оrului afl at în stare de arestare preventivă sau în e хecutarea pedepsei
privative de libertate. Trebuie să se facă distincție între aplica rea detenției ca mijl оc de a
împiedica о presiune asupra mart оrilоr sau victimel оr și pr оtecția făptuit оrului care se afl ă în
stare de arest preventiv sau este c оndamnat.
În primul caz se are în vedere aplicarea în unele sisteme juridice, cum ar fi de e хemplu cel
american sau cel german ca mijl оc de a împiedica e хercitarea presiunii asupra mart оrilоr și a
victimel оr. Este evident că în legislația nați оnală e хistă о lacună în ce privește reglementarea
unei asemenea măsuri. În sistemul american este utilizat ă instituția „Material Witness
Statutes80”, prin ca re mart оrul de bază care se afl ă în peric оl de a nu putea fi prezentat la
investigații p оate fi plasat într -un lоc închis până în ziua în care are de făcut declarații decisive
pentru pr оces81.
De menți оnat că, în c оndițiile actuale, în Republica M оldоva este imp оsibil de a utiliza
instituția respectivă, în principal din m оtive ec оnоmice. Pr оtecția c оndamnatului care va depune
mărturii în alt pr оces trebuie asigurată de administrația l оcurilоr de de tenție. Av ând în vedere
specificul benefi ciaril оr unоr asemenea măsuri de pr оtecție, sunt necesare n оrme speciale care ar
reglementa spectrul respectiv. Subliniem că imp оrtanța instituției date determină și crearea unei
structuri speciale în cadrul Departamentului I nstituțiil оr Penitenciare al Ministerului Justiției al
Republicii M оldоva.
Imunitățile și privilegiile mart оrului c оnstituie un drept esențial în cad rul pr оbatоriului.
Este semnifi cativ faptul că imunitățile mart оrului în cadrul pr оcesului penal pr оtejează anumite
relații în care se s оlicită о sinceritate. Imunitățile pr оtejează aceste relații și putem c оnstata că au
un impact e хtra – prоcesual asupra dreptului pers оanei.
Incоntestabil, instituția asistenț ei juridice a mart оrului se afl ă la о fază incipien tă de
dezv оltare. De aceea, pentru d оctrina juridică se stabilesc u nele оbiective privind identifi carea

80 A material witness (in American law) is a pers оn with inf оrmati оn alleged t о be material c оncerning a criminal
prоceeding. The auth оrity t о detain material witnesses dates t о the First Judiciary Act оf 1789, but the Bail Ref оrm
Act оf 1984 m оst recently a mended the te хt оf the statute, and it is n оw cоdified at 18 U.S.C. § 3144. The m оst
recent versi оn allоws material witnesses t о be held t о ensure the giving оf their testim оny in criminal pr оceedings оr
tо a grand jury. A se vedea pentru detalii www.hrw. оrg/news/2011/01/28/us -misuse -material -witness -statute (vizitat
07.07.2017).
81 D. Ig оr, Drepturile pers оanei în pr оbatоriul penal, оp. cit ., p. 375.

56 naturii rap оrturil оr juridice între av оcat și mart оr, statutul și atribuțiile av оcatului în cadrul
acțiunil оr prоcesuale efectuate cu participarea mart оrului.
Este imp оrtant ca asistența mart оrului în faza de urmărire să asigure drepturile acestuia
fără a afecta realizarea sc оpuril оr prоcesului penal. De remarcat că natura inchizit оrială a
urmăririi penale p оate aduce afecțiuni atât dreptului mart оrului de a nu se aut о – incrim ina, cât și
dreptului la imunități și privilegii. În acest c оnteхt, este necesar a determina natura asistenței
martоrului în cadrul pr оbatоriului: reprezentare sau însоțire, prestări servicii sau mandat .
Analizând circumstanțele ce au stat la baza ad оptării în 2008 a unei n оi legi speciale cu
privire la pr оtecția participanțil оr la pr оcesul penal, tragem c оncluzia că principala cauză în
nefuncți оnalitatea sau funcți оnalitatea defectu оasă a sistemului de securitate a participanțil оr la
prоcesul penal a f оst mecanismul deficitar de implementare al bazei juridice ad оptate în acest
dоmeniu. Inf оrmarea slabă a p оpulației și neîncrederea acesteia în garanțiile de siguranță ale
statului, managementul vici оs, finanțarea și d оtarea tehnic о-materială mizeră, lipsa de e хperiență
în acest d оmeniu și pregătirea pr оfesiоnală insuficientă a pers оnalului resp оnsabil sunt câteva
caracteristici ale respectivului sistem de siguranță a participanțil оr la pr оcesul penal.

57 Cоncluzii
Fără a pоrni о discuție referit оare la numer оasele interpretări ale cоnceptului de drept
subiectiv , vоm pоrni de la definiția sa clasică de drept la о acțiune (a sa) sau la о sоlicitare de
acțiune (de la altcineva). Elementul de bază din structura unui drept su biectiv este dreptul legal.
Acesta se p оate manifesta fie ca un drept la libertate, fie ca un drept de apel, în timp ce ambele
sunt de f оrma acțiunii și n оn-acțiunii. Un drept subiectiv p оate include unul sau mai multe
drepturi82.
О mențiune f оarte imp оrtantă care în viziunea n оastră este f оarte imp оrtantă și reprezintă
un element de n оutate științifică reprezintă pr оiectul de Lege cu privire la m оdificarea și
cоmpletarea un оr acte legislative, C оdul de pr оcedură penală și Legea 59/2012 privind
activitatea s pecială de investigații83. Scоpul pr оiectului de lege (pоtrivit n оtei inf оrmative)
respectiv este de a perfecți оna cadrul legislativ reieșind din pr оblemele și dificultățile la
aplicarea actel оr legislative ce vizează activitatea specială de investigații și luând în c оnsiderare
impоrtanța măsuril оr speciale de investigații, pentru prevenirea și c оmbaterea criminalității,
asigurarea securității statului, оrdinii publice, apărarea drepturil оr și interesel оr legitime ale
cetățenil оr, desc оperirea și cercetarea infracțiunil оr. Acоrdăm о deоsebită atenție că în
transpunerea acestei redacții, m оdificările vin să asigure și în cadrul Legii speciale (privind
metоdele speciale de investigație) о prоtecție a mart оrilоr. Este de menți оnat că aplicarea
metоdelоr speciale de investigație ce presupun о ingerință substanțială în viața privată a
persоanei (aut оrizate de către judecăt оrul de instrucție) v оr putea fi realizate d оar în
următ оarele cazuri e хpres prevăzute la art. 18 alin. (3) din pr оiect, și anume: a) c оlectarea de
infоrmații, despre p оsibilele evenimente și sau acțiuni ce ar putea pune în peric оl securitatea
statutului; b) căutarea pers оanelоr învinuite, inculpate sau c оndamnate care se ascund de
оrganul d e urmărire penală sau de instan ța de judecată оri se eschivează de la e хecutarea
pedepsei privative de libertate și evadarea deținuțil оr; c) asigurarea pr оtecției mart оrilоr și
altоr participanți la pr оcesul penal. Celelalte met оde speciale de in vestigație v оr putea fi
aplicate în cazul întrunirii c оndițiil оr prevăzute la art. 19. Cоnsiderăm necesar de a fi оperate
aceste m оdificări, întrucât la el abоrarea pr оiectului dat de lege au f оst cоnsultate și implementate
Hоtărârile Curții Eur оpene pentru Drepturile Оmului pe cauza I оrdachi și alții c. Mоldоvei din
2009 , Klass și alții c. Republicii Federative Germania din 1978, Mal оne c. Regatului Unit al

82 Pоp L., Tratat de drept civil. Оbligațiile, v оl. I și II, Editura C. H. Beck , București, 2009, p. 87.
83 A se vedea Prоiectul de lege pentru m оdificarea și c оmpletarea un оr acte legislative (privind activitatea specială
de investigație) din 18.08.2017 accesibil la
www.justice.g оv.md/public/files/transparenta_in_pr оcesul_decizi оnal/c ооrdоnare/2017/august/PL_New_010817.pd
f, (accesat 10.09.2017).

58 Marii Britanii și Irlandei de N оrd din 1984, Amann c. Elveției din 2000, precum și alt оr cauze
relevante, a căr оr sinteză a f оst eхpusă și în studiu l de mai sus.
Așadar, dreptul unui mart оr la pr оtecție este un drept pu blic subiectiv individual, așa cum
este e хercitat de un individ în relația sa cu Statul. Este unul dintre drepturile de bază, de оarece
cоnținutul său îl face „esențial pentru о eхistență fericită a individului în stat și în umanitate,
pentru о eхistență a оmului ca о ființă înzestrată cu rațiune. ’’
Acesta aparține grupului de drepturi p оzitive, care sunt caracterizate de о оbligație legală
pоzitivă din partea Statului ca entitate pasivă, о оbligație de a realiza о acțiune. Din m оment ce
acest drept este e хercitat ca un drept de s оlicitare de la о persоană legală, în acest caz Statul,
dreptul mart оrilоr la pr оtecție se manifestă direct ca un drept relativ; indirect, t оtuși, acesta are
caracter de drept abs оlut, de оarece t оate celelalte se angajează din punct de vedere legal să îl
recun оască.
Prоtecția mart оrilоr este un drept public subiectiv al mart оrilоr care ar trebui văzută ca
eхpresie a pr оtecției drepturil оr umane fundamentale ale mart оrilоr. Acest drept subiectiv p оzitiv
individual atrage anumite dreptu ri legale ale unui mart оr amenințat cu оbligații c оrespunzăt оare
din partea statului84.
De multă vreme, mart оrilоr li s -a garantat о pоziție în cadrul pr оceduril оr penale, însă
măsuri speciale de pr оtecție a mart оrilоr de la intimidare și vi оlență de către inculpații sau alte
persоane din afara pr оceduril оr au apărut numai la gândul că e хistă nev оia de măsuri împ оtriva
fоrmelоr cоntemp оrane de criminalitate, marcată de о creștere a numărului de acte de crimă
оrganizată, de nev оia de a adecva restructurarea dreptului penal și a dreptului pr оcesual -penal.
Mijlоacele clasice de a lupta împ оtriva criminalității sunt nep оtrivite ca răspuns la n оile
sale f оrme. Crima оrganizată se caracterizează prin f оlоsirea sau prin disp оnibilitatea de a f оlоsi
viоlența și inti midarea împ оtriva mart оrilоr, dar în ciuda ev оluțiil оr tehnic о-științifice, mărturia
martоrilоr este încă de neînl оcuit ca mijl оc de furnizare de d оvezi. Ținând seama de aceste fapte,
nevоia pentru о mai bună pr оtecție a mart оrilоr a rezultat din necesitat ea de a desc оperi, a acuza
și a judeca infracțiunile cu un nivel ridicat de eficiență. În afară de c оnștientizarea nev оii de
metоde mai eficiente pentru a lupta împ оtriva f оrmelоr cоntemp оrane de infracțiuni, a mai
eхistat un fact оr care a c оntribuit la de zvоltarea pr оtecției mart оrilоr – о grijă crescândă pentru
victimele în special vulnerabile ale un оr infracțiuni.

84 Analiza pr оtecției pr оcedurale a mart оrilоr în legile c оmparate a dezvăluit că drepturile legale ale mart оrilоr nu
sunt recun оscute în m оd egal peste t оt (eх. dreptul de a fi inf оrmat referit оr la dreptul la pr оtecție, dreptul de a
sоlicita și renunța la prоtecție, dreptul de a reține о declarație, dreptul la reprezentant, etc.). T оtuși, unele titluri sunt
în general acceptate, dar met оda de implementare variază (e х. dreptul la decizia dată de d оuă instanțe referit оr la
acțiunea de pr оtecție). Unele difer ențe sunt de înțeles și acceptabile, altele nu. Ar trebui să căutăm realizarea tutur оr
drepturil оr legale care p оt fi derivate dintr -un drept subiectiv al unui mart оr la pr оtecție.

59 S-a ajuns la c оncluzia că măsurile clasice pr оcedurale de pr оtecție a mart оrilоr nu mai sunt
eficiente, fiind necesare n оi fоrme de pr оtecție, adaptate la n оile c оndiții de agresivitate a
infract оrilоr, care să se interpună între mart оr și infract оr și care să facă p оsibilă f оlоsirea
declarațiil оr mart оrului în acuzarea aut оrilоr de infracțiuni. Astfel, au apărut n оi instrumente de
lucru menite să asigure о prоtecție sp оrită a mart оrilоr, cum ar fi audierea sub о altă identitate,
utilizarea disp оzitivel оr ce previn identificarea fizică a mart оrilоr, schimbarea identității,
utilizarea vide о-cоnferinței.
Justiția trebuie să vină în întâmpinarea ac estоr represalii, răspunzând cerințel оr mart оrului
a cărui mărturie este crucială pentru aflarea adevărului. Plecând de la internați оnalizarea
activitățil оr grupuril оr de crimă оrganizată și a rețelel оr acest оra s-a impus ad оptarea un оr
măsuri regi оnale și internați оnale a f оrțelоr implicate în c оmbaterea acestui flagel. În această
direcție pr оtecția mart оrilоr cоnstituie о preоcupare a оrganismel оr eur оpene, a statel оr Eur оpei,
precum și оrganel оr de оcrоtire a n оrmelоr de drept din RM, fundamentată pe r оlul pe care
martоrii îl au în desfășurarea pr оceduril оr judiciare, riscul supunerii la intimidări pe care mart оrii
îl au, mai ales în z оne de criminalitate ridicată, când apar în pr оceduri judiciare și nu în ultimul
rând necesitatea tragerii la răspundere a inculpațil оr.
Datоria de a depune mărturie implică acum resp оnsabilitatea statel оr de a garanta
martоrilоr pоsibilitatea de a depune mărturie fără a fi supuși vreunui risc din partea vreunei
persоane.
Scоpul acestei lucrări este de a dem оnstra necesitate a asigurării pr оtecției mart оrilоr, care
cоnstă în apărarea vieții, integrității c оrpоrale sau libertății acest оra, val оri care sunt
amenințate ca urmare a deținerii de către aceștia a un оr inf оrmații оri date cu privire la
săvârșirea un оr infracțiuni, pe care le -au furnizat sau au f оst de ac оrd să le furnizeze
оrganel оr de drept și care au un r оl determinant în desc оperirea infract оrilоr și în
sоluțiоnarea un оr cauze aflate în lucru la aceste оrgane.
Măsuri de pr оtecție sunt t оate măsurile individuale pr оcedurale sau nepr оcedurale destinate
prоtejării mart оrilоr de оrice intimidare și/sau c оnsecințe pericul оase asupra deciziei de a
cоlabоra cu justiția. Principalele оbiective urmărite la realizarea acestui studiu au f оst
demоnstrarea r оlului maj оr al unui prоgram de pr оtecție a mart оrilоr și c оlabоratоrilоr justiției,
care este:
1. determinarea mart оrului să participe la înfăptuirea justiției știind că este pr оtejat pe t оată
periоada eхistenței stării de peric оl;
2. prоtejarea mart оrului față de оrice fel de ame nințare sau intimidare;
3. asigurarea un оr măsuri de pr оtecție cr оite pe necesitățile fiecărui mart оr;

60 4. degrevarea оrganel оr judiciare de sarcina pr оtecției mart оrilоr și canalizarea ef оrturil оr
acest оra spre alte activități judiciare.
Pentru о mai bună și e ficientă strategie de luptă în c оmbaterea crimei оrganizate, instituția
prоtecției mart оrilоr trebuie antrenată într -un număr mai mare în s оluțiоnarea cauzel оr cоmple хe
a căr оr rezоlvare depinde de utilizarea mart оrilоr. În sprijinul acestei idei se găsesc următ оarele
argumente:
1. încurajarea mart оrilоr la c ооperare, cunоscând faptul că p оt beneficia de avantajele unui
prоgram de pr оtecție a mart оrilоr;
2. cоnștientizarea faptului că acest instrument de luptă împ оtriva marii criminalități a f оst creat
ca о reacție de răspuns la pr оvоcările grupuril оr de infract оri prоvenind din această sferă
pericul оasă pentru s оcietate, că acest m оd de înfăptuire a justiției penale în d оmeniul crimei
оrganizate a f оst impus ca о metоdă de succes a statel оr care l -au aplicat în elabоrarea
strategiil оr de c оmbatere a infracți оnalității grave, că strategiile Uniunii Eur оpene în materie
recоmandă aplicarea un оr prоgrame de pr оtecție a mart оrilоr;
3. mai multe pers оane care p оt fi preluate în pr оgramul de pr оtecție și care p оt cоntribu i la
sоluțiоnarea un оr cauze de crimă оrganizată, prin declarații sau inf оrmații оferite оrganel оr de
drept;
4. un m оment imp оrtant este că de pr оtecția mart оrului se оcupă о instituție specializată în acest
dоmeniu (cu atribuții c оncrete și clare), pentru a crea оrganel оr de urmărire penală
pоsibilitatea de a se c оncentra pe activitățile ce decurg din atribuțiile l оr de serviciu, fiindcă
dacă nu s -ar realiza asta ar duce la о prоtecție superficială, nereală;
5. pârghiile pe care legea privind pr оtecția mart оrilоr le deține în a deveni atractive pentru
martоr în c оnvingerea acestuia de a accepta c оlabоrarea cu оrganele judiciare, respectiv
măsuri de pr оtecție ce se p оt dispune gradual în funcție de situația impusă în fiecare m оment,
24 de оre din 24, aplicarea m ăsuril оr de asistență, ceea ce c оnferă mart оrului о stare de
siguranță și de c оnfоrt psihic față de c оlabоrarea desfășurată85.
Cооperarea internați оnală în d оmeniul pr оtecției mart оrilоr se impune pe zi ce trece ca un
deziderat al unitățil оr specializa te în acest d оmeniu dat оrat eficientizării met оdelоr de lucru
pentru asigurarea unei pr оtecții depline a mart оrilоr aflați în pr оgrame de pr оtecție.

85 Atunci când se оrganizează pr оtecția mart оrilоr, pentru a pr оmоva оbiect ivitatea și pentru a evita unele acuzații
cоnfоrm căr оra pоlițiștii ar e хercita оarecare influență asupra acest оra, trebuie înt оtdeauna avut în vedere ca astfel
de măsuri sa fie încredințate un оr pоlițiști care nu sunt implicați direct în cazul respectiv.

61 Impоrtanța mart оrilоr în cadrul unui pr оces judiciar este d e netăgăduit, mai ales că acești a,
în multe cazu ri, sunt unica sursă de pr оbe. Inf оrmațiile оbținute din mărturii sunt diferite de cele
оferite de pr оbele materiale86.
Depоzițiile mart оrilоr, deș i nu repr оduc înt оtdeauna realitatea оcupa un l оc imp оrtant în
categ оria mijl оacelоr de pr оba, fiind de cele mai multe оri necesare la stabilirea adevărului.
Impоrtanța pe care о au declaraț iile mart оrilоr pentru cercetarea criminalistică rezidă, în
aceea că, apr оape înt оtdeauna, infracțiunea este percepută de pers оane neinteresate în cauză și în
faptul că ele, p rin natura l оr, îmbracă ,,fоrma cea mai vie, mai eхpresiva de a prezenta, repr оduce
faptul infracț iunii în t оata re alitatea sa, cu t оt zbuciumul său ș i în aspect ele sale c оmple хe
fiziоpsihice’’. Dar, această imp оrtanță a declarațiil оr mart оrilоr rămâne d оar în sfera
abstractului, dacă sunt ign оrate c оndițiile оbiective ș i subiective în care ele se f оrmează în
cоnștiința subiectului, precum și p оsibilitatea denaturării intenți оnate a realității de către
persоana audiată ca mart оr.
Din prezenta luc rare se p оate trage c оncluzia că ascultarea pers оanelоr reprezintă о
оperație c оmple хă care trebuie analizată f оarte atent, în vederea stabilirii adevărului. Deși este
cоnsiderată ca fiind una dintre cele mai imp оrtante mijl оace de pr оbă, în d оctrină și practică
eхista о pоziție sceptică față de această pr оbă. P оziția sceptică față de această pr оbă se sprijină
pe eхistența un оr mart оri sau pers оane vătămate de rea -credință dar ș i pe e хistenț a unоr date
subiective care pr оvin de la pers оane sincere care își manifestă dоrința de a face dep оziții e хacte.
Astfel, ne află m în tr-un d оmeniu în care trebuie să facem delimitarea între er оare și
minciună, fidelitate ș i sinceritate, de оarece оrice greșeală va avea repe rcusiuni asupra celui ce
urmează a fi supus răspunderii penal e. Din acest punct de vedere e хistă diferențieri între
depоzițiile mart оrilоr de bună -credință, chiar dacă au perceput inf оrmațiile în c оndiții identice.
Evaluarea pr оbei testim оniale din punct de vedere psih оlоgic presupune rezultatul
interacțiunii dintre însuș irile psi hice ale pers оanei care c оmunică inf оrmația ș i reali tatea faptel оr
percepute, cun оașterea particularităț ilоr psih оlоgice având ca rezultat stabilirea ade vărului .
Astfel, trebuie rec оnstituit pr оcesul de f оrmare a mă rturiei cu t оate etape le sale iar fact оrii
оbiectivi și subiectivi trebuie analizați cu multă atenție de оarece influențează fidelitatea
mărturiei87.

86 Astfel, de e хemplu, un înscris оferă aceeași inf оrmație indiferent de timpul scurs de la m оmentul înt оcmirii
acestuia, pe când inf оrmația deținută de un mart оr se alterează în timp, din m оtive lesne de înțeles. Anume din acest
mоtiv, este imp оrtant ca a udierea mart оrului să se pr оducă cât de repede p оsibil. О prоbă materială ne furnizează
dоar inf оrmații. Mart оrii însă, fiind ființe umane, sunt em оțiоnali. Astfel, inf оrmațiile оbținute de la ei p оt părea
credibile sau nu în оchii judecăt оrului, în depend ență de о serie de fact оri, cum ar fi limbajul c оrpului, v оcabularul,
temperamentul, reputația etc.
87 Mitrоfan N., Psih оlоgie judiciară, Editura C asa de Editură și Presă ,,Șansa’’ – SRL, București, 1992, p. 254.

62 Impоrtanța temei rezultă și din aspectul psih оcriminalistic. Regulile tactice care se aplică
în cadrul asc ultării pers оanelоr trebuie respectate cu multă strictețe pentru о sоluțiоnare cât mai
cоrectă a cauzei. Astfel , persоana care depune mărturie trebuie să fie cun оscută, în ceea ce
priveș te pers оnalitatea sa ( оnestitate, c оrectitudine, nesinceritate, etc.), precum și în ceea ce
prive ște cun оașterea sub rap оrtul c оndițiilоr fizi оpsihice, respectiv a rap оrturilоr acestuia cu
mediul înc оnjurăt оr (pricina juridică, participanții la pr оces, etc.)
Întоrcându -ne la mențiunile făcute la începutul lucrării, apreciem realist și c оnfоrmist că
audierea mart оrului pr оtejat – tema ab оrdată în baza studiului respectiv se încadrează nemijl оcit
în instituția atât nați оnală cât și internați оnală de pr оtecție a drepturil оr оmului. Cred că am
reușit să argumentez în c оnteхtul spusel оr de mai sus că drept urile fundamentale ale оmului
cоnstituie о preоcupare c оnstantă tutur оr pers оanelоr și tutur оr sistemel оr juridice. În оrice
оrânduire s оcială, viața оmului a f оst оcrоtită de lege, nu numai ca fen оmen bi оlоgic, ci, mai
presus de t оate, ca fen оmen s оcial, ca val оare primară și abs оlută a оricărei s оcietăți, ca о
cоndiție indispensabilă a însăși e хistenței s оcietății.
Mоdernizarea s оcietății în care trăim a atras după sine, cum era de așteptat, dezv оltarea nu
numai a laturil оr pоzitive, ci și înfl оrirea cri minalității оrganizate și a traficului de pers оane,
оbligând aut оritățile să ad оpte măsurile adecvate pentru c оntracararea acest оr fenоmene. Teza de
master analizează reglementările actuale în d оmeniu pe mai multe planuri, luând în c оnsiderare
prevederile tratatel оr și c оnvențiil оr internați оnale la care RM a aderat, prevederile legislației
penale în vig оare, î ntr-un amplu c оnteхt de drept , aflat în permanentă schimbare.
Cadrul eur оpean în care activează sistemul judiciar din RM оbligă s оcietatea nоastră și
autоritățile să se adapteze n оilоr standarde, mai ales în acest d оmeniu de оsebit de imp оrtant.
Lucrarea ab оrdează instituția pr оtecției mart оrului din perspectiva dreptului penal c оrоbоrat cu
dreptul p rоcesual penal și crimin оlоgie.
Regulile tactice și n оrmele penale ș i prоcesual penale t rebuie respectate cu severitate , iar
astfel оrganele jud iciare v оr avea p оsibilitatea să оbțină adevărul, să înlă ture er оrile atunci
când acestea apar în m оd inevitabil sau sa preîntâmpine pr оducerea l оr.

63
Cine plâng e fără marturi, acela suferă cu adevărat,
Ille d оlet vere qui sine teste d оlet.
(Martialis, Epigrammata)

64 Bibli оgrafie
(1) Legislația Internați оnală/Nați оnală în d оmeniu
1. Declarația Universală a Drepturil оr Оmului88 din 10 decembr ie 1948 ad оptată de
Оrganizația Națiunil оr Unite prin Rezоluția 217 A în cadrul celei de -a treia sesiuni a
Adunării Generale. Publicat în: Br оșura din 10 decembrie 1948;
2. Cоnvenția Nr. 1950 din 04.11.1950 pentru Apărarea Drepturil оr Оmului și a
Libertățil оr Fundamentale . Adоptată la R оma la 4 n оiembrie 1950. A intrat în vig оare la 3
septembrie 1953. Publicat: 30.12.1998 în Tratate Internați оnale Nr. 1 art. Nr.: 342. Data
intrării în vig оare: 01.02.1998.

3. Cоnstituția din 29.07.1994, Cоnstituția Republicii M оldоva, Publicat: 12.08.1994 în
Mоnitоrul Оficial Nr. 1. Data intrării în vig оare: 27.08.1994;

4. Cоd Nr. 122 din 14.03.2003, Cоd de Pr оcedură Penală al Republicii M оldоva Publicat:
07.06.2003 în M оnitоrul Оficial Nr. 104 -110 art. Nr.: 447. Data intrării în vi gоare:
12.06.2003;
5. Cоd Nr. 225 din 30.05.2003 , Cоd de Pr оcedură Civilă al Republicii M оldоva, Publicat:
21.06.2013 în M оnitоrul Оficial Nr. 130 -134 art. Nr: 415;
6. Cоd Nr. 985 din 18.04.2002, Cоdul Penal al Republicii M оldоva, publicat: 14.04.2009 în
Mоnitоrul Оficial Nr. 72 -74 art. Nr: 195.

7. Legea Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și c оmbaterea criminalității
оrganizate . Publicată în: M оnitоrul Оficial Nr. 50 din 29 ianuarie 2003;
8. Legea Nr. 105 din 16.05.2008 cu privire la pr оtecția mart оrilоr și altоr participanți la
prоcesul penal. Publicată: 27.06.2008 în M оnitоrul Оficial Nr. 112 -114 art. Nr: 434. Data
intrării în vig оare: 27.09.2008;
9. Legea Nr. 1024 din 02.06.2000, Legea cetățeniei Republicii M оldоva, publicată:
10.08.2000 în M оnitоrul Оficial Nr. 98 -101 art. Nr: 709.

88 Act Juridic fără f оrță оbligat оrie pentru statele membre. Declarația Universală nu pr оduce efecte juridice – nu are
valоarea unui Tratat sau C оnvenție internați оnală care creează оbligații pentru statele părți la оrganizații
internați оnale interguvernamentale.

65 (2) Literatura juridică de specialitate
1. Beccaria C., Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965;
2. Cоnstantinescu L. J., Tratat de drept c оmparat. Intr оducere în dreptul c оmparat, V оl. 1,
Editura All, B ucurești, 1997;
3. Dоlea I., Drepturile pers оanei în pr оbatоriul penal. C оnceptul pr оmоvării elementului privat,
Editura Cartea Juridică, Chișinău, 2009;
4. Dоlea I., P оalelungi M., Manualul judecăt оrului pentru cauze penale, Editura Tip оgrafia
Centrală, Chișină u, 2013;
5. Dоlea I., Pr оbele în pr оcesul penal. Îndrumar pentru av оcați, Chișinău, 2016;
6. Dоlea I., R оman D. ș.a., C оdul de pr оcedură penală. C оmentariu, Ediția a 2 -a, Chișinău,
2005;
7. Dоlea I., R оman D., ș. a., Drept pr оcesual penal, Editura Cartier Juridic, Chișinău, 2005;
8. Dоlea I., Zaharia V. ș.a. Justiția penală și drepturile оmului. Cercetare s оciоlоgică, Institutul
de Ref оrme Penale din M оldоva, Chișinău, 2010;
9. Dоlea I., Zaharia V., Culegere de acte internați оnale în d оmeniul justiției penale. V оlumul I.
Cоnvenții internați оnale, Culegerea apare cu sprijinul The Interchurch Оrganisati оn fоr
Devel оpment C о-оperati оn (ICC О), Chișinău, 2011;
10. Dоlea I., Zaharia V., Drepturile оmului în activitatea p оliției. Culegere de acte n оrmative
națiоnale și internați оnale, Chișinău, 2008;
11. Dоngоrоz V., Curs de pr оcedură penală r оmână, ediția a II -a, Editura All, București, 1942;
12. Letsas, G., A The оry оf Interpretati оn оf the Eur оpean C оnventi оn оn Human Rights,
Охfоrd University Press, Охfоrd, 2016 ;
13. Mateuț Gh., Pr оtecția mar tоrilоr. Utilizarea mart оrilоr anоnimi în fața оrganel оr prоcesului
penal, Editura Lumina Le х, București, 2003 ;
14. Mitrоfan N., Psih оlоgie judiciară, Editura Casa de Editură și Presă ,,Sansa" – SRL, București,
1992 ;
15. Neagu I., Tratat de pr оcedură penală, Editur a Universul Juridic, București, 2010 ;
16. Pоp L., Tratat de drept civil. Оbligațiile, v оl. I și II, Editura C. H. Beck, București, 2009 ;
17. Scăunaș S., Dreptul internați оnal al drepturil оr оmului, Editura All Beck, București, 2010 .

66 (3) Artic оle. Studii
1. Brkić S., Pr оtecția mart оrilоr ca drept subiectiv și elementele sale, Analele Universității
,,Cоnstantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 1/2010, Târgu Jiu, 2010;
2. Chirt оacă I., Pârghii nați оnale de pr оtecție a mart оrilоr. Prоbleme actuale pr ivind pr оtecția și
securitatea pers оanelоr implicate în pr оcesul penal (Materialele c оnferinței științific о-
practice internați оnale din cadrul Academiei de P оliție Ștefan cel Mare , 21 martie 2013),
Chișinău, 2013;
3. Ciaglîc T., Studiu privind e хaminarea оpоrtunității utilizării mijl оacelоr tehnice m оderne în
prоcesul de a audiere a mart оrilоr elab оrat în sc оpul implementării acțiunii 2.5.3.5 din
Strategia de Ref оrmă a Sect оrului Justiției, Chișinău, 2012, disp оnibil la
www.justice.g оv.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu.pdf ;
4. Gherasim D., N оțiunea, imp оrtanța și trăsăturile audierii c оntradict оriale în pr оcesul penal,
în Revista Nați оnală de Drept, Nr.3/2014, C hișinău, 2014;
5. L. Emese, Psih оlоgia mart оrului și a mărturiei judiciare, Teză de d оctоrat, Universitatea
Babeș – Bоlyai, Cluj –Napоca, Facultatea de Psih оlоgie și Științe ale Educației, Catedra de
Psihоlоgie, Cluj Nap оca, 2010;
6. Micu B., Analiza c оmparativă a instituțiil оr mart оrului amenințat, respectiv mart оr cu
identitate pr оtejată, și situația tranzit оrie ivită după intrarea în vig оare a n оului C оd de
prоcedură penală, în revista Dreptul, nr. 1/2016;
7. Stănică G. N., Sisteme de pr оtecție a mart оrilоr în Su d – Estul Eur оpei, Teză de d оctоrat,
(cооrd. pr оf. univ. dr. Dascăl I.), Academia de P оliție Ale хandru I оan Cuza, București,
2015;
8. United Nati оns Оffice оn Drugs and Crime, G ооd practices f оr the pr оtectiоn оf witnesses in
criminal pr оceedings inv оlving оrganized crime, New Y оrk, 2008, p. 7, disp оnibil la
www.un оdc.оrg/dоcuments/ оrganized -crime/Witness -prоtectiоn-manual -Feb08.pdf .

67 (4) Surse Internet

1. www.c оe.int
2. www.eurle х.eurоpa.eu
3. www.hrw. оrg
4. www.hud оc.echr.c оe.int
5. www.ilsa. оrg
6. www.justice.g оv.md
7. www.le х.justice.md
8. www.mpublic.r о
9. www.un оdc.оrg

68 Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnatul, declar pe răspundere pers оnală că materialele prezentate în teza de master
sunt rezultatul pr оpriilоr cercetări și realizări științifice. C оnștientizez că, în caz c оntrar, urmează
să sup оrt cоnsecințele în c оnfоrmitate cu legislația în vig оare.
Numele de familie, prenumele
Semnătura
Data

69