Administrarea Afacerilor în Turism, Servicii și Comerț [618388]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Administrarea Afacerilor în Turism, Servicii și Comerț

Lucrare de disertație

Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Alexandru Chiș

2020

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Administrarea Afacerilor în Turism, Servicii și Comerț

Lucrare de disertație

CREȘTEREA CERERII TURISTICE Î N COMUNA BOTIZA PRIN
DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE

Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Alexandru Chiș

2020

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

3
Rezumat

În această lucrare mi-am propus să cercetez fenomenul turistic la niv elul comunei Botiza
pentru a -l înțelege mai bine, în vederea creării de no i sfere de atracție cu rolul creș terii cererii
turistice. Cercetarea fenomenului turistic dezvăluie că principala sa caracteristică este orientarea
spre consum. Am plecat de la premisa că cererea turistică se ivește dintr -o necesitate specifică și
se regăsește într -un consum specific , însă pentru ca acesta din urmă să se man ifeste și cererea să
aibă loc trebuie , dupa caz, creată , extinsă sau diversificată oferta. Pentru diversificarea ofertei,
trebuia în primul rând să analizez potenț ialul zonei și să gândesc o strategie în direcția potrivită,
urmând ca ulterior să găsesc calea potrivită pentru a o implementa.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

4
Cuprins
Lista tabelelor și figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1. Turismul și activitatea de turism materializată prin oferta turistică …………………………. ……………… 7
1.2 Serviciile turistice și rolul lor în cadrul evoluției ofertei turistice……………………………. ………….. …..8
1.3 Servicii turistice specifice…………………………. …………………………………………………………… ………….. 9
1.3.1 Serviciul de cazare………………………………………….. …………………………………………………….. .10
1.3.2 Serviciul de alimentație ………………………. …………………………………………………………………. .10
1.3.3 Serviciul de agrement divertisment……… …………………………………………………………………… 12
1.3.4 Serviciul de transport turistic……………… …………………………………………………………………… .13
1.3.5 Servicii turistice suplimentare sau complementare… …………………………………………………… .13
1.4 Servicii turistice specifice ……… …………………………………………………………………………………………. .14
1.5 Strategii de dezvoltare în turism …… ……………………………………………… ………………………………….. .15
1.5.1 Strategii de creștere intensivă …… ……………………………………………………………………………. .15
1.5.2 Strategii de integrare ……. ……………………………………………………………………………………….. .18
1.5.3 Strategii de diversificare …. …………………………………………………………………………………….. .19
2. Profil ul destinației ………………………………………………………………………………………………………………. ..20
2.1 Scurt istoric ….. ……………………………………………………………………… ……………………………………….. .20
2.2 Prezentarea generală a comunei ……. ………………………………………………………………………………….. .21
2.3 Caracterizare teritorială …….. ……………………………………………………………………………………………. ..23
2.4 Caracterizare administrativ -teritorială ….. …………………………………………………………………………… .23
2.5 Identificarea resurselor naturale și antropice ….. ………………………………………………………………….. .24
2.5.1 Rețeaua hidrografică …… …………………………………………………………………….. …………………. .24
2.5.2 Clima …. …………………………………………………………………………………………………………….. ….25
2.5.3 Flora și Fauna …. ………………………………………………. …………………………………………………… .26
2.5.4 Zone naturale valoroase .. ……………………………………………………………………………………….. .26
2.5.5 Infrastructura de transport ……. ………………………………………………………………………………… .27
2.6 Caracterizare economică ….. ………………………………………………………………………………………………. 28
2.6.1 Agricultura și creșterea animalelor …… …………………………………………………………………….. 29
2.6.2 Sectorul secundar ….. ………………………………………………………………………………………… …….30
2.6.3 Turismul …….. ……………………………………………………………………………………………………….. .30
2.7 Management Urban….. ……………………………………………………………. ………………………………………. …33
2.7.1 Caracterizarea generală a primăriei ….. ……………………………………………………………………… .33
2.7.2 Resurse umane ………………. ……………………………………………………………………………………. . 33
3. Cercetare ……….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……..34
3.1 Analiza SWOT a comunei din prisma fenomenului turistic …. ………………………………………………. .34
3.2 Consultarea autorităților locale și a decidenților din turism …. ………………………………………………. .35
3.3 Obiective Strategice ………….. …………………………………………………………………………………………… ..40
3.4 Propuneri de proiecte ……… ………………………………………………………………………………………………. .41
4. Studiu de caz ………………………………………………. ……………………………………………………………….. …….. .42
Concluzie ……………… …………………………………………………………………………………………………………….. ……50
Bibliоgrаfiе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 53

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

5
Lista tabelelor și figurilor
Figurа 1 Strategii de eliminare a ecartului strategic ……………………………………………………………15
Figurа 2 Matrița produs / piață ………….. ………………………………………………………. …………………..16
Tabel 1 Strategii de penetrare a piețelor ………………………………………………………………………. ….17
Tabel 2 Strat egii de dezvoltare a pieței ……………………………………………………………………….. …..17
Tabel 3 Strategii de dezvoltare prin produse ………………………………………………………………. …….18
Tabel 4 Avantajele și limitele strategiei integrării vertical e……………………………………….. ………..19
Tabel 5 Tipuri de teren ………………………………………………………………… ……………………… ………..24
Tabel 6 Efectivele de animale ………………………………………………………………………… ……………. ..29
Tabel 7 Pensiuni înregistrate Botiza ………………………………………………………………………. ……….31
Tabel 8 Analiza SWOT …………………………………………………………………………. ……………………. ..34
Tabel 9 Cheltuieli echipamente…………….. ………………………………………. …………. …………………… .48
Tabel 10 Cheltuieli achiziții ……………………………… …………………………………………………. ………. ..48
Tabel 11 Valoare produse vândute 2019 …………………………………………… ………………… …………. .49
Tabel 12 Cheltuieli anuale întreținere cai ……………………………………………………………….. ………50

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

6
Introducere

Am ales această temă axată pe această regiune, întrucât Botiza este locul în care m -am
născut, copilărit și crescut până la vârsta la care a trebuit să mă îndrept spre alte locuri, unde existau
instituții educaționale capabile să îmi lărgească orizonturile învățării.
Deși plecat majoritatea timpului, mă întorceam mereu cu drag la locul de obâ rșie, la tradițiile
păstrate cu sfințenie , la căldura satului maramureșan cu oameni harnici și primitori, la viața simplă
din această comună, dar mai ales la natura îmbietoare în mijlocul căreia se află.
De asemenea, am ales această temă deoarece turismul în comuna Botiza este caracteri zat de o
sezonalitate a cererii turistice pe care voiam să o cercetez. Acest fapt se datorea ză în principal
lipsei diversită ții ofertei turistice, astfel în afara celor câ teva perioade în care turismul înregistrează
flux, sărbătorile pascale, sezonul de vară și sărbătorile de iarnă , în comună nu există cereri de
cazare în scopuri turistice . În lipsa ac estor prilejuri, turismul cunoaș te fluctuații la cote minime,
numărul turiștilor care vizitează comună fiind relativ mic, în ciuda cadrului natural deosebit.
Cu precădere am ales această temă, din dorința de a înțelege mai bine fenomenul turistic manifestat
pe raza comunei, a oportunităților din zonă, înțelegerea potențialului existent, exploatarea și în cele
din urmă valorificarea lui, toate acestea în scopul îmbunătățirii nivelului de trai la nivelul comunei,
creșterea imaginii locație , toate aceastea ca în viitor Botiza să devină o comună importantă în
circuitul și opțiunea t uriștilor.
Scopul acestei lucrări este ca la final să fi descoperit cauzele sezonalității cererii, identificarea unor
oportunități, exploatarea unor resurse antropice, naturale care să îmbunătățească oferta turistică,
urmând ca la final să se genereze creș terea cererii turistice și materializarea ei.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

7
1. Turismul și activitatea de turism materializată prin oferta turistică
Conțin utul activității turistice este asimilat unei întregi suite de prestații prin care este
vizată satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia și de -a lungul, unei deplasări. Realizarea activității
turistice materializată prin oferta turistică presupune prezența unor elemente cu rol hotărâtor în
desăvârșirea actului turistic, constituite din activitatea serviciilor de cazare, alimentație publică,
transport, precum și a celorlalte servicii suplimentare oferite. Prin natura și specificul propriu,
serviciul turistic trebuie să creeze și să asigure condițiile necesare refacerii capacității de muncă,
în mod simultan cu petrecerea p lăcută și instructivă a timpului liber. Un rol important îi revine
forței de muncă d in turism, care prin profesionalism particularizează calitatea prestației și
influențează atractivitatea turistică, contribuind la creșterea prestigiului prestatorilor de s ervicii
turistice și, astfel, la diversificarea ofertei turistice.
Organizația Mondial ă de Turism (OMT) a definit conceptele de bază din turism, asimilând
termenul de tur ism activităților î n care persoane sunt angajate în cursul voiajelor sau sejurului lo r
în locuri situate în afara mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puțin
o noapte, fără a depăși un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte
motiv e, adică în principal in scopuri recreaționale fără a urmări prestarea unor activităț i
remunerate.
Conform aspectelor relevate de definițiile de mai sus, realizarea activității turistice
presupune prezența altor elemente cu rol hotărâtor în desăvârșirea actului turistic și care servesc
argumentației d e a înscrie turismul în sectorul terțiar, atât în mod direct, prin activitatea serviciilor
de cazare, aliment ație publică, transport etc., câ t și în mod indirect, prin intermediul aportului
specific al altor ramuri ale sectorului terțiar la activitatea tur istică (agricultura, constr ucții,
industrie alimentară ș i altele ).
Conținut ul activității turist ice este format dintr -o intreagă suită de prestații prin care este
vizată satisfacerea nevoilor turi stice, cu ocazia și de -a lungul unei deplasări. De altfel, definirea
produsului turistic nu se poate realiza fără a releva caracterul particular al ofertei turistice. Produsul
turistic fiind un rezultat al asocierilor, interdependenț elor dintre resurse (patrimoniu) ș i servicii,
astfel resursele vor lua forma difer itelor produse turistice numai prin intermediul pr estărilor de
servicii specifice .
Determinarea ș i individualizarea produselor turistice se realizează pornind de la calitatea
activității de prestații, iar serviciile se constituie ca componentă determinant ă a ofertei turistice”.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

8
Este de stiut că o ferta turistică este reprezentată de ansamblul atracțiilor (naturale, istorice
etc.) care pot determina vizitarea anumitor zone de către turiști, împreună cu capacitatea
organizatorică a rețelei (baza tehnico -materială , infrastructura etc.) de a satisface în anum ite
condiții cererea populației .
Pe lângă resursele naturale ș i antropice, c alitatea resurselor umane care activează în turism poate
influența în mod considerabil oferta turistică . Ponderea importantă deținută de forța de muncă în
turism particularizează această activitate și influențează chiar atractivitatea turistică. Personalul
bine pregătit din punct de vedere profesional, cu o înaltă conștiință morală, conștient de
răspunderea care îi revine în actul prestației, contribuie în mod direct la realizarea unei călătorii
turistice reușite și la creșterea prestigiului prestatorilor de servicii turistice.
1.2 Serviciile turistice și rolul lor în cadrul evoluției ofertei turistice

Servic iul turistic constit uie “ un ansamblu de activităț i ce au obiect satisfacerea nevoilor
turistului în perioada în care se deplasează și în legătură cu aceasta”1. Deci, o parte a activităților
care compun prestația turistică vizează acoperirea unor necesită ți obișnuite, cot idiene (odihna,
hrana), iar altă parte determină specificitatea turismului și particularizează formele sale de
manifestare.
Prin natura și specificul propriu, serviciul turistic trebuie să creeze și să asigure condiț iile
necesare refacerii capacită ții de muncă, în mod simultan cu petrecerea plăcută și instruct ivă a
timpului liber. Pe de altă parte, în urma realizării consumului turistic, indivizii trebuie să
dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi și obiceiu ri noi, în concordanță cu
exigențele epocii contemporane, conducând astfel, în mod direct, la creșterea calității întregii vieți.
Pornind de la tendința, tot mai accentuată, de micșorare a timp ului necesar odihnei pasive, și
respectiv, de sporire a dimensi unilor și formelor de odihnă activă, serviciul turistic trebuie să
asigure posibilități multiple de răspuns, conform criteriilor odihnei active. Organizatorilor de
turism le revin sarcini sporite în vederea diversificării agrementului tradițional și crește rii
atractivității manifestărilor turistice, cu atât mai mult cu cât turismul s -a transformat într -un
fenomen de masă, iar frecvența de petrecere a timpului liber în afara reședinței permanente a
crescut.

1 Cristureanu C., “Economia si politica turismului international”, Ed. ABEONA, Bucuresti, 1992

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

9
În ultimii ani, datorită tendinței de diversificar e și creștere a complexității nevoilor de
consum, se remarcă un proces de îmbogaț ire a conținutului pres tației cu noi tipuri de activităț i, a
căror clasificare poate fi realizată în funcție de mai multe criterii. Derularea pres tației turistice
presupune, î nsă, în marea majoritate a cazurilor, activită ți grupate în următoarele tipuri de servicii:
 servicii de cazare
 servicii de alimentaț ie
 servicii de agrement -divertisment
 servicii de transport
 servici i complementare
Consumul serviciilor turistice presupune derularea, într -o anumită o rdine, a unor tipuri de
activități, atâ t specifice, cât și nespecifice turismu lui, în functie de tipul prestaț iei, momentul și
locul prestației, forma de turism etc..
Analiza modului în care sunt structurate și clasificate serviciile turistice se realizează din mai multe
puncte de vedere (natura serviciilor , modul în care răspund solicită rilor diferitelor categorii
comportamentale ale clientelei turisti ce, aria de localizare a prestației, modalităț i de plată etc.).
Luând în considerare delimitarea acestora în raport cu natura prestației și motivația cererii turistice
se întâlnesc următoarele tipuri de servicii:
1.3 Servicii turistice specifice
Existența și complexitate a lor sunt determinate de esența fenomenului tur istic ca a tare. La
rândul lor , pot fi grupate astfel:
 servicii turistice de organizare și pregătire a consumului turistic (orga nizarea călătoriilor,
consultanț a acordată turiștilor, promovare, rezervarea serviciilor etc.);
 servicii de bază, referitoare la activită ți care reprezintă motivația de bază a călătoriei.
În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de servicii:
 serviciul de cazare
 serviciul de alimentaț ie
 serviciul de agr ement divertisment
 serviciul de transport turistic
 servicii turistice suplimentare sau complementare

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

10
1.3.1 Serviciul de cazare
Vizează prin conținutu l său, crearea condițiilor și a confortului necesar adăpostirii și
odihnei călătorului și reprezintă produsul a ceea ce se numește industrie hotelieră , respectiv acel
sector car e, conform accepțiunii actuale, înglobează ansamblul activităților desfășurate în spațiul
de cazare.
Fiind alcătuit, la rândul său, dintr -un grup de prestații oferite turistului pe timpul sejurului,
în unitățile de cazare, serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, a cărei dezvoltare și
calitate depinde de cel puțin doi factori:
– baza tehnico -materială adecvată (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri etc.), cu dotări
corespunzătoare, astfel încât să poată fi asigurate turiștilor condițiile optime de cazare;
– un personal calificat, structurat corespunzător, care -și desfășoar ă munca în condiții optime de
organizare.
Existența unei minime neconcordanț e între acești factori poate influența în mod negativ
calitatea prestației turistice și, de aici, nivelul rezultatelor activității turistice.
Activitatea turistic ă și industria hotelieră se află în legături strânse de interdependență. Pe de o
parte, industria turistică se dezvoltă ca o consecință a circulației turistice, pe de altă parte,
dezvoltarea turismului este condiționată de existența unor spații de cazare echipate conform
standardelor de exigență respective.
Serviciul hotelier, pe lângă cazarea propriu -zisă, este completat de o serie de prestații
suplimentare (alimentație, activități de informare, comerciale etc.), între care există relații de
interferență și care sunt d ezvoltate în funcție de specificul fiecărei unități hoteliere.
Cazarea constituie, însă, principala funcție îndeplinită de unitatea hotelieră, obiectivul său
principal fiind asigurarea condițiilor de odihnă și igienă ale turistului, prin intermediul unui
echipament corespunzător.
1.3.2 Serviciul de alimentație
Determină, la rândul său, calitatea prestației turistice în ansamblul ei, influențează atât
conținutul, cât și atractivitatea ofertei turistice și are implicații directe asupra modului de orientare
a flux urilor turistice.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

11
Alimentația publică întrunește anumite trăsături specifice și răspunde unor cer ințe tipice,
printre care :
 necesitatea prezenței în orice moment -cheie al consumului turistic, astfel încât să permită
asigurarea procurării hranei de către turist, răspunzând cerinței de satisfacere a nevoii cotidiene
de hrană;
 necesitatea prezenței unei tipologii largi de unități de alimentație publică, prin care să se poată
satisface o paletă largă de trebuințe, atât de bază (hrana), cât și de divertisment;
In cazul turismului balneo -medical, serviciul de alimentație publică îndeplinește un rol
suplimentar, anume acela de a cont ribui, în mod direct, la reușita tratamentului, prin asigurarea
unui regim de hrană adecvat;
 necesitatea asigurării unui mod de hrană adecvat, atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru
turiștii străini, conform specificului anumitor țări sau zone geog rafice.

Astfel, gastronomia se consolidează ca un element -cheie pentru diversificarea ofertei
turistice și stimularea dezvoltării economice locale, regionale și naționale, cu valori de
sustenabilitate bazate pe teritoriu l, peisajul, produse le locale și autenticitate; toate acestea fiind în
concordanță cu tendințele actuale ale consumului cultural.
Acest segment este deosebit de important pentru comunitățile rurale , care prezintă astfel
un mare avantaj competitiv atunci când servesc mâncăruri tradiț ionale datorită aproprierii lor de
terenurile producătoare de alimente. În acest fel, acestea au oportunitatea de a genera venituri și
locuri de muncă , pe lângă contribuția la menținerea altor sectoare ale economiei locale, cum ar fi
agricultura și creșterea animalelor.
Gastronomia câștigă poziții printre motivațiile de a alege destinația , ceea ce a dus la o
dezvoltare în continuă creștere a ofertei bazate pe produsele locale și consolidare a unei piețe cu o
tendință clar ascendentă, care au transfor mat-o într -una dintre cele mai dinamice la nivel
internațional.
Chiar și așa, continuă să fie un fenomen emergent, care se dezvoltă ca un n ou produs turistic
datorită faptului că un procent seminificativ din cheltuielile pe oferta turistică a destinației sunt
dedicate alimentelor , ceea ce dezvăluie importanța gastronomiei în calitatea experienței de
vacanță.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

12
Turistul de astăzi, cu mai multă practică, venit disponibil și timp liber, călătorește în
căutarea unor experiențe , domeniu în care gastronomia joa că un rol din ce în ce mai important, pe
lângă un stil de viață sofisticat, asociat cu viața bună și bunăstare economică a unui consum
exclusiv și de înaltă calitate a produselor locale.
Există pe plan internaț ional destinații care și -au stabilit reputați a ca un loc pentru a
experimen ta produse locale de calitate . De fapt, în lumea turismului există destinații influente a
căror brand este legat de valori gastronomice la diferite niveluri de intensitate, cum ar fi Franța,
Spania, Italia , Brazilia, Africa de Sud, Egipt etc.
Satisfacția consumatorului, satisfacerea aștept ărilor sale, va duce și la sporirea loialității lui
față de o anumită destinație prin creșterea intenției de a -și repeta șederea. Nu în zadar gastronomia
calității este un factor decisiv în g radul de satisfacție , deoarece produce o amintire de neșters în
experiența trăită de turist.
În acest domeniu, rutele gastronomice devin, fără îndoială, unul dintre produsele cu cea
mai mare proiecție. Aceste itinerarii combină și locurile istorice și alte atracții turistice, într –
un pachet corespunzător pentru a prelungi șederea în destinații și susține astfel dezvoltarea
economică a zonei l or de influență. De asemenea, ele ar trebui să se diferențieze de concurență,
deoarece vizitatorii caută în exper iența lor varietate, noutate și autenticitate .
Constituindu -se într -o componentă de importanță majoră a ofertei turistice, serviciul de
alimentație publică este supus unui proces continuu de perfecționare și modernizare (de exemplu,
din punct de vedere al modernizări i structurii rețelei, se remarcă tendința de creare a unor unități
cu funcții complexe, precum și a unor noi tipuri de unități, mai bine adaptate specificului unor
segmente de clienți) și, în același timp, de diversificare, prin oferirea unor p restații cu caracter
complementar.
1.3.3 Serviciul de agrement -divertisment
Cuprinde acele activități care, prin mijloace specifice, contribuie la satisfacerea nevoilor fizice și
psihice ale turistului, prin asigurarea cadrului necesar petrecerii plăcute și inst ructive a timpului
liber.
Principalele funcții ale serviciului de agrement se concretizează în îndeplinirea următoarelor
cerințe:
 asigura reconfortarea psihică și fizică a turistului
 răspunde exigenț elor de creștere a atractivității și competitivității stațiunilor turistice

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

13
 individualizează oferta turistică
 constituie o importantă sursă de venituri
 poate constitui o motivație turistică propriu -zisă ( practicarea sporturilor de iarnă , nautice
etc).

Pe lângă faptul că serviciul de agrement necesită o baz ă tehnico -materială adecvată motivației
turistice și dotarea cu un personal calificat corespunzător , contribuind astfel în mod direct la
dezvoltarea economică a zonei sau stațiunii turistice, rolul său este cu atât mai important, cu cât,
printr -un mod de o rganizare modern, în care turistul devine participant activ la divertismentul
efectiv, contribuie la orientarea fluxurilor turistice și la creșterea eficienței activității turistice.

1.3.4 Serviciul de transport turistic
Are un rol determinant în creșterea calității prestației turistice, deoarece, prin intermediul
său, este asigurat accesul turiștilor î n zonele de interes turistic, întâlnirea cererii cu oferta turistică
și, prin aceasta, transformarea lor din stare potențială, într -una efectivă . Datorită pon derii ridicate
a costurilor serviciilor de transport în tarifele din sectorul turistic, este necesar să se realizeze o
optimizare a transportului, atât prin utilizarea rațională a mijloacelor de transport, cât și prin
combinarea eficientă a formelor tipice de transport: rutier, feroviar, aerian, naval și, cu un rol
specific în turism, transportul pe cablu. În urma celor prezentate mai sus, putem spune că rolul
acestor patru tipuri de servicii de bază nu este întotdeauna același, uneori chiar, unul dintre el e
putând lipsi într -o prestație turistică, dar, pentru a satisface motivația turistică, firmele care
prestează aceste servicii trebuie să coopereze între ele, astfel încât să asigure turistului satisfacție
deplină.

1.3.5 Servicii turistice suplimentare sau comp lementare
În rândul acestora este cuprinsă o serie de activități care au drept scop asigurarea unei
odihne active, unei recreeri a turiștilor, activități care nu se substituie însă, serviciilor de agrement.
Caracterizate printr -o mare varietate, unele di ntre ele pot fi anticipate de către turiști, intrând în
costul inițial al programului turistic, altele vor fi cunoscute abia la destinație, iar solicitarea lor
rămâne la alegerea turiștilor.
Cele mai importante servicii suplimentare sunt considerate a fi u rmătoarele:

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

14
 servicii de informare a clientelei turistice
 servicii de intermediere (închirieri, rezervări etc.)
 servicii și activități turistice cu caracter special (organizarea de simpozioane, festivaluri,
expoziții etc.)
 servicii și activități turistice cu caracter sportiv
 servicii de tratament balneo -medicale
 servicii diverse.

Dintre acestea, serviciile de cură și tratament balneo -medical pot fi considerate
suplimentare în situațiile în care turiștii își completează sejurul într -o stațiune cu efectua rea unor
tratamente de gen (băi de nămol, cure de ape minerale etc.), în mod preventiv.
Deoarece, atât pe plan mondial, cât și pe plan național, se remarcă necesitatea creșterii
rolului medicinei preventive, prin apelarea la remedii oferite de factorii t erapeutici naturali, se
constată o preocupare susținută pentru punerea în valoare a factorilor naturali -curativi, pentru
dezvoltarea bazei materiale și de tratament în localitățile care dispun de acești factori, precum și
pregătirea unui personal calificat corespunzător.
Organizarea modernă a serviciilor balneo -turistice, presupune, pe lângă o bază de tratament
adecvată, existența unor mijloace de agrement diverse, astfel încât nevoile turiștilor să poată fi
satisfăcute în mod corespunzător și la standard e înalte de calitate.
1.4 Servicii turistice nespecifice
Sunt a sigurate de către diferite unități prestatoare de servicii, de care turiștii bene ficiază în
anumite împrejurări: transport în comun, gospodărie comunală, reparații și întreținere,
telecomunicații, servicii de igienă și înfrumusețare, care, în mod indirect, contribuie la satisfacerea
nevoilor turiștilor.
La nivel național prestarea serviciilor turistice nu se dovedește încă a fi la un standard
destul de competitiv, în conformitate cu standardele europene, iar modalitatea de valorificare a
potențialului turistic se realizează neadecvat, respectiv lipsa infrastructurii, structuri turistice de
cazare, alimentație și agrement insuficiente și slab dotate, servicii turistice și utilități generale de
calitate slabă, programe de agrement insuficiente, f orță de muncă în structura ocupațională turistică
neadecvată cererii pieței și insuficientă cantitativ.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

15

1.5 Strategii de dezvoltare î n turism
Strategia de dezvoltare turistică reprezintă arta de a selecționa și de a optimiza resursele și
mijloacele de orice fel de care firma de turism poate să dispună, în scopul de a atinge unul sau mai
multe obiective de progres, aceasta impunând concurenței amplasarea, momentul și condițiile
luptei concurențiale.
Aceste strategii sunt deosebit de populare pentru că dezvoltar ea sau creșterea se asociază
cu succesul sau creșterea rezervarilor, cifrei de afaceri sau a profitului firmelor de turism . În
vederea îndeplinirii obiectivelor de creștere a firmei de turism și pentru eliminarea ecartului
strategic dintre nivelul cifrei de af aceri (sau a altui indicator de performanță), ce poate fi asigurat
de portofoliul actual de activități și nivel ul stabilit drept obiectiv, există trei soluții strategice :
 creșterea (dezvoltarea) intensivă;
 creșterea (dezvoltarea) prin integrare;
 creșterea (dezvoltarea) prin diversificare.

Figura. nr. 1 – Strategii de eliminare a ecartului strategic

1.5.1 Strategii de creștere intensivă

În anii ’60, I. Ansoff venea în sprijinul organizațiilor cu patru strategii distincte de creștere
intensive:
– strategia de penetrare a pieței

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

16
– strategia de dezvoltare a pieței
– strategia de dezvoltare a serviciilor
– strategia de diversificare a serviciilor.

Piață Existentă Nouă
Produs
Existent penetrare a pieței dezvoltarea pieței
Nou Dezvoltarea
produselor/serviciilor diversificare
Fig. nr. 2 – Matricea produs/ piață (Alternativele strategice ale matricei lui
Ansoff)
Prin strategia de penetrare a pieței se urmărește creșterea vânzărilor de servicii actuale pe piețele
existente. În vederea îndeplinirii ac estui obiectiv există mai multe soluț ii strategice. Ele sunt
expus e în urmă torul tabel:
Strategii Obiectiv Direcție de acț iune
dezvoltarea
cererii
primare creșterea dimensiunii
pieței totale acționând
asupra cererii globale – atragerea non –
consumatorilor
– stimularea utilizării regulate
a
produsului sau a revenirii la
un
obiectiv turistic în cazul
serviciilor
creșterea
cotei de piață creșterea vânzărilor și a
cotei de piață atrăgând
clienții concurenților – îmbunătățirea calității
produselor și
serviciilor oferite
– repoziționarea mărcii
– reducerile de preț
– acțiuni promoționale
– îmbunătățirea rețelei de
distribuție
pentru produse
Apărarea
poziției de
piață protejarea/ menținerea
cotei de piață prin
îmbunătățirea mixului
de marketing – ameliorarea și
repoziționarea
produsului/ serviciului
– reducerile de preț
– consolidarea rețelei de
distribuție
– noi acțiuni promoționale

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

17
raționalizarea
pieței reducerea costurilor și
creșterea eficacității
costurilor de marketing – focalizarea eforturilor
asupra
segmentelor cele mai
rentabile
– selecția distribuitorilor cu
un nivel
ridicat de eficacitate
– reducerea numărului
clienților
fixând un nivel minim al
cantității pe
comandă
organizarea
pieței îmbunătățirea
rentabilității sectorului – stabilirea unor reguli clare
ale
concurenței în sector
– crearea unor organizații
profesionale în vederea
colectării
informațiilor de marketing
Tabelul nr. 1 Strategii de penetrare a pietelor

Strategia de dezvoltare a pieței și serviciilor turistice are drept obiectiv creșterea vânzărilor prin
introducerea produsului/ serviciului actu al pe noi piețe. Î n acest sens, există trei soluții:
pătrunderea pe noi segmente de piață, crearea/ pătrunderea într -un nou circuit de distribuție și
expansiunea geografică .
Strategii Direcții de acț iune
pătrunderea pe noi
segmente – lansarea unui produs turistic nou pe o piață
potențială
– repoziționarea produsului/serviciului
pentru
a fi acceptat de un nou grup de clienți/ turiști
pătrunderea în noi
circuite de distribuție
a serviciilor – crearea unei rețele de promovare a
serviciilor prin intermediul a gențiilor de
turism·
– crearea unei rețele de promovare a unei
rețele de franciză
– integrarea unităților turistice în lanțuri
hoteliere
– vânzarea prin telefon, mass -media, internet
expansiunea
geografică – crearea unei rețele de distribuitori exclusivi
– crearea unei forțe proprii de vânzare
– absorbția unei firme străine care acționează
în același sector
Tabelul nr. 2 Strategii de dezvoltare a pieț ei

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

18

Strategia de dezvoltare a produselor/ serviciilor îndeplinește obiectivul de creștere a vânzărilor
prin îmbunătățirea produ selor/ serviciilor existente sau lansarea unor noi produse/ servicii pe
piețele actuale ale firmei de turism. Principalele soluții strategice su nt regăsite în tabelul urmă tor:

Strategii Obiectiv Direcții de acț iune
adăugarea unor noi
caracteristici extinderea pieței – adăugarea unor noi funcții
îndeplinite de produs/
serviciu
– crearea unei valori
sociale/ simbolice ,
produsului/ serviciului
– creșterea securității sau
confortului în utilizarea
produsului/ serviciului
extinderea gamei de
produse/ servicii adâncirea segmentării
pieței – noi modele
– noi dimensiuni
– noi sortimente calitative
întinerirea liniei de
produse/ servicii restabilirea
competitivității
produselor/ serviciilor
învechite sau neadaptate – lansarea unei noi ge nerații
de
produse/servicii
– lansarea unei game de
produse ecologice
– ameliorarea esteticii
produsului
ameliorarea calității
produselor/ serviciilor repoziționarea produsului – determinarea nivelului
așteptărilor clienților
– stabilirea unor norme de
calitate pentru fiecare
atribut
achiziția unei game
de produse/ servicii completarea/ extinderea
gamei actuale – cumpărarea unei organizații
cu produse complementare
– alianță strategică pentru
dezvoltarea și lansarea unui
nou produs/ serviciu
raționalizarea gamei reducerea costurilor de
fabricație și/ sau de
distribuție – standardizarea unei game de
produse/ servicii
– abandonarea selectivă a
produselor/ serviciilor
marginale, puțin rentabile
– reproiectarea produsului
Tabelul nr. 3 Strategii de dezvoltare prin produse

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

19

1.5.2 Strategii de integrare

Această strategie presupune că organizația reali zează mai mult decât o etapă în procesul complet
de transformare a materiei prime în produs finit. Integrarea verticală se poate realiza în amonte, în
aval sau pe orizontală. Avantajele și limitele acestei strategii le regăsim expuse în urmă torul tabel.
Avantaje Limite
– reducerea sau eliminarea
cheltuielilor de aprovizionare și/ sau de
distribuție
– îmbunătățirea
coordonării activităților din
catena valorii
– stimularea creșterii
competitivității furnizorilor
– dificultatea asigurării unui grad optim
de utilizare a capacităților productive,
doar prin producția pentru consumul
intern
– posibilitatea reducerii flexibilității și
pierderii com petitivității dacă furnizorii
nu au capacitatea de inovare
– creșterea puterii sindicatelor
– dificultatea integrării diverselor
specializări
– competențele manageriale
Tabel nr. 4 Avantajele și limitele strategiei integrării vertical e

Integrarea în amonte, se realizează atunci când o firmă dorește să cumpere una sau mai
multe din firmele de la care se aprovizionează, pentru a -și spori gradul de control sau pentru a
genera mai m ult profit. Aceeași firmă poate realiza o integrare în aval prin achizițio narea câtorva
firme de distribuție cu ridicata și cu amănuntul, mai ales dacă sunt profitabile, iar dacă firma
cumpără una sau mai multe firme concurente (cu condiția ca guvernul să nu interzică această
mișcare de piață) avem de a face cu o integrare pe or izonta lă. În cadrul turismului aceste forme ale
strategiei de integrare se regăsesc mai ales în cadrul lanțurilor hoteliere integrate care se împart în
trei categorii:
– grupuri hoteliere care reunesc mai multe lan țuri
– grupuri h oteliere care dezvoltă un lanț independent
– grupuri care și -au creat o rețea de unități cu activitate hotelieră de tip club
Totuși, s -ar putea ca nici aceste surse noi de dezv oltare să nu asigure volumul de vânzări
dorit , astfel în acest c az, firma trebuie să ia în calcul divers ificarea.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

20

1.5.3 Strategia de diversificare

Apărută și în matricea lui Ansoff, această strategie a fost aplicată în anii ’60 în vederea
asigurării dezvoltării multor firme.
În conceperea ei s -a pornit de la ipoteza că u n bun manager poate conduce mai multe
afaceri chiar dacă în tre acestea nu există legături. Diversificarea se poate realiza prin achiziția altor
întreprinderi, alianțe strategice și dezvoltarea internă a unor noi afaceri (antreprenoriat). Deci, prin
aceste trei tipuri de diversificare o c ompanie ar putea:
– în primul rând, să caute produse noi care să aibe sinergii tehnologice sau de marketing cu
liniile d e produse existente, chiar dacă produsele noi ca atare se adresează pentru început
unui grup difer it de clienți, realizând o strategie de diversificare concentrică
– în al doilea rând, să caute produse noi care să fie apte să -i atragă pe clienții curenți,
realizând astfel o strategie de diversificare orizontală
– în al treilea rând, să caute activită ți noi, fără nici o legătură cu tehnologia, produsele sau
piețele curente ale companiei, folosind deci, o strategie de diversificare în conglomerat.
Strategia de diversificare prezintă o serie de avantaje:
– utilizarea competențelor de bază ale organizației și în alte domenii decât cele în
care-și au originea
– consolidare a și creșterea puterii pe piață
– creșterea gradului de utilizare a infrastructurii de prod ucție și logistice în mai
multe domenii
– echilibrarea portofoliului de activ ități și a situației financiare
– menținerea tendi nței de creștere a o rganizației

2. Profilul destinatiei
2.1 Scurt istoric

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

21
În mândra țară a Maramureșului I storic dăinuie de secole o vatră de civilizație românească
inconfundabilă, cu o personalitate aparte, pe care generațiile care s -au succedat ne -au lăsat -o zestre,
cu prețul multor strădanii și jertfe în fața atâtor potrivnicii și răutăți ale vremurilor și ale istoriei.
Prima atestare documentară a acestei așezări apare din anul 13732, când astfel satul figurează într –
o diplomă de introducere în stăpânire a cunoscuților voievozi Balc, Drag si Ioan, fiii voievodului
Sas al Maramureșului, în moșiile Cuhea (azi Bogdan Vodă), Bocicoiul Mare, Biserica Albă, Taras
și Buștina, ultimele patru fiind astăzi în Ucraina. Satul Botiza figurează în acest document doar
incidental, când se înșiră semnele de hotar ale moșiei Cuhea, situate în partea spre Botiza (
Batizhaza, scris în document – Casa lui Batiz, în traducere liberă).
Diploma prin care reg ele Ludovic de Anjou poruncește introducerea în stăpânirea moșiei
Cuhea a voievozilor sus -amintiț i este dată la 11 august 1373 în localitatea numită Szilvasvarad (azi
în Ungaria), unde se afla atunci regele și unde vor fi plecat cei trei voievozi să li se facă dreptate.
,,Ne spun nouă – scrie regele în diplomă3 – magiștrii Balc, Drag și Ioan, fiii răposatului Sas
voievod, slujitori ai Curții noastre, că ei ar vrea să intre în chip legiuit în stăpînirea unei moșii,
numita Kohnia (Cuhea, azi Bogdan Vodă), laolaltă cu apartenențele sale, de asemenea a celor
numite Batihaza (Botiza), Feyeregjhaz (Biserica Albă) , Tarazo (Taras ) și Bustafalua (Buștina),
aflătoare î n comitatul Maramureș, care le -au fost date de noi …etc. Astfel este pomenită pentru
prima dată, î n izvoare scrise moșia/ satul Botiza din Maramureșul I storic.
2.2 Prezentare generală a comunei
Comuna Botiza este situată în partea de nord a Transilvaniei, în centrul județului
Maramureș, dezvoltându -se în piemontul Botizei, la confluența râului Băița cu V alea Sasului.
Comuna Botiza este formată din 1995 dintr -o singură localitate (localitatea omonimă), anterior
acestui an de comună aparținând și satul Poienile Izei care a deve nit comună de sine stătătoare. Î n
momentul de față în Maramureș se delimitează pa tru zone de influență iar Botiza face parte din
zona de influență Dragomirești .

2 Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Diplome maramureșene din secolele XIV -XV, Ediția a IV -a, Editura Societății Culturale
Pro Maramureș ,,Dragoș Vodă ’’, Cluj Napoca, 2009 , p. 83 -87

3 Traducerea din latină a Diplomelor maramureșene, realizată de prof. univ. dr. Vasile Rus

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

22
Comuna face parte din zo na etnografică a Maramureșului I storic, vatră de cultură și
civilizație profund legată de viața pădurii și lucrătura în lemn, zonă care s -a remarcat da torită
varietății peisajelor naturale, bogăției și culturii populare tradiționale, fiind deopotrivă și locul în
care tradițiile, portul și arta populară este conservată cât mai bine. De -a lungul timpului gospodăria
țărănească a jucat un rol foarte importan t în viața localnicilor și a comunității. În gospodăriile
vechi, casele erau așezate în spate, cu fața spre drum, vis a vis aflându -se anexele gospodărești atît
de necesare, grajdul și șura, cotețele animalelor, colejna și pivnița din curte.
În ceea ce pr ivește arhitectura construcțiilor din lemn, aceasta se caracterizează prin
monumentalitate, verticalitate prin care se afirmă ca linie de forme, făcând par te din subzona de
arhitectură populară Strâmtura pe Iza până la Borșa, unde se folosea ca material de construcție cu
preponderență lemnul de brad. Acesta era folosit sub forma bârnelor lungi așezate în cununi
orizontale. Decorul construcțiilor țărănești din Maramureș se remarcă prin forma stilizată si
puternic reliefată datorită tehnicilor de cioplire și dăltuire în lemn folosite pentru consolele
ferestrelor, ramele ușilor și ferestrelor, porților mari, intrările în grajduri, toate acestea fiind
ornam entate cu motive ieșite în relief.
Poarta maramureșană , considerată adevăr at arc de triumf rustic si-a cucerit faima prin
armonia dimensiunilor, respectarea proporțiilor dintre părțile componente și prin ornamentația
bogată plină de înțelesuri. Exista un atașament puternic înrădăcinat al localnicilor față de această
construcție valoroasă , cu tradiții profunde în artă ș i cultură, dar și în istoria socială a
Maramureșului reliefată de faptul că s -a păstrat până azi obiceiul de a diferenția statutul fiecărei
gospodării dupa poarta de la intrare. Începutul tr adiției porților pot fi stabilite și prin vechim ea
ritualul ui urmat la alegerea lemnului câ t și la construirea porților. Poarta reprezenta pentru oamenii
din trecut o barieră în calea răului care delimita un alt univers, acela al casei și gospodariei, în
cadrul căreia se desfășura viața de zi cu zi a fa miliei. De asemenea, sub stâlpul care leaga pragul,
se puneau bani, tămâie și agheazmă pentru a se alunga bolile și necazurile, iar pentru protejarea
averii și a casei, în general, erau sculptați pe stâlpul porții oameni, figuri antropomorfe. Printre
simbo lurile care sunt prezente pe porțile maramureșene se numără funia, care indică aspiraț ia spre
înalt, rozeta reprezentând soarele, pomul vieții, motiv ornamental ce simbolizează viața fără de
moarte și rod nesfârșit, șarpele, păzitor al gospodăriei.
Portu l popular din Botiza este în întregime confecționat manual, di n materiale ecologice,
piele, lână , vopsele natu rale obținute din flora ce se găsește în arealul comunei. Acesta este

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

23
compus, în cazul femeilor, din cămeșă, poale, zadii, ștrinfi și opinci. Port ul bărbătesc este alcătuit
din cămeșă, gatii sau cioareci (în funcție de anotimp), clop împletit din paie, opinci.
Comparativ cu alte zone etnografice, în Botiza nu s -a renunțat de tot la portul popular tradițional,
acesta fiind purtat cu mândrie de către locuitori cu diverse ocazii.
Din moși strămoși, oamenii din Botiza au fost harnici, lucrându -și pământurile, crescând animale
și însușindu -și anumite tehnici de lucru, de creare a celo r necesare, astfel evidențiind:
Meștesugul țesutului , femeile din sat ț es pânza și pănura pentru îmbrăcăminte, ștergare pentru
masă, cergi, covoare, carpete. Acestea din urmă au fost îmbogățite cu tipare încărcate de
semnificații străvechi, reprezentări din viața rurala (stâna de oi, biserica de lemn, hora feciorilor).
Țesut ul covoarelor în Botiza este foarte răspândit, comuna fiind recunoscută pentru acest
meștesug în rândul comunelor din zonă. Acestea se remarcă prin originalitatea, bogăția decorului
ornamental, sunt folosite motive și compoziții specifice vieții de la sat, iar toate cele necesare
pentru crearea covoarelor fiind obținute prin procese rudime ntare, fără tehnici mecanizate.
Sculptura în lemn are o însemnătate aparte printre meștesugurile tradiționale practicate, tradiția
lemnului fiind încă actuală și motiv de mândrie al fiecărui maramureșan. Meșterii populari
sculptează în lemn linguri, vase, obiecte de mobil ier, grinzi ornamentale și bineî nțeles cadrele
porților, iar cu unele ocazii restaurează sau chiar construiesc case cu specific maramureșan din
lemn.
2.3 Cara cteriza re teritorială
Comuna Boti za este situată în Maramureșul I storic, pe Valea Izei, la 34 de km de orașul
Vișeu de Sus, la 48 de km de Sighetu Marmației, 53 km de Borșa și 110 km de orașul reședi nță de
județ, Baia Mare. Accesul în comună se face pe DJ 186 Vadu Izei – Moisei și apoi 10 km pe DJ
171A Șieu – Botiza.
Comuna Botiza are următoarele vecinătăți:
-N – Strâmtură, Poienile Izei, Șieu
-E – Ieud
-S – Groșii Țibleșului și Lăpuș
-V – Băiuț și Budești

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

24

2.4 Caracterizare administrativ -teritorială
Suprafața totală a comunei însumează 7480 ha, ceea ce reprezintă 0.8% din suprafața
județului, situând -o pe locul 46 din 76 de comune și orașe din județ. Aproape 65% din această
suprafață (6225 ha) este reprezentată de terenuri neagricole, iar 35% de teren uri agricole.
Cea mai mare parte a terenurilor neagricole sunt acoperite de păduri, respectiv 4741 de ha,
care reprezintă 63% din totalul suprafeței comunei și 1.6% din totalul suprafeței județului, situând
Botiza pe locul 16 în Maramureș, asta reflectând posibilitatea dezvoltării unor avantaje competitive
importante ale comunei în ceea ce privește exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului.

0.8% 460.8%
0.5%
0.6%
1.3%
1.5%
1.6%
0.4%
0.2%
0.5%17
16
61
70
57
41Locul în județ % în suprafața
pe tipul de teren a
județului
48
66
51
33
0.7%
100.0%% în
suprafața
comunei
34.6%
5.5%
7.3%
21.7%
65.4%
63.4%
0.3%
0.4%
0.5%
0.9%
7480Construcții
Căi de comunicații
Terenuri degradate
Total/Medie28
34
70Păduri
Ape, bălți4893Tipuri de teren
Terenuri agricole
Arabil
Pășune
Fânețe
Terenuri neagricoleSuprafața (ha)
2587
410
557
1620
4741
20

Tabel nr.5 Tipuri de teren4
2.5 Identificarea resurselor naturale ș i antropice
Situată la o altitudine de 610 m, comuna s -a dezvoltat în p iemontul Botizei, fiind așezată
între colinele străjuite în zare de munți împaduriți (Vf. Varatec 1322 m).
Teritoriul comunei este alcătuit din deal și munte, aproximativ jumătate din teritoriu fiind
reprezentat de treap ta montană ( 1000m -1400m) și treapta munceilor (700m -1000m), restul

4 Sursa. Primaria comunei Botiza

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

25
teritoriului fiind împărțit între zona dealurilor înalte și cea a dealurilor joase. La vest de cursul
superior al Văii Botizei, în zona cursului superior al văilor Secu, Vinului, Glodoasa se află Munții
Lăpușului, cu constituție geologică complexă, ca urmare a asocierii formațiunilor eruptive și
sedimentare terțiare. Acești munți prezintă caracteristici de trecere în Munții Țibleșului, regăsindu –
se pe extremitatea vestică a comunei roci eruptive la altitudinea de peste 900m -1000m, în care se
înscriu cele mai mari înălțimi, Sermeteș 1300 m, Văratec 1322 m, Secu 1311 m.
2.5.1 Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de râul Botiza, afluent de stânga a l Izei,
și de afluenții săi, dintre care cei mai importanți sunt Valea Sasului și Valea Băiței. Pe Valea
Sasului se află câteva izvoare cu apă minerală deopotrivă sulfuroasă și carbogazoasă, în jurul
cărora s -au construit băi de interes local (Băile de la Botiza), folosite în trecut pentru tratarea
afecțiunilor reumatismale, în prezent situația lor fiind incertă. Tot pe Valea Sasului se află și un
izvor cu apă sărată, denumi t sugestiv ,,Slatină’’, folosit de săteni pentru păstrarea slăninii sau
conservarea legumelor, precum și în bucătărie, pentru diverse preparate.
Râul Botiza are pe teritoriul comunei mai mulți afluenți, mai mari sau mai mici, de dreapta
și de stânga, cu lungimi diferite (între 0,60 – 10 km), reprezentați de 19 văi, dintre care cele mai
importante sunt Secu și Vale Sasului. Valea Sasului atinge aprx. 8 km lungime, are direcția de
curgere NV -SE, formân d caracterul spațial al localită ții, casele regăsite pe latura satului denumită
,,Valea Sasului’’ fiind așezate de o parte și de alta a râului.
Pe teritoriul comunei există resurse de apă termală și minerală, în total 8 izvoare:
 două izvoare de apă termală sărată pe Sasu și Muncel
 cinci izvoare de apă mineral ă denumite popular ,,borcut’’ aflate în Valea Vițelarului,
pe Secu, în Valea Humni , la Moară și la Băi. Dintre acestea, primele patru sunt izvoare
de apă dulce, iar cel de la Băi este de apă sărată și este folosit de localnici în cure de
reumatism.
 De asemenea, în comuna Botiza se găsește și un izvor de păc ură în locul numit Pe
Șesuri , care era folosit în trecut pentru tratamentele balneare, în prezent locul fiind lăsat
în paragină.
2.5.2 Clima

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

26
Comuna fiind așezată la poalele munților Țibleș, se bucură de o climă predominant
temperat -continentală ușor nuanțată de climatul montan, în general fiind o climă blândă la
altitudinile joase, însă pe măsură ce ne îndreptăm progresiv spre a ltitudini ridicate, se înregistrează
o scădere a temperaturilor și o creștere a precipitațiilor. Acest tip de climat este caracterizat de
temperaturi medii anuale cu prinse între 8°C la poalele dealurilor și -2°C pe culmile cele mai înalte,
iar cantitățile de precipitații au valori între 750mm și 2.000 mm.
Datorită lipsei unei stații meteorologice în Botiza, valoarea temperaturilor este dată raportat
la temperaturile înregistrate la cea mai apropiată stație (Iezer, aprx 10 km), diferența fiind de 1 –
2°C datorită situării stației la o altitudine mai mare. Avem deci o temperatură medie anuală de
4°C, cu mediile lunare variind între -15°C în luna ianuarie si 23°C în luna i ulie. Expunerea
versanților de pe teritoriul comunei Botiza, semiumbriți sau umbriți favorizează existența unui
climat mai răcoros.
2.5.3 Flora și fauna
Relieful predominant montan și suprafața mare de pădure face ca fauna și flora să fie
specific e zonelo r montane sau dealuri lor înalte. Vegetația comunei este reprezentată de flora
perenă specific ă pădurilor, de păduri de foioase pe dealuri alcătuite din fag, paltin, carpen,
mesteacăn, frasin și păduri de conifere în zona de munte în care regăsim brad și mo lid. Pe dealuri
crește și alunul, iar în luncile apelor curgătoare este prezen tă vegetația specifică de luncă, salcie,
răchită, plop, soc.
Pe teritoriul comunei fauna este foarte bine diversificată și este reprezentată de speciile de
interes cinegetic cum ar fi urs, cerb, căprior, mistreț, lup, vulpe, pisică sălbatică. Unele dintre aceste
specii intră într -un regim special de ocrotire.
Din rândul reptil elor sunt prezente șopârla de câ mp, salamandra, vipera, diverse alte specii
de tritoni.
De asemenea exi stă pe teritoriul comunei specii de păsări caracteristice zonelor de deal și
de munte cum ar fi cinteza, cucul, porumbelul gulerat, ciocănitoarea de munte, fâșa de munte,
codrușul de munte, corbul, mierla (prezentă pe cursurile de apă).

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

27
Din păcate pe curs urile râurilor din Botiza, ihtiofauna este foarte săracă, datorită factorilor
externi (lucrări miniere), însă fauna acvatica s -ar putea reface repede datorită proprietaților apei și
gradului ridicat de oxigenare, care ar favoriza răspândirea speciilor de p ăstrav local.

2.5.4 Zone naturale valoroase
Comuna Botiza este acoperită în proporție de 99% de Situl Natura 2000. Având în vedere
apartenența la acest sit, pe raza comunei sunt încurajate destul de mult activitățile agricole
tradiționale, unele dintre aceste a fiind necesare pentru menținerea peisajelor și cultivarea
produselor ecologice. Zona are un potential agroturistic ridicat având un avantaj în plus prin
posibilitatea de realizare a unor activitați de promovare și dezvoltare a turismului durabil, cu acce nt
pe ecoturism.

2.5.5 Infrastructura de transport
Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul comunei Botiza este reprezentată de
drumul județean 186D care se întinde de -a lungul văii Botizei și văii Sasului. Starea drumului este
variabilă, pe unele t ronsoane, cum este parțial cel de pe Valea Sasului, este bună, lucrările de
modernizare fi ind finalizate în 2014 . Pe anumite tronsoare drumul se află însă într -o stare nu prea
bună și necesită lucrări de reparație.
Drumurile neclasificate de importanță regionale sunt:
 Drumul de access spre localitatea Băiuț, prin culmea Văratecului (1324m), în prezent
clasificat ca drum auto forestier și de asemenea într -o stare avansată de degradare, fiind
folosit cu preponderență de către mașinile de tonaj mare, pentr u transportul masei lemnoase
exploatate.
 Drumul local de -a lungul Vaii Secu, drum de interes intercomunal, spre localitatea Poiana
Botizei, prin zona împădurită denumită ,,La Fierărie’’.
 Drumul de access spre comuna Groșii Țibleșului, de importanță regiona lă, aflat într -o stare
relativ bună, da r care pe alocuri necesită lucră ri de reparație.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

28
Reabilitarea, modernizarea sau după caz construirea acestor drumuri ar avea impact pozitiv
pentru îmbunătă țirea fenomenului turistic, întrucâ t accesul către comuna Bot iza ar fi mai facil prin
aceste puncte, decât pe drumul clasic, prin pasul Șetref (trecerea dinspre Bistrița Năsă ud) punctul
de trecere cel mai folosit, dar care este îngreunat în sezon de numă rul mare de vizitatori.
Rețeaua de străzi a localității este f ormată din căi de acces pietruite, ulițele nefiind decât
parțial asfaltate. Starea acestora este în general rea, fiind greu practicabile.
Referitor la transportul feroviar, comuna nu are acces direct, cea mai apropiată gară de tren
este Gara Iza din localitatea Săliștea de Sus (26 km distanță).
Transportul în comun către și dinspre localitățile învecinate sau către centrele urbane din
zonă este realizat de către SC BUS Trans SRL care funcționează sub brandul JAN, având în
administrare o flotă modernă de microbuze și Autogara JAN din Sighetu Marmației. De asemenea
societatea realizează transportul de persoane pe rute care trec prin județele Maramureș, Satu Mare,
Bihor, Arad, Timiș.
Transportul în comun este deservit cu o cursă pe zi, de luni până vineri și de către societatea
Călători Mara SRL.
2.6 Caracterizare economică
Amplasată într -o zonă montană deosebită, bogată în resurse naturale, ec onomia comunei
s-a bazat dintotdeauna pe exploatația lemnului, creșterea animalelor și indrustria extractivă. Înainte
de căderea comunismului, economia tradițională a fost schimbată într -o economie bazată pe
industria extractivă, o mare parte din locuitori i comunei având locuri de muncă la exploatațiile
miniere de la Botiza.
Odata cu reducerea activității extractive finalizată cu inchiderea minelor, comuna s -a
tranformat repede dintr -una prosper ă, în una fără direcție e conomică, cu o rată ridicată a ș omaj ului.
Activitatea economică fiind slab dezvoltată, numărul de firme fiind foarte reduse și cu
activitate bazată direct pe veniturile locuitorilor, nereușind oricum să creeze un impact economic
măcar minim, a dus la aplicarea urmă toarelor soluții.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

29
 practica rea unei agriculturi de subzistență, incapabilă de a oferi un grad de confort și o
direcție de viitor.
 aducerea la viață a unor meșteșuguri, care la fel nu poate oferi venituri substanțiale
meșteșugarilor, neorganizați în vreun fel și cu dificultăți în des facerea produselor.
 dezvoltarea agroturismului la standarde reduse, doar ca metodă de completare a veniturilor
familiale, bazat pe frumusețea cadrului natural și păstrarea tradițiilor din zonă.
 dintre debușeele găsite după căderea economică, cea mai accept ată și răspândită este
plecarea la muncă în străinătate, în mare parte pentru munci necalificate sezoniere, cu
preponderență (dar nu numai) în cazul tinerilor care nu au alternative de angajare în
comună.
 în cele din urmă, pentru mulți, o altă soluție a fo st plecarea definitivă către alte zone din
județ sau din țară.

2.6.1 Agricultura și creșterea animalelor
Din cele 7.480 ha ale comunei, terenurile agricole se întind pe 2.587 ha ( reprezentând
34,6% din suprafața totală a comunei), iar dintre acestea teren arabil sunt 410 ha (5,5% din
suprafața totală comună), teren cu fânețe 1.620 ha (21,7% din suprafața totală a comună) și cu
pășuni 557 ha (7,4% din suprafața totală comună). Culturile utilizate aici sunt în general cele mai
puțin pretențioase și care se po t cultiva în zona deluroasă cum ar fi cartofi, legume cultivate de
localnici în cantități mici doar pentru uzul casnic, plante de nutreț pentru animale. Comuna nu are
terenuri și condiții favorabile pentru viță de vie sau livezi, acestea ocupând suprafețe mici de teren
și sunt plantate mai degrabă în grădinile din împrejurimile casei, pentru uzul propriu.
Fărămițarea excesivă a parcelelor (sub 30 ari), terenurile pretabile pentru cultura plantelor
având dimensiuni reduse, determină practicarea unei agricul turi dezorganizate, pe suprafețe mici,
fără șansă de exploatare în scop economic.
Pregătirea terenurilor se face cu un grad de mecanizare minim, în plus pe terenurile dispuse
în pantă nu se pot utiliza utilajele motorizate, astfel că lucrările agricole se realizează prin utilaje
cu tracțiune animală.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

30
Rasele de bovine crescute în zo nă sunt Bruna de Maramureș și Bă lțata Românească cu
metișii acestora, deoarece sunt rase rezistente și adaptate condițiilor existente, hranei disponibile.
Ovinele sunt crescute în număr mic, în gospodăriile individuale, doar câțiva locuitori având
efective mai mari de 100 de animale. Efectivele de caprine sunt reduse, pe raza comunei existând
260 de capete, în schimb creșterea porcilor este foarte răspândită, existând aproape în fiecare
gospodărie.
Conform evidenței cabinetului de medicină veterinară din Botiza, efectivele de animale se
prezintă astfel:
Gospodării
agricole Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii
de albine
952 790 830 260 890 3450 140 420
Tabel nr.6 Efectivele de animale
Slaba asociere și lipsa parteneriatelor în agricultură are repercursiuni directe asupra
veniturilor și cheltuielilor producătorilor locali, planând lipsa capacității de organizare și negociere
pentru prețuri de achiziție și vânzare favorabile, plus dificultatea comercializării produselor
obținute (lapte, brânză, carne etc).
Posibilitatea agricultorilor de a evolua de la o agricultură de subzistență, prin valorificarea
produselor obținute, ar crește odată cu înregistrarea în comuna B otiza a unui produs local sau
tradițional, crearea unui brand.
2.6.2 Sectorul secundar
Acesta este caracterizat de industria prelucrătoare, slab reprezentată la nivelul comunei,
fiind înregistrate doar trei societăți comerciale cu această activitate:
 SC Secu SRL, prelucrarea lemnului, firma cu 3 angajați
 Fabricarea elementelor de dulgherie, reprezentată de o entitate fără personalitate
juridică
 SC La Grigore SRL, industria alimentară, firmă cu 8 angajați în 2011, însă acum
figurează cu 6 angajați

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

31
Sectorul con strucțiilor reprezintă cel mai important sector de activitate din comuna Botiza,
la nivelul comunei fiind înregistrate un numar total de cinci firme ce se ocupă de ridicarea
construcțiilor sau pregătirea terenului aferent construcției.

2.6.3 Turismul
Comuna Bo tiza are avantajul de a fi așezată într -o zonă în care elementele naturale sunt
deoseb ite, prin munții acoperiți cu pă duri c are străjuiesc văile și cursurile repezi de apă, pășuni
întinse și coline acoperite de v egetație, diversitate floristică , toate aces tea împletindu -se cu tradiția
păstrată încă vie în Maramureșul I storic, făcând -o atractivă pentru turiștii aflați în căutarea liniștii
specific ă satului de munte.
Încet, încet Botiza a devenit cunoscută în țară dar nu nu mai, prin păstrarea tradițiilor și a
obiceiurilor populare, pentru cunoscutele covoare vopsite în culori vegetale și pentru festivalul
,,Pântru mândra din Botiza’’. Toate acestea, împreună cu peisajul natural îmbietor și nepoluat în
care este așezată comuna, dar mai ales cu ospitalitatea lo cuitorilor aduc comunei turiști care se pot
caza în una din pen siunile agroturistice din comună .
Unitățile de cazare din Botiza, respectiv pensiunile, sun t amenajate lângă sau în gospodă ria
oamenilor, turiștii devenind musafiri în casa gazdelor, ducând tr aiul maramureșean bucurându -se
de bucatele alese așezate înainte cu drag de către gazdă.
De obicei nivelul de clasificare este de 2 -3 margarete, de departe confortul este mai scăzut
decât ceea ce gă sești în mediul urban, însă pensiunile de aici oferă o al tă experiență, turiștii fiind
mai degrabă în căutarea simplită ții, a rusticului și tradițiilor păstrate din generații.
În ciuda faptului că nu este o comună mare, în Botiza se regăsesc 18 pensi uni turistice,
după cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
Pensiuni înregistrate Botiza
Nr. Nume Clasificare Număr locuri
1 Pensiune Agroturistică George Iurca 2 margarete 4
2 Pensiune Turistică Sidău Parasca 2 margarete 8
3 Pensiune Turistică Marieta 2 margarete 4
4 Pensiune Turistică Crețuca 3 margarete 16

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

32
5 Pensiune Turistică Ana Orghici 3 margarete 15
6 Pensiune Turistică Tomșa Ioan 3 margarete 8
7 Pensiune Turistică Gămbița 3 margarete 6
8 Pensiune Turistică Groșan 3 margarete 6
9 Pensiune Turistică Manța Gheorghe 2 margarete 16
10 Pensiune Turistică Veselia 2 margarete 16
11 Pensiune Agroturistică Berbecaru 2 margarete 14
12 Pensiune Turistică Dorina 2 margarete 14
13 Pensiune Turistică Costinar Aurica 2 margarete 12
14 Pensiune Turistică Manța Maria 2 margarete 12
15 Pensiune Turistică Suci 2 margarete 12
16 Pensiune Turistică Casa Poienar 2 margarete 10
17 Pensiune Turistică Șesuri 3 margarete 16
18 Pensiune Turistică Adriana 2 margarete 8
Tabel nr.7 Pensiuni înregistrate Botiza
Chiar dacă vin pe aceste ținuturi pentru lăcașele de cult, să se relaxeze sau sunt în căutarea
tradiției, vizitatorii care ajung în Botiza sunt mișcați atît de atracțiile naturale, cât și cele construite
de mâinile îndemânatice ale sătenilor, elemente pline de tradiție și istorie.
Pe lângă atracțiile turistice naturale, izvoare, peisaje , există și câteva atracții turistice ridicate de
mâna pricepută a omului de la sat, cum ar fi :
 Biserica de lemn Sfânta Parascheva
 Biserica Greco – Catolică
 Mănăstirea din Botiza
 Vâltoarea
 Horincia

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

33
În zona c unoscută de localnici La Zezuini , se află 3 peșteri verticale, erodate într -un depozit
de calcar, cea mai mare are 12 m și o lățime de 4 m, aflându -se la 10 m adâncime. Din păcate nu
este amena jată o intrare în ele, astfel că ar putea fi vizitate doar înso țiți de personal calificat.
Cele două văi ale comunei, Valea Sasului și Valea Băiței oferă peisaje deosebite și
posibilitatea unor drumeții în natură . Pentru cei care caută experiență și gusturi autentice, s e pot
organiza drumeții la stână de oi unde pot gusta din produsele specifice: caș de brânză, urdă, balmoș,
jintiță. Tot în cadrul stânelor se organizează sărbătoarea anuală denumită ,,Ruptul Sterpelor’’ la
începutul lunii mai, la deschiderea sezonului de pășunat, atunci când se mulg oile și se cântăreș te
laptele pentru a se stabili câtă brânză trebuie să primească fiecare proprietar de oi.
Vechea biserică din lemn care poartă hramul Sfânta Parascheva este situată în centrul
comunei. Această biserică are o importanță foarte mare datorită împletirii reli giei cu istoria și cu
tradiția. A fost construită în sec XVIII în Vișeul de Jos și dăruită comunei Botiza la sfârșitul
secolului XIX deoarece mănăstirea existentă pană atunci în comună a ars din temel ii. Arhitectura
tipic maramureș ană cu mulțime de simbolu ri și motive lucrate în lemn s -a păstrat în timp, oferind
acum plă cere ochilor și minților curioase.
Pe Valea Băiței se află vâltoarea , veritabilă mașină de spălat tradițională, folosită pentru
spălarea și curățarea în deosebi a covoarelor și hainelor tra diționale, cusute de mână sau
confecționate din lână, amintind astfel de vechile metode de spălare folosite pe toate meleagurile
românești. Ea este vizitată atât de tinerii care nu au prins acele vremuri, în care o astfel de vâltoare
era indispensabilă loc uitorilor unui sat, cât și de vârstnicii care își aduc aminte cu nostalgie
vremurile tinereții.
Horinciile din Botiza au devenit un punct de atracție pentru vizitatorii comunei, pentru
horinca specifică zonei, dar și pentru poveștile și buna dispoziție ca re însoțesc procesul de
producere al băuturii, un loc unde timpul se oprește în jurul cazanului iar poveștile bătrânilor
reînvie spiritul de altădată al acestor locuri.
2.7 Management Urban
2.7.1 Caracterizarea generală a Primăriei
Primăria Botiza funcționează într -o clădire aflată în centrul comunei, construită în anul
1942, cu regim de înălțare parter și are o suprafață totală de 397 mp, organizată în 5 birouri și o

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

34
sală de consiliu. Spațiul este generos, birourile sunt într -o star e bună pentru desfășurarea optimă a
îndatoririlor, există sală adecvată pentru primirea cetățenilor și consilierea acestora, contribuind
astfel la ușurarea apropierii dintre autoritățile publice și cetățeni.
2.7.2 Resurse umane
Aparatul administrativ al comunei este compus din 20 de posturi dintre care:
 Două funcții de demnitate publică, primar și viceprimar
 9 funcții publice, una de conducere (secretar comună) și 8 de execuție
 9 funcții contractuale, toate de execuție
Botiza este o comună de dimensiuni reduse, având un teritoriu de 7480 ha și o populație de
2840 locuitori, fiind o comună omogenă și care nu pune probleme majore în administrare. Comuna
prezintă o structură a populației pe grupe de vârstă relativ atipică pentru mediul rural românesc ,
fenomenul de îmbătrânire al populației fiind mai puțin accentuat. Dintre cele 2840 de persoane
înregistrate la 1 ianuarie 2020 , 63% (1789) au vârsta sub 45 de ani, deci fiind în general compusă
dintr-o populație tânără, cu potenț ial productiv.
Cu toate că în comună e xistă un simț de apartenență a locuitorilor la comunitate, aceștia au
dezvoltat de -a lungul timpului o atitudine de neimplicare în rezolvarea problemelor comune i,
voluntariat și chiar de rezolvarea unor probleme proprii, acestea fiind percepute a intra în atribuțiile
exclusive ale administrației locale.
Poziția oficialilor vis a vis de fenomenul turistic pe plan local este una de încurajare, aceștia
fiind conștienți de potențialul zonei precum și de efectele economice produse de o creș tere a
numărului de î nnoptări pe raza comunei.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

35

3. Cercetare
3.1 Analiza SWOT a comunei din prisma fenomenului turistic
SWOT Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

36

Turism Păstrarea tradițiilor
și a meșteșugurilor
locale.
Organizarea festiva –
lui ‘’Pântru mândra
din Botiza’’.
Muzeu etnografic în
centru comunei.
Cadru natural deose bit,
zonă montană cu
aer curat și peisaje
frumoase.
Existența unui punct
de inf ormare turistică.
Păstrarea în stare bună a
lăcașelor de cult
Comunitate harnică,
ospitalieră, primitoare.

Lipsa unei strategii
de stimulare și dez –
voltare a turismului
Acces dificil din
cauza infrastructu –
rii rutiere degradate
Lipsa promovării
coerente a turismu –
lui
Lipsa amenajărilor
pentru unel e atracții
turistice, izvoarele
minerale, peșterile
calcaroase.
Lipsa unei asociații
a pro prietarilor de
pensiuni, care să
realizeze acțiuni de
atragere a turiștilor Implementarea
unor iniț iative de
promovare online
a turismului
Posibilitatea
dezvoltă rii
turismului montan
Accesarea de
fonduri europene
pentru dezvoltarea
agropensiunilor
Dezvoltarea unor
cursuri de
specializare în
turism pentru
proprietarii de
pensiuni dar și
pentru cei dornici
să puna bazele
unei afaceri în
turism Lipsa unui
regulament de
urbanism care
să protejeze
arhitec tura
locală
Scăderea
numărului de
turiști
Pierderea
specificului
local datorită
dezvoltării
după ureche
Creșterea
concurenței în
domeniul
turismului din
zona Maramu –
reșului Istoric
Tabel nr.8 Analiza SWOT

3.2 Consultarea autorităților locale și ale decidenților din turism
Una di ntre cele mai importante etape în programarea strategică, ce are loc pe parcursul sau
în urma efectuă rii auditului teritorial care oferă informațiile de bază cu privire la situația
comunității în cauză, este consultarea publi că. Prin acest proces, care are ca scop descoperirea
părerilor persoanelor avizate, se urmărește obț inerea unei imagini de perspectivă a realităț ii

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

37
fenomenului studiat, i dentificâ ndu-se interese, convingeri, atitudini și asteptări ale celor vizaț i,
privind chestiunile legate de situația actuală și dezvoltarea care se așteaptă .
În procesul de cercetare publică s-a utilizat pentru cul egerea datelor ancheta ca metodă de
cercetare iar instrumentul folosit a fost ghidu l de interviu , asimilat unei discuții sau c onversații cu
persoanele alese pentru consultare . Am ales acest tip de inter viu individual pentru o mai bună
coordonare a discuției, pentru a da o notă de originalitate răspunsurilor oferite, în caz contrar, î n
urma unui interviu de grup, peroanele intervi evate ar fi putut fi tentate să copieze răspunsurile
celorlalț i.
În ce privește tehnica discuției ș i orientarea acesteia, ghidul de interviu a fost de tipul
semistructurat, rămânând la alegerea mea dacă utilizez sau nu anumite întrebări și momentul î n
care le adres ez subiectului intervievat, urmărind astfel să obțin o discuție liberă cu răspunsuri
deschise ș i complexe, date le fiind colectate sistematic. În acest fel, avâ nd un anumit grad de
libertate și desfășurare, am putut să decid asupra căror chestiuni să insist. Scopul pentru care am
utilizat această metodă a fost acela de a obține informații cât mai complexe și de profunzime,
bazându -mă pe comunicarea verbală cu persoanele intervievate.
Utilizâ nd ghidul de interviu am urmărit obținerea de informaț ii relevante cu privire la
percepția celor direct implicați în fenomenul turistic, asupra lipsurilor cu care se confruntă acesta,
iar pe de altă parte oportunităț ile pe care lo cația le prezintă în domeniul dezvoltă rii turistice.
Ghidul de in terviu folosit este compus din șapte întrebări, prin care s -a urmărit identificarea
de către intervievați a două direcții principale ș i anume, probleme le actuale cu care se confruntă
fenomenul turistic existent și avantajele pe care le prezintă locația, care au potențialul de a fi
transformate în oportunități de dezvoltare, rezultâ nd astfel o diversificare a ofertei exis tente. Spre
deosebire de cercetă rile cantitative în care se utilizează sondaje de opinie ș i aplicarea de
chestionare, un de reprezentativitatea es te dată de numărul mare de respondenți, în studiul acesta
nu am urmărit un numă r ridi cat de persoane intervievate, cât calitatea și relevanța ră spunsurilor.
Grupul țintă a fost format din locuitori ai comunei cu statut de persoană -cheie î n
comunitate, perso ane care sunt direct implicate în turism, lideri de opinie în comunitate, persoane
ale căror realiză ri au impact accentuat asupra comunităț ii în ansamblu. Pe lâ nga asta, un aspect
important al alegerii grupului țintă a fost gradul de disponibilitate a l persoanelor pentru a participa

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

38
la studiu, vorbind aici de o participare voluntară în întregime fără existența unor stimulenți , prin
intermediul platformelor online sau telefonic, pe fondul situa ției complicate existente la nivel de
țară.
Lista întrebăril or cuprinse î n ghidul de interviu:
1. Care credeti că sunt pri ncipalele avantaje ale comunei în ceea ce priveș te turismul?
2. Care credeți că sunt problemele care dezavantajează comuna din punct de vedere al
turismului?
3. Cum ar putea fi t ransformate avantajele co munei î n pachete stimulative pentru creșterea
numărului de turiș ti?
4. Care sunt direcț iile care ar trebui urmate, astfel încât dezavantajele care amenință turismul
să dispară ?
5. Cum arată evoluția rezervă rilor turisti ce înregistrate î n ultimii 3 ani?
6. Care sunt metodele de marketing folosite pentru promovarea locaț iei/ pensiunilor?
7. Ce părere aveți despre oferta existentă la nivel de locaț ie, servicii, structuri turistice,
evenimente turistice ?
Ghidul de interviu a fost aplicat unui grup de 22 persoane, dintre a ceștia 16 fiind persoane
care activează în domeniu, deținători de pensiuni, iar ceilalți fiind reprezentanți ai administratiei
locale și persoane care prin acțiunile lor au încercat promovarea zonei, î n medie o conversație
având durata de 45 minute. S -a urmărit identi ficarea principalelor oportunități ș i avantaje pentru o
dezvoltare viito are a turismului, iar pe de altă parte amenințările care influențează creș terea zonei.
Aceștia s -au ară tat deosebit de int eresați de evoluția turismului din zonă, în urma
discuț iilor cu ei s-au semnalat mai multe amenință ri la ad resa fenomenului turistic, dar și avantaje,
precum și unele direcții, care în accepțiunea lor, odată urmate ar avea impact pozitiv în numă rul
de reze rvări viitoare.
La prima întrebare, cea în car e se încerca evidenț ierea principalelor atuuri ale zonei ș i care
ar putea fi valorificate î n ideea dezvoltă rii turist ice au fost identificate un număr de 13 avantaje
distincte, respectiv:
 Păstrarea tradiț iilor, inclusiv tehnica ț esutului cu culori vegetale
 Ospitalitatea locuitorilor și deschiderea față de stră ini
 Meșteșugurile ș i agricultura

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

39
 Resursele naturale
 Existenț a unei forte de muncă tinere, motivate
 Poziționare geografică, altitudine medie, comună retras ă
 Potenț ial pentru prelucrarea lemnului ș i arhi tectura din lemn
 Ident itatea zonei, prin portul tradiț ional popular
 Gastronomia locală , folosirea de ingrediente locale, din producție proprie sau de la
producă tori locali
 Zonă ecologică, caracterizată de biodiversitate
 Evenimente locale, existența festiva lului ‘’Pâ ntru mandra din Bo tiza’’ care atrage
anual un număr mare de interpreți de muzică folclorică
 Cadru natural nealterat, aer curat
 Relief pr opice pentru iubitorii de natură, de drumeț ii montane
Întreb area a doua, a scos în evidență o serie de amenințări la adresa dezvoltării turismului,
după cum urmează :
 Starea proastă a infrastructurii
 Aspectul general al comunei
 Lipsa reglementă rilor urbanistice
 Lipsa unei promovă ri eficiente
 Lipsa unui brand local
 Mentalitatea oamenilor
 Exploatarea insufici entă a resurselor naturale
 Lipsa unor trasee turistice corespunză tor marcate
 Lipsa că ilor de valorificare a produselor tradiț ionale
 Starea dezastruoasă a drumului Valea Sasului
 Modernizarea tehnicilor î n practicile agricole
 Poluarea fonică din timpul anu lui, prezența utilajelor mecanice în practicarea
anumitor activităț i

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

40
 Implementarea unor articole v estimentare total nepotrivite, în combinație cu portul
tradițional, precum ș i folosirea tehnicilor moderne de î nfrumusețare, pe fondul
unei zone î n care se pu ne accent pe natural, frumos, simplu, rustic
 Lipsa de implicare a tinerilor în păstrarea meșteșugurilor și asigurarea continuităț ii
lor
 Practicarea turismului după bunul plac, fără a se alinia la unele standarde,
realizarea unor kitsch -uri
Cea de a treia întrebare a creat un efect de brainstor ming, fiecare din respondent având idei
despre cum ar putea ară ta unele pachete stimulative:
 Crearea unor t rasee turistice bine marcate atât pentru hiking cât ș i pentru ciclism
montan
 Reali zarea unor puncte de belvedere în zonele înalte din comună
 Crearea unui festival culinar în care să fie invitate ș i alte comune
 Amenajarea unei stațiuni în locul unde izvorăș te unul dintre izvoarele cu apa
sărată/ sulfuroasă
 Eliminarea kitsch -urilor
 Păstrarea fidelă a costumului tradiț ional
 Promovarea activităților culturale î n cadrul familial
 Promovarea instrumentiștilor ș i a centrelor culturale
 Revitalizarea meșteșugurilor și practicilor agricole tradiț ionale
Întrebarea a patra i -a provocat pe cei intervievați, în a săpa adânc în problemele
fundamentale care împiedică dezvoltarea turismului în comună și direcț iile care ar trebui urmate
pentru ca ele să dispară. S -au punctat următoarele realităț i:
 Lipsa implicării active a comunităț ii
 Respectarea r estricțiilor privind arhitectura zonală, impuse de către autoritățile
locale, prin respectarea regulamentului de urbanism
 Eliminarea invidiei din comunitate vis a vis de cei care activează î n ramura
turismului
 Lipsa educării noii generaț ii cu privire la imp ortanța moștenirii t radiționale

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

41
 Pierderea tradițiilor, lipsa unei iniț iative strategice de revitalizare a lor
 Lipsa de asociere între dețină torii de pensiuni
La întrebarea a cincea s -a înregistrat un ră spuns la indigo din partea respondenț ilor, fiecare
fiind de acord că num ărul rezervărilor și prezența turiștilor în zonă a scăzut de la un an la altul.
Aceștia au motivat că numărul turiștilor a scă zut tocmai din motivele expuse mai sus.
În urma răspunsurilor la întrebarea a șasea a reieș it fapt ul că , promovarea online este c ea
preponderent folosită ,prin intermediul siteurilor consacrate www.booking.com ,
www.turistinfo.ro , www.lapensiuni.ro , pe Facebook, iar în unele cazuri prin pagina de web
a pensiunilor .
Cea din urmă î ntrebare dar probabil cea mai importantă , cu ref erire la imaginea de
perspectivă pe care o au cei intervievați vis a vis de oferta existentă, serviciile oferite ș i calitatea
structurile de p rimire existente, a scos în evidentă câteva realități care au influențat, foarte probabil
negativ, numărul de rezervări. Aceș tia s-au declarat nemulțumiți de oferta existentă, semnalând
faptul că la nivel de locaț ie prestatorii de servicii turistice s -au axat doar pe serviciile de cazare și
masă . Acestea în timp au căpă tat tente modern e, întrucât din comoditate, dorintă de economisire
și rapiditate, în multe cazuri meniul tradițional a fost înlocuit parțial sau uneori integral de meniuri
lipsite de specific local.
De asemenea, în mare parte s -au arătat nemulțumiț i de d ecizia unor proprietari de unități
de cazare, de a construi î n stil modern , adoptând metode ș i material e de proveniență vestică, în
detrimentul arhitecturii locale.
În concluzie, rezultatele obținute î n urma celor 22 de interviur i, scot în evidență faptul că
rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă î n prezent fenomenul turistic, pot
contribui la valorificarea potențialului comunei. Potențialul se referă la amplasarea zonală ,
valorificarea resurselor naturale ș i a obiect ivelor turistice deja existente, prin atrage rea unui numar
mai mare de turiș ti sau a unor investitori cu scopul de a dezvolta comuna. Realizarea acestora ar
duce la rezolvarea altor probleme p recum crearea de locu ri de muncă pentru cei tineri, oferindu –
li-se astfel motivația de a nu părăsi comuna și de a contribui activ la îmbunătățirea vieț ii sociale.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

42

3.3 Obiective strategice
Analizând datele obținute în urma aplicării interviului, am gâ ndit o serie de obiective
strategice care odată aplicate pe plan lo cal, ar conduce la îmbunătățirea ofertei turistice și în cele
din urmă la creșterea numărului de turiș ti.
 Crearea unei campanii de revitalizare a tradiț iilor autentice
 Înființarea unui atelier de meșteș uguri locale
– identificarea și cooptarea meș teșugarilor locali dispuși să participe
– identificarea unor surse de finanț are
 Derularea unei campanii de încurajare a îmbrăcării costumului popular î n zile de sarbatoare
sau alte evenimente
 Promovarea a ctivităț ii oieritului ca activitate tradițională specifică Botizei
– Prin crearea unei strat egii de integrare a oieritului î n sistemul economic, imple mentarea
unor programe de igienă și autorizarea stâ nilor, s-ar putea plasa produsele în piața
oficială .
– S-ar putea de asemenea urmă ri crearea unui brand local d e brânză și lactate,
promovarea acestuia și totodată a stânilor, a activității tradiț ionale
 Creare a unui magazin de produse tradiționale (atât obiecte de artizanat cât și produse
alimentare) precum ș i a unui sistem de prezentare online
– Amenajarea unui spațiu sau găsirea unei locații care să respecte specificul local din
punct de vedere al arhitecturii
– Identificarea producă torilor care vor furniza produsele specifice zonei
– Acordarea certificării producător ilor tradiț ionali
– Identificarea unor parteneri pe ntru livrări în alte puncte din țară
 Revitalizar ea obiceiurilor locale „Joc la șopron” și „Ș ezatoarea”
– Identificarea unor gospodării care păstrează elemente de arhitectură tradițională și care
sunt dispuse s ă găzduiască evenimentele
– Renovarea ș opronului di n parcul comunei (șopron în care inițial se gă zduia
evenimentul)

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

43
– Organizarea evenimentelor dupa programe bine st abilite, la care pot lua parte ș i doritori
din comunele vecine sau organizare l a cerere pentru grupuri de turiști organizaț i
 Organizarea unui fe stival culinar la care să participe bucătari și pensiuni atât din comună
cât și din a fara ei sau chiar din alte județ e
– Crearea unui concept și promovarea acestuia î n mediile adecvate
 Stabi lirea unui regulam ent local de înființare și funcț ionare a pensiunilor
– Informarea cetăț enilor c u privire la avantajele practicării unui turism de calitate și
conservarea specificului
– Stabilirea unei comisii de estetică formată din persoane calificate în acest sens care să
dea avizele de construire și să supravegheze resp ectarea proiectului . Nu se v or da avize
pentru pensiuni dacă acestea nu respectă arhitectura specifică zonei
3.4 Propuneri de proiecte
Exemple de pr oiecte care ar contribui la cresterea ofertei turistice s i implicit a cererii:
 Amenajarea unui mini sat de vacanță într -o zonă potrivită din arealul comunei, așezare
constituită în î ntregime din case vechi, recondiț ionate, care vor da un aer aparte, un efect
de întorcere î n timp.
 Realizarea unui punct de Belved ere pe dealul central din comună , care ar oferi o imagine
panoramică 360 grade asupra Maramureș ului Istoric
 Ame najarea unei telegondole care să faciliteze accesul la punct ul de Belvedere, urmând să
efectu eze o urcare de cca 800 m, distanță care ar oferi timp suficient turiș tilor pentru a
observa caracteristicile zonei.
 Amenajarea unei pâ rtii de schi p e un versant aflat pe una din văile comunei, aceasta urmând
să aibă un impact mare prin creșterea turiștilor în anotimpul rece, datorită faptului că pe o
distanță de 45 km pe de o parte (pârtia Borșa) ș i 65 de km de cealaltă parte (pârtia Cavnic),
nu există nici o posibilitate de a schia. În felul acesta turiștii care ar opta pentru o vacanță
petrecută în stil tradițional dar sunt ș i iubitori ai sporturilor de iarn ă, ar avea varianta
potrivită .
 Construirea și amenajarea „Muzeului Minerului” î n arealul fostelor mine d in care se
extrageau metale preț ioase

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

44
 Reabilitarea tunelului care făcea legatura între galeria care aparț inea comunei Botiza cu
galeria din comuna Băiuț și care era folosit ă ca rută de aprovizionare pentru mineri.
Adaptarea tunelului pentru o călătorie prin „inima muntelui”, în scopuri turistice
bineî nteles.
 Amenajarea unui roller coaster de dimensiuni mici, pe un traseu gî ndit de la locul unde se
va amen aja Muzeul Minerului, până la un loc de parc are. În prima faza turiștii vor fi
transportați din această parcare, cu un utilaj (posibil un fost utilaj de transport al minerilor,
dar cu un confort sporit), pana în locul unde se află muzeul, urmând ca la înto arcere să
coboare cu roller coaster -ul pe tras eul amenajat. Traseul ar urma să aiba 3 -4 km și va
străbate dealul la suprafață, printr -un cadru natural sălbatic în care turiștii vor putea să
observe natura la ea acasa.
 Amenajarea unui loc pentru practicarea alpinismului la nivel amator, pe Stânca
Sermeteș ului
 Marcarea unui traseu pentru iubitorii de ciclism montan prin dealurile și pădurile din
comună
4. Studiu de caz
Metoda de eliminare a sezonalității cererii turistice în cadrul resortului Șesuri, prin
introducerea activităț ii de c ălarie/ turism ecvestru î n portofoliul de servicii turistice al firmei .
Resortul turistic Șesuri este situat î n comuna Botiza , la poalele grupei montane Gutâi –
Țibleș. Acest resort este o inițiativă a unui grup german, inves titor în zona înca din 2008.
Prospectând piața germană și identificând segmentul de clienț i doritori de a se desprinde de mediul
urban și de a petrece timp î n mijlocul naturii , departe de ag lomerația cotidiana și stresul zilnic,
aceștia au venit î n sprijinul satisfacerii acestei cerințe prin fundamentarea unui loc tur istic axat pe
rudimentar, tradiț ional, laic.
S-a decis astfel să se pună bazele unei locații turistice, începând cu restaurarea unor case
țărănești, păstrându -le arhitectura și eficientizând spa țiul interior. Ținutul pe care sunt amplasate
casele restaurate te pofește la odinioară, la vremu rile în care oamenii își croiesc încă drumurile
prin sate cu căruța, trudesc la fân doar cu vigoarea propriil or brațe, își confecționează singuri straie
și clopuri și mai ales, mai au credință în rânduiala lăsată de Dumnezeu pe pământ. E o lume în care
bucatele au gust adevărat, cum numai în cărți și -n reclame mai găsești, în care cuvântul „bio” nu a

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

45
fost încă inventat, fiindcă lucrurile nu știu să fie al fel de cât bio. În 2014 au î ncepu t activitatea de
marketing iar în 2015 primii oaspeți le -au călcat pragurile impresionați de specificitatea,
frumusețea și liniștea locurilor. Bazându -se îndeosebi pe o publicitate realizată î n mediul online,
prin crearea unui web site de prezentare cu variante în 3 limbi ș i prin interm ediul unor reviste
recunoscute și foarte apreciate pe plan național în Germania, Austria și Elveția, au reușit în scurt
timp să atragă un număr ridicat de rezervă ri.
Observâ nd de -a lungul perio adei 2015 – 2017 dinamica rezervărilor, s -a observat uș or
sezonalitatea cererii t uristice, aceasta fiind comasată î n perioada iunie – octombrie a unui an (o
perioadă de altfel rezervată în întregime) și perioadele sărbă torilor religioase.
Pe lângă ramura t uristică s -au mai dezvoltat încă două ramuri, în strânsă legătură cu cea
turistică și anume creșterea animalelor respectiv tâmplăria tradițională . Acestea a u adus un plus de
culoarea locaț iei turist ice, vizitatorii fiind deosebit de încântați de plimbă rile pri ntre țarcurile de
văcuțe și capre, iar ulterior făceau cunoștință cu tainele realiză rii unor pi ese de mobilier unice,
alături de o echipă de muncitori cu vaste cunoștinte despre tâmplăria respectiv sculptura
tradițională .
Adeseori vizitatorii erau angren ați, la cererea lor, în activitățile de îngrijire ale animalelor
sau î n finisarea pieselor de mobilie r, aceasta fiind de mare efect întrucât integrarea lor în lumea
arhaica, rurală este și ideea principala în jurul că reia s -a dezvoltat resortul. De altfel vizitatorii sunt
încurajați în a tangenția cât de mult cu comunitatea locală, în scopul înț eleger ii mai bune a locului
deosebit în care se găsesc, precum ș i pentru a experimenta cu ochii lor unicitatea zonei. Î n scopul
acesta le este facilitată cunoșterea prin indicarea de către managementul resortului a câtorva locuri
din care aceștia pot să -și procure hrana, resortul neavând inclusă î n pachetul de servic ii, servirea
mesei, aceasta nefăcâ nd parte din planul de afaceri al firmei.
Cele expuse anterior au as igurat un flux stabil te vizitatori pe timpul sez onului cald,
respectiv de la sfârșitul lui mai pana la sfârșitul lui septembrie însă î n continu are sezonalitatea
cererii era ușor observabilă .
Având în vedere că în principalele țări în care se realizează promovarea, există un segment
larg de turiști iubitori ai plimbărilor în aer liber, iar î mprej urimile resortului sunt caracterizate de
natură nealterată, păduri vaste, relief accesibil și lipsit de monotonie, vegetaț ie și faună
diversificată , conducerea a luat decizia implem entării în portofoliul de activităț i, a turismului
ecvestru. Luarea acestei decizii a fost inspirată pe deoparte de feedback -urile vizitatorilor, de

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

46
cererea lor în acest sens, precum ș i prin observarea altor puncte turistice de acest fe l și activităț ile
oferite de ei.
Resortul dispu nea de suficient teren astfel că s -a decis î mprejumuirea unei parcele de 4 ha,
const ruirea unui grajd de tipul Offens tall (grajd deschis) și achizitionarea a patru cai. Î n luare a
acestei decizii s -a avut în v edere ș i amortizarea cheltuielilor legate de creșterea animalelor și
îngrijirea parcelelor existente, prin realizarea muncilor agricole cu utilaje având tracțiune animală.
Această decizie pă stra de asemenea specificitatea loculuiș iar în timpul plimbă rii lor, vizitatorii,
aveau să fie transpuși î ntr-un sat de altădată, în care oamenii locuiesc î n case de l emn, au animalele
lor proprii, își procura hrana din grădinile proprii și își muncesc pămâ nturile cu ajutorul animalelor
de tracțiune, astfel bucurâ ndu-se de o autonomie de invidiat î n raport cu zone care depind în
întregime de fluctuaț ia economiei.
Astfel indiferent dacă implementarea acestei activităț i avea sau nu, să aiba rezultatul
scontat și anume asigurarea de rezervări î n perioad a din extrasezon, ea tot avea să fie o decizie
bună, întrucâ t se amortizau costuri cu întreținerea celorlalte activităț i.
Urmă torul pas era identificarea unei rase suficient de docile încât să fie folosită și la munci
agricole dar și la călărie, iar pe de altă parte reziste ntă la temperaturile scă zute din timpul iernii.
În urma consul tării mai multor pă reri aviza te s-a luat decizia de a achiziționa 4 cai din rasa Huțul,
rasa autohtonă carpatină. Ne -am îndreptat ast fel spre Herghelia Lucina aflată în Bucovina, unde
se crește și ameliorează cu preponderență cai din rasa Huț ul.
Rasa cailor huțuli poate că nu este la fel de zveltă și arătoasă precum a cailor pur sânge
arabi, dar compensează din plin prin calități genetice de invidiat, căci este fără doar și poate una
dintre c ele mai bune rase de cai de munte din lume.
Acești cai pot munci în condiții în care multe alte rase ar avea mari dificultăți să se țină pe
picioare. Este o rasă mică de cai, hutulii având l a greabăn înălțimea medie de 1,40 -1,44 metri,
principalele lor c aracteristici sun t rezistența, forța, robustețea. Se aseamănă din acest punct de
vedere cu caii Halflinger din regiune a Tirol. Sunt cai vânjoși, c ai tipici de munte, motiv pentru
care au fost folosiți de diferite armate pentru transportul alimentelor, arma mentului, munițiilor sau
răniților. Rezistă foarte bine la temp eraturi scăzute căci în aceste locuri, iarna se înregistrează
frecvent temperaturi mai mici d e -20 de grade Celsius.
Din descrierea oferită de conducerea de la Lucina reieșea că s unt animale c rescute de mii
de ani pentru munca grea de la munte. Dau randament maxim în condiții vitrege. Muncesc în frig

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

47
mai bine decât orice altă rasă, căci au fost selecționați într -o regiune unde este zăpadă peste 5 luni
pe an și verile sunt răcoroase și ploioase. Românii și huțulii i -au folosit dintodeauna la tras căruța
sau sania, precum și la căratul buștenilor din pădure.
Mai nou, Herghelia Lucina îi folosește și în activități de recreere și agrement pentru turiști,
căci sunt niște cai foarte blânzi deși au u n caracter vioi și energic. Culoarea lor variază între murg,
roib, negru și cenușiu -gălbui. Au capete proporțional mari, urechi mici, gâturi scurte și musculoase
cu coame foarte bogate, iar picioarele sunt solide. Emană aerul unor cai străvechi care printr -o
minune au supraviețuit până azi.
Avand î n vederea ca se încadrau perfect în cerințe, iar constitutia, forma, aspectul îi
integrau perfect î n relieful local, s -a purces mai departe la achiziț ionarea lor.
Achiziția cailor se realizează prin licitație c u plic inchis, î n anumite perioade ale anului,
licitație pentru care trebuie să fii înregistrat î n prealabil.
S-a optat pentru achiziționarea a 4 cai cu vâ rsta de 4 an i, o vârsta potrivită pentru a începe
dresajul lor. În timpul de răgaz rămas până la li citație s -a căutat un centru de echitație în care
aceștia să fie dresați pentru călărie, dar ș i învățaț i cu muncile agricole. De altfel un urmă tor pas era
identificarea unei persoane din cadrul firmei pentru care să se ofere training -ul necesar p entru a
devenii instructor de călă rie.
Un prim avantaj al acestei decizii este acela că, personalul angrenat în creșterea animalelor,
avea experiență în gestionarea cailor, astfel că nu era nevoie de pregătire în acest sens. Totuși
pentru realizarea activităților de agrement ecvestru era necesară pregă tirea unei persoan e, în scop ul
de a devenii instructor de călă rie.
Centrul identificat pentru dresarea cailor, respectiv instruirea unei persoane , a fost Centrul
de Echitație Potcoava, ales după urmă toarele criterii:

 Zona î n care este situat are relief asemănă tor cu cel în care se găseș te resortul
 Caii cu care se lucrează în acest centru aparț in de rasa Halflinger, rasă foarte asemanatoare
cu Huț ulul
 Angajaț ii centrului sunt persoane cu vaste cunostințe în obișnuirea cailor la căruță
 Centrul deține și spaț ii de c azare, iar ca servicii oferă printre altele și activități călare
pentru clienț i

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

48
Perioada cea mai potrivită pentru realizarea pregătirilor anterioare desfășurării activităț ii
de turism ecvestru este cea de la terminarea sezonului turistic, respectiv luna octombr ie și î nceputul
noului sezon respectiv luna iunie, o perioadă bună, suficientă pentru gândirea, pregătirea și
implementarea activității propuse .
Astfel în octombrie 2018 s -a început pregătirea viito rului instructor, pregătire intensivă cu
o durată de 2 luni și în funcție de condiția fizică, între 3 -5 ore de călărie și lucrul la sol, dresaj,
urmând să capete și training în vederea identificării traseelor, gestionării grupurilor mai mari de 4
călăreți, echiparea cailor și asistarea turiștilor.
La începutul lui ia nuarie 2019 s -au achiziționat cele 4 exemplare de la Herghelia Lucina
urmând să fie dresate/ antrenate în cadrul centrului de echitație până la începutul lui iunie, urmâ nd
ca la mijlocul lui aprilie 2019 persoana desemnată pentru calitatea de instructor să mai urme ze o
perioadă de o lună și jumătate î n cad rul Centrului Potcoava, perioadă î n care va lucra exclusiv cu
caii din rasa huț ul.
Perioada ianuarie -aprilie 2019, va fi alocată identificări i pentru î nceput a 5 trasee care vor
urma să fie folosite în desfășurarea turismul ui ecvestru, măsurarea timpilor necesari parcurgerii
lor și crearea unor programe de durate diferite în funcție de cerințele viitoare .
Începutul sezonului se preconizează a fi ușor, având în vedere că sezonul este rezervat încă
din 2016, musafirii încă nu știu de existența acestei activită ti. Astfel se trece la informarea lor,
print r-un email, vis a vis de această posiblitate precum și de posibilitatea rezervării ei î n avans.
În primul an, resortul se va axa do ar pe excursii călare, însă având î n vedere dura ta sejururilor
rezervate variază între 1 -3 săptămâni (cea mai mică perioadă pentru care se pot efectua rezervă ri
în cadrul resortului este o săptămână), î n anul 202 0 se vo r propune pachete de inițiere în călărie,
astfel încâ t cei care nu vin neapărat pentru călărie, dar vor dori să învețe, să aibă parte de un pachet
de inițiere de 6 -8 ore de călă rie.
În urma analize i unor posibile trasee, precum și analizarea prețurilor practicate atât în țară,
cât și în alte zone turistice din străinătate, pentru servicii de același tip, pachetele pentru începutul
sezonului 2019 arată astfel:
 Traseul Șesuri – durată 1 ora, dificultate redusă, posibilitate de trap așezat, trap săltat, pachet
pentru persoane cu experiență puțină în călă rie
-adulț i 35 euro
-copii 25 euro

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

49
 Traseul Borcut – durată 2 ore, dificultate redusă, posibilitate trap așezat, trap să ltat, pac het
pentru persoane cu experiență puțină / medie în călărie
-adulț i 65 euro
-copii 45 euro
 Traseul Poiană – durată 3 ore, dificultat e medie, posibilitate trap, gal op, persoane cu
experiență medie
-adulț i 90 euro
-copii 60 euro
 Traseul Crâșmărița – durată 5 ore, cu punctul final situat la 1100 m, popas la stâ na de oi,
unde se va lua masa cu preparate din cadrul stânii, dificultate ridicată , pentru persoane
experimentate
-adulț i 125 euro +15 euro masa
-copii 75 euro + 10 euro masa
 Traseu cu căruța în împrejurimile satului, durată aprx 2 ore
-pret fix/ grup/ 50 euro

În medie prețurile sunt gândite în așa fel încât să acopere cheltuielile cu întreținerea cailor,
harnașamente ș i restu l echipamente lor aferente, astfel încât activitatea în sine să fie una self
sustainable, principal ul scop fiind atragerea de turiști în extrasezon, î n acest scop activitatea fiind
gândită mai degrabă ca un instrument de marketing î n activitatea turistica.
În ceea ce privește a doua întrebuințare a cailor și anume ca animale de tracț iune ele vor
amortiza serios cheltuielile prin realizarea munci lor agricole, avân d în vedere că în medie costurile
plătite unor terțe părți pentru transportul fânului, lemnelor precum și a altor munci agricole se
ridică î n medie la apr oximativ 500 euro/ lună, ceea ce ar î nsemna o economie de cca 6000 euro pe
an.
Tot î n perioada octom brie 2018 – iunie 2019 s -a avut în vedere construire a grajdului pentru
cai. Î n ultima parte a anului 2018 s -a lucrat la î ntocmirea d ocumentatiei necesare pentru obținerea
autorizației de construire, urmând ca din ianuarie să se demareze lucrările. Pentru rea lizarea
construcției se va sista parțial activitatea echipei la tâmplă rie, aceasta fiind concentrată în prima
jumă tate a a nului pe finalizarea grajdului și amenajarea parcelei în care va fi amplasat acesta.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

50
În perioada 15 aprilie – 1 iunie 2019, persoana t rimisă spre instrui re la centrul Potcoava, a
avut în vedere și achiziț ionarea de echipamente necesare pentru desfășurarea activității de călărie
dar și pentru continuarea dresării cailor, cât și pentru desfăș urarea mun cilor agricole. Mai jos se
regăsește o lista cu necesarul:

Echipament bucăți preț buc total total echipamente
șa călărie 4 1200 4800 11400
waltrap călărie 4 80 320
waltrap drumetie 4 100 400
tocă 4 140 560
cravașă 5 50 250
frâie complete 4 320 1280
scărițe 8 40 320
perie curățare păr 4 12 48
piaptăn coamă 4 16 64
copitar 4 20 80
șampon 1 40 40
căpestre de grajd 4 60 240
spray zgârieturi 1 40 40
potcoave rezervă 32 8 256
cuie potcovit rez 1 48 48
lonjă dresaj 8 m 2 77 154
lonjă dresaj 4 m 2 50 100
hamuri trăsură 2 1200 2400

Tabel nr. 9 Cheltuieli echipamente. Preț urile exprimate î n lei
Cheltuielile cu achiziț ia cailor, dresarea lor, instruirea pers oanei responsabile de buna
desfășurare a activităț ii, sunt deta liate î n tabelul urmator:

denumire cantitate preț lei total lei total global
achiziție cai 4 5400 21600 155600
dresaj cai 5 luni 4 5000 20000
preg instructor 3 luni 1 20000 20000
grajd 1 88000 88000
alte cheltuieli logistice 1 6000 6000

Tabel nr.10 Cheltuieli achiziții
În total pentru implement area acestei activități s -au investit 167000 lei, însă această sumă
urmează să fie ușor recuperată prin faptul că anual folosirea cailor pentru muncile agricole vor
economisi aproximativ 27000 le i fapt care va amortiza investiția în urmă torii 6.5 ani. Se
preconizea ză ca din activitatea de agrement să se asigure cheltuielile aferente cu întreț inerea cailo r,

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

51
iar perioa da de extrasezon să se rezerve cel puțin 30% în primii 2 ani, iar după să se ajungă la o
perioadă de 50% extrasezon rezervată de iubitorii călă riei. În paralel cu implementarea turismului
ecvestru se va adopta o politică de preț favorabilă creșterii număru lui de rezervări, precum și
pachete tematice îmbunătățite constant , menite să stimuleze favorabil cifrele rezervă rilor.
În perioada iunie – octombrie 2 019 s -au înregistrat cereri de participare la activitatea de
călărie, chiar dacă aceasta a fost abia la î nceput și rezervările pentru cazare au fost făcute în urmă
cu unul sau doi ani, turiștii neștiind de această posibilitate. Conform așteptărilor, mulț i dintre turiști
s-au arătat dornici, împinși de frumusețea locurilor și atrași probabil de dorința de a că lări într -un
loc atât de încărcat de tradițional, de a încerca măcar să tangențieze pentru prima dată cu un cal
sau eventual chiar să călărească . Acest fapt a condus repede la l uarea deciziei de a implementa
încă un program, denumit ‘’Mica Inițiere’’ î n care doritorul va fi introdus în ale călă riei, i se va
explica echip amentul calului, va fi asistat în echiparea calului și va călări, în ritm de călărie la pas,
însoțit de o persoană calificată, acesta din urmă ghidând calul cu ajutorul frâ ului. Toată aceast ă
activitate a urmat să dureze până la 2 ore și a fost gândită la prețul de 50 euro indiferent de vârstă,
un preț de tatonare, care însă a avut u n mare success, având numeroase cereri î n acest sens.
Astfel în anul 2019 la început de sezon am avut cereri î ntr-un număr destul de mare după
cum se poate observa în urmă torul tabel :
M. Inițiere Trăsură
Adult copil adult copil adult copil adult copil
preț prod 35€ 25€ 65€ 45€ 90€ 60€ 125€ 75€ 50 € 50 €
doritori 8 6 13 4 7 5 1 23 16
T pachet 280€ 150€ 845€ 180€ 630€ 300€ 125€ -€ 1,150€ 800€
TotalDenumire produs
4,460 € Șesuri Borcut Poiană Crâșmărița

Tabel nr.11 Valoare produse vândute 2019

Pentru a se face o idee mai bună despre rentabilitatea activității voi evidenția în tabelul
următor și cheltuielile legate de întreț inerea cailor.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

52

Tip cantitate
balot/ kg/
acțiune/
oreperioadă
zile/săpt/
lună/ in-
tervalpreț lei total lei
fân 2 180 9 3240
lucernă 1 180 12 2160
porumb 2 365 1 730
ovăz 2 365 1.5 1095
semințe 1 180 2 360
paie așternut 4 56 5 1120
utilități 1 12 100 1200
potcovit 1 6 800 4800
vaccinări 1 1 500 500
altele 1 1 500 500
salarii angajat 2 365 14 10220
total cheltuieli 25925Furaje
întreținere
grajd
întreținere cai
Tabel nr.12 Cheltuieli anuale î ntreținere cai
Concluzie
Observă m din cele expuse m ai sus că suma inițial investită , respectiv 1670 00 lei conform
celor detaliate în tabelul 1 și tabelul 2, va fi amortizată în următorii 6.5 ani, numai datorită
economiilor anuale î n valoare de 6000 euro, respectiv 28500 lei (considerat la un curs valutar de
4.75 lei/ euro), economii după cum spuneam , rezultate din folosirea cailor firmei pentru real izarea
de munci agricole, renunțând la înțelegerile cu terțe părț i.
Conform tabelului 3, suma de 4460 euro, respectiv 20962 lei rezultată în urma unui sezon
de început, fără un marketing real în acest sens, aproape acoperă cheltuielile anuale cu întreținerea
cailor și anume 25925 lei. Totuși începând din sezonul 2020 se așteaptă ca această diferență să
dispară, poate chiar să se înregistreze profit însemnat. Ace stea sunt așteptă rile pe termen scurt.
Pe termen lung, după ce perioada de amortizare a investiției i nițiale va fi completă, se
preconizează că această activitate să aducă prin economisere și profit din derularea activităților
ecvestre, sume î ntre 30000 lei și 45000 lei în funcție de sezon și cerere. Totuș i, principalele venituri
vor fi cele rezultate din rezervările, în special pentru partea de cazare, din afara sezonului principal,
respecti v lunile octombrie – mai, exceptând bineînțeles perioadele sărbă torilor religioase sau cele
în care, comasat cu sărbătorile legale, rezultă o perioadă mai lungă care po ate fi concretizată într –
un sejur. Totuși, se așteaptă încasări ș i mai mari, deoarece efectele marketingului pentru perioada
off sezon, ar trebui să se conc retizeze în cereri atât pentru partea de cazare cât și pentru călărie
întrucât se așteaptă ca rezerv ările să fie făcute de iubitori ai echitaț iei.

CREȘTEREA TURISTICĂ ÎN BOTIZA PRIN OFERTE TURISTICE

53
Bibliоgrаfiе
1. Cristureanu C., “Economia si politica turismului international”, Ed. ABEONA, Bucuresti,
1992,
2. Gherasim T., Gherasim D., “Marketing turistic”, Ed. Economica, Bucuresti, 1999
3. Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V., “Principiile marketingului”, Ed. Teora,
Bucuresti, 1998
4. Nicolescu, E. Marketing în turism. București:Editura Sport -Turism, 1975.
5. Kotler Ph., “Managementul marketingului”, Ed. Teora, ediția a III -a, București , pag. 107
6. Ceangă Nicolae, “Geografia Turismului ” Cluj napoca, 2002
7. Cosmescu I., “Turismul ”, Editura Economică, București, 1998