Administrarea Afacerilor în Industria de [618329]

Administrarea Afacerilor în Industria de
Petrol și Ga ze.

Capitol ul 1. Zăcăminte de petrol

1.1 Conceptul de petrol .

Petrolul brut (numit ș i țiței) este un produs de natură organică, care se găsește
în scoarța pământului, formând zăcăminte . El este un lichid vâ scos, a cărui culoare
variază de la galben -verde până la negru, avâ nd reflexe colorate diferit. Mirosul
petrolului este caracterist ic. Densitatea lui este cuprinsă î ntre 0,750 si 0,970. Petrolul nu
este solubil in apa. Petrolul brut este considera t la fel de va loros ca ș i aurul, de aceea a
fost numit aurul negru
Petrolul este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de
hidrocarburi lichide, este un amestec de substan țe lipofile1. Țiteiul în stare brut ă
(nerafinat) con ține peste 17 000 de substan țe organice complexe, motiv pentru care este
materia prim ă cea mai important ă pentru industria chimică (vopsele, medicamente,
materiale plastice, etc.) și producerea carburan ților.

1.2 Originea , compoziția și clasificarea petrolului .

Petrolul a fost descoperit în urm ă cu câteva mii de ani. Av ând densitatea mai redus ă
decât a apei s ărate, s -a găsit în caverne și zone cu straturi sedimentare calcaroase,
argiloase, sau nisipoase de la suprafa ță, (în Germania , de exemplu, în jurul Hanovrei și
Braunschweig ). În cazul în care straturile impermeabile de argil ă sunt deasupra,
nepermi țând ie șirea la suprafa ță a petrolului, acesta se va g ăsi în straturile profunde de
unde va fi extras prin sonde petroliere. Asupra modului de forma re a țițeiului în scoarța
pămâ ntului s -au emis mai multe teorii. Unele dint re aceste consideră țiț eiul ca fiind de
origine anorganică ,altele îi atribuie origine organic ă.
 Teoria anorganic ă asupra originei țițeiului a fost formulată de M.Berthelot și a
fost completată și susținută de D.I. Mendeleev.

1 ro.wikipedia.org

Această teorie afirmă faptul că țițeiul s -a format în straturile adâ nci ale scoarț ei prin
acțiunea apei asupra ca rburilor metalice: CaC 2 ,Al4C3 etc.,care î n contact cu apa se
descompun rezultâ nd acetilena ,metan și alte hidrocarburi și sub acț iunea temperaturii și
presiunii î nalte din interiorul pămâ ntului și în prezenț a catalizatorilor naturali(oxizi și
săruri metalice),hidrocarburile n esaturate s -au polimerizat formând țiț eiul de astă zi.
 Teoria organic ă se fundamenteaza pe mai multe ipoteze , si anume :

– țițeiul este de origine vegetala (Figuier),formâ ndu-se din plante prin putrezirea
acestora și transformarea lor î n metan,dioxid de carbon și acizi graș i etc.
– țițeiul este de origine animalic ă (Engler),rezultâ nd din transformarea gră similor
animalelor marine ,în special a peș tilor ,la temperaturi și presiuni mari în scoarța
pămâ ntului ;
– țițeiul este de origine mixt ă ,vegetală –animal ă (Potonie) și prin transformarea
unor plante și animale marine microscopice (microplanton), acoperite de nă mol
,și sub acț iunea unor bacterii anaerobe a rezultat o materie organ ică ,numită
‘sapropel’ care a îmbibat nămolul.Datorită transformă rilor geologice ale scoarței
pământului ,nă molul cu ‘sapr opropel’ a fost acoperit cu alte straturi de pămâ nt.
Sub influenț a temperaturii și a presiunii î nalte ‘sapropelul’ din nă mol a sufe rit
apoi transformări chimice rezultând țiț eiul.

1.3 Extragerea și utilizarea petrolului.

Petrolul brut din zacăminte se extrage cu ajutorul sondelor. Dacă sonda atinge
stratul de petrol atunci petrolul brut este împins în afară de presiunea gazului aflat in
partea superioară, întocmai ca apa gazoasă dintr -un sifon. Dacă stratul gazos natural a
fost evacuat, petrolul este sc os la suprafață prin pompare sau prin comprimare de gaze.
Petrolul sau țițeiul – în mod justificat numit și “aurul negru“, pentru calitățile sale cât și
pentru avantajele ce rezultă din prelucrarea lui – s-a numărat printr -o “continuitate
remarcabilă” în c e privește utilizarea lui în cursul istoriei, “apărând pretutindeni,
universal și multiplu, etern și misterios”2. Neîndoielnic, petrolul nu a fost dintotdeauna
la fel de râvnit și apreciat, ci de -abia în ultimii 100 de ani, s -a impus ca un produs
extrem de căutat, ca un element al solului indispensabil bunei desfășurări a vieții
economice moderne și ca un important factor al politicii internaționale, promovând, în
consecință dese și internaționale conflicte diplomatice, economice și chiar militare.

2 Jaques de Ronway, Jean Michel Charlier, ( 1985 ) Istoria Secretă a P etrolului –Editura Politică, București,
pag.4

Fig.1.1 Sondă de extracție Fig. 1.2 Platformă de extragere a
petrolului.

În decursul a numai câteva decenii, petrolul a devenit unul din elementele
fundamentale ale vieții economice moderne. El este după expresia fericită a unuia dintre
specialiștii domeniului – “sângele economiei”. Potrivit opiniei lui Cesar Alimenti,
petrolul constituie, în epoca contemporană “Meniu de boltă”, pentru industrie, transport
și prima condiție pentru apărarea națională a statelor.Petrolul, consemna Eduard Ward,
în 1960 – a devenit “universal și internațional”. Toate țările au început să -l caute
frenetic în solul lor, căci el aduce i ndependență economică și bogăție.
Petrolul a reținut – începând din jurul anului 1900 – tot mai mult atenția statelor
producătoare sau neproducătoare ale prețiosului combustibil și unele și celelalte s -au
arătat preocupate să -și asigure cantitățile necesar e unei bune desfășurări a vieții lor
economice, în primul rând, pentru statele producătoare, problema nu prezenta dificultăți,
iar unele dintre ele (SUA îndeosebi) s -au folosit de avantajul posedării unor bogate
rezerve de țiței pentru s -și extinde dominaț ia economică și în consecință, politică în
diverse zone de pe glob.
Azi, petrolul acoperă 40% din aceste nevoi. În ciuda unei scăderi a consumului, lumea
arde încă, în fiecare an, aproape 3 miliarde tone de produse petroliere, jumătate din
acest ea fiind furnizate doar de 8 companii.

1.4 Impactul negativ al petrolului asupra mediului.

Descoperirea și valorificarea resurselor de petrol presupune desfășurarea unor
activități specifice denumite operațiuni petroliere, grupate în patru faze: explorarea,
dezvoltarea, exploatarea și abandonarea. În toate aceste faze complexe se desfășoară

operațiuni petroliere care constituie potenț iale surse de poluare, cu agenți de poluare
specifici, a diverșilor factori de mediu, după cum urmează3:
 sondele de foraj : materiale utilizate pentru amenajări, consolidări, etanșări;
fluide de foraj; detri tus rezultat din foraj; tasă ri de terenuri, drumuri; utilizarea ș i
răspândirea de chimicale, produse pe troliere utilizate ca lubrifianți ș i/sau combustibili,
erupț ii libere , etc;
 traficul greu. Num ǎrul mare de camioane care deservesc o locație poate vari a
între cateva sute și peste o mie de camioane cu fluide sau echipamente, cu efecte
negative asupra infrastructurii drumurilor, mai ales în mediul rural. Efectele se
manifestă atât în faza de explorare, cât mai ales în faza de dezvoltare, atunci când
intensitatea traficului este maximă;
 sondele în probe de productie : tasări de terenuri , posibile emanații în atmosferă
si/sau în sol a fl uidelor din sonda, gaze si fracțiuni uș oare, etc.) rezultate la probele
de producție; deversă ri ale fluidelor de fracturare, slamuri etc.;
 sondele în producț ie: scăpă ri în mediul înconjurator ale fluidel or din
sondă ,emisii
de gaze de sondă, produse uș oare, CO2, H2S, hidrocarburi aromatice, care se
elimină în atmosferă ;
 sondele de injectie : agentul de injectie (apa reziduala, gaze) infestând solul la
suprafață ș i/sau în adâncime prin spargerea coloanelor, prin fisura rea canal izării etc.;
 sondele în reparatii capitale : fluidele de circulație ș i omorâre, alte fluid e
provenite din sondă ș.a.;
 conductele : fenomene de coroziune, fisurare, spargere, deformare mecanic ǎ
(acțiunea buldozerelor si excavatoarelor, alunecarilor ș i eroziunilor de teren,
cutremurelor, efectelor conditiilor meteorologice deosebite) etc;
 stațiile de pompare , tratare si injectie : substantele folosite pentru tratarea
titeiului si apelor reziduale, pentru tratamentul son delor, la tratamente la instalaț ii de
adâncime si de suprafata etc.;
 emisii indirecte de substanțe chimice prin evaporare, rezultate din bazinele de
ape uzate și depuse pe suprafața solului;
 devers ǎri accidentale de fluide de forare sau de fracturare amestecate cu
particule solide d in zona depozitelor;
 gestionarea incorect ǎ a deșeurilor solide și chimice implicate în operațiile de
extracț ie a gazelor ș.a.
 sondele abandonate : polueaz ǎ prin emanaț ii sau canalizari de fluide acumulate,
în special de gaze.
 scurgerea și împrǎștierea fluidului de foraj și/sau a fluidelor de fracturare
utilizate în forajul orizontal, care sunt pe bază de polimer sau ulei sintetic;
 scurgeri accidentale prin structurile geologice strǎbǎtute de traseul sondei
(fisur ǎri);

3 Radu R ăducu, (2014,decembrie), Raportul “Resurse de gaze naturale din z ăcăminte neconvenționale –
Potențial și valorificare ” pag. 55 -56

 scurgeri accidentale datorate ciment ǎrii incorecte a puțurilor;
 scurgeri de aditivi chimici componenți ai fluidelor de fracturare transportați în
cisterne și supuși amestecǎrii;

ITOPF (Federația Internațională a Proprietarilor de nave cu risc de poluare) menține
o bază de date de scurgeri de petrol din tancuri, operatorii de transport combinat și
barje. Acesta con ține informații cu privire la scurgeri accidentale de petrol persistente și
non-persistente din 1970, cu excep ția celor care rezultă din acte de război.
Din motive istorice, deversările sunt, în general, clasificate în func ție de mărime, <7
tone, 7 -700 tone și > 700 tone.Informații le sunt accumulate la aproximativ 10.000 de
incidente, marea lor majoritate (81%) se încadrează în categoria cea mai mică și anume
<7 tone.
Două scurgeri mari (> 700 tone) au fost înregistrate în 2015. Ambele comunicate de
petrol a avut loc ca urmare a unei coliziuni. Prima , în Singapore, în luna ianuarie, a dus
la o deversare de aproximativ 4.500 de tone de țiței, iar al doilea în Turcia, în luna iunie
a dus la o deversare de aproximativ 1.400 de tone de petrol4.

Fig. 1.3 Numărul de scurgeri mari (> 700 tone) din 1970 până în 2015

4 Federația Internațională a Proprietarilor de nave cu risc de poluare, Date statistice privind scurgerile de
petrol în apă ,(2015), disponibil on -line la: http://www.itopf.com/knowledge -resources/data –
statistics/statistics/ [accesat:14.01.2016]

Potrivit acestui grafic re alizat de ITOPF , se pare că apogeul a fost atins î n
perioada 1970 -1979 cu o medie anuală de 24.5 de scurgeri.

1.5 Topul statelor cu cele mai mari rezerve de petrol.

Deși petrolul este o sursă epuizabilă de energie, în ultimele luni prețul aurului negru
a scăzut cu peste 60%, provocând grave probleme financiare unor state, în special
Rusiei și Venezuelei.
Economia rusă este dependentă în propor ție de peste 60% de exporturile de gaze
naturale și petrol, iar ce s -a întâmplat în ultima perioadă cu rubla demonstrează din plin acest
lucru.Astfel, moneda rusească a pierdut vertiginos din valoare la sfâr șitul anul ui 2014, exact în
aceea și perioadă în care cotațiile țițeiului s -au prăbu șit abrupt.
Ulterior, în lunile februarie -mai petrolul a câ știgat aproximativ 20% din preț, iar rubla s –
a apreciat și ea la rând ul său. Situa ția din Venezuela este chiar și mai dramatică, țara fiind practic
în faliment și lipsă totală de lichidități. Magazinele, farmaciile și chiar restaurantele au rămas
fără strictul necesar pentru a se aproviziona. În această țară prețurile la ali mente și servicii sunt
cele mai mari din lume, în schimb, benzina și motorina costă doar 1 -2 cen ți, de departe cel mai
mic pre ț de pe glob.
Economiile celor două state sunt strict dependente de țiței, bazându -se ani de -a rândul
pe exporturile de petrol și neglijând crearea unei economii de piață competitive.De altfel, astăzi
Venezuela este țara cu cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. În această țară există
zăcăminte de peste 297 de miliarde de barili de petrol.Iată cum arată TOP 10 al statelor cu cele
mai mari rezerve de petrol din lume dovedite, conform datelor departamentului american de
informa ții energetice, din 2014.5

5 Ziarul “Independent Moldova”, (201 5), Top 10 țări cu cele mai mari rezerve de petrol din lume ,
disponibil on -line la:http://independent.md/harta -top-10-tari-cu-cele-mai-mari-rezerve -de-petrol -din-
lume[accesat:14.01.2016]
TOP 10 al st atelor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume
Locul Țara Rezerve petrol(miliarde barili) % din rezervele mondiale
1 Venezuela 297,6 18,2
2 Arabia Saudit ă 265,4 16,2
3 Canada 173,1 10,6
4 Iran 154,6 9,4
5 Irac 141,4 8,6
6 Kuweit 101,5 6,2
7 Emirate 97,8 6
8 Rusia 80 4,9
9 Libia 48 2,9
10 Nigeria 37,2 2,3

Tabel nr.1.1 (“TOP 10 al statelor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume”)

Este totu și de notat că în cazul anumitor țări, precum Irakul, Iranul sau Libia, se
vorbe ște despre resurse mult mai mari, care însă nu au fost încă demonstrate oficial.
De asemenea, 8 state din acest top (Venezuela, Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuwait,
Emiratele Arabe Unite, Libia și Nigeria) fac parte din Organizația Țărilor Exportatoare
de Petrol (OPEC), care mai cuprinde alte 4 state și care deține peste 40% din rezervele
mondiale de petrol.De altfel, una dintre cauzele care au determinat o scădere at ât de
puternică a pre țului petrolului este că Arabia Saudită, care deține o mare parte din
controlul acestei organiza ții, a refuzat în repetate rânduri să -și micșoreze producția.
Saudi ții au fost susținuți de Iran și Irak, țări care dețin rezerve important e de petrol și ale
căror economii depind de exporturi.
Statele OPEC ar avea profit de pe urma vânzărilor de petrol chiar dacă barilul ar
costa și 20 de dolari, în timp ce în alt e state, precum SUA, Canada sau Rusia, profitul ar
exista doar dacă barilul ar costa minimum 40 de dolari. În iunie 2013, un baril de petrol
Brent costa 117 dolari americani. Astăzi, acest tip de petrol este comercializat cu 46 de
dolari.
1.6 Riscuri în activit atea de petrol.

În general, impactul scăderii prețurilor la țiț ei asupra compa niilor din industria de
petrol și gaze active în Româ nia, dar nu numai, s -a concretizat în întâ rzierea proiectelor
sau chiar renunț area la unele pr oiecte importante de explorare și producție a
hidrocarburilor, convenționale sau neconvenționale, reducerea investițiilor, pierderi î n
cifra de afacer i, reduceri de personal s.a. Față în față cu efectele acestui fenomen,
companiile di n domeniu au evaluat riscurile și au elaborat planur i de mă suri concrete
pentru perioada urmă toare6.
Pe plan internațional scăderea prețului petrolului a lovit puternic industria de
profil. Exemplele sunt multiple, însă există ș i companii, precu m ExxonMobil, pentru
care situația nu pare atât de tragică. „Exxon se află î ntr-o poziț ie financia ră solidă,
rezultată din conf irmarea strategiei de business ș i avantajele competitive, ce includ
modelul integrat, flexibilitatea î n aprovizionarea cu materii prime ș i un portofoliu
echilibrat. Exxon este unic poziționată pe piață pentru a investi î n noi r esurse energetice
la nivelul î ntregului ciclu de afaceri. Planurile noastre de cheltuieli de capital n u sunt
afecta te de recentele reduceri de preț uri ale petrolului. Utiliză m un interval de va lori
pentru a ne evalua investițiile”, au declarat reprezentantii celei mai mari companii
americane din domeniul energiei.
Bogdan Popescu, Non -Executive Director Zeta Petroleum , afirma că „Primele
efecte au și apărut – renunțarea la unele proiecte sau întârzierea unor mari proiecte de

6 Lavinia Iancu, (2015), Provoc ări, riscuri și măsuri de contracara re a efectelor scăderii prețurilor
țițeiului, disponibil on -line la : http://www.petroleumreview.ro[accesat:15.02.2016]

explorare și producție de resurse neconvențio nale: gaze și petrol din argilit e, nisipuri
asfaltice, dar și cele din ape foarte adânci sau din bazinele arctice. Asistăm de asemenea
la anunțuri zilnice ale marilor companii de reducere sensibilă a investițiilor în proiecte
de producție convenționale. Cum volumul a cestei surse epuiz abile de energie se reduce
totuș i continuu – indiferent de această reducere drastică a cotaț iei barilului de petrol –
vom asista la o reluare a creșterii prețurilor î ntr-un viitor apropiat”
La rândul său, gigantul petrolier Schlumberger a decis disponibilizarea a 9.000
de angajați, ceea ce echivalează cu o reducere a cheltuielilor de 296 de milioane de
dolari. Astfel, „ca răspuns la scăderea prețurilor materiilor prime și la reducerea
anticipată a cheltuiel ilor de explorare și producție, am decis să diminuăm numărul total
de angajaț i, pentru alinierea la nivelul anticipat a l activităților în 2015”, afirma Paal
Kibsgaard, director executiv. La capitolul măsuri de protecție, paleta este destul de largă.
În timp ce unele companii au adoptat planuri de restrângere a cheltuielilor, operând
reduceri de personal, înghețarea salariilor, diminuarea investițiilor, altele se orientează
spre găsirea de noi produse, pentru aceiași clienți, lărgirea bazei de clienți din sec toare
fără legatura directă cu industria de petrol și gaze, creșterea competitivității, mă suri
supliment are de eficientizare a producț iei etc .

Capitol 2. Industria petrol și gaze în România : evolu ție și
oportunitate strategică.

2.1 Istoric al petrolului și gazului în România.

România are una dintre cele mai vechi industrii ale țițeiului și gazului din lume:
peste 150 de ani de rafinare și extrac ție industrială a țițeiului și aproape 100 de ani de
producție a gazelor naturale.

2.1.1 Extracția și rafinarea țițeiului.

Prima producție industrial ă oficiala de petrol din lume s -a inregistrat în
România, în 1857, cu o cantitate de 275 de tone , din care cele mai mari cantități s -au
obținut în regiunile Dâmbovița și Prahova (Colibași, Valea Lungă, D răgăneasa,
Filipe știi de Pădure, Păcureți, Buștenari, Măgureni, Matița, Țintea, Băicoi și Câmpina),
Bacău (Solonț, Lucăne ști,Tețcani, Zemeș, Câmpeni și Moinești) și Buzău (Arbănași,
Lopătari, Fundul Sărății – azi Sărata Monteoru). La Ploiești, în același a n intra în
funcțiune prima rafinărie de petrol de tip industrial din lume, iar Bucurestiul devenea
primul oraș din lume iluminat public cu petro l lampant.

În perioada 1857 -1900, producția românească de petrol – 1,5 milioane tone (mt)
– a ocupat locul cinci în lume după cea a SUA, Rusiei, Mexicului și Indiilor Olandeze7.
România era, alături de regiunea Baku, o sursă majoră de țiței din Bazinul Mării Negre.
Ultimul deceniu al secolului al XIX -lea consemnează pătrunderea capitalului
internațional în industria petrolieră românească. În 1895 a început la Câmpina
construcția rafinăriei Steaua Română, una dintre cele mai mari din Europa la acea dată,
cu capital al Deutsche Bank. În 1904, Standard Oil a întemeiat Societatea Româno –
America nă iar Deutsche Bank a construit rafinăria Vega. Un an mai târziu, grupul
bancar Rotschild înființa Societatea Aquila Franco -Română, care a luat în folosință
rafinăria din Plopeni. În 1908, Royal Dutch Shell întemeia Societatea Astra care, după
doi ani, fu ziona cu compania Regatul Român sub numele de Astra Română. În 1910 se
construie ște rafinăria Orion, cu capital britanic, iar Aquila Franco -Română dă în
funcțiune la Ploie ști rafinăria Columbia.
Companiile internaționale aveau să domine industria petroli eră românească
până la sfâr șitul celui de -al Doilea Război Mondial, atât din punct de vedere al
capitalizării și tehnologiei, cât și al producției al capacității de rafinare. Investițiile în
România în 1914 erau distribuite astfel: 27,4% capital german; 47 ,9% anglo -olandez;
6,2% american; 8,6% franco -belgian; 1,8% italian; 8,1% românesc8.
Însă la sfârșitul lui 1944, industria națională de țiței și gaze era distrusă în
proporție de 50 -60%. În 1945, sub dominația Uniunii Sovietice, au fost instituite
sovromurile , întreprinderi mixte sovieto -române ce aveau ca scop recuperarea datoriilor
României față de URSS. Primul dintre ele a fost Sovrompetrol, structură în care a
funcționat industria petrolieră până în 1956, când aceste entități au fost desființate . La
11 iunie 1948,toate companiile de petrol și gaze au fost naționalizate. După această dată,
accesul românesc la tehnologia și capitalul occidentale a fost blocat. Izolarea a durat
două decenii, până la pasagera destindere politică din 1968, dar nici du pă aceea
România nu și-a mai putut permite importul de tehnologie de vârf, astfel că decalajul
față de lumea industrializată a persistat.
Producția de țiței a ajuns în 1965 la 12,8 mt și a atins un vârf neegalat de 15 mt
în 1976 și 1977, după care a intra t într -un declin continuu, ca urmare a exploatării
intensive: 12 mt în 1980, 8,1 mt în 1990, 7 mt în 1995, 6,3 mt în 2000, 5,5 mt în 2006 și
4,3 mt în 2013, coborând sub nivelul producției din 19309(Fig.4) .

7 Gheorghe Ivănu ș, Ion Ștefănescu, Niculae N. Antonescu, Ștefan -Traian Mocuța și Mihai Pascu
Coloja(2008), Industria de petrol și gaze din România , Editura AGIR, Bucure ști, p. 18.
8 Ivănu ș et al. (2008 ), p. 114
9 BP Sta tistical Review of World Energy,( 2014 ), disponibil on -line la :
http://bp.com/statisticalreview[accesat :25.03.2016 ]

Sursa: BP Statistical Review (2014)

La începutul anilor 1990, activitatea de explorare și producție a scăzut puternic.
Activitățile de explorare ale unor companii internaționale, precum Amoco și Shell,
pentru descoperirea de noi zăcăminte de țiței nu au avut rezul tatele scontate. În 1997
a fost înființată Societatea Națională a Petrolului „Petrom S.A.”, ale cărei acț iuni au fost
listate pe Bursa de Valori Bucure ști în septembrie 2001. În aprilie 2002 a avut loc
procesul de privatizare a SNP Petrom S.A., finalizat în 2004 cu preluarea a 51% din
pachetul de acțiuni de către compania austriacă OMV. În prezent, OMV Petrom
operează circa 240 de zăcăminte comerciale de țiței și gaze, aproximativ 10.000 de
sonde onshore și șapte platforme offshore în Marea Neagră.

2.1.2 Sectorul gazelor naturale.

Istoria românească a gazelor naturale este ceva mai recentă, dar tot printre cele
mai vechi din lume. În 1865 s -au înregistrat primele relatări privind utilizarea gazelor
naturale asociate petrolului lângă Băicoi, urmate în 1882 de Colibași și Ploiești, în
189310.
Deși gazele de sondă au reprezentat o resursă importantă pentru rafinării și
petrochimie, folosirea lor în România a început abia în 1924, când Societatea Româno –
America nă a săpat o sondă în zona Boldești. Compania a capt at gazele și le-a folosit
drept combustibil, construind o conductă până la rafinăria Teleajen. În 1926, producția
zilnică de gaze era de circa 5 milioane m3, din care Prahova deținea 35,7%,
Transilvania 6 0,8%, iar B acău, Dâmbovița și Buzău, 3,5%11. În 1928, mulțumită
abundenței gazelor de sondă, compania Unirea a construit o conductă de alimentare a

10 Dumitru Chisăliță, (2004), Momente în istoria gazelor naturale din România , Editura Academprint,
Târgu Mure ș
11 Ivănu ș et al., ( 2008 ), Istoria petrolului în România , Editura AGIR, Bucure ști, p. 484

Ploieștiului, care a devenit primul oraș din țară ce a folosit gaze de sondă pentru încălzit
și iluminat12.
Începând din 1978, România importă gaze naturale prin conducta Trans –
Balcanică, care livrează gaze ruse ști în România, Bulgaria, Grecia, Turcia și fosta
Iugoslavie. După colapsul URSS, aceste țări au continuat să importe gaze naturale din
Federația Rusă.
În 1991 este înființată Regia Autonomă a Gazelor Naturale „Romgaz R.A.”
Media ș, care se transformă în 1998 în Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz
S.A.”. Romgaz operează în prezent 153 de zăcăminte comerciale, circa 3.200 de sonde
și șase depozite subterane proprii (Sărmă șel, Cetatea de Baltă, Bilciurești, Bălăceanca,
Urziceni și Ghercești)13.

2.2 Situația actuală a industriei de petrol și gaze.
România deține rezerve și producție semnificative de țiței și gaze naturale, dar
cuo tendință netă de scădere. Zăcămintele sunt mature și fragmentate, iar producția per
sondă e dintre cele mai mici din Europa. Potrivit Autorității Naționale de Reglementare
în domeniul Energiei (ANRE), principalii pro ducători de gaze naturale în decembrie
2015 erau OMV Pe trom (41,95%) și Romgaz (53,46 %). Există și mici producători
independenți, precum Amromco Energy (3,12%), Foraj Sonde (0,12%), Raffles Energy
(0,06 %) și alții (Fig.5).

Fig. 5 Producț ia de gaze naturale în luna decembrie 2015

Sursa : ANRE, decembrie 2015

12 Dumitru Mihu, ( 2002), Istoricul distribuției de gaze în Prahova , in Jurnalul de petrol și gaze – Ploie ști,
p. 52
13 Ivănu ș et al. 2008, pp. 668 -669

Potrivit BP (2014), rezervele dovedite de țiței erau, la sfâr șitul anului 2013, de
600 milioane barili (84 mt), în cre ștere de la 500 milioane barili (70 mt) în 2003, dar în
diminuare față de 1 miliard barili (140 mt) în 1993, iar cele de gaze naturale erau în
2013 de 100 miliarde m3 (mmc), în diminuare de la 300 mmc în 2003. Estimarea
Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) este mai conservatoare: în 2013,
rezervele certe erau de 52 mt de țiței și 120 mmc de gaze naturale – date care se
coroborează cu cele privind rezervele proprii ale OMV Petrom: 49 mt la sfâr șitul lui
201314.
În 2013, producția de gaze a fost de 11 mmc – în scădere de la 13 mmc în 2003,
dar în u șoară cre ștere față de 10,9 mmc/an în 2012, 2011 și 201015– iar cea de țiței a fost
de 87.000 barili/zi (4,3 mt/an), constantă față de 201216.Anuarul Statistic al României
raportează pentru țiței o producție internă de 4,12 mt în 2011 (în scădere de la 4,18 mt
în 2010 și 4,39 mt în 2010 – Fig.6), iar pentru gaze o producție de 8,72 mt echivalent
petrol (mtep) în 2011, față de 8,70 mtep în 2010 și 8,96 mtep în 200917.

Fig. 6: Producția internă și importurile de țiței

Sursa :Institutul Național de Statistică , 2013

Prin diminuarea zăcămintelor convenționale, producția agregată de țiței și gaze
este preconizată a scădea cu 4 -9% anual astfel că, la nivelul actual de producți e,
România mai are rezerve de gaze pentru 10 ani și rezerve de țiței pentru 19 ani18(Fig.7).

14 OMV Petrom, Raport anual pentru 2013
15 BP Statistical Review of World Energy,( 2014), p. 22
16 BP Statistical Review of World Energy,( 2014),p. 8
17 INS, Raport anual, ( 2012 ), p. 497
18 ANRM, Raport anual , (2013), „Harta resurselor României: în câți ani se vor termina rezervele de
gaze naturale, petrol și cărbune”

Fig. 7 Producția internă și importul de gaze natural.

Sursa : ANRE, rapoarte anuale 2009 -2013

Gazele naturale reprezintă 30% din structura consumului de energie primară, în
vreme ce petrolului îi revin 25%19. 50% din produsele petroliere sunt consumate în
sectorul transporturilor. În prezent sunt active trei rafinării: Petrobrazi Ploie ști (Petrom),
Petromidia Năvodari (Rompetrol) și Petrotel Ploiești (Lukoil).
În structura producției de energie electrică, hidrocarburile au constituit în 2013
14,9%, iar păcura nu a depă șit 1% (ANRE 2013). După punerea în funcțiune a celui de –
al doi -lea reactor nuclear de la Cernavodă în 2007, petrolul și gazele au fost parțial
înlocuite în mixul energiei electrice de energia nucleară și, începând cu 2011, de sursele
de energie regenerabilă (SER). În 2012, OMV Petrom a intr at pe piața de electricitate cu
centrala pe gaze Petrom Brazi, de 860 MW, iar Romgaz a preluat în 2013 termocentrala
pe gaze de la Iernut, de 800 MW. Cre șterea producției din surse regenerabile a mărit
necesarul de capacitate de generare dispecerizabilă, p entru echilibrarea sarcinii în
sistemul național de transport al energiei electrice. În acest scop, datorită flexibilității
lor, termocentralele pe gaze sunt cea mai adecvată soluție.
Începând cu 2011 are loc o scădere progresivă a consumului de gaze natu rale:
13,9 mmc în 2011, 13,5 în 2012 și 12,5 în 2013 (BP 2014). Astfel, în doar trei ani,
scăderea consumului la nivel național a fost de 10%. Față de 2003 (18,3 mmc), scăderea
este de aproape 32% — iar tendința s -a menținut și în prima jumătate a lui 2014 .
Și ponderea importurilor în consumul de gaze naturale a scăzut constant în
ultimii ani, de la 3 mmc în 2011 la 2,6 mmc în 2012 și 1,5 mmc în 2013. Importurile de
țiței în 2013 au fost de 101.000 barili/zi (circa 60% din consum), cu 1,7% mai puțin
decât în 2012 (Fig. 6 ). De și România are o rată de dependență de importuri de energie
de doar 21% (locul trei în UE ca nivel de independență energetică), fără dezvoltarea
unor noi surse de hidrocarburi dependența este preconizată a atinge 50% în următorii 10
ani.

19 Eurostat 2012, Consumul național de energie primară , EU28, diponibil on -line la:
htpp//:epp.eurostat.ec.europa.eu, accesat[03.04.2016]

Investițiile în dezvoltarea unor noi zăcăminte autohtone și în creșterea
productivității gaziferelor mature pot transforma România într -un exportator net de gaze
chiar înainte de sfâr șitul actualului deceniu. România poate deveni un pol regional
de tra nzacționare a gazelor naturale, în care consumatorii să aibă oportunitatea alegerii
prețului cel mai favorabil, oricare ar fi sursa gazelor, internă sau externă.

2.3 Piața de gaze naturale.

Piața românească de gaze naturale este structurată în trei segmente: producție
(în principal, Romgaz și OMV Petrom), transport și stocare (Transgaz, respective
Romgaz, Depomure ș și Amgaz) și distribuție și furnizare (E.ON Gaz Distribuție și
Distrigaz Sud Rețele, E.ON Gaz România, GDF Suez Ener gy România și alți 137 de
micioperatori și rețele municipale). Companiile regionale de distribuție au fost
privatizate în 2004, când GDF Suez a achiziționat Distrigaz Sud și 2005, când E.ON a
achiziționat Distrigaz Nord.
Piața internă de energie a intrat la începutul anilor 2000 într -un proces de
liberalizare progresivă, care s -a accelerat după accederea în UE, dar care încă nu s -a
finalizat. A fost atins un grad semnificativ de separare între activitățile de producție,
transport, distribuție și furnizare de energie electrică și gaze. Începând din 2007, toți
consumatorii sunt eligibili să -și schimbe furnizorul de gaze naturale. Dar, în ciuda
liberalizării, circa 50% din piață este încă reglementată – alocarea gazelor naturale din
producția internă se face l a prețuri controlate, în baza unor contracte -cadru aprobate de
ANRE.
În prezent este în curs de implementare un calendar de dereglementare a
prețurilor, agreat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în iunie
2012, prin ridicarea prețul ui reglementat în pa și trimestriali. La gaze naturale,
liberalizarea prețurilor pentru consumatorii casnici urma să se încheie la 31 decembrie
2018, iar pentru cei non -casnici la 31 decembrie 2014. Liberalizarea pentru
consumatorii casnici a fost amânată p ână la 30 iunie 2021, prin modificarea Legii
Energiei Electrice și a Gazelor Naturale 123/2012, dar această decizie nu are încă
acordul Comisiei Europene.

2.4 Aportul companiilor internaționale.

Numeroase companii internaționale î și aduc aportul tehnol ogic și investițional la
dezvoltarea sectorului petrolier românesc. Halliburton, una dintre cele mai mari
companii ale lumii în domeniul produselor și serviciilor petroliere, este reprezentată în
România prin Halliburton Energy Services Romania SRL, fiind interesată de proiectele
de cre ștere a ratei de recuperate din zăcămintele convenționale onshore și de dezvoltarea
celor din apele adânci ale Mării Negre. Halliburton a furnizat servicii și echipamente
pentru programul de foraj offshore al parteneriatului ExxonMobil și OMV Petrom. La

Ploie ști, Halliburton deține din 2013 o capacitate de producție de echipamente și o
platformă logistică.
Schlumberger, cel mai mare furnizor mondial de tehnologie și soluții tehnice
pentru producătorii de petrol și gaze natura le, este prezentă în România post -comunistă
din 1994, dar istoria sa românească este mult mai veche: în 1931, a fost înființată la
Câmpina Misiunea Schlumberger, companie de prospecțiuni geofizice de pionierat, care
a introdus la Bolde ști tehnologia carota jului electric. În 2003, Schlumberger a preluat
administrarea unui amplu proiect de îmbunătățire a producției zăcământului gazifer
Laslăul Mare, al Romgaz. În 2013, compania avea în România peste 450 de angajați.
Weatherford Atlas GIP S.A., filiala române ască a grupului de produse și servicii
petroliere Weatherford International, are o legătură genealogică cu Misiunea
Schlumberger prin descendenta acesteia din epoca sovromurilor și după aceea,
Întreprinderea de Carotaj și Perforare Ploiești, devenită în 19 91 Atlas GIP S.A. În 2008,
Weatherford a devenit acționar majoritar al Atlas G.I.P., care este furnizor de servicii
geofizice și asistență tehnică pentru activitatea de foraj. Dar prezența în România a
consorțiului este mai extinsă: Weatherford International Eastern Europe este furnizor de
servicii de foraj, evaluare, echipare a sondei, producție și intervenție.
Compania Honeywell, unul dintre liderii mondiali în domeniul tehnologiilor de
producere nepoluantă a energiei , a sistemelor de înaltă eficiență energetică și a
echipamentelor de siguranță și securitate a operațiunilor industriale, deține în România
trei fabrici, în Bucure ști, Ploiești și Lugoj, cu 2.200 de angajați, fabrici în care a investit
peste 100 de milioan e de euro.
Una dintre cele mai mari companii petroliere independente, Hunt Oil, este
prezentă în România din 2011, prin Hunt Oil Company of Romania (HOCOR). Hunt
Oil încheiase deja în 2010 un parteneriat cu OMV Petrom pentru explorarea în comun a
perimetr elor Adjud și Urziceni Est. De asemenea, compania integrată spaniolă Repsol,
cu operațiuni în întreaga lume, a încheiat în februarie 2013 cu OMV Petrom un accord
prin care Repsol achiziționa o participație de 49% din zona de adâncime de peste 2.500 –
3.000 d e metri a perimetrelor de hidrocarburi Băicoi V, Târgovi ște VI, Pitești XII și
Târgu Jiu XIII.
Și alte companii internaționale sunt prezente ca operatori de perimetre de
hidrocarburi: Lukoil, Total, Panfora, NIS, Sterling Resources, ADX, Stratum Energy,
Clara Petroleum. Alte firme au intrat în parteneriate cu titulari de concesiune, pentru
explorarea și dezvoltarea de zăcăminte: Petrofac, PetroSantander și Expert Petroleum.
La începutul lunii octombrie 2014, compania texană Stratum Energy a anunțat
începe rea producției de țiței și gaze naturale la Moinești (jud. Bacău)20. Sondele Poduri
1 și Poduri 2 produc 450.000 m3/zi de gaz și 100 m3/zi de condensat și țiței ușor. Cu
investiții realizate de 70 milioane de dolari și de alte 150 milioane de dolari planifi cate,
compania î și propune să dezvolte câmpul petrolifer Poduri, descoperit în 2012, și să
atingă o producție de 1 milion m3/zi în primul trimestru din 2015, când încă două sonde

20 Claudia Pârvoiu,(2014), „ Stratum Energy începe producția de gaze în județul Bacău ”, disponibil on –
line la : http://www.hotnews.ro/ , accesat [04.04.2016]

vor produce la capacitate optimă. Astfel, Stratum va fi al treilea producător de gaze
naturale al României, după Romgaz și OMV Petrom.
Potrivit unei analize a Economica.net din 2013, investițiile în industria
serviciilor petroliere au depă șit 500 milioane euro în țara noastră în ultimul
deceniu21.Cifra este semnificativă, dar e doa r o fracțiune față de cele 8,5 miliarde euro
investite de OMV Petrom în aceea și perioadă, din care 65% au fost alocate operațiunilor
de explorare și producție.

2.5 Fondurile europene.

O parte din necesarul investițional al sectorului energetic românesc poate fi
acoperit de fonduri europene. Pentru marile proiecte de infrastructură energetică,
Comisia Europeană a adoptat la 14 octombrie 2013 lista Proiectelor de Interes Comun
(PCI), care include 248 de propuneri selectate de 12 grupuri regionale de experți.
Proiectele ce vor fi selectate pentru investițiile finale vor beneficia de procedure
simplificate de autorizare și reglementare, precum și de cofinanțare prin intermediul
Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), cu un buget de 5,8 mil iarde euro
pentru exercițiul financiar 2014 -2020. Dar fondurile MIE nu reprezintă decât circa 3%
din investițiile de 200 miliarde euro necesare până în 2020 numai pentru proiectele de
interconectare transfrontalieră, astfel că vor trebui direcționate către un număr redus de
proiecte critice22.Pentru Europa de Sud -Est, este necesară consultarea la nivel
interguvernamental între țările regiunii, pentru definirea și prioritizarea unor proiecte
comune care să fie susținute colectiv ca propuneri pe lista PCI.
Fondurile europene pentru România pentru intervalul 2014 -2020 totalizează
30,5 de miliarde euro, din care pot fi cofinanțate proiecte în valoare totală 50 de
miliarde euro. Programele operaționale care permit investiții în domeniul energetic sunt
cel de In frastructuri Majore, care include proiecte în domeniul eficienței energetice, al
proiectelor integrate de mediu și al pregătirii resurselor umane, și cel de Competitivitate,
care include proiecte de cercetare și dezvoltare, dezvoltarea polilor de competiti vitate,
promovarea transferului de tehnologie și eficientizarea consumului energetic în clădirile
publice23.
Deși extrem de importante, fondurile europene nu pot acoperi decât în măsură
modestă nevoia de capital a industriei energetice române ști. Cea mai mare parte nu
poate veni decât din sectorul privat.

21 Economica.net,(2013) „ Efectul goanei după resurse: greii serviciilor petroliere au investit deja 500
miliarde euro în România ”, disponibil on -line la : http://www.economica.net/ , accesat [10.04.2016]
22 Comisia Euro peană, „ Strategia europeană a securității energetice ”, disponibil on -line
la:htpp/:ec.europa.eu, accesat[10.04.2016]
23 Ministerul Fondurilor Europene,(2014), Acordul de parteneriat al României pentru perioada de
programare 2014 -2020, Versiune oficială.

Capitol 3. Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Ga ze-
Studiu de caz: S.C. OMV Petrom S.A.

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de țiței și gaze din sud -estul
Europei, cu activități în sectoarele Upstream, Downstream Gas, Downstream Oil.
Grupul și -a consolidat poziția pe piața petrolieră din sud -estul Europei în urma unui
amplu proces de modernizare și eficientizare24. În România OMV Petrom este
principalul producător de țiței și furnizează circa jumătate din producția internă de gaze.
OMV Petrom comercializează gaze prin intermediul diviziei de gaze naturale. Pentru
dezvoltarea sa sust enabilă, OMV Petrom a extins lanțul valoric al gazelor prin
abordarea pieței de electricitate și operează centrala electrică pe gaze de 860 MW Brazi
și parcul eolian Dorobanțu, cu o capacitate de 45 MW.
OMV Petrom procesează țiței în rafinăria Petrobr azi, lângă Ploie ști, cu o
capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone pe an. Rafinăria Petrobrazi a trecut printr –
un proces de modernizare pentru care au fost investi ți 600 mil. euro între 2010 – 2014
pentru a permite procesarea exclusivă a produc ției d e țiței a OMV Petrom din România,
îmbunătă țirea eficienței energetice și a mixului de produse. OMV Petrom este prezent
pe piața distribuției de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria și
Serbia, prin intermediul unei rețele de aproximat iv 780 stații, operate sub două branduri,
Petrom și OMV.

3.1 Analiza SWOT

Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială pentru
înțelegerea poziției strategice a organizației OMV Petrom. Analiza SWOT are ca
obiectiv de a recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere între mediul
intern și extern: alegerea strategiei corecte, încât să fi e adaptate punctele tari la
oportunită ți, să reducă la minimum riscurile și să elimine punctele slabe.
De asem enea OMV Petrom a concretizat 3 analize SWOT d.p.d.v al domeniului
productiv , comercial și financiar.

24 OMV Petrom, (2016), disponibil on -line la: http/:www.omvpetrom.com, accesat[15.04.2016]

ANALIZA DOMENIULUI PRODUCTIV
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
 Întreaga producț ie de țiței a țării
este extrasă și procesată de că tre
Petrom;
 Existența unor capacități mari de
producție, rafinare și stocare pentru
țiței ș i produse petroliere;
 Sector petrochimic puternic
integrat cu rafinaria;
 Legă turile directe prin conducte
între cele două rafinării importante
(Petrobrazi și Arpechim) și
rafinăriile din vecină tate;
 Flexibilitatea în pre lucrarea
diferitelor tipuri de țiței (indigen ș i
din import);
 Produse calitative ș i în
conformitate cu standarde ridicate;
 Gama diversificată de produse;
 Reducerea producției de țiț ei în
ultimii patru ani;
 Exploatarea sub 50% a
capacităților de producție ale
rafină riilor;
 Costuri de rafină rie mari;
 Existența unor capacități de
producț ie învechite;
 Capacităț ii de transport
învechite (conducte);

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Singura compani e care a
descoperit rezerve de țiț ei;
 Modernizarea și
retehnologizarea rafină riilor, ceea
ce duce la reducerea costurilor de
producț ie;
 Deține o infrastructură bine
dezvo ltată față de multe companii
din Centrul ș i Estul Europei;
 Lipsa fondurilor ne cesare pentru
a realiza investiț ii în tehnologii
moderne;
 Lipsa lichidităț ii în economie;
 Creșterea importurilor de țiț ei.

ANALIZA DOMENIULUI COMERCIAL
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE

 Compartimentul eficient de
marketing;
 Petrom este foarte cunoscut atât
intern cât și internaț ional;
 Lider pe piaț a produselor
petroliere;
 Lansează sau îmbunătățeș te în
fiecare an produsele;
 Costuri ridicate la fabricarea
produselor, în condițiile în care prețurile
de distribuție sunt printre cele mai
scăzute de pe piața interna;
OPORTUNITĂȚI
AMENINȚĂRI

 De a consolida relaț ia companie –
client;
 De a crește cota de piață ;
 De a p ătrunde pe noi pi ețe de
distribuție stră ine;
 dezvoltarea rapidă a celorlalț i
operatori;

ANALIZA FINANCIARĂ
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
 evoluție favorabilă din punct de
vedere economic, în special în
ultimii ani datorită reorganiză rilor
care au avut loc;
 existența capacității de
autofinanț are;
 existența capacităț ii de
îndatorare;
 dispune de lichidităț ii necesare
acoperirii datoriilor pe termen
scurt;
 indicatorii de evaluare a acțiunilor
mai puț in favorabili decât la alte companii
petroliere din regiune;
OPORTUNITĂȚI
AMENINȚĂRI

 posibilităț ii de investire;
 dezvoltarea activităț ilor externe;
 putere de cumpărare redusă ;
 fiscalitate ridicată .

3.2 Planul de afaceri , instrument de implementare a strategiei companiei.

3.2.1 Acțiuni OMV PETROM S.A. (SNP)

Informa ții OMV PETROM S.A. (SNP) :
Cod Reg. Com. J40/8302/1997
Domeniu Rafinare Petrol/Distribuț ie
Website www.omvpetrom.com
E-mail investor.relations.petrom@petrom.com
Adresa BUCURE ȘTI, sector 1, Str. Coralilor nr. 22 ("Petrom City")
Localitate Bucureș ti
Telefon : 0800 800 064
Fax: 0372868518
Petrom SA a fost inființată în anul 1991 sub forma Regiei Autonome a
Petrolului RA, care a fost reorganizată în 1997 sub forma Societății Naționale a
Petrolului Petrom SA. În anul 2004 compania a fost privatizată către grupul austriac
OMV , care a preluat 51% din capitalul social. Ulterior, compania a achiziționat filialele
OMV din România, Bulgaria și Serbia care operau benzinării OMV în aceste
tări.Acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București (BVB) încă din
septembrie 2001 ( simbol bursier SNP )25.
Cotație acțiuni SNP :

Ultimul preț SNP 0.2590
Variaț ie: 0.58%
Deschidere: 0.2585
Maxim / Minim 0.2595 / 0.2575
Preț mediu: 0.2588
Volum: 88,778
Divid. yield: n/a
Valută : RON
MktCap: 14,670,824 ,259
Valoare nominală : 0.1000
Piață : RO
Free Float: 9.36
Nr. acț iuni: 56,644,108,335

25 Cota ție acțiuni SNP,(2016,august), domen iu Rafinare Petrol/Distributie , disponibil on -line
la:http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni -SNP, accesat[20.08.2016]

Fig.8 Evoluția prețului acțiunilor OMV PETROM S.A. (SNP) în 2016 .
Preț/acțiune
RON

Structura acționariatului26 OMV Petrom este formată din:
 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
 20,64% Statul Roman
 18,99% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în
cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a
despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor d in perioada
regimului comunist)
 9,36% Alți acționari

26 Struc tura ac ționariatului OMV Petrom, (2016), disponibil on -line la: http/:www.omvpetrom.com,
accesat[15.04.2016]

Fig.9 Structură Acționari

3.2.2 Produse și servicii

Portofoliul de produse Petrom a fost construit pentru a satisface to ate exigențele
clienților . Nivelul ridicat de calitate și permanenta îmbunătățire a pr oduselor și
serviciilor contribuie la rețeta de succes a Petrom.
Fig.10 Carburan ți pentru aviație

Pentru clienții din domeniul aviației, Petrom a îmbunătățit combustibilul pentru
avioane cu motor cu reacție, prin omologarea combustibilului Jet A -1 în anul 2004, ce
se produce în prezent în rafinăria Petrobrazi. Produsele aviatice sunt livrate utilizatorilor
finali prin intermediul unei rețele de par teneri ce folosesc propriile sisteme logistice în
cadrul aeroporturilor, respectiv prin propria sa rețea. Pe lângă faptul că este principalul
furnizor de combustibil pentru avioane cu reacție în România, Petrom se implică și în
cercetarea și dezvoltarea de noi produse și îmbunătățirea calității.

Fig.11 Bitumuri pentru drumuri – Calitate pe care se poate construi

Mesopotamienii foloseau bitum în urmă cu 7000 de ani drept agent de legătură
în construcții. În prezent, obținem bitum ca material valoros pentru construcții prin
distilarea țițeiului de înaltă calitate. Bitumul se obține prin oxidarea deșeurilor rămase
după distilarea petrolului din combustibilul rezultat în urma distilări primare a țițeiului
ales fără parafină. Produsul este foarte important în unele domenii datorită
aplicabilității, în special în domeniul construcțiilor rutiere și al sistemelor de
hidroizolare. Create special pentru construcțiile rutiere, bitumurile noastre pentru
drumuri se obțin in mod exclusiv prin procese de dis tilare a țițeiului ales special.
Rezultatul il reprezintă materialele de construcții absolut omogene.
Fig.12 Gaze naturale

Gazele naturale reprezintă un produs valoros și o sursă de energie utilizată în
gospodărie, comerț și industrie, iar sectorul gazelor naturale a înregistrat o ascensiune
rapidă în ultimii 20 de ani. Gazele naturale au o paletă foarte largă de utilizare în
economie și sunt un combustib il prietenos pentru mediu. De aceea, expansiunea
constantă a rezervelor de gaze naturale utilizabile este o veste foarte bună.
Metodele de explorare sunt îmbunătățite constant și acest lucru ne permite să
descoperim în fiecare an zăcăminte noi din care extragem gazele naturale. Gazele
naturale sunt o resursă disponibilă de peste 50 de ani și din combustia lor rezultă un
nivel scăzut de emisii poluante, ceea ce ne îndreptățește să considerăm gazele naturale o
sursă de energie a viitorului. Gazele naturale s -au format de -a lungul milioanelor de ani,
din resturi vegetale și animale.
Divizia Gaze Naturale -Petrom și -a consolidat cu succes poziția pe piața gazelor
din Rom ânia, orientându -se către companiile mari de distribuție și producătorii de
energie electrică cu capital de stat, în timp ce societățile afiliate și-au extins prezența pe

piața consumatorilor finali – producători de energie electrică și termică și sectoru l in
sectorul comercial și industrial, dar a reușit să deservească și toate segmentele, de la
micii consumatori casnici până la consumatorii mari.
OMV Petrom Gas S.R.L, membru al Grupului OMV, odată cu privatizarea
Petrom S.A. în 2004, este unul din tre cei mai importanți furnizori de pe piața de gaze
naturale în România. Aceasta i -a dat posibilitatea să -și depășească concurența prin
servicii de înaltă calitate, de încredere și prin siguranța furnizării gazelor naturale.
Petrom Gas, cu acționaria t 100% Petrom, își concentrează atenția în furnizarea de
gaze naturale consumatorilor finali în România, care sunt clienți industriali, comerciali
și CET -uri.Compania a fost fondată pe baza unor principii ca profesionalism și orientare
către client. Aceste principii constituie nucleul conduitei de afaceri al Petrom Gas. Încă
de la înființare din 1999, compania își concentrează atenția asupra clienților săi prin
furnizarea de soluții optime de gaze naturale și construirea de relații de afaceri pe
termen lung cu aceștia, fapt ce s -a concretizat într -un grad înalt de satisfacție și loialitate
al clienților săi .
În calitate de furnizor de gaze naturale business -to-business, Petrom Gas are
responsabilitatea majoră de a asigura securitatea furnizării. Acest fapt este posibil
datorită producție acționarului său unic Petrom și diverselor colaborări cu alți furnizori
de la care compania achiziționează gaze naturale de import sau din producția internă.
Petrom Gas și -a consolidat poziția pe piața românească prin menținerea
portofoliului de clienți, câștigarea de noi clienți și prin construirea unui mix solid de
clienți.
Fig.13 Păcură grea și ușoară

Toți avem nevoie de căldura și energie pentru a supraviețui. Majoritatea
oamenilor doresc confort. Mai mult, foarte mul ți dintre noi se preocupă de protecția
mediului în care vor trăi nepo ții noștri. Păcura este o sursă de energie ce îndeplinește
toate aceste trei cerin țe deodată.

Fig14. Carburan ți Petrom pentru o mai mare satisfacție a cl ientului

Portofoliu de produse din carburanți Petrom a fost lansat în Ianuarie 2009 fiind
creat pentru o mai mare satisfacție a clientului, cu grijă deosebită pentru mediu.
Carburanții Petrom îmbunătățiți ajută la protecția motorului, stimulând putere a maximă
de funcționare printr -un consum redus de carburant. Mai mult, conținutul redus de sulf
(până la 10 ppm pentru toți carburanții Petrom) reduce poluarea, contribuind la protecția
mediului.
Portofoliul cuprinde următorii carburanți și o serie de avantaje :
1. Premium 95 fără Plumb este o benzina cu Cif ra Octanică 95 pentru motoarele
EURO 1 până la EURO5 .
Avantaje:
 Conținut scăzut de sulf: max. 10 ppm
 Conținut scăzut de benzen, cu efect ecologic
 Putere crescută a motorului
 Conținut scăzut de hidrocarburi aromatice, favorizând o putere crescută a
motorului
 Consum scăzut de carburanț
 Ecologic în conformitate cu legile UE
2. Top Premium 99+ este benzină fără plumb cu cifră octanică mare pentru mașinile
cu motor EURO 5 ce poate fi folosit și pentru motoare EURO 1 până la EURO 4.
Avantaje:
 Conținut redus de sulf: 10 ppm
 Conținut scăzut de benzen și de hidrocarburi aromatice, efectul fiind unul
ecologic
 Motorul dezvoltă o putere mai mare datorită nivelului ridicat al COR (Cifrei
Octanice Research) de minim 99 de unități
 Motorul se comportă foarte bine în regim de accelerare -decelerare datorită
nivelului ridicat al COM (Cifră Octanică Motor) de minim 86 d e unități
 Protejează motorul
 Ecologic, în conformitate cu legile UE
3. Euro Diesel 5 este un carburant de calitate pentru motoarele diesel EURO 5, ce
poate fi folosit și pentru motoarele EURO 1 până la EURO 4.

Avantaje:
 Conținut redus de sulf – 10 ppm
 Protecția maximă a motorului
 Consum redus de carburant
 Protejează mediul
4.Top Euro Diesel 5 este un Carburant de calitate pentru motoare diesel EURO 5, ce
poate fi folosit pentru motoarele EURO 1 până la EURO 4 .
Avantaje:
 Conținut redus de sulf: 10 ppm
 Aditiv special P3 care asigură protecția maximă a motorului
 Consum redus de carburant
 Ecologic, mai puțină poluare

5.Lubrifian ți-o gamă variată
OMV Petrom ofer ă o gamă largă de lubrifianți destinați atât sectorului auto, cât
și sectorului industrial sau diverselor aplicații în domeniul feroviar. Gama cuprinde 15
tipuri de ulei de înaltă calitate, de la uleiuri multigrad sau monograd, care protejează
motorul, la uleiuri hidraulice sau de transmisie care fluidizeaza funcționarea
componentelor mașinii
Fig.15 Lubrifianți Auto

Portofoliul produselor Petrom destinate sectorului auto cuprinde uleiuri de
motor multigrad și monograd, minerale sau semisintetice pentru autovehicule in 2 sau 4
timpi și parcuri auto mixte de diverse generații. Acestea au aplicații in transporturi,
const rucții, agricultură și in alte domenii. In plus, găsești uleiuri de transmisie multigrad
și monograd și produse speciale ca: antigel, lichid de frană, lichid de spălare parbriz.
Fig.16 Lubrifianți Industriali

Lubrifianți i ndustriali se adresez ă sectorului industrial cu o gamă variată de
uleiuri hidraulice de extremă presiune pentru instalații hidraulice și hidrostatice, uleiuri
pentru compresoare de aer sau alte gaze, uleiuri de turbină, uleiuri pentru ungerea
transmisiilor industriale, uleiuri de circulație, uleiuri pentru transfer termic și uleiuri
pentru diverse aplicații din domeniul feroviar.
Fig.17 Unsori

Unsorile sunt de dou ă feluri:
 Unsori pentru aplicațiile din domeniul auto si industrial;
 Unsori speciale cu rezistență la apă, temperaturi ridicate și extremă presiune.
Fig.18 Produse petrochimice de calitate

Înalta calitate a produselor fabricate în rafinăria Petrobrazi contribuie la renumele
internațional al mă rcii Petrom. Principalele produse petrochimice fabricate în aceasta
rafinărie sunt:
1.Propilenă este b aza pentru plastice de înaltă calitate , iar la Petrobrazi se produce
propilenă grad rafinare.

2.Toluenul este un solvent folosit pentru lipiciuri, rășină naturală și sintetică, lubrifianți
și alte produse naturale. Este folosit cu preponderență în vopsele, inclusiv în lacurile
nitrocelulozice, adezivi și cerneluri de imprimare.Este de asemenea folosit în ind ustria
chimică și farmaceutică, în special pentru extractia și eliminarea produselor petroliere.
3.Benzenul produs în rafinaria Petrobrazi este folosit ca materie prima pentru industria
compusilor organici: etilbenzen, stiren, polistiren etc.
O alt ă ramură importantă privind imaginea companiei OMV Petrom o constituie
fabricarea p roduse lor chimice precum: cocsul de petrol, sulful și GPL -ul.
Fig.19 Cocs de Petrol

Prin producția de cocs de petrol, chiar și cei mai grei compuși ai petrolului sunt
transformați, prin rafinare, în produse de valoare. Cocsul de petrol este utilizat în
producția de anozi pentru industria aluminiului și a oțelului, precum și în producția de
grafit.Cocsul de petrol este produs în Rafinăria Petrobrazi.
Sulful est e un e lement de bază important pentru agricultură și pentru
oameni .Sulful rezultă din desulfurizarea produselor petroliere. Petrom furnizează sulf
doar în formă solidă clienților mari atât interni, cât și externi.
Fig.20 GPL în recipient sub presiune

GPL înseamnă Gaz Petrolier Lichefiat și este un amestec de hidrocarburi
gazoase în proporții diferite, adus în stare lichefiată în recipiente sub presiune
(butelii/rezervoare). Constituenții principali sunt propanul și butanul, care sunt
hidrocarburi având 3, respectiv 4 atomi de carbon.
La valori normale ale temperaturii și presiunii, aceste hidrocarburi sunt în formă

gazoasă. Pentru a permite depozitarea și utilizarea în bune condiții de către consumatorii
finali, acestea sunt lichefiate. Iată de ce, pentru clienții finali, GPL este depozitat într -un
recipient închis, aflat sub presiune. În România, ținând seama de temperaturile din
timpul iernii/verii, presi unea maximă de depozitare este de 17.65 bari.
Avantaje utilizare GPL:
 căldura apare imediat după arderea gazului;
 are o putere calorica mare;
 nu poluează mediul prin ardere;
 este o energie independentă și sigură;
 are variate și multiple întrebuințări.
Petrom LPG distribuie en -gros si en -detail acest produs pentru uz casnic prin buteli
și pentru automobile care merg pe GPL și sunt de diferite tipuri :
1. Buteliile tip aragaz conțin amestec de butan (87%) și propan și sunt folosite
preponderent în uz casnic, la gătit.
Mod de prezentare:
 Butelie cu gardă albastră, galbenă sau roșie (încărcată cu 12 kg GPL).
Acest tip de butelii prezintă un dispozitiv încorporat care împiedică scăpările de
gaz și au o gardă de protecție care facilitează transportul și protejează robinetul
de lovituri.
 Butelie albastră (încărcată cu 9 kg GPL)
2. Buteliile cu propan sunt folosite mai ales în uz industrial și comercial .
Mod de prezentare:
 butelia de 10 kg fază lichidă folosită industrial pentru motostivuitoare, aparate
de curățat, vehicule de viteză mică – Este interzis uzul casnic!
 butelia de 10 kg fază gaz folosită casnic pentru gătit, umbrele radiante, sobe,
generatore de aer cald, tubur i de aer, gratare. Necesită un regulator special
pentru propan.
 butelia de 35 kg – uz casnic (încălzire, gătit, apă caldă), uz industrial pentru
tăiere (inclusiv oxipropan), asfaltare, încălzire, tratamente termice, generatoare
de putere, prelucrare de met ale, uz comercial: turism, patiserii, cuptoare de
pâine, restaurante.
Petrom LPG pune la dispoziția partenerilor săi, pe baza unui parteneriat de
afaceri între companie și distribuitorii/revânzătorii produsului, instalația de alimentare
cu GPL auto tip Skid, compusă din: recipientul de stocare, pompa centrifugă, motor

electric de 380 V, tab lou electric, supape de siguranț ă, pompa de distribuție (dispenser),
toate montate pe un suport metalic.
Avantaje utilizare GPL auto:
 Ecologic și nepoluant – emite mai puține noxe – datorită lipsei de sulf sau plumb
din componență; Gazele rezu ltate din ardere conțin doar dioxid de carbon și
vapori de apă;
 Cifra octanică între 89 – 94;
 Sigur – componentele instalației de GPL auto sunt supuse unor severe verificări
fiind omologate internațional. Recipientul instalației este ferm fixat de carose rie cu
bride metalice. Recipientul se umple prin dispozitivul de alimentare cu GPL auto la
stațiile care dispun de instalații de alimentare cu GPL auto.
Fig. 21 Sta ție GPL

Locația propusă de partener trebuie să îndeplinească anumite criterii tehnice și
comerciale.Petrom LPG are o rețea de Skid -uri auto dezvoltată la nivel national, prin
care se distribuie GPL auto, de cea mai bună calitate.
De asemenea, OMV Petrom distribuie la clienții săi și propanul vrac care are următoarele
utilizări:
 Uz casnic – gătit; încălzire; producerea apei calde menajere; încălzirea și
menținerea temperaturii piscinei.
 Uz industrial – tratamente termice; vopsitorii (metalice, textile); curățătorii
chimice; vulcanizare; sablare; prelucrarea metalelor, sticlei, ceramicii; fabricarea
materialelor de construcție (asfalt, cărămida).
 Domeniu agro -alimentar – încălzire sere; încălzire ferm e – avicultură, creșterea
porcilor; abatoare; brutării; uscare cereale; uscarea lemnului; irigare; prăjirea
semințelor/cafelei.
 Turism, rețele hoteliere, restaurante – încălzire/climatizare; apă caldă
menajeră; curățătorie; încălzirea și menținerea temper aturii piscinei.
Propanul este stocat la clienți în recipienți de diferite capacități (1750 litri; 2750
litri; 5000 litri).

Portofoliul Petrom cuprinde și alte servicii benefice clienților precum:
 Gestionare contracte;
 Prețuri și condiții de livrare avan tajoase pentru clienți;
 Alimentare aeronave cu carburant prin credit;
 Servicii de distribuție prin transport feroviar sau rutier, cu cisterne, fie cu
transportul asigurat de client sau terță parte, fie de compania noastră.
Stațiile de alimentare de carburant Petrom acordă o atenție deosebită calității serviciilor
pe care le oferă clienților, punând la dispoz iția lor și spălători auto ce folosește
echipamente performante și produse de curățat de ultimă generație. Sunt foarte puține
șanse să le puteți găsi în altă parte. Procesul de curățare din cadrul spălătoriilor auto
include tratament cu ceară ce protejează caroseria indiferent de vreme, pentru o
perioadă suficient de îndelungată până la următoarea spălare. Prin curățarea c u spumă,
care este un proces necesar dată fiind starea drumurilor din România, particulele de praf
sunt îndepărtate indiferent de cât sunt de întărite. Peria rotativă asigură protecție printr -o
curățare uniformă automată într -un timp mult mai scurt decât c el alocat procesului
manual. Prin procedurile de tratament cu ceară și cele de uscare, se creează un strat de
protecție rezistent împotriva tuturor intemperiilor.
Mai mult de atât, Petrom pune la dispoziția clienților și un card, PETROMCard, o
tehnol ogie care facilitează utilizarea sigură și managementul eficient al flotei
auto. PetromCard este u șor de obținut, ușor de folosit, greu de refuzat și are o serie de
avantaje:
 Alimentați oriunde aveți nevoie, deoarece Petrom va oferă
disponibilitatea necesară prin cea mai vastă rețea de stații din România.
 Reduceți semnificativ costurile de operare datorită celui mai bun raport
preț/calitate și a discounturilor oferite.
 Monitorizati costurile printr -un sistem performant de manag ement al
flotei, în timp real, prin Internet.
 Protejați motorul autovehiculelor prin posibilitatea alimentării cu
carburanți și servicii de ultimă generație și calitate premium
 Aveți parte de un consultant de vânzări dedicat companiei
dumneavoastră
 Primiți suport non -stop, apelând la Serviciul Clienți – 0800 0800 77
Mai nou, cu PetromCard putem achiziționa din stațiile Petrom, în plus față de
carburanți, și alte produse sau servicii nepetroliere, necesare pentru afacerea noastră.

3.2.3 Furnizorii de servic ii

OMV Petrom nu are furnizori de materii prime, deoarece e o societate cu o
activitate complexă, începând cu explorarea (descoperirea noilor rezerve de țiței și
gaze), continuând cu produc ția, rafinarea (propria rafinărie), marketingul și terminând
cu distribu ția.
În schimb OMV Petrom apelează la servicii, și anume servicii de foraj pentru petrol
și gaze. Astfel de furnizori pentru OMV au fost în 2011 următorii (în vara lui 2011 au
fost atribuite contracte de foraj în valoare totală de 248 milioane €):

-Dafora Media ș (23 mil. €)
-Rompetrol Well Services (21,7 mil. €)
-Foraj Sonde Craiova (55 mil. €)
-Foraj Sonde Videle (24,2 mil. €)
-Foraj Sonde Ploie ști-controlată de compania Bayliner Overseas (38 mil. €)
-Foserco Ploie ști-controlată de grupul ame rican Weatherford (60,3 mil. €)
-Tacrom Drilling -controlată de grupul CAT (25,7 mil. €)

3.2.4 Concuren ță, piață și clienți

Concuren ții OMV Petrom, în România, sunt în acest moment în număr de șase:
 Rompetrol (parte a grupului Rompetrol NV din Olanda, deținut de grupul kazah
KMG -KazMunaiGaz)
 LukOil România (parte a grupului rus LukOil)
 MOL România (parte a grupului maghiar MOL)
 Eni România (fostă Agip România, parte a grupului italian ENI)
 Socar (companie de stat din Azerbaidjan, intrată pe pia ță din noiembrie 2011,
vrea să deschidă 300 de benzinării în următorii trei ani)
 Rușii de la Gazprom Neft (divizia petrolieră a grupului Gazprom) doresc și ei să
achizi ționeze benzinării în România (prin compania sârbă NIS, subsidiara unde
Gazprom e ac ționar majo ritar). Ace știa negociază în prezent preluarea a 130 de
benzinării OMV Petrom, după ce au fost refuza ți de Rompetrol.

OMV Petrom, în funcție de veniturile totale, a fost liderul companiilor din Sud –
Estul Europei27 pentru a șasea oară până în 2014 , iar în 2 015, OMV Petrom (cu 4,1
miliarde euro) a fost devansat, primul loc fiind ocupat de compania constructoare de
mașini “Dacia” cu venituri de 4,2 miliarde euro potrivit unui clasament al celor mai
mari 100 de companii din regiune realizat de SeeNews din Bulga ria.
Între primele 10 poziții ale clasamentului, România figurează cu cinci mari
companii, respectiv cu Automobile Dacia, OMV Petrom, OMV Petrom Marketing
(locul 6, cu venituri de 3,2 miliarde euro), Rompetrol Rafinare (locul 7, venituri de 3
miliarde euro), Rompetrol Downstream (locul 10, venituri de 2,1 miliarde euro).
Liderul pieței carburanților în România este OMV Petrom28, care, prin OMV
Petrom Marketing SRL operează rețelele de b enzinării Petrom și OMV. Potrivit datelor
companiei, la finalul lui 2014, în România existau 544 de stații, dintre care 391 Petrom
și 153 OMV. Față de anul trecut, rețeaua de benzinării a rămas relativ aceeași, cu doar o
stație în minus.
Rompetrol este al doilea jucător de pe piață. La sfâr șitul lunii decembrie 2014,
segmentul de distribu ție al Rompetrol Downstream cuprindea 744 puncte de
comercializare, incluzând re țeaua de st ații proprii, stații partener, Rompetrol Express,
baze interne de 9 și 20 metri cubi, 230 de stații distribuție GPL auto. Rețeaua este cu
șapte puncte de alimentare mai extinsă decât în 2013. 400 din ele sunt benzinării, cu una
în plus față de anul precede mt.
Lukoil este al treilea jucător de pe piața carburanților. Potrivit datelor remise de
companie la solicitarea Economica net , rețeaua de distribuție a companiei petroliere
rusești număra, la finalul lui 2014, 305 stații de distribuție în România. Cu patru unități
mai mult decât la finalul anului 2013.
Grupul ungar Mol este al patrulea jucător de pe piața autohtonă de retai l, și
singurul dintre cei mari care nu are și o rafinărie în România. A terminat anul trecut cu
159 de stații de distribuție a carburanților în România, cu 12 mai mult decât la finalul
anului trecut. Numărul nu include și cele 42 de benzinării cumpărate an ul trecut de la
ENI România, companie deținută de grupul italian Eni.
Pe lângă companiile mari, în România se mai extind azerii de la Socar și rușii de la Gazprom,
iar pe piață mai sunt alți câțiva jucători de talie mică, ca Euroil, TSV Aral, DG Petrol, etc.

3.3 Importan ța strategiilor economice pentru activitatea companiei.

27 Lucia Cujbă,(2015), Devansarea OMV Petrom de pe prima poziție din TOP 100 cele mai mari
companii ,disponibil on -line la: http://promotime.md/dacia -cea-mai-mare -companie -din-sud-estul-
europei/ , accesat[15.04.2016]
28 Economica.net, Business la minut,(2016), Ce s-a întâmplat cu marile lanțuri de benzinării din
România, în 2014 ?, disponibil on -line la: http://www.economica.net/c e-s-a-intamplat -cu-marile -lanturi –
de-benzinarii -din-romania -in-2014_96967.html,accesat[20.04.2016]

În conceperea și fundamentarea activităților firmelor, un rol esențial îl au
strategiile elaborate de către organismele manageriale. Schimbării concep țiilor privind
organiza țiile în general și firmele în special, i -a corespuns abordarea diferită a strategiei.
În altă accep țiune, prin strategie se desemnează ansamblul obiectivelor majore
ale organiza ției pe termen lung, principalele modalități de realizare, împreună cu
resursele alocate, în vederea ob ținerii avantajului competitiv potrivit misiunii
organiza ției. Trăsăturile definitorii ale strategiei, obligatoriu de indeplinit, sunt
următoarele:
1. Întotdeauna strategia are în vedere, în mod explicit și implicit, rea lizarea unor scopuri
bine precizate, specificate sub formă de misiune și obiective.
2. Strategia vizează perioade viitoare din via ța firmei, cel mai adesea 3 – 5 ani. De aici și
gradul ridicat de risc și incertitudine ce -i este asociat, cu toată gama cons ecințelor în
procesul opera ționalizării.
3. Sfera de cuprindere a strategiei este organiza ția în ansamblul său – cel mai adesea –
sau păr ți importante ale acesteia.
4. Con ținutul strategiei se rezumă la elementele esențiale, concentrându -se asupra
evolu țiilor majore ale firmei, indiferent că acestea reprezintă sau nu schimbări fa ță de
perioada anterioară.
5. Strategia se bazează pe abordarea corelativă a organiza ției și mediului în care își
desfă șoara activitatea.
6. Strategia reflectă, într -o anumită m ăsură, interesele cel pu țin ale unei părți a
stakeholderilor.
7. Prin strategie se are în vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru
organiza ție pe termen lung , tinând cont atât de cultura firmei, cât și de evoluțiile
contextuale, aceasta re flectă cultura organiza ției.
8. Ob ținerea unei sinergii cât mai mari constituie întotdeauna scopul demersului de
elaborare a strategiei.
9. Prin modul cum este concepută strategia este necesar să aibă în vedere și să
favorizeze desfă șurarea unui intens p roces de învă țare organizațională. Învățarea
organiza țională are în vedere capacitatea organizației de a sesiza schimbările în mediul
în care operează și de a răspunde lor.
10. La baza abordării strategiei se află principiul echifinalită ții. Potrivit aces tuia, există
mai multe modalită ți sau combinații de resurse și acțiuni, prin care se poate asigura
atingerea unui anumit obiectiv.
11. Strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a stakeholderilor. Se
recomandă o negociere distributiv ă, bazată pe descoperirea de multidimensiuni, care să
nu fie complet opuse.
12. În firmele contemporane, chiar și în cele de mici dimensiuni, strategia are, de regulă,
un caracter formalizat, îmbrăcând forma unui plan.
13. Ob ținerea avantajului competiti v, referitor esen țialmente la costul său calitatea
produsului, constituie scopul principal al elaborării strategiei și criteriul cel mai
important de evaluare am calită ții sale.
Strategia implica toate departamentele de baza ale unei intreprinderi care p rin
aportul lor, acestea isi prezinta posibilitatile, capacitatile umane si materiale, potentialul

si opinia asupra urmatoarelor actiuni in vederea aprobarii, sau nu, a unei noi strategii
prezentate de catre bord.
O definiție asemănătoare găsim în Dicțio narul de neologisme elaborat în țara
noastră – “arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea
asigurării succesului într -o luptă”. În acest caz, conținutul conceptului poate fi mai
ușor adaptat la specificul economic. El reflectă arta de a câștiga în confruntările pe piață
ale întreprinderilor, atunci când ele sunt integrate într -un mediu concurențial.

3.4 Elaborarea strategiei companiei.

Potrivit unui comunicat de presa din 19 iunie 2012, strategia companiei OMV
Petrom “Performanță durabilă pentru creștere” are noi principii pentru 2021 și anume:
 Maximizarea valorii portofoliului și captarea oportunităților de creștere în
segmentul de upstream, în paralel cu optimizarea operațiunilor din segmentul
de mid – și downstream;
 Continuarea investițiilor într -un mediu fiscal și de reglementare competitiv și
favorabil investițiilor pentru a susține performanța ș i poziționarea pentru
creștere î n upstream;
 Direcțiile strategice să răspundă nevoilor sectorului energetic românesc.

Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud -estul Europei, anunță
direcțiile sale strategice pentru 2021, aprobate de catre Consiliul de Supraveghere, pe
data de 15 iunie 2012. Mariana Gheorghe, CEO Petrom: “Direcțiile strategice ale
Petrom pen tru 2021 le reconfirmă pe cele existente anterior in Strategia pentru 2015,
asigurând astfel continuitate în dezvoltarea companiei, și corespund strategiei Grupului
OMV pentru 2021. Petrom intenționează să rămână compania integrată de țiței și gaze
lider î n regiune, cu performanța durabilă necesară pentru a susține creșterea potențială a
segmentului upstream în regiunea de vecinătate a Mării Negre. Credem că România are
un potențial semnificativ de furnizare de energie, care ii poate reduce dependența de
importuri. Petrom este bine poziționată pentru a susține sectorul energetic, contribuind
astfel la creșterea economică a României.”
Direcțiile strategice ale Petrom au fost actualizate pe baza unei analize
comprehensive a sectorului energetic din România ș i luând în considerare evoluțiile
internaționale și regionale ale sectorului. Consumul de țiței și gaze va continua să
crească și va reprezenta aproximativ 60% din cererea de energie a României până în
2021. Cu o pondere curentă a importurilorde 20 -30%, re lativa independență energetică a
României este probabil să scadă. Până în 2030 se estimează o creștere a importurilor la
40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primară și a declinului natural al
producției interne de hidrocarburi. Cu toate acestea , România are un potențial mare de
furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investiții semnificative, din care, numai
pentru deblocarea potențialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20 -35 miliarde de
euro pana in 2030.

3.4.1 Strategia Petrom 2021: “Performanță durabilă pentru creștere”

OMV Petrom iși dorește să rămână compania integrată de țiței și gaze lider în
regiune, cu performanță durabilă, care să susțină creșterea potențială a segmentului
upstream în regiunea de vecinătate a Mării Ne gre.Această strategie pune accent pe
evoluția și performan țele celor trei domenii de activitate ale companiei: Explorare și
Producție (E&P), Gaze și Energie (G&E), Rafinare și Marketing (R&M).

Sectorul Explorare și Producție (E&P) urmărește maximizarea v alorii
portofoliului existent și poziționarea pentru creștere.E&P continuă să fie coloana
vertebrală a companiei, iar pe termen scurt accentul se va pune pe stabilizarea producției
convenționale, pentru contracararea în mare măsură a declinului natural, și pe obținerea
excelenței operaționale. În acest scop, compania :

i) va continua proiectele de redezvoltare a zăcămintelor,
ii) va explora și dezvolta noi zone de productie prin extinderea actualelor zone de
productie,
iii) va aplica cele mai noi tehnologii și
iv) va optimiza portofoliul E&P prin p arteneriate.
Pentru a îmbunătăți valoarea pe termen mediu a E&P, s-a continua t cu:
i) activitățile pentru creșterea factorului final de recuperare a țițeiului și gazelor,
ii) explorarea, evaluarea și dezvoltarea descoperirii de gaze din cadru l blocului Neptun
din Marea Neagră, daca se va confirma viabilitatea comerciala și
iii) extinderea limitelor și adâncimilor de explorare a hidrocarburilor.
E&P va urmări poziționarea pentru creștere pe termen lung prin ex plorarea altor
oportunități din regiunea de vecinătate a Mării Negre, precum și a oportunităților din
domeniul surselor neconvenționale.
Pe sectorul de Gaze și Energie (G&E) obiectivul principal este îmbunătățirea
valorii gazelor naturale din producția pr oprie.
Pe terme n scurt, activitățile G&E se concentrez ă pe exploatarea comercială a centralei
de la Brazi (860 MW) . Pentru a crește valoarea portofoliului de gaze, Petrom va urmări
să își îmbunătățească vânzările de gaze și să promoveze condi ții echitabile de piață.
Pe termen mediu și lung, se explorez ă oportunități le din surse regenerabile și se
evaluez ă investiții ulterioare în infrastructura aferentă proiectului gazoductu lui
Nabucco. Toto dată, se vor explora dezvoltarea unui potential hub de gaze naturale.

Iar în sectorul Rafinare și Marketing (R&M) are ca scop optimizarea integrării
țițeiului din producția proprie.În R&M, s -a finalizat în 2014 modernizarea Petrobrazi,
rafinărie integra tă cu activitatea de E&P, și se continu ă îmbunătățirea operațiunilor ,
reducerea costurilor și creșterea eficienței. În plus, se continuă să modernizeze rețeaua

de depozite de carburan ți pentru a sprijini pe deplin reteaua de distributie pri n statii.
Petrom va evalua constant operațiunile și măsurile de optimizare a portofoliului
(parteneriate și vânzari de active nerentabile sau care nu fac obiectul activității de bază),
pe baza condițiilor de piață și a performanței rețelei.

Pentru a imple menta t cu succes strategia lor în anii următori, Petrom va continua să
investească într -un ritm similar celui de până acum în vederea dezvoltării viitoare a
companiei. În ultimii șapte ani, Petrom a investit peste 1 mld. euro/ an (mai mult de 90%
din EBITD – Profit Înainte de Dobânzi, Impozite și Amortizare) pentru a transforma
compania și a îmbunătăți performanța acesteia.
Având în vedere expunerea mare a portofoliului Petrom la prețurile volatile ale țițeiului,
un mediu inves tițional favorabil cu un regim de reglementare și fiscal transparent,
corect și predi ctibil este necesar pentru a se atinge obiectivele strategice și a realiza
investițiile preconizate. Construind pe bazele transformării de succes din ultimii ani,
Petrom a dovedit puternice capacități de realizare a obiectivelor sale strategice. Petrom
se va concentra pe doi factori cheie pentru implementarea cu succes a strategiei sale:
oamenii și sustenabilitatea. În ceea ce privește angajații, accentul va fi pus pe
dezvo ltarea unei culturi organizaționale bazate pe performanță și pe un fond extins de
talente . La fel de important, se căută să se dezvole o cultură a sustenabilității, bazată pe
utilizarea eficientă a resurselor naturale, și să se împărtă valoarea cu părțile interesate,
pentru beneficiul comun pe termen lung.

3.4.2 Strategia Petrom 2010 -2015.

Directorul general al companiei Mariana Gheorghe a declarat c ă această
strategie a necesitat un efort investițional de peste un miliard de euro anual29.
Conducerea comp aniei Petrom a anunțat principalele direcții de dezvoltare pentru cei
cinci ani, aceasta fiind practic cea de -a doua etapă majoră de evoluție a companiei de la
momentul privatizării. "Țintele noastre pentru cei cinci ani au fost orientate în patru
directii: menținerea producției la nivelul curent, finalizarea restructurării sectorului de
rafinare și marketing pentru a putea procesa în condiții de break -even, deci neutre din
punct de vedere financiar ale rafinăriei și de a crește poziția noastră pe piața românească
de gaze cu obiectivul de a acoperi 10% din necesarul de energie. Toate acestea cu
obiectivul global de a obține un rating mid Prime”, a spus Mariana Gheorghe, director
general Petrom.
O direcție spre care s -au concentrat eforturil e, este aceeea de dezvoltare a
activității în regiunea Caspică. Pe segmentul de raf inare și marketing, trendul era de
eliminarea supracapcităților în condițiile în care cererea se situează mult sub nivelul
acestora. Un element ce trebuia avut în vedere, sp unea Gheorghe, era menținerea
presiunii asupra marjelor de profitabilitate din acest sector . "De aceea, obiectivele și
direcțiile noastre în acest segment de activitate au fost în primul rând modernizarea și

29 Money.ro ,(2010) ,Strategia Petrom 2010 -2015 ,disponibil on -line la:http://www.money.ro/strategia –
petrom -pana-in-2015 -investitii -anuale -de-peste -un-miliard -de-euro/, accesat[22.04.2016]

operarea rafinăriei Petrobrazi astfel incât să fie capabilă să folosească 100% din țiteiul
produs de E&P. Ne propunem să reducem pierderile de energie de la 14% la 10% până
în 2015", a mai spus Gheorghe.
În acelasi timp, a fost crescută ponderea produselor albe, Premium de la 3 0% la
45% iar part ea de păcură a scăzut de la 15% la 7%. I nvestițiile de la Petrobrazi au
totaliza t 750 de milioane de euro iar modernizarea acesteiaa fosti realizată în 2013. În
ceea ce privește rafinăria Arpechim, acesta a fost închisă. În 2010 , România avea
capacități de procesare de 18 -20 de milioane de tone iar cererea de produse era de circa
9 milioane tone. "Pentru realizarea acestei strategii era nevoie de mai mult de un
miliard de euro pe an, lucru care în contextul unei prudențe financiare pe care ne -am
propus -o și ne-am angajat în fața acționarilor de a nu depăsi 30% grad de îndatorare
când s -a pus problema cum putem finanța acest program de investiții de peste 1 miliard
de euro pe an", a adăugat Gheorghe.
În aceste condiții, pentru imbunătățierea cash -flowul ui companiei, s -a impus o
politică de disciplină financiară, un program de reducere a costurilor, precum și măsuri
de restructurare. Alte surse de finanțare au provenit din majorarea de capital de 600 de
milioane de euro aprobată în acel an. În plus, conducerea Petrom a solicitat autorităților
convergența graduală a prețului gazului din producția internă. Mai clar spus, stabilirea
unui calendar de aliniere a prețului gazului din producția internă la cel din import.
Strategia de dezvol tare avea ca scop final transformarea Petrom într -un lider energetic
integrat în Europa de Sud -Est.

3.4.3 Resourcefulness – strategia de sustenabilitate pentru un
comportament de business responsabil.

OMV Petrom are un lung istoric in domeniul dezvoltă rii sustenabile.
Responsabilitatea fa ță de societate si mediu a fost o preocupare permanentă de -a lungul
anilor. Sustenabilitatea este principiul conform căruia OMV iși propune să aibe o
creștere profitabilă într -un mod responsabil. Activând într -un domeni u ce implică
resurse naturale, consideră că este responsabilitatea lor să securizeze și să protejeze
sursa de energie pentru genera țiile prezente și viitoare. In acest moment investe ște în
dezvoltarea resurselor de en ergie ale viitorului. Pentru ei , acest d omeniu se referă nu
numai la resursele naturale, ci și la oameni. Sunt devota ți în ideii de comportament
responsabil si sust enabil în business, și construiesc permanent rela ții bazate pe încredere
și onestitate cu toate părțile interesate. Căută permanent s oluții inovatoare care să ne
conducă la o situa ție de câștig reciproc – pentru OMV Petrom, societate și mediul
înconjurător.
Conceptul de sustenabilitate, denumit Resourcefulness30, încorporează temele
legate de sănătate, siguran ță, securitate, mediu, diversitate, etică în afaceri, drepturile

30Conceptul de Resourcefulness ,(2016), disponibil on -line
la:http:// www.omvpetrom.com ,accesat[27.04.2016]

omului și implicarea părților interesate, toate sub o singură strat egie holistică. Angaja ții
lor joacă un r ol activ în ini țiativele lor. Încur ajeză și facilitează responsabilitatea socială
în desfă șurarea proiectelor lor .

Fig. 22 Resourcefulness – strategia de sustenabilitate

Cadrul Resourcefulness se concentreaz ă pe trei mari teme:

I.Educa ție pentru dezvoltare

Cred că stimularea dezvoltării econ omice în comunită țile în care iși desfășoară
activitatea este una dintre cele mai importante ac țiuni de responsabilitate s ocială. Pentru
aceasta, promoveză abilită țile de care oamenii au nevoi e pentru a avea succes.
Investeșt e în dezvoltarea economic ă a comunităților în care operez ă prin training -uri
vocaționale, dezvoltarea forței de muncă locale și dezvoltare a furnizorilor locali.
Sprijină inițiativele educaționale în domeniul Petrol&Gaze și în domeniul
antreprenor iatului, î n comunită țile lor . Toate proie ctele educaționale le desfășoară prin
intermediul platformei lor de responsabilitate socială, Ț ara lui Andrei . Ele sunt menite
sa ajute oamenii într -o manieră sustenabilă.

II.Managementul mediului

Prin natura activităților sale, OMV Petrom are o responsabilitate aparte pentru
gestionarea impactului asupra mediului și pentru asigurarea unor operați uni sigure și
eficiente. Urmărește aplicarea celor mai bune practici ale managementului de mediu,
acordâ nd o deosebită atenție emisiilor de dioxid de carbon, resurselor de apă și
includerii gazelor naturale, cel mai ecologic combustibil fosil, în co șul energetic.

III.Energii noi și inovație

Inova ția în domeniul mediului și al surselor de energie îi ajută să aibă un
business profitabil pe termen lung. Scopul este de a asigura alternative valoroase și
durabile la combustibilii fosili tradiționali și dezvoltarea de noi tehnologii pentru
reducerea emisiilor de CO2. Pentru aceasta, coopereză cu OMV Group în cad rul unor
inițiative precum producerea de biocombustibili de a doua generație, construirea
infrastructurii necesare pentru mobilitatea alimentării cu hidrogen, conversia directă a
energiei solare în hidrogen, precum și reciclarea chimică a deșeurilor de pla stic aflate la
sfârșitul duratei de viață. Schimburile de inovare și expertiz ă la nivelul întregului Grup
ajută să ofere mai multă valoare, dar și să găseasc ă metode noi și inovatoare de
satisfacere a nevoilor energetice mondiale în cre ștere.
Factori de su cces în domeniul sustenabilită ții sunt:
A.Implicarea angaja ților

OMV încurajează angaja ții să se implice activ în susținerea unui comportament
responsabil de b usiness. Îi încurajez ă să își asume inițiative în domeniul
responsabilită ții sociale corporative și să le integreze în planul de dezvoltare perso nală.
An de an, angaja ții lor se implică voluntar în proiect e de dezvoltare comunitară. Au un
Campionat intern de Voluntariat și numeroa se inițiative prin care recompenseză
implicarea – cum ar fi competi ția Voluntarii Anului.
În vederea cre șterii culturii organizaționale pentru Sustenabilitate suntem permanent
devota ți scopului de a face din Resourcefulness un element central al management ului
resurselor umane în cadrul OMV Petrom.

B.Măsurarea rezultatelor

OMV m ăsoară constant efectele ac țiunilor sale . Aceasta le permite sa ia cele mai
bune d ecizii atât pentru OMV Petrom cât ș i pentru toate păr țile interesate, cu o privire
asupr a viitorului. Din acest motiv au dezvoltat un set de indicatori de performanta c e îi

ajută să integreze Resourcefulness în toate a ctivită țile organizației. În plus, dezvoltă în
mod constant metode și instrumente de măsurare a efectelor directe ale strategiei de
sustenabilitate la nivel de comunită ți și societate în general.

3.5 Proiecte de investiții.

OMV Petrom, ca membru al Grupului OMV, și -a luat angajamentul de a -si
minimiza impactul de social și de business și de a avea în vedere riscurile pe care le
implică activitățile sale la nivelul întregii țări31.
Obiectivul este acela de a dezvolta competențele de care oamenii au nevoie pentru a
reuși. Investesc în dezvoltarea economică a comunităților unde desfășoară activită ți,
oferind know how și sprijin financiar pentru oameni și proiecte durabile, care ajută
comunitățile românești să se dezvolte pe termen lung. Se concentrez ă pe sus ținerea
educa ției, pentru a asigura oamenilor abilitățile necesare reușitei, prin programe d e
educa ție vocațională, antreprenorială, tehnică, de dezvoltare personală, leadership și
orientare a carierei.

3.5.1 Proiectul “Fabricat în Țara lui Andrei”

Fabricat în Țara lui Andrei este competi ția de afaceri sociale organizată de OMV
Petrom în parteneriat cu Fundația NESsT. Scopul său este să dezvolte 10 afaceri sociale
în comunită țile locale din România î n care OMV Petrom activează.
Prin intermediul Fabricat în Țara lui Andrei, OMV Petr om acordă finan țări de peste
350.000 de Euro. 32

Fig.23 Țara lui Andrei.Proiect de afaceri în valoare de 350.000 €

31 idem
32 Proiectul “Fabricat î n Țara lui Andrei”(2016), diponibil on -line la:htpp//:www.taraluiandrei.ro[accesat
05.05.2016]

Competi ția se adresează unui public variat, compus din: antreprenori, ONG -uri,
PFA-uri, SRL -uri, întreprinderi individuale. Pentru a se înscrie, participan ții au propus o
idee care răspunde unei probleme sociale din comunită ți selectate de OMV Petrom și
care poate deveni o afacere func țională.
Proiectul se află la cea de a doua ediție și este desfășurat în perioada 2015 -2017. Din
peste 180 de aplicații au fost alese 35 de idei finaliste. Viitorii antreprenori au intrat în
etapa de pregatire a planului de afaceri, si beneficiază astfel de 7 luni de consultanță,
începând cu luna septembrie 2015. În luna aprilie 2016 sunti aleși cei 10 câșt igători. Va
urma un an de incubare a afacerilor sociale, pentru a le sprijini să fie competitive pe
piață și să răspundă nevoilor sociale.
Castigatorii celei de -a doua editii sunt:
Laura Leonte, care are experien ță de 11 ani în domeniul comunicării, vrea să dezvolte în
comuna Aninoasa afacerea "Cosânzeana" – producere și vânzare de seturi de cusut pe
placaj perforat.
Proiectul Flaviei Gheorghiu este "Îngrijire Acasă" – un ONG care acordă servicii
medicale și de asistență la domiciliul vârstnicilor și pers oanelor invalide din șase județe
din România, activitatea se va desfa șura în Scorțeni.
Echipa formată din Adrian Nechita și Florin Gavrilaș – arhitec ți specializați în design
interior, Sergiu Rusu – sociolog, Lavinia Gal – manager de proiect și Nicoleta Crăciun –
asistentă socială din satul Marca a câ știgat cu proiectului "Iluminiș". Ei vor să înființeze
în Marca un atelier de design și producție de corpuri de iluminat din lemn, plexiglass și
tehnologie LED, cu un design aparte.
Drago ș Plopeanu și Ioana I oniță vor să deschidă, în județul Dâmbovița, localitatea
Aninoasa, o fabrică de gemuri și dulcețuri 100% naturale, sub brandul „Fructos”.
Mihai Zaharia și Alexandra Răpăilă au înființat brandul românesc de gemuri și dulcețuri
Bunicel.ro și vor derula act ivitățile din comuna Micești.
Antreprenorul Mihail Apostolescu, care are peste 25 de ani de experien ță în producția și
distribu ția mierii, își propune să creeze în Poiana Câmpina o stupină în care turiștii vor
putea observa via ța albinelor în timp ce vor f i caza ți în case tradiționale așezate printre
stupi. De asemenea, va produce miere și lumânări.
Asocia ția Comunitară "Beica Mădulari", din comuna Mădulari , vrea să extindă
produc ția actuală de legume și plante aromatice de la 1.500 mp la 10.000 mp și să
comercializeze recolta.

Asocia ția Ortodoxă "Filantropia Berca", care susține de 11 ani proiecte sociale, va
înfiin ța în comuna Berca o fabrică de murături și dulcețuri produse numai cu ingrediente
naturale.
Maria Aron î și propune să înființeze în Marghit a o afacere socială axată pe produc ția de
legume organice.
Mariana Ciufu, cu experien ță de 30 de ani în industria alimentară, vrea să realizeze la
Videle o linie de produc ție și ambalare a uleiurilor vegetale presate la rece și extractelor
naturale din pla nte medicinale și aromatice.
Istoric ul acestui program cuprinde :

 In ediția 2013 a competiției au fost vizate 28 de comunități defavorizate, pentru
care românii au venit cu 512 idei de afaceri cu impact social.
 20 de finaliști au beneficiat de 8 luni de consultanță în afaceri pentru a -și
transforma ideile în planuri de afaceri.
 10 idei de afaceri sociale au fost finanțate. Ini țiatorii afacerilor sociale au primit
training -uri de specialitate pentru a învață cum sa își dezvolte si administreze
afacerea int r-un mod eficient.
 Cele 10 afaceri sociale Fabricat în Țara lui Andrei au creat 35 de locuri de
muncă , au generat venituri suplimentare pentru aproximativ 127 de persoane
din comunită ți defavorizate, de asemenea 160 de persoane au fost formate intr -o
meser ie.
Competi ția este organizată în parteneriat cu Fundația NESsT, o organizație
interna țională specializată în dezvoltarea de afaceri sociale în țările în curs de
dezvoltare. Rolul său va fi de a asigura selec ția și consultanța pentru dezvoltarea
afacerilor sociale în primii ani de la înfiin ța

3.5.2 România Meseria șă

România Meseria șă este o campanie de susținere a învățământului profesional
prin care OMV Petrom î și propune să aducă în atenția societății importanța meseriilor în
dezvoltarea unei țări și să găsească solu ții pentru educația viitorilor meseriași33.
90% din școlile profesionale au dispărut în ultimii 20 ani, iar numărul de
meseriași este insuficient. În plus, chiar și în liceele tehnologice și școlile profesionale
care pregătesc viitori meser iași, de multe ori, curicula și practica sunt neadaptate
cererilor pieței, astfel încât exista un decalaj între cererea și oferta de pe piața muncii.

33 România Meseria șă, (2016), disponibil on -line la:http://www.omvpetrom.com,accesat[ 10.05 .2016]

Pornind de la aceste realită ți, OMV Petrom a lansat campania România
Meseria șă, un concept prin care dorește să aducă în atenția românilor importanța
educa ției profesionale și potențialul pe care îl are țara noastră în această direcție.
Campania România Meseria șă a fost lansată în vara lui 2015 – și include două
programe: Școala Petroli știlor și Tabăra Meseria șilor din Țara lui Andrei , o
campanie de comunicare, un s tudiu în domeniul meseriilor și crearea unui grup de lucru
care să își propună găsirea de soluții pentru învățământul profesional. Iar acestea sunt
doar primele etape – pentru că toate părțile interesate vor să obțină o schimbare
profundă a sistemului de î nvățământ. România Meseria șă devine astfel agentul
schimbării alături de autorități și de mediul privat – pentru setarea și construirea agendei
publice a educației profesionale.
Școala Petroli știlor este un program de sus ținere a învățământului profesional
din cadrul campaniei România Meseria șă, inițiată de OMV Petrom34.
Timp de 3 ani, 84 de elevi vor fi pregăti ți pentru calificările operator sonde și operator
la extrac ția, transportul, tratarea și distri buția gazelor . Pe durata cursurilor, elevii înscri și
în cele 3 clase vor beneficia de burse de studiu și stagii de practică în cadrul companiei.

Fig.24 Prima ediție Școala Petroliștilor

Tabăra Meseria șilor din Țara lui Andrei din cadrul ini țiativei România
Meseria șă, este un proiect de educa ție profesională și tehnică, susținut de OMV Petrom,
care se bazează pe ateliere de dezvoltare profesională și personală35. Acestea sunt
destinate elevilor și profesorilor din clasele IX -XI, de la 24 de licee tehnologice și școli
profesionale din jude țul Gorj.
Tabăra Meseria șilor completează programa școlară și îi ajută pe elevi să fie mai

34 Tabăra Meseria șilor din Țara lui Andrei , (2016),diponibil on -line
la:htpp//:www.taraluiandrei.ro[accesat 12.05.2016]
35 idem.

pregăti ți pentru piața muncii, după încheierea studiilor. În ediția din 2016, proiectul se
concentrează asupra a patru domenii studiate de elevi: mecanică; electric, electronică și
electromecanică; turism și alimentație; construcții, instalații și lucrări publice.
Fig.25 T abăra Meseriașilor

Condițiile pentru participare în Tabăra Meseriașilor sunt urm ătoarele :
 Veniturile pe membru de familie ;
 Situa ția școlară ;
 Argumentele scrisorii de inten ție;
 Argumentele prezentate în scrisoarea de recomandare a profesorului .

3.5.3 Proiect de dezvoltare comunitar ă în orașul “Boldești -Scăeni”

OMV Petrom lansează un proiect unic de dezvoltare comunitară în localitatea
Boldești -Scăeni din județul Prahova, oraș în care compania desfășoară activități
operaționale. Centrul de Resurse al Comunității se adresează, în principal, comunității
de romi din localitate (aproximat iv 10% din populația orașului), dar și altor persoane
defavorizate și va sprijini peste 500 de beneficiari de toate vârstele cărora le va oferi
șansa la o viață decentă36.

36 Proiect de dezvoltare comunitar ă în orașul “Boldești -Scăeni” (2016), disponibil on -line
la:http://www.omvpetrom.com,acce sat[15.05 .2016]

Fig. 26 Program educațional și de formare profesională

"Centrul educațional și vocațional din Boldești -Scăeni este unic prin faptul că tot
ce se va întampla acolo are la bază principiile sustenabilității. Clădirea centrului este
proiectată conform celor mai riguroase standarde în construcție și își propune să devină
cea mai sustenabilă clădire din Europa. Programele educaționale și de formare
profesională dezvoltate de partenerii de la Amare Rromentza sunt aplicate pe nevoile
comunității și pe un dialog constant. Centrul este construit prin activitatea voluntar ilor,
sub atenta coordonare a celor de la Habitat for Humanity România. Centrul din Boldești
este expresia cea mai concretă a principiilor care stau la baza strategiei noastre de
intervenție comunitară." declară Mona Nicolici, Manager Sustenabilitate OMV P etrom.
Proiectul urmăre ște creșterea nivelului de trai și educațional al comunității de
rromi prin îmbunătă țirea performanțelor școlare, reducerea abandonului școlar și
creșterea nivelului de implicare a părinților. Membrii comunității vor beneficia de
cursuri de formare profesională în vederea cre șterii oportunității găsirii unui loc de
muncă sau a dezvoltării unei afaceri pe plan local.
Centrul Rromilor "Amare Rromentza", parteneri în cadrul proiectului, derulează
din 2012 în Boldești Scăeni activită ți tip școală după școală, de educație preșcolară și
interculturală pentru copii rromi și români și activități de consiliere și educație parentală
pentru părinți. Construcția clădirii beneficiază de implicarea tinerilor arhitec ți din
România, a voluntarilo r și a comunității locale și se realizează exclusiv prin contribuția
voluntarilor, sub coordonarea celor de la Habitat for Humanity România. Clădirea
centrului este realizată conform Passive House, un standard cunoscut la nivel
internațional care urmăre ște pe lângă factorul de eficien ța energetică și provenienta
materialelor folosite în construcție, independența de apă sau politica ‚zero deșeuri pe
șantier’ (reciclarea tuturor materialelor folosite). De exemplu, o construc ție care se

certifică Passive House trebuie să consume maximum 25 kWh/mp/an, în timp ce o
construc ție obișnuită în România consumă peste 200 kWh/mp/an. În tot procesul de
construc ție, se utilizează produse provenite de la antreprenori și furnizori locali, cum ar
fi lâna pentru izola ția term ică, nuiele împletite pentru piese de mobilier sau baloți de
paie pentru umplerea structurii de lemn.
Clădirea centrului social de la Bolde ști-Scăeni beneficiază de independen ță față
de toate utilită țile disponibile în rețeaua publică. De ex emplu, apa folosită provine dintr –
o fântână forată pe parcela care găzduie ște construcția, iar apa de ploaie este colectată și
refolosită. Întreg necesarul de energie electrică și termică este asigurat de un sistem de
30 de panouri fotovoltaice și două pan ouri solare termice. De și energia electrică
necesară e preluată din re țeaua publică, cea produsă de panourile fotovoltaice este
"injectată" înapoi în sistem, ceea ce generază zero costuri. Mai mult, consumul anual al
clădirii va fi mai mic decât cantitatea de energie produsă.
Construc ția centrului social face parte dintr -un proiect amplu, desfă șurat de OMV
Petrom între 2012 -2015, ce vizează sus ținerea comunității rrome și a persoanelor
dezavantajate din localitatea prahoveană Bolde ști-Scăeni. Valoarea t otală a investi țiilor,
realizate pe parcursul celor trei ani, este de peste 650.000 de euro. Partenerii OMV
Petrom în acest proiect sunt Habitat for Humanity România, Asocia ția Centrul Rromilor
Amare Rromenza, Asocia ția Centrul pentru Sustenabilitate în Me diul Construit și
Primăria Ora șului Boldești -Scăieni.