Administratia Publica Locala. Studiu de Caz Comuna Tileagd, Judetul Bihor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Administrația public locală.

Studiu de caz Comuna Tileagd, Județul Bihor

CUPRINS

INTRODUCERE

ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA INSTITUȚIEI PRIMARULUI ȘI A CONSILIULUI LOCAL ÎN ROMÂNIA

1.1. ORIGINEA INSTITUȚIEI PRIMARULUI

1.2. INSTITUȚIA PRIMARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

1.3. INSTITUȚIA PRIMARULUI ÎN PERIOADA SOCIALISTĂ

1.4. INSTITUȚIA PRIMARULUI ÎN PERIOADA STATULUI DE DREPT

INSTITUȚIA PRIMARULUI ȘI CONSILIUL LOCAL ÎN BAZA LEGII 215/2001

2.1. PRIMARUL

2.1.1. CONSIDERAȚII GENERALE

2.1.2. ALEGEREA PRIMARULUI

2.1.3. VALIDAREA MANDATULUI DE PRIMAR

2.1.4. FUNCȚIA

2.1.5. ÎNCETAREA MANDATULUI

2.1.6. ATRIBUȚIILE PRIMARULUI

2.2. CONSILIUL LOCAL

2.2.1. CONSIDERAȚII GENERALE

2.2.2. CONSTITUIREA CONSILIILOR LOCALE

2.2.3. INCOMPATIBILITĂȚILE CONSILIERILOR LOCALI

2.2.4. ÎNCETAREA MANDATULUI DE CONSILIER

2.2.5. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL

2.2.6. FUNCȚIONAREA CONSILIULUI LOCAL

2.2.7. DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL

2.2.8. SUSPENDAREA MANDATULUI DE CONSILIER

III. STUDIU DE CAZ: COMUNA TILEAGD, JUDEȚUL BIHOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Anexa 1: Organigrama

Anexa 2: Hotărârea privind aprobarea aderării comunei Tileagd la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ,,APAREGIO”

Anexa 3: Hotărâre privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apă și canalizare către S.C. Compania de Apă Oradea S.A.

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătura cu conceptul de administrație. Administrația publică este vitală pentru societate fiind importantă pentru buna funcționare a autorităților și a serviciilor publice. Acesta este motivul pentru care administrația publică a constituit un obiect de cercetare nu doar pentru juriști, ci și pentru economiști, istorici, sociologi, filozofi și politologi.

Am ales această temă este una de actualitate. Un alt motiv este faptul ca în anul I de facultate am facut practică în cadrul Primăriei Tileagd și de atunci a început să mă intereseze tot ce are legatură cu administrația publică locală și aici mi-aș dori să lucrez după terminarea facultății.

Termenul de administrație derivă de la latinescul “administrare” care înseamnă a servi și este în legătură cu cuvântul “magister” care îl desemnează pe stăpân și rezultă că este o activitate care servește unei finalități și care se subordonează cuiva.

Administrația publică se împarte în administrația publică centrală și administrația publică locală. Administrația publică locală cuprinde următoarele instituții: consiliul local, primarul, consiliul județean, președintele consiliului județean și prefectul care face legătura cu administrația centrală.

În conținutul acestei lucrări am abordat instituția primarului și consiliul local care se ocupă de rezolvarea treburilor publice a unei comune, a unui oraș sau a unui municipiu.

Primul capitol al lucrării prezintă evoluția instituției primarului și a consiliului local în funcție de condițiile social-istorice de dezvoltare a poporului român și de aspirațiile sale de libertate și în funcție de condițiile politice prin schimbarea regimului, a formei de organizare și a conducătorilor. Funcția de primar s-a introdus și reglementat pentru prima dată prin Legea comunelor din 1 aprilie 1864 de către Alexandru Ioan Cuza funcționând ca organ executiv în comunele rurale și urbane și avea o dublă calitate: de șef al administrației publice locale și de reprezentant al Guvernului în comună. Prin Legea pentru unificarea administrativă din 1925 crește rolul primarului care devine ofițer de stare civilă și șeful poliției comunale.

În perioada socialistă nu s-au adus mari modificări în ceea ce privește regimul administrativ înafara faptului că s-au format consiliile locale. Un alt pas important a fost constituirea primăriilor în 1990 și în 1991 stabilirea incompatibilităților pentru prefecți, primari, consilieri locali și atribuțiile secretarului. În 2001 prin Legea 215 a administrației publice locale se reglementa regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.

Al doilea capitol prezintă legea care reglementează administrația publică locală prin care se oferă cadrul legal pentru desfașurarea activității în interesul public, și anume Legea 215/2001 a administrației publice locale.

Al treilea capitol care de altfel este și ultimul surprinde punerea în practică a legii 215/2001 a administrației publice locale într-o primărie dintr-o comună și anume Primăria Tileagd, Comuna Tileagd, Județul Bihor precum și organizarea sa pe compartimente în care fiecare funcționar public are atribuțiile sale. Comuna Tileagd este așezată în Depresiunea Vad-Borod-Oradea, pe Valea Crișului Repede, în partea de nord – vest a județului Bihor. Are în administrație următoarele sate: Tileagd, Tilecuș, Călătani, Poșoloaca, Uileacu de Criș, Bălaia. Suprafața comunei este de 6496 hectare. Conform recensământului efectuat în 2011, populatia comunei Tileagd se ridică la 6.675 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.142 de locuitori.

ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA INSTITUȚIEI PRUMARULUI ȘI A CONSILIULUI LOCAL ÎN ROMÂNIA

Originea instituției

Instituția primarului fiind una de tradiție în administrația românească a evoluat în funcție de condițiilor social-istorice de dezvoltare a poporului român și de aspirațiile sale de libertate. O instituție specifică de conducere a diferitelor tipuri de comunități a fost „sfatul bătrânilor” care reunea oamenii cei mai respectabili și cu autoritate și care aveau un cuvânt greu de spus în deciziile esențiale ale acestora.

In cadrul Regulamentelor Organice a apărut ideea de descentralizare pentru prima oară. Aceasta se referea la împărțirea județelor în comune și la împărțirea comunelor în orașe și sate. Această idee a fost primită cu încredere și a devenit unul din idealurile politice înscrise în actele mișcărilor revoluționare din 1848. In Moldova ea este pentru prima dată prevăzută în „Dorințele Partidei Naționale”, iar în Muntenia este susținută de către Proclamațiunea Revoluției din 1848.

Aceste aspecte, rămase doar la faza de idealuri politice, au fost transformate în principii consacrate juridic în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunelor din 1 aprilie 1864, pentru prima dată în țara noastră s-a introdus și reglementat funcția de primar, primarul funcționând ca organ executiv în comunele rurale și urbane și Legea pentru înființarea consiliilor județene din 2 aprilie l864, care a introdus funcția de prefect, legi care cu mici modificări au rămas în vigoare până după Primul Război Mondial. Primarul comunei era “ales de alegatorii comunei de odata cu membrii consiliului și se aproba de Prefectu; în comunele urbane se numescu de Domnu dintra acei trei Consilieri care voru fi întrunitu voturi la mai multe alegeri” pe baza votului cenzitar fiind scutiți de cens numai anumiți funcționari și liber profesioniști ca și în cazul alegerii Consiliului comunal sau local(cum se numește în zilelele noastre).

Mandatul Primarului comunei avea o dublă calitate: de șef al administrației publice locale și de reprezentant al Guvernului în comună. In calitatea de șef al administrației publice locale, primarul avea ca atribuții administrarea și apărarea proprietății comunei, se ocupa de aprovizionarea acesteia, întocmea bugetul comunei, verifica aparatul administrativ al comunei și supraveghea întreprinderile și societățile din comună.

În postura sa de reprezentant al Guvernului primarul veghea la executarea legilor și regulamentelor generale, era ofițerul stării civile și seful poliției locale, având totodată și dreptul de a emite ordonanțe și regulamente de poliție în situații deosebite (revolte, mișcări). Semnul distinctiv al primarilor va fi o eșarfă în culorile naționale “purtată la cingetore”.

Primarul avea rolul de a supraveghea legalitatea actelor consiliului și de a-l înștiința pe prefect în situația în care consiliul adopta acte ilegale sau care depășeau limitele competențelor sale. Consiliul comunal era ales de către adunarea alegătorilor comunei. Consiliul era convocat de Primar de cel puțin o dată pe lună sau în ședințe extraordinare de câte ori este necesar. Mai poate fi convocat și în cazul în care o treime din consilieri o cere. Putea delibera doar cu majoritatea absolută. La începutul fiecărui an înainte de a se ocupa de bugetul comunei, consiliul făcea un raport detailat asupra administrației și treburilor comunei care era și publicat. Pe lista sarcinilor se număra și: apărarea intereselor comunei, păstrarea și mărirea averii comunale, împărțirea pășunei și a rondurilor comunale, împărțirea pădurii comunei între locuitorii săi, facerea regulamentelor privind administrația interioară a comunei. Consiliul numea: funcționari de orice grad în comună, arhitecții, doctorii, veterinarii(care se plăteau din banii comunei), profesorii și învățătorii. După cum se poate subîntelege, numai el putea să ii suspende pe cei menționați mai sus. Aceștia se puteau adresa Consiliului permanent dacă erau nedreptățiți. Deciziile consiliului se comunicau Sub-Prefectului de Primar.

Mai târziu, Legea comunală din 7 mai 1887 cu modificările și completările din 1894 și Legea organizării comunelor rurale și administrațiunea plășilor din 1 mai 1904 au venit cu altă soluție: primarul era ales de către consilieri “dintre membrii cu știință de carte” și confirmat de prefectul județului. Primarul lucra sub controlul direct al consiliului, făcând acte de administrație propriu-zisă și acte de poliție comunală.

Legea din 1904 ca și modificările din 1908 și 1910 a căutat să facă din primar un reprezentant exclusiv al intereselor locale, în acest fel deposedându-l de calitatea sa de agent al puterii centrale. O inovație a Legii din 1904, a constat în faptul că orice cetățean putea cere primarului să intenteze acțiunile ce credea că aparțin comunei, cel interesat având posibilitatea să-l reclame prefectului, când acesta refuza nejustificat.

În acest caz, prefectul putea să-l suspende pe primar, ca măsură disciplinară, printr-o decizie motivată și pe termen de cel mult două luni în cursul aceluiași an; el putea fi revocat, în cazurile limitative prevăzute de lege, de către Ministerul de Interne, cu avizul Consiliului administrativ permanent.

Legile apărute ulterior în mai 1906, aprilie 1908, aprilie 1910 și martie 1912 au avut tendințe centralizatoare, dar n-au modificat în fond organizarea administrației publice locale stabilită prin legile din 1 și 2 aprilie 1864 care au continuat aceasta organizare.

1.2. Instituția primarului în perioada interbelică

Constituția din 1923 a fost apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Se instituia votul universal, egal, direct, obligatoriu și secret. Militarii și femeile, ca în toate țările europene din acea vreme, nu puteau să-și exprime o opțiune politică în fața urnelor. Legea pentru unificarea administrativă din 1925 dispunea împărțirea teritoriului României, din punct de vedere administrativ în județe, județele în comune și comunele în sate.Pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor și buna îndrumarea a administrației, județele se împart in circumscripții numite plăși, cuprinzând mai multe commune, iar comunele urbane, în circumscripții numite sectoare. Această lege aducea o noutate și anume delegația permanent. Membrii delegației permanente (2-9 membrii) trebuiau aleși din diferite ramuri de specialitate, cu un mandate de 4 ani prin scrurin secet și cu majoritatea absolutăa de voturi. Această delegație avea un rol consiultativ pentru primar. Prin reglementările înserate în legea menționată a crescut rolul primarului care era ofițer de stare civilă și seful politiei comunale, elibera certificate de notorietate public și de paupertate,ministrației publice locale stabilită prin legile din 1 și 2 aprilie 1864 care au continuat aceasta organizare.

1.2. Instituția primarului în perioada interbelică

Constituția din 1923 a fost apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Se instituia votul universal, egal, direct, obligatoriu și secret. Militarii și femeile, ca în toate țările europene din acea vreme, nu puteau să-și exprime o opțiune politică în fața urnelor. Legea pentru unificarea administrativă din 1925 dispunea împărțirea teritoriului României, din punct de vedere administrativ în județe, județele în comune și comunele în sate.Pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor și buna îndrumarea a administrației, județele se împart in circumscripții numite plăși, cuprinzând mai multe commune, iar comunele urbane, în circumscripții numite sectoare. Această lege aducea o noutate și anume delegația permanent. Membrii delegației permanente (2-9 membrii) trebuiau aleși din diferite ramuri de specialitate, cu un mandate de 4 ani prin scrurin secet și cu majoritatea absolutăa de voturi. Această delegație avea un rol consiultativ pentru primar. Prin reglementările înserate în legea menționată a crescut rolul primarului care era ofițer de stare civilă și seful politiei comunale, elibera certificate de notorietate public și de paupertate, semna ordonanțe, putea inspecta piețele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile, prezida ținerea licitațiilor. Primarul putea să ordone prestații în natură în cazuri urgente și îndeplinea toate actele privitoare la administrarea și apărarea intereselor comunei, care nu erau date în mod expres consiliului sau delegației permanente. De asemenea, avea dreptul de a numi, a înainta în funcție și demite pe funcționarii comunali, de a elibera autorizații de construcție, reparații conform planurilor de aliniere și regulamentelor.

În calitate de organ executive al comunei, putea delega parte din atribuțiunle sale unui alt membru al delegațiunii prin decizie scrisă, care se aducea la cunoștință public prin afișare și prin publicitate reprezenta comuna în justiție și avea atribuții însemnate în administrarea domeniului privat al comunei. Primarul, în caz de absență, era înlocuit de un membru al delegației permanente, desemnat de el. Dacă această desemnare nu s-a făcut, el va fi înlocuit de drept prin cel mai în vârstă dintre membrii delegației permanente.

Consiliul comunal se compunea din: trei cincimi consilieri aleși de către toți alegătorii comunali, cu vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu prin scrutin pe listă și reprezentarea minorităților. Numărul consilierilor se stabilea în proporție cu populația fiecărei comune. Numărul consilierilor comunali aleși nu se putea modifica decât din 10 în 10 ani, prin votul consiliului respectiv, aprobat de Ministrul de Interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior pentru municipii și de prefect, cu avizul delegației permanente județene.

Legea pentru unificarea administrativa din 1925 marea atribuțiile consiliului communal. În aceste atribuțiiintra și:crearea veniturilor de orice natură, așezarea și perceperea taxelor, cotizațiilor și impozitelor, chestiuni privitoare la împrumuturi, supravegherea bunului mers al instituțiilor de binefacere și asistență socială, acordarea titlului de cetățean de onoare. Reglementările ulterioare au păstrat instituția primarului cu unele modificări neînsemnate, mai ales în privința atribuțiilor.

Anul 1929 a adus cu sine și noi reforme administrative prin Legea pentru organizarea administrațiunii locale care avea ca scop o mai mare descentralizare administrativă. Prin aceasta lege această lege s-a dat drept de vot la alegerea consiliilor comunale și județene și femeilor. Primarul, în comunele rurale compuse dintr-un singur sat se alegea prin votul alegătorilor comunei, iar în celelalte comune se alegea de către consiliul comunal, cu majoritate absolută de voturi, dintre membrii consiliului sau dintre membrii comunei care aveau dreptul de a fi aleși consilieri.

În comunele urbane, primarii se alegeau de către consiliul comunal cu majoritatea de două treimi din voturi dintre membrii aleși ai consiliului. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunea această majoritate, Ministerul de Interne, numea în funcția de primar pe unul dintre cei trei candidați care au întrunit cel mai mare număr de sufragii. În conformitate cu Legea pentru organizarea administrației locale din anul 1929, comuna rurală ca unitate de bază era compusă din unul sau mai multe sate; satul component avea un primar ales pentru doi ani, funcția având mai mult un caracter onorific.

În cadrul comunelor rurale alcătuite din mai multe sate funcționa un consiliu comunal ales (organ deliberativ), din care făceau parte și primarii sau înlocuitorii acestora, iar în cazul comunelor cu un singur sat situația era asemănătoare cu precizarea că primarul era ales prin vot obștesc sau direct de adunarea capilor de familie.

La apariția Legii administrative din 1936 se constată unele modificări față de legea anterioară: se menținea fostul primar și prefect, iar consiliile comunale și județene își schimbau jumătate din numărul consilierilor, prin tragere la sorți, din trei în trei ani.

În baza Legii administrative din 1936, atât prefectul, cât și Ministerul de Interne, aveau dreptul să anuleze ordonanțele primarului pe care le socoteau contrare ordinii de stat, legilor și regulamentelor de administrație publică, iar în baza art.86, alin.2, din lege, prefectul avea dreptul de a amenda pe primari și ajutorii de primari; amenda nu putea trece de jumătate din salariul lunar.

Potrivit Legii administrative din 1936, primarii nu mai puteau să facă înscrieri sau ștergeri în listele de vot, acest drept revenind judecătoriilor de ocol. În cadrul stațiunilor balneoclimaterice, primarul era numit și nu ales , acest lucru dând posibilitatea ca mai multe stațiuni balneare și climaterice din aceeași zonă să se asocieze între ele și să aibă un primar general.

Ulterior, prin Constituția din anul l938 și prin Legea administrativă din august 1938, pe plan local-administrativ s-au instituit ca unități administrative cu personalitate juridică, ținutul și comuna, iar județul și plasa au devenit unități fără personalitate juridică și a adus noi prevederi referitoare la numirea primarului, acesta fiind numit de către prefect în comunele rurale și urbane care nu erau reședință de județ, de rezidentul regal în comunele reședință și prin decret regal în cazul stațiunilor climaterice și a municipiilor.

In perioada cuprinsă între 1940-1944, primarul era în postura de șef al administrației comunale și președinte al consiliului comunal, acesta lua decizii referitoare la problemele ce interesau comuna. In acest sens existând și un delegat sătesc ce asigura legătura între primar și populația satului.

1.3. Instituția primarului în perioada socialistă

Reformele legislative de după l944 și până la intrarea în vigoare a primei Constituții socialiste din 1948, nu au adus mari modificări în ceea ce privește regimul administrativ din România. Ministerul de Interne coordona activitatea autorităților administrative.

Constituția din 1948 stipula în TITLUL VI, art.76 următoarele “organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale”. Aceste consilii populare locale erau organe reprezentantive alese prin vot secret, direct, universal și egal pe 4 ani. Ele îndrumau activitatea economică, socială și culturală locală, elaborau bugetul local conform bugetului general al Statului. Art. 82 stipula că “organele de direcție și execuție ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive”, care erau alese din sânul consiliilor populare locale și erau răspunzătoare în fața acestora. În cadrul consiliilor populare se puteau înființa secțiuni pe ramuri de activitate.

Prin adoptarea Legii nr.5/1950 pentru raionarea administrative-teritorială a teritoriului Republicii Populare Române, teritoriul României era împărțit în: teritorii, orașe, raioane și comune pentru asigurarea dezvoltării industriei și agriculturii, în scopul construirii socialismului și a ridicării nivelului de trai al oamemilor muncii, pentr a înlesni cât mai mult aproprierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducăator al clasei muncitoare și la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare. În lege se mai stipula și faptul că comuna era subordonată direct raionului și satul în care se afla Sfatul Popular al comunei era centrul comunal.

Împărțirea făcută mai sus se menține și prin Constituția din 1952. Această Constituție prevedea că organul de stat în județe, orașe, raioane și comune erau Sfaturile Populare care se compuneau din deputați aleși pe 2 ani de către cetățeni județelor, orașelor, raioanelor și comunelor.

Sfaturile Populare îndrumau munca organelor administrative subordonate lor, conduceau activitatea locală pe plan economic si cultural, asigura menținerea ordinii publice, respectarea legilor și ocrotirea drepturilor cetățenilor, întocmeau bugetul local. Organele executive și de dispoziție ale Sfaturilor Populare sunt Comitetele Executive alese de deputații Sfaturilor Populare și sunt alcătuite din Președinte, Vice-Președinți, Secretar și membri. În Legea nr. 6/1957 privind organizarea și funcționarea sfaturilor populare se reia ideea că sfaturile populare sunt organe de stat în județe, orașe, raioane și comune și comitetele executive erau organe executive și de dispoziție. Pe lângă aceste idei generale, în cadrul acestei legi se menționează sarcinile principale ale sfaturilor populare, funcționarea sfaturilor populare, organele executive și de dispoziție a acestora, drepturile și îndatoririle acestora. Ca sarcini principale ei trebuiau să facă următoarele: să realizeze bugetul local, să construiască drumuri, poduri și să le întrețină, să coopereze la transformarea socialistă a agriculturii, la îndeplinirea planului de școlarizare, la înființarea de instituții sanitare.

Prin Constituția din 1965 se revenea la denumirea de consilii populare și prevedea în art. 94:” comitetul executiv al consiliului popular si biroul executiv al consiliului popular sint organe locale ale administratiei de stat”.

Legea nr. 57 de organizare și funcționare a consiliilor populare din 1968 aducea o schimbare și anume faptul că președinții comitetelor și birourilor executive de la comune, orașe și municipii sunt și “ primarii” acestor localități și prim-secretari sau secretari ai organizației locale de partid, după caz.

1.4. Instituția primarului în perioada statului de drept

După căderea comunismului au fost desființate structurile de bază ale statului totalitar și astfel a început procesul de trecere spre un stat de drept. Prin Decretul-Lege nr. 2/l989, se desființeaza consiliile populare și locul lor este luat deconsilii ale Frontului Salvării Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordinate Consiliului Frontului Salvării Naționale.Un alt pas spre un stat de drept a fost făcut prin Decretul-Lege nr.8 din 7 ianuarie 1990, când s-au constituit primăriile, ca organe locale ale administrației de stat. Primăriile aveau un aparat propriu de specialitate, organizat conform legii și primarul convoca ședințele organelor locale ale administrației de stat.

După alegerile din 20 mai 1990, în Legea nr.5/1990, s-a prevăzut ca până la formarea viitoarelor organe locale, ca rezultat al alegerilor, administrarea județelor, respective a Municipiului București, municipiilor, orașelor și comunelor, se realizează de prefecture și primării, organe locale ale administrației de stat cu competență general. Tot în cadrul acestei legi, era stabilită componența prefecturilor și primăriilor, iar numirea și elibearea din funcție a prefecților și primarului general al Bucurestiului se făcea de către primul-ministru, pe când a primarilor de către prefecții județelor și de primarul general al municipiului București.In urma Legii nr. 69/l99l privind administrația publică locală s-au stabilit incompatibilitățile pentru prefecți, primari, consilieri locali și atribuțiile secretarului.

Constituția din 1991 era primul act fundamental al României post-comuniste și face trecerea de la totalitarism la democrație. Prin Legea 25/1996 se dispunea următoarele: consiliile locale, consiliile județene, primăriile și Consiliul General al Municipiului București se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale.

Prin Legea 215/2001 privind administrația publică locală, se reglementa regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale. Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. 

Prin Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali reactualizată in 2014 s-au stabilit condițiile de exercitare  a mandatului de catre alesii locali, a drepturilor si obligatiilor ce le revin in baza mandatului incredintat. In art. 56 al prezentei legi se stipulează că consilieri răspund in nume propriu pentru activitatea desfășurată, precum si solidar pentru activitatea consiliului si hotărârile pe care le-au luat. Incălcarea prevederilor Legii 215/2001 se sacționează astfel:

Avertisment

Chemarea la odine

Retragerea cuvântului

Eliminarea din sala de ședință

Excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate;

Retragerea indemnizației de ședință, pentru 1-2 ședințe.

În momentul de față, administrația locală este reglementată de Legea 215/2001  și acest subiect va fi tratat în capitolul II.

INSTITUȚIA PRIMARULUI ȘI A CONSILIULUI LOCAL ÎN BAZA LEGII 215/2001

Primarul

Considerații generale

Conform Legii 215/2001 a administrației publice locale: “Primarul reprezintă acea autoritate a administrației publice locale care realizează, alături de consiliul local, autonomia locală la nivel de comună, oraș, de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor și de municipii”.

In Legea administrației locale se precizează : “Comunele și orașele au câte un primar și un viceprimar, iar orașele reședință de județ, câte 2 viceprimari, aleși în condițiile legii. Viceprimarii nu pot fi în același timp și consilieri”. Municipiul București are un primar general și 4 viceprimari.

Ca autoritate executivă a administrației publice locale, el reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și străinătate, precum și în justiție. În justiție, primarul stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal sau poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice din aparatul său de specialitate ori un avocat care să repezinte interesele administrației publice locale.

Semne distinctive: Legea prevede că primarul va purta o eșarfă în culorile drapelului național al României. Aceasta va fi purtată , în mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor și se va purta peste constum, va fi așezată pe umărul stâng, culoarea albastră fiind dispusă în partea de sus și se va încheia în partea dreaptă a corpului cu ciucurele în afară. Modelul este stabilit printr-o hotărâre a Guvernului.

Pe durata mandatului primarul și viceprimarul beneficiază de o indemnizație lunară. Viceprimarul spre deosebire de primar își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut.

Alegerea primarului

Modul de organizare și desfașurare a alegerilor pentru funcția de primar este prevăzut în Legea nr.70/1991 privind alegerile locale astfel primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal, pe circumscripții electorale comunale și orășenești, precum și în municipiul București și în sectoarele municipiului București. Pentru funcția de primar pot candida cetățenii cu drept de vot care au împlinit vârsta de 23 de ani și care au domiciliul pe teritoriul circumscripției electorale în care urmează să fie ales. Candidaturile acestora pot fi depuse separat de partide politice, alianțe politice sau pot fi candidați independenți. Modelul buletinului de vot diferă de cel pentru consiliile locale, deoarece primarul este ales prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. Procesul de votare se desfașoară într-o singură zi cu incepere de la ora 600 și se încheie la ora 2100. Durata votării se poate prelungi până la ora 2400 de către președintele biroului electoral al secției de votare numai cu aprobarea președintelui biroului electoral de circumscripție, oră la care votarea se declară încheiată. Alegătorii vor vota numai la secția de votare unde au fost înscriși în listele electorale. În secția de votare vor intra un număr de persoane egal cu numărul cabinelor disponibile. Aceștia vor prezenta buletinul sau cartea de identitate, biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, le vor încredința buletinul de vot și ștampila de votare cu mențiunea ”vot” care trebuie să fie rotundă și dimensional mai redusă decât patrulaterul în care se aplică. Alegătorii vor aplica ștampila pe patrulaterul care aparține candidatului pe care îl preferă după care buletinul de vot se indoaie și se introduce în urnă. În cazul în care buletinul de vot se deschide din greșeala atunci votul se anulează, alegătorului respectiv i se înmânează un alt buletin de vot, o singură dată și se face mențiunea despre cele întamplate în procesul-verbal al secției de votare.

La ora 2100 sau, după caz, la ora 2400 , președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată.

Dupa incheierea procesului de votare se trece la numărarea voturilor. Rezultatul alegerilor pentru funcția de primar se consemneaza într-un tabel separat de cel pentru consiliul local, în care se inscrie numele, prenumele candidaților și numărul de voturi obținute.

Procesul-verbal (încheiat în dublu exemplar) făcut de președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să conțină:

numărul alegătorilor înscriși în listele electorale ;

numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;

numărul total al voturilor valabil exprimate;

numărul voturilor nule;

numărul voturilor obținute de fiecare candidat la funcția de primar;

expunerea pe scurt a intampinarilor, contestatiilor si a modului de rezolvare a acestora, cat si a contestatiilor inaintate comisiei electorale de circumscriptie.

Procesul-verbal se semnează de către președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia, iar apoi se ștampilează cu ștampila secției.

Comisia electorală de circumscripție va adiționa pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute, fiind declarat primar candidatul care a întrunit votul a cel puțin jumătate plus unul din numărul alegărilor participanți la vot. În cazul în care niciun candidat nu a reușit să obțină jumătate plus unu din voturi se organizează un al doilea tur în cel mult 2 săptămâni la care vor participa candidații situați pe primele 2 locuri după incheierea primului tur și va fi ales cel care obține cel mai mare număr de voturi. La fel ca în cazul primului tur se va încheia un proces-verbal în care se vor preciza cele spuse mai sus.

Certificatul doveditor al alegerii primarului se eliberează de biroul electoral de circumscripție. Deși a fost ales și i s-a eliberat certificatul doveditor al alegerii, acesta nu poate intra în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, mai înainte de a se îndeplini un alt act prevăzut de legea organică și anume validarea alegerii primarului.

Validarea mandatului de primar

Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei raza teritorială se află comuna, de către un judecator desemnat de președintele judecătoriei..Judecătoria în a cărei raza se află comuna Tileagd este Judecătoria Aleșd.

Primarul depune in fața consiliului local jurământul prevăzut în Legea 215/2001, art. 32 alin. (1) și anume: “Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei…(orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu!” Același jurământ este depus și de consilieri locali. Dupș depunere, jurământul este semnat de primar și de cel în fața căruia a fost depus, respectiv de către președintele de ședință a consiliului local sau, după caz, de președintele instanței judecătorești care a validat alegerea primarului.

In cazul în care refuză să îl depună este considerat demisionat de drept. În cazul invalidării mandatului, Guvernul la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se vor organiza în maxim 90 de zile de la data invalidării.

Funcția de primar este incompatibilă cu: funcțiile și calitățile prevăzute ca incompatibile pentru consilieri locali și anume funcția de prefect sau subprefect, senator, deputat,ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, calitatea de funcționar public în propriul aparat de specialitate și cu orice alte funcții publice, cu excepția funcțiilor didactice și a unor funcții in cadrul unor fundații sau organizații neguvernamentale.

Funcția

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. Asigură:

respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției;

punerea în aplicare a legilor a decretelor Președintelui și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Local;

dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători și autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.

Încetarea mandatului

Durata mandatului este de 4 ani. El se exercită de la depunerea jurământului până la depunerea jurământului primarului nou-ales. Acesta poate fi prelungit în caz de calamitate naturală sau război prin lege organică.

Mandatul încetează de drept în următoarele cazuri:

dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv;

dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită une boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

deces;

demisie;

incompatibilitate;

schimbare a domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, după validarea mandatelor, că alegerea s-a facut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerilor locale;

în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate;

în cazul punerii sub interdicție pentru debilitate sau alienare mintală;

în cazul pierderii drepturilor electorale;

când, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziții cu caracter normativ, care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecatorească rămasă definitivă și irevocabilă.

În anul 1993, primarul comunei Fechete Vasile a demisionat din cauza lipsei de fonduri. El a susținut că astfel nu își poate ține promisiunile pe care le-a făcut cetățenilor.

Un alt caz în care mandatului primarului poate înceta este organizarea unui referendum local. Locuitorii comunei înaintează prefectului o cerere. Aceasta va cuprinde motivele care au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau cărții de identitate și semnătura olografă a celor care au solicitat organizarea referendumului.

Pentru ca referendumul să aibă loc această cerere trebuie să fie semnată de cel puțin 28% dintre locuitorii cu drept de vot. În fiecare localitate a comunei trebuie să existe un procent de cel puțin 28% din cetățenii cu drept de vot care să semneze cererea de organizare a referendumului.

În oricare dintre situațiile de mai sus, prefectul emite ordine prin care ia act de încetare a mandatului primarului și declară vacantă funcția acestuia.

Atribuțiile primarului

Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țară, străinătate cât și în justiție. Primarul convoacă consiliul local, participă obligatoriu la ședințele consiliului local.

Conform art. 63 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, primarul are următoarele atribuții:

atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii: îndeplinirea funcției de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil, atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recesământului;

atribuții referitoare la relația cu consiliul local și anume: prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale precum și alte rapoarte și informări, elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local;

atribuții referitoare la bugetul local: coodonează creditele, întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobarea consiliului local, negociază pentru contractare de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale, verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar;

atribuții privind serviciile publice asigurate de cetățeni: coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate, ia măsuri pentru prevenirea, gestionează cazurile de urgență, ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din educație, sănătate, cultură, tineret, sport, ordine publică, situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului, evidența persoanelor, poduri și drumuri publice, ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlul efectuării serviciilor publice de interes local, precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat, numește, sacționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local, asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora, emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative, asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conform cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și a gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor;

alte atribuții stabilite prin lege.

Primarul este ajutat de un aparat de specialitate pe care îl conduce. Aparatul de specialitate este format din funcționari publici care ajută la punerea în aplicare a următoarelor activități: punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției. Primarul este singurul care numește, sancționează, dispune suspendarea, modifică și încetează raporturile de serviciu în cadrul aparatului său de specialitate.

Consiliul local

Considerații generale

Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Numărul consilierilor locali se stabilește prin ordin al prefectului în funcție de numărul de locuitori a comunei, orașului și municipiului. Comuna Tileagd are o populație de 7000 de locuitori deci numărul consilierilor locali este de 15. Aceștia fac parte din următoarele partide politice: Partidul Național Liberal are 5 consilieri, Partidul Social-Democrat are 3 consilieri, Uniunea Democrată Maghiară din România are 3 consilieri, Partidul Poporului Dan Diaconescu are 2 consilieri și Partidul Democrat Liberal are 2 consilieri.

Constituirea consiliilor locale

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleși pentru ședința de constituire se face de către prefect. La ședință pot participa prefectul sau reprezentantul precum și primarul chiar dacă procedura sa de validare a mandatului nu a fost finalizată. Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. Dacă nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza sub aceleași condiții peste 3 zile, la convocare prefectului. Dacă nici la a doua convocare nu se va asigura această majoritate, ședința se va organiza peste alte 3 zile, în aceleași condiții. În condițiile în care nici la a treia convocare nu s-a putut realiza aceasta majoritate atunci posturile consilierilor care nu s-au prezentat la cele 3 sedinte vor fi numite vacante. Aceștia pot fi înlocuiți de supleanți înscriși pe listele de candidați. Dacă acest lucru nu este posibil atunci se vor organiza alegeri în termen de 30 de zile, în condițiile Legii.

Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat de la cele 3 ședințe de constituire poate fi atacat la Instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Absența consilierilor de la sedința de constituire poate fi considerată motivată doar dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau din cauza unor evenimente majore.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier care este asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor se aleg prin vot deschis, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Aceștia vor examina legalitate alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea consilierilor. Invalidarea se propune nu mai dacă se încalcă condițiile de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală. Validarea sau invalidarea se face în ordine alfabetică, cu votul deschis a tuturor membrilor consiliului local. Persoana a cărui mandat este supus validării nu participă la vot.

La fel ca în cazul absențelor de la ședința de constituire , hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată la Instanța de constencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare. Instanța de contencios administrativ se pronunță în termen de 30 zile, hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Consilieri a căror mandate au fost validate depun următorul jurământ: “Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei…(orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

La fel ca în cazul primarului, consilieri care nu depun jurământul sunt considerați demisionați de drept. Dacă consilierul local ales renunță la mandat sau dacă nu depune jurământul, se supune validării mandatul primului supleant aflat pe lista partidului politic, alianțelor politice sau a alianței electorale respective , dacă până la validarea mandatului, partidele și alianțele politice confirmă apartenența la partid. În cazul, în care locurile rămase vacante nu pot fi completate de supleanți, conform legii, iar numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

Consiliul local se declară constituit dacă majoritatea consilierilor locali validați au depus jurământul. Consilierul local ales poate fi schimbat din funcție la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorității consilierilor locali în funcție.

Incompatibilitățile consilierilor locali

Calitatea de consilier local este incompatibilă cu:

calitatea de prefect și subprefect;

calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate și al autorităților administrației publice centrale și locale; calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau județean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autorități ale administrației publice locale; calitatea de angajat în cadrul autorităților administrației publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județului respectiv;

funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene;

calitatea de primar;

calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat și cele asimilate acestora.

Se mai pot stabili incompatibilități prin lege.

Încetarea mandatului de consilier

Mandatul de consilier local încetează de drept în următoarele cazuri:

deces;

demisie;

incompatibilitate;

schimbare de domiciliu în altă unitate administrativ-teritorialî;

imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de șase luni consecutive

daca s-a constatat, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă sau altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

în caz de punere sub interdicție judecatorească;

în cazul pierderii drepturilor electorale.

Atribuțiile consiliului local

Consiliul local are inițiativă și hotărăște în toate problemele ce țin de interesul local cu excepția celor care sunt date prin lege altor autorități de administrație publice sau centrale.

Consiliul local are următoarele atribuții conform art. 36 din Legea 215/2001:

atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, al instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local și anume: aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local; aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții al aparatului de specialitate al primarului, al instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participanților deținute la societăți comerciale sau regii autonome.

atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului și municipiilor: aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar; aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale; stabilește și aprobă impozitele și taxele locale; aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local; aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu; asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.

atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului și municipiului: hotărăște darea în administrare, concesionare sau închirierea bunurilor proprietate comună a comunei, precum și a serviciilor de interes local; hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei; avizează sau aprobă, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților; atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes local.

atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni: asigură furnizarea serviciilor de interes local privind: educația, serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate la nevoie socială, sănătatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publică, situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale, dezvoltarea urbană, evidența persoanelor, podurile și drumurile publice, serviciile comunitare de utilizare publică: alimentarea cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor, activitățile de administrație social-comunitară, locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale; punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor naturale și alte servicii publice stabilite prin lege; hotărăște acordarea de sporuri și alte facilități personalului didactic și sanitar; sprijină activitatea cultelor religioase; poate solicita informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local; aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.

atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern: hotărăște cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, înfrățirea comunei cu unități administrativ-teritoriale, hotărăște cooperarea sau aderarea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau străinatate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Pe lângă celelalte atribuții, consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, în baza unui regulament propriu prin care se poate și retrage titlul conferit.

Consiliul local îndeplinește și alte atribuții stabilite prin lege. Ca să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare intercomunitară sunt desemnate de consiliul local, persoane împuternicite respectându-se configurația politică de la ultimele alegeri.

Funcționarea consiliului local

La fel ca în cazul primarului, mandatul consilierilor locali este de 4 ani și care poate fi prelungit în caz de razboi sau catastrofă și își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Își desfășoară activitatea în ședințe ordinare sau extraordinare. Ședințele ordinare au loc lunar și sunt convocate de primar. Ședințele extraordinare pot fi convocate de primar și de cel puțin o treime din membrii consiliului. Ședințele extraordinare se convoacă ori de căte ori este necesar.

Convocarea consiliului local se face în scris de către secretarul comunei, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile în cazul ședințelor extraordinare și se vor pune la dispoziția consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În cazuri de maximă urgență convocarea se poate face de îndată.

Ordinea de zi se aduce la cunoștința cetățenilor comunei prin mass-media sau prin alte mijloace de publicitate. În cazul Comunei Tileagd, ordinea de zi se afișeaza la avizierul primăriei și pe site-ul primăriei ca de altfel și hotărârile luate în cadrul ședinței consiliului local. Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilieri doresc ca aceasta să se desfașoare cu ușile închise. Acest lucru se poate realiza doar cu majoritatea voturilor consilierilor prezenți.

Ședințele consiliului sunt legal constituite dacă sunt prezenți majoritatea consilierilor aflați în funcție. Prezența consilierilor locali la ședință este obligatorie. Cei care nu participă la 2 ședințe consecutive, nemotivați vor fi sancționați în baza regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local. Ședințele sunt conduse de un președinte de ședință care va fi ales din cadrul consilierilor pentru cel mult 3 luni. Același consilier poate fi ales președinte de ședință cel mult de două ori pe durata unui mandat. Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care cel puțin o cincime din numărul consilierilor locali aparțin unei minorități naționale, ședințele consiliului local se pot desfășura și în limba maternă. Hotărârile consiliului local se consemnează într-un proces-verbal care este semnat de președintele de ședință și de secretarul unității administrativ-teritoriale. La începutul fiecărei ședințe, secretarul prezintă procesul-verbal de la ședința anterioară pe care îl supune spre aprobare. Secretarul unității administrativ-teritoriale, în termen de 3 zile va afișa la sediul primăriei sau pe pagina primăriei o copie a procesului-verbal.

În cazul neaprobării ordinii de zi indemnizația consilierilor locali pentru ședința respectivă nu se acordă.

Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:

hotărârile privind bugetul local;

hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;

hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;

hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;

hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;

hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine.

Hotărârile privind patrimoniul vor fi adoptate cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor aleși și ședințele în care se discută bugetul local sunt intotdeauna publice.

Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să se ia prin vot secret. Acestea se referă hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane. Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri, primar, viceprimar sau de cetățeni.

Nu pot lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la al patrulea grad, are în interes partimonial problema supusă dezbaterilor consiliului local.

Hotărârile cosiliului local pot fi cu caracter normativ și individual. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică iar cele individuale, de la data comunicării.

Consilieri locali pe langa obligația de a participa la ședințele consliului local mai au obligația de a organiza periodic întâlniri cu cetățeni și să dea audiențe și să prezinte un raport anual de activitate.

Satele care nu au un consilier în consiliul local sunt reprezentate de un delegat sătesc.

Conform art. 53, aln. (2) din legea 215/2001 delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sătească, convocata cu cel puțin 15 zile înainte de primar. Alegerea delegatului sătesc se desfațoară în prezența primarului sau a viceprimarului și a minimum 2 consilieri desemnați prin hotărârea consiliului local. Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenți la această adunare. La adunarea săteasca pot participa toți cetățenii cu drept de vot și domiciliul în satul respectiv. Delegatul sătesc va fi obligatoriu invitat la discutarea problemelor privind satul respectiv chiar dacă votul acestuia are rol consultativ. Satul Călătani are un delegate sătesc în cadrul consiliului local.

Consiliul local își organizează comisiile de specialitate pe principalele domenii de activitate. Pot fi membrii în comisiile de specialitate doar consilieri locali. Aceștia își aleg câte un președinte și un secretar. Rolul acestora este de analiză și de avizare a proiectelor de hotărâre din domeniul lor de activitate și hotărârile se iau cu votul majorității lor.

Dizolvarea consiliului local

Consiliul local se poate dizolva de dept sau prin referendum.

Consiliul local se dizolvă de drept:

în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale;

în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre;

în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanți.

În cazul prezentării unei situații din cele enumerate mai sus, instanța de contencios administrativ poate fi sesizată de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, prefect sau de orice altă persoană interesată. Instanța analizează situația și se pronuntă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea este definitivă și se comunică prefectului.

După cum am specificat mai sus, consiliul local mai poate fi dizolvat și prin referendum.

Referendumul se organizează în urma trimiterii prefectului a unei cererii de cel puțin 25% din cetățenii cu drept de vot înscriși pe listele electorale a unității administrativ-electorale. Referendumul este valabil doar dacă s-au prezentat la urne a cel puțin jumătate plus unu din cetățenii cu drept de vot. Dacă s-au prezentat cel puțin jumătate plus unu din cetățenii cu drept de vot atunci activitatea consiliului încetează înainte de termen. Stabilirea datei pentru organizarea de noi alegeri se va face de Guvern. Alegerile se organizează în maxim 90 de zile de la dizolvarea consiliului local.

Până când se va constitui un nou consiliu local, primarul sau secretarul unității administrativ-teritoriale se vor ocupa de problemele curente ale comunei.

În anul 2009, un consilier local a făcut o cerere prin care se cerea dizolvarea consiliului local Tileagd pe baza neîntrunirii majorității calificate în 2 ședințe ordinare consecutive. Instanța de contencios administrativ după ce a analizat cererea a hotărât ca pentru binele public să nu dizolve consiliul.

Suspendarea mandatului de consilier local

Mandatul de consilierul local poate fi suspendat de drept doar în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Suspendarea durează până la încetarea arestării preventive. În cazul în care acesta a fost găsit nevinovat are dreptul la despăgubiri.

III. STUDIU DE CAZ

Comuna Tileagd

1. Așezarea geografică

 Comuna Tileagd este așezată în Depresiunea Vad-Borod-Oradea, pe Valea Crișului Repede, în partea de nord – vest a județului Bihor, intersectată la nord de DN E 60, distanța de 2 km Nord de calea ferata Oradea – Cluj – Napoca – București, respectiv de gara CFR Tileagd.

Se învecinează la nord cu comunele Sârbi și Brusturi, la sud cu comunele Vârciorog și Copăcel, la est cu comunele Țețchea și Lugaș și la vest cu comunele Săcădat și Ineu.

Are în administrație următoarele sate: Tileagd, Tilecuș, Călătani, Poșoloaca, Uileacu de Criș, Bălaia.

2. Istoricul comunei Tileagd

Zona în care este așezată Comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut descris în Gesta Hungarorum de către Anonimus, notarul Regelui Bella al III-lea, al Ungariei. Comuna Tileagd a luat ființă în secolul al XII-lea, lângă un Castru Roman de graniță în perioada în care grupuri de unguri înaintau pe valea Crișului Repede. Comuna a fost alcătuită de populația românescă la care s-a adăugat și o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. Acest lucru este confirmat de scriitorul maghiar Bunyitay Vincze în cronicile sale, arătând că românii și maghiarii din Tileagd au trăit amestecați și că au fost cu toții iobagi. În timpul stăpânirii romane, această localitate a fost străbătută de un drum comercial, pe care se făceau schimburi de mărfuri între Dacii liberi și “Lumea Romană”.

Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viața politică a Bihorului o dată cu cucerirea de către turci a Cetații din Oradea. Cei mai năpăstuiți erau țăranii din satele din Bihor care erau obligați să dea turcilor găini, gâște, unt , caș, ouă, iepuri, fazani și cerbi.

În anul 1524, în Tileagd s-a construit o moară numită „Moara Părintelui Istvân" și o școală. Aceasta din urmă a fost construită de familia moșierului Nagy Mihâly.

Comuna Tileagd, cu toate moșiile ce le avea, întinse pe valea și terasele Crișului Repede, stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi și conți, datorită în primul rând poziției sale geografice, datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate, datorită faptului că avea o moară de măcinat cereale și o școală. In mod treptat s-au dezvoltat meșteșugurile ca: ferari forjori, care potcoveau caii si reparau căruțele cărăușilor ce transportau sare, postavuri, vinuri, animale pe drumul comercial. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte, aflându-se inițial în comună 14 olari, iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. Au apărut și alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuși, dogari, tinichigii, arămari, dricari și altele. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului satele mărginașe, dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic si social.

În timpul Primului Razboi Mondial, viața bihorenilor aflați sub jurisdicția Austro-Ungară s-a înrăutățit mai ales după intrarea României în război de partea Antantei. Bărbații care puteau lupta erau vânați și trimiși pe front. Pe front erau așezați în primele linii de foc fără o pregătire prealabilă și fără a ști limba de vorbire sau de comandă. Cu alte cuvinte erau trimili spre o moarte sigură. Prin armistițiul de la Belgrad, s-a stabilit ca întreg Bihorul să rămână înafara Statului Român. Pe fondul atrocităților comise de armata maghiară în Bihor(crime, violuri, jafuri), Consiliul de Coroană al României a hotărât ca armata română aflată în Transilvania să treacă linia de demarcație și să elibereze până și ultima colibă românească. Operațiunile militare au fost conduse de generalul Traian Moșoiu.

După terminarea primului Război Mondial, Tileagd a cunoscut o dezvoltare economică considerabilă în următoarele ramuri de activitate: agricultură, industrie, comerț, meșteșuguri, transport. Începând cu anul 1930 situația localitații se schimbă mai ales din cauza crizei economice care a cuprins întreaga Europă. Șapte fabrici și Banca de Credit și Schimb Valutar S.A. și-au încetat activitatea. Au rezistat crizei doar Fabrica de Cherestea La Roche-Darvas S.A. și Uzina de Impregnat Traverse C.F.R. De parcă nu era de-ajuns, în anul 1939 începe Al Doilea Război Mondial. În urma Dictatului de la Viena, Tileagd pierde satul Tilecuș care prin așezarea geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcație a frontierei Ungaro-Române. Din acest moment, Tilecușul se trezește izolat de lumea civilizată deoarece oamenii nu mai pot merge la târgul săptămânal, la primărie, la farmacie, la poștă, la rude, cei care aveau pământ dincolo de frontieră nu mai pot să îl lucreze, cei care lucrau la fabrica de cherestea sau la uzină nu mai pot merge la locul de muncă, la morile de măcinat cereale și cel mai apropiat oraș era Beiușul la 60 de km cu drumuri inaccesibile.

Pe data de 15 noiembrie 1944, a fost desființată frontiera maghiaro-română în punctul de trecere Tilecuș-Tileagd cu ajutorul armatei ruse.

Aș putea spune că un rău a fost înlocuit cu un alt rău la fel de mare nu mai mic. Sovieticii nu erau foarte diferiți de ungurii în privința cruzimii. Aceștia aveau o adevărată fobie pentru ceasurile de mână. Constantin Tănase într-un spectacol susținut la București spune următoarele: “Greu ne-a fost cu Derdidas, da`i mai rău cu DAVAI CEAS”. După spectacol a fost luat de sovietici și din momentul acela nu s-a mai auzit de el.

Ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Județean P.C.R. Bihor, în 1945 a luat ființă Organizația de Partid Comunală cu 150 de membrii. În timpul regimului comunist, Comuna Tileagd s-a dezvoltat foarte mult. S-au construit școli, cămine culturale, grădinițe, s-au asfaltat drumuri. S-a construit barajul Tileagd, fabrica de mobilă, fabrica de covoare persane, un șantier de drumuri și transporturi.

După căderea regimului comunist, fabrica de cherestea a dat faliment în 2001 și uzina de impregnat traverse a fost închisă în 1990 ca mai apoi să fie redeschisă în 1999. A funcționat până în 2011 când a fost închisă complet. În momentul de față se fac demersuri pentru a fi redeschisă. Șantierul de Drumuri și Transporturi s-a închis în 2002.

3. Populația

Conform recensământului efectuat în 2011, populatia comunei Tileagd se ridică la 6.675 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.142 de locuitori. Conform recesamantului din 2011, Comuna Tileagd are o populatie de 6675 de locuitori si este impartita in felul urmator: Tileagd- 3869, Tilecus- 819, Uileacul de Cris- 813, Balaia- 608, Posoloaca- 376 si Calatani- 190.

4. Componența etnică

Majoritatea locuitorilor sunt români (65,38%). Principalele minorităti sunt cele de maghiari (20,22%) si rromi (9,31%). Pentru 4,31% din populatie, apartenenta etnică nu este cunoscută.

5. Componența confesională

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt de confesiune ortodoxă (55,65%), dar există și minorități de reformați(16,52%), penticostali (11,81%), romano-catolici (5,25%), baptiști (3,72%) și adventiști de ziua a șaptea(1,19%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

6. Suprafața

Suprafața comunei este de 6496 hectare.

7. Vegetația

Este reprezentată de etajul stejarului. În pădurile din Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile.

8. Fauna

Este reprezentată de iepuri de câmp, fazani, mistreți, prepelițe, ciori, vrăbii și o mare varietate de pești care se găsesc în barajul Tileagd și mai ales în Lacul de acumulare și amintim albitura, babușca, păstrăv, crapul, știuca și somnul. Lacul este administrat de către A.J.V.P.S. unde se pot adresa pescarii amatori.

9. Denumiri bilingve

Fiecare sat din comuna are și câte o denumire bilingvă deoarece 20% dintre cetățeni comunei aparțin unei minoritați naționale. Potrivit legii administrației publice locale, în comunele în care 20% din cetățeni aparțin unei minorități naționale, ordinea de zi a consiliului local se aduce la cunoștință și în limba maternă a minorităților. Acestea le intâlnim la fiecare început de sat scrise sub numele satului.

Denumirile sunt următoarele: pentru Tileagd avem Mezotelegd, pentru Tilecuș avem Telksd, pentru Uileacu de Criș avem Pusztaujlak, pentru Poșoloaca avem Posalaka, pentru Bălaia avem Kubalaspatak și pentru Călătani avem Kalota.

Primăria Tileagd

Primăria Tileagd este situată pe Strada Trandafirilor, numărul 1088.

Din 1989 până în prezent, Comuna Tileagd a avut 6 primari.

Primarul actual al comunei este Codrean Adrian-Romus și face parte din Partidul Național Liberal din anul 2008. D-l Codrean Adrian s-a născut în Oradea în 1970. A terminat gimnaziul la Școala cu Clasele I-VII, Tileagd. În 1985 a urmat cursurile Liceului Industrial nr. 1 din Oradea, actualul Colegiu Tehnic “Traian Vuia”. După terminarea studiilor liceale se înscrie la Postlicealul Oradea la specializarea technician urbanist și amenajarea teritoriului. După terminarea postlicealului s-a angajat la fabrica de mobilă din comuna și după aceea la cooperativă unde a fost gestionar. Din anul 2008 este Primarul Comunei Tileagd. Este căsătorit cu Monica Codrean și are o fiică.

Interviu: Codrean Adrian-Romus

Din ce partid faceți parte?

Fac parte din Partidul Național Liberal

Din ce an faceți parte din acest partid?

Din anul 2008

Înainte de a fi primar ați deținut vreo funcție în Primăria Tileagd?

Nu

Care au fost motivele care v-au împins să candidați pentru funcția de primar al comunei Tileagd?

Principalul motiv a fost nemulțumirea față de ce s-a realizat în Comuna Tileagd în timpul celorlalți primari

Care au fost obiectivele pe care vi le-ați propus în 2008?

În 2008 am avut următoarele obiective: reabilitarea școlilor comunei,căminelor culturale, pieței și a dispensarului comunei, crearea de grupuri sanitare în fiecare sat, continuarea lucrărilor de canalizare, asfaltarea străzilor din toate satele aparținând comunei, amenajarea parcurilor

Ce obiective ați putut realiza?

Am reabilitat școlile, căminele culturale mai puțin cel din comună, jumătate din piață și dispensarul, am creat grupuri sanitare în fiecare sat, am amenajat parcurile. Am realizat cam 70% din obiective

Care este cauza nereușirii celorlalte obiective?

Lipsa fondurilor

Care au fost obiectivele pe care vi le-ați propus in 2012?

Continuarea lucrărilor de canalizare și de asfaltare, crearea unui parc industrial, reabilitarea celeilalte jumătăți a pieței, reabilitarea căminului din comună, crearea unei grădinițe cu program prelungit

Ce obiective ați putut realiza până în prezent?

Asfaltarea a 90% din străzile comunei, reabilitarea celeilalte jumătăți a pieței

Cu ce cereri vă vin cetățenii?

Cu cereri personale cum ar fi probleme cu vecinul din cauza mejdiei, arderea neonului de pe stradă. Puțini sunt cei care vin cu probleme cu adevărat importante

O să candidați la alegerile din 2016 pentru Primăria Tileagd?

-Nu știu

Cum vi se pare funcția de primar într-o comună?

-“Nu mă plang dar e grea”.

Din interviul acordat de Domnul Primar Adrian Codrean rezultă că rata obiectivelor realizate este ridicata în primul mandat. În schimb din 2012 până în prezent a realizat doar 2 obiective. Restul rămâne de văzut.

Organigrama Primăriei Tileagd

Aparatul de specialitate al primarului Comunei Tileagd este organizat pe compartimente, conform organigramei aprobate de Consiliul Local. Primarul, viceprimarul și secretarul comunei constituie primăria, instituție publică care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și soluționează problemele curente ale comunei.

Întreaga activitate este condusă și organizată de către primar, compartimentele fiind subordonate primarului, viceprimarului sau secretarului care asigură și răspund de realizarea atribuțiilor acestora în conditții de legalitate și eficiență.

Primarul conduce, îndrumă și controlează activitatea compartimentelor funcționale din cadrul primăriei. Viceprimarul și secretarul comunei îndrumă activitatea compartimentelor funcționale conform atribuțiilor pe care le au conform legii și celor delegate de către primar.

Aparatul propriu al comunei Tileagd are următoarea structură organizatorică:

Compartiment financiar-contabil

Compartiment protecția mediului, protecția civilă și situații de urgență

Compartiment cultură și gospodărire comunală

Compartiment urbanism și amenajarea teritoriului

Compartiment autoritate tutelară, asistență socială și stare civilă

Compartiment fond funciar

Compartiment juridic, achiziții publice și relații cu publicul

Cabinet demnitar

Atribuțiile compartimentelor Primăriei Tileagd sunt stabilite de lege și sunt următoarele:

Compartiment financiar-contabil

Compartimentul financiar-contabil se subordonează direct primarului și are următoarele atribuții: asigură organizarea și desfășurarea activității financiar contabile în conformitate cu dispozițiile legale, urmărește încasarea debitelor (clădiri, terenuri, mijloace de transport pentru persoane fizice și juridice), asigură încasarea creanțelor bugetare constând în impozite și taxe, amenzi și alte sume ce reprezintă venituri publice locale, întocmește documentele legale legate de executarea creanțelor bugetare, stabilește majorările de întârziere pentru obligațiile bugetare neachitate la scadențp, eliberează certificate de atestare fiscală, efectuează acțiunea de executare silită a creanțelor bugetare în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit actelor normative în vigoare, întocmește matricola la clădiri , terenuri, mijloace de transport pentru persoane fizice și juridice, constată încălcarea legilor și a hotărârilor Consiliului Local.

Asigură, prin consultarea cu ordonatorul de credite (primarul comunei Tileagd) realizarea proiectului de buget al comunei și proiectele pentru rectificarea bugetară, ce vor fi supuse aprobării în ședințele Consiliului Local Tileagd.

În acest compartiment există 4 posturi și niciunul nu este vacant. Numărul total este de 4 posturi.

Biroul de taxe și impozite

Compartiment protecția mediului, protecția civilă și situații de urgență

Acest compartiment se subordonează direct viceprimarului. Compartimentul pentru protecția mediului are următoarele atribuții: eliberarea avizelor de mediu, conservarea ecosistemului, întreținerea parcurilor, a siturilor de interes comunitar, a gardurilor vii, izvoarelor, să întrețină curățenia stradală.

În cadrul compartimentului, structura pentru protecția civilă și situații de urgență are atribuții dintre care enumeram următoarele: identificarea și gestionarea de tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale de pe raza comunei, elaborarea unui plan de urgență, coordonarea activităților de urgență voluntară, alarmarea cetățenilor în caz de dezastru, dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective, exercită controlul măsurilor de protecție civilă în plan local, distribuie ajutoarele, se ocupă de despăgubirea celor afectați, controlează evacuarea populației din zonele afectate, asigură ordinea publică in zona sinistrată, se ocupă de centralizarea solicitărilor de ajutoare.

În acest compartiment un post este ocupat și unul este vacant. Numărul total este de 2 posturi.

Compartiment cultură și gospodărire comunală

Acest compartiment se subordonează viceprimarului și are următoarele atribuții: propune planul de venituri și cheltuieli pe care îl supune spre aprobarea consiliului local, întocmește proiectele programelor anuale pentru căminele culturale și bibliotecă, organizează activități de interes comunitar, contribuie la conservarea și dezvoltarea valorilor morale, artistice și tehnice ale comunității locale, dezvoltarea și valorificarea potențialului cultural al Comunei Tileagd, organizează cercuri științifice și tehnice, de artă populară, plastică și gospodarire țărănească, organizează și susține formații artistice de amatori la concursuri intercomunale și interjudețene, promovarea schimburilor culturale intercomunitare și internaționale, informeaza consiliul local asupra realizării obiectivelor stabilite și consemnează în presă evenimentele culturale și editoriale, alimentarea cu apă, canalizare și cu energie electrică, asigurarea transportului public, administrarea domeniului public, salubrizarea localităților.

În acest compartiment 6 posturi sunt ocupate și 3 sunt vacante. Numărul total este de 9 posturi.

Compartiment urbanism și amenajarea teritoriului

Compartimentul se subordonează direct viceprimarului comunei și are următoarele atribuții: ține evidența și urmărește stadiul de elaborare și avizare a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, urmărește elaborarea, aprobarea și respectarea regulamentului local de urbanism, asigură respectarea prevederilor legale privind monumentele istorice, culturale, de arhitectură și a zonelor protejate și inițiaza studii privind conservarea și protejarea acestora, verifică cererile prin care se solicită certificat de urbanism, răspunde de întocmirea dosarelor privind autorizația de construcții, ține evidență construcțiilor de pe raza Comunei Tileagd, periodic, face control pe raza comunei privind disciplina în construcții, urmărește păstrarea specificului comunei în domeniul arhitecturii și urbanismului, întocmește și răspunde de documentația privind închirierile de terenuri din proprietatea publică a comunei, urmărește conservarea bornelor și reperelor topografice din teritoriu, duce la îndeplinirea hotărârile Consiliului Local și dispozițiile primarului referitoare la urbanism, participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acționare pe plan local în cazurile de seisme și alte calamități naturale, participă la promovarea unor proiecte pentru sisteme moderne de colectare a deșeurilor refolosibile din localitate.

Compartiment are un post care este vacant. Activitatea se asigură prin contract de prestări-servicii.

Compartiment autoritate tutelară, asistență socială și stare civilă

Acest compartiment se subordonează direct secretarului comunei.

Compartimentul de autoritate tutelară și asistență socială are următoarele atribuții: asigură soluționarea de acordare a ajutorului social stabilit prin Legea 416/2001, efectuează anchete sociale și referate sociale, întocmește statul de plată pentru ajutor social, primește, verifică, soluționează și păstrează dosarele privind plata drepturilor salariale pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap, eliberează adeverințe necesare beneficiarilor de ajutor social, întocmește dosare pentru plata alocației de stat pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-7 ani, realizează obiectivele necesare în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, conform Legii nr.217/2003, primește și soluționează cererile privind acordarea indemnizației de naștere, întocmește dosare pentru plata alocației complementare și alocația de susținere monoparentală, Legea 277/2010 , întocmește dosare pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu energie electrică, conform prevederilor O.U.G. nr. 81/2003.

Structura de stare civilă are următoarele atribuții: înregistrează actele și faptele de stare civilă în registrul de naștere, căsătorie și decese, inclusiv înscrierea filiației, divorțului, schimbării numelui și eliberarea certificatelor de naștere, de stare civilă, la înregistrare și la cererea celor interesați, asigură oficierea căsătoriilor într-un cadru solemn, întocmește buletine statistice de naștere, căsătorie și decese și le comunică Direcției Județene de Statistică, asigură reconstituirea registrelor de stare civilă, pierdute sau distruse total sau parțial, înaintează organelor de poliție și Centrului Militar buletine de identitate și respectiv livretele militare ale celor decedați, primește cereri de schimbare a numelui și înaintează organului de poliție competent dosarele respective, întocmește lucrările de reconstituire a actului de naștere, căsătorie sau deces.

Compartimentul deține 3 posturi din care 2 sunt vacante.

Biroul stare civilă

Compartiment fond funciar

Acest compartiment este subordonat secretarului. Acest compartiment are următoarele atribuții: se întâlnește săptămânal și ori de câte ori este nevoie în ședințe ale comisiei locale de fond funciar, asigura si participă la aplicarea prevederilor legilor fondului funciar, răspunde de întocmirea corectă a evidenței specifice din registrul agricol, asigură evidența și folosirea rațională și completă a terenurilor agricole aparținând producătorilor privați și a terenurilor din administrarea consiliului local, întocmește și eliberează adeverințe din registrul agricol, certificate de producător, furnizează date din evidențele agricole numai persoanelor îndreptățite, aduce la cunoștința cetățenilor obligațiile cu privire la registrul agricol, întocmește contractele de pășunat pentru crescătorii de animale, oferă sprijin de specialitate producătorilor agricoli pentru cultivarea terenurilor și creșterea animalelor, verifică prin sondaj corectitudinea datelor declarate pentru înscrierea în registrul agricol.

Compartimentul deține 3 posturi din care unul este vacant.

Compartiment juridic, achiziții publice și relații cu publicul

Acest compartiment se subordonează secretarului.

Compartimentul juridic are următoarele atribuții: reprezintă interesele autorității publice în raporturile juridice ce se nasc din litigii referitoare la drepturile și obligațiile rezultate din raporturile juridice civile în procese civile și de contencios administrativ conform Legii nr.215/2001, analizează, îndrumă și coordonează activitatea privind aplicarea Legii nr.10/2001. Întocmeste, organizează și gestionează baza de date a biroului, analizează, îndrumă și coordonează activitatea d.p.d.v juridic al celorlalte compartimente de specialitate , răspunde în termenul legal solicitărilor, cererilor sau petițiilor ce ii sunt repatizate de către primarul comunei, ține evidența litigiilor și dosarelor pe care primăria sau consiliul local le are pe rol și informează permanent primarul sau secretarul despre stadiul și rezolvarea acestora, exercită căile legale de atac pentru apărarea domeniului public și privat al comunei, a drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial, întocmește dosarele de executare silită, comunică hotărârile judecătorești compartimentelor interesate, asigură consultanța juridică compartimentelor funcționale ale primăriei.

Structura de achiziții publice are următoarele atribuții: urmărește și verifică respectarea tuturor etapelor prevăzute de lege, pentru promovarea investițiilor, asigură și răspunde de atribuirea contractelor de achiziție publică, elaborarea programului anual al achizițiilor publice, constituirea și păstrarea dosarului de achiziție publică, asigură primirea și păstrarea ofertelor, asigură întocmirea proceselor verbale de deschiderea ofertelor, asigură întocmirea raportului procedurii, urmărește realizarea proiectului investiției, se ocupă de promovarea proiectelor în vederea obținerii finanțărilor externe pentru realizarea investițiilor de orice fel, informează în termen util conducerea primăriei asupra oportunităților de accesare de fonduri financiare nerambursabile, păstrează secretul de serviciu în condițiile legii.

Structura de relații cu publicul are următoarele atribuții: asigură legătura permanentă cu publicul prin organizarea și coordonarea activității cu publicul la nivelul comunei, asigură transmiterea răspunsurilor către petenți în termen legal, supraveghează activitatea de organizare a audiențelor susținute de primar, viceprimar și secretar, organizează activitatea de prevenire a populației împotriva atacurilor din aer și a dezastrelor, urmărește funcționalitatea compartimentelor de specialitate și a serviciilor publice și propune măsuri pentru creșterea operativității în soluționarea problemelor contribuind la organizarea unor activități și servicii, stabilește măsuri pentru funcționarea eficientă a serviciilor publice interes local, indeplinește și alte atribuții stabilite prin lege sau de alte acte normative.

În acest compartiment doar un post este ocupat și 3 sunt vacante.

Cabinet demnitar

Acest compartiment se subordonează direct primarului și are următoarele atribuții: execută lucrări de dactilografiere, tehnoredactare și multiplicare, întocmește și reactualizează ori de câte ori este cazul, lista oficialităților cu telefoanele utile, email-uri, prezintă zilnic primarului, poșta electronică, corespondența venită în instituție și mapele serviciilor funcționale în scopul semnării și repartizării, execută distribuirea mapelor după semnarea lor și a corespondenței, participă la audiențele primarului și se preocupă de evidența și soluționarea acestora, păstrează  confidențialitatea  asupra  informațiilor și documentelor de care ia cunoștință în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, potrivit legislației în vigoare, organizează  acțiunile de reprezentare a primarului la ceremonii și solemnități, întocmește documentele necesare și asigură cheltuielile de protocol, se preocupă de întocmirea actelor pentru plecări în strainătate, ține evidența acestora și calculează cheltuielile permise conform legii, întocmește toate lucrările necesare pentru primiri de vizite, delegații, oficialități la primar, aprovizionează în bune condiții cu mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale necesare desfățurării corespunzătoare a activității Consiliului Local, în achiziționarea obiectelor de inventar și a materialelor va ține seama de prețurile cele mai avantajoase practicate și de respectarea standardelor de calitate a bunurilor, operează permanent, în programul de gestiune, notele de recepție , bonurile de consum și celelalte evidențe contabile de gestiune, eliberează foi de parcurs pentru  autoturisme, calculează foile de parcurs prezentate de conducătorii auto, pentru justificarea carburanților primiți, ia toate măsurile pentru securitatea locurilor de depozitare a bunurilor și valorilor materiale încredințate spre păstrare și gestionare, ia toate măsurile pentru prevenirea incendiilor în magaziile și depozitele unde are în păstrare valori materiale.

De la stânga spre dreapta: bibliotecara, inspector urbanism, referent, asistent social, agent agricol și operator rol.

În dreapta: biroul secretarului comunei și în fațî biroul consilierului superior din cadrul compartimentului de fond funciar

Avizierele primăriei

In organigrama Primăriei se observă faptul că primarul comunei are în subordinea sa viceprimarul comunei, compartimentul financiar-contabil, consilierul și secretarul comunei cu mențiunea că acesta este numit de prefect și doar acesta îl poate elibera din funcție sau sancționa disciplinar numai la propunerea Consiliului Local. Compartimentul financiar-contabil primează subordonându-se direct primarului în comparație cu celelalte compartimente care se subordonează viceprimarului comunei, respectiv secretarului comunei.

Un lucru de remarcat este numărul posturilor vacante. Cea mai rea situație o întâlnim în cadrul următoarelor compartimente: compartimentul de autoritate tutelară, asistență socială și stare civilă (un post este ocupat și 2 sunt vacante) și compartimentul juridic, achiziții publice și relații cu publicul ( un post este ocupat și 3 sunt vacante). Munca din primul compartiment se împarte între persoana de la starea civilă și agentul agricol și munca din cadrul celui de-al doilea compartiment se împarte între secretar și avocatul comunei. Posturile sunt vacante din cauza blocării lor de către Guvern și a lipsei banilor.

Consiliul local

Consiliul local al comunei este format din 15 consilieri deoarece potrivit legii administrației publice locale numărul consilierilor locali se stabilește în funcție de numărul locuitorilor comunei prin ordin al prefectului (comunele care au între 5.001 și 10.000 de locuitori au 15 consilieri).

Structura consiliului local actual este următoarea:

Structura consiliului local anterior (2008-2012) este următoarea:

Un prim lucru pe care îl putem observa este acela că partidele politice din cadrul cărora au fost aleși consilieri locali sunt aceleași cu deosebirea că în 2008 au fost aleși 2 consilieri din Partidul Noua Generație-Creștin Democrat iar în 2012 au fost aleși 2 consilieri din Partidul Popular Dan Diaconescu. Practic s-a făcut un schimb între cele 2 partide, numărul consilierilor rămânând același. Acest schimb s-a făcut pe fondul existenței unei simpatii a populației pentru un partid sau altul în ani distincți. Simpatia aceasta a fost câștigată de președinții celor 2 partide, George Becali și Dan Diaconescu.

Partidul Național Liberal a avut cei mai mulți consilieri locali aleși (5 in 2008 si 4 in 2012).

Partidul Social Democrat și Uniunea Democrată Maghiară din România au avut câte 3 consilieri aleși în ambele consilii locale.

Partidul Democrat Liberal a avut în fiecare din cele 2 consilii locale câte 2 consilieri aleși.

Ședințele consiliului local se țin în sala de consiliu a primăriei. În această sală se oficiază și ceremoniile de căsătorie.

CONCLUZII

În centrul oricărei administrații sunt cetățenii. Cetățenii unei comune își aleg primarul și consilul local în speranța că lucrurile vor funcționa mai bine decât au funcționat până acum și se vor creea locuri de muncă. Din punctul de vedere al locurilor de muncă, Comuna Tileagd în perioada comunistă a fost un important centru industrial prin intermediul fabricii de mobilă, fabricii de cherestea, de covoare persane și a șantierului de drumuri și transporturi.

După căderea comunismului încet, încet fabricile au falimentat și în momentul de față doar fabrica de mobilă mai funcționează. După revolutie în Primăria Tileagd s-au succedat primari din diferite partide.

Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au dominat viața politică a comunei din 2000 până în prezent având realizări notabile ca de exemplu racordarea cetățenilor la rețeaua de apă potabilă și canalizare, construcția de școli, reabilitarea căminelor culturale și a dispensarelor, asfaltarea drumurilor.

Fiecare primar are un aparat de specialitate organizat pe compartimente după cum arată și organigrama primăriei. Organigrama este aprobată de consiliul local. Conform organigramei, primarului i se subordonează viceprimarul, compartimentul financiar-contabil, consilierul personal și secretarul cu menținea că acesta este numit de prefect și doar acesta îl poate elibera din funcție sau sancționa disciplinar numai la propunerea consiliului local. Compartimentul financiar-contabil primează subordonându-se direct primarul în comparație cu celelalte compartimente care se subordonează viceprimarului comunei, respectiv secretarului comunei.

În ceea ce privește consiliul local, acesta este format din 15 consilieri aleși din diferite partide politice și au dreptul de a hotărâ în toate problemele ce țin de interesul local cu excepția celor care sunt date prin lege altor autorități de administrație publică sau centrală. Dacă comparam consiliul local ales în 2008 cu cel actual ne dăm seama ca Partidul Național Liberal a avut cei mai mulți consilieri aleși. Uniunea Democrată Maghiară din România a avut un număr egal de consilieri în ambele consilii (3 consilieri) la fel și Partidul Social Democrat și Partidul Liberal Democrat și-au menținut numărul de consilieri aleși (câte 2 consilieri). O deosebire notabilă între consiliul local precedent și consiliul local actual este aceea că în 2008, Partidul Noua Generație- Creștin Democrat a avut 2 consilieri iar în 2012 locul partidului a fost luat de Partidul Popular Dan Diaconescu având tot 2 consilieri aleși. Acest lucru se explică prin faptul că în 2008, cetățeni au manifestat o simpatie pentru Partidul Noua Generație- Creștin Democrat sau mai bine zis pentru președintele acestuia, George Becali și în anul 2012 au manifestat o simpatie către Partidul Popular Dan Diaconescu.

În urma interviului luat Domnului Codrean Adrian, Primarul comunei Tileagd rezultă că în primul mandat a reușit să realizeze 70% din obiectivele propuse, un procentaj destul de mare și în al doilea mandat 2 obiective dar mai are încă 2 ani la dispoziție pentru realizarea celorlalte obiective.

În concluzie atât instituția primarului cât și consiliul local au un rol important în cadrul unei comunități deoarece se ocupă de rezolvarea problemelor comunității fie printr-un aparat de specialitate ca în cazul primarului, fie prin exercitarea atribuțiilor care ii sunt conferite prin lege și care sunt competente în solutionarea problemelor de interes local ( în cazul consiliului local). Primarul trebuie să vegheze, în mod permanent la satisfacerea și realizarea intereselor locale și ca atare acțiunea sa trebuie să fie spontană, el netrebuind să fie solicitat pentru a-și exercita atribuțiile.

Pentru ca lucrurile în cadrul primăriei să meargă mai bine ar trebui să se angajeze mai mult personal, în special tineri care au terminat specializările științe politice și administrație publică deoarece au idei inovatoare, dorință de muncă și înainte de toate o bază teoretică asimilată în timpul celor 3 ani de facultate.

BIBLIOGRAFIE

Gîrleșteanu, George, Organizarea generală a administrației, Editura Universul Juridic, București, 2011

Indrieș, Traian, Monografia comunei Tileagd. La a 750-a aniversare, Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2006

Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, București, 2005

Nedelcu, Iulian, Drept administrativ și elemente de știința administrației, Editura Universul Juridic, București, 2009

Negoiță, Florin, Istoria administrației publice, Editura Universul Juridic, București, 2011

Manda, Corneliu, Drept administrativ. Tratat elementar, Editura Lumina Lex, București, 2005

Legislație

Legea nr 394/1864 pentru comunele urbane

Legea din 1904

Constituția din 1923

Legea pentru unificarea administrativă, 1925

Legea pentru organizarea administrațiunii locale, 1929

Legea administativă din 1936

Legea administrativă din august 1938

Constituția din 1948

Legea nr.5/1950 pentru raionarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Populare Române

Constitutia din 1952

Legea nr. 6/1957 privind organizarea și funcționarea sfaturilor populare

Constituția din 1965

Legea nr. 57 de organizare și funcționare a consiliilor populare din 1968

Decretul lege 2/1989

Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale

Decretul lege 2/1990

Legea nr. 69/l99l privind administrația publică locală

Legea 215/2001 privind administrația publică locală

Prin Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Bibliografie online

www.tileagd.ro, accesat la 8 mai 2014

BIBLIOGRAFIE

Gîrleșteanu, George, Organizarea generală a administrației, Editura Universul Juridic, București, 2011

Indrieș, Traian, Monografia comunei Tileagd. La a 750-a aniversare, Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2006

Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, București, 2005

Nedelcu, Iulian, Drept administrativ și elemente de știința administrației, Editura Universul Juridic, București, 2009

Negoiță, Florin, Istoria administrației publice, Editura Universul Juridic, București, 2011

Manda, Corneliu, Drept administrativ. Tratat elementar, Editura Lumina Lex, București, 2005

Legislație

Legea nr 394/1864 pentru comunele urbane

Legea din 1904

Constituția din 1923

Legea pentru unificarea administrativă, 1925

Legea pentru organizarea administrațiunii locale, 1929

Legea administativă din 1936

Legea administrativă din august 1938

Constituția din 1948

Legea nr.5/1950 pentru raionarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Populare Române

Constitutia din 1952

Legea nr. 6/1957 privind organizarea și funcționarea sfaturilor populare

Constituția din 1965

Legea nr. 57 de organizare și funcționare a consiliilor populare din 1968

Decretul lege 2/1989

Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale

Decretul lege 2/1990

Legea nr. 69/l99l privind administrația publică locală

Legea 215/2001 privind administrația publică locală

Prin Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Bibliografie online

www.tileagd.ro, accesat la 8 mai 2014