ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM ȘI INDUSTRIA [627958]

ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM ȘI INDUSTRIA
OSPITALITĂȚI

Conf. Univ. Dr. CARMEN BĂBĂIȚĂ SABRINA ANKA

2017

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 2

3

ADMINISTRAREA
AFAC ERILOR IN TURISM ȘI INDUSTRIA OSPITALITĂȚI

STUDIUL COMPARATIV PRIVIND
PIAȚA TURISTICĂ DIN ZONELE
BANATULUI SÂRBESC ȘI BANATULUI
ROMÂNESC

Conf. Univ. Dr. CARMEN BĂBĂIȚĂ SABRINA ANKA

2017

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 4

5

– al coordonatorului lucrării de disertație –

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 6

CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
2. Literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
2.1. Terminologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
2.2. Forme ale activității turistice ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
2.3. Importanța și factorii principali de influență ai turismului ………………………….. ………… 9
3. Studiu de caz și rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
3.1. Infrastructura și ciruclatia tu ristică ………………………….. ………………………….. ……………. 12
3.2. Patrimoniul national ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
3.2.1. Patrimoniul natural protejat ………………………….. ………………………….. ……………. 24
3.2.2. Patrimoniul cultural ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
3.3. Valorificarea turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
3.3.1. Banatul Românesc ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
3.3.2. Banatul Sârbesc ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
3.4. Ofertă pachet turstic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38
5. Listă bibliografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 39
6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40

7

STUDIUL COMPARATIV PRIVIND PIAȚA TURISTICĂ DIN ZONELE BANATULUI
SÂRBESC ȘI BANATULUI ROMÂNESC

Rezumat: Obiectivul principal al acestei lucrari este compararea piaței turistice din zonele
banatului sârbesc și banatului românesc. Se doreste identificarea potențialului turistic al
acestor zone, dar și prezentarea patrimoniul natural și cultural. Se va realiza o analiză a
structurilor de primire existente în cele două zone, a număru lui de sosiri și înoptări.

Cuvinte cheie: turism, structură de primire, Banat, patrimoniu, potențial turistic

Cod/uri JEL: L83, Q30, R10

1. Introducere

Turismul este un sector economic cu un efect multiplicator asupra celorlalte sectoare ale
economie i naționale, un sector sensibil la situația economico -financiară prezentă nu numai în
economia româneasc dar și în economia celorlalte națiuni. Multe întreprinderi mici și mijlocii
au ca activitate turismul , contribuind diferit la creșterea economică și ocuparea forței de muncă
in țătile din Europa.
Pentru dezvoltarea economiei locale si regionale, turismul reprezina un instrument important,
cu precadere in zonele mai putin dezvoltate.
In prima parte a acestei lucrari s -a facut referire la terminologie, for me ale activitatii turistice
si factorii de influenta ai turismului.
Studiu de caz cuprinde analiza infrastructurii și ciruclatiei turistice atat in Banatului sârbesc
cat și in Banatului românesc, dar si o comparatie intre cele doua regiuni.
În această luc rare au fost prezentate potențialele și posibilitățile de dezvoltare a turismului în
zone ale Serbiei și României. Pe lângă diferențele existente, există asemănări în spațiul
geografic, evenimente istorice similare, caracteristici religioase și alte caract eristici
demografice, situri turistice atractive în zonele limită ale Serbiei și României, care reprezintă
regiuni transfrontaliere turistice compatibile.
Activitățile turistice dominante în zona observată sunt: turismul de tranzit pe râuri de la
Dunăre și Tisa, spa, turism cultural, evenimente, religioase, sportive și de agrement și rural.
Tradiția, folclorul și stilul de viață se bazează pe caracterul multietnic al zonei și pe alte
condiții economice reprezentate în aceste regiuni turistice. Înființarea de regiuni
transfrontaliere subliniază posibilitățile de cooperare mai puternică între Serbia și România,
precum și între alte țări din regiune, din punct de vedere cultural, economic, sportiv, științific,
tehnologic și de altă natură.
Zona ecologică și regiunea turistică transfrontalieră, au potențialul de a se dezvolta ca o
destinație turistică importantă pe piața turistică globală.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 8

2. Literatura de specialitate

2.1. Terminologie

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călă torie), sau „to tour”,
„to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700,
pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa. La rândul său, acest termen englez derivă din
cuvântul francez „tour“(călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor
europene cu sensul de călătorie. Din termenul „turism“ a derivat și cel de „turist“, cel din
urma insemnand o persoana care calatoreste din propia placer.
Norwal (1936), care considera că turistul „este acea persoană care intră într -o țară străină
pentru orice alt scop decât de a -și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care
cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte. Cel care a elaborat
o definiție a turism ului – acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W.
Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă
din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și
depla sarea nu sunt motivate printr -o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”
The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) – definește turismul ca fiind „…teoria
și practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de plăcere”, iar tur istul drept „…cel care face
un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care călătorește
de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele interesante
ale acestora, pentru peisaj sau alt ele asemănătoare”.
Dicționarul Enciclopedic Român propune următoarea definiție a turismului: „Activitate cu
caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de
transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor p itorești, a localităților, a obiectivelor
culturale, economice, istorice etc.” Dictionnaire Touristique International conține și el o
formulare: „Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și
desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor
organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp,
precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor” și tot în Dicționaru l turistic
internațional se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru
persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de alta, preocuparea exclusivă
pentru satisfacerea plăcerii sale”.
Dupa cele mentio nate mai sus, prin turism intelegem:
 Un ansamblul de activități pentru petrecerea timpului liber. A calători prin alte locatii
sau țari, pentru a vedea locuri noi, monumente istorice, pentru recreere, pentru
activitati sportive, si poate pentru unii cel mai important fiind odihna.
 Un al aspect ar fi industria creată pentru cerintele turistilor la locul de destinație.

Urmatoarele enunturi caracterizeaza un turist:

• Efectuarea unei călătorii cum ar fi: concediu, vacanță.
• Deplasarea în stațiuni turistic e cum ar fi cele balneo -climaterice pentru tratamentul
unor probleme de sanatate.
• Deplasarea cu scopul participarii sau asistarii la competiții sportive;
• Pentru deplasarea în scop cultural.
• Deplasarea în stațiuni turistice cum ar fi cele balneo -climat erice pentru tratamentul
unor probleme de sanatate.
• Pentru a călătorii în interese profesionale, intelegand prin aceasta participarea la
conferințe internaționale .

9

2.2. Forme ale activității turistice

Conform Organizatiei Mondiale a Turismului, călători pot fi clasificați în:

• călătorul reprezinta persoanele care efectueaza deplasari între două sau mai multe
locații.
• turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către și rămân în locurile
aflate în afara mediului lor obișnuit (uzual) pe o peri oadă de timp de cel mult un an
pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri;
• vizitatorul reprezintă orice persoană care călătorește într -un loc sau altul decât cel
obișnuit pentru mai puțin de 12 luni consecutive și al cărei scop principal nu este acela
de pr estare a unei activități lucrative la locul vizitat;
În cadrul activităților turistice se pot identifica următoarele forme:
• turismul intern adica turismul domestic. Locuitorii unei țări care călătoresc în propria
țară;
• turismul internațional adica vizit area unei țări date de către non -rezidenți;
• turismul internațional emitent, adica rezidenții unei țări date care vizitează alte țări.
Activitatea turistică mai poate fi clasifica în:
• recreere și vacanță
• vizite la rude și prieteni
• afaceri și motive prof esionale
• tratament medical
• religie si pelerinaje
a) după gradul de mobilitate al turistului:
• turismul de sejur
• turismul itinerant
• turismul de tranzit
b) în funcție de caracteristicile sociale și economice ale cererii:
• turismul particular
• turismul social
• turismul de masă
c) după vârsta participanților:
• turismul pentru elevi
• turismul pentru tineret (18 -31 ani)
• turismul pentru adulți (31 -60 ani)
• turismul pentru vârsta a III -a

2.3. Importanța și factorii principali de influență ai turismului

a. asupra economiei
Din punct de vedere ecomonic, turismul acționează ca un factor stimulator al acesteia.
Contribuie la circulația echilibrata a banilor prin încasările din turism la mai multe circuite
economice.
Dezvoltarea turismului contribuie la cresterea produsului intern brut (PIB).
Totodata turismul aduce o contribuție importantă si industrei, obtinandu -se valoare adăugata
printr -un un consum forta de muncă și creativitate. Dezvoltarea atat a economiei locale, cat
și a celei naționale, chiar si a celei globale este determină de turism.
Un rol important il are și în dezvoltarea infrastructurii, avand o relatie directa cu aceasta. Cu
cat este mai usor accesbila o zona, cu atat numarul de turisti este mai mare.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 10

În cazul zonelor poziționate geografic la intersecția principalelor rute, acestea pot realiza
venituri suplimentare obținute ca urmare a numărului mare de turiști ajunsi in acele zone.
b. asupra forței de muncă.
Dezvoltarea turismului intr -o anumita zona presupune crearea si de noi locuri de
muncă
c. asupra comerțului mondia l și balanțelor de plăți .
Turismul internațional este un export invizibil care contribuie direct la balanța de plăți a
țării de destinație turistică. Astfel contribuie semnificativ la creșterea comerțului mondial.
Deasemenea contribuie și la echilibrarea balanțelor de plăți ale țărilor gazdă, în special in
care turismul este activitate economică principala.
d. efecte socio -culturale.
Acesta contribuie la satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor.

Ca si factori de influneta care pot duce l a dezvoltarea trismului, se pot identifica urmatorii:
Economici:
• tehnici: aces la internet, mijloace de transport, dotarea tehnica a structurilor de primire
• demografici
• naturali
• psihologice si educativi
• organizatorici și politici

După profilul de ma rketing:
• factori ai cererii turistice
• factori ai ofertei turistice
• factori ai confruntării cererii cu oferta

11

3. Studiu de caz și rezultate

Banatul reprezinta regiunea istorică dintre Dunăre , Tisa, Mureș și Carpați. Circa 60% din
Banat s-au unit cu România și 30% cu Serbiei, conform tratatelo r din 1920. Banatul cuprinde
și o mică bucată de teritoriu astăzi pe teritoriul Ungariei.

Harta 1. Teritoriul istoric al Banatului între 1919 -1924

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

Zona Ban atului este impartita dupa cum urmeaza:
 România:
 Județul Timiș
 Județul Caraș -Severin, fără localitățile Bucova, Cornișoru, Bouțarii de jos și
Bouțarii de sus și Preveciori.
 Județul Arad, doar partea de la sud de Mureș.
 Județul Mehedinți, partea de vest.
 Județul Hunedoara, cu localitățile Sălciva și Pojoga.
 Serbia:
 Voivodina, doar partea bănățeană situată la est de Tisa:
 Banatul de Nord
 Banatul Central
 Banatul de Sud
 Partea centrala a Serbiei: o mică parte a Banatului, situată la vest de Pančevo și
de râu l Timiș a fost atașată zonei metropolitane Belgrad.
 Ungaria: regiunea sud -estica a comitatului Csongrád, situat la sud de Mureș și la
est de Tisa.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 12

3.1. Infrastructura și ciruclatia tu ristică

Fig. 3.1. Evoluția structurilor de primire turistică î n Banatul r omânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Structurile de primire turistică din Banatul rom ânesc, î ntre anii 2010 -2016, inregistrează o
scădere de la 518 unități in 2013,la 499 unități in 2014, urmată de o crestere semificativa in
2015 , la 544 unități. In 2016 se inregistrează din nou o scădere , numărul structurilor de
primire ajungând la 537.

Fig. 3.2. Evoluția structurilor de primire turistică – Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

La nivelul județelor din regiunea Banatului rom ânesc, între anii 2010 -2013, toate județele au
inregistrat o creștere a structurilor de primire turistică. Incepand cu anul 2014, doar in
Judetul Cara ș-Severin, numarul s tructurilor de primire turistică a crescut.
Fig. 3.3. Structurile de primire turistică – județele Banatului rom ânesc

13

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În Banatului rom ânesc, cele mai răspândite sunt pensiunile turistice (31,5%), hotelurile
(23,8%), pensiunile agroturistice (22,2%), vilele și cabanele turistice bung alourile (8.6%).
Din totalul de 537 structuri de primire turistică, 235 sunt localizate în județul Caraș-
Severin, 145 în județul Arad și 157 în județul Timi ș.
Analizand numarul structuror de primire turistică si siturea lor la n ivel de judete , cele mai
numeroase pensiuni turistice se găsesc în județul Caraș-Severin. Totodata si numarul de v ile
turistice și pensiuni agroturistice existente in aceast judet este mai mare decat in celelalte
judete ale regiunii . Hotelurile și motelurile sunt concentrate în județul Timi ș.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 14

Fig. 3.4. E voluția capacității de cazare existentă – locuri, Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Analizand evoluția capacității de cazare existentă, la ni velul județelor se pot identifica
unele diferențe regionale semnificative. Între 2010-2013, cea mai mare creștere este
inregistrata in județul Timi ș, urmat ă de o ușoară scădere între anii 2013 -2016. Și județul
Arad înregistrează o scădere între anii 2013 -2016, pe când ju dețul Caraș -Severin fiind
singurul care înregistrează o cre ștere 2014 -2016.

Fig. 3.5. Capacitatea de cazare existentă – mii locuri -zile, pe structuri de primire turistică –
2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În regiune, hotelurile alcătuesc în anul 2016, 54 % din total locuri de cazare, cele mai multe

15

fiind disponiblie in Jude țul Timi ș 40,5%.

Fig. 3.6. Evoluția capacității de cazare existentă – mii locuri-zile, Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al Românie i

Analzand evoluția capacității de cazare existentă, între anii 2010 -2016, la nivel național
Banatului românesc a înregistrat o creștere de 14,9%.

Tabel 3.1. Capacitatea de cazare în funcțiune pe structuri de primire turistică – mii
locuri -zile
Arad Caraș -Severin Timiș Total %
Hoteluri 844 1.131 1.718 3.693 58,8%
Hosteluri 60 66 179 305 4,9%
Hoteluri apartament – – 18 18 0,3%
Moteluri 19 49 24 92 1,5%
Vile turistice 44 27 62 134 2,1%
Cabane turistice 32 79 15 126 2,0%
Bungalouri 17 7 – 23 0,4%
Sate de vacanta 4 – – 4 0,1%
Campinguri 27 8 – 35 0,6%
Popasuri turistice – 60 – 60 0,9%
Casute turistice 2 7 – 9 0,1%
Tabere de elevi si prescolari – 30 42 72 1,1%
Pensiuni turistice 337 369 405 1.111 17,7%
Pensiuni agroturistice 139 340 123 602 9,6%
Total 1.525 2.173 2.585 6.283 100%

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Privind tabelul de mai sus, hoteluri au pond ere cea mai mare din capacitatea de cazare
în funcțiune (58,8%), utmate de pensiuni turistice (17,7%), pensiuni agroturistice (9,6%),
hostelurile (4,9%), vile turistice (2,1%) și moteluri (1,5%).

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 16

Fig. 3.7. Evoluția numărului de sosiți – între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În perioada 2010 -2016, regiunea înregistrează o creștere de 60,6% al numărului de sosiți.
Județul Timiș a înregistrat o creștere seminificativă în perioada 2014 -2016, de 30%.

Fig. 3.8. Evoluția numărului de sosiți în Banatul rom ânesc (după origine) – 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În perioada 2010 -2016, regiunea înregistrează o creștere de peste 50% a numărului de sosiți
în Banatul rom ânesc, at ât în cazul turistilor rom âni cât și al celor str ăini.

17

Fig. 3.9. P ondera turiștilor după origine, pe județe – 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

La nivelul județelor regiunii în 2016, datorita multiplelor cai de acces prezete în Jude ț
Timiș se î nregistrează ponderea cea mai mare a turistilor straini, de 27%, î n comparatie cu
25% Județ Arad și 5% î n Caraș -Severin.

Fig. 3.10. Evoluția structurilor de primire turistică și a sosirilor între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Compaand evoluția numărului de sosiți cu evoluția structurilor de cazare în
perioada 2010 -2016, s-a identificat faptul că în pofida cresteri i numărul turistilor se

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 18

observa o variatiei numărului de structuri de primire .

Tabel 3.2. S osiri ale turiștilor, pe structuri de primire turistică – 2016
Romani Straini Total Romani Straini
Hoteluri 373.851 138.291 512.142 73,0% 27,0% 86,0%
Hosteluri 28.566 3.644 32.210 88,7% 11,3% 2,3%
Hoteluri apartament 1.378 976 2.354 58,5% 41,5% 0,6%
Moteluri 5.493 290 5.783 95,0% 5,0% 0,2%
Vile turistice 6.520 1.330 7.850 83,1% 16,9% 0,8%
Cabane turistice 6.728 510 7.238 93,0% 7,0% 0,3%
Bungalouri 2.208 93 2.301 96,0% 4,0% 0,1%
Sate de vacanta 106 – 106 100,0% 0,0% 0,0%
Campinguri 1.969 271 2.240 87,9% 12,1% 0,2%
Popasuri turistice 4.376 88 4.464 98,0% 2,0% 0,1%
Casute turistice 480 24 504 95,2% 4,8% 0,0%
Tabere de elevi si prescolari 2.944 119 3.063 96,1% 3,9% 0,1%
Pensiuni turistice 116.544 9.248 125.792 92,6% 7,4% 5,8%
Pensiuni agroturistice 44.202 5.842 50.044 88,3% 11,7% 3,6%
Total 595.365 160.726 756.091 78,7% 21,3% 100%Număr turiști % raportat la structura de cazare % sosiri turiști străini
raportat la
număr total turiști străini

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În anul 2016 din totalul de 756.091 de turis ti sositi pe teritoriul Banatului romanesc,
78,7% au fost romani si 21,3 straini, acestea din urma p referand cu precădere
hotelurile (86%), pensiunile turistice (5,8%).

Fig 3.11. E voluția înnop tărilor – între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național d e Statistică al României

La nivel regional, numărul de înnop tări a crescut cu 52.9% între anii 2010 -2016.
Numărul de înnop tări între anii 2010 -2016 prezintă unele diferențe intraregionale. Chiar
daca la nivel regional numărului de înnop tări a integistrat cresteri, județel Caraș -Severin
înregistrează între anii 2011 -2014 o scadere de 0,6%.

19

Tabel 3.3. Înnoptări în functie de structura de primire turistică – 2016
Arad Caraș -Severin Timiș Total% structura de
primire
Hoteluri 281.339 489.586 648.363 1.419.288 72,4%
Hosteluri 3.539 17.849 81.461 102.849 5,2%
Hoteluri apartament – – 7.455 7.455 0,4%
Moteluri 1.084 4.830 6.603 12.517 0,6%
Vile turistice 3.570 5.925 12.778 22.273 1,1%
Cabane turistice 3.222 10.607 1.690 15.519 0,8%
Bungalouri 3.071 2.108 – 5.179 0,3%
Sate de vacanta 106 – 106 0,0%
Campinguri 4.594 838 – 5.432 0,3%
Popasuri turistice – 12.169 – 12.169 0,6%
Casute turistice 131 1.298 – 1.429 0,1%
Tabere de elevi si prescolari – 4.019 5.575 9.594 0,5%
Pensiuni turistice 62.034 75.458 104.229 241.721 12,3%
Pensiuni agroturistice 18.223 63.616 23.086 104.925 5,4%
Total 380.913 688.303 891.240 1.960.456 100%
% din regiune 19,4% 35,1% 45,5%

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În anul 2016, pond erea cea mai mare a înnop tărilor în regiunea Banatul rom ânesc este
deținuta de judul Timi ș – 45,5%, jud. Caraș-Severin cu 35,1%, iar județul Arad ocupa
ultimul loc cu 19,4% din totalul de 380.913 de î nnop tări,
Urmarind număr de înnop tări, în regiunea Banatul rom ânesc în anul 2016, 72,4% au fost
în hoteluri, 12,3% în pensiuni turistice, hosteluri (5,2%) și pensiunile agroturistice
(5,4%).

Tabelul 3.4. Evoluția numărului de s osiri ale turiștilor, pe categorii de turisti – Banatului sârbesc
Total sârbi străini Total sârbi străini Total sârbi străini
Banatul Central 29.438 24.478 4.960 25.743 21.204 4.539 14.656 11.243 3.413
Banatul de Nord 26.161 21.570 4.591 23.271 20.794 247 33.321 26.009 7.312
Banatul de Sud 23.688 18.215 5.473 21.936 17.417 4.519 23.932 18.765 5.167
Total 79.287 64.263 15.024 70.950 59.415 9.305 71.909 56.017 15.892 2014 2015 2016

Sursa: http://www.banat.rs/

Tabelul 3.5. Evoluția numărului de înnop tări ale turiștilor, pe categorii de turisti – Banatului
sârbesc
Total sârbi străini Total sârbi străini Total sârbi străini
Banatul Central 93.747 81.428 12.319 91.311 79.248 1.263 55.931 4.733 8.898
Banatul de Nord 149.345 136.678 12.667 154.966 147.542 7.424 165.170 139.400 25.770
Banatul de Sud 63.127 49.850 13.277 49.813 37.953 11.860 4.950 36.484 12.566
Total 306.219 267.956 38.263 296.090 264.743 20.547 226.051 180.617 47.234 2014 2015 2016

Sursa: http://www.banat.rs/

Deși numărul de sosiri rămâne relativ neschimbat, numărul de nopți de cazare a înregistrat o
scădere mai serioasă. În m edie, turiștii locali trăiesc în Banat mai mult de 4 zile (4.2), în timp
ce străinii stau mai puțin de 3. Fiecare al cincilea turist, sau 20% din Banat, este străin.
Deși există anumite potențiale turistice, în ceea ce privește numărul de sosiri și nopți, Banatul
a obținut sub 1/3 din totalul realizat înregistrat al Voivodinei, cu o tendință vizibilă de declin
în continuare. O situație similară se întâmplă și în cazul nopțiunilor, în care, chiar și în

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 20

termeni nominali, sa observat o scădere mai accentuată a peste 35 mii de nopți în perioada
2014 -2016.

Tabel 3.6. Capacitatea de cazare în funcțiune , pe structuri de primire turistică,
Vojvodina – mii locuri -zile
Numărul de unități Numărul de locuri %
Hoteluri 56 5.139 49,1%
Моtеluri 10 489 4,7%
Casa de oaspeti 3 149 1,4%
Apartamente turistice 1 48 0,5%
Tabere 2 2.501 23,9%
Case de vacanta – 2.135 20,4%
Total 72 10.461

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

In Provincia Vojvodina, raportat la numărul total de structuri de primire turistică,
turiștii au preferat în anul 2016 cu precădere hotelurile (49,1%), taberele (23,9%)
și casele de vacan ță (20,4%).

Fig. 3.12. Evoluția numărului de sosiți în Provincia Vojvodina 2013 -2016

Sursa: Oficiul de Stati stică al Republicii Serbia

Între anii 2013 -2016, regiunea Vojvodina înregistrează o creștere de 30% al numărului de sosiți.

21

Fig. 3.13. P ondera turiștilor după origine – sosiri 2016

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

In imagine a de mai sus se poate observa ponderea turistilor staini este de 45%, in timp ce
turistii sarbi au o pondere 55%.
Ponderea turistilor straini in Vojvodina (45%) este semnificativ mai mare decat ponderea
turistilor staini in Banatul rom ânesc (79%).

Fig. 3 .15. E voluția înnop tărilor – între anii 2013 -2016

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

Între anii 2013 -2016, num ărul de înnop tări la totalul de turisti au crescut cu 30%.
Înnop tările turistilor domestici au crescut in acest interval cu 27,7%, in timp ce înnop tările
turistilor str ăini au crescut cu 33,8%.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 22

Fig. 15. Comparație între banatului sârbesc și banatului românesc, evoluția sosirilor –
între anii 2013 -2016

Sursa: Calcule proprii

Graficul de mai sus evidentiaza foarte bine diferenta seminif icativa dintre numarul turistilor
sositi in zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc. In timp ce numarul total de turisiti
sositi in zona banatului românesc continua sa creasca, in intervalul 2013 -2016, cu 22,5%,
numarul total de turisti ajunsi in Ba natului sârbesc inregistreaza o scadere de 9,3%.
În Banatului sârbesc ponderea turistilor straini în totalul de turisti ajunsi în aceasta regiune,
ajunge in anul 2016 la 22% din totalul de turisti. În Banatului românesc ponderea turistilor
straini este de 21%, în anul 2016.

Fig. 16. Comparație între banatului sârbesc și banatului românesc, evoluția
înnoptărilor – între anii 2013 -2016

Sursa: Calcule proprii

Num ărul înnoptărilor î n Banatului românesc este vizibil mai mare, ajungând în 2016 la
aproximativ 2 milioane, în timp ce în Ban atului sârbesc s -au inregistrat puitn peste 2 mii de
înnoptări. Trendul este unul descendent in regiunea sarbeasca, cu o scadere de 26% intre anii
2013 -2016, in timp ce in regiunea romaneasca, intre anii 2013 -2016, se intregistreaza o
crestere de 26%.

23

3.2. Patrimoniul national

Patrimoniul este moștenirea artefactelor și a atributelor intangibile ale un ei societății care sunt
moștenite din generațiile trecute, menținute în prezent și acordate în beneficiul generațiilor
viitoare. Patrimoniul cultural include o cu ltură tangibilă (cum ar fi clădiri, monumente,
peisaje, cărți, opere de artă și artefacte), cultura imaterial ă (folclor, tradiții, limbă și cunoștințe)
și patrimoniul natural (inclusiv peisaje semnificative din punct de vedere cultural) .
Implicarea activel or turistice în regiunile transfrontaliere în formele afirmative de turism
creează condiții pentru crearea și intensificarea cooperării interguvernamentale
transfrontaliere și mai largi. Prin funcția de rețea și interconectare a elementelor naturale,
cultu rale, istorice și a altor elemente ale spațiului, turismul ridică cu ușurință linia de
graniță dintre națiuni și țări deschizând calea către rețelele regionale. Tendințele turistice
sunt create ca urmare a suprapunerii intereselor celor patru elemente majo re:
• destinația
• regiunea cu un bun turistic atrăgător
• populația care locuiește în sau în apropierea localității care reprezintă un bun
turistic și
• vizitatorul desenat de atracțiile turistice
Aceste elemente se află sub influența puternică a cara cteristicilor fizice și geografice ale
regiunii în care aceste interese se suprapun. Ele se mișcă și reproduc identitatea și bunurile
fiecărei comunități. Relieful, cu funcțiile sale turistice (relief morfologic, înălțimea
deasupra nivelului mării și încli nația terenului) reprezintă partea teritorială de bază a
mediului fizic și geografic cu utilizare multifarios. Conectează întreaga activitate turistică
(distribuția cererii turistice, infrastructura de trafic și oferta turistică) și reprezintă mediul
fizic și geografic de bază pentru dezvoltarea turismului. Prin elementele sale, relieful
creează entități turistice speciale, legând originea geografică a vizitatorilor, cu țările –
destinații turistice, determinând coridoarele de trafic și influențând calitate a, tipul și
amploarea infrastructurii turistice.
Zona sârbo -română poate fi împărțită în entitățile naturale regionale, cum ar fi: regiunile
montane, activele geomorfologice atractive, văile și lacurile râurilor, platourile și regiunile
joase. Relieful de termină, de asemenea, coridoarele lor de trafic și influențează de
asemenea calitatea, tipul și domeniul infrastructurii turistice.
Munții din regiunea Banatului aparțin sistemului morf -tectonic carpatic și sunt: regiunile
muntoase joase și munții din m ijloc includ marele în par tea de sud a zonei de frontieră .
Acestea sunt regiunile cu spa mare, turism sportiv -recreational și de weekend -picnic și
posibilități de dezvoltare a turismului montan, speleo, rural și ecologic. Podișul și regiunile
plane sunt în mare parte zona de frontieră (câmpia panonică, pe ambele părți), terenul
nisipos Banat (pe partea sârbă). Există regiuni cu tranzit mare, week -end – turism picnic și
posibilități de dezvoltare a turismului ecologic și rural.
Râurile au propriile lor atra cții turistice, soiuri și specialități. Dunărea cu lacuri artificiale
Srebrno (Argint) și Djerdap și cu afluentul Timiș și afluentul Tisa , Begej și Buzias și
Herculane (din partea românească). Acestea sunt regiunile cu turism sportiv – recreere,
pescuit, t ranzit și weekend -picnic.
Ca influențe antropogene asupra turismului putem distinge: monument ele, motivațiile
etnografice, act ivitatea economică și așezările . Activele turistice antropogene, ca atracții
omenești, pot fi reprezentate ca: culturale (religie , cultură modernă, muzee, galerii de artă,
clădiri, situri iscologice etc.); Tradiționale (folclor, festivaluri, cultură); Și evenimente
(sport, cultură). Aceasta zona , datorită caracteristicilor sale geografice naturale, a fost un
obiect de interes al num eroaselor civilizații, care au marcat -o cu propria lor cultură. Fiecare
dintre ele avea propriile caracteristici etno -sociologice, folclorice și alte caracteristici

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 24

specifice. Acest tip de patrimoniu, cu trecutul istoric bogat și turbulent, reprezintă un
potențial turistic semnificativ. Având în vedere așezarea istorică a diferitelor civilizații și
zone de influență, unele imperiali din istorie (imperia romană, imperia otomană, monarhia
Austro -Ungariei) și dezvoltarea în statele multietnice di n această zonă (Serbia, România ,
monumente cu ltural -istorice semnificative, o biecte, arhitectura traditionala, fabricatie veche
si produse artizanale si meșteșuguri populare ca importante localitati turistice.

3.2.1. Patrimoniul natural protejat
Peisajul natural al Banatulu i este dat de varietatea și diversitatea formelor de relief
întâlnite în această regiune, varietate determinată atât de factori naturali (climă , apă, relief,
etc.) cât și de factori antropici (diverse exploatări de minerale, defrișarea pădurilor,
extinderea terenurilor agricole, etc.).
Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița este situat în sudul Munților Aninei, pe cursul
râului Nera. Acestea au o lungime de 18Km, fiind cele mai lungi de pe teritoriul Romaniei.
Arii protejate incluse în parc: Cheile Nerei -Beușnița, Ducin, Cheile Șușarei, Izvoarele Nerei,
Lisovacea și Bigăr .
Vegetația pădurilor este formată din c opaci și arbuști: stejar, carpen, fag , fras in, stejar. Fauna
bogata este formata din mamifere precum: urs brun, cerb, căprioară, lup , mistreț, jder;
păsăricum ar fi cocoșul de munte , vulturul, ciocănitoarea ; reptile, amfibieni și broaște din
care aminitim: viperă, șopârlă, salamandra .
Parcul național Domogled – Valea Cernei ca mărime este al doilea din țară și unicul
care cuprinde un bazin hidrografic și mai multe masive muntoase. Situat langă Băile
Herculane, Domogledul este considerat una dintre cele mai bogate rezervații de specii de
plante din Europa.
Zona este caracterizată prin relief tipic de carst și prin aspect particular al vegetației:
arborii contorsionați ce cresc din pereții de stâncă și asociațiile vegetale inedite.
Pinului Negru de Banat este un eleme nt reprezentativ al zonei. Aici se întâlnesc și peșteri
termale unice în România.
Parcul Natural Lunca Mureșului este situat înntre județele Arad și Timi ș, întinzându-se
de-a lungu l râului Mureș. Parcul are o suprafață de aproximativ 17.500 h a și este un
ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, unde se
pot găsi cca . 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție
pe plan internațional.
Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, este situat în partea centrală a județului
Caraș-Severin, ocupând o suprafață de 36 364,8 ha ce include 10 rezervații declarate
(14420,8 ha) și 8 rezervații propuse. De asemenea, fenomenele carstice predomina.
Parcul Natural Porțile de Fier este situat în partea de sud a regiunii de Vest întinzându-se
pe o suprafață aprox. 116 000 ha.
Parcul dispune de o varietate biologică mare: 1.668 specii de plante și peste 5.200 specii
de animale . Acesta cuprinde Defileul Dunării, unde s -a gasit urme de așezări umane din
diferite perioade istorice.
Parcul Natural Grădiștea Mun celului-Cioclovina este un parc natural, conținând
habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, hidrologic, forestier,
geologic, speologic sau paleontologic.
Rezervația naturală specială pentru dropii este situată în districtul Banatul de Nord din
Vojvodina, Serbia, lângă Orașul Kikinda. Această zonă este o zonă tipică panonică,
mlaștinoasă cu flora și fauna caracteristică, ce se cmpletează într -un mozaic perfect. Aceasta
este singurul loc din Serbia unde se pot găsi dropii, deși doar 35 de păsări au rămas aici. Există
și alte specii de animale aici, cum ar fi libelule, broaște, bufnita cu urechi scurte și veveriță
europeană. Turiștii pot vedea in această zona câteva ferme vechi din Banat, precum și câteva

25

monumente ale celui de -al doilea război mondial.
Rezervația naturală specială Slano Kopovo este situată în districtul Banatul Central din
Vojvodina, aproape de orașul Novi Bečej și de râul Tisa. Rezervația are una dintre ultimele
lacuri conservate de mlaștină sarată din Voivodina și este unul dintre cele mai importante
habitate de păsări din Serbia, cu un nu măr total de 203 specii de păsări (63% din toate speciile
de păsări înregistrate în Voivodina trăiesc aici). Rezervația găzduiește, de asemenea, păsări
care nu sunt tipice Câmpiei Panonice, ci mai degrabă Stepei Pontico -Caspică și țărmurile
mării. Slano Ko povo este o stație de pasăre migratoare unică. În perioada de vârf pot fi văzute
aici până la 17.000 de cocori și câteva mii de rațe și gâște. Există aproape 20 de specii de
mamifere care trăiesc în rezervă, incluzând iepure, căprioară, veveriță europeană, porc mistreț,
și altele.
Rezervația naturală Carska Bara este situată în districtul Banat Central, Voivodina, în
municipiul Zrenjanin. Carska Bara este o zonă între râurile Begej și Tisa, cu multe mlaștini,
lacuri, căi navigabile naturale, boglanduri și mlaștini sărate.
Rezervația are peste 500 de plante, dintre care 30 sunt protejate la nivel național și
internațional. Rezervația are 20 de specii de pești înregistrate. Din cele 239 de specii de păsări
din rezervație, 207 sunt foarte protejate, dintre car e 15 sunt considerate pe cale de dispariție pe
plan mondial. Unul dintre aspectele speciale ale Carska Bara este că toate cele zece specii ale
Heronului european locuiesc acolo. Cel mai important prădător din mlaștină este vulturul cu
coada albă. Rezervați a este, de asemenea, un mediu ideal pentru multe specii protejate de
insecte, reptile și amfibieni. Există, de asemenea, numeroase specii de mamifere, dintre care
multe sunt foarte rare și pe cale de dispariție (vidri, bobați, Jder, etc.). Veverița europea nă de
pământ trăiește în zonele de stepă din Carska Bara. Rezervația este casă, inclusiv pentru
iepurele sălbatic, căprioare și mistreți.
Munții Vršac sunt situați în districtul Banat de Dus al Voivodinei. Cea mai mare parte a
acestei zone de munte de 20 km se află în Serbia, în timp ce o parte mai mică traversează în
România. Cel mai înalt punct al acestuia, vârful Gudurički (641m), este cel mai înalt vârf de
munte din Voivodina. Un total de 4,408 ha sunt protejați general, în timp ce 190 ha
beneficiază d e cel mai înalt grad de protecție.
Stejarii și tei domină acest peisaj mai împădurit. Există un total de 1016 specii de plante
înregistrate aici, dintre care 23 sunt specii protejate, iar două sunt incluse pe lista roșie
europeană a speciilor pe cale de di spariție. Munții Vršac sunt bogați în animale sălbatice,
inclusiv păsări, amfibieni, reptile, rozătoare și mamifere mai mari. Speciile notabile includ
adderul european comun, triton, vulpe, căprior, iepure și lup. Acești munți au o importanță
culturală, is torică și educațională. Există numeroase situri arheologice, iar unele dintre ele,
precum Kremenjak, sunt incluse pe hărțile arheologice europene. Există, de asemenea,
rămășițele unei cetăți medievale din secolul al XIV -lea (Turnul Vršac), numeroase monume nte
ce ilustrează evenimente istorice din secolul al XVI -lea (revolta țăranilor împotriva dominației
imperiale otomane) și o mănăstira Mesić.
Rezervația specială de natură Deliblato Sands este situată în nord -estul Serbiei, în provincia
Voivodina, district ul Banat. Este alcătuită dintr -o zonă de nisip și o secțiune a Dunării.
Deliblato Sands este cea mai mare zonă de nisip europeană cu un relief de dune pronunțat.
Această rezervație este un habitat pentru aproape 1.000 de tipuri de plante și câteva mii de
specii de animale, multe dintre ele declarându -se rarități naturale internaționale. Nisipul
Deliblato este singurul habitat al bujorului european (sau bănățean) și a Steppe Gerbil din
Serbia. Deliblato este, de asemenea, locuința celui mai mare număr de bu jori, păpădie și
fritillaria. Duneurile de nisip din Deliblato sunt habitatul multor insecte, inclusiv specia
endemică a tentyria. Deliblato este, de asemenea, cel mai mare punct de adunare și masă de
iarnă a păsărilor acvatice din această parte a Europei. Zona de coastă și insulele fluviale sunt
terenuri de cuibărit pentru Nisipul Martin, Ibisul Glossy și Cormoranul Mic. Zona este

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 26

cunoscută pentru cele mai mari colonii de șobolani, cârtițe și veveriță în câmpia Panonică.
Există mulți cerbi și mistreți care locuiesc aici, precum și specii rare de lupi și vulturul
Eurasian. Deliblato are cel mai mare incubator de pește din mijlocul Dunării. Temperatura aici
fluctuează foarte mult cu vânturile de sud -est reci.

3.2.2. Patrimoniul cultural

Patrimoniul imate rial const ă în obiceiuri și tradiții, fiind influențate de către
multiculturalismul zonei .
Etnografia și folclorul reprezintă o importantă ramură a patrimoniului, fiind compusă
din costume populare, ceramică , muzee etnografice sătești, manifestări popu lare
tradiționale, manifestări artistice etc.

Centrele etnografice prin care se e vidențiază patrimoniul cultural imate rial sunt:
 obiceiuri folclorice tradiționale – Festivalul național al fanfarelor țărănești
Cântec de Brumar, F estivalul cultural artistic al Văii Carașului,
Festivalul folcloric „Veliscu Boldea”, Festivalul de muzică corală
”Tim otei Popov ici”, Serbările Crainei Festivalul cultural-artistic al Văii
Almajului (județul Caraș-Severin), Festivalul concurs de muzică
popu lară „Ion Luta Iovita” (Caransebes).
 centre de realizare a ceramicii la Biniș, comuna Doclin.
 port popu lar la Bozovici, județul Caraș-Severin și Chizătău, Reca ș, Făget.
 economie rurală: mori de apă Rudăria, Putna, Prigor, Liborajdea, Pătaș,
Borlovenii Noi, Păltiniș, Gârliște, Bozovici, Gornea,
 specific gastronomic: Muntele Mic – Poiana Mărului, Zona Băile Herculane,
Semenic – Brebu Nou, Văliug, Valea Almăjului, Clisura

Mănăstirea din Mesici este, alături de Cula Vârșețului, una dintre bijuteriile Banatului sârbesc.
Încă nedescoperită de turi smul de proximitate, aproape neștiută, ea este una dintre cele mai vechi
mănăstiri din Banat, iar Institutul pentru Protecția Monumentelor Culturale din Serbia a decis, în
1991, proclamarea ei drept monument de excepțională valoare.
Castelul Ecka este situ at la aproximativ 60 de kilometri nord de Belgrad și la numai 7 kilometri
de Zrenjanin, în satul Ečka. A fost construit în stil englezesc. În prezent, acest vechi edificiu a
fost complet redecorat și adaptat, astfel că astăzi este un obiect care îi poate o feri oaspeților o
vacanță de neuitat în atmosfera autentică, inspirată de trecutul său aristocratic. Castelul are 38 de
camere și 7 apartamente, care sunt un amestec de stil modern și medieval.
Suvača din Kikinda este una dintre cele două mori uscate care funcționează cu cai în întreaga
Europă. Este caracteristică zonei Vojvodina din secolul al XIX -lea. Moara utilizează una până la
cinci perechi de cai. O pereche de cai a reușit să macine până la 100 de kilograme de cereale pe
oră. Conform tradiției, gustul pâinii de grâu din Suvača a fost excelent și de înaltă calitate. Pe
lângă cereale, moara de la Suvača ar procesa piper și scorțișoară.
Muzeul lui Mihajlo Pupin Idvor . Casa de naștere a lui Mihajlo Pupin face parte din complexul
memorial muzeal din satul I dvor, dedicat lui Mihajlo Pupin. Interiorul autentic descrie stilul de
viață al perioadei în care a trăit Mihajlo Pupin. Muzeul dedicat personalității și operei lui Mihajlo
Pupin se află în vechea structură școlară, construită în 1843. Expoziția muzeului M ihajlo Pupin
Idvorski / Mihajlo Pupin de Idvor / a fost amenajată de Muzeul Voivodinei în 1979. Colecția
memorială expune viața celebrului om de știință încă de la prima cunoaștere a lumii pe care a
primit -o de la părinții săi acasă, până la premii și glor ie pentru realizările științifice din state și
din țara de origine.

27

3.3. Valorificarea turismului

Relațiile în turism, diferitele etape ale dezvoltării societății contemporane, abordări teoretice
și practice diferite față de regionalizarea turistică constitui e condiții de separare a zonelor
turistice atractive. Diferențele actuale din această zonă observată din cauza unui geo -spațiu
similar, a evenimentelor istorice, a unor caracteristici demografice similare, a unor religii
similare și a altor factori antropo geni ar putea deveni, dimpotrivă, trăsături comune care ar
putea transforma această regiune în destinație turistică importantă. Această zonă se află acum
în tranzițiile sociale și economice. Punctele finale în cazul Serbiei și României fiind integrarea
în economia mondială și în instituțiile occidentale , în special Uniunea Europeană.
Regiunile turistice prezintă elementele care ar putea contribui la rezolvarea problemelor
socio -politice și economice din aceste țări. Deși dezvoltarea acestor țări este compli cată din
cauza dificultăților politice, sociale și economice, zonele turistice atractive sunt elementele
care pot permite dezvoltarea economică și socială mai rapidă și aderarea la Uniunea
Europeană. Procesul de globalizare și cea mai mare interdependență între state beneficiază în
mare măsură de industria turistică. Industria turistică schimbă modurile de producție și de
consum, conducând la o mai mare competitivitate, la prezentarea noilor metode de marketing,
la dezvoltarea calității standard și la piața mondială. Creșterea liberalizării pieței, cu alte
cuvinte, economia, diverse bunuri și servicii, dezvoltarea unor mijloace de transport mai
rapide și mai sigure, precum și apariția noilor tehnologii informaționale, sunt factori de bază
în dezvoltarea econ omică, turistică și recreativă. În contextul rețelelor și cooperării globale,
zonele turistice apropiate de graniță iau parte la unitatea și cooperarea turistică a regiunilor
naturale similare și a activelor antropice.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 28

3.3.1. Banatul Ro mânesc
Harta 2. Banatul Românesc

Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Județul Arad

Județul Arad este situat favorabil, fiind conectat la noduri importante de c omunicații
rutiere, feroviare și aeriene.
Din punct de vedere al potențialul natural, aici se gaseste un relief variat, cu multe paduri,
văi, depresiuni și lunci, avand ca arii protejate: Reze rvația naturală mixtă Moneasa,
Reze rvația naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu, Parcul Dendrologic Mocrea-Ineu, Parcul
Natural Lunca Mureșului etc. In aceasta zona sunt si izvoare minerale (Lipova) și
geotermale (de exemplu municipiul Arad).
Patrimoniul turistic este reprezentat de obiective istorice precum: Cetatea Aradului, Șiria,
Șoimoș, Dezna. Castele dintre care Curtici, Șiria, Conop, Macea, Săvârșin, Birchiș.
Mănăstiri, monumente istorice și arhitecturale de la Hodoș-Bodrog, Radna, Lipova.
Biserici: Julița, Hălma giu, Țărmure, Ionești etc.

Județul Caraș-Severin

Județul Caraș-Severin deține un potențial turistic diversificat, d atorită diversității formelor
de relief, dar și a unor puncte cu o valoare deosebită, cum ar fi stațiunea
balneoclimate rică Băile Herculane sau Defileul Dunării. La acestea se mai adaugă
numărul mare de lacuri de acumulare, zone care pot dezvolta activități turistice deosebite.
Această zonă are un potențial deosebit cu numeroase peșteri cum ar fi: Comarnic,
Popov ăț, Buhui, cascadele Beușniței, Defileul Dunării, cheile Nerei sau peisajele muntoase
unice din Munții Almăjului, Godeanu și Cerna, Munții Țarcu,
Depresiunile Almăjului și Brebu Nou-Gărâna și culoarele Timi ș-Cerna și Clisura
Dunări sunt obiective de atracție turistică.
Județul Caraș-Severin oferă o mare varitate de obiective antropice: vestigii geto-dacice

29

și romane în localitățile Colțan, Ocna de Fier, Bocșa, Oravița, Vărădia, Mehadia,
Teregova, Moldova Veche, Sasca Montană, medievală în localitățile Mehadia,
Coronini, Caransebeș, Carașova, cât și diverse monumente religioase,istorice.
Zona Munților Semenic are un mare potențial, datorită stațiunilor montane: Semenic,
Văliug, Trei Ape, utilizate în special pentru practica rea sporturilor de iarnă, iar în
stațiunile Secu și Crivaia se poate practica sporturile nautice, și activități de agrement.
Tot odata in aceasta zona s e gasesc și satele turistice Brebu Nou și Gărâna, fiind ideale
pentru drumeții si sporturi de agrement. Localitatea Gărâna este foarte renumită pentru
festivalului internațional de jazz.
Muntele Mic este renumit pentru sălbăticia locurilor și frumusețea formelor de relief. Se
practică sporturile de iarnă și activități de agrement.
Băilor Herculane sunt renumite pentru tratament cu ape termale, minerale, sulfuroase,
sodice clorurate.
Aici se pot fi vizitate diverse monumente istorice: bai romane basorelieful lui Hercule;
Gara C.F.R., Izvorul Hygeea; statuia lui Hercules.
Teritoriul acestei zone este cuprinde Parcul Național Domogled Valea Cernei. Drumetiile
fiind activitatea principala a acestei zone .
Munții Aninei cuprind: Cheile Minișului cu Izbucul, Cheile Carașului, Cascada Bigăr,
Cheile Nerei.
Putem enumera numeraose o biective turistice: Cascadele, Lacul Dracului, Beușnița, Ochiu
Bei. In aceasta zona intalnim peșteri unice în țară cum ar fi: peștera Buhui care adăpostește
cel mai lung râu subteran din țară; peșterea Țolosu, pestera Liliecil or, Peștera cu Apă.
Defileul Dunării de la intrarea în țară în dreptul localității Bazia ș până după Cozla. Parte a
Parcului Național Porțile de Fier, Reze rvația Valea Mare, și rezervațiile arheologice de la
Pojejena, Liubcova, Gornea, sau Divici se gasesc in aceasta zona.
Valea Almăjului este o depresiune intramontană fiind inconjurata de Munții Aninei, Munții
Almăjului si Munții Semenic. Străbătută de râul Nera.
Zona este importantă și datorită Parcului Mulionologic de la Rudăria avand 3 km lungime,
cel mai întins de acest fel din Sud-Estul Europei. Acesta se afla in localitatea Eftimie
Murgu, în zona Văii Almăjului. Astăzi au mai rămas doar 22 de mori care valorifica
potențialul energetic al râului Rudărica.
Defileul Dunării este o zona protejat (Parcul Natural Porțile de Fier), recunoscut pentru
frumusetea deosebita a peisajului și pentru multiculturalitatea localitatilor . În acest loc
apa a sculptat calca rele și s-au format Caza nele Mari și Caza nele Mici, cu versanți abrupți și
vegetație submediteranenană.

Județul Timiș

Județul Timiș este are un potențial natural variat, etajat , de la Munții Poiana Ruscăi pâna
la Câmpia Timi șului. Zona montană, izvoarele de ape minerale și termale , fondu l
cinegetic și piscicol bogat, precum și varietatea arhitecturală, arta popu lară și folclorul,
asigură oferte de turism diversificate.
Majoritatea structurilor de cazare din județ sunt în Municipiului Timi șoara, alte zone
care concentrează un număr mare de structuri de primire sunt Buziașul și Lugojul.
Timi șoara reprezintă un centru multicultural cu o istorie z buciumată urmarile fiind prezente
în primul rând în monumentele istorice, deoarece fiecare stăpânire a dorit impunerea
propiei culturi.
Deoarece in aceasta zona predomina e xistența resurselor atractive, naturale și antropice, cu
o valoare turistică foarte ridicată, astfel dezvotarea diverselor forme de turism esre uriasa.
Pe primul loc se afla turismul de afaceri și cooperare internațională, urmat de turismul

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 30

politic, turismul cultural, turismul științifi, turismul tehnico – industrial, turismul de
vânătoare și pescuit, agroturismul, silvoturismul, turismul sportiv, turismul pentru
agrement și sporturi nautice, de sănătate.
Timi șoara este un important punct de atracție și datorită faptului că beneficiează de un
aeroport internațional care face legătura cu numeroase orașe importante ale Europei.
În Timi șoara cele mai importante atracții turistice sunt: fortificațiile Cetății ,
monumente istorice precum Teatrul Național, palatul Baroc, Casa Contelui de Mercy,
Ansamblul Fabricii de Bere, Abatorul, monumente religioase precum Catedrala
Mitropolitană, Sinagoga din fabric, Domul romano-catolic "Sf. Gheorghe”, Biserica
Sârbească "Sf. Nicolae", Biserica greco-catolică "Nașterea Maicii Domnului”, Palatul
Episcopal romano-catolic, Biserica Sârbească "Sf.Gheorghe".
Alte atracții turistice: Parcul Botanic, Muzeul Satului Bănățean, Pădurea Verde.
Infrastructura de cazare este destul de diversificată în orașului Timi șoara, dar si in jurul
acestuia.
Zona Sânnicolaului Mare este o zonă interesantă, principala atracție a localității fiind
reprezentată de patrimoniul cultural imaterial : muzica popu lară românească și cea a
nationalitățil or din localitate . În centrul orașului se afla Castelul Nako, Biserica Sârbeascã
"Adormirea Maicii Domnului" și Școala de Agriculturã. La circa 10 km de Sânnicolau
Mare se găsesc ruinele mănăstirii de la Igriș.
Alt obiectiv turistice este Casa comem orativă și bustul lui Bela Bartok
Băile Călacea, stațiune turistică, se găsește în Câmpia Vingăi. Factori naturali de cură: apă
minerală termală cloruro-sodică, bicarbonatată.
Orașului Buziaș se evidentiaza prin zăcămâ ntul hidromineral, de unde se extrag apă
minerală carbogazoasă carbonatată și bioxid de carbon, folosite atât pentru tratame nt cât și
pentru îmbuteliere.
Prin potențialul său balneoclimate ric, orașul Buziaș se înscrie printre cele mai
înzestrate stațiuni din țară, prin valențele terapeutice deosebite ale apelor minerale și
bioxidului de carbon n atural. Concentrația de aeroioni negativi existenți, mai ales în zona
parcului stațiunii, este una dintre cele mai mari din țară.
Simbolul a rhitectural al stațiunii este colonada acoperită din parc, construită în stil turco-
bizantin, cu parapeți și chioșcuri din lemn traforat, unică în țara noastră. În Europa există
doar două promena de acoperite asemănătoare, la Karlovy Vary și Baden-Baden.
La aprox. 45 km de Lugoj se află mănăstirea Izvorul Miron cu un nume local Voronețul
Banatului. Peștera Românești se afla i n apropierea mănăstirii unde anual au loc concerte
simfonice.
O alta atractie turistica este Lacul Surduc care se află la aproximati v 30 km de Lugoj, în
vecinătatea sud-estică a Munților Poiana Ruscă. I n a n u l 1972 a inceput
construcita barajului, acesta deținând și un record național fiind cel mai îngust baraj din țară
raportat la volumul de apă reținut.

3.3.2. Banatul S ârbesc

31

Harta 3. Banatul sârbesc

Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Deși are potențialul de a dezvolta turismul, Banatul nu este recunoscut din punct de vedere
istoric ca destinație.
Bogăția culturală, mănăstirile, siturile arheologice, apele termale și termominerale, terenurile
de vânătoare și rețeaua canalului și a râurilor reprezintă unele dintre posibilitățile neutilizate
pentru dezvoltarea turismului în regiune. Ca zonă agricolă tradițională, Banatul a lucrat la
dezvoltarea ofertei turistice și dezvoltarea imaginii turistice în ultimele decenii. Un număr
mare de cursuri de apă, râuri și s ub-bazine cu păduri asociate reprezintă un mediu favorabil
pentru conservarea biodiversității florei și a faunei.
În ceea ce privește resursele culturale / tradiționale, se poate spune că orașele și așezările din
Banat au un repertoriu bogat de evenimente locale, dintre care unele au devenit evenimente
tradiționale în ultimele decenii: La Zrenjanin se desfășoară un eveniment tradițional "Zilele
berii" În fiecare an la sfârșitul lunii august. Acest eveniment a fost vizitat de 270.000 de
persoane care s -ar pu tea bucura de peste 20 de tipuri de bere, producători străini și autohtoni.
În cadrul Zilelor berii din Zrenjanin, Târgul de Inovare, Cooperare și Antreprenoriat a aduna
peste 100 de expozanți din Serbia și din țările învecinate. Organizatorii sunt Organi zația
Turistică a Primăriei Zrenjanin și a Municipiului Zrenjanin.
Carnavalul internațional Pancevo din Pancevo este reflectat în fiecare an de Asociația
Prietenilor din Pancevo sub patronajul general al orașului Pancevo.
Conform raioanelor Banatului, dis tribuția sosirilor în ultimii trei ani indică faptul că cel mai
mare număr are partea nordică a Banatului, ceea ce este de înțeles deoarece unele
municipalități din nord care aparțin administrativ Banatului au relații de familie extinse cu
vecinul din nord ( Ungaria), după cum se poate observa din numărul de șederi peste noapte
realizate 100,0 vizitatori din țară și străinătate.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 32

PANČEVO – orașul CARNIVAL EUROPEAN, acest statut oficial, ca sediu al FECC pentru
Serbia, are la bază implementarea proiectului i nternațional autor al carnavalului, doamna
Z.Vlada, deputatul general al FECC pentru Serbia și Presa asociată "Prietenii lui Pančevo"
care a plasat Pancevo și Serbia pe harta internațională de carnaval turistic a Europei. În același
timp, începând cu anul 2004, primii membri ai FECC din Serbia, contribuind la cooperarea
internațională, extinderea ideii de carnaval, organizarea și îmbunătățirea evenimentelor de
carnaval din Serbia.
În fiecare an, la mijlocul lui octombrie, la Kikinda se desfășoară o manifest are tradițională
"Zilele nebunii". Acest eveniment a reunit peste 150.000 de persoane în 2007, iar prezența
este chiar mai ridicată în 2008. Organizatorii sunt Organizația Turistică a Municipiului
Kikinda și a Municipiului Kikinda.
Đurini dani – Liparska v ečeri, Srpska Crnja – un eveniment literar dedicat poetului și
pictorului sârb Đuri Jakšić, care a avut loc în fiecare an din 1962 în orașul sârb Đura Jakšića.
Organizatorul evenimentului este Biblioteca Națională Đura Jakšić, Srpska Crnja.
Având în vedere faptul că Vrsac este un oraș renumit pentru vinul său, pentru toți iubitorii de
struguri și vinuri bune, tradițional, în fiecare an, cel de -al treilea weekend din septembrie, se
desfășoară o manifestare numită Grozdjebal. Aceste zile puteți vizita numeroa se evenimente
culturale, comerciale și sportive, precum și diverse expoziții de struguri și vinuri. Acest
eveniment este vizitat de peste 100.000 de oameni în fiecare an. Organizatorii sunt
Organizația Turistică a Primăriei Vrsac și a Primăriei Vârșeț.
Bela Crkva: În 1994, tradiția a fost restaurată și "Carnavalul florilor" a fost înființat, care se
desfășoară la jumătatea lunii iunie și durează șapte zile. După ceremonia de deschidere,
programele culturale și artistice, expozițiile și competițiile sportive vor avea loc în zilele
următoare. Punctul culminant al carnavalului este o procesiune de carnaval în care exponatele
care au fost făcute pentru lunile anterioare au fost deflate doar pentru această ocazie. În
pregătirea carnavalului, întregul oraș partici pă, iar străzile și fațadele sunt împodobite cu
această ocazie. În aceste zile, Biserica Albă găzduiește un număr mare de turiști.
Deși există anumite potențiale turistice, în ceea ce privește numărul de sosiri și nopți, conform
datelor RZS, Banatul a obți nut sub 1/3 din totalul realizat înregistrat al Voivodinei, cu o
tendință vizibilă de declin în continuare. O situație similară se întâmplă și în cazul nopțiunilor,
în care, chiar și în termeni nominali, sa observat o scădere mai accentuată a peste 35 mii de
nopți.
Banatul găzduiește mai puțin de 4% din turiștii care vizitează Republica Serbia și că acest
procent are o tendință de declin în continuare.

Panciova (sârbă Pančevo) este orașul de reședință al districtului Banatul de Sud din
Voivodina, Serbia. A re o populație de 127.162 locuitori. Dintre aceștia 4.065 sunt de etnie
română (3,19%).
Cea mai veche și cea mai tradițională instituție culturală a orașului este Biserica Societatea
Corală sârbă, fondată în 1838 și una dintre cele mai vechi ansambluri co rale existente ale
Serbiei de astăzi. Cel mai important centru cultural al orasului este situat în fosta clădire de
teatru din oraș, fondat în 1947 și numit Teatrul Național unde se joacă producții realizate în
colaborare cu Teatrul Național din Novi Sad.
În 1956 autoritățile politice ale orașului au decis crearea unui centru cultural, care cuprinde
toate varietatile de Arte. Centrul are o galerie de artă modernă, și promovează festivaluri
continue, cum ar fi Bienala de Artă, festivalul de muzica Ethno.com și Festivalul de Jazz de
la Pancevo cu artiști din întreaga lume. În plus, unele producții de teatru sunt prezentate
anual în colaborare cu Teatrul Național din Belgrad și alte instituții renumite. În 2012,
centrul a publicat toate poveștile populare de Z igomar benzi desenate și o ediție colectate.
Din 1977 Casa Tineretului (Tineretului) este locul de Manuscrisele eveniment

33

(Manuscrise), în cazul în care tinerii scriitori sunt prezentate în fiecare an. Facilitatea
promovează, de asemenea, multe alte evenim ente. Există, de asemenea, film continuu
PAFF festival demn de menționat, care are o bună reputație în afara regiunii. În trecut,
orașul a fost filmarea de locație pentru mai multe producții naționale și internaționale de
film, inclusiv filme bine cunoscut e, cum ar fi La Tour, prends garde!, Mongolii, Chiar am
întâlnit și țigani fericiți, Balkan Express, Black Cat, Pisica Albă și Coriolanus.
Din 2004, în fiecare an, în luna iunie Pancevo Carnavalul devenit cel mai important
eveniment de acest gen din Serbia . Punctul culminant al evenimentului este parada, care
trece prin centrul cu mai mult peste 3000 de participanți internaționali și până la 100.000 de
vizitatori anual. Orasul este membru al Federației orașelor europene de carnaval.
Muzeul Național a fost f ondat în 1923 și este situat în fosta primărie neoclasică, deoarece
de mai multe decenii. Instituția are o expoziție permanentă valoroasă și este una dintre cele
mai importante muzee din Voivodina. Vajfert Brewery este situat în centrul orașului și este
cel mai vechi al Serbiei de astăzi, fondată în 1722 de către Abraham Kepiš din Bratislava.
Fabrica de bere a fost condusă de familia Vajfert pentru mai multe generații și reprezintă
cel mai faimos a fost George Weifert. După închiderea în 2008 și o conflagra ție în 2010,
complexul de clădiri a fost o ruină în ultimii ani. În 2015, orașul a început să realizeze un
concept pentru revitalizarea patrimoniului industrial și în anul următor, fabrica de bere
Muzeul George Weifert a fost deschis în prezența ambasadori lor austrieci și germani. Și nu
în ultimul rând, există o arhivă a orașului, fondat în 1947 și este situat în fosta cazarmă a
armatei austro -ungar. Arhiva colectează și păstrează materialele din istoria orașului din
toate secolele.
Manastirea Vojlovica Pan cevo, menționată pentru prima dată în 1536, este una dintre cele
mai vechi mănăstiri din această regiune și a declarat monument cultural de importanță
excepțională. Cele mai vechi biserici din oras sunt Biserica Romano -Catolică din Saint
Charles Borromeo, construit 1756 -1757, iar Biserica Adormirea Ortodoxă Sârbă a Sfintei
Fecioare, construit de la 1807 la 1811. Institutul Urban pentru Protecția Monumentelor
Culturale sprijină menținerea și restaurarea Patrimoniul cultural Pancevolui.

Becicherecu Mare , Zre njanin (sârbă) este reședința districtului Banatul Central din
Voivodina (Serbia). În 2011, orașul avea o populație de 75.743, în timp ce municipalitatea
avea una de 122.714

Zrenjanin este cel mai mare oraș din partea sârbă a regiunii geografice a Banatul ui, iar al
treilea oraș ca mărime din Voivodina (după Novi Sad și Subotica).
Zrenjanin are multe locuri de interes, cum ar fi Primaria, Catedrala, Piața Libertății, strada
Regele Aleksandar I, etc.

Vârșeț (sârbă Vršac) este al doilea cel mai mare oraș din districtul Banatul de Sud în
Voivodina (Serbia). Dovezi arheologice din Vârșeț, Vatin, Mesic (Mesić) și Orašac atestă
faptul că această zonă era locuită încă din neolitic.
Simbolul orasului este Castelul Vârșeț (Vršac Tower), care datează de la mijlocul s ecolului
al 15 -lea. Acesta se află în vârful dealului (399m), cu vedere spre Vrsac.
Există două teorii cu privire la originea acestei cetati. Potrivit călătorului turc, Evliya
Çelebi, cetatea a fost construită de către despotul sârb. Istoricii consideră că cetatea
Brancovici construită după căderea Smederevo și 1439. Cetatea și construcția ei au avut
unele elemente arhitecturale similare celor din cetatea Smederevo sau în cetate în jurul
mănăstirii Manases.
Cealalta teorie spune că Vrsac Castle este o ruină a cetății medievale cunoscută sub numele
de Erdesumulu (. Cu toate acestea, celelalte surse nu identifică cu Erdesumulu Vrsac, dar

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 34

susțin că acestea au fost două localități distincte și amplasarea acestui oraș și cetate de
Erdesumulu a fost în continuare la est, pe râul Caraș, în actualul Banat românesc.
Regiunea Vârșeț este faimoasă pentru vastele sale podgorii. Unul dintre locuri interesante
de vizitat în Vârșeț este crama de familie, Winnick, care produce Vrzole roșu, alb și vinul
Vrzole Bermetto.

Chic hinda Mare (sârbă Kikinda, este o localitate în Districtul Banatul de Nord, Voivodina.
Orasul a fost fondat în secolul al 18 -lea. De la 1774 -1874, Kikinda a fost sediul districtului
Velika Kikinda, unitatea administrativă autonomă a Monarhiei habsburgice. În 1893,
Kikinda a fost acordat statutul de oraș. Orașul a devenit parte a Regatului Serbiei (și
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor) în 1918.
Și 1996, rămășițele bine conservate arheologice ale unui jumătate de mamut vechi de
milioane de ani, au fos t excavate pe marginea exterioară a zonei orașului. [1] Mamut numit
„Kika“ a devenit unul dintre simbolurile orașului. Astăzi este expus în Muzeul Național al
Kikinda.
Alte puncte ale orașului sunt Suvača -. O moară unică uscată pe bază de cal. Kikinda ar e
una dintre celelalte trei astfel de mori în Europa (celelalte două fiind în Szarvas, Ungaria și
Insula). Au existat multe mori ca aceasta în oraș, în 1847 a fost înregistrat cel mai mare
număr fiind de 51. Singura moara rămasă a fost construită în 1899 ș i a funcționat până în
1945.
Situat în centrul pieței, biserică ortodoxă sârbă a fost construită în anul 1769, Icoanele
iconostasului au fost efectuate de James Orfelin (nepotul lui Zacharius Orfelin) în 1773.
Teodor Ilić Češljar este autorul a două pictur i murale mari „The Last Cina „și“ Înălțarea
Domnului „(1790). Ambele, barocului târziu iconostasul și picturi murale arată influența
semnificativă a artei europene de vest a perioadei. Noile clopote de biserică au fost instalate
în 1899.
Mănăstirea sârbă S f Treime ortodoxă situată în capătul de sud a orașului. A fost construită
între 1885 și 1887 ca fundament al Melania Nikolić -Gajčić. Construcția Bisericii Romano –
Catolice din biserica Kikinda a fost începută în 1808 și finalizat în 1811.
Conform unei credi nțe populare, comoara Attila este îngropată undeva pe teritoriul orașului
Kikinda.
Printre birdwatchers Kikinda este cunoscut sub numele de prim hotspot pentru observarea
cuiburilor de iarnă de bufnita cu urechi mari, cu număr mare de persoane. Cele sunt s ituate
în adăposturi de parcuri ale orașului, astfel încât acestea sunt ușor accesibile.
Zilele Dovleacului sunt o manifestare anuală care are loc la mijlocul lunii octombrie. În
fiecare an, oameni din întreaga regiune se adună în Kikinda pentru a lua part e la un concurs
de cel mare dovleac și cea mai lungă tărtăcuță. Kikinda are o relație specială cu aceasta
planta, deoarece de -a lungul istoriei sale, localnicii utilizau pentru a sta pe un dovleac în
timp ce lucreau la camp și a obține o imagine clară a în tregului oraș. Această exagerare
trebuia să descrie planeitatea teritoriului orașului. Un local pe un dovleac, îmbrăcat în haine
tradiționale, și cu mâna bloca soarelui, astfel încât el poate vedea în depărtare, astfel a
devenit simbolul pentru regiune. Un grup de entuziaști locali au început manifestarea Zilele
Dovleacului în 1986 și a atras rapid iubitorii din toată țara. Evenimentul de trei zile include,
de asemenea, prelegeri și seminarii privind dezvoltarea dovleacului și cultivarea cu
tărtăcuță, un co ncurs culinar în pregătirea meselor de dovleci și tigve, concursuri pentru
copii și crearea de măști și sculpturi, și diverse concerte și expoziții. De -a lungul ultimilor
ani, acest eveniment a câștigat importanță și a atras vizitatori din Ungaria, România și
fostele republici iugoslave. Cel mai mare dovleac măsurat la eveniment până în prezent
cântărește 247 kg, în timp ce cea mai lungă plosca era de 213 centimetri lungime. Un
festival tamburitza a fost inclus în eveniment, contribuind la experiența autent ică Banatului.

35

În fiecare an, din 1982 și este de 6 până la 8 sculptori de renume mondial sunt invitați să
Kikinda la sediul unei instalații de producție veche a fabricii de cărămidă Panteks pentru un
simpozion internațional de sculptură „Terra“. Simpozion ul durează pe tot parcursul lunii
iulie. De -a lungul anilor, „Terra“ a găzduit sculptori din toate colțurile lumii, care sunt
atrași de atmosfera unică și liniștită a studioului. Toate sculpturile sunt făcute în teracotă,
iar unele au apărut la Bienala de la Veneția. Peste 300 de sculptori au participat până în
prezent la simpozion și împreună au produs mai mult de 500 de sculpturi. Planurile pentru
construirea unui muzeu „Terra“ sunt în curs de desfășurare, în care toate sculpturile vor fi
expuse într -un cadru modern, adiacent la studio vechi.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 36

3.4. Ofertă pachet turstic

Revelion 2018 Valiug 30.12.2017 – 03.01.2018
Pensiune de 3*** propune in perioada 30.12.2017 – 04.01.2018 un pachet de 5 zile si
4 nopți de cazare în reg im de pensiune completă si masă festivă.

Ziua 1 (30.12.2017):

20:00 – Cina tradițional românească
Ziua 2 (31.12.2017):
9:00 – mic dejun
13:00 – pranz
17:00 -20:00 – Primim plugușorul si capra, tradiții specifice zonei Banatului
21:00 -05:00 – cina festiva si petrecere

Ziua 3 (01.01.2017):

12:00 – Brunch
19:00 – cina festiva
21:00 – 80’S Party si tombola cu premii

Ziua 4 (02.01.2017):

9:00 – mic dejun
11:00 – traseu de iarnă OFF ROAD: Valiug, Anina, Bozovici, Cheile Minisului, Cascada
Bigar, Slatina Timi ș,Valiug

Ziua 5 (03.01.2017):

9:00 – Mic dejun

Tarife / persoana / sejur pensiune completa
1.300 ron / loc în cameră dubla, cu pensiune complete inclusă + masă festivă + băuturi +
activități
1.100 ron / loc în apartament (2 camere decomandate), cu pensi une completă inclusă + masă
festivă + băuturi + activități
1.000 ron / loc în cameră de 4 locuri, cu pensiune completă inclusă + masă festivă + băuturi +
activități

37

Revelion 2018 SERBIA VARSET, 31 dec – 2 ianuarie (3 zile) – 350 EUR

Aceasta of erta este valabila pentru doua personae si include:
 2 nopti cazare hotel 3*** (2 mic dejun, 2 cine festive)
 transport autocar din Timisoara
 cina festiva de revelion (muzica live)
 taxa hoteliera
 vizita la SILVER LAKE !
 asistenta turistica din partea firmei

Ziua 1 (31.12.2017):

9:00 – plecare din Timisoara
11:00 – sosire Varset
11:00 -21:00 – timp liber, vizita individuala a orasului
21:00 -05:00 – cina festiva cu mancaruri si bauturi traditionale sarbesti

Ziua 2 (01.01.2017):

8:00-11:00 – mic dejun
11:00 -20:00: vizita la Cetatea Kula (Cetatea Varset) si timp liber pentru plimbari individuale
si cumparaturi.
20:00 – cina

Ziua 3 (02.01.2017):

9:00 – mic dejun
11:00 – vizita Lacul de argint – Srebrno Jezero
13:00 – plecare spre Timisoara

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 38

4. Concluzii

În lucrarea de față se face o comparație a piaței turistice din zonele banatului sârbesc și
banatului românesc, începând cu prezentarea elementelor de teorie cu privire la turism.
Un punct forte pentru dezvoltarea turismului in doua zone con sta in resursele naturale:
parcuri naționale și naturale, izvoare termale, păduri și zone de o frumusețe naturală
deosebită. Diversitate culturală și etnică și ridicată generează mediu propice pentru afaceri și
turism.
Banatul sârbesc nu are nici o tradiți e de activitate turistică. Există locații în regiune care au
potențial cultural, istoric și natural -geografic de a deveni destinații turistice, dar nu există
inițiative regionale pe care Banatul le -ar marca în ceea ce privește oferta turistică afirmativă ș i
destinația lor. Infrastructura turistică este de calitate și cantitate inadecvată, iar resursele
umane ale angajaților din această ramură nu sunt educați în conformitate cu bunele practici
ale turismului modern. Activitatea nu este atractivă din cauza ve niturilor mici, ceea ce
necesită investiții suplimentare în promovarea dezvoltării turismului. Pensiunea și consumul
non-rezidențial al turistului mediu sunt minime, iar nopțile realizate sunt preponderent
tranzitorii, ceea ce indică o lipsă de ofertă de c alitate. În numărul total de nopți de cazare din
Serbia, Banatul participă doar cu 4%, cu o tendință de declin. Pentru a profita de numeroase
oportunități, este necesar să se investească în crearea unui produs turistic unic al regiunii,
gestionarea coordon ată a resurselor și instruirea angajaților din domeniul turismului. Numărul
de sosiri turistice arată potențialul Banatului ca destinație, dar și toate defectele reflectate în
numărul minim de șederi peste noapte sau incapacitatea de a valorifica consumul de pensiune
turistică și consumul în afara vacanței.
Datorită potențialului turistic al Banatului , s-a realizat un program de Cooperare
Transfrontalieră România – Serbia. Din România sunt incluse județele Timiș, Caraș -Severin
și Mehedinți, iar din Serbia, Provincia Vojvodina cu districtele: Banatul Central, Banatul de
Nord, Banatul de Sud, Borski, Braničevski, Podunavski.
Prin acest pogram se doreste identificarea potențialului turistic pentru state, pe baza
potentialului natural și curtural și pe diferite arii de activitate pentru a atrage cat mai multi
turisti. Infrastructura de cazare este slab dezvoltata, fiind necesare investiții pentru creșterea
atractivității.
Activele turistice din zona de frontieră dintre Serbia și România indică posibilitatea unor căi
mai puternice de cooperare reciprocă și bilaterală, precum și cooperarea cu celelalte țări din
regiune și din statele din Uniunea Europeană. Guvernele acestor țări trebuie să caute astfel de
strategii, care să facă posibilă creșterea resurselor pe resu rse naturale și antropice. În același
timp, aceste resurse trebuie să fie protejate și cu o dezvoltare economică durabilă. Având în
vedere diversele active turistice naturale și antropologice, infrastructura (traficul, turismul),
importanța economică deose bită a circulației și a consumului exterior, este fără îndoială un
mare interes pentru realizarea migrațiilor turistice internaționale cât mai mari. Organizarea
turismului la nivelul regiunilor euro ar reprezenta, de asemenea, posibilitățile extraordinare de
dezvoltare a turismului. Pentru realizarea dezvoltării turismului la acest nivel, trebuie să
existe o coordonare între creatori în ceea ce privește politica economică în statele din regiune.
Cu alte cuvinte, coordonarea dintre strategiile individuale (n aționale) de dezvoltare a
turismului este necesară, deoarece utilizarea efectului sinergetic în acest domeniu.
Complementaritățile citate în această lucrare prezintă produse turistice complementare, care
vor permite o abordare coerentă în dezvoltarea turis mului. Exemple în cadrul cooperării
transfrontaliere sunt: cooperarea politică3, științifică4, economică, culturală și ecologică în
scopul protejării și valorificării resurselor economice și demografice cu dezvoltarea primară a
turismului (tranzit, eco -, rural, eveniment, cultural, spa, eveniment) Model de valorificare a
spațiului.

39

5. Listă bibliografică

1. http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul -statistic -al-romaniei
2. http://statistici.insse.ro/tempo
3. http://www.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx
4. http://mtt.gov.rs /sektori/sektor -za-turizam/
5. http://www.dgt.uns.ac.rs/turizam/
6. http://vojvodinaonline.com/Cultural -herita ge-of-Vojvodina
7. Atlas of tourism potential of serbian protected areas, United Nation Development
Programme (UNDP), Belgrade, Serbia
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/
9. http://www.banat.rs/

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc 40

6. Anexe