ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN SERVICII DE OSPITALITATE LUCRARE DE LICEN Ț Ă TURISMUL GENERAT DE FILME Coordonator ș tiin ț [630693]

UNIVERSITATEA BABE
Ș
-BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

Coordonator
ș
tiin
ț
ific,

Conf. Univ. Dr. Marius Bota

Student: [anonimizat]-Mariana Donisă

Cluj-Napoca

Anul 2018-2019

UNIVERSITATEA BABE
Ș
-BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

SPECIALIZAREA

ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN SERVICII DE

OSPITALITATE

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

TURISMUL GENERAT DE FILME

Coordonator
ș
tiin
ț
ific,

Conf. Univ. Dr. Marius Bota

Student: [anonimizat]-Mariana Donisă

Cluj-Napoca

Anul 2018-2019

Scurt rezumat al lucrării

Declara
ț
ie privind asumarea con
ț
inutului lucrării

Cuprins

Introducere
5

1.1. Caracteristicile turismului generat de filme
7

1.2. Influen
ț
a filmulu i
9

1.3. Impactul turismului generat de filme
10

1.4. Filmul- instrument de marketing
12

1.4.1. Place (Locul/ Destina
ț
ia) Marketingul destina
ț
iei
12

1.4.2. Branding-ul destina
ț
iilor
13

1.6.1. Avantaje
14

1.6.2. Dezavantaje
15

Capitolul 2 Film tourist
16

2.1. Caracteristicile turistului
16

Tabelul 2.1.
17

2.2. Motiva
ț
iile turistu lui
17

2.3. Modelul Push&Pull
18

2.3.1. Factorii pull
ș
i modelul 3P- Place, Performance, Personality
19

2.3.2. Factorii push
20

Capitolul 3
20

Concluzii
ș
i propuneri
23

Bibliografie
24

Introducere

-scopul lucrării -motivarea alegerii temei reliefând importan
ț
a cercetării pe care am derulat-o, -să

prezenta
ț
i stadiul actual a l cunoa
ș
terii în domeniul abordat, -să pr eciza
ț
i metodologia utilizată

Unor persoane le place opera, altora sportul, dar practic, oricărei persoane îi place să se

uite la filme, emisiuni Tv sau seriale sau măcar are contact cu acestea. Acest lucru înseamnă că

turismul generat de filme are un segment
ț
intă foarte mare, atât la nivel na
ț
ional, cât
ș
i la nivel

interna
ț
ional. Turi
ș
tii din ziua de astăzi î
ș
i doresc experien
ț
e inedite, autentice, iar turismul

cinematografic are un poten
ț
ial foarte mare în această privin
ț
ă.

Strategia, mass-media
ș
i fanii dedica
ț
i au un rol dominant în evolu
ț
ia turismului de film.

Spre exemplu, filmul Mad Max a fost filmat în 2015 în Namibia,
ț
ară care are cu pu
ț
in peste 2

milioane de locuitori. Aici se eviden
ț
iază importan
ț
a re
ț
elelor de socializare. Actri
ț
a principală

din acest film este bine cunoscuta Charlize Theron, care are 6 milioane de fani numai pe

Facebook, iar cu multe luni înainte de premieră, peste 350.000 de fani au apreciat filmul. Astfel,

oamenii sunt influen
ț
a
ț
i de social-media, ei călătoresc într-o anum ită zonă, de cele mai multe ori,

la recomandarea prietenilor sau vedetelor pe care le urmăresc.

Roesch (2009: p.130) a afirmat că turi
ș
tii care au vizitat o loca
ț
ie de film la un moment

dat în vacan
ț
a lor, nu au f acut-o în mod inten
ț
ionat. Spre exemplu,
​
atunci când un ghid turistic

indică un loc care a fost prezentat într-un film sau când o atrac
ț
ie deja existentă a fost portretizată

pe ecran, cum ar fi Empire State Building sau Turnul Eiffel. Prin urmare, turismul de film se

desfă
ș
oară în locuri care a u atras turi
ș
tii de mult timp, cum ar fi o ra
ș
ul Salzburg din Austria

(filmul The Sound of Music); dar pentru alte destina
ț
ii de turism cinematografic, au fost filme

care au declan
ș
at turismu l în zonă: satul Hobitton, cum apare în film, denumit în realitate

Matamata, stabilit de Lordul Inelelor din Noua Zeelandă. (Roesch, 2009: p.130)

Defini
ț
ii:

Turismul generat de filme este un model specific al turismului care influen
ț
ează vizitatorii să

vadă locuri unde s-au filmat diferite scene, în timpul sau după produc
ț
ia filmului sau serialului.

(Roesch, S., 2009, p.6)

Capitolul 1. Ce este turismul generat de filme?

1.1. Caracteristicile turismului generat de filme

Turismul cinematografic este un fenomen relativ recent care s-a dezvoltat în ultimii 30 de

ani, în principal datorită cre
ș
terii generale a călătoriilor interna
ț
ionale
ș
i influen
ț
ei tot mai mari a

mass-mediei.

Kim & Richardson (2003, p. 218) afirmă că persoanele aleg destina
ț
ia turistică a

următoarei vacan
ț
e după a
ș
teptările ini
ț
iale. Aceste a
ș
teptări pot fi formate dintr-o gamă largă de

practici, cum ar fi filmele, literatura, social media, muzica etc. În acest caz, filmele
ș
i industria

cinematografică creează o imagine puternică a unei anumite destina
ț
ii, prin urmare, în ultimii

ani, comercian
ț
ii au obser vat poten
ț
ialul său publicitar. Cu toate a cestea, efectul
ș
i rezultatul

imaginii turistice integrate în filme depinde de forma turismului cinematografic.

Busby
ș
i Klug (20 01, p. 388) au identificat o listă complexă de forme
ș
i caracteristici ale

turismului generat de filme:

Formă

Caracteristică

O loca
ț
ie de film poate f i o atrac
ț
ie de

sine stătătoare

În unele cazuri, loca
ț
iile din filme nu sunt

considerate destina
ț
ii turistice înainte de a fi văzute

în filme, în timp ce al
ț
ii le percep dinainte ca

destina
ț
ii atractive

Turismul de film este scopul principal

al turi
ș
tilor

Unii turi
ș
ti vizitează o destina
ț
ie de film fără să fi

ș
tiut vreo informa
ț
ie despre acel loc înainte de a

vedea ecranizarea

Pachetele turistice create de sectorul

privat

Agen
ț
iile de turism
ș
i tur-operatorii creează pachete

speciale pentru a atrage turi
ș
tii spre acest tip de

turism

Identificarea unor locuri reprezentative

ale turismului cinematografic pentru a

atrage cât mai mul
ț
i vizi tatori

Imaginea, actorii, scenariul, fundalul istoric,

con
ț
inutul simbolic, rela
ț
iile umane pot fi considerate

puncte de atrac
ț
ie pentru cei interesa
ț
i de turismul de

film

Turism de film în loca
ț
ii în care doar

se crede că s-ar fi filmat scene

renumite

Turi
ș
tii vizitează anumite destina
ț
ii din filme, chiar

dacă nu sunt acelea
ș
i
ș
i în realitate. Astfel, se pune

problema asupra veridicită
ț
ii informa
ț
iilor
ș
i

autenticită
ț
ii destina
ț
iilor, deoarece vizitatorii se

a
ș
teaptă să vadă locurile pe care le-au văzut
ș
i în

filme.

Tabelul 1.1.

Sursă: Busby
ș
i Klug, 2001- Movie-induced tourism: The challenge of measurement and other issues, p. 388

Ei au demonstrat în studiul lor că filmele pot influen
ț
a comportamentul unui turist în

alegerea unei destina
ț
ii, însă nu au putut identifica cât de mult sau pu
ț
in influen
ț
ează,

neputându-se stabili o scală sau unitate de măsură.

Cu toate acestea, imaginile destina
ț
iei în filme ar trebui să aibă la bază o planificare

strategică
ș
i să analizeze particularită
ț
ile turismului cinematograf ic, audien
ț
a filmului, specificul

destina
ț
iei
ș
i altele. Cercetătorii din turism consideră că filmele su nt un instrument de marketing,

dar, în acela
ș
i timp, pot s ă creeze noi destina
ț
ii turistice
ș
i să aibă un impact pozitiv asupra

formării
ș
i dezvoltării des tina
ț
iei.

Particularită
ț
i

Autor, an

Ni
ș
ă, are o mare influen
ț
ă fa
ț
ă de publicul larg

Papathanassis 2011, 149

Various target audiences (variation of film target audiences)

Olsberg / SPI, 2007: 40

Motivarea turi
ș
tilor prin mass-media (media convergence)

Månsson, 2010 Kim, 2008

Abilitatea de a crea
ș
i stimula noi locuri cu atrac
ț
ii turistice

(displacement vs authenticity, film location vs film setting)

Optimal Economics, TNS

Research International, 2012

Implicarea emo
ț
ională a audien
ț
ei

Kim, 2012

Influence on country’s economy through film and film tourism

revenues

Ruiz, 2015

Promoting the country, so as creating or recreating its

destination image

Kim, 2005 Joliveau, 2009

Tabelul 1.2.

Sursă: Papathanassis, 2011; Månsson, 2010; Kim, 2008; TNS Research International, 2012; Kim, 2012; Ruiz,

2015; Kim, 2005; Joliveau, 2009

1.2. Influen
ț
a filmului

În prezent suntem martori nu numai la influen
ț
a filmului asupra comportamentelor

oamenilor, ci
ș
i asupra m otiva
ț
iei
ș
i activită
ț
ii turistului. (Beeton S., Film-induced Tourism, p. 7)

Astfel doresc să identific factorii care influen
ț
ează alegerea unei anumite destina
ț
ii turistice în

urma vizionării unui film sau serial.

Popularitatea filmelor nu determină doar vizitarea unor zone de către turi
ș
ti, oferă

notorietate destina
ț
iei, iar turistul, ulterior, asociază succesul filmului, povestea de la baza

acestuia cu locul vizitat.

Un factor major în promovarea turismului este filmul, care are puterea să influen
ț
eze

alegerile turistului când vine vorba de locul următoarei vacan
ț
e, să creeze o imagine, să

îmbunătă
ț
ească o imagine mai pu
ț
in bună a unei destina
ț
ii etc.

Unul dintre cele mai mari beneficii economice, care este
ș
i un factor important al

turismului generat de filme, este faptul că se pot vizita loca
ț
iile în orice perioadă din an
ș
i nu este

influen
ț
at de condi
ț
iile de climă, a
ș
adar sezonalitatea în acest caz nu este prezentă, întrucât se

poate vizita destina
ț
ia ori când. Organiza
ț
ia Na
ț
ională de Turism din Sco
ț
ia a recunoscut

beneficiile promo
ț
ionale pe care le-au adus filmele hollywoodiene: Rob Roy
ș
i Braveheart,

asupra turismului din
ț
ara lor, (Beeton. S, p. 29) având un număr mare de vizitatori în orice

sezon.

1.3. Impactul turismului generat de filme

Impactul pe care îl are turismul generat de filme, atât pozitiv, cât
ș
i negativ, reprezintă

impactul atribuit turismului în general: cre
ș
terea numărului de turi
ș
ti
ș
i cre
ș
terea veniturilor

stakeholderilor
ș
i a locuri lor de muncă din destina
ț
ia respectivă, diversificarea produsul turistic,

schimbul cultural, utilizarea excesivă a mediului natural
ș
i cultural etc.

De
ș
i nu sunt decla rate foarte multe date statistice, cantitative, în această ramură a

turismului găsindu-se mai mult date calitative, am identificat că în Marea Britanie filmele au

avut un impact imens, atrăgând 10% de turi
ș
ti străini, ace
ș
tia cheltuind apoximativ 1.8 miliarde

de lire pe an. Acest lucru este estimat a fi aproximativ 900 de milioane de lire în PIB-ul Marii

Britanii. (Oxford Economics, 2007)

Cu cât filmul este mai cunoscut, cu atât este mai u
ș
or pentru administra
ț
ie, mediul privat

să atragă turi
ș
ti în destina
ț
ia respectivă. De asemenea, turismul de film poate să fie pe termen

scurt, însă să aducă un număr foarte mare de turi
ș
ti, acest aspect fiind direct influen
ț
at de

impactul pe care l-a avut filmul asupra publicului
ș
i de notorietatea acestuia.

Filmul

Locul

Impactul asupra numărului de turi
ș
ti

Braveheart

Wallace Monument, Sco
ț
ia

300% cre
ș
tere în primul an de lansare

The Lord of the Rings

Noua Zeelandă

10% cre
ș
tere în fiecare an din 1998

până în 2003 numai din Regatul Unit

Harry Potter

Diferite locuri în Marea

Britanie

Cre
ș
tere cu 50% sau mai mult în toate

locurile unde s-a filmat

Mission: Impossible 2

National Park, Sydney

200% cre
ș
tere în 2000

The Beach

Thailanda

Cre
ș
tere cu 22% a pie
ț
ei pentru tineri în

2000

Saving Private Ryan

Normandy, Fran
ț
a

40% cre
ș
tere în ceea ce prive
ș
te turi
ș
tii

americani

Forrest Gump

Savannah, Georgia

7% cre
ș
tere

Troy

Canakkale, Turcia

73% cre
ș
tere

Pride and Prejudice

Lyme Park, Marea Britanie

150% cre
ș
tere

Gorillas in the Mist

Rwanda

20% cre
ș
tere în 1998

Tabel 1.3. Efectele filmelor asupra imaginii turistice a destina
ț
iilor

​
Sursă: SIMON HUDSON AND J. R. BRENT RITCHIE 2006b. Promoting Destinations via Film Tourism: An

Empirical Identification of Supporting Marketing Initiatives

1.4. Filmul- instrument de marketing

Turismul generat de filme este un mijloc excelent de promovare al unei destina
ț
ii,

informând, inspirând
ș
i influen
ț
ând decizia turistului cu privire la locul următoarei vacan
ț
e
ș
i

creează oportunită
ț
i pentr u antreprenorii din zona respectivă.

Creative England, în asociere cu VisitEngland, a produs recent un nou raport pentru a

identifica valoarea filmului
ș
i a televiziunii în Anglia
ș
i să exploreze modul în care zonele locale

pot valorifica acest fenomen în cre
ș
tere. Acest lucru eviden
ț
iază importan
ț
a
ș
i impactul enorm pe

care îl are turismul cinematografic la nivel na
ț
ional. În cadrul acestui raport s-a identificat că

36,1% din turi
ș
tii interna
ț
ionali care au vizitat anumite zone din A nglia au fost influen
ț
a
ț
i de

filme
ș
i seriale. Acest pro cent este unul semnificativ, iar străinii care practică acest tip de turism

au o contribu
ț
ie de 1.6 mi lioane de lire sterline pe an.

1.4.1. Place (Locul/ Destina
ț
ia) Marketingul destina
ț
iei

Imaginea pe care o are destina
ț
ia este un factor motivator pentru turist, joacă un rol

semnificativ în luarea deciziei. Un turism dezvoltat duce la dezvoltarea
ș
i apari
ț
ia unor noi

unită
ț
i de cazare, restaura nte, servicii de transport etc., a
ș
adar, aduce bunăstare tuturor afacerilor

din zonă- cu cât sunt mai mul
ț
i turi
ș
ti, cu atât veniturile, implicit profiturile, cresc.

Weaver
ș
i Opperm ann ( 2000, p. 153) afirmă că cei mai mul
ț
i dintre consumatori aleg o

destina
ț
ie din 3-5 alternat ive, pentru ei fiind foarte important ca destina
ț
ia să aibă o imagine
ș
i un

marketing puternic. Procesul de selec
ț
ie al unei vacan
ț
e este unul complex, pentru că implică

nevoile fizice
ș
i dorin
ț
ele turistului.

1.4.2. Branding-ul destina
ț
iilor

Conceptul de branding aplicat
ț
ărilor, regiunilor
ș
i ora
ș
elor a început să fie utilizat la

mijlocul anilor 1990 cu scopul de a sus
ț
ine aceste zone geografice în competi
ț
ia lor acerbă din

mediul concuren
ț
ial. În ac eastă eră a super-brandurilor nu este nimic neobi
ș
nuit în a considera o

ț
ară, o regiune sau un ora
ș
ca fiind un brand de succes. Ne confru ntăm astăzi cu cea mai

comunicativă societate a tuturor timpurilor. (Popescu I.R., 2007, p.116)

Foarte multe destina
ț
ii turistice recunoscute la nivel interna
ț
ional folosesc drept referin
ț
ă

filmarea unor scene cunoscute din cadrul unor ecranizări în propriile campanii de promovare,

printre ele numărându-se Marea Britanie, SUA, Noua Zeelandă, Sco
ț
ia. În Marea Britanie,

filmele au fost integrate în portofoliul de promovare VISITBRITAIN încă din anii ‘90. În 2004,

în SUA, campania de marketing pentru Visit America Alliance eviden
ț
ia moto-ul: “ai văzut

filmele, acum vezi
ș
i rest ul”. De asemenea, în Noua Zeelandă, Ministerul Turismului au

valorificat scene din filme ca “The Piano”
ș
i “The Lord of the Rings” în diferite ini
ț
iative de

marketing pentru a stimula vizitele turi
ș
tilor în
ț
ară. (Connell, J., Film tourism Evolution,

progress and prospects,Tourism Management p. 1 (2012)

Sco
ț
ia s-a folosit d e imaginea pozitivă pe care au creat-o filmele Da Vinci Code,

Braveheart
ș
i Harry Potte r despre ei
ș
i au eviden
ț
iat acest lucru pe site-urile lor oficial,

www.visitscotland.com.

​
Sursă: https://www.visitscotland.com/see-do/attractions/tv-film/

​
1.5. Cultul celebrită
ț
ii

1.6. Avantajele
ș
i dezavantajele turismului generat de film

1.6.1. Avantaje

Destina
ț
iile turisti ce prezentate în filme sunt considerate o sursă mai credibilă
ș
i mai

eficientă decât destina
ț
iile promovate în mod tradi
ț
ională, în care se descrie
ș
i se oferă informa
ț
ii

turistice, ceea ce măre
ș
te puterea pe care o au filmele asupra imaginii acestor locuri. Filmele

creează o imagine pozitivă a loca
ț
iei, astfel numărul turi
ș
tilor cre
ș
te semnificativ într-un timp

mai scurt.

Organizarea de tururi ghidate care au la bază un film renumit

Diversificarea bazei de clien
ț
i

Cre
ș
terea valorii c ulturale pentru loca
ț
ia de film. Foarte m ulte locuri care au apărut în

filme au devenit faimoase în urma apari
ț
iei ecranizărilor, deoarece acestor locuri li se creează o

imagine, imagine asociată cu povestea
ș
i scenariul filmului. Un bun exemplu este reprezentat de

filmul horror The Nun, filmat în anul 2017 în România, în diferite loca
ț
ii precum: Castelul

Corvinilor din Hunedoara, Sighi
ș
oara, Palatul Mogo
ș
oaia
ș
i Palatul Parlamentului din Bucure
ș
ti.

Cu toate că filmul nu reprezintă un succes răsunător, pentru turi
ș
tii străini, loca
ț
iile din România,

care deja erau considerate un leagăn al multor creaturi mitice
ș
i legende fantastice, de la vampiri

la vârcolaci, capătă un nou strat de aură mitică. Fără ajutorul acestor pove
ș
ti, legende regăsite în

filmele hollywoodiene despre România, Castelul Corvinilor, spre exemplu, nu ar fi fost cu nimic

diferit fa
ț
ă de alt castel di n
ț
ară.

1.6.2. Dezavantaje

Un impact negativ pe care il are acest tip de turism se regăse
ș
te în Thailanda, mai exact în

Maya Beach, plajă unde s-a filmat renumitul The Beach care îl are personaj principal pe

Leonardo DiCaprio. Această plajă a fost închisă pentru turi
ș
ti deoarece turismul de masă- sute de

bărci cu vizitatori ajungeau zilnic- a afectat mediul natural.

Filmele pot aduce confuzii în rândul turi
ș
tilor, pentru că sunt destul de des întâlnite

situa
ț
iile în care în film se specifică că personajele se află într-un loc, dar, în realitate, secven
ț
ele

se filmează în altă zonă. Spre exemplu, filmul Platoon descria războiul din Vietnam, însă

filmările au fost făcute în Filipine. Beeton S., p. 31 Acest lucru eviden
ț
iază informa
ț
iile eronate

pe care le de
ț
ine spectato rul, iar acesta î
ș
i dezvoltă false a
ș
teptări cu privire la destina
ț
ia

prezentată în film.

Exploatarea localnicilor

Cre
ș
terea pre
ț
urilor

Capitolul 2 Film tourist

De-a lungul timpului, s-au făcut foarte multe cercetări în ceea ce prive
ș
te profilul

turistului de film: caracteristicile, motiva
ț
iile, experien
ț
a pe care o are etc.

2.1. Caracteristicile turistului

Macionis ( 2004, p. 87), identifică trei tipuri de turi
ș
ti: serendipitous, general
ș
i specific.

Dacă un turist devine unul specific, acesta este în căutarea autorealizării. Pentru un astfel

de turist, a vizita obiective turistice din filme reprezintă o recompensă facută sie
ș
i.

Turistul general este atras de noutatea unui obiectiv turistic sau destina
ț
ie turistică pe care

a vazut-o într-un film, pe când turistul serendipitous face această activitate doar pentru a

socializa cu prietenii sau familia.

Cre
ș
terea interesului în c eea ce prive
ș
te filmul

–––––––––>

––––––––->

Turistul de film serendipitous Turistul de film general Turistul de film specific

Acei turi
ș
ti care Acei turi
ș
ti care nu au Acei turi
ș
ti care

au nimerit să se afle într-o neapărat să viziteze o destina
ț
ie vizitează o destina
ț
ie

destina
ț
ie dintr-un film dintr-un film, însă participă
ș
i văzută într-un film
ș
i sunt

se implică în toate activită
ț
ile activi

organizate acolo

Motiva
ț
iile: Motiva
ț
iile: Motiva
ț
iile:

Interac
ț
iune socială Noutate Autorealizare

Noutate Educa
ț
ie Stima de sine

Nostalgie Fantezie

Nostalgie

Cre
ș
terea motiva
ț
iei de autorealizare

–––––––––>

–––––––––>

Tabelul 2.1.

Sursă: Macionis (Understanding the Film-Induced Tourist, 2004, p. 87

Roesch S. (2009, p. 200) eviden
ț
iază mai multe caracteristici ale turi
ș
tilor interesa
ț
i de

filme, pe care îi nume
ș
te informa
ț
i. Acesta men
ț
ionează că turi
ș
tii sunt, în general, interesa
ț
i de

cultură
ș
i bine informa
ț
i în ceea ce prive
ș
te destina
ț
ia pe care o vizitează. Ei vor să aibă parte de

activită
ț
i
ș
i experien
ț
e autentice. Acestea variază de la excursii în natură
ș
i activită
ț
i aventuroase

(Lord of the Rings, Noua Zeelandă), la întâlniri apropiate cu localnicii, aflând cât mai multe

lucruri despre cultura lor (Star Wars, Tunisia) până la aprecierea comorilor culturale
ș
i a

gastronomiei locale (The Sound of Music, Austria).

Turi
ș
tii se află în categoria călătorilor independen
ț
i. Acest tip de vizitatori preferă să î
ș
i

organizeze singuri vacan
ț
ele, sunt flexibili cu privire la itinerariu
ș
i se informează foarte mult în

ceea ce prive
ș
te cultura
ț
ării pe care urmează să o viziteze. Intern etul, re
ț
elele de socializare au

un rol foarte important în informarea turi
ș
tilor.

Ace
ș
tia acoperă to ate grupele de vârstă, de la adolescen
ț
i până la seniori de peste 60 de

ani. Segmentul de vârstă 20-50 de ani este mai des întâlnit în acest tip de turism.

2.2. Motiva
ț
iile turistului

Motiva
ț
ia este un concept fundamental în psihologie, exprimând faptul că la baza

conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri- trebuin
ț
e, tendin
ț
e, afecte,

interese, inten
ț
ii, idealuri- care sus
ț
in realizarea anumitor ac
ț
iuni, fapte, atitudini. (Dic
ț
ionar de

psihologie socială, Bucure
ș
ti, 1981, p. 148)

Motiva
ț
iile, în gen eral, nu se pot exprima cu u
ș
urin
ț
ă, însă persoanele sunt con
ș
tiente de

existen
ț
a lor,
ș
tiind ce planuri, dorin
ț
e au.

Importan
ț
ă motiva
ț
iei în turism este evidentă. Ea se află la baza tuturor evenimentelor

prezente în turism. Cu alte cuvinte, ea reprezintă motivul datorită căruia se călătore
ș
te în general,

sau se alege o anumită destina
ț
ie, în particular. (Parrinello, The Sociology of Tourism:

Theoretical and Empirical Investigations, p. 75)

Riley
ș
i Van Dore n (1992) consideră filmele un factor pull în motiva
ț
ia turi
ș
tilor.

Macionis (2004), pe de altă parte, afirmă că: factorii push
ș
i pull oferă o abordare simplă
ș
i

intuitivă pentru a explica motiva
ț
iile care stau la baza comportamentului turistic. Beeton (2005)

sugerează că alegerea unei destina
ț
ii în urma vizionării unui film este mult mai complexă.

Aceasta argumentează că turistul î
ș
i dore
ș
te să simtă că face parte din scena acelui film,

explorând, relaxându-se, că se află într-un loc prestigios în care
ș
i actorul lui favorit s-a aflat etc.

2.3. Modelul Push&Pull

Dann (1977) men
ț
ionează că decizia de a călători este determinată de factorii push
ș
i pull.

El afirmă că: factorii pull sunt aceia care atrag turistul intr-o anumită destina
ț
ie sau resort

(răsărit, plaje)
ș
i factorii p ush sunt factorii care îl influen
ț
ează pe turist să călătorească

(sentimentul de evadare, nostalgie) (p. 186). De asemenea, Dann consideră că factorii

predominan
ț
i sunt cei pus h, deoarece ace
ș
tia î
ș
i au originea în dorin
ț
e intrinseci, intangibile, pe

când factorii pull determină turistul să viziteze o anumită destina
ț
ie doar în momentul în care

decizia de a călători este luată.

Modelul push
ș
i pull al lui Dann (1977) a fost completat de către Crampton (1979) care a

identificat 9 motiva
ț
ii spe cifice: evadarea din rutină, explorarea
ș
i evaluarea sinelui, relaxarea,

prestigiul, regres (către un comportament copilăros sau adolescentin), îmbunătă
ț
irea rela
ț
iilor de

rudenie, interac
ț
iune soci ală, noutate (originalitate)
ș
i educa
ț
ie.

2.3.1. Factorii pull
ș
i modelul 3P- Place, Performance, Personality

Factorii pull în turismul generat de filme pot fi cunoscu
ț
i
ș
i sub forma modelului 3P- Loc

(Place), Performan
ț
ă (Per formance)
ș
i Personalitate (Personality) . Macionis (2004, p. 90)

consideră că aceste trei concepte con
ț
in următoarele elemente: Locul: loca
ț
ia, scenariul,

caracteristicile destina
ț
iei; Performan
ț
a: povestea filmului, temele abordate sau genurile filmelor

ș
i Personalitatea: actorii, celebrită
ț
ile, personajele. În acest caz, tu ri
ș
tii care vizitează locuri pe

care le-au văzut în filme pot fi determina
ț
i de mai multe aspecte. Spre exemplu, un cuplu poate

să călătorească într-un loc pe care l-au văzut într-un film, fiind atra
ș
i de aspectul destina
ț
iei- un

loc minunat, cu o plajă superbă- sau pentru că în film acea destina
ț
ie a fost prezentată ca fiind un

paradis pentru îndrăgosti
ț
i, plin de romantism sau doar pentru că în produc
ț
ia ecranizării a jucat

actorul lor favorit
ș
i vor s ă se afle pe acelea
ș
i meleaguri pe care
ș
i acesta a fost.

Locul

Locul sau destina
ț
ia este unul dintre primele lucruri de care este atrasă o persoană atunci

când vizionează un film. Loca
ț
iile din filme pot fi spectaculoase, pot eviden
ț
ia peisaje minunate,

care sunt imediat identificate
ș
i apreciate de amatorii de filme. S-au observat de-a lungul anilor

beneficiile imense pe care le are o destina
ț
ie în momentul în care apare într-un film, fiind

promovată
ș
i creându-
ș
i o notorietate prin intermediul acesta. Exi stă locuri care înainte de a fi

văzute în filme renumite, nu erau vizitate, iar promovarea lor au adus cre
ș
teri de peste 50% în

materie de turi
ș
ti. Cazul N oii Zeelande este cunoscut la nivel interna
ț
ional, blockbuster-ul

Stăpânul inelelor având o influen
ț
ă imensă asupra cre
ș
terii turismului în Matamata, ora
ș
ul care a

purtat numele de Hobitton în film.

Performan
ț
a

!!

În continuare, vom examina performan
ț
a ca factor de atrac
ț
ie bazat pe povestea, complotul sau

con
ț
inutul tematic al film ului, care poate, de exemplu, să provoace călătorii pentru a îndeplini o

motiva
ț
ie a evadării
ș
i a romantismului prin experien
ț
ă vicarioasă. În cazul turismului indus de

film,

Oamenii nu numai că sunt atra
ș
i de locurile care formează setările
ș
i peisajele pentru filme de

lung metraj, dar pot fi atrase
ș
i de pove
ș
ti
ș
i genuri specifice, adică dramă a complotului,

elementele temei
ș
i exper ien
ț
ele oamenilor din filmul. Este posib il ca unii să facă legături foarte

puternice cu aspectele de performan
ț
ă ale filmului
ș
i sunt hotărâ
ț
i să se pună în locul fizic care a

format fundalul dramei.

Riley
ș
i Van Doren (1992 ) oferă, de asemenea, un exemplu de televiziune cu Dallas, care a fost

lunga dramă americană, situată la fictivul "Southfork Ranch". Riley
ș
i Van Doren afirmă că

vizitatorii interna
ț
ionali, î n special, vizitează acest site pentru a retrăi a
ș
teptările visului american

de "avere, cowboy
ș
i stil de via
ț
ă occidental" (1990: 272).

Personalitatea

!!

În cele din urmă, un alt posibil factor de trac
ț
iune în turismul indus de film poate fi un

factor de motivare a pelerinajului pentru a vizita o loca
ț
ie de film care a prezentat o stea de film

preferată sau o personalitate. În această discu
ț
ie despre atributele de personalitate ale filmului,

sunt personajele de film, precum
ș
i actorii / stelele care le portretizează în interesul lor. Nu există

nici o negare a puterii de tragere a lui Hollywood, a sistemului stelar
ș
i a celebrită
ț
ilor. Aceste

aspecte ale industriei de divertisment sunt toate întreprinderile profund culturale, iar fascina
ț
ia

noastră fa
ț
ă de aceste asp ecte ale mass-media reflectă implicarea noastră în transferul de

semnifica
ț
ie pe care au pr opus să-l realizeze (McCracken, 1990). Stelele de film, actorii
ș
i

celebrită
ț
ile sunt ingredie nte foarte puternice ale mass-media
ș
i sunt capabili să atragă

semnifica
ț
ii puternice din rolurile pe care le-au asumat în caracteristicile lor de film sau de

televiziune. Într-adevăr, acest lucru este recunoscut în literatura de rela
ț
ii publice, publicitate
ș
i

celebritate

2.3.2. Factorii push

Capitolul 3

Focus-grup- cercetare calitativă

Un focus grup este un interviu cu mai multe persoane care au anumite caracteristici

comune
ș
i care furnizează informa
ț
ii de calitate într-o discu
ț
ie ghidată, pentru a ajunge la

în
ț
elegerea cât mai bună a temei discutate (Krueger&Casey, 2005, p. 21-25, Metoda focus grup:

Ghid practic pentru cercetarea aplicata).

Caracteristicile specifice ale focus grupului:

–
Este o convorbire simultană cu mai mul
ț
i participan
ț
i (interviu de grup)

–
Se discută despre o anumită temă cu care participan
ț
ii sunt familiariza
ț
i

–
Se urmăre
ș
te în sp ecial interac
ț
iunea dintre participan
ț
i
ș
i modul în care ace
ș
tia se

influen
ț
ează recip roc în formularea opiniilor despre problema discutată

–
Discu
ț
ia este cond usă de un moderator

​
Am dorit să formez 2 grupuri naturale, formate din prieteni, colegi. Fiecare grup a avut

un număr de 6 persoane, un număr optim pentru realizarea unui focus-grup. Grupurile au fost

omogene, caracteristicile cele mai importante pe care au trebuit să le aibă
ș
i care m-au ajutat

pentru cercetare au fost vârsta lor cuprinsă între 20
ș
i 30 de ani, segmentul meu
ț
intă fiind

persoanele tinere, interesul fa
ț
ă de călătorii
ș
i fa
ț
ă de vizionarea filmelor. De asemenea, am vrut

să fie un grup omogen pentru a se sim
ț
i confortabil, pentru a vorbi deschis unii fa
ț
ă de ceilal
ț
i

despre pasiunile lor comune.

3.1. Focus-grup: Influen
ț
a filmelor asupra turi
ș
tilor tineri
ș
i factorii care determină alegerea

unei destina
ț
ii turistice de film

Elaborarea ghidului de interviu

Questions should collect, directly or indirectly, the respondents’ reasons for a specific behaviour

or attitude and show their state of information concerning the issue under examination (Flick

2011, p.106-107).

Întrebări posibile:

Ce în
ț
elege
ț
i prin turismul generat de filme?

Cum are loc promovarea unei destina
ț
ii turistice prin intermediul cinema-ului?

Ce factori influen
ț
ează al egerea unei destina
ț
ii turistice?

Credibilitatea filmelor

Can places featured in movies influence young peoples’ travel decisions? Are students

interested in visiting movie sets or film locations? What are students’ attitudes towards movie

tours and film theme parks?

Vreau să le arăt mai multe scene din filme
ș
i seriale renumite, precum Stăpânul Inelelor

(Noua Zeelandă), Game of Thrones (Islanda, Irlanda de Nord, Malta) , The Hangover (Las

Vegas), Harry Potter (Marea Britanie), Sex and the City (New York), The Beach (Thailanda),

The Sound of Music (Salzburg, Austria).

Prin această modalitate, vreau să văd care sunt top 3 scene/ destina
ț
ii favorite (Place).

Sunt convinsă că unii o să aleagă destina
ț
iile văzute în filmele Harry Potter, Stăpânul Inelelor,

Game of Thrones, doar pentru că sunt filme foarte cunoscute
ș
i incon
ș
tient sunt atra
ș
i de aceste

destina
ț
ii (Performance). Pe de altă parte, cred că unii/unele o să aleagă Thailanda pentru că

renumitul Leonardo DiCaprio este actorul principal (Personality). Astfel o să eviden
ț
iez că nu

destina
ț
ia în sine îi atrage cel mai mult, frumuse
ț
ea ei, obiectivele turistice regăsite, ci

notorietatea filmelor sau a actorilor la nivel interna
ț
ional.

Factori pull

Place- unele caracteristici, precum imaginea perfectă a unui film care portretizează loca
ț
ii

minunate

Performance- implicarea publicului în a personaliza povestea filmului (curiozitate, tradi
ț
ii etc)

Personality- prezen
ț
a unu i actor/ unei celebrită
ț
i pe care publicul o adoră

Factori push

Statut/ prestigiu, evadare/fantezie, căutarea sinelui

3.2. Focus-grup: Identificarea tipurilor de turi
ș
ti de film
ș
i aflarea motiva
ț
iilor lor

Tehnici proiective- metode indirecte folosite în cerc. Calitative. Aceste tehnici dau voie

cercetătorilor să acceseze cele mai profunde motiva
ț
ii, valori, atitudini ale cosumatorilor. De cele

mai multe ori, când un client este întrebat de ce îi place un brand sau de ce folose
ș
te un produs

încearcă să dea un răspuns cât mai ra
ț
ional, un răspuns care i-ar face pe plac cercetătorului.

Astfel, prin aceste tehnici, se poate identifica adevăratele credin
ț
e, nevoi ale consumatorilor,

incon
ș
tiente.

Am ales să folosesc în cadrul focus-grupului tehnica colajului.

Persoanelor participante li se oferă diferite ziare, reviste, bro
ș
uri
ș
i flyere, atât din

domeniul turismului, cât
ș
i din sfera cinema-ului. Task-ul lor este acela de a decupa cuvinte
ș
i

imagini pentru a le lipi pe o coală. Rezultatul constă în construirea unei destina
ț
ii pe care au

văzut-o într-un film vizionat recent. Ulterior, ace
ș
tia trebuie să explice.

Fiind toate persoanele pasionate de călătorit, cu siguran
ț
ă acestea au vizitat marile

capitale Paris, Berlin, Londra, locuri unde s-au filmat scene renumite, sau au fost în destina
ț
ii

exotice, unde, în urma unor excursii private, au aflat că în acele locuri au fost produse filme.

Concluzii
ș
i propuneri

Bibliografie

Căr
ț
i:

Beeton S. (2005), Film-induced tourism, SUA

Dic
ț
ionar de psihologie s ocială, (1981), Bucure
ș
ti, p. 148

Roesch, S. (2009), The Experiences of Film Location Tourists

Weaver, D, Opperman, M. (2000),
​
Tourism management

Articole de specialitate:

Busby, G., Klug, J. (2001),
​
Movie-induced tourism: The challenge of measurement and other

issues, p. 388

Connell, J. (2012), Film tourism
​
–
​
Evolution, progress and prospects, Tourism Management, p.

1-23

Crompton, J.L. (1979), Motivations for pleasure vacation, p. 408

Dann, G. (1977), Anomie, Ego-Enhancement and Tourism, p.186

Kim, H., Richardson, S. (2003), Motion picture impacts on destinations image, p. 218

Krueger, R., Casey, M.A. (2005), Metoda focus grup: Ghid practic pentru cercetarea aplicată, p.

21-25

Hudson, S., Ritchie B. (2006), Promoting Destinations via Film Tourism: An Empirical

Identification of Supporting Marketing Initiatives, p. 389

Macionis, N. (2004), Understanding the Film-Induced Tourism, p. 87

Parrinello, L., (2009), The Sociology of Tourism: Theoretical and Empirical Investigations, p. 75

Popescu, I.R. (2007), Rolul strategiei de brand în promovarea
ș
i dezvoltarea ora
ș
elor, p. 116

Articole sau documente descărcate de pe Internet:

Pagini web:

https://www.visitscotland.com/see-do/attractions/tv-film/

https://applications.creativeengland.co.uk/assets/public/resource/314.pdf

https://www.tourismtattler.com/articles/niche-tourism/exploring-the-benefits-of-film-tourism/3060

https://issuu.com/seismonaut/docs/filmturisme-2014-dk_spreads_english